Caractere generale si structura virusurilor

VIRUSURI - DEFINITIE

sunt agenti infectiosi ai bacteriilor, plantelor si animalelor (inclusiv ai omului) La om produc numeroase boili infectocontagioase, infectii simptomatice, dar si infectii inaparente, asimptomatice Virion = unitatea morfofunctionala, completa, intacta, infectioasa

Caractere generale ale virusurilor

Dimensiuni foarte mici (nm) (agenti filtrabili) Virusurile nu sunt celule Structura foarte simpla (acid nucleic + capsida invelis) La un virus acidul nucleic este ADN sau ARN, niciodata ambele

Caractere generale ale virusurilor

Virusurile nu se pot multiplica decat in interiorul unei celule vii (bacteriana, vegetala, animala), pe care o paraziteaza Dependen cvasitotal de enzimele i mainria replicativ a gazdei Componentele virale se asambleaza, virusurile nu se multiplica prin diviziune binara. Nu se pot cultiva pe medii de cultura sintetice, inerte

Dimensiunea virusurilor

Poxviridae - 200-300 nm Herpesviridae 120-200 nm Adenoviridae 80-90 nm Retroviridae - 80-100 nm Picornaviridae 25-30 nm

Virusurile se caracterizeaza prin dimensiuni foarte mici (nm)

STRUCTURA VIRUSURILOR

Nu sunt celule, deci nu au structura celulara Sunt formate dintr-un miez (core in lb engleza) ce cuprinde
ACIDUL NUCLEIC (ADN sau ARN) acoperit, inconjurat de o proteina ce alcatuiaste , CAPSIDA, formata din capsomere, iar virusurile invelite prezinta un Invelis extern sau ANVELOPA.

Unele virusuri mai contin si enzime necesare pt replicare

STRUCTURA VIRUSURILOR

In structura unui virion (particula virala matura, infectioasa) intra: GENOMUL VIRAL (ADN sau ARN) CAPSIDA compusa din subunitati proteice denumite capsomere, al caror numar difera la fiecare familie de virusuri si care apar intr-unul din aranjamentele geometrice posibile: cubice (simetrie icosaedrica), helicoidale sau complexe Capsida + genomul viral = NUCLEOCAPSIDA

STRUCTURA VIRUSURILOR

STRUCTURA VIRUSURILOR

GENOMUL
tip acid nucleic: ADN sau ARN

marime: dependenta de masa mol (daltoni ) si nr. nucleotide (kilobaza)

nr. gene: virusul gripal = 12, HIV = 9, v. vaccinia = 240 nr. proteine codificate: v. vaccinia = 250, virusul herpetic = 200, picornavirusul = 4

functii: depozitar al informatiei genetice determina infectivitatea virala (scade la izolarea acidului nucleic) autoreplicarea

GENOMUL
STRUCTURA

virusuri ADN:
Monocatenare

liniare (parvov.); monocatenar circular (fagX174); liniare (adenovirusuri, virusuri herpetice); inchise extremitati (v.vaccinia); circulare cu extremit monocat. (hepadnav.); circulare (v. polyoma)

Dublucatenare

GENOMUL

virusuri ARN:
monocatenar liniar (picornav, v.hepatitei A); monocatenar diploid /2 mol legate (retrov.). Unele v. ARN pot avea genom fragmentat care permite reasortarea:
monocatenar

liniar cu 8 segmente (orthomyxov.), monocatenar cu 2 segmente (arenav.), monocatenar cu 3 structuri circulare (bunyav.),

Dublucatenar cu 10-20 segmente (reovirusuri)

CAPSIDA
complexe

proteice cu arhitectura si structura specifica care invelesc acidul nucleic unitatile morfologice = capsomere asezate ordonat pe axe de simetrie

CAPSIDA
Tipuri de simetrie:

cubica icosaedrica (virioni sferici):

v. ADN (parvov. = 32 capsomere; herpesv. = 162 capsomere; adenov. = 252 capsomere), v. ARN (picornav., calciv. = 32 capsomere)

helicoidala (tubulara):
v. ARN (proteinele formeaza un complex nucleocapsida/ribonucleoprot.; disocierea = pierderea infectivitatii la orthomyxov. si paramyxov.)

binara (icosaedrica, helicoidala): bacteriofagi (cap = icosaedru; coada = helicoidala)

CAPSIDA
Functii: protejeaza acidul nucleic atasare de receptorii celulei tinta (la virusurile neinvelite) asigur forma virionului subunitile structurale ale capsidei sunt antigene care induc formarea i reacioneaz cu anticorpii neutralizani

CAPSIDA

Simetrie icosaedrica

Virusuri ADN sau ARN HERPESVIRIDAE HEPADNAVIRDAE ADENOVIRIDAE RETROVIRIDAE PICORNAVIRIDAE, etc

CAPSIDA

Simetrie helicoidala

Virusuri cu ARN ORTHOMYXOVIRIDAE PARMYXOVIRIDAE RHABDOVIRIDAE FILOVIRIDAE

Capside cu simetrie binar, icosaedric helicoidal

Bacteriofagi
Cap

simetrie icosaedric simetrie helicoidal

Coada

ANVELOPA sau NVELIUL EXTERN

Prezenta la virusurile nvelite Este o membrana care inveleste la exterior capsida Este compusa din lipide, proteine si glicoproteine Deriva din membranele celulei gazda
Mb. celulara (majoritatea cazurilor) Mb. ap. Golgi, mb. reticulului endoplasmic (flavivirusuri, coronavirusuri, bunzavirusuri) Mb. nucleara (herpesvirusuri)

ANVELOPA sau NVELIUL EXTERN

Anvelopa contine
lipide provenite de la celula gazda proteine codificate de genele virale

n funcie de tipul de virus pot exista 2 tipuri de proteine in anvelopa

Proteina M (matrix) Glicoproteine sau peplomere

ANVELOPA sau NVELIUL EXTERN

Proteina M
Prezenta la majoritatea virusurilor nvelite Captuete fata interna a inveliului viral si face legtura cu nucleocapsida

ROL
asigura rigiditate virionului asamblarea virionilor i eliberarea lor prin inmugurire implicat in transportul ionilor de H

ANVELOPA sau NVELIUL EXTERN

glicoproteine (ancorate in invelis) cu trei
portiuni: externa (glicozilata), medie (polipeptide), interna (peptide) hemaglutinine (glicoproteine trimerice):
se gasesc la majoritatea virusurilor cu invelis (orthomyxov., paramyxov., togav., coronav., rhabdov., flavir., bunyav.); au aspect de bastonas (microscopie electronica); functii = hemaglutinare/hemadsorbtie , atasare virus la receptori, induc raspuns imun.

ANVELOPA sau NVELIUL EXTERN

neuraminidaze (glicoproteine tetramerice): la
paramyxov. si orthomyxov.;
functie = scindeaza acidul sialic din membrana celulara permitind penetrarea si eliberarea virusului

factori de fuziune: prezenti la paramyxov. in

forma inactiva (FO) care prin proteoliza (proteaze cel.) se desfac in F1si F2 (forme active);
functii = favorizeaza penetrarea virusului (fuzioneaza cu membrana celulara), fuziunea membranelor celulare cu formare de sincitii, hemoliza, difuziunea infectiei.

ANVELOPA sau NVELIUL EXTERN - functii

protectia nucleocapsidei atasare la receptori celulari ansamblare virion prin proteina M determina activitati ca:

hemaglutinare, hemadsortie, hemoliza, fuziune

Alte componente asociate virionului

Enzimele virale

Sinteza de proteine-enzime codificate de virus este restns (nr. mic de gene din genomul v.) Sunt proteine
Structurale n nveliul viral

rol interrelaie cu celula gazd rol

replicarea genomului viral sinteza de proteine virale

Nestructurale - asociate nucleocapsidei

Cele mai importante enzime virale

Transcriptaze virale/replicaze ARN-polimeraze ARN dependente
la v. ARN m.c. de sens negativ paramyxovirus, rhabdovirus, orthomyxovirus

ARN-polimeraze virale ADN dependente

transcrierea ADN in ARNm poxvirus

ADN-polimeraze virale ADN dependente

herpesvirus

Cele mai importante enzime virale

Reverstranscriptaze

Endonucleaze

prezente la retrovirusuri, hepadnavirusuri cliveaz catenele acizilor nucleici prezente la: v. ARN: v. gripal; v. ADN: poxvirus

Proteinkinaze, Timidinkinaze, Dezoxicitidindezaminaze

Proteinaze

accelereaz transcrierea i replicarea genomului viral prezente la: herpesvirus cliveaz precursorii polipeptidici in proteine funcionale i structurale prezente la: picornavirus,

Forma virusurilor

Rezulta din arhitectura virionala

Sferica Bastonas Filament Prismatica (caramida) Glont, etc

Multiplicarea virusurilor

Numai in celule vii Izolarea virusurilor se poate face numai pe unul dintre cele 3 categorii de sisteme celulare:
Culturi de celule (primare, diploide sau linii celulare) Ou embrionat Animale de laborator

CLASIFICAREA VIRUSURILOR Clasificarea virusurilor este supusa periodic

revizuirilor datorita acumularii de noi informatii asupra virusurilor cunoscute si a celor nou descoperite. Virusurile se grupeaza in familii in functie de
natura acidului nucleic, simetria capsidei, prezenta anvelopei

Sufixul VIRIDAE pentru FAMILII Sufixul VIRUS pentru GEN

VIRUSURI CU ADN
FAMILIA PARVOVIRIDAE PAPOVAVIRIDAE VIRUSURI UMANE IMPORTANTE PARVOVIRUS B19 PAPILLOMAVIRUS POLYOMAVIRUS (BK VIRUS, JC VIRUS) HEPADNAVIRIDAE ADENOVIRIDAE HERPESVIRIDAE VIRUSUL HEPATITIC B ADENOVIRUS HERPES SIMPLEX VIRUS TIP 1 SI 2, VARICELLA-ZOSTER VIRUS, EPSTEIN BARR VIRUS, CYTOMEGALOVIRUS VIRUSUL VACCINAL VIRUSUL VARIOLEI UMANE BOLI SI INFECTII PRODUSE ANEMIE APLASTICA, ERITEM NODOS PAPILOAME, CONDILOAME, ASOCIERE CU TUMORI MALIGNE INFECTII RENALE HEPATITA INFECTII RESPIRATORII, OCULARE, ENTERICE HERPES VARICELA, ZONA-ZOSTER MONONUCLEOZA INFECTIOASA INFECTII CONGENITALE, PNEUMONII VACCINIA VARIOLA

POXVIRIDAE

VIRUSURI CU ARN
FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE VIRUSURI UMANE IMPORTANTE VIRUSURILE PARAGRIPALE, VIRUSUL RUJEOLIC, VIRUSUL URLIAN, VIRUSUL RESPIRATOR SINCITIAL VIRUSURILE GRIPALE A, B SI C VIRUSUL RABIC CORONAVIRUSURI ENTEROVIRUSURI UMANE (POLIOMOELITIC 1, 2, 3; V. COXSAKIE, ECHO, V. HEPATITIC A), RHINOVIRUSURI ONCOVIRUSURI (HTLVI,II) VIRUSUL HIV BOLI SI INFECTII PRODUSE INFECTII RESPIRATORII, RUJEOLA, OREILLON INFECTII RESPIRATORII GRIPA RABIA INFECTII RESPIRATORII SI ENTERICE POLIOMIELITA, MENINGITE, CONJUNCTIVITE, INF. RESPIRATORII HEPATITA INF. RESPIRATORII LEUCEMII SIDA

ORTHOMYXOVIRIDAE RHABDOVIRIDAE CORONAVIRIDAE PICORNAVIRIDAE

RETROVIRIDAE

TOGAVIRIDAE

VIRUSUL RUBEOLIC

RUJEOLA

AGENTI SUBVIRALI INFECTIOSI

virusuri

incomplete, virusuri nefunctionale, acizi nucleici = formatiuni independente neviabile in afara celulei replicarea depinde de celula gazda cu exceptia prionilor (autoreplicare) pot determina boli la om si animale

Virusuri defective
virusuri cu genom incomplet care se replica prin coinfectie cu alt virus (helper) pot determina infectii persistente ex.: Agentul delta sau virusul hepatitic D (delta), virusul helper: VHB

Viroizi
ARN

monocatenar circular cu aspect de bastonas; replicare dependenta de celula gazda determina boli la plante de cultura,

Prioni
agentii

infectiosi de natura proteica care determina la om si animale boli ale SNC (om: Kuru, boala Creutzfeld Jacob; animal: encefalita spongiforma bovina, etc.)