Antisemitismul si politica antisemita din Romania(1918-1941)

Odata cu realizarea Marii Uniri de la 1918,Romania a devenit un stat cu numeroase minoritati nationale.Evreii reprezentau a treia minoritate nationala din Romania-756.930 sau 4.2%.In noile conditii,conform Declaratiei adoptata de Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia (1 decembrie 1918),a prevederilor sistemului de la Versailles(1919-1920) si a Tratatului Minoritatilor(1919),Romania s-a angajat sa acorde minoritatilor nationale drepturi egale cu natiunea majoritara. De-a lungul anilor de conlocuire, att poporul romn ct i Biserica Ortodox Romn au manifestat fa de evrei - conform sintagmei lui erban Papacostea - o toleran ostil,cu toate acestea,nu au existat foarte multe ciocniri violente intre populatia romana si cea de rit mozaic. Antisemitismul romanesc a inregistrat insa o crestere in perioada interbelica pe fondul hegemoniei ideologiei antisemite europene (Germania,Austria,Franta,Rusia). Specificul antisemitismului romnesc interbelic a fost factura sa socio-economic, cu rdcinile adnc nfipte n straturile sociale medii i superioare, politice, academice, economice i culturale ale populaiei majoritare romne, dar fr priz marcant n cadrul marei mase a poporului. Dup ce i-au demonizat, protipendada romn a nceput s cread n potenialul demonic al evreilor, n capacitile lor intelectuale, comerciale, etc cu care bietul romn nu s-ar fi putut msura. Aceste capaciti deosebite, demonice atribuite evreilor, aceast concuren neloial - de care erau convini c exist - erau considerate ca subversive, ca fiind ndreptate mpotriva poporului majoritar i prin urmare, pturile conductoare cereau contracararea lor prin toate mijloacele. Argumentele antisemitilor romani erau rasiste-evreii conform ideologiei lor,ar apartine unei rase inferioare,"sterila" din punct de vedere cultural;teologice-care denaturau preceptele religiei iudaice.Din punct de vedere politic acuzau organizarea evreilor in comunitati spunand ca ar fi ca un stat in stat,iar pe plan economic,ignorand contributia evreilor la dezvoltarea societatii,ii etichetau ca "paraziti" care ii exploateaza pe ceilalti. Antisemitismul romanesc ii prezenta pe evrei ca pe dusmanii Romaniei si ii asimila cu curente politice ostile Romaniei Mari.In Transilvania erau identificati cu ungurii si acuzati de revizionism si iredentism,iar in Basarabia erau identificati cu rusii si ucrainienii si acuzati de bolsevism. Al treilea deceniu al secolului XX este perioada propice regimurilor totalitare.Comunismul acapareaza pe zi ce trece tot mai multa putere in Rusia,Benito Mussolini si a sa miscare fascista preiau conducerea in Italia,iar Partidul Nazist se bucura de o ascensiune fulminanta in Germannia.Tot in aceasta perioada se naste si in Romania o miscare cu caracter totalitar,inspirata de fascism si nazism,miscarea legionara. In 1923,apare la Iasi,Liga Apararii National-Crestine,o miscare de extrema dreapta infintata de profesorul A.C.Cuza.Miscarea avea un program ultranationalist si antisemit care prevedea"eliminarea evreilor din toate sectoarele vietii economice si culturale."

Ca in orice alta grupare extremista cu accente teroriste si membrii acestei ligi au recurs la violenta.Intre 1923-1926 manifestari antisemite au avut loc la Iasi,Botosani,Cluj,Bucuresti.Au fost cazuri de molestare fizica a evreilor,s-au spart geamuri ale magazinelor si locuintelor evreiesti,au avut loc miscari antisemite,studenti evrei au fost alungati din facultati si s-a blocat accesul elevilor si studentilor evrei in scoli si universitati.In 1927,au avut loc la Cluj si Oradea grave tulburari antisemite in timpul congresului studentilor"crestini"-devastari,molestari,jafuri ramase nedepsite de autoritati. In cadrul acestei miscari se remarca tanarul Corneliu Zelea Codreanu,care in timp ce se afla in inchisoare pentru participare la "Complotul din Dealul Spirii" pune bazele unei organizatii,"Legiunea Arhanghelului Mihail",organizatie asemanatoare cu cea din care facea parte la momentul respectiv. In 1927 are loc ruperea definitiva dintre C.Z.Codreanu si A.C.Cuza.Acesta este momentul in care "Legiunea Arhanghelului Mihail", numit pe scurt Micarea Legionar este lansata oficial.Aceasta grupare poate fi definita ca ca o legiune paramilitar terorist de orientare naionalist-fascist, creat dup modelul organizaiilor naziste SA i SS, cu un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit i antimasonic Aidoma altor micri europene fascistoide contemporane, ML era fulminantantisemit i susinea teza existenei unei agresiuni rabinice mpotriva lumii cretine, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul, marxismul, bolevismul, rzboiul civil din Spania. Scopul acestor idei a fost subminarea societii i a naiunii.Se poate observa aici o similitudine cu ideile lui Adolf Hitler,maleficul autriac,care credea de asemenea,intr-o alianta a evreilor,care avea ca scop subjugarea Germaniei si a intregii lumi.De altfel,legionarii ii considerau pe Benito Mussolini si Adolf Hitler,parintii spirituali al Legiunii Arhanghelului Mihail si intocmai spiritului fascist si nazist, membrii ML purtau uniforme asemntoare cu cele militare, de culoare verde, ca simbol al rennoirii, de unde i denumirea cmile verzi, i se salutau folosind salutul fascist. Specificul ML fa de alte micri fasciste i fascistoide europene, cu care a avut n comun recurgerea la terorism, violen i asasinat politic, consta n fundamentalismul religios cretin-ortodox. Codreanu a imprimat, ca trstur fundamental a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naionalist, stabilind o legtur structural ntre cretinismul ortodox i romnitate". Majoritatea susintorilor ML erau studeni i rani. Cu Zelea Codreanu ca lider carismatic, ML s-a fcut cunoscut pentru propaganda sa de succes, inclusiv o bun utilizare a spectacolului. Prin maruri, procesiuni religioase, miracole, imnuri patriotice, munc voluntar i campanii cu caracter obtesc n zonele rurale, ML i fcea cunoscut filosofia, care includea antisemitismul, antiliberalismul, anticomunismul, antiparlamentarismul i se prezenta ca alternativ la celelalte partide, prezentate cu dispre ca formaiuni politice corupte i clientelare. "Lupul isi schimba parul,dar naravul ba".Acest proverb se potriveste perfect Miscarii Legionare.Desi,sub un alt nume si sub alt conducator,si parca putini mai puternici privind electoratul,legionarii nu au renuntat la violente,ba chiar mai mult,le-au intensificat,ajungand chiar sa infiinteze si o "echipa a noptii",care avea ca scop uciderea celor care tradau legiunea sau aduceau un prejudiciu,indiferent de ce natura, acesteia. Ca alternativa politica a Legiunii Arhanghelului Mihail,C.Z.Codreanu a infiintat in 1930, Garda de Fier. Din cauza manifestarilor de violenta fizica si de limbaj a acestei

organizatii,guvernul PNT(ministru de interne Ion Mihalache) dizolva Garda de Fier.Aceasta se reorganizeaza si este redizolvata in 1932 de prim-ministrul Nicolae Iorga.In 1933 premierul I.Gh.Duca ,insarcinat cu organizarea alegerilor,va scoate din nou in afara legii Garda de Fier.Va plati cu viata pentru aceasta.Pe 29 decembrie 1933 dupa ce l-a vizitat la Peles pe Regele Carol al II-lea,este ucis pe peronul garii din Sinaia de trei legionari,cunoscuti ulterior drept Nicadori.Ceea ce este insa scandalos este ca Regele a stiut de intentia Nicadorilor,dar nu a facut nimic ca sa-i impiedice. In 1935,Miscarea Legionara s-a legalizat ca partid sub numele de Totul pentru Tara. Toata propaganda rasista nu putea sa ramana fara nici un rezultat.In 1934 s-a adoptat "Legea pentru folosirea personalului romanesc in intreprinderi".Ea prevedea ca angajatii cetateni-romani trebuie sa fie intr-un procent de 80%(restul de 20% puteau fi cetateni straini,de preferinta casatoriti cu roimance si avand copii),iar in consiliile de administratie trebuiau sa fie maximum 50%.Presedintele consiliului de administratie nu putea fi decat cetatean roman de religie crestina. In societatea romaneasca incep sa se aplice numerus clausus si numerus nullus. In urma esecului ultimelor alegeri democratice din Romania si a interventiei arbitrare a lui Carol al II-lea din 1937 a venit la putere guvernul Goga din care faceau parte A.C.Cuza si Ion Antonescu. Sub pretextul c ntre anii 1918 i 1924 s-ar fi infiltrat n Romnia evrei din fostele imperii austro-ungar i rus, guvernul prezidat de Octavian Goga a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 de revizuire a ceteniei, prin care toi evreii ceteni romni vor trebui s-i redovedeasc cu acte(certificatul de nastere,actul doveditor ca nu a fost supus altui stat strain,actul doveditor al satisfacerii legii recrutarii sau cel al mobilizarii la una din campaniile dupa 1913) dreptul la cetenie n termen de 20 de zile de la afiarea listelor pe comune i orae.In urma acestei legi aproximativ 30% din evreii din Romania si-au pierdut cetatenia romana,devenid apatrizi si pierzandu-si dreptul la munca si proprietate. De asemenea,acest decret a anulat emanciparea colectiva prevazuta in Constitutia din 1923 si a incalcat prevederile Tratatului Minoritatilor.In timpul acestei guvernari antisemitismul a devenit politica de stat. In februarie 1938,Regele Carol al II-lea instituie un regim de autoritate persoana abrogand Constitutia din 1923 si eliminand toate partidele politice. Desi partidul Totul pentru Tara inregistrase un succes la alegerile din 1937,iesind pe cel de-al treilea loc in tara,a fost nevoit sa se supuna noii Constitutii din 1938,care scotea in afara legii toate partidele si crea unul nou,singurul acceptat, Frontul Renaterii Naionale. Regele Carol al II-lea era impotriva legionarilor si C.Z.Codreanu stia asta,astfel ca,probabil,pentru a intra in gratiile Regelui Playboy,conducatorul Miscarii legionare a hotarat in februarie 1938 incetarea oricarei activitati politice a partidului Totul pentru Tara.Cu toate acestea,in urma unei scrisori jignitoare la adresa profesorului Nicolae Iorga,C.Z.Codreanu a fost condamnat la 6 luni de inchisoare.In timpul inscenarii unei incercari de evadare ,impreuna cu un numar de legionari,acesta a fost ucis de jandrami prin strangulare.Conducatorul Miscarii Legionare a devenit atunci Horia Sima. Ca pedeapsa pentru moartea lui Codreanu,Armand Calinescu,insarcinat cu formarea unui nou guvern a fost ucis in septembrie 1939.

Conform pactului Ribbentrop-Molotov,pe 26 iunie 1940,Romania a primit un ultimatum de la URSS,prin care i se cerea cedarea Basarabiei si Bucovinei.Relatiile rusoromane fusesera tensionate inca din 1918,in principal datorita provinciei Romania,care desi apartinea de drept Romaniei,era reclama si de URSS. Contextul international de atunci,nici ca putea fi unul mai prost.Germania era unul dintre statele semnatare a pactului Ribbentrop-Molotov in care se specula cedarea Basarabiei URSS-ului,iar Franta,traditionala aliata a Romaniei capitulase cu doar patru zile inainte.In cadrul Consililor de Coroana convocate de Rege s-a hotarat ca un razboi cu Rusia Sovietica ar fi ca alergatul dupa himere si cea mai buna decizie este cedarea teritoriilor fara lupta. Pentru ca s nu creeze panic n rndul oamenilor guvernul romn a ordonat evacuarea Basarabiei la 28 iunie 1940, ora 9.00 ,ultimul tren urmand sa plece in aceeai zi, la 14:00, ora la care, conform ultimatumului sovietic, Armata Roie urma s treac grania.In realitate, a fcut-o mult mai devreme. Romnia deinea pe teritoriul ce trebuia cedat mari uniti militare, cu un efectiv de 1.200.000 de soldai i ofieri, n afar de civilii care refuzau s rmn sub regim comunist, administraia, poliia, jandarmeria etc., inclusiv familiile personalului lor. Era o imposibilitate ca o astfel de mas de oameni s poat trece Prutul n mod organizat, n cinci ore. Rezultatul acestei hotrri a fost dezorganizarea, retragerea haotic,precum si dezeratrea in masa a soldatilor basarabeni. Ofensiva rapid a armatei sovietice a devansat trupele romneti n retragere. Ea a plasat puncte de control pentru a dezarma, a amenina cu moartea i a umili pe militarii romni. Muli ofieri i soldai au fost luai prizonieri. n acest context, umilinele ndurate de armata romn, au provocat un puternic resentiment la adresa regimului lui Carol al II lea; armata era demoralizat, populaia derutat i nelinitit. Regimul carlist, pentru a atenua starea de spirit dominat de umilin, dezamgiri, nemulumiri profunde i pentru a oculta adevratele cauze ale dezastrului naional, a pus n aciune o diversiune xenofob, rasial. Confruntai cu o criz deosebit de grav, care punea sub semnul ntrebrii ansele de supravieuire a regimului, autoritile au fcut din evrei un paratrsnet politic, canaliznd valul nemulumirilor populare ctre aceast minoritate. Semnificativ n acest sens, apare atitudinea presei, care s-a dezlnuit mai mult contra evreilor dect contra Uniunii Sovietice. Minoritatea evreiasc din Basarabia (275.419 evrei, respectiv, 7,27% din populaie) s-a vzut prins ntre ciocanul comunist sovietic i nicovala antisemitismului activ a Bucuretiului. Evreii s-au simit trdai, nelai, exploatai, expropriai de drepturi i de averi, de un stat care avea datoria s-i ocroteasc cetenii. Statul romn nu le-a mai lsat evreilor nici o opiune, nici mcar aceea de a se dovedi buni ceteni: Populaia civil va putea fi evacuat la ordin, dar populaia minoritar nesimpatizant rmne pe loc. Aplicarea directivelor discriminatorii la periferia rii s-a efectuat inegal, n funcie de administratorii locali, unii din ei dnd dovad de omenie, alii, de o cruzime antisemit dezlnuit, instituind legea bunului plac. n mprejurrile retragerii, n unele locuri au fost unele cazuri de rfuieli ale unor evrei cu astfel de despoi locali. Este greu de apreciat frecvena, sau chiar existena unor astfel de incidente dintr-o documentaie n care evreii erau folosii ca pretext al retragerii. S-a creat astfel o psihoza antismeita razbunatoare care a determinat unele grupuri militari romni sa recurga la violene, jafuri i crime, n general condamnate de

Marele Stat Major. Este de menionat perioada de teroare din trenuri, cu deosebire n Moldova, cnd soldai i civili atacau i aruncau din mersul trenului ceteni i soldai cu aspect evreiesc, din greeal chiar unii romni etnici.Unul dintre cele mai celebre episoade violente din aceea perioada a fost pogromul de la Dorohoi. Pogromul de la Dorohoi din 1 iulie 1940 a fost pregtit i executat de ofieri i soldai din dou regimente ale armatei romne: Regimentul 3 Grniceri i Regimentul 8 Artilerie. Motivele ofierilor care au organizat omorurile au fost foarte clare: regimentul s-a rzbunat pentru dificultile foarte mari pe care le-a avut cu evreii de la nord de Prut, n Basarabia Ziua premergatoare pogromului,30 iunie, a fost folosit pentru pregtirea acestuia. Soldai din cele dou regimente au anunat locuitorii romni din ora despre rzbunarea mpotriva evreilor. n ferestrele multor case locuite de romni au fost puse icoane i pe pereii caselor au fost desenate cruci. Pogromul propriu-zis a inceput pe 1 iulie la funerarile unui soldat roman de confesiune mozaica. De precizat c confruntrile romno-sovietice cauzate de nenelegerile asupra amplasrii exacte a noii frontiere, sovieticii au mpucat soldatul evreu Iancu Solomon. Dup incident s-a luat decizia nmormntrii lui n cimitirul evreiesc din Dorohoi.Organizarea funerarilor a cazut in mana Comunitatii Evreiesti din Dorohoi.La inmormantare erau prezenti mai multi civili evrei,dar si un pluton de garda de onoare format din 10 soldati evrei cu drapele si gornisti.Regimentele mai sus mentionate,aflate la intrarea in cimitir au inceput sa traga in cei prezenti.Dupa ce i-au ucis pe aproape toti cei ce se aflau acolo,soldatii din Regimentul 23 Graniceri si 8 Artilerie au patruns pe cele trei strazi principale, unde se aflau cele mai multe locuine i prvlii evreiti.Ostasii au devastat locuinele i prvliile evreilor, au btut fr mil pe oricine le ieea n cale, dar cele mai condamnabile fapte au fost omorurile svrite cu bestialitate mpotriva unor oameni lipsii de aprare. Autoritatile nu au intervenit pentru a calma spiritele,ba chiar se poate spune ca au incurajat prin indiferenta lor jafurile si crimele impotriva evreilor.Au existat insa romani,care dand dovada de omenie i-au ajutat pe evrei. Pogromul a fost oprit abia la ordinul lui Constantin Sanatescu,aomandantul Corpului 8 Armata,al carui cartier general se afla la Dorohoi. Pe un fundal de dezbinare politic, simindu-se vinovat de retragerea haotic din Basarabia regele Carol II a decis s cumpere cu moned evreiasc simpatia i sprijinul lui Hitler la viitoarele tratative cu Budapesta i Sofia, tratative purtate cu ri ale cror pretenii teritoriale erau susinute de Berlin.El semneaz la 8 august 1940, la propunerea primului ministru Ion Gigurtu, Decretul lege privitor la starea juridic a locuitorilor evrei din Romnia,pe baza caruia evreii erau impartiti in trei categorii:prima categorie ii includea pe evreii intrati in Romania dupa 30 decembrie 1918;a doua categorie cuprindea evreii naturalizati individual pana la 30 decembrie 1918,combatantii in Razboiul de Independenta,cei care au luptat in linia de foc in timpul Primului Razboi Mondial precum si orfanii sau urmasii lor;in categoria a treia intrau majoritatea evreilor din Romania,incetateniti pe baza decretelor legi din anul 1919.Pentru toti evreii s-au impus urmatoarele interdictii:ocuparea de functiuni publice,dobandirea de proprietati in mediul rural,cariera militara,practicarea profesiunii de avocat,de notar public,editori de carti si ziare,etc. Un al doilea decret, din aceeai dat, interzice cstoriile ntre romni i

evreii de snge sub sanciunea de nchisoare corecional de la 2 la 5 ani. Aceste legi copiau Legile de la Nrnberg. Cedrile teritoriale impuse Romniei prin Dictatul de la Viena (30 august 1940) au marcat declinul regimului carlist. Manifestaiile de protest mpotriva Dictatului de la Viena, iniiate de rniti au devenit - sub influena agitatorilor legionari - anticarliste, Carol al II-lea fiind considerat principalul vinovat de impasul n care ajunsese Romnia. Dorind s-i pstreze puterea, la propunerea lui Horia Sima cu care se reconciliase recent, Carol al II-lea i-a ncredinat la 4 septembrie 1940 lui Antonescu prin decret regal mandatul de formare a unui guvern de uniune naional. Inclcnd mandatul de numire i promisiunea fa de rege,Antonescu nu a fcut un guvern de uniune naional,incheind in schimb o alinata cu Horia Sima prin intermediul prietenului, emisarului i avocatului sau,Mihai Antonescu. La 5 septembrie 1940, Antonescu a cerut regelui s-i acorde puteri depline, suspendarea constituiei i dizolvarea parlamentului i n seara aceleiai zile i-a cerut regelui s abdice i s prseasc ara. Puciul a reuit, Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940 i s-a expatriat, cednd tronul fiului su Mihai I. La 14 septembrie 1940 lua fiin Statul naional-Legionar Romn. Horia Sima, eful Micrii Legionare, numit vicepreedinte al consiliului de minitri, se considera creatorul i sufletul acelui guvern. Legionarii se prezentau ca principala for politic i paramilitar din ar, dar, conform instruciunilor de la Berlin, care voia s-i asigure participarea Romniei la rzboiul care se pregtea (planul Barbarosa), au fost nevoii s suporte n fruntea statului un militar agreat de Germania i acceptat de populaie, mai ales de armat. Aa a ajuns Antonescu la guvernare; el nu ar fi putut de unul singur s devin eful statului, ntruct nu fusese lider politic i nu avusese vreo formaiune politic proprie.Ajuns la conducere, Antonescu a preluat ministerele ce reprezentau armata, justiia, finanele i serviciile secrete - conduse de antilegionarul Eugen Cristescu - i a respins constant preteniile legionarilor de acumulare de putere n guvern. Garda de Fier i Micarea Legionar au fost loiale regimului nazist din Germania, ns, din motive strategice, Hitler l-a preferat la conducerea Romniei pe Antonescu, folosindu-se n acelai timp de Micarea Legionar ca de o contrapondere, o ameninare, pentru a-i preveni o eventual nesupunere. Dispunnd de puteri depline, generalul Antonescu a preluat majoritatea prerogativelor fostului suveran, Carol al II-lea, i s-a autoproclamat Conductorul statului. Conducerea statului se fcea prin decrete-legi, care nlocuiau abrogatele legi votate de parlament. Conductorul nu mai trebuia s rspund pentru actele sale n faa nimnui, un for politic sau o alt form de control public.Presa era inregimentata si cenzurata,monarhia sub control,cu prerogativele drastic reduse,majoritatea simbolice. n timpul celor patru luni de guvernare mixt, corupia a devenit oficial, legea facultativ, iar drepturile omului, precum i sigurana persoanei, a libertii de exprimare, a exercitrii profesiei i a proprietii au fost lsate la bunul plac al cuiburilor legionare. Antonescu i-a folosit pe legionari la executarea unor activiti la care el nu a vrut s-i murdreasc minile. Legionarii au ncercat s pun mna pe aparatul de stat folosind metodele i experiena organizaiilor paramilitare naziste din Germania, SA i SS: teroare i haos, descinderi prin for, maltratri, sechestrri de persoane, arestri ilegale, tortur, asasinate. Legionarii i-au asasinat n special pe acei lideri politici care se opuseser

ascensiunii lor, ntre care Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, Gheorghe Argeanu, Victor Iamandi. Aciunile criminale au culminat cu masacrul de la Jilava din noaptea 26/27 noiembrie 1940, cnd au fost ucii 64 de deinui, toi foti demnitari. Simindu-se ameninat, Antonescu a plecat la 14 ianuarie 1941 la Berlin s cear ajutorul lui Hitler pentru nlturarea legionarilor de la guvernare i dobndirea puterii politice absolute. ntlnirea a avut un succes total,cei doi lideri promitandu-si colaborarea i sprijinul reciproc. narmat cu aprobarea i sprijinul lui Hitler, Antonescu a emis decret-lege privind reprimarea infraciunilor n contra ordinei publice i intereselor statului si cateva zile mai tarziu un decret care prevedea pedeapsa cu moartea pentru cei care instigau la rebeliune. Legionarii, la rndul lor, au pregtit terenul. Cu 20 de zile nainte de rebeliune toate ziarele legionare (existau numai ziare legionare, toate celelalte fuseser desfiinate) au iniiat o propagand foarte intens mpotriva evreilor, masonilor i a uneltelor lor. Prin acest termen, uneltele lor, legionarii se refereau la Antonescu i oamenii loiali lui. La 18 ianuarie, Antonescu a desfiinat posturile de comisari de romnizare de pe lng ntreprinderile comerciale i industriale. Legionarii au vzut n acest act un atac direct i au cerut demisia lui Antonescu i crearea unui guvern legionar condus de Horia Sima. La 20 ianuarie Antonescu l-a demis pe titularul Ministerului de Interne, generalul Petrovicescu, omul de ncredere al Legiunii si membru al acesteia. Au fost de asemeni destituii directorul general al poliiilor, i Constantin Mamuica, director n Ministerul de Interne. Legionarii au respins aceste destituiri i s-au narmat masiv. Grupuri de legionari s-au baricadat narmat n localul Siguranei, n sediul Prefecturii poliiei capitalei, n sediul lor central din strada Roma i n cazarma gardienilor publici. n seara zilei de 21 ianuarie rebeliunea legionar era generalizat n toat ara. Cnd soldaii au ncercat s preia controlul acestor cldiri, legionarii au deschis focul. Antonescu a trecut la o aazis defensiv activ, aducnd uniti militare spre Bucureti. Armata a trecut la ofensiv n seara zilei de 22 ianuarie, atacnd cu tunuri baricadele legionarilor. n cteva ore, armata a nvins peste tot. A doua zi armata i-a atacat pe legionari fortificai n diverse cldiri. n aceste lupte au czut 30 de soldai i au fost rnii cteva sute, dar armata a cucerit cldirile i legionari rmai n via s-au grbit s prseasc Bucuretiul, cutnd adpost n strintate. Odat cu ocuparea centrelor de securitate, legionarii au atacat centrele evreieti i au nceput jaful cartierelor evreieti. Printre cei care i-au atacat pe evrei, mpreun cu legionarii, au fost jandarmi legionari, personalul perfecturii de poliie din Bucureti, organizaiile de muncitori legionari i organizaia studeneasc legionar. Legionarii au distrus in cele trei zile cat a durat rebeliunea 1274 de cladiri comerciale si case ale evreilor precum si cateva sinagogi vechi de cateva secole,carora leau dat foc,asa cum a fost in cazul sinagogii sefarde Cahal Grande sau a sinagogii Bet Midras.In cadrul sinagogilor erau documente istorice vechi de sute de ani si importante opere de arta evreiesti,care au fost si ele distruse. n decursul rebeliunii legionare legionarii bucureteni au arestat cteva mii de evrei, care au fost ridicai din casele lor, din sinagogi, de la instituiile evreieti i de pe strad. Evreii arestai, brbai i femei, ntre 15 i 85 de ani, au fost adunai la centre n care au fost anchetai, maltratai i torturai cu scopul ca legionarii s le confite banii, bijuteriile i restul proprietilor evreieti.

Principalele locuri unde evreii arestati erau torturati au fost:Prefectura Politiei Capitalei,Sediul C.M.L "Ing.Gheorghe Clime",comisariatul XV de politie,Sediul Uniunii Comunitatilor Evreiesti,Sinagoga Malbin,Moara Straulesti de la Bucurestii Noi,etc. 90 de evrei, dintre cei torturai n centrele legionare de tortur, au fost ncrcai n camioane, dui n pdurea Jilava, dezbrcai i mpucai n cap. A doua zi, unii legionari s-au ntors la faa locului pentru a aduna mbrcmintea celor ucii i lucrrile dentare de aur. Poate cel mai infiorator eveniment din timpul Rebeliunii legionare a fost masacrul de la Abator. O ceat de legionari a luat 15 evrei de la centrul de tortur de la Prefectura poliiei capitalei, i-au dus la abatorul capitalei i i-au mpucat n ceaf. Cteva trupuri de evrei au fost introduse n cldirea abatorului i atrnate de crligele folosite pentru vite. Unor cadavre li s-au scos intestinele i au fost puse n jurul gtului. Pe langa cladirile avariate, s-au numrat 120 de cadavre de evrei i nc 5 evrei au fost dai disprui (se presupune c i ei au murit). Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia a evaluat pagubele la suma de 383 milioane lei. Pe 14 februarie 1941 s-a abrogat decretul decretul din 14 septembrie 1940 privind proclamarea Statului National legionar roman. Odata cu instaurarea statului national-legionar si cu preluarea puterii de catre generalul Ion Antonescu in colaborare cu "Garda de Fier",apropierea economica si militara fata de Germania s-a accelerat(Antonescu a semnat aderarea Romaniei la "Axa" in noiembrie 1940-la doar doua luni de la preluarea puetii),iar procesul de romanizare s-a intensificat. Procesul de romanizare era expresia economica a antisemitismului de stat.Pemtru a putea fi pus in practica s-a infiintat Centrul National de Romanizare.Romanizarea intreprinderilor industriale si comerciale urbane a avut mai multe etape:1.identificarea intreprinderilor industriale si comerciale cu capital evreiesc;2.instituirea controlului asupra actiunilor,bunurilor si intreprinderilor evreiesti;3.desfintarea unor intreprinderi evreiesti;4.romanizarea prin "buna intelegere". La finele anului 1940 bugetul Romaniei erau unul deficitar,insa datorita procesului de romanizare,adica jefuirea sistematica a averilor evreiesti acesta a devenit,prin miliardele de lei-aur intrate in visteria statului,excedentar. Pe langa acest proces denumit eufemistic "romanizare",statul roman a dus o intensa politica antisemita,asemanatoare celei de la Berlin.Primele acte normative cu caracter rasial sunt adoptate la 11 septembrie, la doar cinci zile de la preluarea puterii de catre Antonescu si legionari.Numai in intervalul dintre 11 septembrie 1940 si 21 ianuarie 1941 au fost adoptate 41 Decrete-regale,Decrete-lege,Hotarari ale Consiliului de Ministri si decizii ministeriale cu caracter rasial,mergand de la eliminarea cultului mozaic din ansamblul cultelor "istorice" din Romania,pana la confiscarea proprietatilor urbane si rurale apartinand evreilor,interdictii de sedere/asezare si circulatie,etc. Daca unii s-ar gandi ca politica rasiala si antisemita s-a incheiat la 23 ianuarie 1941,odata cu inlaturarea legionarilor de la putere ,se insala amarnic.Ion Antonescu a condus singur si dupa ianuarie 1941,aceasta politica definita ca fiind cel putin inumana si umilitoare.In1941 au fost emise mai multe legi antievreiesti precum: exproprierea imobilelor urbane ale evreilor,romanizarea brutariilor,instalatiilor de prelucrat paste fainoase (sau orice alte anexe ale morilor),fabricilor industriale de spirt,fabricilor de produse si substante medicamentoase,etc.

Legislatia antievreiasca a avut un caracter restrictiv si de constrangere (anula drepturile cetatenesti garantate prin Constitutia de la 1923),discriminatoriu(se referea doar la populatia evreiasca),rasial (notiunea de "sange"statea la baza drepturilor cetatenesti), antidemocratic(se introducea principiul inegalitatii cetatenilor unei tari in fata legii). Asa cum s-a intamplat si in celelalte state Europene,si Holocastul din Romania ,va intra intr-o alta etapa cu atacarea URSS-ului la 22 iunie 1941,o etapa mult mai dura si infricosatoare.