Sunteți pe pagina 1din 25

Realizarea umpluturilor peste podetele tubulare si in bolta din beton utilizand materialul

PNEUSOL

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta


masterand PRUTEANU OVIDIU

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta UMPLUTURI SUB PODETE TUBULARE DIN BETON

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz UMPLUTURI PESTE PODETE TUBULARE DIN OTEL

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta UMPLUTURI PESTE PODETE TUBULARE DIN BETON

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta - DISPOZITIVE DE PRINDERE

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta REALIZAREA SAPATURII

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta ASEZAREA TUBULUI SI REALIZAREA UMPLUTURII
ETAPE: asezarea tubului din beton; realizarea umpluturii in straturi uniforme de 20 cm si compactarea acesteia;

asezarea anvelopelor; prinderea acestora cu agrafe metalice sau cupoane de armatura indoite la capete; umplerea cu pamant si compactarea amestecului;

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz Monistrol Sur Loire Franta REALIZAREA UMPLUTURII PESTE FUNDATIA DIN PNEUSOL

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz Monistrol Sur Loire - Franta REFACEREA SISTEMULUI RUTIER

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz UMPLUTURI PESTE PODETE TUBULARE

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz UMPLUTURI PESTE PODETE TUBULARE DIN BETON


Determinarea tensiunilor la nivelul interfetei dintre tubul de beton armat si terenul din umplutura se face conform Teoriei MARSTON . Acesta propune un coeficient Kk asemanator coeficientului de implingere activa Ka in sensul ca in cazul acestui tip de impingere,coefientul de impingere activa dupa Rankine nu oferea nici un rezultat.

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA COEFICIENTULUI Kk

Determinarea coeficientului de impingere laterala Kk se face cu ajutorul Cercului lui Mohr.

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

Studiu de caz UMPLUTURI PESTE PODETE TUBULARE

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE


Studiul experimental a fost realizat n Laboratorul Geotehnic Central din Lyon pe un model de mici dimensiuni, tridimensional, ntr-un recipient cilindric cu diametrul de 1500 mm i o adncime de 600mm. Echipament i materiale (anvelope, nisip, placa metalica) utilizate sunt descrise n mai jos. Testul const n ncrcarea unui strat de nisip prin intermediul unei placi metalice cu diametrul de 350 mm i o grosime 35mm. Influena prezenei unei fundaii de Pneusol sub placa (figura 1) este studiat.

Figura 1. Principiul determinarii presiunii sub nivelul fundatiei in solutia PNEUSOL

Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE


Se observ c FAP scade n special sub axa central a plcii (Figura 2). Dincolo de 3 straturi (grosime 42 mm), valoarea acestuia s-a stabilizat ntre 0,6 i 0,8. Aceast scdere (de la 20 la 40%), se observ pe cei doi senzori juxtapusi central.

Figura 2. Evolutia FAP sub partea centrala a fundatiei


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE


Sub marginea plcii (figura 3), FAP crete treptat pn la un maxim valoarea de 1,5. Acest rezultat se obine, sub 7 straturi de anvelope ncrcate pn 123 kPa. Aceast cretere de aproape 50% observat n ambele margini scade la 9 straturi i se limiteaz la aproape 20%.

Figura 3. Evolutia FAP sub partile marginale ale fundatiei


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE IN ADANCIME


Cinci celulele totale de presiune au fost plasate ntr-un mod care s studieze modul n care o fundaie din Pneusol constituita din cinci straturi de anvelope influeneaz distribuia tensiunilor n profunzime sub axa central a plcii .

Figura 4. Dispunerea senzorilor de presiune pe adancime (central)


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE IN ADANCIME


Figura 5 prezint evoluia tensiunilor msurate sub fundaie Pneusol i n pamant referenial n funcie de raportul adancime / diametru plac. Cnd se utilizeaz pneusol, tensiunile verticale sunt semnificativ mai mici i diferena este tot mai vizibila cand ncrcarea creste .

Figura 5. Evolutia presiunilor functie de raportul H/Dp (central)


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE IN ADANCIME


FAP reprezentat n Figura 6 arat c aceast diminuare a tensiunilor normale atinge 25%, ntre 0,5 i 1,2 diametrul plcii i 20 la 35% la 0,28 i 1,5 ori diametrul acesteia. Aceste rezultate confirm influena Pneusol asupra distribuiei de presiuni n profunzime sub axa central a plcii.Influena poate fi mai importanta la interfaa fundaiei i la adncimi semnificative.

Figura 6. Evolutia FAP functie de raportul H/Dp (central)


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE IN ADANCIME


Astfel nct s se studieze distribuia presiunilor n profunzime sub marginile plcii, cinci celulele de presiune au fost plasare suprapus sub marginile placii cum este prezentat in figura 7.

Figura 7. Dispunerea senzorilor de presiune pe adancime (marginal)


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE IN ADANCIME


Figura 8 prezinta evolutia cifrei de presiunile normale funcie de raportul adancime - diametru plac, si se subliniaz influena fundaiei din Pneusol care este marcata de o cretere a tensiunilor n marginile placii.

Figura 8. Distributia presiunilor functie de H/Dp (marginal)


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII NORMALE IN ADANCIME


Evoluia FAP care corespunde este prezentat n figura 9. Presiunile de sub fundaie Pneusol sunt mai mari dect n terenul de referinta si FAP creste cu adnacimea. Pentru increment ncrcare sczut (20,5 kPa), FAP trece de la o valoare de 0,8 la 0,28 ori diametrul plcii,de la o valoare de 3 la 1,5 ori diametrul ; totui pentru ncrcarea (123 kPa), FAP trece de la o valoare de 1,4 la valoarea 1.6 ori diametrul placii.

Figura 9. Distributia FAP functie de H/Dp (marginal)


Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

DETERMINAREA PRESIUNII IN ADANCIME


Influena incarcarilor ciclice este reprezentata n figura 10. Este vorba de o fundaie Pneusol de 9 straturi de anvelope supuse la 20 de cicluri de ncrcare-descrcare. Dac presiunile msurate n cursul a 20 de ncrcari/descarcari i presiunile din prima incarcare sunt comparate se observ: cretere a presiunilor legate de o cretere slab de ncrcare (20.5kPa); n ceea ce privete 41 kPa, o cretere a presiunilor n partea central a plcii i o scdere sub marginile; De la 60 kPa, o cretere a presiunilor n partea central a plcii(de la 5 la 10%) i o scdere de aproximativ 10 pn la 15% sub margini. Figura 10. Influenta incarcarilor ciclice
Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

CONCLUZII

Rezultatele prezentate n aceast lucrare confirm efectul distribuitor de tensiuni jucat de o fundaie din Pneusol la consolidarea unui nisip indesat de o plac rigid. Dincolo de 3 straturi de anvelope, indiferent de profunzimea influena Pneusol se caracterizeaz prin o diminuare important a presiunilor n partea central a plcii: ntre 20 i 40 % i o cretere important a presiunilor sub margini. Aceste rezultate diferite evideniaza n mod clar funcia mecanic a Pneusol, care const n repartizarea sarcinilor exterior zonei de influen a placii. Efectul ciclic pe materialul Pneusol se caracterizeaz printr-un numr de modificri reologice.
Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu

CONCLUZII

VA MULTUMESC !
Structuri de sprijin in ingineria geotehnica PNEUSOL /TIRESOIL masterand Ovidiu Pruteanu