VII.

MANEVRA AMBARCA IUNILOR CU MOTOR M a n e v r a b i l i t a t e a sau capacitatea de a guverna constituie una din principalele caliti ale unei barei cu motor. Manevrabilitatea consta in capacitatea brcii de a-si menine direcia de inaintare sau de a schimba aceasta direcie cu ajutorul crmei si elicei. Guvernarea ambarcaiunii se realizeaz cu ajutorul instala iei de guvernare. Aceasta se compune din: timona sau manipulatorul electric; servomotorul; sistemul de transmisie timona-servomotor-carma; crma propriu-zisa.

Timona Servom

Pinioane conice

Crma

Transmisia prin axe

Schimbarea direciei de deplasare a brcii se realizeaz prin punerea crmei intrun bord sau altul si este determinata de fora curentului care apas asupra penei crmei (efectul crmei). La deplasarea nainte a brcii efectul crmei determina orientarea provei in bordul in care s-a pus crma si a pupei in bordul opus. La deplasarea inapoi a brcii efectul crmei determina orientarea provei in bordul opus celui in care s-a pus crma si a pupei in sensul punerii crmei. Cu cat viteza de deplasare este mai mare, presiunea apei asupra penei crmei va fi mai mare iar schimbarea direciei mai rapida.
31

Propulsarea brcii cu motor se face cu ajutorul elicei, care de obicei este formata din doua sau trei pale. Mrimea si forma elicei depinde de puterea motorului si de scopul pentru care este destinata barca : traciune sau viteza. Elicea este caracterizata prin pasul elicei, noiune ce reprezint spaiul parcurs de marginea exterioara a elicei in micarea de translaie efectuata de-a lungul axei de rotaie in timpul unei rotaii complete. Numrul de ture pe care ii efectueaz o elice in micarea sa de rotaie intr-un interval de timp de un minut reprezint numrul de rotaii al elicei (RPM). nmulind RPM cu pasul elicei se obine spaiul parcurs de ambarcaiune intr-un minut. Elicea arepas dreapta saupas stnga dup cum la mersul nainte al ambarcaiunii elicea se invarte la dreapta sau la stnga. La deplasarea inainte a unei ambarcaiuni cu motor elicea se insurubeaza in apa. Aceasta duce in final la transformarea micrii de rotaie in micare liniara si da natere unei presiuni de mpingere care la rndul ei produce efectul de propulsie. Pe langa efectul de propulsie in secundar elicea da natere si unei forte care acioneaz pe direcia rotirii, fora ce determina efectul de guvernare al elicei. La mar inainte pupa este abtuta in bordul pasului elicei iar prova are tendina sa gireze in bordul opus pasului elicei. La mar inapoi pupa este abtuta in bordul opus pasului elicei iar prova va gira in bordul pasului elicei. Concluzionnd, asupra unei ambarcaiuni aflata in mar acioneaz efectul combinat al crmei si elicei.

32

Manevra de acostare si plecare Poate fi definita ca manevra de dispunere lina a navei la chei, debarcader, mal neamenajat sau la alta nava, cu bordul, prova sau pupa si fixarea ei la locul acostrii cu ajutorulparamelor. Prezint grad sporit de dificultate, solicitnd cunoaterea calitilor manevriere ale navei si deprinderi marinreti. Orice erori in timpul manevrei datorate necunoaterii sau aprecierii greite a ineriei navei, acionarii greite a motorului sau neaprecierii vitezei, direciei si forei vntului sau curentului, pot duce la avarierea navei sau a navelor din zona. Scopul manevrei de acostare este asigurarea staionarii in sigurana a navei, pe timp bun sau pe timp rau. Viteza de manevra difer de la caz la caz, de la nava la nava, dar trebuie aleasa astfel incat nava sa poat manevra uor si sa fie oprita in timp cat mai scurt. La acostare pe langa calitile manevriere ale navei tot timpul se va tine cont de vnt si curent urmarindu-se ca fora acestora sa fie folosita in ajutorul manevrei si nu manevra sa lupte imvotriva lor. .

a) acostarea/plecarea ambarcaiunii la cheu Ca principiu general, in cazul acostrii cu bordul, nava se apropie de cheu sub un unghi ascuit pentru a atenua fora de lovire a provei in cheu. Fazele acestei manevre sunt: pregtirea bordului in care se acosteaz prin scoaterea in afara bordului a baloanelor de acostare; reducerea treptata a vitezei; orientarea navei sub un unghi de cea 20-30 grade spre locul unde va atinge cheul; stoparea mainii si guvernarea numai din inerie pana la locul de acostare; ajungerea la locul de acostare, darea paramelor de legtura prima data in sectorul prova, dup care cu ajutorul crmei si motorului nava se aduce paralel cu malul si se leag si pupa; asigurarea staionarii navei in sigurana prin darea unui numr suficient de parame de legtura.
33

Pentru efectuarea manevrei de plecare se executa urmtoarele faze : se ndeprteaz pupa de chei pentru a proteja crma si elicea; se acorda atenie spaiului de manevra pentru a nu lovi nave din jur; de ndat ce pupa s-a deschis suficient, se moleaza legaturile din prova si motorul se acioneaz uor inapoi; odat nava deprtata de cheu se stopeaz maina si se orienteaz prova spre locul de ieire dup care motorul se cupleaz la uor nainte; b) acostarea/plecarea ambarcaiunii la mal neamenajat Aceasta manevra se va realiza numai pe timp bun si atunci cnd situaia o impune. Trebuie cunoscuta adncimea apei si configuraia/consistenta malului. Nava se va orienta contra curentului si se va apropia incet de locul de acostare, sub un unghi ascuit, sondnd permanent adncimea apei. Odat ajuns la o distanta corespunztoare de mal se dau legaturile din sectoarele prova si pupa. Daca ambarcaiunea nu se poate apropia sau lipi de mal pentru a permite urcarea/coborrea persoanelor se va folosi o schela de acces. Fazele operaiunii de plecare de la mal neamenajat se vor succeda astfel: se moleaza legaturile din pupa pentru a deschide pupa si a proteja crma si elicea; cnd pupa s-a deschis suficient se acioneaz motorul la inapoi si se moleaza legaturile din prova; se stopeaz motorul si din inerie, cu ajutorul crmei, prova se orienteaz spre ieire dup care motorul se cupleaz uor nainte. c) acostarea/plecarea ambarcaiunii la o nava in mar Este o manevra dificila, cu un grad sporit de risc, nu se recomanda dacat celor care au acumulat suficienta practica marinreasca. Pe timp rau aceasta manevra trebuie pe cat posibil evitata. Nava la care urmeaz a se acosta reduce viteza iar direcia este pstrat fara abatere. Ambarcaiunea va acosta totdeauna in bordul de sub vnt si cat mai spre centrul navei pentru a evita efectul de aspiraie produs de elice side nava mai mare. Dup aceasta manevra se pregtesc bandule si o parama vegetala ce se va transmite la bordul navei mari.

34

Acostarea propriu-zisa va avea urmtoarele faze: se executa apropierea de nava sub unghi de cea 30 grade si cu o viteza a brcii mai mare dect viteza navei; in apropierea navei barca va lua drum paralel cu aceasta meninnd o distanta corespunztoare, sincroniznd viteza, dup care se apropie treptat. Plecarea unei ambarcaiuni de langa bordajul unei nave aflata in mar se realizeaz astfel: ambarcaiunea mrete viteza pana ajunge sa depeasc viteza navei iar cnd parama de legare se destinde, aceasta va fi molata; ambarcaiunea orienteaz crma in bordul opus navei si se indeparteaza de aceasta in direcia pe care o dorete.

d) manevra de ancorare Aceasta manevra trebuie precedat de alegerea locului de ancorare. Locul de ancorare trebuie sa indeplineasca o serie de condiii, dup cum urmeaz : sa prezinte adpost impotriva valurilor, curentului si vntului; natura fundului sa fie favorabila infigerii ancorei; adncimea apei sa fie suficient de mare fata de pescajul ambarcaiunii, dar nu foarte mare pentru lungimea paramei sau lanului ancorei; sa permit plecarea rapida a navei de la ancora, in orice condiii, ziua sau noaptea. Pentru ancorare se pregtete ancora si parama dup care se fundariseste ancora in locul ales. Spre a verifica daca ancora s-a infipt si tine, se cupleaz motorul incet inapoi. La plecare se recupereaz parama ancorei pana cnd ghearele se smulg de pe fundul albiei iar ambarcaiunea se tine din motor si crma pana cnd ancora este recuperata si adusa pe poziia ei.

35

e) depiri si ntlniri Depirile se executa la o distanta cat mai mare de nava aflata in mar, viteza se adapteaz situaiei urmrind a nu face valuri pentru nava depita dar acordnd atenia necesara ntmpinrii valurilor din siajul acesteia. La ntlniri conductorul ambarcaiunii va reduce viteza in intampinarea valurilor provocate de nava ce vine din sens opus si va adopta o viteza corespunztoare evitrii rsturnrii.

f) remorcarea ambarcaiunilor Este o operaiune cu grad sporit de dificultate. Lungimea paramei de remorca se va alege astfel incat nava remorcat sa nu suporte curentul respins de elicea navei remorcher. Pentru ntoarceri crma se orienteaz in bordul in care se ntoarce. Daca manevra se executa cu viteze mari, pupa ambarcaiunii se va afunda puternic. Acest pericol se evita prin deplasarea persoanelor spre prova. Daca se remorcheaz mai multe ambarcaiuni ele se dispun in sir (convoi), cea mai mare fiind amplasata in pupa ambarcaiunii remorcher. Scoaterea unei ambarcaiuni de sub remorcaj se face prin reducerea vitezei de ctre nava remorcher, dup care parama de remorca se moleaza si nava remorcat iese imediat din siajul navei remorcher.