ROMNIA

PROGRAMUL NAIONAL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEAN

VOLUMUL I

IUNIE 2001

CUPRINS VOLUMUL I
CUPRINS...............................................................................................................................................................3 INTRODUCERE...................................................................................................................................................7 LISTA DE ABREVIERI ......................................................................................................................................9 1. PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEAN ...................15 1.1. 1.2. 1.3. 2. CADRUL INSTITUIONAL I SISTEMUL DE COORDONARE A ACTIVITII DE INTEGRARE EUROPEAN ..15 PROCESUL NEGOCIERILOR DE ADERARE ..............................................................................................18 STADIUL APLICRII ACORDULUI EUROPEAN (TRECEREA LA ETAPA A DOUA)......................................20

CRITERIILE POLITICE.........................................................................................................................25 2.1. DEMOCRAIA I STATUL DE DREPT .....................................................................................................25 2.1.1. Autoritatea judectoreasc ...........................................................................................................25 2.1.2. Lupta mpotriva corupiei..............................................................................................................26 2.2. DREPTURILE OMULUI I PROTECIA MINORITILOR ..........................................................................27 2.2.1. Protecia copilului.........................................................................................................................27 2.2.2. Drepturile i protecia minoritilor .............................................................................................29 2.2.3. Drepturile civile i politice............................................................................................................30

3.

CRITERIILE ECONOMICE...................................................................................................................33 3.1. REALIZRI MACROECONOMICE ...........................................................................................................33 3.2. SINTEZA POLITICILOR MACROECONOMICE ..........................................................................................37 3.2.1. Politica financiar ........................................................................................................................37
3.2.1.1. 3.2.1.2. Politica bugetar ................................................................................................................................. 37 Politica fiscal .................................................................................................................................... 38 Politica monetar ................................................................................................................................ 40 Politica cursului de schimb................................................................................................................. 41

3.2.2.

Politica monetar i a cursului de schimb ....................................................................................40

3.2.2.1. 3.2.2.2.

3.2.3. Politica veniturilor salariale.........................................................................................................41 3.2.4. Politica comercial .......................................................................................................................42 3.3. EXISTENA UNEI ECONOMII FUNCIONALE DE PIA ..........................................................................43 3.3.1. Liberalizarea preurilor i comerului ..........................................................................................43 3.3.2. Piaa financiar, restructurarea sistemului bancar i impactul reformei sistemului de pensii asupra pieei de capital ...............................................................................................................................44 3.3.3. Dreptul de proprietate...................................................................................................................45 3.3.4. Reforme i schimbri structurale ..................................................................................................46
3.3.4.1. 3.3.4.2. 3.3.4.3. 3.3.4.4. Politica industrial .............................................................................................................................. 46 Sectorul agricol................................................................................................................................... 47 Sectorul transporturilor....................................................................................................................... 48 Privatizarea sectorului real ................................................................................................................. 49

3.4. CAPACITATEA DE A FACE FA PRESIUNII CONCURENIALE I FORELOR PIEEI DIN CADRUL UNIUNII EUROPENE.........................................................................................................................................................52 3.4.1. Integrarea comercial cu Uniunea European .............................................................................52 3.4.2. Abilitatea ntreprinderilor de a se adapta la concurena din Uniunea European dezvoltarea sectorului privat i al IMM-urilor ...............................................................................................................53 3.4.3. Adaptarea forei de munc la cerinele pieei ...............................................................................54 3.4.4. Investiiile strine..........................................................................................................................55 3.5. PROGNOZA MACROECONOMIC PENTRU PERIOADA 2001-2004 ..........................................................57 3.5.1. Evoluii macroeconomice..............................................................................................................57 3.5.2. Evoluii sectoriale .........................................................................................................................60 4. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE.......................63 4.1. LIBERA CIRCULAIE A MRFURILOR ...................................................................................................63 4.1.1. Standardizarea ..............................................................................................................................63

4.1.2. 4.1.3. 4.1.4. 4.1.5.

Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii...................................................... 65 Metrologia.................................................................................................................................... 66 Produse alimentare ...................................................................................................................... 68 Produse farmaceutice................................................................................................................... 70
Produse farmaceutice de uz uman ...................................................................................................... 70 Produse farmaceutice de uz veterinar ................................................................................................. 71

4.1.5.1. 4.1.5.2.

4.1.6. Produse industriale ...................................................................................................................... 72 4.1.7. Achiziiile publice ......................................................................................................................... 77 4.1.8. Echipamente terminale de telecomunicaii si radiocomunicaii................................................... 80 4.2. LIBERA CIRCULAIE A PERSOANELOR ................................................................................................ 81 4.2.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale.................................................................. 81
4.2.1.1. 4.2.1.2. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale n cadrul sistemului general de recunoatere.... 81 Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale prin directivele sectoriale ................................. 83

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor ............................................................................................... 85 4.2.3. Dreptul de a iniia i dezvolta activiti economice ca angajai proprii i de a nfiina i conduce ntreprinderi ............................................................................................................................................... 86 4.2.4. Circulaia lucrtorilor.................................................................................................................. 86 4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate social ............................................................................. 87 4.3. LIBERA CIRCULAIE A SERVICIILOR ................................................................................................... 89 4.3.1. Asigurri ...................................................................................................................................... 89 4.3.2. Servicii bancare............................................................................................................................ 90 4.3.3. Piee de capital............................................................................................................................. 94 4.3.4. Protecia datelor personale.......................................................................................................... 96 4.3.5. Servicii fr caracter financiar .................................................................................................... 97 4.4. LIBERA CIRCULAIE A CAPITALURILOR .............................................................................................. 98 4.5. DREPTUL SOCIETILOR COMERCIALE ............................................................................................. 101 4.5.1. Dreptul societilor comerciale.................................................................................................. 101 4.5.2. Contabilitatea societilor comerciale ....................................................................................... 102 4.5.3. Dreptul de proprietate intelectual ............................................................................................ 104 4.5.4. Dreptul de proprietate industrial ............................................................................................. 107 4.5.5. Msuri ale autoritii vamale referitoare la proprietatea intelectual i industrial ................ 110 4.5.6. Dreptul civil................................................................................................................................ 111 4.6. POLITICA N DOMENIUL CONCURENEI............................................................................................. 112 4.7. AGRICULTURA ................................................................................................................................. 119 4.7.1. Construcie instituional pentru politicile agricole sectoriale.................................................. 119
4.7.1.1. 4.7.1.2. 4.7.1.3. Sectorul viti-vinicol.......................................................................................................................... 120 Cadastrul agricol .............................................................................................................................. 122 Statistica agricol ............................................................................................................................. 123

4.7.2. Sectorul sanitar veterinar........................................................................................................... 124 4.7.3. Sectorul fitosanitar ..................................................................................................................... 126 4.7.4. Sectorul semine i material sditor ........................................................................................... 127 4.7.5. Dezvoltare agricol i rural integrat prin Programul SAPARD ............................................ 128 4.7.6. Promovarea dezvoltrii sectorului agricol i a zonelor rurale .................................................. 131 4.7.7. Sectorul forestier ........................................................................................................................ 132 4.8. PESCUITUL ....................................................................................................................................... 134 4.9. POLITICA N DOMENIUL TRANSPORTURILOR..................................................................................... 137 4.10. IMPOZITAREA ................................................................................................................................... 156 4.10.1. Impozitarea indirect ............................................................................................................ 156
4.10.1.1. 4.10.1.2. Taxa pe valoarea adugat................................................................................................................ 156 Accize............................................................................................................................................... 158

4.10.2.
4.10.2.1.

Impozitarea direct................................................................................................................ 159

Impozitul pe profit............................................................................................................................ 159

4.10.3. ntrirea capacitii administrative i a asistenei reciproce ................................................ 160 4.10.4. mbuntirea eficienei administraiei fiscale ...................................................................... 161 4.11. UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR .............................................................................................. 164 4.11.1. Politici fiscale i participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice n cadrul Uniunii Europene ..................................................................................................................................... 164 4.11.2. Politica monetar i a cursului de schimb............................................................................. 166 4.12. STATISTICA ...................................................................................................................................... 170 4.13. POLITICILE SOCIALE I OCUPAREA FOREI DE MUNC ...................................................................... 174 4.13.1 Legislaia muncii ................................................................................................................... 174 4.13.2. Dialogul social ...................................................................................................................... 176

4.13.3. 4.13.4. 4.13.5. 4.13.6. 4.13.7.

4.13.7.1. 4.13.7.2.

Egalitatea de anse ntre brbai i femei ..............................................................................178 Lupta mpotriva rasismului ....................................................................................................180 Ocuparea forei de munc ......................................................................................................181 Fondul Social European.........................................................................................................183 Securitate social, persoane vrstnice i excludere social ...................................................184
Asigurrile sociale ............................................................................................................................ 184 Asistena social ............................................................................................................................... 185

4.13.8. Persoanele cu handicap .........................................................................................................187 4.13.9. Fundaia Dublin .....................................................................................................................189 4.13.10. Sntatea public ...................................................................................................................189 4.13.11. Sntate i securitate n munc ..............................................................................................192 4.14. ENERGIA ...........................................................................................................................................193 4.14.1. Gaze naturale .........................................................................................................................194 4.14.2. Petrol......................................................................................................................................196 4.14.3. Energie electric i termic....................................................................................................197 4.14.4. Energie nuclear ....................................................................................................................200 4.14.5. Eficiena energetic ................................................................................................................201 4.14.6. Combustibili solizi..................................................................................................................202 4.15. POLITICA INDUSTRIAL ....................................................................................................................203 4.15.1. Industria minier ....................................................................................................................207 4.15.2. Industria metalurgic .............................................................................................................208 4.15.3. Industria de construcii i reparaii nave ...............................................................................209 4.15.4. Industria de tractoare i maini agricole ...............................................................................210 4.15.5. Industria auto .........................................................................................................................211 4.15.6. Industria de maini i echipamente energetice.......................................................................212 4.15.7. Industria chimic i petrochimic ..........................................................................................213 4.15.8. Industria electronic i electrotehnic ...................................................................................214 4.15.9. Industria de textile..................................................................................................................216 4.15.10. Industria de pielrie i nclminte.......................................................................................216 4.15.11. Industria lemnului ..................................................................................................................217 4.15.12. Industria de celuloz i hrtie ................................................................................................218 4.15.13. Industria sticlei i ceramicii de uz gospodresc i ornamental..............................................220 4.15.14. Industria materialelor de construcii......................................................................................221 4.15.15. Industria de aprare...............................................................................................................222 4.15.16. Industria alimentar ...............................................................................................................224 4.16. NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII ...................................................................................................224 4.17. TIIN I CERCETARE ......................................................................................................................229 4.18. EDUCAIE, FORMARE PROFESIONAL I TINERET .............................................................................231 4.19. TELECOMUNICAII I TEHNOLOGIA INFORMAIEI .............................................................................237 4.20. CULTUR I POLITICA N DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI ...................................................................241 4.21. POLITICA REGIONAL I COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE .....................................244 4.22. PROTECIA MEDIULUI NCONJURTOR ..............................................................................................247 4.22.1. Legislaia orizontal...............................................................................................................249 4.22.2. Calitatea aerului.....................................................................................................................250 4.22.3. Managementul deeurilor.......................................................................................................252 4.22.4. Calitatea apei .........................................................................................................................252 4.22.5. Protecia naturii .....................................................................................................................255 4.22.6. Poluarea industrial...............................................................................................................255 4.22.7. Chimicale i organisme modificate generic ...........................................................................256 4.22.8. Protecia mpotriva zgomotului ..............................................................................................258 4.22.9. Protecia civil .......................................................................................................................258 4.22.10. Sigurana nuclear .................................................................................................................258 4.22.11. Infrastructura de mediu..........................................................................................................259 4.23. PROTECIA I SNTATEA CONSUMATORILOR..................................................................................260 4.24. COOPERAREA N DOMENIUL JUSTIIEI I AFACERILOR INTERNE ........................................................264 4.24.1. Azilul.......................................................................................................................................265 4.24.2. Migraia i controlul frontierelor ...........................................................................................268
4.24.2.1. 4.24.2.2. Migraia ............................................................................................................................................ 268 Controlul frontierelor........................................................................................................................ 272

4.24.3. 4.24.4.

Cooperarea poliieneasc ......................................................................................................276 Combaterea drogurilor i a crimei organizate.......................................................................280

4.24.5. Cooperarea judiciar ............................................................................................................ 283 4.25. UNIUNEA VAMAL ........................................................................................................................... 285 4.26. RELAIILE ECONOMICE INTERNAIONALE........................................................................................ 289 4.27. POLITICA EXTERN I DE SECURITATE COMUN .............................................................................. 291 4.28. CONTROLUL FINANCIAR ................................................................................................................... 293 4.28.1. Controlul financiar preventiv i auditul intern...................................................................... 293 4.28.2. Controlul financiar extern ulterior ........................................................................................ 296 4.29. PREVEDERI FINANCIARE I BUGETARE ............................................................................................. 298 5. 6. REFORMA ADMINISTRAIEI PUBLICE ....................................................................................... 303 NECESITI FINANCIARE ............................................................................................................... 313

VOLUMUL II ANEXE
PROGRAMUL NAIONAL DE ARMONIZARE LEGISLATIV CORESPUNZTOR CRITERIULUI CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE NECESITI FINANCIARE PENTRU SUSINEREA OBIECTIVELOR DIN PNAR ANEXA 1 - Sinteza necesitilor de finanare pe capitole i subcapitole ANEXA 2 - Sinteza necesitilor de finanare pe obiective i msuri

INTRODUCERE
Consiliul European de la Nisa si incheierea Conferintei Interguvernamentale au creat premisele institutionale ale extinderii Uniunii Europene. Astfel, procesul de pregatire pentru aderare al tarilor candidate cunoaste un nou ritm, desfasurandu-se in paralel cu procesul de negociere propriu-zisa. Considerand drept nesatisfacator ritmul de pregatire si desfasurare a negocierilor de aderare pe parcursul anului 2000, noul Guvern al Romaniei rezultat in urma alegerilor din noiembrie 2000 a luat masurile administrative si legislative necesare pentru realizarea unei conduceri si coordonari corespunzatoare a procesului de pregatire a aderarii Romaniei la UE. A fost infiintat Ministerul Integrarii Europene, a fost constituita Delegatia nationala pentru negocierea aderarii Romaniei la U.E. si au fost desemnati secretari de stat pentru integrare europeana in fiecare minister. Procesul de pregatire a aderarii la UE se desfasoara in continuare in cadrul strategiei intarite de pre-aderare lansata de Agenda 2000. Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (PNAR) reprezinta instrumentul pentru aplicarea acestei strategii in plan intern si are ca obiectiv general indeplinirea criteriilor de aderare stabilite de Consiliul European de la Copenhaga, iar ca obiectiv intermediar indeplinirea prioritatilor Parteneriatului pentru Aderare UE Romania. Editia 2001 a PNAR are in vedere, cu prioritate, prevederile Programului de Guvernare pe perioada 20012004 si ale Planului de Actiune pentru aplicarea acestui program. De asemenea, are in vedere evolutiile inregistrate in cadrul procesului de negociere pentru aderare. Aceasta editie a PNAR are o structura similara cu cea a Raportului anual al Guvernului Romaniei asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderare si a Raportului periodic al Comisiei Europene. Orizontul de timp acoperit de PNAR 2001 este 20012004, defalcat in termen scurt (anii 2001 si 2002) si respectiv termen mediu (anii 2003 si 2004). Procesul de actualizare a PNAR se concentreaza pe indeplinirea obiectivelor prevazute in Parteneriatul pentru Aderare, care au stat si la baza prevederilor Programului de Guvernare, precum si pe remedierea deficientelor semnalate in Raportul periodic din noiembrie 2000 al Comisiei Europene. Totodata, actualizarea are ca reper general, ca si la PNAR 2000, finalizarea preluarii acquis-ului comunitar si indeplinirea criteriilor de aderare pana la sfarsitul anului 2006, avand in vedere datatinta asumata unilateral de Romania pentru aderarea la UE. In perioada scursa de la editia anterioara a PNAR s-au inregistrat o serie de evolutii cu implicatii majore in realizarea actualizarii. Acestea se refera in principal la: La sfarsitul lunii mai a.c. sunt deschise 14 capitole in cadrul negocierilor de aderare, din care 6 capitole sunt inchise provizoriu; exista premise ca la viitoarea reuniune a Conferintei de aderare din iulie a.c. sa poata fi inchise provizoriu inca trei capitole de negocieri: Dreptul societatilor comerciale, Pescuitul si Protectia si sanatatea consumatorilor; in prezent Delegatia nationala pentru negocierea aderarii pregateste documentele de pozitie pentru un numar de alte 7 capitole de negocieri; in acest fel, Romania isi propune ca, pana la sfarsitul anului 2001, sa aiba un total de 24 de capitole de negociere deschise (inclusiv 3 capitole care au fost transmise Consiliului UE, dar nu au fost deschise pana la aceasta data);

Sectiunile din PNAR corespunzatoare capitolelor de negociere detaliaza masurile ce se au in vedere de catre institutiile romanesti pentru respectarea angajamentelor luate sau care se vor lua in cadrul negocierilor. 7

A fost actualizat Planul de actiune guvernamental pe perioada 20012004, document menit sa puna in aplicare prevederile Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si ale Programului de Guvernare pentru perioada 20012004; Se afla in curs de desfasurare programarea asistentei financiare nerambursabile acordata de UE in cadrul programelor Phare 2001, ISPA si SAPARD, pentru care alocarile bugetare s-au triplat incepand cu anul 2000.

Editia PNAR 2001 cuprinde programarea actiunilor si masurilor necesare pregatirii negocierilor de aderare si avansarii in indeplinirea criteriilor de aderare in perioada 20012004. Din punct de vedere tehnic, aceasta editie are aceeasi structura ca si cea din anul 2000. Structura capitolelor este urmatoarea: Capitolul privind Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana se refera la cadrul general al relatiilor dintre Romania si UE in contextul desfasurarii negocierilor de aderare si al Acordului european de asociere. Sunt prezentate, de asemenea, noua conceptie si noul cadru institutional privind activitatea de integrare europeana si coordonarea acesteia pe plan intern; Capitolul privind Criteriile politice prezinta situatia actuala si prioritatile pe termen scurt si mediu in domeniul democratiei si statului de drept si a drepturilor omului si protectiei minoritatilor, cu accent pe protectia drepturilor copilului, imbunatatirea situatiei comunitatii rome si pe masurile de combatere a coruptiei; Capitolul privind Criteriile economice evidentiaza realizarile macroeconomice din anul 2000 si prima parte a anului 2001, politicile macroeconomice ce vor fi puse in aplicare, stadiul actual al indeplinirii criteriilor economice de aderare stabilite la Copenhaga (existenta unei economii functionale de piata si respectiv capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii Europene), precum si prognoza macroeconomica pentru perioada 2001-2004; Capitolul privind Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE detaliaza stadiul actual si prioritatile pe termen scurt si mediu ale pregatirilor pentru aderare, precum si situatia negocierilor de aderare, pentru 29 de capitole ale acquis-ului comunitar care fac obiectul negocierilor de aderare; Capitolul privind Reforma administratiei publice prezinta situatia actuala si prioritatile in domeniul reformei administratiei publice centrale si locale, punandu-se accentul pe descrierea noii structuri a Guvernului si pe liniile directoare de actiune ale acestuia pentru intarirea capacitatii administratiei publice; Capitolul privind Necesitatile financiare sintetizeaza informatiile financiare indicate in cadrul fiecarui sector cu privire la necesitatile de finantare bugetara si externa (asistenta nerambursabila si credite) ce se au in vedere a fi mobilizate pe termen scurt si mediu pentru sustinerea programului de aderare.

De asemenea, PNAR cuprinde, in cadrul volumului II, doua anexe programul de armonizare legislativa si tabelul de finantare a obiectivelor si masurilor cuprinse in program ambele defalcate pe anii 2001-2004. Editia PNAR 2001 isi propune sa realizeze o evaluare obiectiva si cuprinzatoare a gradului actual de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE, precum si un tablou detaliat de obiective si masuri necesare pentru indeplinirea criteriilor de aderare. PNAR isi pastreaza caracterul de instrument national de programare a pregatirilor de aderare si ramane in continuare un document evolutiv, urmand a fi actualizat anual in functie de realizari si noile prioritati aparute in procesul de negociere pentru aderare. 8

LISTA DE ABREVIERI
ABREVIERE ROMANA AACR ADR AE AFER ANCESIAC ENGLEZA AACR ADR EA AFER ANCESIAC NUMELE COMPLET ROMANA Autoritatea Aeronautica Civila Romana Agentia de Dezvoltare Regionala Acordul European Autoritatea Feroviara Romana Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice Agentia Nationala a Medicamentului Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor Autoritatea Nationala pentru protectia Drepturilor Copilului si Adoptie Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale Autoritatea Nationala de Reglementare in Tehnologia Informatiei si Comunicatii Agentia Nationala Sanitara Veterinara Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului Academia Romana de Aviatie ENGLEZA Romanian Civil Aviation Authority Regional Development Agency Europe Agreement Romanian Railways Transport Authority National Agency for Control of Strategic Exports and Interdiction of Chemical Weapons National Drug Agency National Agency for Employment National Authority for Consumer Protection National Authority for Protection of the Childs Rights and Adoptions National Authority for Energy Regulation National Authority for Natural Gas Regulation National Authority for Information Technologies and Communications Regulation National Sanitary Veterinary Agency Authority for Privatisation and Management of the State Ownership Romanian Aviation Academy

ANM ANOFM ANPC ANPCA

ANM ANOFM ANPC ANPCA

ANRE

ANRE

ANRGN

ANRGN

ANRTIC

ANRTIC

ANSV APAPS

ANSV APAPS

ARA

ARA

ABREVIERE ROMANA ARCE ARR ASRO BEI BERD ENGLEZA ARCE ARR ASRO EIB EBRD

NUMELE COMPLET ROMANA Agentia Romana pentru Conservarea Energiei Autoritatea Rutiera Romana Asociatia Romana de Standardizare Banca Europeana de Investitii Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Nationala a Romaniei Biroul Roman de Metrologie Legala Consiliul Concurentei Curtea de Conturi a Romaniei Cercetare si dezvoltare tehnologica Comisia Internationala pentru Electrotehnica Centrul European al Interprinderilor Publice Comitetul European de Standardizare Comitetul European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic Consiliul Economic si Social Caile Ferate Romane Comitetul Interminsterial pentru Integrare Europeana Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor Centrul Informational Roman ENGLEZA Romanian Agency for Energy Conservation Romanian Road Transport Authority Romanian Standardisation Association European Investment Bank European Bank for Reconstruction and Development International Bank for Reconstruction and Development National Bank of Romania Romanian Legal Metrology Bureau Competition Council Romanian Court of Accounts Research and technological development International Electro Technical Commission European Center for Public Entreprise European Committee for Standardisation European Committee for Electro Technical Standardisation Economic and Social Council Railways National Company Interministerial Committee for European Integration Interministerial Committee for Fight against Drugs Romanian Informational Centre

BIRD

IBRD

BNR BRML CC CCR CDT CEI CEIP CEN CENELEC

BNR BRML CC CCR RTD CEI ECPE CEN CENELEC

CES CFR CIIE CILID CIR 10

CES CFR CIIE CILID CIR

ABREVIERE ROMANA CNA CNAS CNCAN ENGLEZA CNA CNAS CNCAN

NUMELE COMPLET ROMANA Consiliul National al Audiovizualului Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale Centrul national de recunoastere si Echivalare a Diplomelor Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Comisia Consultativa Interministeriala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre femei si Barbati Clasificarea Ocupatiilor din Romania Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Dezvoltarea Capacitatii de Integrare a Egalitatii de Sanse Directia Generala a Penitenciarelor Directia Generala a Vamilor ENGLEZA National Audiovisual Council National House for Health Insurance National Commission for Nuclear Activity Control National House of Pensions and Other Social Insurance Rights National Center of Equivalence and recognition of Diplomas National Commission for Securities Consultative Inter-ministerial Commission in the Field of Equal opportunities for men and women International Standard Classification of Occupations Council for Occupational Standards and Attestation Commission for Insurance Supervision Development of the Capacity for Integrating equal opportuniteis General Penitentiary Department General Customs Administration

CNPAS

CNPAS

CNRED

CNRED

CNVM CODES

CNVM CODES

COR COSA CSA DECIS

COR COSA CSA DECIS

DGP DGV DRI ERA ETSI

DGP DGV DRI ERA ETSI

Departamentul pentru Relatii Inter-ethnic Relations Interetnice Department Zona Europeana de Cercetare Institutul European de Standardizare in domeniul Telecomunicatiilor European Research Area European Telecommunications Standards Institute

ETUC

ETUC

Confederatia Sindicatelor din European Trade Union E p C f d ti 11

ABREVIERE ROMANA FGDSB ENGLEZA Europa FGDSB

NUMELE COMPLET ROMANA Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar Fondul Social European Hotarare de Guvern Inspectoratul Aviatiei Civile Institutul de Cercetare pentru Amenajari Silvice Institutul European din Romania Inspectoratul Navigatiei Civile Institutul National de Statistica Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi Inspectia de Stat pentru Cazane, Recipiente sub Presiune si Instalatii de Ridicat ENGLEZA Confederation Bank Deposits Guarantee Fund European Social Fund Governmental Decision Inspectorate of Civil Aviation National Institute for Research and Forest Planning European Institute of Romania Inspectorate of Civil Navigation National Institute for Statistics Disable, Orfans, War Widows State Authority for Boilers, Pressure Vessels and Hoisting Equipment

FSE HG IAvC ICAS IER INC INS IOVR ISCIR

ESF GD IAvC ICAS EIR INC INS IOVR ISCIR

ISO ISTIS

ISO ISTIS

Organizatia Internationala de International Standards Standardizare Organisation Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Apelor si Protectiei Mediului State Institute for Testing and Registration of Varieties Ministry of Agriculture, Food and Forestry Ministry of Foreign Affairs Ministry of Waters and Environment Protection

MAAP MAE MAPM MApN MCC MCTI MDP

MAAP MAE MAPM MApN MCC MCTI MDP

Ministerul Apararii Nationale Ministry of National Defence Ministerul Culturii si Cultelor Ministry of Culture and Cults Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Ministry of Communications and Information Technology Ministry of Development and Prognosis

12

ABREVIERE ROMANA MEC MEURO MFP MI MIE MIMMC ENGLEZA MEC MEURO MFP MI MIE MIMMC

NUMELE COMPLET ROMANA Ministerul Educatiei si Cercetarii Milioane EURO Ministerul de Interne Ministerul Integrarii Europene Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Ministerul Informatiilor Publice Ministerul Industriei si Resurselor Ministerul Justitiei ENGLEZA Ministry of Education and Research Million EURO Ministry of Interior Ministry of European Integration Ministry of Small and Medium Enterprises and Cooperative Ministry of Public Information Ministry of Industry and Resources Ministry of Justice

Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance

MIP MIR MJ MLPTL MMSS MO MSF MT MTS OC OG ONCGC

MIP MIR MJ MLPTL MMSS OJ MSF MT MTS OC GO ONCGC

Ministerul Lucrarilor Publice, Ministry of Public Works, Transporturilor si Locuintei Transport and Housing Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Monitorul Oficial Ministerul Sanatatii si Familiei Ministerul Turismului Ministerul Tineretului si Sporturilor Oficiul Concurentei Ordonanta de Guvern Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor Oficiul National pentru Prevenirea si Controlul Spalarii Banilor Oficiul National pentru Refugiati Ministry of Labour and Social Solidarity Official Journal Ministry of Health and Family Ministry of Tourism Ministry of Youth and Sport Competition Office Government Ordinance National Office for Cadaster, Geodesy and Cartography National Office for Origin Denominations of Wines National Office for Prevention and Control of Money Laundering National Refugee Office

ONDOV

ONDOV

ONPCSB

ONPCSB

ONR

ONR

13

ABREVIERE ROMANA ORDA OSAAR ENGLEZA ORDA OSAAR

NUMELE COMPLET ROMANA Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor Oficiul de Supraveghere a Activitatilor de Asigurari din Romania Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci Ordonanta de Urgenta Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana ENGLEZA Romanian Copyright Office Supervisory Office for Insurance and Reinsurance Activities State Office for Inventions and Trademarks Emergency Ordinance National Programme for Accession of Romania to the European Union National Company "Radiocomunicatii" Radio Inspection System Romanian Register of Road Vehicles Romanian National Accreditation Network Forestry National Regie Romanian Register of Shipping Romanian Railways National Society Secretariat of State for Handicapped Persons Romanian Air Transport National Company TAROM S.A. EuropeanUnion Union of Industrial and Employers Confederation of Europe

OSIM OU PNAR

OSIM EO NPAR

RADIOCOM RADIOCOM Compania Nationala "Radiocomunicatii" S. A. RADIS RAR RENAR RNP RNR SNCFR SSPH TAROM RADIS RAR RENAR RNP RNR SNCFR SSPH TAROM Sistemul de Inspectii Radio Registrul Auto Roman Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania Regia Nationala a Padurilor Registrul Naval Roman Societatea Nationala Caile Ferate Romane Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane "TAROM S.A." Uniunea Europeana Uniunea Confederatiilor Industriei si patronatului din Europa

UE UNICE

EU UNICE

14

1. PROCESUL DE PREGTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEAN

1.1. Cadrul instituional i sistemul de coordonare a activitii de integrare european
Ca viitor stat membru al Uniunii Europene, Romania este deosebit de interesata sa contribuie la edificarea unei Europe unite, puternice in cadrul unui spatiu comun al democratiei, libertatii, securitatii, stabilitatii si prosperitatii. Romania este direct interesata ca procesul extinderii sa inceapa cat mai curand si sa reuseasca pe deplin. Romania intelege sa se implice cu responsabilitate in toate etapele constructiei Europei largite, accelerand ritmul reformelor economice si institutionale, pentru alinierea la criteriile de performanta economica si standardelor sociale europene. Imperativul accelerarii si intensificarii pregatirilor pentru aderarea la Uniunea Europeana a condus la o modificare institutionala care a vizat insusi nucleul sistemului de coordonare la nivel national a activitatii de integrare europeana prin infiintarea Ministerului Integrarii Europene si a unor departamente cu responsabilitati exclusiv pe linia integrarii europene atat in ministere, cat si in structurile administratiei locale (prefecturi si consilii judetene). Ministerul Integrarii Europene (MIE) este organizat si functioneaza conform HG nr. 14/04.01.2001 (MO nr. 16/10.01.2001) si acopera, prin structura sa, problemele legate de procesul pregatirii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, asigurand coerenta necesara pentru coordonarea actiunilor de pregatire a aderarii in toate domeniile, prin conlucrare cu toate ministerele si institutiile implicate, precum si coordonarea activitatii in cadrul negocierilor pentru aderare. MIE, ca minister de sinteza, are urmatoarele atributii principale: Coordoneaza raporturile ministerelor si altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale cu institutiile Uniunii Europene si cu statele membre; Urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Acordul European; Conduce si coordoneaza activitatea Delegatiei nationale pentru negocierea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana; Fundamenteaza si coordoneaza procesul de pregatire a aderarii, prin elaborarea documentelor de programare strategica; Avizeaza, in mod obligatoriu, proiectele de acte normative care urmaresc armonizarea legislatiei nationale cu cea comunitara; Coordoneaza asistenta financiara nerambursabila si monitorizeaza constructia institutionala pentru asigurarea derularii programelor comunitare; Coordoneaza activitatea Institutului European din Romania.

Fata de structura anterioara care a avut responsabilitatea coordonarii nationale a procesului de integrare europeana si care se limita la un singur departament in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Integrarii Europene a fost organizat pe 4 departamente care asigura coordonarea cu sectoarele importante in ceea ce priveste indeplinirea criteriilor economice si politice pentru aderare, elaborarea documentelor de pozitie (in cadrul Delegatiei nationale de negociere formata din grupuri de lucru), procesul de armonizare a legislatiei romane cu reglementarile comunitare si dialogul structurat cu Uniunea Europeana. 15

Activitatea Ministerului Integrarii Europene este condusa de ministrul integrarii europene. Pentru intarirea institutiei negociatorului sef, acesta are rang de ministru delegat si este membru al Cabinetului. Este loctiitorul ministrului integrarii europene. In minister functioneaza 4 departamente conduse de secretari de stat. Responsabilitatile departamentelor sunt: Avizarea proiectelor de acte normative care urmaresc armonizarea legislatiei nationale cu cea comunitara si coordonarea evaluarii gradului de compatibilitate a legislatiei nationale cu actele normative comunitare; Coordonarea elaborarii documentelor de raportare a pregatirii pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana; Coordonarea programarii si monitorizarea utilizarii asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de Uniunea Europeana; Conducerea si coordonarea procesului negocierilor de aderare prin corelarea actiunilor sale specifice cu cele ale celorlalte ministere si autoritati ale administratiei de stat.

In cadrul reformei sistemului institutional de coordonare a pregatirii Romaniei pentru aderare, prin prisma noii etape deschise de decizia Consiliului European de la Helsinki, si in concordanta cu obiectivele de baza stabilite prin Programul de guvernare, o importanta deosebita o constituie crearea structurilor tehnice de pregatire si desfasurare a negocierilor. In acest sens, a fost adoptata HG nr. 273/2001 (MO nr. 120/9.03.2001) privind coordonarea, pregatirea si organizarea negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, prin care se constituie Delegatia nationala pentru negocierea aderarii Romaniei la UE, sub conducerea Ministruluidelegat, negociator-sef pentru aderarea Romaniei la UE. Activitatea tehnica de pregatire a aderarii este coordonata, la nivelul fiecarui minister, de o directie de integrare europeana si relatii internationale, in cadrul careia functioneaza doua servicii cu atributii pe linie de armonizare legislativa, pe de o parte, si de gestionare a programelor cu Uniunea Europeana si alte organisme, pe de alta parte. Se acorda o importanta deosebita calificarii si experientei profesionale a personalului directiilor de integrare europeana, o conditie principala pentru continuitatea activitatii, acumularea permanenta de know-how specific in cadrul fiecarei institutii si crearea unui nucleu relativ stabil de specialisti. Procesul de reforma insitutionala la nivelul institutiilor publice centrale, agentiilor nationale, prefecturilor priveste intarirea substantiala a compartimentelor pentru integrare europeana prin definirea concreta a atributiilor acestor compartimente in procesul de pregatire a aderarii. In continuarea dinamizarii si sporirii eficientei actiunilor de pregatire a aderarii la UE, o importanta deosebita o constituie modificarea structurii si atributiilor Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana (CIIE), a carui presedintie este asigurata de ministrul integrarii europene si care este constituit din secretarii de stat pentru integrare europeana din ministere si responsabilii din celelalte institutii cu atributii in domeniu. Comitetul Interministerial reprezinta organul operativ de lucru care coordoneaza, analizeaza si dezbate documentele elaborate de institutiile cu responsabilitati privind aderarea la UE si discuta orice alte probleme legate de bunul mers al procesului de pregatire a aderarii. Comitetul interministerial pentru integrare europeana analizeaza si rezolva punctual problemele aparute in derularea activitatii de pregatire a aderarii la UE si realizeaza planificarea curenta si de perspectiva a acestor activitati. La convocarea presedintelui CIIE, la reuniuni, pot fi invitati ministri, reprezentanti ai partenerilor sociali, ai societatii civile si ai altor grupuri de interese. La nivelul Ministerului Integrarii Europene s-a constituit Comisia de dialog social, in a carei componenta intra si reprezentanti desemnati de confederatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national. Comisia a fost creata avand ca scop dialogul intre reprezentantii MIE si cei ai structurilor societatii civile, dezbaterile referindu-se la problematica specifica integrarii europene si la actele normative in materie. 16

Un rol important il va avea si Consiliul interministerial pentru integrare europeana, condus de primul-ministru, care va contribui la coordonarea procesului de pregatire a aderarii si eficientizarea eforturilor interne pentru preluarea si prelucrarea acquis-ului comunitar, precum si pregatirea negocierilor. De asemenea, in sustinerea procesului de aderare la UE, un rol important il are Institutul European din Romania (IER), instituie public sub autoritatea guvernului i n coordonarea Ministrului Integrrii Europene. IER are rolul de a asista administraia public, societatea civil i comunitatea oamenilor de afaceri n procesul de contientizare i asumare a exigenelor pe care le implica procesul de pre-aderare i integrare efectiv a Romniei n Uniunea European. Obiectivele principale ale IER sunt: participarea la elaborarea elementelor de fundamentare a politicilor n domeniul integrrii europene, aplicarea politicilor construciei instituionale aferente, contribuia la dezvoltarea spiritului i valorilor europene. Activitatea IER se structureaz pe trei axe principale: traducerea acquis-ului comunitar, formarea profesional n domeniul afacerilor europene i elaborarea de studii de evaluare a impactului armonizrii legislative, instituionale i n domeniul politicilor sectoriale. In ceea ce privete activitatea de traducere, Departamentul Coordonare Traduceri a elaborat metodologia de lucru, a revizuit o serie de documente la solicitarea unor ministere i a ntocmit glosare de termeni, precum i un ndreptar stilistic. Sunt n curs de traducere aproximativ 17.000 de pagini din Jurnalul oficial al UE prin implicarea a circa 250 de traductori profesioniti de pe piaa local. Finanarea acestor traduceri este asigurat prin fonduri Phare (circa 600.000 EURO). Pentru anul 2001, s-au alocat de la bugetul de stat 15 miliarde lei pentru traducerea altor circa 23.000 de pagini pn la sfritul lunii decembrie a acestui an. Prin continuarea finanrii de la bugetul de stat i atragerea altor surse de finanare, ntregul acquis comunitar va fi tradus pn la sfritul anului 2004. In ceea ce privete formarea profesional, Departamentul Formare n Afaceri Europene a implementat, pe parcursul anului 2000, proiectul RO 9706.01.02, care s-a concretizat n formarea a peste 700 de funcionari publici i nfiinarea unei reele de opt Centre de Studii Europene specializate pe domenii ale acquis-ului comunitar. Pe baza cursurilor organizate n cadrul acestui program de formare, n a doua parte a anului 2001 se vor edita o serie de brouri privind politicile europene, care urmeaz a fi distribuite gratuit n cadrul instituiilor din administraia public. Tot n domeniul formrii profesionale, IER pregtete, tehnic i logistic, un nou proiect, destinat funcionarilor publici din administraia public local, care va demara efectiv n ultimul trimestru al anului 2001. Cursurile se vor concentra pe aspecte legate de elaborarea i gestiunea de proiecte. n paralel cu alte aciuni (derulate cu finanare din partea statelor membre ale Uniunii cu o periodicitate de circa 6-8 seminarii pe an i care vor demara n 2002), Institutul va iniia ncepnd cu anul 2003 aciuni de formare a altor grupuri int, cum ar fi sindicatele, patronatele. n cazul acestor ultime dou tipuri de aciuni, formarea se va concentra pe explicarea modului de aplicare a acquis-ului comunitar n domeniile de interes ale participanilor. n cadrul activitii de cercetare au fost identificate studiile elaborate n Romnia n perioada 1990-2000 pe problematica integrrii europene. n paralel, experii Departamentului de Studii Europene din cadrul IER au demarat activitile pentru elaborarea in-house a ctorva microstudii comparative, care i propun s serveasc procesul de negocieri pentru aderarea la UE. De asemenea, a demarat proiectul de elaborare a studiilor de impact, ale cror teme au fost stabilite n colaborare cu instituiile beneficiare (ministere i agenii guvernamentale). Studiile vor fi orientate cu precdere spre aspectele tehnice, concrete, privind aderarea Romniei la UE, lund n calcul problemele ridicate de politicile sectoriale (agricole, de mediu, protecia consumatorului etc.) sau cele orizontale. De asemenea, este n curs de elaborare strategia de comunicare a IER, care urmeaz a fi finalizat n a doua parte a acestui an. Strategia de comunicare are n vedere promovarea principiilor i 17

valorilor europene la nivelul ntregii societi i va trebui s se integreze ntr-o posibil viitoare strategie de comunicare la nivel naional, pe problematica integrrii europene, n care actorii principali ar trebui s fie Ministerul Informaiilor Publice, Centrul de Informare al Delegaiei Comisiei Europene la Bucureti, organizaii neguvernamentale cu obiective asumate n acest sens i nu n ultimul rnd IER, mpreun cu reeaua de studii europene. Obiectivele Institutului European din Romnia vizeaz furnizarea de input-uri pentru elaborarea documentelor de poziie ale Romniei i derularea negocierilor cu Uniunea European (n perioada 2001-2004), n vederea creterii capacitii de absorbie a fondurilor comunitare alocate Romniei (n perioada 2001-2002) i n vederea mbuntirii performanelor administraiei publice n preluarea i aplicarea acquis-ului comunitar (n perioada 2001-2004). O atenie particular va fi acordat studierii variantelor de pachete de politici i evalurii impactului corespunztor acestora, n vederea stabilirii traiectoriilor optime pentru ndeplinirea criteriilor economice pentru aderare.

1.2.

Procesul negocierilor de aderare

Consiliul European de la Nisa, din decembrie 2000, a deschis o nou etap a procesului de integrare european, demonstrnd disponibilitatea Uniunii Europeane de a crea efectiv condiiile necesare primirii de noi membri. Pentru Romnia, acordul realizat la Nisa, care introduce ca prioritate major a UE extinderea ctre Europa Central i de Est, constituie un semnal politic foarte important. Astfel, instituiile Uniunii Europene se angajeaz ca pn la intrarea n vigoare a noului Tratat al Uniunii Europene s accelereze ritmul negocierilor, n condiiile definirii aranjamentelor interne care s permit extinderea, venind astfel n ntmpinarea solicitrilor rilor candidate. n ceea ce privete implicaiile deciziilor Consiliului European de la Nisa pentru Romnia, principalul rezultat este reprezentat de stabilirea cadrului instituional necesar extinderii Uniunii Europene. Romnia i asum cu responsabilitate consecinele prevederilor Protocolului A i ale Declaraiei 20 privind extinderea Uniunii Europene ale Tratatului de la Nisa care fixeaz poziia comun a statelor membre pentru negocierile de aderare, n ceea ce privete reprezentarea noilor membri n instituiile UE. Prin ratificarea Tratatului de la Nisa aderarea statelor candidate va depinde exclusiv de eforturile fiecrei ri aplicante, de demonstrarea voinei i a capacitii de integrare n Uniunea European. Asumarea integrrii n Uniunea European ca prioritate strategic a Programul de guvernare pentru anii 2001 2004 este menit s susin i s intensifice eforturile pe care le depune Romnia n scopul accelerrii procesului de negociere i al recuperrii decalajului fa de rile candidate aflate ntr-un stadiu mai avansat de negociere. Guvernul Romniei este ferm angajat s respecte cu strictee calendarul de negociere, att n ceea ce privete deschiderea de noi capitole, ct i furnizarea rapid a informaiilor suplimentare i a clarificrilor solicitate n cadrul Conferinei pentru aderare. Acest efort susinut are drept scop nchiderea provizorie a unui numr ct mai mare de capitole n cursul anului 2001. Pn n 2004, Romnia i propune s ncheie provizoriu toate capitolele de negociere, asigurndu-se astfel premisele pentru finalizarea negocierilor, n condiiile n care Romnia i asum data de 1 ianuarie 2007. Guvernul Romniei acord o atenie sporit pregtirii i ncheierii negocierilor pentru capitolele cu impact deosebit asupra funcionrii economiei de pia n Romnia. Obiectivul ncheierii cu succes a negocierilor pentru capitolele legate de piaa interna nu reprezint un scop n sine, ci are n vedere creterea competitivitii economiei romneti n cadrul pieei interne a Uniunii Europene. nc de la preluarea mandatului su n decembrie 2000, noul Guvern al Romniei, a luat msuri de intensificare a pregtirii capitolelor de negociere. Coordonarea general a procesului de 18

pregtire a negocierilor de aderare la UE revine Ministerului Integrrii Europene, prin compartimentele sale de specialitate, conduse de ministrul delegat, negociatorul-ef cu UE. Cadrul instituional pentru desfurarea procesului de negociere a fost asigurat prin HG nr. 273/22.02.2001 privind coordonarea, pregtirea i organizarea negocierilor pentru aderarea Romniei la UE. Hotrrea prevede, n scopul pregtirii eficiente i coerente a procesului de negociere, constituirea Delegaiei naionale pentru aderarea Romniei la UE, structurat n delegaii sectoriale corespunztoare capitolelor de negociere. Delegaia naional este format din ministrul delegat, negociatorul-ef cu UE, copreedinii delegaiilor sectoriale din partea instituiilor integratoare de capitol i membrii delegaiilor sectoriale, respectiv reprezentanii ministerelor i a celorlalte instituii centrale cu competene n pregtirea capitolelor de negociere. Delegaia naional reprezint cadrul de organizare i desfurare a procesului de negociere, evalueaz gradul de pregtire a Romniei pentru deschiderea spre negociere a capitolelor i urmrete ndeplinirea angajamentelor asumate n documentele de poziie. Delegaiile sectoriale reprezint structura cheie n procesul de negociere a diferitelor capitole. Acestea sunt formate din specialiti din cadrul ministerelor, al celorlalte instituii de specialitate ale administraiei publice centrale, precum i a altor instituii publice care au responsabiliti n transpunerea i punerea n aplicare a acquis-ului n domeniul respectiv. Membrii delegaiei sectoriale, n conformitate cu noul cadru instituional al procesului de negociere, sunt coordonai de secretarul de stat pentru integrare european, n cazul ministerelor, sau de un responsabil la nivel de conducere, n cazul celorlalte instituii ale administraiei publice centrale. n scopul asigurrii continuitii i coerenei ntregului proces de negociere a fost prevzut formarea grupului interdepartamental permanent de negociatori, compus din reprezentani ai Ministerului Integrrii Europene, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanelor Publice i Ministerului Justiiei. nceperea activitii Delegaiei naionale pentru negocierea aderrii Romniei la UE marcheaz o abordare noua a procesului de pregtire a documentelor de poziie bazat pe: Consultri tehnice permanente cu Comisia European n toate etapele de desfurare a procesului de negociere; Reuniuni consultative extinse cu Comisia pentru integrare european i cu comisiile de specialitate ale Parlamentului; Consultri interne, n cadrul Consiliului Economic i Social, cu partenerii sociali, respectiv confederaiile sindicale i patronatele; Dialogul la nivel tehnic cu reprezentanii partidelor politice; Consultri periodice cu negociatorii-efi i echipele de negociere ale statelor candidate; Dialogul extins cu Statele Membre privind desfurarea negocierilor de aderare.

Calendarul de pregtire a negocierilor de aderare a Romniei la Uniunea European pentru lunile martie 2001 - martie 2002 a fost aprobat n edina Guvernului din data de 8 februarie 2001 i a fost stabilit inndu-se cont de analiza Comisiei Europene asupra progreselor fcute de Romnia, precum i de road map-ul publicat n cadrul Strategiei privind extinderea, n noiembrie 2000. Urmrind prioritile identificate de Comisia European pentru perioada 2001-2002, intenia Guvernului Romniei este de a pune un accent deosebit pe pregtirea capitolelor cu implicaii majore asupra pieei interne: dreptul societilor comerciale, libera circulaie a capitalurilor, libera circulaie a mrfurilor i a serviciilor, politicile sociale, concurena, politicile industriale, energia. Urmtoarea etap are n vedere n principal capitolele de politici structurale de dezvoltare regional i agricol i protecia mediului, iar n etapa final se vor aborda capitolele referitoare la prevederile financiare i bugetare, precum i participarea la instituiile Uniunii Europene. 19

Pn la data de 31 mai 2001, dintre cele 31 de capitole ce fac obiectul negocierilor cu Uniunea European, Romnia a comunicat Consiliului UE, n cadrul Conferinei pentru aderare, documente de poziie privind 17 capitole de negociere, dintre care 6 au fost provizoriu nchise, 6 se afl n negociere iar celelalte 5 sunt programate a fi deschise n cursul preediniei suedeze a Consiliului UE. Conform calendarului de pregtire a negocierilor de aderare, la sfritul anului 2001, Romnia va avea 24 capitole prezentate Consiliului UE. Pregtirile ce au loc n cursul anului 2001 vor permite naintarea ctre Consiliul UE, n prima jumtate a anului 2002, a documentelor de poziie pentru alte patru capitole, astfel nct pn la sfritul anului 2002, Romnia va putea finaliza pregtirea i depunerea oficial a documentelor de poziie pentru toate capitolele de negociere. Situaia pregtirii i a depunerii oficiale a documentelor de poziie pentru capitolele de negociere se prezint dup cum urmeaz: Capitolele Statistica (12), ntreprinderile mici i mijlocii (16), tiina i cercetarea (17), Educaia, formarea profesional i tineretul (18), Relaiile Externe (26) i Politica extern i de securitate comun (27), au fost nchise provizoriu n cursul anului 2000. Capitolele Politica n domeniul concurenei (6), Telecomunicaiile i tehnologia informaiilor (19), Cultur i politica n domeniul audiovizualului (20) au fost deschise n cursul preediniei franceze a UE, iar negocierile se afl n curs. Negocierile pentru capitolele Dreptul societilor comerciale (5), Uniunea vamal (25) i Pescuitul (8) au fost deschise n cursul preediniei suedeze a UE (sem. I/2001), iar negocierile se afl n curs. Pentru capitolele Politica n domeniul transporturilor (9), Protecia consumatorilor i a sntii (23), Libera circulaie a capitalurilor (4), documentele de poziie au fost comunicate Consiliului UE, iar negocierile sunt programate a fi deschise n cursul preediniei suedeze a UE. n ceea ce privete celelalte capitole, situaia se prezint astfel: pentru capitolele Libera circulaie a mrfurilor (1), Impozitarea (10), Politicile sociale i ocuparea forei de munc (13), Energia (14), Politica industrial (15) i Controlul financiar (28), elaborarea documentelor de poziie este preconizat n perioada martie-iulie 2001; pentru capitolele Libera circulaie a serviciilor (3), Uniunea economic i monetar (11), Cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne (24), elaborarea documentelor de poziie este preconizat n perioada mai-octombrie 2001; pentru capitolele Libera circulaie a persoanelor (2), Agricultura (7), Politica regional i coordonarea instrumentelor structurale (21) i Protecia mediului (22), elaborarea documentelor de poziie este preconizat n perioada octombrie 2001 - martie 2002, n condiiile n care, pentru capitolele de complexitate deosebit - Protecia mediului i Agricultura - au fost declanate pregtiri preliminare n luna mai a.c.; pentru capitolele Prevederi financiare i bugetare (29), Participarea la instituiile UE (30), Altele (31), elaborarea documentelor de poziie va fi realizat n etapa final.

1.3.

Stadiul aplicrii Acordului European (trecerea la etapa a doua)

La 1 februarie 2000, s-a incheiat prima etapa a Acordului European (AE) instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre, pe de alta parte. Consiliul de Asociere a inceput, inca din 1999, evaluarea stadiului indeplinirii obligatiilor din prima etapa, urmand sa propuna introducerea unor eventuale modificari referitoare la dispozitiile care guverneaza etapa a doua. In acest sens, intre Comisia Europeana si autoritatile romanesti a avut loc un schimb de puncte de vedere, Romania avand datoria de a demonstra indeplinirea 20

unora dintre obligatiilor asumate prin acord in domeniile: libera circulatie a lucratorilor, dreptul de exercitare a profesiilor reglementate, dreptul de stabilire a companiilor din domeniul bancar si al serviciilor financiare si libera circulatie a capitalurilor. In ceea ce priveste libera circulatie a lucratorilor, Acordul European incurajeaza statele membre ale Uniunii Europene sa incheie acorduri bilaterale cu Romania privind accesul lucratorilor romani pe pietele lor nationale de forta de munca. Romania aplica in prezent trei acorduri interguvernamentale privind angajarea lucratorilor romani in Germania. S-au demarat negocieri in vederea incheierii, pana la sfarsitul anului 2001, de acorduri bilaterale care sa permita accesul pe piata europeana a lucratorilor romani cu: Spania, Italia, Franta, Slovacia, Cipru, Grecia si Marele Ducat de Luxemburg. Totodata s-au negociat acorduri cu state asociate la UE privind circulatia fortei de munca. Astfel, acordurile interguvernamentale romano-ungare privind angajarea lucratorilor sezonieri si schimbul de stagiari au fost semnate la 9 mai 2000 la Budapesta, urmand sa intre in vigoare in cursul anului 2001. In scopul protectiei lucratorilor romani care desfasoara o activitate salariala in state cu care Romania nu a incheiat acorduri bilaterale, a fost adoptata Legea nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate. Legea prevede ca activitatea de mediere a angajarii cetatenilor romani in strainatate sa fie desfasurata numai de catre agenti acreditati de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru a se putea garantata veridicitatea contractelor de munca. Prin Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor, s-au stabilit conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca strainii pentru a primi viza de intrare in Romania. Strainii pot efectua, singuri sau in asociere, activitati economice, sociale, cultural-sportive, precum si acte de comert; ei pot fi angajati de persoane juridice romane ori straine, cu respectarea acordurilor referitoare la piata fortei de munca, incheiate de Romania cu alte state. Angajarea se face pe baza permiselor de munca eliberate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in conformitate cu prevederile OU nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca La 1 aprilie 2001 a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (modificata si completata prin OU nr. 49/2001) care elimina unele dintre discriminarile legate de cetatenie pentru acordarea drepturilor de securitate sociala. In baza acestei legi, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public de pensii din Romania se transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Conform legislatiei romane actuale, cetatenii straini nu sunt asigurati si nu beneficiaza de prestatii in caz de somaj. Aceasta discriminare urmeaza a fi inlaturata prin prevederile proiectului de lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Dreptul de a initia si desfasura activitati economice ca angajat propriu va fi asigurat ca urmare a promovarii unui proiect de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, care va modifica Decretul-lege nr. 54/1990 in sensul indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin Acordul European. Proiectul de lege reglementeaza dreptul cetatenilor romani si straini, fara discriminare, de a desfasura asemenea activitati in Romania in calitate de angajati proprii. Proiectul stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale. In acest proiect de lege este reglementata si problema recunoasterii documentelor de calificare ale persoanelor care au absolvit forme de pregatire profesionala in strainatate, ca si a atestarii competentelor profesionale ale persoanelor care nu au documente de calificare, dar pot dovedi ca au prestat activitatea pentru care solicita autorizarea. Referitor la exercitarea profesiei de avocat, potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 231/2000 si republicata), profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale. Poate fi 21

membru al barourilor din Romania persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept, este cetatean roman, domiciliat in Romania, are exercitiul drepturilor civile si politice, nu exercita o profesie autorizata sau salarizata intr-o alta tara, nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege. Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste condiiile prevazute de lege, cu exceptia celei privind cetatenia romana. Avocatii straini isi pot exercita profesia in Romania in cadrul unor societati civile profesionale, in asociere cu un numar cel putin egal de avocati romani. Avocatii straini care isi exercita profesia in Romania, in diverse forme neprevazute de lege, sunt obligati sa se constituie in societati civile profesionale, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Legii nr. 231/2000. Pana in prezent, o singura firma comunitara a respectat procedura prevazuta de lege. In ceea ce priveste dreptul de stabilire a bancilor straine (Articolul 45, paragrafele 2 si 3 din AE), Legea nr. 58/1998 - Legea bancara se adreseaza nediscriminatoriu bancilor romane (inclusiv celor constituite cu participare de capital strain sau constituite ca filiale ale bancilor straine sau ale altor persoane juridice straine), precum si sucursalelor din Romania ale bancilor straine. Normele BNR nr. 2/1999 privind autorizarea bancilor (cu modificarile ulterioare) se aplica, fara discriminare, atat bancilor persoane juridice romane, cat si bancilor persoane juridice straine. Bancile constituite ca filiale ale bancilor straine sau ale altor persoane juridice straine sunt persoane juridice romane si beneficiaza integral de tratamentul aplicabil acestora. De asemenea, sucursalele bancilor straine autorizate sa functioneze in Romania urmeaza, in mare parte, regimul aplicabil bancilor persoane juridice romane (ex: activitatile permise a fi desfasurate de catre banci, conditiile de autorizare sau de retragere a autorizatiei, organizarea si conducerea bancilor, cerintele de capital etc). Dreptul de stabilire a societatilor de asigurari este prevazut in Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Legea nu instituie discriminari intre companiile romanesti si cele straine. Fata de cele aratate mai sus, autoritatile romane considera ca, in ceea ce priveste dreptul de stabilire a bancilor si societatilor de asigurari straine pe teritoriul Romaniei, prevederile legilor si ale normelor emise pentru aplicarea acestora nu instituie un tratament mai putin favorabil decat cel aplicat companiilor autohtone. Prestarea serviciilor financiare prevazute in Anexa nr. XVIII a Acordului European este in mare masura permisa bancilor care opereaza pe teritoriul Romaniei (Anexa XVIII, lit. B pct. 1, 2, 4, 5, 6 - lit. a, b, d, f, 8, 10, 11) astfel incit activitatile legate de intermedierea de valori mobiliare si administrare de portofolii (Anexa XVIII , lit. B pct. 6 - lit. e, 7, 9), precum si leasingul financiar (lit. B pct. 3) pot fi desfasurate de banci indirect, prin: societati specifice pietei respective si aflate sub autoritatea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare; societati de leasing.

Pe piata de capital, bancile pot presta numai anumite servicii, respectiv de agent custode pentru valori mobiliare, de depozitar al activelor fondurilor si societatilor de investitii, precum si servicii de distribuire de valori mobiliare si de titluri de participare la fonduri de investitii. In privinta platilor curente si a circulatiei capitalurilor, legislatia este reprezentata de Regulamentul nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, emis de Banca Nationala a Romaniei, cu amendamentele ulterioare. In conformitate cu prevederile acestuia, operatiunile de cont curent se efectueaza in mod liber. Principalele operatiuni de capital liberalizate sunt urmatoarele: 22

investitiile directe pe teritoriul national ale nerezidentilor, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoanele fizice si juridice nerezidente; investitiile imobiliare pe teritoriul national ale nerezidentilor, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoanele fizice nerezidente; tranzactionarea valorilor mobiliare nationale de catre nerezidenti; tranzactiile cu instrumente de plasament colectiv nationale de catre nerezidenti; operatiunile realizate in conturi de depozite in valuta ale nerezidentilor, deschise la institutii financiare rezidente; creditele de comert international acordate de nerezidenti rezidentilor, pe o perioada mai mare de un an.

Principalele operatiuni de capital care necesita autorizare, in conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 3/1997, sunt urmatoarele: investitiile directe in strainatate ale rezidentilor; investitiile imobiliare in strainatate ale rezidentilor; achizitionarea valorilor mobiliare straine de catre rezidenti; admiterea valorilor mobiliare romanesti pe o piata de capital straina; admiterea valorilor mobiliare straine pe piete de capital romanesti; achizitionarea de instrumente ale organismelor de plasament colectiv straine de catre rezidenti; admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv romanesti pe o piata de capital straina; admiterea instrumentelor organismelor de plasament colectiv straine pe piete de capital romanesti; achizitionarea de catre nerezidenti de instrumente romanesti specifice pietei monetare; achizitionarea de catre rezidenti de instrumente straine specifice pietei monetare; admiterea de instrumente romanesti de piata monetara pe pietele monetare straine; admiterea de instrumente straine de piata monetara pe piata monetar romaneasca; operaiunile in conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare nerezidente; imprumuturile si creditele financiare cu termene de rambursare mai mici de un an; transferurile dispuse de rezidenti in legatura cu derularea contractelor de asigurari; unele operatiuni dispuse de persoanele fizice.

Conform practicii internationale si luand in considerare situatia cu care se confrunta Romania, liberalizarea miscarilor de capital supuse in prezent autorizarii poate fi abordata numai gradual. Obiectivul principal urmarit il constituie incheierea procesului de liberalizare pana la data aderarii, cu exceptia perioadei de tranzitie solicitate. Liberalizarea graduala presupune urmatoarele etape (angajamente asumate prin documentul de pozitie pentru capitolul 4 Libera circulatie a capitalurilor): liberalizarea investitiilor directe si imobiliare ale rezidentilor in strainatate, datorita impactului redus al acestor operatiuni asupra balantei de plati - pana la finele anului 2001; 23

liberalizarea miscarilor de capital legate de derularea contractelor de asigurari de viata si de credit - pana la finele anului 2002; liberalizarea graduala in perioada 2002-2004 a celorlalte fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale. Este de mentionat faptul ca iesirile de capital generate de operatiuni cum sunt achizitionarea de catre rezidenti de valori mobiliare sau de unitati ale organismelor de plasament colectiv straine si admiterea acestor instrumente pe pietele de capital nationale sunt programate a fi realizate in a doua parte a intervalului, avandu-se in vedere necesitatea asigurarii timpului necesar pregatirii, din punct de vedere institutional, a autoritatilor implicate; pana cel tarziu la momentul aderarii, liberalizarea fluxurilor de capital pe termen scurt, cu influenta semnificativa asupra politicii monetare; aceasta este conditionata de realizarea obiectivului de consolidare a stabilitatii mediului macroeconomic (in conformitate cu obiectivele cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu).

24

2.
2.1.

CRITERIILE POLITICE
Democraia i statul de drept

2.1.1. Autoritatea judectoreasc

Situaia actual Legislatia adoptata pana in prezent in domeniul functionarii autoritatii judecatoresti a contribuit la: stabilirea unei noi componente a completelor de judecata, corespunzatoare gradelor de jurisdictie; schimbarea radical pozitiva a statutului magistratului, asigurandu-se echilibrul intre obligatii si drepturi, prin atribuirea unor facilitati menite sa asigure o existenta decenta (OG nr. 83/2000, care a modificat si completat Legea nr. 50/1995 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti); nivelul actual de salarizare a magistratilor (ajungand pana la 6 salarii medii pe economie) face ca acestia sa se inscrie in categoria functionarilor publici cel mai bine remunerati; introducerea institutiei asistentului judiciar, participant la solutionarea litigiilor si a conflictelor de munca.

Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, au fost infiintate instante noi, au fost preluate in administrarea Ministerului de Justitie o serie de imobile, din care unele au beneficiat de reparatii capitale in vederea asigurarii unor conditii proprii de activitate. Analiza activitatii la nivelul curtilor de apel a evidentiat o imbunatatire pe ansamblu a activitatii instantelor judecatoresti, in conditiile in care atat numarul total al cauzelor (1.485.020 dosare civile si penale in anul 2000, cu 8,4% mai multe decat in anul 1999), cat si numarul dosarelor solutionate au crescut (1.775.282 cauze solutionate in anul 2000, cu 9,8% mai mult decat in anul 1999). Volumul cel mai ridicat de activitate s-a inregistrat in solutionarea cauzelor civile, in special cele privind retrocedarile imobiliare, care inregistreaza un ritm mai lent de solutionare datorita dificultatilor in administrarea probelor. In anul 2000 s-a pus accentul pe pregatirea si perfectionarea profesionala a magistratilor. Astfel, Institutul National al Magistraturii si-a continuat activitatea de pregatire a auditorilor de justitie, iar din 1 noiembrie 2000 sarcina perfectionarii continue a magistratilor a fost preluata exclusiv de catre acesta. In cadrul programului de asistenta Phare s-au desfasurat cursuri de pregatire a auditorilor de justitie in urmatoarele domenii: drept comunitar, drept constitutional, drepturile omului, spalarea banilor si prevenirea traficului de droguri. In vederea pregatirii continue a magistratilor in functie s-au infiintat doua centre regionale de pregatire, la Sovata si Barlad. In cadrul programului de infratire institutionala, s-au organizat 3 sesiuni de pregatire in domeniul dreptului comunitar pentru 150 de judecatori si 2 seminarii de specializare pentru cate 30 de procurori. Prioriti pe termen scurt Imbunatatirea functionarii sistemului judiciar prin modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca vizand cresterea in continuare a rolului Curtii 25

Supreme de Justitie, in vederea extinderii competentei ca instanta de control judiciar si asigurarii unei practici judiciare unitare; Depolitizarea intregului sistem judiciar, redefinirea starii de inamovibilitate a judecatorilor si de stabilitate a procurorilor, urmarindu-se consolidarea statutului magistratilor prin realizarea efectiva a drepturilor conferite acestora de Legea pentru organizare judecatoreasca, corelativ cu un control exigent al indeplinirii obligatiilor. De asemenea, va creste rolul Consiliului Superior al Magistraturii in selectia, numirea, promovarea si destituirea magistratilor; Consiliul va fi competent sa elibereze avizul de cercetare, arestare si trimitere in judecata a magistratilor. Pregatirea magistratilor in dreptul comunitar, legislatia bancara si financiara, domeniile noi ale legislatiei comerciale si in domenii speciale cum ar fi spalarea banilor, traficul de droguri, migratia ilegala, fraudele cu ajutorul computerului; Pregatirea auditorilor de justitie si a personalului auxiliar; Implementarea sistemului informatizat de management al dosarelor si organizarea unei biblioteci juridice electronice; Modificarea si completarea legislatiei procesuale in scopul simplificarii procedurilor judiciare, respectarii dreptului la aparare si a prezumtiei de nevinovatie, garantarii efectivitatii hotararilor judecatoresti prin: extinderea si diversificarea serviciilor de executari, extinderea motivelor de recurs in anulare pentru desfiintarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile care se dovedesc a fi netemeinice si nelegale.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul pe termen mediu il constituie imbunatatirea functionarii sistemului judiciar prin: Pregatirea continua a magistratilor, auditorilor de justitie si a personalului auxiliar; Continuarea pregatirii magistratilor in domeniul dreptului comunitar, in legislatia bancara si financiara, in domeniile noi ale legislatiei comerciale si in domenii speciale cum ar fi spalarea banilor, traficul de droguri, migratia ilegala, fraudele cu ajutorul computerului; Extinderea sistemului informatizat de management al dosarelor si a unei biblioteci juridice electronice; Realizarea programului de investitii si reparatii capitale la sediile instantelor judecatoresti.

2.1.2. Lupta mpotriva corupiei

Situaia actual Legislatia adoptata pana in prezent de autoritatile romane este armonizata cu principalele prevederi ale legislatiei comunitare in materie, iar organizarea institutionala existenta permite coordonarea institutiilor competente in luarea de masuri pentru combaterea faptelor de coruptie. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie transpune in legislatia interna dispozitii din Conventia OCDE privind combaterea coruptiei in tranzactiile comerciale internationale si din Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia. Prin aceasta lege a fost creata Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, ca structura specializata la nivel national in acest domeniu. In cadrul acesteia isi desfasoara activitatea si reprezentanti ai Politiei, Garzii Financiare, Directiei Generale a Vamilor s.a. 26

Cadrul institutional a fost intarit prin transformarea Departamentului de Control si Anticoruptie al Guvernului in Corpul de Control al Primului ministru, conform Deciziei Primului ministru nr. 265/3.05.2001. In materie de cooperare internationala, proiectele legilor de ratificare a Conventiilor Consiliului Europei privind coruptia penala, respectiv civila, au fost elaborate si se afla in curs de avizare la institutiile competente. Prioriti pe termen scurt Obiectivul pe termen scurt vizeaza intensificarea luptei impotriva coruptiei prin: Elaborarea unui Plan national de prevenire si combatere a coruptiei care va urmari completarea cadrului legislativ in vigoare, intarirea capacitatii institutionale pentru combaterea coruptiei si implicarea societatii civile in lupta impotriva acestui fenomen; Completarea si modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, prin introducerea in dreptul intern a prevederilor Conventiei Penale si a Conventiei OCDE; Pregatirea magistratilor si a reprezentantilor celorlalte institutii in domeniul luptei impotriva coruptiei si criminalitatii organizate; Adoptarea masurilor de dezvoltare a infrastructurii necesare pentru lupta impotriva coruptiei; Adoptarea legilor de ratificare a Conventiilor Consiliului Europei privind coruptia, penala si, respectiv, civila.

Prioriti pe termen mediu Aplicarea Planului national de prevenire si combatere a coruptiei; Continuarea pregatirii magistratilor si a reprezentantilor celorlalte institutii in domeniul luptei impotriva coruptiei; Continuarea dezvoltarii infrastructurii necesare pentru lupta impotriva coruptiei.

2.2.

Drepturile omului i protecia minoritilor

2.2.1. Protecia copilului

Situaia actual Guvernul Romaniei acorda o atentie sporita protectiei drepturilor copiilor, iar sanatatea si bunastarea lor este considerata o prioritate a Programului de Guvernare. In acest scop, se promoveaza un sistem global, unitar, modern si durabil, in acord cu standardele europene, stabilindu-se o serie de obiective strategice pentru protectia copilului, mentionate expres de Programul de Guvernare. O masura de urgenta pentru restructurarea sistemului de protectie a copilului a fost infiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie (ANPCA). Conform prevederilor Legii nr. 252/2001 de aprobare a OU nr. 12/2001, ANPCA este organul de specialitate al Guvernului, care aplica politicile si elaboreaza strategiile in domeniul promovarii drepturilor copilului, ingrijirii si protectiei copiilor aflati in dificultate si a celor cu handicap, precum si in domeniul adoptiei. 27

O alta masura de urgenta a fost revizuirea Strategiei Nationale din domeniul protectiei copilului, aprobata prin HG nr. 625/2000. Acest document a reafirmat scopul central al reformei sistemului de protectie a drepturilor copilului in Romania, si anume, diminuarea ponderii ingrijirii de tip rezidential si dezvoltarea unui sistem alternativ destinat ingrijirii copilului aflat in dificultate, centrat pe crearea si multiplicarea de servicii comunitare de prevenire a abandonului si a institutionalizarii. Strategia a fost revizuita prin consultarea serviciilor publice specializate, a consiliilor judetene/locale, ministerelor si altor institutii ale administratiei publice, precum si a organismelor internationale (Delegatia Comisiei Europene in Romania, UNICEF s.a.). si a organizatiilor neguvernamentale care activeaza in acest domeniu. Forma definitivata a Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate (2001-2004), inclusiv Planul operational pentru implementarea sa, a fost aprobata de Guvern in sedinta sa din 31 mai 2001. Guvernul a adoptat HG nr. 208/2001 privind prelungirea aplicarii urmatoarelor programe de interes national: Promovarea protectiei in mediul familial a copilului aflat in dificultate si Sustinerea activitatii serviciilor publice specializate in cadrul carora s-au reorganizat institutiile prevazute de HG nr. 261/2000. Prin HG nr. 331/2001, s-a aprobat cresterea cuantumului alocatiei de intretinere pentru copiii incredintati/dati in plasament la suma de 500.000 lei/luna/copil. In vederea unei implementari cat mai corecte a Conventiei de la Haga si eliminarii coruptiei din domeniul adoptiei, ANPCA a inceput revizuirea pe fond a legislatiei privitoare la adoptie. In cursul anului 2000 s-au elaborat standardele minime obligatorii privind plasamentul/incredintarea copilului la asistentul maternal profesionist, standardele minime de calitate pentru protectia copilului in centrul de plasament si ghidurile metodologice de buna practica pentru un numar de 8 tipuri de servicii destinate protectiei copilului aflat in dificultate si prevenirii situatiilor care pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului (Ordinele Presedintelui ANPDC nr. 135, 148 si 149/2000). Aceste standarde si ghidurile metodologice de buna practica, vor fi reconsiderate sub aspect legislativ si supuse aprobarii prin hotarare de Guvern. In vederea dezinstitutionalizarii (obiectiv prioritar al Guvernului in acest domeniu) una dintre directiile de actiune s-a referit la asistentul maternal profesionist (AMP). In acest sens, s-a extins reteaua de AMP cu ajutorul unui program de interes national. Pentru a raspunde mai bine nevoilor identificate in sistemul de protectie a copilului, se intentioneaza diversificarea acestei retele prin formarea de AMP pentru copilul cu nevoi speciale. Dezvoltarea sistemului national de monitorizare, evaluare si sinteza a activitatii de protectie a copilului este necesara pentru intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local; un pas esential in acest sens l-a constituit elaborarea documentului national de monitorizare Fisa copilului (Ordinul Presedintelui ANPDC nr. 147/2000). Urmeaza a fi elaborate metodologia de analiza a sistemului la nivel judetean si sistemul de management financiar adaptat dinamicii activitatii de protectie a copilului. Prioriti pe termen scurt Punerea in aplicare a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate; Dezvoltarea si diversificarea serviciilor comunitare integrate pentru protectia copilului; Intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local; Asigurarea functionarii serviciilor publice specializate pentru protectia copilului.

28

Prioriti pe termen mediu Continuarea pana in 2004 a implementarii Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului aflat in dificultate; Restructurarea/inchiderea institutiilor rezidentiale de protectie a copilului; Dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia internationala/comunitara in domeniul protectiei copilului.

2.2.2. Drepturile i protecia minoritilor

Situaia actual Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale a initiat OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care a intrat in vigoare la 1 septembrie 2000. Ordonanta prevede si infiintarea si organizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Acest Consiliu va fi un organ independent al administratiei publice centrale, cu rolul de a implementa principiul egalitatii intre cetateni, prevazut in Constitutia Romaniei, legislatia interna in vigoare si in documentele internationale la care Romania este parte, in acord cu Directiva Consiliului nr. 2000/43/CE. In prezent, OG nr. 137/2000 este dezbatuta in Parlamentul Romaniei si va fi aprobata ca lege, probabil, pana la sfarsitul anului 2001. Dupa alegerile din anul 2000, Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale a fost reorganizat. Responsabilitatile fostului Departament pentru Protectia Minoritatilor Nationale au fost preluate de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerului Informatiilor Publice. Acest Departament cuprinde Oficiul pentru Relatii Interetnice si Oficiul National pentru Romi. Conform Capitolului 10 din Programul de guvernare, echipa guvernamentala continua dezvoltarea si implementarea cadrului legislativ si institutional privind protectia minoritatilor nationale prin Departamentul pentru Relatii Interetnice. La nivel teritorial, se preconizeaza crearea si consolidarea unei retele de oficii de comunicare cu atributii in domeniul relatiilor interetnice. Astfel, atributiile birourilor teritoriale ale fostului Departament pentru Protectia Minoritatilor Nationale vor fi preluate de catre oficiile teritoriale de comunicare ale Ministerului Informatiilor Publice. Prin HG nr. 430/2001, a fost aprobata Strategia Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor. Strategia este acompaniata de un plan general de masuri pentru aplicarea strategiei in perioada 2001-2004, care prevede actiuni concrete, cu termene precise si responsabilitati clare pe institutii, in materie de: administratie publica si dezvoltare comunitara, locuinte, securitate sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului, educatie, cultura si culte, comunicare si participare civica s.a. Prioriti pe termen scurt Imbunatatirea situatiei socio-economice a romilor prin punerea in practica a planului de masuri prevazut in strategia nationala pentru integrarea romilor; Continuarea reformei institutionale si legislative, prin infiintarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si adoptarea Legii pentru aprobarea OG nr. 137/2000 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare; Crearea unei retele de oficii teritoriale de comunicare ale Ministerului Informatiilor Publice, care vor avea atributii si in domeniul relatiilor interetnice, prin preluarea atributiilor birourilor teritoriale ale fostului Departament pentru Protectia Minoritatilor Nationale. 29

Prioriti pe termen mediu Consolidarea retelei de oficii teritoriale de comunicare; Imbunatatirea situatiei socio-economice a romilor din Romania prin implementarea unor programe si proiecte socio-medico-educative pentru comunitatile de romi, in conformitate cu planul de masuri prevazut in strategia nationala pentru integrarea romilor;

2.2.3. Drepturile civile i politice

Situaia actual Constitutia Romaniei garanteaza fiecarei persoane dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica, dreptul la aparare, dreptul la libera circulatie, libertatea de constiinta si exprimare, dreptul la ocrotirea sanatatii, egalitatea in drepturi etc. Proiectul Legii accesului la informatii publice, a carui elaborare a avut la baza consultarea legislatiei europene similare, a fost adoptat de Camera Deputatilor si se afla la Senat, in dezbaterea comisiei de specialitate. Proiectul prevede accesul liber si neingradit al persoanelor la orice informatie de interes public, inclusiv informatiile privind sau rezultand din activitatea unei autoritati/institutii publice. La sectiunea II privind accesul mass-media la informatii, acesta este garantat, in virtutea dreptului cetateanului de a culege si difuza informatii publice. O mare importanta in cadrul procesului de dezvoltare a sistemului legislativ pentru garantarea democratiei si a statului de drept o are legislatia referitoare la libertatea persoanelor, in conditiile in care atat pe plan national, cat si international a fost semnalat procesul de supraaglomerare a locurilor de detentie. In consecinta, a fost initiata reformarea sistemului penitenciar si totodata reintegrarea sociala a persoanelor ce comit delicte, precum si introducerea sistemului de probatiune. Respectarea drepturilor celor aflati in stare de detentie este asigurata atat prin crearea unui mediu de viata similar celui existent in societate cat si prin promovarea unei alte mentalitati a cadrelor din penitenciare. Ministerul Justitiei a elaborat proiecte de modificare a codului penal si a codului de procedura penala, un proiect de lege pentru executarea pedepselor, precum si un proiect cu privire la probatiune. Prin aceasta se urmareste armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana, prin crearea unor alternative la pedeapsa cu inchisoarea si prin limitarea recurgerii la masura arestarii preventive. Un obiectiv important consta in demilitarizarea progresiva a sistemului penitenciar. Astfel, au fost promovate persoane civile in conducerea penitenciarelor si a Directiei Generale a Penitenciarelor (DGP). In prezent se urmareste asigurarea unei comunicari optime intre parchete, instantele de judecata si penitenciare; se are in vedere informatizarea sistemului penitenciar si a serviciilor de probatiune si conectarea acestora la reteaua deja existenta in sistemul judiciar. Cu privire la situatia supraaglomerarii sistemului penitenciar, din anul 1999 numarul de detinuti se situeaza pe o curba descendenta. In paralel cu aceasta se urmareste extinderea infrastructurii penitenciare prin constructia unor noi pavilioane (Giurgiu - finalizat) sau penitenciare (Arad). In anul 2000 au fost desfasurate programe de pregatire a personalului DGP prin: convocari de instruire a ofiterilor instructori cu resursele umane din sistem; pregatirea manageriala a 37 de loctiitori ai comandantilor pentru logistica in colaborare cu Centrul de Resurse Juridice si Institutul Roman de Management;

30

organizarea unui curs axat pe probleme de comunicare si imagine institutionala cu conducerea DGP si a unitatilor apropiate; elaborarea unui proiect de pregatire manageriala a medicilor sefi de cabinete, contabililor sefi si ofiterilor instructori cu resursele umane din unitati; cursuri de formare initiala pentru subofiteri de penitenciare si perfectionare pentru personalul existent.

In ceea ce priveste procesul de reintegrare sociala si supraveghere, Ministerul Justitiei a demarat in anul 1996 un proiect pilot de probatiune in cadrul Penitenciarului Arad, in scopul aplicarii unor metode si tehnici moderne de lucru cu infractorii minori si tineri, in vederea reabilitarii sociale a acestora. Datorita rezultatelor deosebite obtinute, in prezent exista inca zece centre experimentale de probatiune in opt judete si in capitala, cu deschidere comunitara, coordonate de Directia de reintegrare sociala si supraveghere din Ministerul Justitiei. La dezvoltarea sistemului de reintegrare sociala a contribuit si programul guvernamental Probatiune in Romania, derulat cu contributia Marii Britanii si cu sprijinul financiar si logistic al unor organizatii neguvernamentale din tara si strainatate, precum si al DGP. In anul 2000 a fost adoptat cadrul legislativ de natura sa consacre expres activitatea de reintegrare sociala: OG nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate, HG nr. 1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 92/2000. Totodata, prin Ordin al ministrului justitiei a fost aprobat regulamentul de organizare si desfasurare a cursurilor de reintegrare sociala si supraveghere. Pe baza acestui ordin, in perioada februarie martie 2001 s-a desfasurat selectia cadrelor care vor participa la cursurile de reintegrare sociala si supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate. Prioriti pe termen scurt Obiectivul pe termen scurt il constituie modernizarea sistemului penitenciar si a sistemului de executare a pedepselor prin: Adoptarea unui legi privind Statutul cadrelor din penitenciare (noiembrie 2001); Adoptarea unui legi privind executarea pedepselor (noiembrie 2001); Sustinerea OG nr. 92/2000 in Parlament in vederea aprobarii prin lege; Pregatirea personalului de reintegrare sociala si supraveghere recent angajat prin cursuri, vizite de studiu si practica supervizata; Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu societatea civila si cu institutiile care au responsabilitati in domeniul resocializarii infractorilor.

Prioriti pe termen mediu Dezvoltarea infrastructurii de administrare a penitenciarelor si a serviciilor legate de reintegrarea sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate; Imbunatatirea conditiilor din sistemul penitenciar prin crearea unor noi facilitati si pregatirea personalului.

31

32

3.

CRITERIILE ECONOMICE

Msurile de politic macroeconomic ntreprinse n anul 2000, n conformitate cu Strategia naional de dezvoltare economic a Romniei pe termen mediu, au stopat declinul economic nceput n anul 1997 i au asigurat o cretere a produsului intern brut cu 1,6%, n condiiile revigorrii procesului investiional i a exportului. Totui, procesul de reform nu a avut consistena dorit, ceea ce a determinat persistena unor dezechilibre macroeconomice oglindite n evoluia structural a unor indicatori i mai ales n evoluia eficienei macroeconomice. Pe baza analizei complexe a situaiei economiei romneti la sfritul anului 2000, precum i pe baza evalurii pertinente a modului de implementare a Planului de aciune al Programului guvernamental pe anul 2000, noul guvern a elaborat Programul de guvernare pentru perioada 20012004, program aprobat de Parlament cu ocazia investirii i detaliat ulterior ntr-un plan de aciune. Programul de guvernare pentru perioada 20012004 pornete de la opiunea, larg manifestat la nivel politic i pe plan social pentru integrarea Romniei n Uniunea European i ia n considerare opiunile majore ale Strategiei naionale de dezvoltare economic a Romniei pe termen mediu. Programul de guvernare propune un mix de politici economico-sociale, care vor asigura o mai bun ndeplinire a obiectivelor asumate prin Strategia naional de dezvoltare economic a Romniei pe termen mediu, de creare a unei economii de pia funcionale, capabile de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din Uniunea European, n perspectiva aderrii la Uniunea European, n condiiile asigurrii unei creterii economice durabile care s permit reducerea decalajelor fa de rile comunitare. Prognoza evoluiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 20012004, elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare 20012004 evideniaz posibilitatea amplificrii creterii economice nc din acest an, la niveluri superioare creterilor economice estimate pentru rile U.E. i majoritatea rilor n tranziie. Realizrile din prima parte a acestui an certific realismul prognozelor macroeconomice i mai ales justeea politicii economice a guvernului. La o serie de indicatori producia industrial, export realizrile din primul trimestru au depit estimrile iniiale. Pe ansamblu, evoluia economic din primele 4 luni arat c nivelul creterii economice prognozat pentru acest an este realist, existnd premise pentru depirea ritmului de cretere de 4%.

3.1.

Realizri macroeconomice

Produsul intern brut a crescut n anul 2000, dup trei ani de regres economic, cu 1,6%, datorit contribuiei exclusive a cererii interne i, n cadrul acesteia, a consumului administraiei private, a formrii brute de capital fix i a variaiei stocurilor. In primul trimestru al anului 2001, produsul intern brut a crescut cu 4,8% comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut. Evoluia principalilor indicatori economici U.M. Ritmul de cretere a PIB n termeni reali Producia industrial Formarea brut de capital fix, din care: - investiii % % fa de anul precedent % fa de anul precedent % 1999 -2,3 -8,0 -4,2 -12,3 2000 +1,6 +8,2 +5,5 +5,0 Trim. I 2001 +4,8 +10,8 +7,0 +4,7 33

U.M. Rata inflaiei - media anual - decembrie/decembrie Rata omajului sfritul perioadei Soldul bugetului consolidat Soldul contului curent Datoria extern - rata datoriei externe la export - datoria extern brut
) Mai 2001/decembrie 2000 **) Aprilie 2001

1999 45,8 54,8 11,8 -1,9 -3,7 -1,3 24,8 8,7

2000 45,7 40,7 10,5 -3,7 -3,8 -1,4 26,0 9,85

Trim. I 2001 13,0 *) 9,9 **) -

% % % % din PIB % din PIB mld. USD % mld. USD

general

-0,46 9,9

Anul 2000 Cererea intern s-a majorat n termeni reali cu 4,2%, singura dinamic negativ nregistrnd-o consumul final al populaiei; contribuia cererii interne la creterea produsului intern brut a fost de 4,4%, localizat la consumul final al administraiei private (+1,8%), variaia stocurilor (+1,9%) i formarea brut de capital fix (+1,0%). Formarea brut de capital fix a crescut n anul 2000 cu 5,5% fa de anul 1999, rata de investiie determinat prin raportarea formrii brute de capital fix la produsul intern brut ajungnd la 18,5% fa de 18% n anul 1999 i 23% n 1996. Ca urmare, contribuia formrii brute de capital fix la crearea produsului intern brut a fost n anul 2000 de +1%. n cadrul acesteia, investiiile realizate n economie au crescut n anul 2000 cu 5% fa de 1999; n perioada 1996-2000 investiiile au sczut cu circa 20%. Consumul final al populaiei i-a continuat declinul i n anul 2000, fiind - n termeni reali - cu 1,2% mai mic dect cel din anul 1999. Pe perioada 1997-2000 acesta a sczut cu 8,7%. Consumul final al populaiei rmne i n anul 2000 principala component a cererii interne, dar cu o contribuie negativ la creterea real a produsului intern brut (-0,8%). Ponderea consumului final al populaiei n produsul intern brut a reprezentat aproximativ 70% in anul 2000 fa de 75,1% n 1998 i 72,1% n 1999. Dei valoarea exporturilor realizate n anul 2000 a fost n cretere, n principal, ca rezultat al conjuncturii externe favorabile, dependena ridicat a economiei romneti de importurile energetice i de completare a determinat o contribuie negativ a exportului net (cererea extern) la crearea produsului intern brut (-2,8 %). Produsul intern brut, urmare a structurii cererii interne i externe, s-a format ndeosebi prin creterea valorii adugate brute din industrie i construcii; valoarea adugat brut n industrie a crescut cu 6,1%, iar cea din construcii cu 6,3%. 34

Industria a nregistrat, n anul 2000, o cretere n termeni reali cu 8,2%, datorit, n special, ramurilor industriei prelucrtoare cu cerere extern important, precum: industria de maini i echipamente (+28,5%), industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale (+24,0%), industria metalurgic (+22,1%), industria confeciilor (+53,7%). Construciile, care au reprezentat una din ramurile cu cel mai mare declin n anul 1999 (-9,6%) s-au majorat n anul 2000 cu 5,4% datorit contribuiei exclusive a sectorului privat, lucrrile de construcii realizate de acesta nregistrnd o dinamic de 107,5%. In structur, dinamici superioare au nregistrat lucrrile de ntreinere i reparaii curente, iar n cadrul lucrrilor de construcii noi cele privind construciile inginereti. Seceta nregistrat n anul 2000 a determinat o reducere drastic a produciei agricole vegetale, reflectat n scderea valorii adugate brute din aceast ramur cu 15,8%; n consecin contribuia ramurii agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier a fost negativ, respectiv 2,1%. Prin comparaie, contribuia industriei la creterea real a produsului intern brut a fost de +1,7%, a construciilor de +0,3%, a ramurii comer, hoteluri, restaurante de +0,5%, a transporturilor de +0,2%. Aceste evoluii au determinat o modificare a structurii valorii adugate brute n favoarea sectorului teriar; ponderea acestuia n anul 2000 a fost de 52,2%, a sectorului primar de 12,8% i a sectorului secundar de 36,3%. Relansarea activitii economice a permis o mbuntire a gradului de ocupare a forei de munc. Rata omajului a fost la sfritul anului 2000 de 10,5% comparativ cu 11,8% la sfritul anului 1999. In luna aprilie a.c. rata omajului a fost de 9,9%, numrul omerilor fiind de 948,4 mii persoane, n scdere cu aproape 59 mii persoane fa de luna decembrie 2000. Evoluia mediului economic din anul 2000 a fost marcat de o reducere a inflaiei, dar scderea a fost insuficient i nu la nivelul proiectat. Rata inflaiei, decembrie 2000/decembrie 1999 a fost de 40,7% fa de 54,8% n anul anterior. Analiza evoluiei comerului exterior n anul 2000 arat, ca o trstur general, c sporurile valorice nregistrate au fost mai ales rezultatul unei conjuncturi externe mai favorabile pentru aceleai produse tradiional exportate i mai puin al unei restructurri a produciei naionale, care s permit o mbuntire a structurii exportului i condiii pentru creterea n continuare. n anul 2000, exportul de bunuri a fost de 10366,5 mil. USD, ceea ce reprezint o cretere de 21,9% fa de anul 1999, ns aceast cretere deosebit vine dup o stagnare a exportului n ultimii 3 ani. Importul de bunuri realizat n anul 2000 a nregistrat o cretere de 25,6% fa de anul 1999, avnd o valoare absolut de 13054,5 mil. USD. Dinamica superioar a importului de bunuri, comparativ cu exporturile a determinat creterea deficitului balanei comerciale (FOB-CIF) cu 796 mil. USD fa de anul precedent, soldul negativ ajungnd la sfritul anului 2000 la 2688 mil. USD fa de 1892 mil. USD n anul 1999. Deficitul contului curent s-a cifrat la 1400 mil. USD in anul 2000, cu 8% n cretere fa de nivelul nregistrat n anul precedent. n anul 2000, deficitul contului curent a reprezentat 3,9% din PIB. Trimestrul I 2001 Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2001 a fost n cretere n termeni reali cu 4,8% fa de trimestrul corespunztor al anului precedent. Creterea a fost determinat n mod semnificativ de mrimea volumului de activitate i, n consecin, a valorii adugate brute din 35

industrie (+11,8%), construcii (+7,0%) i servicii (+2,4%) a cror contribuie la produsul intern brut a fost de 87,6%. Consumul final total a nregistrat o cretere cu 6,7% n trimestrul I 2001 comparativ cu trimestrul I 2000, n special ca efect al majorrii consumului final al gospodriilor populaiei cu 7,2%. Consumul final al administraiei publice a nregistrat o cretere cu 4,4%, iar cel al administraiei private cu 3,6% comparativ cu trimestrul corespunztor din anul 2000. Formarea brut de capital fix a nregistrat o majorare cu 7,0%, rata de investiie determinat prin raportarea acesteia la valoarea adugat brut pe economie fiind de 16,5% (16,9% n trimestrul I 2000). In primul trimestru al anului 2001, producia industrial i-a continuat evoluia pozitiv, creterea nregistrat fiind superioar prognozei anuale. n luna martie 2001, comparativ cu luna precedent, producia industrial a fost mai mare n volum absolut cu 11,5%, ceea ce a condus la o cretere pe primul trimestru comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut, cu 10,8%. Pe primele 4 luni din acest an, comparativ cu perioada corespunztoare a anului trecut, creterea produciei industriale n termeni reali a fost de 11,2%. Industria prelucrtoare a realizat n perioada 1.01 30.04 a.c. o cretere cu 14,4%, comparativ cu aceeai perioad a anului trecut. n cadrul industriei prelucrtoare, pe primele 4 luni din anul 2001, producia a fost mai mare, n volum absolut, fa de aceeai perioad din anul 2000 la peste 2/3 din ramuri, creteri semnificative realizndu-se la cele cu ponderi mari la export: chimie i fibre sintetice artificiale (+24,4%), maini i echipamente (+7,2%). Creteri importante s-au nregistrat i n ramurile: mobilier (+75,2%), edituri, poligrafie i reproducerea nregistrrilor pe supori (+39,6%), prelucrarea tutunului (+28,8%), alimentar i buturi (+26,6%), celuloz, hrtie i carton (+18,5%), fabricarea materialelor de construcii i a altor produse din minerale nemetalice (+14,5%), pielrie i nclminte (+14,5%) i prelucrarea cauciucului i a maselor plastice (+15,8%). Scderi s-au nregistrat numai n patru ramuri, cele mai semnificative fiind la echipamente, aparate de radio, televiziune i comunicaii (-24,0%) i mijloace de transport rutier (-6,6%). Pe marile categorii de produse, producia a crescut n volum absolut cu 23,9% la bunurile de uz curent, cu 10,3% la bunurile intermediare, cu 8,1% la bunurile de capital i cu 0,8% la bunurile energetice i a sczut cu 3,9% la bunurile de folosin ndelungat. In trimestrul I a.c., rata inflaiei, dup un nivel de 3,7% n luna ianuarie, s-a redus lun de lun, ajungnd n luna martie la 2,0%. n luna aprilie, fa de o rat prognozat de 2,5%, prin luarea n considerare a efectelor majorrii preurilor la energie, s-a nregistrat o rat a inflaiei de 2,7%. In luna mai rata inflaiei a fost de 1,7%. Rata medie lunar a inflaiei a fost n perioada ianuariemai a.c. de 2,5%, n scdere fa de cea realizat n perioada corespunztoare a anului 2000 (3,0%). Fa de luna decembrie 2000, preurile de consum au crescut n primele 5 luni din acest an cu 13,0%, datorit majorrii cu 15,3% a preurilor mrfurilor alimentare, cu 14,3% a tarifelor serviciilor i cu 9,9% a preurilor mrfurilor nealimentare. Un argument pentru caracterul de durat al creterii economice l ofer evoluia cantitativ, dar mai ales structural a exporturilor i importurilor. Pe primele patru luni, exporturile de bunuri au nregistrat o cretere valoric cu 16% fa de perioada corespunztoare a anului trecut, respectiv un nivel de 3701,8 mil. USD fa de 3192,4 mil. USD. Este de subliniat c dinamica exportului a fost susinut n aceast perioad de creterea deosebit a exportului industriei construciilor de maini (45,9%), care i-au majorat ponderea n total export cu 4,4 puncte procentuale fa de perioada corespunztoare a anului trecut. De asemenea, i-au majorat ponderea n total exporturi, datorit unor dinamici superioare, produsele industriei uoare. 36

Dei importurile de bunuri au crescut n primele patru luni ale acestui an cu 37% fa de aceeai perioad din 2000 (+1343,8 mil. USD), totui este de remarcat c cea mai mare contribuie la acest spor l-a avut creterea importului de produse ale industriei construciilor de maini. n primele patru luni s-au importat cu 437,4 mil. USD mai mult dect n perioada corespunztoare a anului trecut (+42,2%); din aceasta importul de maini i aparate mecanice i electrice a reprezentat un plus de 297,8 mil. USD, importul de instrumente i aparate optice 62,1 mil. USD. n structura pe mrfuri a importurilor, cinci seciuni de mrfuri au deinut 86,4% n total importuri: maini i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de nregistrat sau de reprodus sunetul i imaginile (29,6%), produse minerale (17,7%), materii textile i articole din acestea (20,1%), produse ale industriei chimice i ale industriilor conexe (12,2%) i produse metalurgice (6,8%).

3.2.

Sinteza politicilor macroeconomice

3.2.1. Politica financiar

Politica financiar, cu cele dou componente ale sale politica fiscal i politica bugetar va urmri asigurarea dezvoltrii economico-sociale durabile i mbuntirea raportului cerereofert prin aciunea concomitent asupra: stimulrii creterii ofertei interne de bunuri i servicii; restructurarea cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia n unele sectoare i sporirea cererii n domeniile investiiilor i exporturilor, cu efecte pozitive asupra creterii cererii de consum a populaiei.

Se are n vedere promovarea unei politici financiare moderatselectiv n scopul stimulrii sectoarelor cu potenial de competitivitate intern i extern, al atragerii investiiilor strine i creditelor externe, precum i al utilizrii n mod eficient a fondurilor publice.

3.2.1.1.

Politica bugetar

Politica bugetar va fi orientat spre creterea eficienei i transparenei cheltuielilor bugetare, att ca efect al alocrii resurselor publice pe baz de proiecte i programe avnd la baz criterii de performan concrete, ct i prin stabilirea unui sistem coerent de prioriti n cadrul acestora. Msurile adoptate vor contribui la stimularea agriculturii pe baza unui sistem coerent care s aib n vedere performanele economice obinute i practicile utilizate n cadrul UE, la sprijinirea IMM pe baza unui fond de garantare ce se va constitui cu aceast destinaie, precum i la sprijinirea dezvoltrii economice a unor judee cu o situaie deosebit de grea. Obiectivul prioritar al politicii bugetare vizeaz controlul deficitului bugetar, urmrindu-se dimensionarea cheltuielilor bugetare prin prisma surselor de venituri i a cerinelor de finanare neinflaionist a sectorului public cu preponderen din surse externe. In acest sens se au n vedere: Limitarea deficitului bugetar la cca. 3,5% din PIB n 2001 i cca. 3% n intervalul 20022004. Finanarea deficitului se va face neinflaionist, cu preponderen din surse externe; mbuntirea managementului activitii trezoreriei statului; Reglementarea coerent a pieei secundare a titlurilor de stat; Consolidarea capacitii de management financiar la nivelul MFP prin mbuntirea metodelor de management al numerarului n circulaie. 37

Totodat se va acorda o atenie deosebit mbuntirii gradului de aliniere la normele ESA 95 n cadrul notificrii anuale a deficitului i datoriei guvernamentale. In luna noiembrie 2000, a fost transmis, cu caracter experimental, prima notificare privind deficitul i datoria guvernamental, iar n luna martie a anului 2001 s-a transmis prima raportare oficial, n cadrul procedurilor de preluare de ctre Romnia a tehnicilor i metodologiei UE privind supravegherea fiscal. In domeniul reformei cheltuielilor, se are n vedere realizarea unui buget naional prin prisma prioritizrii cheltuielilor n funcie de cerinele interne i conjunctura internaional. In aceste condiii se va urmri: Raionalizarea cheltuielilor prin: modificarea unor prevederi privind achiziiile publice n scopul reglrii i mbuntirii mecanismului de achiziionare asigurnd armonizarea cu prevederile directivelor UE (s-a realizat prin OU nr. 60/2001 i HG nr. 461/2001); stabilirea unor norme privind cheltuielile de personal, materiale i dotrile instituiilor publice centrale i locale; perfecionarea legii finanelor publice. In prezent se lucreaz la un nou proiect de lege a finanelor publice, care urmeaz s fie prezentat Guvernului pn la data de 30.09.2001 i care are n vedere mbuntirea procedurilor bugetare pentru realizarea unui management solid al fondurilor publice.

Creterea transparenei fiscale i creterea eficienei operaionale i alocative a cheltuielilor bugetare. In acest scop se au n vedere: alocarea fondurilor publice pe baz de proiecte i programe i introducerea bugetului indicativ pe 2 ani. Precizrile metodologice nr. 121029/2001 pentru elaborarea propunerilor de buget pe anul 2002 i a estimrilor pentru perioada 20032005 au avut n vedere introducerea cadrului indicativ pe 3 ani, care va reflecta principalele prioriti publice n perioada respectiv, precum i extinderea finanrii pe baz de programe care va oferi o imagine transparent a alocrii fondurilor publice, cu focalizare pe evidenierea rezultatelor; restructurarea contabilitii bugetare.

Creterea flexibilitii i transparenei politicii fiscale prin desfiinarea sau includerea n bugetul de stat al fondurilor speciale. Prin OU nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare (MO nr. 110/2001), au fost introduse n bugetul de stat 7 fonduri speciale i a fost desfiinat un fond special.

3.2.1.2.

Politica fiscal

Politica fiscal va urmri accelerarea i aprofundarea, n mod coerent, a reformei n acest domeniu, ceea ce se va concretiza n reducerea gradului de fiscalitate, att prin desfiinarea contribuiilor la unele fonduri speciale, ct i prin reaezarea sarcinii fiscale i a raportului dintre impozitele directe i indirecte, n vederea stimulrii muncii, economisirii, investiiilor, ntreprinderilor mici i mijlocii i a exporturilor. Prioritile pe termen scurt i mediu vizeaz mbuntirea transparenei i coerenei cadrului legislativ n domeniul fiscal, nlturarea diferenelor nc existente i alinierea legislaiei la prevederile legislaiei comunitare. In acest scop, vor fi ntreprinse aciuni viznd: Consolidarea reformei impozitelor prin: 38 extinderea bazei de impozitare a venitului global;

perfecionarea cadrului legal al impozitului pe venitul agricol; completarea i armonizarea cadrului legal privind taxa pe valoarea adugat (cota redus de TVA pentru unele bunuri i servicii de strict necesitate se va aplica din anul 2002); dezvoltarea schimbului de informaii cu unele ri n funcie de interesul de ar i solicitarea rii partenere conform Conveniei cadru OCDE pentru evitarea dublei impuneri; elaborarea codului fiscal n vederea unificrii legislaiei n materie de impozite, precum i mbuntirea accesului contribuabililor persoane fizice i juridice la legislaia fiscal i asigurarea n timp a stabilitii legislative; perfecionarea cadrului legal al impozitelor i taxelor locale n vederea protejrii categoriilor de persoane fizice cu venituri foarte mici care datoreaz impozit pe proprietate; revizuirea sistemului actual de impozitare prin accize; se are n vedere alinierea treptat a cotelor de accize la alcool, produse din tutun i produse petroliere, pn la atingerea nivelului minim impus de directivele UE; reorganizarea sistemului jocurilor de noroc n sensul mbuntirii legislaiei existente n acest domeniu; completarea i armonizarea cadrului legal privind disciplina financiarvalutar i combaterea evaziunii fiscale; iniierea unei game complete de msuri urmrind reducerea arieratelor de pli prin: proceduri de lichidare i executare silit a debitorilor ru platnici; adoptarea i implementarea unui cadru instituional de recuperare a creanelor i penaliti salariale directe i efective pentru echipa de conducere i angajai n toate ntreprinderile de stat care nu i pltesc obligaiile fiscale; generalizarea dosarelor fiscale pentru toi contribuabilii persoane juridice; iniierea, cu asistena UE, a unui plan de cooperare administrativ n domeniul impozitrii indirecte (TVA, accize, taxe vamale); modificarea reglementrilor referitoare la acordarea de nlesniri la plata obligaiilor bugetare care s conduc la stoparea acordrii n mod arbitrar de scutiri i reduceri la plata impozitelor i taxelor; modificarea reglementrilor referitoare la ordinea de plat a obligaiilor bugetare; perfecionarea msurilor de recuperare a creanelor de la contribuabilii ru platnici; perfecionarea reglementrilor privind criteriile de performan n administrarea i controlul marilor contribuabili; mbuntirea organizrii i stimulrii aparatului fiscal la nivel central i local n scopul reducerii evaziunii fiscale i a contrabandei; ntrirea disciplinei financiare, att prin stimularea achitrii la timp i n cuantumul legal a obligaiilor bugetare ale agenilor economici, ct i prin sancionarea ferm a contribuabililor ru platnici;

mbuntirea colectrii impozitelor prin: -

39

pregtirea, cu sprijinul UE, a condiiilor pentru aderarea Ministerului Finanelor Publice la Convenia privind Asistena Administrativ Reciproc n Probleme de Impozitare.

3.2.2. Politica monetar i a cursului de schimb

3.2.2.1. Politica monetar

Pe fondul meninerii unei politici monetare prudente se va urmri remonetizarea economiei naionale prin metode neinflaioniste; atingerea acestui obiectiv este ns n mare msur dependent de progresele pe care le va nregistra economia n ansamblu, creterea economic i refacerea ncrederii n moneda naional fiind condiii eseniale ale declanrii acestui proces. Pentru anul 2001, obiectivul principal const n reducerea ratei inflaiei la un nivel anual de 25% (decembrie/decembrie). Atingerea acestui obiectiv, conceput ca prim pas spre reducerea inflaiei la un nivel de o cifr pn n anul 2004, va solicita un grad de restrictivitate a politicii monetare, dar, n acelai timp i accelerarea reformelor structurale care s atenueze fora factorilor nemonetari ai inflaiei. Strategia de politic monetar bazat pe ancora monetar va continua s fie aplicat i n acest an, banca central urmnd s-i consacre atenia cu prioritate asupra bazei monetare. Prin controlul bazei monetare se va urmri ca oferta de bani din economie s fie adus la nivelul cererii de moned. In perioada 20022004, dezinflaia susinut va constitui unul din obiectivele principale ale programelor economice romneti, politica monetar urmnd s se consacre cu prioritate acestuia. Caracterul prudent necesar politicii monetare pentru atingerea acestui obiectiv se va realiza cel puin n primul an al intervalului 2002 - 2004 prin controlul ferm al lichiditii; baza monetar va continua s constituie obiectivul operaional al politicii monetare, iar masa monetar (M2) va reprezenta, ca i n prezent, obiectivul intermediar al acesteia. Banca central va aciona, pe msura dezvoltrii pieelor financiare i a temperrii inflaiei, s extind aria de cuprindere a variabilelor monetare i a altor indicatori economici care vor sta la baza deciziilor de politic monetar. Instrumentele politicii monetare vor fi dezvoltate i perfecionate, astfel nct s asigure o eficacitate sporit politicii monetare. Pentru armonizarea acestora cu instrumentarul Bncii Centrale Europene, se va aciona n acest scop pentru: Completarea infrastructurii necesare utilizrii instrumentelor conforme pieei; Diversificarea instrumentarului care s permit intervenii n dublu sens ale bncii centrale asupra lichiditii; Reducerea treptat a rolului rezervelor minime obligatorii n controlul lichiditii, extinznduse n acelai timp utilizarea operaiunilor de pia; Rectigarea de ctre banca central a poziiei de creditor net n raport cu sistemul bancar; n acest fel ratele active ale dobnzilor bncii centrale i vor recpta relevana i rolul n influenarea ratelor dobnzilor pe termen scurt i n semnalizarea modificrilor de orientare a politicii monetare.

40

3.2.2.2.

Politica cursului de schimb

Cursul de schimb al monedei naionale va continua s fie determinat de raportul cerereofert de pe piaa valutar, iar dinamica acestuia va nregistra, n scopul meninerii competitivitii exporturilor romneti i al asigurrii echilibrului extern, o depreciere care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflaiei. Creterea credibilitii externe se va realiza prin sporirea rezervei valutare a statului, care la finele anului 2004 va fi superioar celei actuale cu circa 2,5-2,8 mld. USD, ceea ce va permite mbuntirea cotaiei de risc a rii i extinderea accesului Romniei pe piaa privat de capital. Regimul de flotare controlat a monedei naionale va fi de asemenea meninut, apreciindu-se c moneda naional se va aprecia uor n termeni reali n raport cu dolarul american sprijinind astfel, att decelerarea inflaiei, ct i competitivitatea sectorului extern; prin acest regim se asigur un grad ridicat de independen a politicii monetare a crei eficacitate n controlul inflaiei ar crete.

3.2.3. Politica veniturilor salariale

Obiectivul programului de guvernare n domeniul veniturilor salariale l constituie asigurarea unui venit care s permit cel puin un minim decent de via. n acelai timp, Guvernul consider c prin politica veniturilor salariale, munca trebuie s redevin o valoare social. n acest sens se are n vedere luarea de msuri pentru o corect ierarhizare a salariilor n funcie de importana domeniului i mai ales pentru corelarea evoluiei veniturilor salariale n raport cu performanele agenilor economici. Aceste obiective urmeaz s fie realizate prin: Regndirea mecanismului de cretere a salariilor personalului bugetar, astfel nct evoluia veniturilor salariale s fie corelat cu evoluia inflaiei: n anul 2001 se asigur o cretere medie salarial egal cu nivelul estimat al indicelui preurilor de consum, calculat ca medie a anului 2001 fa de luna decembrie 2000; majorarea va fi acordat n trei etape; respectiv 7% n luna martie, 7% ncepnd cu luna iunie i 6% ncepnd cu luna septembrie; fa de aceste creteri, pentru salariile de baz prevzute la limita maxim, majorrile vor fi n anul 2001 la mai puin de jumtate, respectiv: 3% ncepnd cu luna martie, 3% din luna iunie i 3% ncepnd cu luna septembrie; totodat la instituiile i unitile bugetare la care cheltuielile de personal se asigur i din veniturile proprii, creterile salariale se pot acorda n limitele precizate mai sus, dar numai dac se realizeaz resursele necesare pentru acoperirea creterilor.

Condiionarea creterilor salariale n cazul societilor comerciale cu capital de stat, regiilor autonome i companiilor naionale, de ndeplinirea criteriilor de performan: ntrirea disciplinei salariale n acest sector se va realiza, n primul rnd, prin acordarea drepturilor salariale ale conductorilor agentului economic n funcie de ndeplinirea criteriilor de performan, inclusiv a programului de reducere a creanelor i a plilor restante; urmrirea modului de acordare a drepturilor salariale va fi strict i va fi realizat de organele administraiei publice centrale sau locale tutelare;

41

dimensionarea fondului de salarii prin bugetul de venituri i cheltuieli al agenilor economici i acordarea de creteri salariale strict n raport cu creterea productivitii muncii.

Promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referin n ntregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii: ncepnd cu luna martie 2001, salariul de baz minim brut pe ar s-a stabilit la 1.400.000 lei, pentru un program complet de lucru de 170 ore n medie pe lun, ceea ce a reprezentat o cretere n termeni reali cu 12,5% fa de nivelul lunii decembrie 2000; totodat, s-a acionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care s permit agenilor economici s stabileasc pe o perioad mai lung costul forei de munc, politica de firm i de produs; nivelul din luna martie 2001 este valabil pn n martie 2002.

Iniierea de aciuni de micorare a costurilor unui loc de munc, n scopul diminurii muncii la negru.

3.2.4. Politica comercial

Comerul exterior reprezint un vector esenial a politicii economice a Guvernului i totodat o component cheie a strategiei de relansare i dezvoltare economic durabil a rii. Principalul obiectiv al politicii comerciale l reprezint creterea exporturilor romneti, ndeosebi a celor cu valoare adugat ridicat, concomitent cu o repliere a importurilor, astfel nct s se asigure un echilibru dinamic al balanei comerciale. Prioritile urmrite n domeniul comerului exterior vizeaz: Promovarea tratamentului egal al consumatorului n raport cu productorul; Elaborarea unor programe sectoriale de natur s asigure creterea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare n cadrul exporturilor romneti; Promovarea unei politici comerciale n domeniul agricol care s fie complementul i nu substitutul politicii interne agricole, prin meninerea nivelului actual al proteciei vamale pentru importul de produse agricole sau reducerea acesteia pe baz de negocieri; Elaborarea i aplicarea unei politici agricole coerente armonizate cu cea a UE, inclusiv prin utilizarea drepturilor negociate; ntrirea caracterului stabil i previzibil al tarifului vamal de import prin respectarea angajamentelor de reducere a taxelor vamale la produsele agricole asumate prin Legea nr. 134/1994, n baza creia Romnia a devenit membr OMC; n cadrul OMC, privind structura i nivelul subveniilor la exportul de produse agricole, precum i msurile de sprijin intern din agricultur; Sprijinirea concertat la nivelul Guvernului a accesului pe piee externe i a stimulrii competitivitii produselor, companiilor i a unor sectoare ale economiei romneti, folosind mai eficient potenialul oferit de ambasadele i consulatele Romniei; Utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor n conformitate cu practicile internaionale: susinerea prin resurse publice a participrii la diverse trguri, expoziii i misiuni economice internaionale; asigurarea resurselor financiare necesare promovrii i susinerii exporturilor romneti; n special a instalaiilor i obiectivelor complexe n condiiile respectrii principiilor privind acordarea ajutoarelor de stat, conform

42

Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat; simplificarea documentaiei i reducerea taxelor de ndeplinire a formalitilor vamale; reducerea birocraiei i reconsiderarea rolului EXIMBANK i a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor; Pregtirea corespunztoare la nivelul Guvernului a noii runde de negocieri comerciale multilaterale n cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului, n scopul relansrii exporturilor romneti i al aprrii adecvate a intereselor productorilor naionali; ncurajarea formrii unui mediu de afaceri prietenos dezvoltrii activitilor economice, prin ntocmirea unui program de aciuni pentru continuarea integrrii sistemelor de identificare a comercianilor, cum ar fi cele pentru import, export, protecia muncii, fiscal i comercial.

3.3.

Existena unei economii funcionale de pia

3.3.1. Liberalizarea preurilor i comerului

Preurile i tarifele produselor i serviciilor, care de altfel stau la baza determinrii inflaiei, sunt n prezent, n cea mai mare parte (circa 82%), preuri/tarife care se determin n mod liber prin concuren pe baza cererii i ofertei. n prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurenei sau de alte organisme cu rol de reglementare (Autoritatea Naional de Reglementare n domeniul energiei, Autoritatea Naional de Reglementare n domeniul gazelor naturale, alte autoriti), preurile i tarifele practicate de regiile autonome precum i cele practicate n cadrul activitilor cu caracter de monopol natural sau al unor activiti supuse prin lege unui regim special (energie electric i termic, gaze naturale, transport de cltori pe calea ferat i fluvial, medicamente de uz uman, servicii telefonice, potale, ap i canalizare). In domeniul proteciei concurenei, principalele obiective vizeaz: Asigurarea unui cadru legislativ coerent, evitndu-se adoptarea unor acte normative care contravin legislaiei n vigoare n domeniul concurenei i ajutorului de stat i sunt incompatibile cu acquis-ul comunitar i prevederile Acordului European instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte, Comunitile Europene i statele membre ale acestora pe de alt parte; Aplicarea efectiv a politicii n domeniul concurenei i ajutorului de stat, precum i adaptarea i completarea legislaiei secundare de ctre Consiliul Concurenei; Delimitarea clar a domeniilor supuse reglementrii statului (de preferin limitarea la monopolurile naturale n sens restrns); Perfecionarea mecanismelor privind regimul preurilor reglementate; Urmrirea raportului cerereofert n diverse sectoare, efectuarea de investigaii pentru cunoaterea diferitelor piee n vederea identificrii oricror distorsiuni n funcionarea normala a acestora i luarea msurilor de remediere legale; Adoptarea msurilor corespunztoare n cazurile n care aciunile unor ageni economici sau orice alte mprejurri au ca obiect sau ar putea avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia, n situaiile prevzute de Legea concurenei nr. 21/1996; Aplicarea efectiv a politicii n domeniul ajutorului de stat prin ndeplinirea atribuiilor ce revin Consiliului Concurenei n procesul de autorizare a ajutoarelor de stat i Oficiului Concurenei n sfera inventarierii, monitorizrii i raportrii ajutoarelor de stat, inclusiv prin 43

colaborarea cu autoritile din rile membre ale Uniunii Europene, din rile asociate, precum i cu specialiti ai Comisiei Europene; Supravegherea de ctre Consiliul Concurenei i Oficiul Concurenei a ajutoarelor de stat existente, aa cum sunt ele definite de Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, i solicitarea adoptrii de ctre furnizorii de ajutor de stat a msurilor corespunztoare pentru eliminarea incompatibilitilor acestora cu legislaia n vigoare n Romnia sau cu acordurile internaionale la care ara noastr este parte; Implicarea tuturor autoritilor din Romnia n aplicarea efectiv a politicii n domeniul concurenei i ajutorului de stat.

In domeniul politicii vamale, procesul de reform i monitorizare a Administraiei Vamale Romne are n vedere: Continuarea procesului de armonizare a legislaiei vamale cu cea aplicabil n Uniunea European; Pregtirea integrrii TARIR n Sistemul Informatic Integrat Vamal fr perturbarea activitii vamale operative; Monitorizarea procesului de pregtire n vederea aderrii la Convenia de Tranzit Comun i aplicarea prevederilor referitoare la Tranzitul Comun pentru mrfurile transportate pe calea ferat pentru toate birourile vamale din Romnia; Dezvoltarea, implementarea i integrarea Noului Sistem de Tranzit Computerizat (NCTS) n cadrul Sistemului Informatic Integrat Vamal; Controlul operativ al operaiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea ncercrilor de sustragere de la vmuire; Securizarea frontierelor, n special a celor de nord i est ale Romniei; Consolidarea, stabilizarea i dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal n vederea eficientizrii activitii vamale; Realizarea unui echilibru ntre eficientizarea vmuirii mrfurilor, controlului la frontier i proteciei cetenilor i facilitarea comerului.

3.3.2. Piaa financiar, restructurarea sistemului bancar i impactul reformei sistemului de pensii asupra pieei de capital
Pe termen scurt i mediu, se va urmri ca prin setul de politici macroeconomice i de ajustare structural, s se asigure creterea atractivitii activitii de intermediere a msurilor comerciale, respectiv ntre cei care economisesc i cei care investesc. n scopul ntririi disciplinei financiare n economie, pe fondul mbuntirii sensibile a activitii de supraveghere bancar din partea bncii centrale, va fi acordat o atenie prioritar restructurrii i privatizrii sectorului bancar prin: Modernizarea i ntrirea, n concordan cu standardele europene a sistemului juridic i instituional al activitii de reglementare prudenial i supraveghere bancar de ctre Banca Naional a Romniei; ntrirea i modernizarea supravegherii pieei de capital i a asigurrilor, prin racordarea instituiilor i a instrumentelor specifice acestei activiti la practicile din Uniunea European. Revizuirea i actualizarea programului de privatizare a Bncii Comerciale Romne, avnd ca obiectiv eficientizarea acestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului bncii;

44

Restructurarea activitii Eximbank, prin renunarea la componenta de banc comercial, n scopul stimulrii accelerate a exporturilor romneti i a creterii eficienei indicatorilor de performan ai bncii; Restructurarea Casei de Economii i Consemnaiuni, n sensul mbuntirii indicatorilor si de performan bancar i a participrii sale la creditarea construciei de locuine i a ntreprinderilor mici i mijlocii.

Pe fondul relansrii generale a economiei, se vor crea premisele necesare pentru creterea pieei asigurrilor de bunuri i persoane. Pentru dezvoltarea, modernizarea i sporirea credibilitii acestui sector se va aciona ca, n paralel cu ntrirea supravegherii i controlului pieei asigurrilor, s se creeze condiiile pentru capitalizarea operatorilor de profil, att prin acordarea de stimulente ctre asigurai, ct i prin privatizarea, n condiii de eficien i transparen a societii de asigurare reasigurare ASTRA SA, societate cu capital majoritar de stat. In vederea adaptrii practicilor internaionale de asigurri la condiiile reale din Romnia, a fost elaborat Proiectul Reglementrilor Contabile specifice societilor de asigurarereasigurare, armonizate cu Directivele Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, care urmeaz s se aplice experimental n perioada 1 iulie 31 decembrie 2001. Reforma sistemului de pensii implic crearea unui sistem axat pe mai muli piloni: Pilonul I, reprezentat de sistemul public de pensii (aflat n vigoare); Pilonul II, reprezentat de organizarea i funcionarea fondurilor universale de pensii; Pilonul III, reprezentat de schemele de pensii suplimentare.

Adoptarea n anul 2002 a Legii organizrii i funcionrii fondurilor universale de pensii (Pilonul II) va crea premisa asigurrii unei sustenabiliti suplimentare a sistemului i va avea un impact semnificativ asupra pieei de capital, prin capitalizarea contribuiilor de asigurri sociale pltite. Conform legii, pentru o perioad de 15 ani, fondurile acumulate vor fi investite, iar beneficiile acestui proces de capitalizare se vor nsui numai dup trecerea acestui interval de timp.

3.3.3. Dreptul de proprietate

Considernd agricultura o ramur prioritar a economiei naionale, Programul de guvernare are n vedere, n principal, urmtoarele: Accelerarea reformei funciare; Managementul fondului funciar, organizarea i perfecionarea pieei funciare, precum i a exploataiilor agricole i silvice; Accelerarea cadastrului agricol prin continuarea lucrrilor de cadastru n 205 de comune care administreaz 745 mii hectare. Se urmrete realizarea documentelor de organizare a teritoriului pentru un numr de 170 de comune ce administreaz 520 mii hectare. In cadrul cadastrului agricol, Legea nr. 1/2000 prevede extinderea punerii n posesie de la 10 ha la 50 ha teren agricol, precum i punerea n posesie cu pn la 10 ha de pdure. Se estimeaz c pn la sfritul anului 2004 se va definitiva aplicarea Legii fondului funciar. Situaia aplicrii Legii nr. 54/1998 privind circulaia juridic a terenurilor arat c piaa funciar ncepe s funcioneze. A fost adoptat o Hotrre de Guvern prin care se aproba registrul agricol pentru perioada 20012005. Msurile necesare organizrii cadastrului agricol cuprind: determinarea suprafeelor din punct de vedere calitativ (pe clase de bonitate) i cantitativ (din punct de vedere al suprafeei), pe proprietar, categorii i subcategorii de folosin agricol. Determinrile au n vedere teritoriile administrative unde n cursul anului 2000 s-a finalizat 45

aplicarea legilor funciare i acestea au utilizat ca baz studiile pedologice ntocmite n anul 2000; continuarea ntocmirii planului cadastral agricol la scrile adecvate stabilite, precum i a registrelor cadastrale agricole; furnizarea ctre persoanele fizice i juridice interesate a datelor rezultate din cadastrul agricol; continuarea dotrii i instruirii personalului n domeniu; organizarea registrului cadastral. Se va continua organizarea i actualizarea permanent a acestuia n funcie de evoluia indicatorilor specifici; Definitivarea normelor metodologice de realizare i inere a cadastrului viticol armonizat cu Reglementarea CEE nr. 649/87 privind modalitile de aplicare i stabilire a cazierului viticol comunitar. Acestea definesc noiuni de cadastru viticol, modul de organizare a lucrrilor de cadastru viticol, evidena cadastral a parcelelor, documentele finale ale cadastrului viticol, administrarea i ntreinerea lucrrilor de cadastru viticol; Elaborarea Statutului i Regulamentului de organizare i funcionare a Companiei Naionale de Administrare a Fondului Piscicol, care are ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din domeniul public i privat al statului, din domeniul apelor interioare i piscicultura. Compania Naional de Administrare a Fondului Piscicol este unitate n subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor i va administra fondul piscicol din apele interioare i piscicultura. Atribuiile principale ale acestei Companii Naionale de Administrare a Fondului Piscicol sunt: privatizarea fermelor piscicole, ncheierea de contracte pentru obinerea autorizaiilor de pescuit, executarea populrii cu diferite specii valoroase de peti, ce sunt pe cale de dispariie; nfiinarea a 16 Inspectorate silvice teritoriale de regim silvic i cinegetic, cu atribuii n controlul aplicrii i respectrii regimului silvic n fondul forestier public i de stat. Pentru a asigura o administrare corespunztoare a fondului forestier i evitarea impactului negativ asupra pdurii datorat procesului de retrocedare a terenurilor forestiere, Direcia regim i inspecie silvic din MAAP are n componen dou servicii de administrare: serviciul de management al pdurilor private i serviciul de control al aplicrii regimului silvic.

3.3.4. Reforme i schimbri structurale

3.3.4.1. Politica industrial

Politica industrial a Romniei este o politic ofensiv, menit s asigure creterea competitivitii i a performanelor industriei, pentru o adaptabilitate ct mai mare la exigenele impuse de pia, evitndu-se o politic protecionist i neproductiv, n contextul realitilor internaionale, prin ntrirea capacitii agenilor economici de a face fa competiiei pe piaa internaional, n condiiile dinamismului i globalizrii economiei mondiale. Realizarea acestui obiectiv implic: Reducerea pierderilor i diminuarea arieratelor, precum i selectarea societilor comerciale cu capital majoritar de stat, pe baza unui set de criterii socio-economice, pentru care se vor elabora i aplica programe de restructurare; Accelerarea ajustrii structurale, ceea ce presupune continuarea proceselor de restructurare i privatizare, inclusiv de nchidere a capacitilor neviabile i de creare a condiiilor de relansare economic i dezvoltare durabil; Ameliorarea mediului de afaceri, astfel nct acesta s devin unul prielnic i predictibil, deschis i viabil, bazat pe un sistem legislativ simplu, stabil i stimulativ i pe un cadru instituional corespunztor i eficient;

46

Orientarea cu prioritate a aciunilor de ajustare structural spre creterea productivitii, calitii produselor i serviciilor, maximizrii profitului, asigurarea unei structuri a ofertei compatibile cu cea din rile Uniunii Europene; Susinerea dezvoltrii IMM-urilor, ca factor important al creterii economice i principal sector creator de locuri de munc; sporirea rolului asociaiilor profesionale, a ntreprinztorilor privai i a IMM-urilor n dezvoltarea regiunilor defavorizate, n consolidarea economic a comunitilor locale; Iniierea i susinerea unor programe de cercetare-dezvoltare, care s sprijine modernizarea tehnologiilor i produselor, s conduc la creterea calitii i competitivitii produselor i serviciilor; Stimularea cooperrii interne i internaionale n domeniul industriei, n cadrul unui mediu concurenial sntos, n vederea creterii capacitii de penetrare pe piaa intern i pe pieele internaionale; Asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informaional i conectarea industriei romneti la proiectele europene; Dezvoltarea resurselor umane prin utilizarea eficient a acestora, sporirea mobilitii, dezvoltarea de noi cunotine i aptitudini, cultivarea spiritului de ntreprinztor; Desfurarea tuturor activitilor industriale n condiii de compatibilitate cu mediul nconjurtor; crearea unui cadru organizatoric i legislativ care s conduc la eliminarea efectelor negative asupra mediului ambiant; Valorificarea avantajului comparativ i competitiv determinat de existena unor resurse naturale i a unui potenial apreciabil de calificare, de experiena i tradiia forei de munc din majoritatea sectoarelor industriale; Modernizarea rolului autoritii publice centrale n domeniul industriei, prin politici i msuri de reducere a birocraiei; Promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustrii structurale i de limitare a costurilor i efectelor negative ale reformei.

3.3.4.2.

Sectorul agricol

n cadrul Programului de Guvernare, reformele i schimbrile structurale n agricultur au n vedere, n principal, urmtoarele: Creterea cantitativ i calitativ a produciei agricole vegetale i animale, prin valorificarea potenialului productiv naional i prin promovarea unor sisteme de agricultur ecologic; Protejarea, conservarea i dezvoltarea potenialului genetic naional din producia vegetal, animal i din silvicultur; Dotarea tehnic a agriculturii, n primul rnd prin sprijinirea productorilor agricoli n cumprarea de tractoare, maini agricole, utilaje, echipamente, instalaii, ngrminte chimice, pesticide i produse petroliere, inclusiv cu plata n produse agricole destinate industrializrii i exportului; Dezvoltarea unei piee concureniale, reale i stabile, care s asigure venituri corespunzatoare productorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale direcionate prioritar pe produse cum sunt: grul, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia, laptele de vac, carnea de pasre, carnea de porc etc.; 47

Promovarea unui amplu program de dezvoltare rural n toate zonele rii: montane, colinare i de cmpie, n cadrul unui concept de dezvoltare rural privind integrarea economic i social a satului romnesc; Asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea n condiii avantajoase a capitalului strin, n vederea susinerii programelor investiionale i de dezvoltare a produciei agricole din Romnia; o atenie deosebit va fi acordat implementrii proiectelor Programului SAPARD i a altor programe cu finanare extern; Elaborarea Strategiei dezvoltrii durabile a silviculturii pentru perioada 2000-2020 i a Strategiei Naionale pentru combaterea deertificrii, documente de programare care prevd ca principale axe strategice: perfecionarea structurilor instituionale i promovarea unei legislaii forestiere n concordan cu prevederile comunitare; gestionarea durabil a fondului forestier i conservarea biodiversitii pdurilor; precum i adoptarea de msuri legislative i aciuni specifice pentru combaterea deertificrii i eroziunii; Promulgarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul i acvacultura a creat cadrul legislativ de baz pentru restructurarea sectorului pescresc i promovarea unor noi aciuni legislative i de construcie instituional, menite a asigura preluarea i implementarea acquis-ului comunitar n domeniu; ntrirea capacitii instituionale i administrative n sectorul controlului i certificrii seminelor i materialului sditor; Aplicarea programelor pentru mbuntirea strii de sntate a animalelor i asigurarea salubritii produselor animaliere.

3.3.4.3.

Sectorul transporturilor

Obiectivele prioritare n domeniul transporturilor sunt: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor de transport n vederea alinierii sistemului naional de transport la sistemul european prin: modernizarea liniei de cale ferat: coridorul IV Curtici Braov Constana; modernizarea liniei de cale ferat coridorul IX Iai Bucureti Giurgiu; modernizarea liniei de cale ferat coridorul IV Curtici Craiova Calafat; -reabilitarea reelei de drumuri europene i naionale: etapa a II a 694 km, etapa a III a - 334 km, etapa a IV a 732 km; program de reabilitare, construcii autostrzi i modernizare a infrastructurii situat pe traseele coridoarelor paneuropene IV i IX; program de reabilitare i modernizare a infrastructurii situate pe coridorul paneuropean de transport nr. VII - Dunrea; modernizarea i reabilitarea infrastructurii n portul Constana; modernizarea aeroporturilor internaionale Bucureti Otopeni, Bucureti Bneasa, Constana, Timioara i a aeroporturilor regionale;

Dezvoltarea i modernizarea mijloacelor i echipamentelor de transport n vederea mbuntirii calitii serviciilor i a siguranei transporturilor prin: reabilitarea i achiziionarea de material rulant;

48

realizarea unui sistem computerizat pentru rezervri i eliberarea biletelor de cltorie pe calea ferat; achiziionarea de aeronave de scurt, mediu i lung curier; modernizarea sistemelor de urmrire i supraveghere a traficului pe Dunre.

3.3.4.4.

Privatizarea sectorului real

Privatizarea sectorului real, obiectiv prioritar al perioadei, are n vedere urmtoarele obiective: a) Contribuia la implementarea economiei de pia funcionale prin reducerea dimensiunii sectorului de stat din economie, prin: continuarea procesului de privatizare/restructurare a societilor comerciale incluse n programele PSAL i RICOP i realizarea, pn la sfritul anului 2002, a urmtoarelor aciuni: oferirea la vnzare i finalizarea vnzrii societii comerciale SIDEX SA Galai, ctre un investitor strategic internaional, sau demararea procesului de restructurare a societii; n prezent au loc negocieri cu ofertantul LNM Holdings N.V.; agrearea de ctre Guvern, n cooperare cu Consultantul de Privatizare i n consultri i acord cu Banca Mondial, a strategiei de privatizare pentru societile comerciale ALRO i ALPROM. Finalizarea, printr-un proces transparent i deschis, a procesului de privatizare pentru ALRO i ALPROM, n conformitate cu strategia agreat; oferirea la vnzare i finalizarea vnzrii pentru patru din cele cinci societi comerciale din componenta privatizare caz cu caz (SC Hidromecanica SA, SC Electroputere SA, SC Romvag SA i SC Antibiotice SA). In prezent, au fost scoase la vnzare, prin apariia anunului de vnzare de aciuni, 3 societi comerciale: SC Electroputere, SC Romvag i SC Hidromecanica. Pentru SC Romvag i SC Hidromecanica s-au primit cte 4 oferte i urmeaz s nceap procesul de negociere; pentru SC Tractorul SA oferirea la privatizare a principalelor trei societi din grupul Tractorul (Tractorul UTB, Motor i Turfor) rezultate n urma divizrii societii, sau oferirea la privatizare a societii rezultate n urma fuziunii celor trei societi i vinderea/restructurarea/lichidarea celorlalte societi comerciale rezultate n urma divizrii din anul 1999. n prezent, se desfoar negocierile n vederea semnrii contractului de consultan cu noul Consultant PSAL; oferirea la privatizare a cel puin 30 societi comerciale din cele 50 societi grupate n 5 pachete de cte 10 societi fiecare i realizarea procesului de vnzare pentru acestea. In prezent, au fost aprobate prin Hotrre de Guvern, strategiile de privatizare pentru 45 societi comerciale. Guvernul a aprobat lansarea anunurilor pentru vnzarea de aciuni la 12 din cele 45 societi comerciale. Dou societi comerciale au fost scoase la vnzare prin apariia anunului de vnzare aciuni: SC Corapet si SC Urbis. Deoarece n urma publicrii primului anun publicitar pentru SC Corapet nu s-a depus nici o ofert, anunul a fost reluat. Pentru SC Urbis SA s-au primit 3 oferte; acceptarea de ctre Guvern, a planurilor de restructurare pentru cele cinci societi comerciale din componenta PSAL de privatizare/restructurare/lichidare, prin autorizarea firmelor de restructurare respective de a implementa planurile lor de restructurare pentru aceste societi comerciale i prin anunarea public a planului de restructurare i a procesului. In particular, n perioada 2001-2004, Guvernul: 49

va lansa procesul de vnzare pentru SC IUG SA; Se estimeaz apariia Anunului de vnzare a aciunilor gestionate de APAPS la SC IUG SA, pentru sfritul lunii iunie 2001; va realiza vnzarea a 30% din activele SC CLUJANA S.A. In prezent, SC Clujana are n derulare procesul de vnzare n mod organizat a activelor, ca uniti de afaceri autonome, n urma strategiei de restructurare/privatizare/lichidare aprobat de Guvern; va agrea planul de restructurare i va demara procesul de restructurare la SC Roman S.A.; va finaliza mpreun cu Consultantul PSAL programul de restructurare pentru SC Siderurgica S.A. i Nitramonia S.A.;

continuarea procesului de privatizare a societilor comerciale la care APAPS este acionar, prin atragerea de investitori romani i strini, prin efort propriu, prin privatizarea, pn la sfritul anului 2002, a: cel puin 10 societi mari cu capital de stat; 300 societi mici si mijlocii; 100 de societi n care statul deine aciuni reziduale;

introducerea n cadrul programului PSAL II a unui nou lot de 20 societi comerciale, n dou componente, de privatizare i restructurare, cu asistena bncilor de investiii i a firmelor de consultan internaionale: 10 societi grupate n 3 pachete, pentru privatizare i 10 societi grupate n 4 pachete, pentru restructurare i oferirea la privatizare i privatizarea/restructurarea a 7 societi comerciale din fiecare component, pn la sfritul anului 2002;

b) Continuarea procesului de regularizare a ponderii pachetelor ntre APAPS i SIF-uri, n vederea sporirii atractivitii la privatizare a unor societi comerciale prin cesiuni de aciuni ntre Societile de Investiii Financiare (SIF) i APAPS n funcie de ponderea voturilor n Adunarea General a Acionarilor (AGA), n vederea realizrii celor mai bune tranzacii de privatizare; c) Reabilitarea activitii SC SIDERCA S.A. Clrai. Prin decizie guvernamental, s-a constituit o Comisie Interministerial cu sarcina de a elabora un program de redresare financiar cu msuri de reluare a activitii acestei societi, inclusiv posibilitile de privatizare pe termen scurt; d) Finalizarea strategiei de privatizare a distribuiei de gaze naturale i privatizarea a cel puin 25% din distribuia de gaze naturale; e) Privatizarea a 10% din capitalul social al SNP PETROM SA: ncheierea contractului de vnzare-cumprare de aciuni cu Asociaia Salariailor din SNP PETROM SA n conformitate cu prevederile Legii nr. 70/1997; listarea la Bursa de Valori Bucureti a aciunilor private la SNP PETROM SA; iniierea de ctre SNP PETROM SA a aciunilor viznd majorarea etapizat de capital; oferirea spre vnzare pe piaa internaional de capital a unui pachet de aciuni de pn la 35%;

f) Privatizarea a cel puin dou societi de producie i a cel puin dou societi de distribuie pe an, n domeniul energiei electrice i termice; g) Pregtirea pentru privatizare a OIL-TERMINAL Constana; 50

h) Pregtirea pentru privatizare-restructurare a unitilor petroliere din zona Ploieti, prin msuri de ecologizare; i) Continuarea procesului de privatizare al societilor comerciale cu capital majoritar de stat (foste IAS) din agricultur, concomitent cu verificarea legalitii privatizrilor anterioare; j) Sprijinirea apariiei operatorilor de transport feroviar privai; k) Privatizarea Societii Naionale de Transport Feroviar de Marf CFR Marf SA; l) Iniierea privatizrii societilor comerciale externalizate din Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori CFR Cltori SA: conceperea strategiei de privatizare a societilor comerciale externalizate; trecerea la transportul local, experimental, a dou societi regionale pentru transportul de cltori.

Recent, in sedinta de Guvern din data de 14 iunie 2001, Guvernul a aprobat a doua lista, cu alte 19 societati comerciale incluse in programul PSAL I, pentru care vor fi lansate in perioada iunie octombrie 2001 anunturile de vanzare-cumparare actiuni. Cele 19 societati comerciale si datele estimative de publicare a anunturilor de vanzare-cumparare actiuni, atat in presa interna cat si internationala, sunt: Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Societate comerciala SC Cord SA Buzau SC Rotec SA Buzau SC Bicapa SA Tarnaveni SC Moldosin SA Vaslui SC Terom SA Iasi SC Carom SA Onesti SC Real SA Pleasa SC Uztel SA Ploiesti SC Fabrica de Scule SA Rasnov SC Biosin SA Calafat SC Elsid SA Titu SC Antibiotice SA Iasi SC Uzinele Sodice SA Govora SC Rulmentul SA Brasov SC Rofep SA Urziceni SC Aro SA Campulung SC Sidermet SA Calan SC Electroturris SA Turnu Magurele SC Colorom SA Codlea Data estimata de publicare a anuntului de vanzare 29/06/2001 29/06/2001 06/07/2001 20/07/2001 27/07/2001 31/07/2001 03/08/2001 24/08/2001 05/09/2001 11/09/2001 11/09/2001 20/09/2001 25/09/2001 09/10/2001 16/10/2001 19/10/2001 23/10/2001 26/10/2001 30/10/2001

51

In programul RICOP au fost incluse 69 de societati comerciale cu capital de stat cu o situatie economico-financiara critica, grupate in 5 zone (denumite zone RICOP). Din cele 60 de societati comerciale din portofoliul APAPS, 17 societati comerciale au fost privatizate (situatia la 31 martie 2001), 29 de societati comerciale au programe de restructurare aprobate, implementarea masurilor avute in vedere fiind in derulare, iar pentru 14 societati comerciale sunt analizate, in vederea aprobarii, programele punctuale de restructurare. Din cele 43 de societati comerciale ce au ramas de privatizat, 34 sunt cuprinse si in programul PSAL. Avand in vedere importanta programului RICOP si angajamentul Guvernului pentru continuarea reformelor, accelerarea procesului de privatizare si restructurare, in perioada 12-13 iunie 2001 au avut loc la Bucuresti discutii intre reprezentanti ai autoritatilor romane (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Finantelor Publice, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului), la nivel de ministri, si reprezentanti ai Comisiei Europene, in cadrul carora s-a convenit pregatirea unui Addendum la Memorandumul de Finantare RICOP prin care sa se prelungeasca termenele finale (pentru indeplinirea conditionalitatilor si pentru contractare) cu 12 luni. Totodata, se va continua monitorizarea indeaproape, de catre Comisia Europeana, a progreselor inregistrate in implementarea Planului de Restructurare pentru societatile comerciale ramase, in vederea respectarii noului termen (martie 2002).

3.4. Capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul Uniunii Europene
Capacitatea de a face fa concurenei i forelor pieei din cadrul Uniunii Europene necesit un cadru macroeconomic n care agenii economici individuali s poat lua decizii ntr-un climat cu un grad rezonabil de predictibilitate. Trebuie s existe o cantitate suficient de capital fizic i uman, incluznd infrastructura necesar, pentru a promova cadrul n care firmele individuale s aib capacitatea de a se adapta i de a face fa competiiei i forelor de pia din cadrul UE. Firmele trebuie s investeasc pentru a-i mbunti eficiena, pentru a putea concura i prelua avantajele integrrii.

3.4.1. Integrarea comercial cu Uniunea European

Un prim indicator al competitivitii Romniei este gradul n care a fost deja realizat integrarea comercial cu UE. Ponderea exporturilor ctre rile UE n totalul exporturilor Romniei a fost n anul 2000 de 63,8%, iar cea a importurilor de 56,6%. Relaiile comerciale ale Romniei cu Uniunea European, care au devenit preponderente ncepnd cu anul 1995, s-au amplificat an de an. Exporturile ctre rile UE s-au majorat n anul 2000 cu 18,7% fa de 1999 i cu 44,9% fa de 1996. Exportul ctre UE n trimestrul I 2001 a crescut cu 27,8% fa de trimestrul I 2000. Aceeai tendin s-a manifestat i n cazul importurilor din rile UE, care au crescut n anul 2000 cu 17,7% fa de anul 1999 i cu 23,4% fa de anul 1996. Importul din UE n trimestrul I 2001 a crescut cu 33,0% fa de trimestrul I 2000. Analiza schimburilor derulate cu rile UE n anul 2000 comparativ cu 1999, relev unele modificri de structur, cum ar fi: creterea exportului de produse chimice (65,6%), metale (21,7%), nclminte (17,2%), produse textile (13%), produse minerale (5,9%), maini i utilaje (1,2%), i scderea la exporturile de produse vegetale (45,9%). 52

Pe primele 3 luni ale anului 2001, comparativ cu aceeai perioad a anului 2000, se observ o cretere a exporturilor romneti spre UE, de la o pondere n total exporturi de 64,8% la 69,2%. In ceea ce privete analiza structurii pe ri nu se remarc modificri semnificative. In acest context, principalii parteneri n derularea exporturilor pe perioada 1.01 31.03.2001 rmn Italia cu 717,5 mil. USD (25,1%), Germania cu 472,9 mil. USD (16,4%), Frana cu 245,1 mil. USD (8,5%) i Marea Britanie cu 149,7 mil. USD (5,2%). De asemenea, n primele 3 luni ale anului 2001 se remarc i o scdere a ponderii importurilor provenite din rile UE, de la 56,9% la 55,3%. Politicile comerciale de integrare n UE au ca obiectiv urmtoarele aciuni: Principalul obiectiv pe termen mediu vizat de Romnia n domeniul politicii comerciale l constituie adaptarea gradual la instrumentele de politic comercial ale Uniunii Europene; Extinderea armonizrii poziiilor de negociere dintre Romnia i UE fa de teri, la toate componentele sectorului relaii externe; Asigurarea armonizrii angajamentelor Romniei n cadrul OMC cu cele ale UE; Continuarea negocierilor cu Comisia European pentru convenirea de noi concesii tarifare n comerul bilateral cu produse agricole; Armonizarea cadrului juridic romnesc n domeniul ncheierii de noi acorduri de comer liber cu cel al UE; Armonizarea listei Romniei de angajamente specifice i listei de excepii de la articolul II al GATS cu angajamentele comunitare n cadrul OMC.

3.4.2. Abilitatea ntreprinderilor de a se adapta la concurena din Uniunea European dezvoltarea sectorului privat i al IMM-urilor
Politica de dezvoltare a sectorului IMM-urilor vizeaz maximizarea valorificrii potenialului IMM-urilor i al sectorului cooperatist de a contribui la creterea economic durabil, crearea de noi locuri de munc, sprijinirea inovrii i a progresului tehnic i tehnologic, creterea competitivitii economiei naionale i dezvoltrii clasei de mijloc, cea care asigur stabilitatea economic i social a unei ri. Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului privat al IMM-urilor pe perioada 2001-2004, sunt: Crearea de noi locuri de munc prin stimularea nfiinrii i dezvoltrii IMM-urilor; Sporirea ponderii IMM-urilor la crearea PIB; Intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea ntreprinztorilor privai prin programe internaionale, n special n regim nerambursabil; mbuntirea accesului IMM-urilor la finanare prin: constituirea Fondului Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; majorarea capitalului social al Fondului Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; constituirea Fondului naional de co-garantare a creditelor pentru IMM-uri; elaborarea i implementarea de programe de co-finanare i asisten pentru ntreprinztorii privai n vederea mbuntirii capacitii acestora de a accesa surse financiare i a le utiliza eficient; 53

elaborarea de programe de finanare pentru IMM-uri cu sprijin financiar extern i/sau de la bugetul de stat: micro-credite, scheme de creditare, acordare de asisten pentru dezvoltarea sistemelor moderne de finanare, granturi pentru promovarea antreprenoriatului i nfiinarea de ntreprinderi i pentru proiecte/activiti specifice (protecia mediului, cercetare-dezvoltare, inovare, transfer de tehnologie, introducerea standardelor de calitate, subcontractare); finanarea dezvoltrii IMM-uri prin derularea de programe (Phare RO 9711, RO 9809-MARR Fund, Phare 2000, Phare 2001, RICOP, BERD, Fundaia PostPrivatizare); asigurarea participrii IMM-urilor la programe comunitare - Program Multianual pentru ntreprinderi i antreprenoriat, n special pentru IMM (2001-2005).

mbuntirea ofertei de servicii n vederea creterii performanelor n afaceri i a capacitii IMM-urilor de a opera inclusiv pe pieele externe prin: sprijinirea dezvoltrii reelei de infrastructur de afaceri: centre de consultan i management al informaiei, incubatoare de afaceri, centre de inovare, parcuri tehnologice; furnizarea de servicii pentru IMM-uri n vederea mbuntirii capacitii manageriale, competitivitii i accesului la piee i informaii; sprijinirea activitii de cercetare i inovare tehnologic desfurat de IMM-uri; sprijinirea utilizrii tehnologiei informaiei n IMM-uri i a transferului de tehnologie ctre IMM-uri; elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului IMM-uri; adoptarea de reglementri privind IMM-urile n conformitate cu practicile existente pe plan internaional (contabilitate i sisteme de raportare financiar simplificate i mbuntite, reguli de nregistrare a garaniilor mbuntite, cadru instituional adaptat noilor practici); introducerea procedurilor simplificate privind obinerea avizelor, autorizaiilor i licenelor de funcionare, centralizate prin camerele de comer i industrie.

Simplificarea i mbuntirea cadrului legislativ i administrativ prin: -

3.4.3. Adaptarea forei de munc la cerinele pieei

Avnd n vedere c performanele economiei romneti i capacitatea sa de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din Uniunea European sunt direct condiionate de calitatea factorului uman i de adaptarea structural a forei de munc, un loc important n cadrul msurilor prevzute n programul de guvernare l au aciunile ce vizeaz creterea nivelului de instruire a forei de munc, concomitent cu recalificarea i reorientarea acesteia n funcie de cererea existent i previzibil pe piaa muncii. Este de precizat c din acest punct de vedere economia romneasc are o capabilitate crescut de a face fa competitivitii pe pia intern i extern. Nivelul de instruire a forei de munc este ridicat. La sfritul anului 2000, peste jumtate (50,6%) din persoanele ocupate erau absolvente ale nvmntului liceal i profesional. Structura educaional a populaiei ocupate relev c persoanele cu studii superioare aveau, la acelai moment, o pondere de 10,6%, iar cele absolvente ale nvmntului postliceal sau tehnic de 54

maitri 4,8%. n consecin, fora de munc mai puin calificat, cu studii doar pn la nivelul gimnazial, reprezenta circa 34,0%. Pe acest fond, n scopul valorificrii superioare a factorului uman, este necesar intensificarea adaptrii structurale a forei de munc, n concordan cu restructurarea economiei i cu perspectivele date de integrarea n UE, ceea ce presupune o mbuntire semnificativ a sistemului de formare profesional continu. Pentru reformarea sistemului de formare profesional continu se are n vedere: Definitivarea cadrului legislativ prin elaborarea legii formrii profesionale a adulilor i a proiectului de lege privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc; Perfecionarea sistemului de formare profesional a adulilor prin modularizarea programelor de formare i dezvoltare a sistemului de standarde ocupaionale; Constituirea structurilor necesare pentru autorizarea furnizorilor de formare profesional; Evaluarea i certificarea formrii profesionale a adulilor; Adaptarea mai bun a aciunilor de calificare i recalificare la cererea existent pe piaa muncii, obiectiv ce va fi atins prin cel puin trei demersuri importante: trecerea, ncepnd cu anul colar 20012002, la optimizarea planurilor de nvmnt, cu precdere a nvmntului vocaional, prin aciune comun a MMSS i a Ministerului Educaiei i Cercetrii n scopul reglrii raportului dintre cerere i ofert pe piaa muncii; elaborarea unor programe de reconversie profesional, pe baza prognozelor privind modificrile structurale care vor avea loc n economia naional; aceste programe vor avea n vedere, cu predilecie, sporirea anselor de integrare pe piaa muncii a tinerilor i femeilor; intensificarea activitii i dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere, mediere i calificare n cadrul Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, n concordan cu conceptul pregtirii continue.

3.4.4. Investiiile strine

Pornind de la situaia creat n domeniul investiiilor strine directe, caracterizat printr-o lips de credibilitate pe plan internaional, la care au contribuit instabilitatea legislativ, birocraia i corupia, punerea n aplicare a Strategiei naionale de dezvoltare economic pe perioada 2001 2004 are ca obiectiv prioritar creterea semnificativ a volumului investiiilor strine n Romnia prin asigurarea unui climat investiional de natur s ncurajeze i s atrag investiii strine. Aciunile vizate n acest domeniu vor urmri, n principal, urmtoarele: mbuntirea cadrului legislativ i instituional prin: definirea domeniilor strategice pentru atragerea de investiii strine n economia romneasc, n colaborare cu ministerele i celelalte instituii implicate; inventarierea proiectelor de investiii strine aflate n diferite faze de derulare i care sunt blocate sau ntrziate din diverse cauze; iniierea unor programe de nfrire (twinning) cu instituii specializate n atragerea investiiilor strine din Uniunea European; stabilirea unui dialog permanent cu asociaiile investitorilor strini din Romnia. 55

Iniierea de aciuni de cooperare internaional, prin reluarea relaiilor cu instituiile internaionale din domeniul atragerii investiiilor strine: Asociaia Mondial a Ageniilor de Promovare a Investiiilor Strine, Asociaia Ageniilor de Promovare a Investiiilor Strine din rile membre CEFTA, Reeaua IPANet coordonat de MIGA / Banca Mondial, OPIC i altele; Elaborarea de politici pentru atragerea investiiilor strine n Romnia: prezentarea la Parlament a Legii privind promovarea investiiilor cu impact semnificativ n economie; stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de investiii prioritare, pentru care se va urmri atragerea de investitori strini semnificativi; asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor de investiii strine conform practicilor OCDE; alinierea la cadrul instituional privind atragerea investiiilor strine din rile Uniunii Europene. realizarea unei reele naionale de colaborare ntre sectorul public i cel privat, pe regiuni, destinat promovrii investiiilor strine i rezolvrii operative a problemelor cu care se pot confrunta pe plan local investitorii strini; diversificarea serviciilor oferite investitorilor strini n conformitate cu practica internaional;

Asigurarea de servicii pentru investitorii strini: -

Dezvoltarea de relaii de parteneriat ntre sectorul public i cel privat n activitatea de atragere a investiiilor strine: stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de investiii romneti din sectorul public i privat care vor fi promovate ctre investitorii strini; asigurarea participrii efective a reprezentanilor sectorului privat din Romnia la stabilirea obiectivelor din domeniul atragerii investiiilor strine; extinderea bazei de informaii pe Internet pentru promovarea investiiilor strine; simplificarea avizelor pentru investiii;

Realizarea de activiti promoionale destinate atragerii de investitori strini la nivelul practicilor internaionale; Asigurarea unui tratament egal ntre investitorii strini i romni n condiiile crerii unui mediu favorabil investiiilor: existena unor programe corelate i eficiente de dezvoltare regional, de promovare a exporturilor i de stimulare a investiiilor interne; acordarea de stimulente pentru investiii, n mod transparent i nediscriminatoriu; sprijinirea financiar corespunztoare a activitii de atragere a investiiilor strine.

Referitor la Legea privind promovarea investiiilor cu impact semnificativ n economie, este de precizat faptul c prin investiii directe cu impact semnificativ n economie se neleg investiiile cu o valoare care depete echivalentul a 1 milion USD, i care contribuie la dezvoltarea i modernizarea infrastructurii economice a Romniei, determin un efect pozitiv de antrenare n economie i creeaz noi locuri de munc. Investiiile directe noi cu impact semnificativ n 56

economie pot fi efectuate n toate domeniile de activitate, cu excepia sectoarelor financiar, bancar, de asigurri - reasigurri, precum i a celor reglementate de legi speciale. Facilitile acordate investitorilor prin aceast lege vor consta n: credit fiscal reprezentnd 20% din valoarea investiiei; amnarea plii TVA pe perioada realizrii investiiei (pn la 30 de luni); exceptarea de la plata taxelor vamale pentru utilajele i echipamentele necesare investiiei.

3.5.

Prognoza macroeconomic pentru perioada 2001-2004

Implementarea Planului de aciune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 ale crui obiective i politici economice au fost prezentate sintetic n paragrafele anterioare va asigura atingerea obiectivului major de realizare a unei creteri economice durabile, n ritmuri care s asigure reducerea decalajelor fa de rile europene i n condiii de eficien sporit. Pornind de la necesitatea ca economia romneasc s devin o economie de pia funcional, care s asigure, printr-o cretere de durat, reducerea decalajelor de productivitate i a celor privind standardul de via fa de spaiul euro-atlantic, se are n vedere asigurarea unui ritm de cretere a produsului intern brut pentru perioada 20012004 de peste 5%. In prognoza macroeconomic, ritmul mediu anual de cretere al PIB a fost estimat la 5,4%.

3.5.1. Evoluii macroeconomice

Prognoza ilustreaz c atingerea creterii economice se va asigura prin mbuntirea echilibrelor macroeconomice, ntre care prioritar este mbuntirea sensibil a raportului dintre componentele cererii totale. Avnd n vedere c dinamica stocului intern de capital este un factor decisiv n meninerea creterii economice rapide i permanente, se va acorda o atenie deosebit punerii n stare de normalitate a corelaiei consum economie investiii. Punerea n aplicare a msurilor de mbuntire real a mediului de afaceri va face ca perioada 2001-2004 s se caracterizeze printr-o relansare semnificativ a procesului investiional. Stimularea investiiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii. Totodat, se are n vedere redresarea investiiilor publice, pentru care vor fi alocate resurse bugetare anuale din ce n ce mai mari. n consecin, se estimeaz c evoluia formrii brute de capital fix nu va mai nregistra fluctuaii ca n perioadele anterioare (+1,7% n 1997, -5,7% n 1998, -4,2% n 1999), ci se va caracteriza printr-o cretere anual constant, de peste 10% , asigurndu-se astfel bazele pentru o relansare economic de durat. Cheltuielile de capital propuse a fi efectuate din bugetul general consolidat pe anul 2001 reprezint 3,4% din PIB fa de 2,8% n anul 2000. La acestea, dac se adaug i investiiile propuse a se efectua n cadrul altor tipuri de cheltuieli (transferuri, mprumuturi, subvenii pentru instituii publice, venituri proprii), cheltuielile pentru investiii propuse a se finana din fonduri publice n anul 2001, reprezint 5,3% din PIB, mai mult cu 1,6% dect inta de deficit pentru acest an. Relansarea economic va face posibil o cretere real a veniturilor i n consecin a consumului final al populaiei, fr a afecta indicatorii de performan ai economiei. Se prognozeaz c veniturile salariale vor urma s creasc n termeni reali mai puin dect creterea PIB, respectiv pe ntreaga perioad 2001-2004, n medie cu 4,8% anual. Pe aceast baz, se estimeaz o mbuntire a economisirii i implicit a ratei investiiilor, care va putea ajunge la orizontul anului 2004 la aproape 22% din PIB. 57

1999 Rata de economisire intern Rata de investiie 12,8 18,0

2000 13,6 18,5

2001 15,1 19,7

2002 16,9 20,2

- % din PIB 2003 2004 18,8 20,7 20,5 21,7

Ca urmare, consumul final al populaiei, dup o cretere prognozat n 2001, inferioar indicelui salariului real, este posibil s nregistreze n perioada 2002-2004 acelai ritm de cretere ca n cazul veniturilor. Punerea n practic a Programului de guvernare va permite ca n anul 2003 consumul final al gospodriilor populaiei s ating nivelul din anul 1996, iar la sfritul anului 2004 s fie cu 16,1% mai mare dect cel din anul 1989. Corespunztor acestor tendine, rata de autofinanare a economiei romneti se va mbuntii, urmnd s evolueze de la circa 74% n anul 2000 la peste 94% n anul 2004. Pe ansamblu, creterea ratei de economisire i respectiv a ratei de autofinanare, mpreun cu transferurile de capital, vor asigura suportul financiar pentru creterea de durat i la nivele ridicate a investiiilor. Pe intervalul de prognoz, corelaia economisire-acumulare se prezint astfel: - % din PIB 2000 2001 2002 2003 2004 Soldul operaiunilor de repartiie Consum final Economisirea brut Acumularea brut *) Capacitatea sau necesarul de finanare 1,4 86,4 15,0 19,4 -4,4 1,8 84,9 16,8 21,4 -4,6 1,8 83,1 18,7 22,6 -3,9 1,9 81,2 20,7 23,7 -3,0 1,7 79,5 22,2 24,7 -2,5

*) Acumularea brut reprezint formarea brut de capital, respectiv formarea brut de capital fix plus variaia stocurilor.

Relansarea cererii interne se va realiza fr a se neglija rolul cererii externe. Exportul net de bunuri i servicii, estimat, va avea ncepnd cu anul 2001 o contribuie pozitiv la creterea real a produsului intern brut, datorit dinamicii mai pronunate a exporturilor de bunuri i servicii fa de importurile de bunuri i servicii, dar i datorit unei mbuntiri sensibile a structurii schimburilor externe, cu efecte asupra indicatorilor de competitivitate. La nivelul anului 2004, att cererea intern, ct i exporturile prezint contribuii pozitive (5,9% i respectiv 0,4%). - modificri procentuale fa de anul anterior 2000 2001 2002 2003 2004 Ritm mediu anual 2001-2004 -%+4,7 +5,3 +6,0

1. Consum final al gospodriilor populaiei - cumprri de mrfuri servicii populaie 58 pltite de

-1,2 -0,7 -3,5

3,5 4,0 4,6

4,6 5,2 5,8

5,0 5,6 6,2

5,6 6,5 7,5

2000

2001

2002

2003

2004

Ritm mediu anual 2001-2004 -%+2,4 -5,3

- autoconsum rneasc

pia al i

-3,5 15,6

2,0 -6,2

2,8 -5,0

3,0 -5,0

2,0 -5,0

2. Consum final administraiei publice private, din care: - administraia privat - administraia public 3. Formarea capital fix brut

78,6 4,2 de 5,5 -223,5 4,2 23,9 29,1 1,6

-10,0 -5,0 9,6 73,3 3,7 5,6 4,5 4,1

-8,0 -4,0 10,0 45,7 4,9 6,6 5,3 5,4

-11,6 -3,0 10,0 19,1 5,0 7,5 5,3 5,8

-15,7 -2,0 11,0 11,8 5,6 7,7 5,7 6,3

-11,4 -3,5 +10,2 +35,4 +4,8 +6,9 +5,2 +5,4

4. Modificarea stocurilor 5. Cererea intern *) 6. Export de bunuri i servicii 7. Import de bunuri i servicii 8. PIB

*) Cererea intern cuprinde consumul final i formarea brut de capital

n cazul exportului de bunuri, cu un ritm mediu anual de 7,3%, se are n vedere o cretere a contribuiei produselor care prezint avantaje comparative certe i care prin valorificarea superioar a resurselor materiale i umane interne au o valoarea adugat sporit. Vor crete ndeosebi exporturile de produse ale industriei construciilor de maini i cele ale industriei uoare, care mpreun vor reprezenta circa 52% din totalul exporturilor. Importurile de bunuri, cu un ritm mediu anual de 6,5%, se estimeaz c i vor modifica structura n favoarea importurilor pentru investiii (ritm mediu anual de 15,6%), chiar dac importurile pentru producie (+5,5%) i ndeosebi cele de materii prime i energetice rmn decisive. Pe ansamblu, exporturile de bunuri i servicii continu s-i majoreze ponderea n produsul intern brut, de la 34,1% n anul 2000 la 36,6% n anul 2004, iar deficitul contului curent se va mbunti an de an, ajungnd ca n anul 2004 s reprezinte 2% din PIB. O prioritate a Guvernului pentru perioada 20012004 o reprezint reducerea inflaiei. Se preconizeaz o reducere gradual a ratei inflaiei, astfel nct n anul 2004 aceasta s se exprime printr-o singur cifr, n principal datorit: ncheierii procesului de eliminare a subveniei ncruciate i a altor factori agravani care au acionat pn n anul 2000; accelerrii reformelor, n special n ceea ce privete ajustrile structurale, ceea ce va asigura premisele unei sensibile dezinflaii; meninerii unei politici monetare prudente; diminurii presiunii asupra leului i a deprecierii cursului de schimb, care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflaiei. 59

Pentru anul 2001, prognoza prevede o reducere a inflaiei la circa 25%, iar pentru anul 2002 se are n vedere ca inflaia s se situeze sub 20%, nsemnnd c, practic, se va intra n faza evoluiei descresctoare i predictibile a inflaiei.

3.5.2. Evoluii sectoriale

Pe latura ofertei, se preconizeaz ritmuri superioare de cretere fa de produsul intern brut n industrie, construcii i serviciile direct condiionate (transporturi i comer) de volumul de activitate din cele dou ramuri. Sporurile de producie se vor realiza, spre deosebire de anul 2000, n condiiile unei reduceri relative a consumurilor intermediare i corespunztor a unei mbuntiri a ponderii valorii adugate brute n producie; pe ansamblul perioadei, consumurile intermediare urmeaz s nregistreze un ritm mediu anual de 5,0%, iar valoarea adugat brut din economie un ritm mediu anual de 5,4%. Aceasta n condiiile n care n anul 2001, este necesar revitalizarea agriculturii, pe seama creterii suprafeelor irigate, a creterii dotrii tehnice (care induce consumuri de combustibil suplimentare), prin utilizarea de semine selecionate i de o cantitate sporit de ngrminte, care conduc la o cretere a ponderii consumurilor intermediare. Procesul de ajustare structural a industriei n perioada 2001-2004 va cuprinde, pe de o parte, modernizarea i dezvoltarea agenilor economici cu potenial de competitivitate i, pe de alt parte, reorientarea, redimensionarea sau nchiderea parial sau integral a unor capaciti de producie fr desfacere la intern i la export aciuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale. In aceste condiii, industria este prevzut s creasc n perioada 2001-2004 cu circa 25% fa de anul 2000, reprezentnd un ritm mediu anual de 5,8%. Este necesar de precizat c, dei se estimeaz ritmuri medii anuale de cretere cuprinse ntre 0,2% i 8,5%, producia industrial a majoritii sectoarelor se va situa n anul 2004 cu mult sub nivelul anului 1989, numai la trei dintre acestea (confecii textile, mobilier, maini i aparate electrice) depindu-se acest nivel. Creterile prognozate n unele sectoare industriale, la care producia se va situa sub 50% fa de 1989, se bazeaz pe revigorarea cererii interne (ciment, sticlrie i ceramic fin, ngrminte chimice, medicamente, construcii metalice, tractoare i maini agricole i echipamente pentru irigaii etc). innd seama de posibilitile limitate de cretere n industria extractiv, precum i de necesitatea reducerii intensivitii energetice n sectorul productiv al economiei, se apreciaz c industria prelucrtoare va avea rolul principal n dezvoltarea industrial a rii. Producia industriei prelucrtoare este estimat s creasc cu un ritm mediu anual de 6,5%, superior celui de pe ansamblul industriei, ajungnd s fie n anul 2004 cu 28,8% superioar celei din anul 2000 i cu 3% comparativ cu 1996. In funcie de aceti factori, se apreciaz c modificrile structurale majore din cadrul industriei prelucrtoare vor cuprinde urmtoarele 3 componente: Componenta ofensiv, n care se nscriu sectoarele i grupele de produse cu cretere peste media pe ansamblul industriei: industria de maini i echipamente (ritm mediu anual 8,5%); industria confeciilor (8,2%); industria de prelucrare a lemnului (7,7%); industria alimentar (7,0%); industria mijloacelor de transport rutier (7,0%); industria de prelucrare a ieiului (6,8%); industria chimic (6,6%); industria nclmintei (6,5%); industria mobilei (6,5%); industria metalurgic (6,3%); Componenta neutral, care cuprinde sectoare cu creteri apropiate de media pe industrie: industria altor produse din minerale nemetalice (5,5%); industria de maini i aparate electrice

60

(5,4%); industria altor mijloace de transport (5,3%); industria celulozei i hrtiei (5,2%); aparatur, instrumente medicale, de precizie, optic i ceasornicrie (4,7%); Componenta defensiv, n care se nscriu sectoarele a cror cretere se va afla sub cea medie pe ansamblul industriei i a cror pondere n structura industriei va scdea: industria textil (2,4%); industria cauciucului i a maselor plastice (3,0%); industria de echipamente, aparate de radio, televiziune i comunicaii (3,6%); construcii metalice (4,2%).

Agricultura, ramur de baz a economiei, avnd multiple influene asupra complexului economic naional, dar i asupra asigurrii consumului populaiei, se estimeaz s se dezvolte n perioada 2001-2004 ntr-un ritm mediu anual de 5,2%, pentru sectorul vegetal de 6,2%, iar pentru sectorul creterii animalelor de 3,6%. Prognoza privind evoluia pn n anul 2004 a produciei agricole vegetale, n condiii normale din punct de vedere al condiiilor climaterice, a avut n vedere o serie de elemente, precum meninerea suprafeei agricole totale (cca 14,8 mil.ha), a suprafeei arabile (cca 9,34 mil.ha n 2001) i creterea suprafeei arabile cultivate (de la cca 9 mil.ha n 2001 la cca 9,25 mil.ha n 2004), accelerarea reformei funciare, redarea n funciune a sistemului de irigaii i creterea cantitilor de ngrminte utilizate n agricultur. Nivelurile prognozate n sectorul creterii animalelor pentru perioada 2001-2004 constituie o posibilitate realist din punct de vedere tehnic, organizatoric i economic, n condiiile n care fenomenele care au constituit o frn n aceast activitate (practicarea, n cadrul sectorului privat n exclusivitate, a unei activiti zootehnice n exploataii de dimensiuni reduse i de tip extensiv, cu efort uman mare i dublu ca perioad de cretere i exploatare fa de sistemul intensiv), vor fi reduse ct mai mult prin aciuni ce se vor ntreprinde n anii 2001-2004. n corelaie cu dinamica prognozat a investiiilor i prin luarea n considerare a proiectelor prevzute prin Programul de guvernare 2001-2004 viznd construciile n infrastructur, socialculturale i construciile de locuine, precum i a sectorului privat, se estimeaz c n perioada 2001-2004 producia total a ramurii construcii va nregistra o evoluie pozitiv (+5,2% n anul 2001 fa de anul 2000, +6,2% n 2002, +7,0% n 2003, +7,0% n 2004). n cadrul construciilor, construciile noi i reparaiile capitale i vor majora ponderea cu circa 0,2 puncte procentuale n anul 2001 i cu circa un punct procentual n fiecare an al perioadei 2002-2004. Se apreciaz, astfel, c activitatea de transport, corelat cu evoluia prognozat a produciei industriale i agricole, va continua evoluia pozitiv nceput n anul 2000, estimndu-se un ritm mediu anual de 5,4%. In intervalul 2001-2004 se prognozeaz creteri la toate tipurile de transport mrfuri i pasageri, creteri generate de evoluia pozitiv a economiei n aceast perioad. Corespunztor, volumul de mrfuri transportate prognozat pe principalele grupe de produse pentru anul 2004 va crete cu 20,5% fa de realizrile anului 2000. De asemenea, numrul pasagerilor transportai va nregistra n anul 2004 o cretere cu 6,5% fa de nivelul anului 2000. Transportul rutier va deine i n continuare ponderea cea mai ridicat, att la volumul de mrfuri transportate, ct i la numrul de pasageri transportai, datorit asigurrii legturilor simple i rapide. * * n sintez, perioada 2001-2004 poate fi caracterizat ca perioada confirmrii faptului c printr-un Program de guvernare realist se poate asigura pentru economia Romniei o cretere economic sustenabil i de durat, care s permit, concomitent cu reforma structural a economiei, ridicarea standardului de via al populaiei. 61 *

Dezvoltarea economic se bazeaz pe un echilibru adecvat al corelaiei consum economisireinvestiii, fiind posibil astfel ca sporul investiional anual s depeasc 10%, n condiii de eficien a activitii economice i de utilizare mai bun a resurselor umane. n acest mod, vor fi asigurate resursele necesare creterii, an de an, a veniturilor reale ale populaiei, ntr-un ritm mediu de circa 5%, concomitent cu reducerea pronunat a inflaiei, care se estimeaz n 2004 la 9%, i a omajului, prognozat pentru 2004 la 8%. Se vor crea condiiile pentru accelerarea procesului de apropiere i complementaritate a economiei romneti cu economiile dezvoltate, astfel nct obiectivul integrrii Romniei n Uniunea European s poat fi realizat ntr-un orizont scurt de timp.

62

4. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAIILOR DE STAT MEMBRU AL UE

4.1. Libera circulaie a mrfurilor

4.1.1. Standardizarea
Situaia actual Activitatea de standardizare reprezinta una dintre componentele infrastructurii calitatii fara a carei armonizare cu sistemul UE nu este posibila realizarea uneia dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietii Interne, si anume libera circulatie a produselor. Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), organismul national de standardizare din Romania, infiintat in octombrie 1998 ca urmare a reorganizarii infrastructurilor calitatii, este membru cu drepturi depline al Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO), al Comisiei Internationale pentru Electrotehnica (CEI), al Institutului European de Standardizare in domeniul Telecomunicatiilor (ETSI) si membru afiliat al Comitetului European de Standardizare (CEN), si al Comitetului European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic (CENELEC). ASRO are acorduri de cooperare bilaterala semnate cu un numar de 12 organisme nationale de standardizare, dintre care 10 europene. Pana in prezent, dintr-un numar de 1479 de standarde europene armonizate, au fost preluate in standardizarea nationala 232, un numar de 39 fiind in curs de adoptare. Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare in domeniul standardizarii vizeaza intarirea capacitatii institutionale necesare integrarii organismului national in structurile europene de standardizare, precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice in vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia acquis-ul comunitar. De asemenea, activitatea de standardizare nationala trebuie organizata de o maniera care sa permita adoptarea in ritmul impus de armonizarea reglementarilor tehnice si la costuri minime a standardelor europene armonizate aferente directivelor New Approach. Pentru realizarea acestor obiective este necesara: Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a organismului national de standardizare, pe termen mediu si lung, in vederea eliminarii barierelor tehnice in calea liberei circulatii a produselor si cresterii competitivitatii acestora; Formarea si perfectionarea profesionala a specialistilor organismului national de standardizare; Dezvoltarea parteneriatului international si participarea ASRO la elaborarea standardelor internationale; Accelerarea procesului de preluare a standardelor europene in standardizarea romana prin cresterea numarului de standarde adoptate.

Pentru anul 2001, este prevazuta dotarea ASRO cu echipamentele necesare in vederea trecerii la sistemul de tiparire "in-house" a standardelor si a celorlalte publicatii. In cursul acestui an, in 63

cadrul programului Phare 99 destinat infrastructurilor calitatii, se va reprograma licitatia organizata pentru atribuirea contractului. De asemenea, este prevazuta continuarea dotarii ASRO cu birotica si softurile necesare pentru ca toti expertii sa-si elaboreze standardele din domeniul lor de activitate pe suport informatic, aceasta fiind una din modalitatile de crestere a ritmului de preluare a standardelor europene in standardizarea nationala. Toate aceste dotari care se realizeaza cu sustinere din partea UE, prin programe Phare si cofinantare de la bugetul de stat vor permite transformarea ASRO intr-un organism eficient, capabil sa se sustina in cea mai mare parte prin surse proprii, ca urmare a dezvoltarii unei oferte adecvate de servicii si produse pentru agentii economici. Tot pentru anul 2001 este prevazuta dotarea ASRO, cu sustinere din programe Phare, in vederea organizarii centrului de schimb de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice. Romania este membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, iar ASRO este organismul notificat la OMC ca organism national de standardizare, care trebuie sa detina un centru national de informare in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, conform Acordului incheiat de OMC cu toate tarile membre privind inlaturarea obstacolelor tehnice in calea comertului. In anul 2001 va continua consolidarea structurilor de certificare a conformitatii produselor si serviciilor cu standardele nationale, precum si a structurilor de certificare a sistemelor calitatii si de management de mediu. Pentru realizarea consolidarii structurilor de certificare la nivelul organismului national de standardizare, se va avea in vedere extinderea activitatii de certificare a conformitatii produselor si serviciilor cu standardele romane, avand in vedere ca in anul 2000 a fost obtinuta acreditarea din partea COFRAC, organismul francez de acreditare, pentru domeniul masini, iar in acest an se urmareste obtinerea certificatului de acreditare pentru acelasi domeniu si din partea RENAR, organismul national de acreditare. ASRO intentioneaza pentru anul 2001 acreditarea organismului sau de certificare a sistemelor calitatii (prin eforturi proprii), iar pentru anul 2002 acreditarea organismului de certificare de management de mediu (prin eforturi proprii si asistenta din partea guvernului Olandei). Pentru sustinerea cresterii eficientei si a competitivitatii economiei romanesti si protectia intereselor operatorilor economici prin activitatea de standardizare nationala, se vor avea in vedere urmatoarele masuri: Organizarea de catre organismul national de standardizare a unui sistem de servicii pentru agentii economici care sa ii sprijine sa faca fata presiunii concurentei specifice Pietii Interne; Constientizarea de catre agentii economici si factorii de decizie, a necesitatii utilizarii standardelor voluntare si recunoasterii acestora ca instrument de integrare in Piata Interna a UE.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, se are in vedere promovarea notiunilor de standardizare si a managementului calitatii in invatamantul mediu si superior prin formarea atat a cadrelor didactice, cat si a elevilor si studentilor. Realizarea obiectivelor in domeniul activitatii de standardizare se va indeplini prin sustinere de la bugetul de stat, efort financiar propriu, cu asistenta tehnica bilaterala acordata de Guvernul Olandei, Guvernul Germaniei, si prin programele de asistenta Phare.

64

4.1.2. Acreditarea i infrastructura pentru evaluarea conformitii

Situaia actual Reorganizarea infrastructurilor de evaluare a conformitatii si crearea Asociatiei de Acreditare din Romania (RENAR), organismul national unic de acreditare din Romania, a avut ca efect dezvoltarea unui mediu omogen si transparent pentru autoritatile publice, operatorii economici si utilizatori si, in acelasi timp, a fost stimulata promovarea competentei ca baza pentru dezvoltarea industriala. Acoperind sfere din domeniul reglementat si nereglementat, acreditarea a devenit un instrument fundamental pentru autoritatile publice din Romania pentru obtinerea unui nivel corespunzator al increderii in organismele si laboratoarele desemnate pentru a evalua conformitatea produselor Pana in prezent, numarul organismelor acreditate de RENAR este de 167 laboratoare de incercari, 1 laborator metrologic, 20 organisme de certificare (9 organisme certificare sisteme ale calitatii, 8 organisme certificare produse, 2 organisme certificare personal si 1 organism certificare sisteme de management de mediu) si 3 organisme de inspectie. In prezent, mai mult de 200 de organisme si laboratoare au solicitat acreditarea. In data de 7 mai 2001, la Bruxelles, in cadrul celei de a 8-a Adunari Generale a Organizatiei Europene pentru Evaluarea Conformitatii (EOTC), Romania, prin Comitetul Roman pentru EOTC, a fost admisa ca membru cu drepturi depline. Aderarea la EOTC constituia una dintre actiunile prioritare in vederea pregatirii pentru negocieri a capitolelor inca nedeschise. Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar este imbunatatirea sistemului de acreditare si evaluare a conformitatii, pentru integrarea RENAR in sistemul european. Prioritatile pe termen scurt sunt orientate spre indeplinirea conditiilor pentru semnarea acordurilor multilaterale cu organismul european din domeniu (European Cooperation for Accreditation), si anume: Formarea personalului si specialistilor implicati in evaluarea pentru acreditare (evaluatori si experti); Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare: etalonare, inspectie, certificare in IMM-uri, certificarea sistemelor de management al securitatii informatiei, managementul securitatii produselor alimentare, sistemele calitatii in sanatate si administratia publica centrala si locala. Organizarea cursurilor de formare (cu lectori romani sau straini) in domenii ca: incertitudinea de masurare; materiale de referinta; trasabilitatea in conditii speciale si alte subiecte conexe; Dezvoltarea comparatiilor interlaboratoare; Evaluari si acreditari comune cu organismele de acreditare din strainatate, inclusiv schimburi de experienta; Crearea comitetelor sectoriale, in special in domenii reglementate pentru asigurarea dezvoltarii si armonizarii procedurilor de acreditare; Stimularea actiunilor pentru obtinerea calitatii de membru IAF, ILAC (Comitete tehnice), EUROLAB, EURACHEM, etc. Participarea activa a RENAR in sistemul European Accreditation; 65

Crearea unei baze nationale de date privind acreditarea, organismele de certificare si celelalte aspecte referitoare la evaluarea conformitatii; Perfectionarea legislatiei in domeniul acreditarii si evaluarii conformitatii; Elaborarea si pregatirea semnarii Acordului de Recunoastere Multilaterala (MLA) cu European Cooperation for Accreditation pentru acreditarea laboratoarelor de incercari si organisme de certificare a sistemelor calitatii si initierea procedurii de semnare MLA pentru celelalte organisme (certificare EMS, inspectie, laboratoare metrologice). Dotarea cu echipamente moderne de tehnologie didactica, specifice formarii si perfectionarii profesionale (video-proiectoare, laptop-uri, acces la Internet, CD-uri cu programe educationale pentru managementul calitatii, etc.); Dotarea cu echipamente si tehnica de calcul (PC-uri, suporturi hard si soft adecvate) si echipamente de birotica, precum si cu echipamente electronice in vederea constituirii Sistemului Informatic Integrat National pentru Infrastructura de Evaluare a Conformitatii; Dotarea cu logistica necesara (autolaboratoare pentru transportul etaloanelor si esantioanelor in timpul comparatiilor interlaboratoare); Asigurarea unui spatiu corespunzator stadiului actual de dezvoltare al RENAR.

Din punct de vedere institutional, prioritatile pe termen scurt vizeaza: -

Prioriti pe termen mediu Prioritatile pe termen mediu urmaresc sustinerea aplicarii legislatiei nationale armonizate cu directivele UE si cu reglementarile comunitare privind evaluarea conformitatii.

4.1.3. Metrologia
Situaia actual Biroul Roman de Metrologie Legala, organ de specialitate al administratiei publice centrale responsabil cu coordonarea si controlul activitatii de metrologie la nivel national functioneaza ca institutie publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri extrabugetare, aflata in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, conform OG nr. 18/1999. Cadrul institutional existent in prezent are urmatoarea structura: Departamentul Teritoriu, Departamentul Tehnic, Departamentul Cercetare Dezvoltare Etaloane Nationale - Institutul National de Metrologie, Departamentul Economic; 41 Birouri Judetene de Metrologie Legala (BJML) aflate in subordinea Departamentului Teritoriu.

In cadrul procesului de integrare europeana, Biroul Roman de Metrologie Legala are responsabilitatea armonizarii si transpunerii in legislatia romana a prevederilor unui numar de 25 directive europene (dintre care 21 se refera la domeniul metrologiei legale propriu-zise, iar 4 se refera la preambalate). Stadiul actual al armonizarii celor 25 de directive este urmatorul: Exista un numar de 7 Directive armonizate partial, si anume: Directivele 71/318/CEE, 73/362/CEE, 74/148/CEE, 75/33/CEE, 76/765/CEE, 76/891/CEE, 77/95/CEE. Prevederile acestor Directive se regasesc partial in acte romanesti corespondente (Norme de Metrologie Legala). Armonizarea este considerata partiala, intrucat atat la baza elaborarii 66

Normelor de Metrologie Legala, cat si la baza elaborarii directivelor europene, au stat Recomandarile OIML (Organizatia Internationala de Metrologie Legala). Au fost elaborate, prin Hotarare de Guvern, si se afla in circuit interministerial de avizare, instructiunile de metrologie legala referitoare la preambalate, instructiuni ce transpun prevederile Directivelor 75/106/CEE, 76/211/CEE si 80/232/CEE; Au fost elaborate si urmeaza, a fi supuse avizarii in cursul semestrului I 2001, in vederea aprobarii prin Hotarare de Guvern, instructiunile de metrologie legala referitoare la aparatele de cantarit cu functionare neautomata, instructiuni ce transpun prevederile Directivei 90/384/CEE. In cursul primului trimestru al anului 2001, s-a realizat la sediul BRML, cu fonduri proprii, o retea locala formata din 10 PC-uri, prin care se asigura conectarea la Internet si e-mail, ca parte a unui obiectiv prevazut in PNAR 2000, facilitand accesul la informatiile necesare in procesul de preluare a acquis-ului comunitar in domeniul metrologiei, accesul instantaneu la site-uri si baze de date ale unor importante organizatii nationale si internationale (OIML, WELMEC), precum si schimbul rapid de informatii cu colaboratori interni si externi. Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare pe termen scurt vizeaza: Continuarea armonizarii legislatiei in domeniul metrologiei legale; Reorganizarea institutionala a BRML in vederea aplicarii legislatiei nationale armonizate conform exigentelor comunitare; Intarirea cadrului institutional in domeniul metrologiei, necesar integrarii in structurile europene. Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a specialistilor responsabili cu etaloanele primare, a personalului implicat in supravegherea pietei si in implementarea prevederilor referitoare la preambalate, a personalului implicat in activitati de marketing si management metrologic; Elaborarea procedurilor necesare implementarii prevederilor instructiunilor de metrologie legala referitoare la preambalate; Realizarea unei infrastructuri informatice care sa permita interconectarea tuturor unitatilor din structura BRML; Crearea cadrului necesar pentru implementarea cerintelor standardului EN 45001 Criterii generale pentru functionarea laboratoarelor de incercari si implementarea acestor cerinte in laboratoarele de metrologie apartinand BRML; Asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale, prin: evaluarea necesitatilor pentru realizarea intercompararilor la nivel national; implementarea cerintelor standardului ISO/IEC 17025 in laboratoarele de metrologie ale BRML si elaborarea metodelor si procedurilor de asigurare a trasabilitatii la etaloanele nationale si internationale; participarea specialistilor romani interlaboratoare in tari membre UE; la realizarea de etalonari si comparari

Acest obiectiv implica urmatoarele masuri: -

achizitionarea de instalatii etalon sau etaloane noi, precum si achizitionarea de etaloane noi in vederea inlocuirii unor etaloane uzate. 67

Prioriti pe termen mediu Obiectivele prioritare pe termen mediu vizeaza: Continuarea armonizarii legislatiei in domeniul metrologiei legale; Continuarea intaririi cadrului institutional in domeniul metrologiei, necesar integrarii in structurile europene. Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a personalului implicat in supravegherea pietei si in implementarea prevederilor actelor normative armonizate cu Directivele europene; Asigurarea trasabilitatii la etaloanele internationale, prin: evaluarea necesitatilor pentru realizarea intercompararilor la nivel international; stabilirea metodelor si procedurilor de asigurare a trasabilitatii la etaloanele internationale; participarea specialistilor romani la intercomparari specifice fiecarui domeniu de masurare, efectuate in Uniunea Europeana; achizitionarea de etaloane si standuri etalon destinate verificarii mijloacelor de masurare din domenii de importanta deosebita: nuclear, protectia mediului, medical, telecomunicatii, etc.

Acest obiectiv implica urmatoarele masuri: -

4.1.4. Produse alimentare

Situaia actual Prin reorganizarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Directia Standarde, Marci, Licente, Controlul Calitatii si Acreditare are responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea, implementarea si controlul legislatiei privind produsele alimentare destinate comercializarii, avand reprezentare in fiecare judet in cadrul Directiilor Generale pentru agricultura si alimentatie si Directiei generale a municipiului Bucuresti. Structurile administrative ale MAAP colaboreaza in domeniul igienei alimentare cu Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, si in domeniul protectiei consumatorilor cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. In baza OG nr. 113/1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, ale caror prevederi sunt in totalitate aliniate la cele ale Uniunii Europene, incepand cu anul 2000, au fost elaborate 25 de proiecte de acte normative (ordonante, hotarari de guvern si ordine comune ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Sanatatii si Familiei). Cele 25 de proiecte de acte normative se gasesc in diferite stadii de aprobare si avizare la institutiile implicate si se refera la: aditivi alimentari, contaminanti, solventi de extractie, arome alimentare, materiale care vin in contact cu alimentele, igiena alimentelor, controlul oficial al alimentelor, alimentele cu destinatie nutritionala speciala, alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, alimentele si furajele contaminate radioactiv, fabricarea, transportul, depozitarea, comercializarea si controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. De asemenea, incepand cu anul 2000 au fost elaborate acte normative, care se aplica numai anumitor produse alimentare, si anume: apa de baut, acidul erucic, gemurile din fructe, jeleul, marmelada si piureul de castane indulcit, sucurile din fructe si anumite produse similare, mierea, 68

produsele din cacao si ciocolata destinate consumului uman, unele zaharuri destinate consumului uman, extractele de cafea si de cicoare, anumite tipuri de lapte conservat partial sau integral deshidratat destinat cosumului uman, cazeine si cazeinati destinate consumului uman. La inceputul anului 2001, a fost elaborat un proiect de Ordin Comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la metodele de analiza pentru unele zaharuri destinate consumului uman, extractelor de cafea si al extractelor de cicoare, anumite tipuri de lapte conservat partial sau integral deshidratat, destinat consumului uman si pentru cazeine si cazeinati destinate consumului uman, armonizat cu cele 6 Directive Europene referitoare la metode de analiza. Pentru apa minerala a fost elaborat un proiect de HG privind exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale, armonizat cu Directiva 80/777 privind exploatarea si comercializarea apelor minerale, aflat in prezent in circuit interministerial de avizare, care va fi adoptat pana la sfarsitul anului 2001. Cele 25 de proiecte de acte normative au fost realizate in baza Directivei consolidate din fiecare domeniu si pentru fiecare produs, si a Tabelelor de Corespondenta dintre prevederile acestora si legislatia alimentara romana. Transpunerea in totalitate in legislatia alimentara romaneasca a prevederilor Directivelor Uniunii Europene se va incheia in acest an, urmand ca implementarea si punerea in aplicare a acestor acte normative sa se realizeze in perioada 20022004. In iulie 2000, cu asistenta Phare, a fost infiintat Centrul de Informare pentru industria alimentara CALITA, care are ca obiectiv sprijinirea intreprinderilor din industria alimentara in adaptarea la standardele europene pentru calitatea alimentelor. CALITA ofera o serie de produse informationale on-line si tiparite pentru industria alimentara din Romania, principalele activitati desfasurate fiind: informare-documentare, publicatii, instruire si consultanta in domeniul sistemelor de asigurare a calitatii. In cadrul componentei de informare si documentare au fost realizate patru baze de date, accesibile prin Internet (www.calita.ro), respectiv baza de date pentru legislatie si standardizare; pentru capacitati de productie in industria alimentara; pentru publicatii tehnice si economice si portal pentru schimburi electronice de informatii e-business. De asemenea, a fost constituita o biblioteca tehnica, cuprinzand carti si reviste de specialitate, cu abonamente lunare. In cadrul componentei de publicatii au fost realizate: revista lunara Buletin CALITA, distribuita in 6000 exemplare, 4 suplimente lunare specializate (Info-carne, Info-lapte, Infobauturi si Info-paine) si un buletin saptamanal Actualitati CALITA distribuit prin e-mail. Prin componenta de consultanta si instruire s-au realizat peste 1250 zile/om de instruire de specialitate pentru peste 450 de specialisti si manageri din industria alimentara, pe teme legate de standardul ISO 9000-9001, sistemul de control a calitatii HACCP, igiena alimentara si reguli de buna practica in productie. 24 de experti romani formati in cadrul programului, din care 8 certificati ca experti consultanti, au acordat asistenta tehnica unui numar de 12 intreprinderi reprezentative din industria alimentara romaneasca. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal - consolidarea administrativa, institutionala si legislativa in domeniul produselor alimentare - prevede ca masuri principale pe termen scurt intarirea controlului calitatii produselor alimentare si echiparea laboratoarelor autoritatii de control a calitatii. Continuarea activitatilor Centrului de informare si instruire CALITA pentru sprijinirea intreprinderilor din industria alimentara in procesul de adaptare a acestora la noul mediu; 69

Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare.

Prioriti pe termen mediu Intarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare si adaptarea procedurilor de control la cerintele UE; Continuarea si extinderea activitatilor Centrului CALITA; Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile de supraveghere si control; Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu; Implementarea sistemelor calitatii HACCP (Analiza Riscului Punctelor Critice de Controlul Calitati), GMP (Proceduri de Procesare) si GLP (Proceduri de Analiza) in unitatile care produc si testeaza produse alimentare; Echiparea a 5-6 laboratoare ale autoritatii de control, pentru a fi capabile sa execute proceduri de testare aliniate la cerintele UE.

4.1.5. Produse farmaceutice

4.1.5.1. Produse farmaceutice de uz uman

Situaia actual In baza legislatiei cadru in domeniu, prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 409/2000 a fost aprobat regulamentul privind publicitatea pentru produsele medicamentoase de uz uman. Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci are in curs de finalizare proiectul de lege privind certificatul de protectie suplimentara pentru produsele medicamentoase sau de uz fitosanitar, prin care sunt preluate prevederile regulamentelor 1768/92 si 1610/96 in domeniu. Proiectul de lege contine dispozitii tranzitorii de acordare a protectiei complementare, in sensul ca, daca autorizatia de punere pe piata a fost eliberata anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, o cerere de protectie suplimentara va putea fi depusa la OSIM in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii. Prioriti pe termen scurt i mediu Obiectivele prioritare pe termen scurt si mediu vizeaza urmatoarele: Continuarea armonizarii legislative privind produsele medicamentoase derivate din sange si plasma umana, variatiile la autorizatia de punere pe piata, produsele medicamentoase imunologice constand din vaccinuri sau seruri si alergeni; Reglementarea in mod transparent a modului de stabilire a preturilor produselor medicamentoase de uz uman si de includere a acestora in sistemul asigurarilor de sanatate; Adoptarea legii privind certificatul de protectie suplimentara a produselor medicamentoase sau de uz fitosanitar.

70

4.1.5.2.

Produse farmaceutice de uz veterinar

Situaia actual In anul 2000 au fost luate masuri pentru intarirea structurii functionale a Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, care este institutia din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor abilitata pentru controlul de stat al produselor farmaceutice veterinare. Fondurile alocate de la bugetul national s-au concretizat in lucrari de modernizare a institutului, precum si in dotarea laboratoarelor acestuia cu aparatura si echipamente performante, care sa poata asigura controlul de stat al produselor biologice si medicamentelor de uz veterinar, la nivelul cerintelor comunitare. Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000 (armonizat cu Directiva Consiliului 88/320/CEE) si Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 154/2000 (armonizat cu Directivele Consiliului 88/320/CEE si 99/12/CE), au fost aprobate normele sanitare veterinare privind buna practica de laborator in activitatea de diagnostic in domeniul sanatatii animalelor si respectiv in domeniul igienei si sanatatii publice veterinare. In prezent, este in curs de elaborare o norma sanitara veterinara privind buna practica de laborator (BPL) in domeniul controlului medicamentului veterinar, care transpune cerintele in materie ale Directivei Consiliului 88/320/CEE. Dupa aprobarea acestei norme sanitare veterinare prin ordin al ministrului, legislatia privind BPL pentru sectorul veterinar va fi completa si armonizata total cu cea comunitara. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar este autorizat de catre autoritatea veterinara competenta centrala, reprezentata de Agentia Nationala Sanitara Veterinara, si se pregateste pentru obtinerea acreditarii. Prioriti pe termen scurt Continuarea transpunerii legislatiei comunitare in domeniul produselor farmaceutice veterinare; Documentarea si instruirea personalului privind avizarea, testarea si inregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si in domeniul controlului; Continuarea extinderii, dotarii si modernizarii Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, in vederea indeplinirii conditiilor de acreditare.

Prioriti pe termen mediu Intarirea capacitatii administrative si institutionale de control de stat, in domeniul produselor farmaceutice veterinare; Continuarea actiunilor de documentare si instruire a personalului privind avizarea, testarea si inregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si in domeniul controlului; Continuarea extinderii, dotarii si modernizarii Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar.

71

4.1.6. Produse industriale

Situaia actual In scopul abordarii unitare a procesului de transpunere in legislatia nationala a directivelor europene bazate pe principiile New Approach si Old and Global Approach, Ministerul Industriei si Resurselor (MIR), impreuna cu celelalte ministere care au responsabilitati in preluarea acquisului comunitar, a elaborat Legea privind evaluarea conformitatii produselor, pe care a inaintat-o spre adoptare Parlamentului Romaniei. Legea stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania, prevederile principale referindu-se la: definirea terminologiei specifice New Approach; modul de elaborare a reglementarilor tehnice de catre organele administratiei publice; obligativitatea organelor administratiei publice de a asigura resurse financiare in vederea adoptarii standardelor europene armonizate; principiile care stau la baza procesului de evaluare a conformitatii si notificarea nationala; criteriile privind evaluarea pentru recunoasterea si desemnarea in vederea notificarii a organismelor care aplica procedurile de evaluare a conformitatii; principiile pe care se bazeaza supravegherea pietei; definirea MIR ca autoritatea competenta care coordoneaza domeniul infrastructurii calitatii si evaluarii conformitatii produselor.

In contextul celor de mai sus, aceasta lege urmareste a da mai multa coerenta si consecventa procesului de armonizare legislativa pentru directivele New Approach si dezvoltarea unui sistem viabil si credibil pe care sa se bazeze evaluarea conformitatii produselor. Dezvoltarea acestui sistem reprezinta de asemenea obiectivul a doua proiecte de asistenta tehnica Phare, pentru care MIR este autoritate de implementare. Prin aceste proiecte se acorda asistenta, atat autoritatilor de reglementare pentru formularea unei politici in domeniul calitatii, cat si organismelor de implementare, din cadrul infrastructurii calitatii, pentru dezvoltarea capabilitatii lor tehnice de a raspunde cerintelor formulate in reglementarile tehnice armonizate. Pe domenii, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: In domeniul textilelor, prevederile Directivelor 96/73/CE si 97/37/CE privind denumirea textilelor au fost preluate integral prin HG nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, care se va aplica incepand cu 1.01.2002. Acest act normativ introduce reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documente care insotesc produsele textile in diferite faze de prelucrare si distributie. Prevederile Directivelor 96/73/CE si 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si ternare de fibre textile nu sunt preluate in legislatia nationala, dar metodele de analiza a fibrelor textile prevazute in directive sunt acoperite integral de standarde nationale. Proiectul de Hotarare de Guvern prin care vor fi preluate prevederile ambelor directive va fi elaborat de MIR si transmis Guvernului pentru aprobare in luna septembrie 2001. In domeniul sticlei, HG nr. 415/2000 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal in vederea comercializarii acestora a fost modificata prin HG nr. 434/25.04.2001, pentru o incadrare corespunzatoare a produselor respective in tariful vamal al Romaniei.

72

Pentru produsele reglementate de directivele mai sus mentionate, controlul pe piata este asigurat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. In domeniul lemnului, prevederile Directivei 68/89/CEE privind clasificarea lemnului in stare bruta au fost preluate in legislatia nationala prin HG nr.1090/2000 pentru aprobarea criteriilor de masurare, clasificare si marcare a lemnului in stare bruta, ale carei cerinte se aplica incepand cu 1.01.2001. Conform prevederilor actului normativ, lemnul in stare bruta se poate comercializa cu mentiunea clasificat CEE, numai daca sunt respectate procedurile de masurare si clasificare descrise in anexa acestuia. In domeniul echipamentelor electrice, prevederile directivei 73/23/CEE referitoare la echipamentele electrice de joasa tensiune au fost transpuse de catre MIR prin HG nr. 1337/2000 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, ale carei prevederi urmeaza a se aplica incepand cu ianuarie 2002. Actul normativ contine prevederi care reglementeaza: domeniul de aplicare, principalele elemente de securitate pentru echipamentele de joasa tensiune, modelul declaratiei de conformitate, conditiile de aplicare a marcajului de conformitate, evaluarea conformitatii echipamentelor electrice. Supravegherea pietei produselor reglementate prin aceasta Hotarare a Guvernului se va realiza de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Prevederile directivei 89/336/CEE referitoare la compatibilitatea electromagnetica sunt preluate in proiectul de HG privind securitatea aparatelor din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, elaborat de Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Telecomunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, termenul pentru prezentare spre adoptare Guvernului fiind 2001. Prevederile directivelor 94/9/CEE referitoare la echipamente pentru atmosfere potential explozive si 89/686/CEE referitoare la echipamentele de protectie individuala au fost preluate integral prin normele metodologice la Legea protectiei muncii nr. 90/1996. Directiva 89/392/CEE referitoare la masini a fost transpusa partial prin normele anterior mentionate, urmand ca prevederile acestei directive sa fie preluate integral de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cursul anului 2004. MMSS, autoritatea competenta pentru transpunerea directivelor anterior mentionate, a recunoscut, in domeniul reglementat de lege, 8 laboratoare de incercari si 5 organisme de certificare. Directiva 88/378/CEE referitoare la jucarii a fost transpusa prin HG nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii. In aplicarea acestei Hotarari a Guvernului a fost elaborat Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000 pentru aprobarea listei standardelor romane care adopta standarde europene armonizate pentru domeniul securitatii jucariilor. Supravegherea pietei in acest domeniu este asigurata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, iar organismul recunoscut pentru evaluarea conformitatii in domeniul jucariilor este Casstil. Sectorul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat atat prin directive New Approach, cat si prin directive Old Approach, care pe plan intern au corespondent in reglementarile nationale denumite Prescriptii tehnice, elaborate de Inspectia pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR), institutie care functioneaza in subordinea MIR. ISCIR este membru observator al Confederatiei Europene a Organismelor de Control (CEOC) din 1998 si incepand cu 1 august 2000 a devenit membru permanent al acestui organism. Pentru acest domeniu industrial, reglementarile nationale in vigoare corespund in mare masura urmatoarelor Directive ale UE, care sunt in curs de armonizare totala: Directiva 87/404/CEE referitoare la vase simple sub presiune are corespondent in actele normative nationale C4 90, C17 99, colectia ISCIR. Pentru preluarea integrala a acestei directive, MIR a elaborat proiectul de HG referitor la cerinte privind recipientele simple sub presiune, care in prezent se afla in circuit interministerial de avizare; 73

Directiva 90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi are corespondent in actele normative nationale C 31-84, C 11-86, C 39-83, A 4-90, colectia ISCIR. In vederea preluarii integrale a acestei directive, MIR a elaborat proiectul de HG privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi, care va fi supus spre aprobare Guvernului in cursul semestrului I a.c.; Directiva 95/16/EC referitoare la ascensoare are corespondent in actul normativ national R 288, colectia ISCIR; Directiva 97/23/EC referitoare la echipamente sub presiune are corespondent in actele normative nationale C 1-85, C 4-90, C 15-84, colectia ISCIR; Directiva 76/767/CEE referitoare la prevederi comune pentru recipientele sub presiune si metodele lor de inspectie are corespondent in actul normativ national C4 90, colectia ISCIR; Directiva 84/525/CEE referitoare la cilindri fara sudura din otel pentru gaz are corespondent in actul normativ national C 5-98, colectia ISCIR; Directiva 84/526/CEE referitoare la cilindri fara sudura din aluminiu nealiat si aliaje de aluminiu are corespondent in actul normativ national C 5-98, colectia ISCIR; Directiva 84/527/CEE referitoare la cilindri sudati din otel nealiat pentru gaz are corespondent in actul normativ national C 5-98, colectia ISCIR.

Prevederile ultimelor 4 directive Old Approach, anterior mentionate, au fost preluate integral prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/19.04.2001. Obiectivele legate de preluarea acquis-ului comunitar din domeniul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat, mai sus mentionate, au in vedere atat transpunerea legislativa a respectivelor Directive, cat si implementarea noilor reglementari nationale, ceea ce implica totodata reorganizarea institutionala a ISCIR, prevazuta a se realiza pana la sfarsitul anului in curs. In domeniul dispozitivelor medicale, Ministerul Sanatatii si Familiei urmareste reforma sistemului de introducere pe piata si de asigurare a calitatii dispozitivelor medicale. A fost adoptata Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, care constituie legea cadru in domeniu si care a transpus, in mare parte, prevederile directivelor New Approach 90/385/CEE privind dispozitivele medicale active implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale; 98/79/CEE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, precum si prevederile Directivei 84/539/CEE privind echipamentele electro-medicale utilizate in medicina umana si veterinara referitoare numai la dispozitivele electro-medicale utilizate in medicina umana. Structura organizatorica responsabila cu supravegherea pietei desemnata de Ministerul Sanatatii si Familiei este Serviciul Tehnologii Medicale, Certificare, Derulare Contracte din Credite Externe. Pentru aplicarea prevederilor legislatiei nationale armonizate va fi desemnat ca organism de certificare Agentia Nationala pentru Dispozitive Medicale, care va fi creata prin reorganizarea Statiei de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale, actualmente in curs de acreditare de catre RENAR. Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach, acesta vizand substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii, ingrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru produse chimice. Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat legislatia cadru in domeniu, reprezentata de OU nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care urmareste armonizarea cu unele din prevederile Directivelor 67/548/CEE (pana la al 9-lea amendament), 88/379/CEE (pana la al 3-lea amendament), 93/67/CEE 74

(principiile pentru evaluarea riscului pentru om si mediu) si Reglementarii Comisiei nr. 1488/1993 (principiile pentru evaluarea riscului la substantele chimice existente). A fost elaborat proiectul de Hotarare de Guvern privind ingrasamintele, care transpune prevederile directivelor 76/116/CEE privind ingrasamintele si 80/876/CEE privind ingrasamintele pe baza de nitrat de amoniu cu continut ridicat de azot, acesta aflandu-se in circuit interministerial de avizare. Prevederile directivelor 87/118/CEE si 88/320/CEE privind buna practica de laborator vor fi preluate in legislatia romana printr-o hotarare de guvern al carei proiect va fi transmis spre aprobare Guvernului in cursul trimestrului III 2001. Prevederile Directivelor 73/404/CEE privind detergentii si 73/405/CEE privind metodele de testare a biodegradabilitatii agentilor de suprafata in detergenti au fost preluate prin HG nr. 527/31.05.2001 (MO nr. 371/14.06.2001) privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate al agentilor activi de suprafata in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat. In domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile directivei 76/768/CEE, urmand ca pana la sfarsitul anului 2001 sa fie elaborate reglementari privind verificarea compozitiei produselor cosmetice. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1004/29.11.2001 pentru aprobarea listelor cuprinzand substantele prevazute la articolul 6 din Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, care contine precizari privind substantele interzise sa fie folosite la fabricarea produselor cosmetice si substantele, inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete care pot fi folosite in anumite conditii si limite de admisibilitate. De asemenea, a fost elaborat proiectul de HG privind unele masuri referitoare la ingredientele din compozitia produselor cosmetice, care transpune prevederile directivei 95/17/EC privind neinscriptionarea unuia sau mai multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice, care se afla in circuit interministerial de avizare. In domeniul autovehiculelor, ambarcatiunilor de agreement si a produselor de constructie, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) este autoritatea competenta pentru transpunerea si aplicarea acquis-ului comunitar in domeniu. Legislatia comunitara din domeniul autovehiculelor este formata din 90 de directive de baza care sunt amendate periodic pentru a fi adaptate la progresul tehnic inregistrat pe plan european. Aceste directive de baza care se refera atat la autovehiculele rutiere si remorcile acestora, la tractoarele agricole si forestiere, cat si la vehiculele cu doua si trei roti, au fost transpuse in legislatia nationala prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, modificat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 566/2000. Amendamentele acestor directive sunt preluate in legislatia romana anual, odata cu actualizarea Conditiilor Tehnice pentru Admiterea in Circulatie a vehiculelor rutiere. Totodata, exista 18 amendamente pentru aplicarea carora sunt prevazute perioade de tranzitie, intre 1 si 4 ani, datorita implicatiilor tehnice pe care acestea le genereaza in procesul de aplicare. Registrul Auto Roman, organism infiintat in scopul certificarii incadrarii vehiculelor rutiere in normele de siguranta a circulatiei, deruleaza activitati de registru, omologare si certificare. Pentru certificarea conformitatii, in cadrul RAR exista un Organism de certificare produse (OCP) si un Organism de certificare sisteme (OCS), acreditate de RENAR dupa standardele SR ENISO 45011, respectiv SR ENISO 45012. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, prin Registrul Auto Roman, va actualiza continuu aceste reglementari in sensul aplicarii la zi a amendamentelor aparute in cursul anului 2000. Acestea vor fi transpuse in legislatia nationala in cursul anului 2001 - CTAC 2001. 75

In ceea ce priveste ambarcatiunile de agrement, Directiva 94/25/CE va fi transpusa in cursul anului 2001. Organismul responsabil cu aplicarea prevederilor acestei directive va fi Registrul Naval Roman, organism extrabugetar infiintat in baza HG nr. 302/1991 si avand competente in domeniul supravegherii tehnice, a clasificarii si a certificarii conformitatii. Pentru materialele de constructii, Directiva cadru 89/106/CEE va fi transpusa de MLPTL pana la sfarsitul acestui an, urmand apoi transpunerea si aplicarea deciziilor subsecvente. Prioriti pe termen scurt In aplicarea Legii privind evaluarea conformitatii produselor, se vor prelua in legislatia nationala prevederile Deciziei 93/465/CEE referitoare la modulele pentru diferitele faze ale procedurilor de evaluare a conformitatii si regulile pentru aplicarea si utilizarea marcajului de conformitate CE, in cursul anului 2001; Elaborarea de catre organele de reglementare ale administratiei publice centrale a criteriilor privind recunoasterea in vederea desemnarii organismelor de evaluare a conformitatii produselor si a procedurii de notificare; Sustinerea activitatii de adoptare a standardelor europene armonizate prin alocarea de resurse financiare bugetare de catre organele de reglementare ale administratiei publice centrale, in scopul sustinerii aplicarii prevederilor legislatiei nationale armonizate; Adoptarea prin Hotarare de Guvern a directivelor 96/73/EC si 73/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si ternare de fibre textile; Adoptarea prin Hotarare de Guvern a directivei 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetica, ale carei prevederi se vor aplica incepand cu trimestrul II 2002; Preluarea integrala a prevederilor directivelor 89/392/CEE privind masinile, 89/686 /CEE privind echipamentele de protectie individuala si 94/9/CE privind echipamentele pentru atmosfere potential explozive; Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE privind vasele simple sub presiune si 90/396/CEE privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi; Preluarea prin Hotarare de Guvern a prevederilor directivei 95/16/CE privind ascensoarele; Reorganizarea institutionala a ISCIR pentru separarea functiilor de evaluare a conformitatii, de cele de supraveghere a pietei si inspectie in functionare, in vederea aplicarii legislatiei nationale armonizate conform exigentelor comunitare; Elaborarea normelor metodologice pentru aplicarea legii cadru privind dispozitivele medicale; Finalizarea armonizarii directivelor 76/116/CEE si 80/876/CEE privind ingrasamintele, 73/404/CEE si 73/505/CEE privind detergentii, 95/17/CE privind neinscriptionarea unuia sau mai multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice; Adoptarea prin Hotarari de Guvern a normelor metodologice de aplicare a Legii produselor cosmetice, a normelor metodologice de aplicare a Legii referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase si a prevederilor directivelor 87/118/CEE si 88/320/CEE de buna practica de laborator; Constituirea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, autoritatea competenta pentru aplicarea Legii referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase; Continuarea armonizarii legislative in domeniul vehiculelor rutiere;

76

Adoptarea prin Hotarare de Guvern a directivei 89/106/CEE privind materialele de constructii, urmata de transpunerea deciziilor europene de aplicare a acesteia. Adoptarea prin Hotarare de Guvern a prevederilor directivei 94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement.

Prioriti pe termen mediu Preluarea prin Hotarare de Guvern a prevederilor directivei 97/23/CE privind echipamentele sub presiune; Preluarea integrala, prin legislatie secundara, a prevederilor directivelor 90/385/CEE privind dispozitivele medicale implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, si 98/79/CE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro; Dezvoltarea cadrului institutional pentru implementarea legislatiei armonizate in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Dezvoltarea cadrului institutional care sa sustina aplicarea legislatiei armonizate in domeniul produselor de constructii, conform principiilor New Approach; Continuarea dezvoltarii cadrului institutional pentru evaluarea conformitatii si a finantarii activitatii de standardizare, in vederea implementarii legislatiei nationale armonizate.

4.1.7. Achiziiile publice

In conformitate cu prevederile Parteneriatului pentru Aderare UE Romania, unul dintre principalele obiective in ceea ce priveste piata interna fara frontiere este realizarea si implementarea unui sistem al achizitiilor publice armonizat cu prevederile Uniunii Europene in domeniu. Situaia actual In anul 1999, Ministerul Finantelor a definitivat proiectul unei noi legi a achizitiilor publice. Acest proiect a fost adoptat prin OG nr. 118/1999, publicata in MO nr. 431/31.08.1999. Prin OU nr. 295 din 30 decembrie 2000, OG nr. 118/1999 privind achizitiile publice a fost suspendata pentru o perioada de 90 de zile. Pe perioada suspendarii s-a aplicat vechea reglementare in materie, respectiv OG nr. 12/1993 cu modificarile ulterioare, ordonanta care nu este armonizata cu prevederile acquis-ului comunitar. Avand in vedere impactul major pe care il presupune intrarea in vigoare a noii legislatii in domeniul achizitiilor publice, raportat la posibilitatea efectiva a utilizatorilor finali de a se adapta, in mod eficient, la cerintele prevazute de noile reglementari, s-a impus necesitatea unei noi initiative legislative, astfel ca regimul achizitiilor publice a fost reglementat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 60 pe data de 25 aprilie 2001, care pastreaza nealterate principiile si prevederile urmatoarelor Directive ale Uniunii Europene: Directiva Consiliului nr. 93/36/CEE, care vizeaza coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse; Directiva Consiliului nr. 92/50/CEE, care vizeaza coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de servicii; Directiva Consiliului nr. 93/37/CEE, care vizeaza coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de lucrari; 77

Directiva Consiliului nr. 93/38/CEE, care vizeaza coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica de catre entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si telecomunicatii; Directiva Consiliului nr. 97/52/EC, care amendeaza Directivele 92/50/CEE, 93/36/CEE si 93/37/CEE; Directiva nr. 98/4/EC a Parlamentului European si a Consiliului, care amendeaza Directiva nr. 93/38/CEE; Directiva Consiliului nr. 89/665/ CEE, care coordoneaza prevederile administrative si legale referitoare la aplicarea procedurilor de recurs cu privire la atribuirea contractelor de furnizare si de lucrari; Directiva Consiliului nr.92/13/CEE, care coordoneaza prevederile administrative si legale referitoare la aplicarea regulilor Comunitatii pentru procedurile de achizitie aplicate de catre entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si telecomunicatii.

Prevederile acestor directive sunt inglobate in text intr-o formulare abordabila utilizatorilor finali, atat din punct de vedere al limbajului utilizat, cat si din punct de vedere al modului de structurare a succesiunii capitolelor si sectiunilor. Au fost revizuite prevederi in sensul reglarii mecanismului de achizitionare, atat prin adaugarea unor precizari suplimentare care duc la folosirea in mod eficient a fondurilor publice, cat si prin preluarea unor observatii desprinse in cadrul reuniunilor sub-comitetelor pentru Piata interna pentru o mai buna preluare a acquis-ului comunitar. De asemenea, art. 25 din Ordonanta prevede ca furnizorul, executantul sau prestatorul strain beneficiaza in Romania de acelasi regim, in ceea ce priveste participarea la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica, de care beneficiaza si furnizorul, executantul sau prestatorul roman in tara in care furnizorul, executantul sau prestatorul strain este rezident, prevedere prin care se elimina preferinta interna, respectandu-se astfel obligatiile asumate pe plan international. In sprijinul aplicarii noii ordonante de urgenta, a fost adoptata HG nr. 461/2001 (MO nr. 268/24.05.2001) privind aprobarea normelor de aplicare a OU nr. 60/2001 privind achizitiile publice. Prin aceasta hotarare se stabilesc urmatoarele: Obligatiile autoritatilor contractante de a transmite spre publicare Regiei Autonome Monitorul Oficial anunturile publicitare; aceste anunturi trebuie sa contina minimul de informatii necesare pentru participare la procedura de achizitie publica; Punerea in corespondenta a produselor, lucrarilor si serviciilor, a caror dobandire face obiectul contractelor de achizitii publice, cu clasificarea statistica oficiala, respectiv cu Clasificarea Produselor si Serviciilor Asociate Activitatilor (CPSA); Regulile de estimare a valorii contractelor de achizitie publica, reguli care au fost enuntate in conformitate cu prevederile Directivelor UE si cu detaliile de natura tehnica prevazute in ghidurile de interpretare a Directivelor respective; Instructiuni privind modul de selectare a tipurilor de proceduri pe care autoritatea contractanta are dreptul sa le aplice pentru atribuirea contractelor de achizitie publica; Instructiuni privind etapele pe care autoritatea contractanta trebuie sa le parcurga, in functie de procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica; Modul de intocmire si pastrare, de catre autoritatea contractanta, a dosarului achizitiei publice, precum si raportarile pe care autoritatile contractante au obligatia de a le transmite

78

Ministerului Finantelor Publice in scopul monitorizarii atribuirii contractelor de achizitie publica. In continuarea transpunerii legislatiei comunitare, au fost elaborate proiectele a trei Ordine ale ministrului finantelor publice, doua dintre ele impreuna cu Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, care stabilesc structura, continutul si modul de utilizare a documentelor standard (instructiuni pentru ofertanti, fisa de date a achizitiei, caietul de sarcini, formulare tip, precum si modele pentru elaborarea conditiilor generale de contractare). Prioriti pe termen scurt Sistemul achizitiilor publice este reglementat si monitorizat de Ministerul Finantelor Publice. Ministerul va avea noi sarcini si responsabilitati in legatura cu desfasurarea procesului achizitiilor publice, urmand a fi creat cadrul prin care se va asigura un management corespunzator al bugetului si va putea fi garantata transparenta cu privire la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor. In acest sens prioritatile pe termen scurt sunt urmatoarele: Proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice; Elaborarea si implementarea unui program de informare a utilizatorilor finali si a publicului;

Incepand cu anul 2001, cu sprijin din programul Phare 99, Ministerul Finantelor Publice beneficiaza de finantarea proiectului Institution Building for the Ministry of Finance. Una dintre componentele acestui proiect este Training and monitoring system for public procurement, al carei buget este de 400.000 EURO. Proiectul urmareste crearea si implementarea unui sistem functional al achizitiilor publice, inclusiv asigurarea unui sistem de monitorizare efectiva, precum si elaborarea unui program de instruire care vizeaza dezvoltarea capacitatii administrative in domeniul achizitiilor publice si a capacitatii de gestionare a cheltuielilor publice. Prin acest proiect sunt prevazute: reorganizarea Directiei reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice prin reformularea fiselor posturilor pentru personalul directiei si pentru personalul autoritatilor contractante, precum si asigurarea unei mai bune comunicari intre Ministerul Finantelor Publice, pe de o parte, si autoritati contractante si ofertanti, pe de alta parte; realizarea unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice avand ca suport o baza de date statistice corespunzatoare; elaborarea unui program national de instruire, ce va fi pus in practica atat prin organizarea de seminarii cat si prin punerea la dispozitia celor interesati a materialului didactic sub forma de CD-ROM; se va realiza, totodata, un sistem de atestare a instructorilor care au urmat si absolvit cursurile de instruire; instruirea personalului Directiei reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice si a altor autoritati contractante; realizarea unei pagini de Internet prin care sa se prezinte utilizatorilor finali legislatia in domeniul achizitiilor publice, precum si orice alte informatii utile pentru aplicarea acesteia.

Instruirea personalului de specialitate al altor autoritati contractante precum si a altor entitati sau grupuri implicate, inclusiv ofertanti; 79

Se urmareste asigurarea capacitatii personalului de specialitate al autoritatilor contractante de a duce la bun sfarsit procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, de a elabora documentatia achizitiei si anunturile informative, de a evalua ofertele si de a conduce la indeplinirea contractului; de asemenea, se urmareste imbunatatirea reactiei sectorului privat la actiunile administratiei publice. Fundamentarea si elaborarea unui proiect pentru introducerea, in Romania, a sistemului de achizitionare pe cale electronica;

Incepand cu anul 2001, cu sprijin din programul Phare 2000, se preconizeaza derularea unui proiect cu titlul Improving of the competitive, transparent working procedures for awarding the public procurement contract, care va avea un buget estimat la 2 MEURO. Proiectul va urmari continuarea activitatilor desfasurate si consolidarea rezultatelor obtinute cu ocazia proiectului anterior, in scopul imbunatatirii capacitatii de decizie privind modul de alocare si cheltuire efectiva a fondurilor publice, precum si a capacitatii de implementare si monitorizare a legislatiei in domeniul achizitiilor publice.

4.1.8. Echipamente terminale de telecomunicaii si radiocomunicaii

Situaia actual In domeniul echipamentelor terminale de telecomunicatii si radiocomunicatii, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este autoritatea competenta pentru elaborarea politicii si strategiei si pentru transpunerea acquis-ului comunitar. In coordonarea sa functioneaza Regia Autonoma Inspectoratul General al Comunicatiilor, abilitata a elibera autorizatii de tip pentru diferite echipamente, a monitoriza si a controla respectarea legislatiei in domeniu. Stadiul actual al armonizarii se prezinta astfel: Directiva 98/13/CE referitoare la echipamentele terminale de telecomunicatii si la echipamentele terestre pentru statiile de satelit, inclusiv la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, a fost deja transpusa prin Ordinul ministrului comunicatiilor nr. 8/1998, care autorizeaza Inspectoratul General al Comunicatiilor sa elibereze autorizatii de tip pentru echipamente terminale de radio si telecomunicatii. In aplicarea acestui Ordin, Inspectoratul General al Comunicatiilor a adoptat in acelasi an procedura de autorizare corespunzatoare. De asemenea, pentru implementarea directivei mentionate au fost transpuse si aplicate o serie de decizii ale Comisiei Europene prin care se stabilesc unele reglementari tehnice comune (CTR) care cuprind standarde armonizate elaborate de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI). Astfel, prin Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica nr. 106/2000, a fost aprobata aplicarea de catre Inspectoratul General al Comunicatiilor in procesul de autorizare a echipamentelor terminale de telecomunicatii, a 20 asemenea standarde armonizate (TBR 1, 2, 5, 6, 9-15, 17, 19, 20, 22, 24, 25, 31, 32 si 36). Alte 6 asemenea standarde armonizate (TBR 3, 4, 8, 33, 34 si 40) sunt in prezent aplicate provizoriu in procesul de autorizare de tip a echipamentelor terminale conectabile la retelele digitale pentru servicii integrate (ISDN). Prioriti pe termen scurt In perioada 2001-2002, obiectivul prioritar il constituie transpunerea si pregatirea implementarii Directivei 99/5/CE referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, care abroga Directiva 98/13/CE . Pentru indeplinirea acestui obiectiv este necesara implementarea urmatoarelor masuri: 80

Transpunerea prevederilor Directivei 99/5/CE; Transpunerea si implementarea altor decizii ale Comisiei Europene prin care se stabilesc unele reglementari tehnice comune (CTR) care cuprind standarde armonizate elaborate de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI), respectiv TBR 3, 4, 7, 8, 21, 23, 26-28, 30, 33, 34, 35, 38, 40-44, precum si standardele EN 301 419-1, 2, 3, 301 439, 301 440.

Prioriti pe termen mediu In perioada 2003-2004, obiectivul prioritar il constituie implementarea, prin crearea infrastructurii de aplicare si control, a legislatiei nationale armonizate cu prevederile Directivei 99/5/CE referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora. Pentru indeplinirea acestui obiectiv este necesara adoptarea urmatoarelor masuri: Desemnarea unor organisme in vederea exercitarii atributiilor de evaluare a conformitatii prevazute de Directiva 99/5/CE; Infiintarea autoritatii nationale de reglementare in comunicatii, ale carei competente vor include si supravegherea pietei terminalelor.

4.2.

Libera circulaie a persoanelor

4.2.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale

4.2.1.1. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale n cadrul sistemului general de recunoatere
Situaia actual Sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale prevede ca pentru fiecare directiva sa fie stabilita lista profesiilor/activitatilor profesionale care cad sub incidenta directivei respective si sa fie desemnata autoritatea competenta care raspunde de practicarea fiecareia din aceste profesii. Implementarea directivelor va fi coordonata de catre un Coordonator National care va asigura aplicarea uniforma a directivelor pentru toate profesiile reglementate. In Romania exista profesii/activitati profesionale reglementate prin acte normative speciale, prevazandu-se anumite conditii pentru practicarea acestora: obtinerea unei licente, atestare sau autorizare de la organisme sau institutii specializate. Lista acestor profesii reglementate va fi definitivata in cursul anului 2001. In ceea ce priveste definirea ocupatiilor, documentul oficial folosit in prezent este Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) actualizat anual printr-un ordin comun al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale si al Presedintelui Institutului National de Statistica. La data de 6 noiembrie 2000 a fost semnat memorandumul de finantare pentru programul Phare RO-0006.03 - Recunoasterea reciproca a calificarilor in scopuri profesionale. Programul isi propune ca pana in 2003 sa realizeze (in colaborare cu MEN din Franta) imbunatatirea capacitatii de a implementa acquis-ul comunitar in domeniul recunoasterii diplomelor in scop profesional. Prin finantarea asigurata de Guvernul Romaniei, Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare (COSA) a pus la punct o baza de date in care exista 300 de standarde ocupationale care 81

acopera 22 de domenii profesionale si care permite abordarea ocupatiilor din perspectiva calificarilor. Prioriti pe termen scurt Introducerea in legislatia nationala a prevederilor sistemului general de recunoastere prin initierea a doua proiecte de lege care vizeaza transpunerea directivelor 89/48/CEE si 92/51/CE; proiectele de lege prevad in anexa metodologiile de aplicare si lista profesiilor reglementate; Intocmirea listei profesiilor/activitatilor profesionale reglementate in Romania si a autoritatilor competente care autorizeaza exercitarea acestor profesii; Desemnarea institutiei care sa aiba rolul de coordonator national pentru implementarea directivelor sistemului general de recunoastere; Crearea unui grup de lucru interministerial si cu participarea asociatiilor si organismelor profesionale, vizand o cooperare intre institutiile implicate in recunoasterea profesionala; Analizarea posibilitatilor de implementare in legislatia romaneasca a directivei 99/42/CE (se vor studia modalitatile prin care alte state membre au implementat acesta directiva); Elaborarea registrului national al calificarilor profesionale din Romania; Accelerarea implementarii sistemului de evaluare si certificare a competentelor profesionale; Sprijinirea asociatiilor profesionale si a altor organisme interesate pentru continuarea elaborarii de standarde ocupationale conform prioritatilor definite in Programul de Guvernare.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul pe termen mediu vizeaza crearea unui sistem de coordonare a recunoasterii calificarilor in scopuri profesionale, care implica: elaborarea unor criterii de comparare intre nivelurile de educatie si formare din Romania si cele din statele membre, asigurarea transparentei in informare privind criteriile si procedurile de recunoastere; politici coerente de colaborare la nivel national intre factorii implicati in procesul de recunoastere a diplomelor si institutiile sau asociatiile profesionale care raspund de recunoasterea calificarii pentru profesiile reglementate; definitivarea sistemului de certificare in invatamantul profesional; crearea unei retele informationale intre toate institutiile si asociatiile profesionale; actualizarea periodica a listei profesiilor/activitatilor profesionale reglementate in Romania si a autoritatilor competente care autorizeaza exercitarea acestor profesii; generalizarea sistemului de evaluare si certificare a competentelor profesionale in toate domeniile economice.

82

4.2.1.2. Recunoaterea reciproc a calificrilor profesionale prin directivele sectoriale

Situaia actual Conditiile de eliberare a autorizatiei de libera practica pentru profesiile de medic si farmacist sunt armonizate cu directivele Uniunii Europene: Directiva 93/16/CEE, art.11, 13, 16, 17 alin.3, Directiva 78/686/CEE, art.9 alin.2, art.11 si Directiva 78/687/CEE art.1, pentru medici; Directiva 85/433/CEE, art.8 alin.2, art.10 alin.1, art.13, Directiva 85/432/CEE, art.1 alin.1 si 2, art.2 alin.1 si 3, pentru farmacisti. Prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 254/2000, Nomenclatorul Specialitatilor medicale si farmaceutice, supraspecializarilor si competentelor pentru reteaua de asistenta medicala a fost revizuit si armonizat cu Doc. nr. XV/E/8306/3/96/ al Comitetului consultativ de formare a medicilor din UE, privind numarul de specialitati, titulatura si durata de pregatire in specialitate. Formarea medicului specialist de familie/medicina generala se face prin rezidentiat cu durata de 3 ani, din acest punct de vedere aliniindu-se la Directiva 93/16/CEE, art.30 si 31. Curricula si durata de pregatire in rezidentiat, supraspecializari si competente au fost elaborate si stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Colegiul Medicilor si Colegiul Farmacistilor. Exercitarea profesiei de asistent medical generalist si a celei de asistent medical obstreticaginecologie (moasa) se face conform prevederilor Legii nr. 84/1995 art. 51 care prevede ca invatamantul postliceal sanitar de specialitate este organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei. Specializarile, curricula si durata de pregatire se stabilesc prin ordin al ministrului. In acest sens, pentru perioada 2000-2001, prin Ordinul Ministului Educatiei Nationale nr. 3141/2000, au fost stabilite 8 specializari pentru asistentii medicali si de farmacie, cu durata de pregatire de 3 ani pentru specializarile clinice si 2 ani pentru specializarile paraclinice. Formarea asistentului medical generalist se face printr-o pregatire specifica pe o durata de 3 ani cuprinzand 4600 de ore, conform Directivei 77/452/CEE si Directivei 77/453/CEE, art.1, punct 2 alin.b. Autorizatia de libera practica pentru acesta categorie de personal se elibereaza conform prevederilor Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 984/1998 si ale Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 195/1999, partial armonizate cu Directiva 77/452/CEE, Directiva 77/453/CEE, Directiva 80/154/CEE, Directiva 80/155/CEE. In vederea alinierii la normele Uniunii Europene, se prevede ca formarea profesionala a moaselor sa se faca printr-o pregatire specifica, prin colegii universitare cu durata de 3 ani, conform Directivei 80/155/CEE art.2, alin.1. Potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 231/2000 si republicata), profesia de avocat se exercita numai de catre membrii barourilor. Poate fi membru al barourilor din Romania orice persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept, este cetatean roman, domiciliat in Romania, are exercitiul drepturilor civile si politice, nu exercita o profesie autorizata sau salarizata intr-o alta tara, nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege. Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca indeplineste condiiile prevazute de lege, cu exceptia celei privind cetatenia romana. Avocatii straini care isi exercita profesia in Romania, in diverse forme neprevazute de lege, sunt obligati sa se constituie in societati civile profesionale, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a Legii nr. 231/2000.

83

Potrivit legii, profesia de medic veterinar se exercita de catre persoane cu cetatenie romana, posesoare de diplome de doctor-medic veterinar, precum si de catre cetatenii straini a caror diploma este recunoscuta legal si care sunt atestati de Colegiul Medicilor Veterinari. In aprilie 2001 a fost adoptata Legea nr. 184/2001 care reglementeaza modul de exercitare a profesiei de arhitect i constituirea Ordinului Arhitecilor din Romania, ca forma de organizare independenta si autonoma, apolitica, de interes public. Prioriti pe termen scurt Armonizarea legislatiei nationale cu prevederile directivelor sectoriale specifice profesiilor de medic, farmacist, asistent medical, avocat, medic veterinar si arhitect, prin adoptarea urmatoarelor masuri: elaborarea proiectului Hotararii de Guvern privind organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman; adoptarea Codului Deontologic al medicului generalist, stomatologului si farmacistului, in conformitate cu Directiva 93/16/CEE; elaborarea legii privind exercitarea profesiei de asistent medical; infiintarea, Colegiului asistentilor medicali din Romania (Directiva 77/452/CEE si Directiva 77/453/CEE, art.6, 7, 10); elaborarea unei noi legi pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in vederea armonizarii complete cu directivele europene;

Crearea unui grup de lucru interministerial in scopul facilitarii cooperarii intre institutiile implicate in recunoasterea academica in scopuri profesionale a profesiei de medic veterinar; Implementarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect si constituirea Ordinului Arhitectilor din Romania

Prioriti pe termen mediu Continuarea armonizarii si implementarea legislatiei armonizate cu prevederile directivelor sectoriale specifice profesiilor de asistent medical obstretica-ginecologie (moasa) si medic veterinar va fi realizata prin adoptarea urmatoarelor masuri: Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind modalitatea de pregatire in vederea obtinerii calificarii in specialitatea asistent medical obstetrica-ginecologie (moasa) si recunoasterea pregatirii efectuate in strainatate de acestia (Directiva 80/154/CEE si Directiva 80/155/CEE); Asigurarea compatibilitatii sistemului national de certificare a competentelor pentru domeniul veterinar cu cel al Uniunii Europene; Participarea in cadrul unei retele institutionale care sa asigure fluxul de informatii si cooperarea intre furnizorii de educatie si cei de formare profesionala.

84

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor

Situaia actual Constitutia garanteaza dreptul la libera circulatie, fiecarui cetatean asigurindu-i-se dreptul de a emigra si de a reveni in tara. Normele care reglementeaza trecerea frontierei de stat si controlul la frontiera sunt stipulate in Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania, Legea nr. 56/1992, modificata, privind regimul frontierei de stat si Legea nr. 216/1998 privind regimul pasapoartelor din Romania. Prevederile celor trei legi sunt compatibile cu normele ce se regasesc in legislatia in materie a statelor membre ale Uniunii Europene. Totodata, cele trei legi sunt in deplin acord cu prevederile acordurilor si conventiilor la care Romania este parte. Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania garanteaza protectia generala a persoanei si averii cetateanului strain. Strainii pot efectua, singuri ori in asociere, activitati economice, sociale, cultural-sportive, acte de comert si pot fi angajati de persoane juridice romane ori straine, cu respectarea acordurilor incheiate de Romania cu alte state, referitoare la piata fortei de munca. Angajarea se face pe baza permiselor de munca eliberate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Strainii aflati in Romania pot desfasura numai activitati pentru care le-au fost acordate vizele. Prin OU nr. 265/2000, Guvernul Romaniei a stabilit ca, incepand cu 01.01.2001, sa desfiinteze regimul de vize pentru cetatenii apartinand statelor membre UE: Legea nr. 56/1992 privind regimul frontierei de stat a fost modificata prin OU nr. 80/1999, stabilindu-se ca vizele de intrare in Romania sa fie acordate numai de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare romanesti din strainatate, iar la punctele de frontiera doar in cazuri exceptionale. Prin Memorandumul nr. D7/25375 din 29.09.2000, aprobat de Primul Ministru al Romaniei, s-a hotarat amanarea aplicarii masurii de acordare a vizelor de intrare in Romania pana la 31.12.2001, urmand ca de aceasta facilitate sa beneficieze cetatenii apartinand statelor aflate pe ,,lista pozitiva a Uniunii Europene, respectiv: Andorra, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Canada, Chile, Ecuador, Estonia, Elvetia, Guatemala, Honduras, Israel, Islanda, Japonia, Liechtenstein, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Norvegia, Noua Zeelanda, Nicaragua, Panama, Paraguay, Salvador, Singapore, Sfantul Scaun, Uruguay, Venezuela. In ceea ce priveste dreptul de sedere, cetatenii straini care sunt asociati la societatile comerciale ce-si desfasoara activitatea in Romania beneficiaza de dreptul de sedere temporara pe o perioada de la 6 luni pana la un an, care poate fi prelungita. De aceleasi prevederi beneficiaza si functionarii unor firme care si-au deschis reprezentante in Romania, cat si membrii lor de familie. Prioriti pe termen scurt Participarea deplina la sistemul de informatii Schengen; Alinierea progresiva la legislatia si practica UE in materie de vize.

Prioriti pe termen mediu Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in materie de stabilire a persoanelor.

85

4.2.3. Dreptul de a iniia i dezvolta activiti economice ca angajai proprii i de a nfiina i conduce ntreprinderi
Situaia actual A fost initiat un proiect de act normativ pentru modificarea Decretului-lege nr. 54/1990 in sensul indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin Acordul European. Proiectul de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice reglementeaza dreptul cetatenilor romani si straini, fara discriminare, de a desfasura asemenea activitati in Romania in calitate de angajati proprii. Proiectul stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale. In acest context, este reglementata si problema recunoasterii documentelor de calificare ale persoanelor care au absolvit forme de pregatire profesionala in strainatate, ca si cea a atestarii competentelor profesionale ale persoanelor care nu au documente de calificare, dar pot dovedi ca au prestat activitatea pentru care cer autorizarea. Prioriti pe termen scurt Adoptarea si implementarea proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (modificarea Decretului lege nr. 54/1990).

Prioriti pe termen mediu Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in domeniul initiativei private.

4.2.4. Circulaia lucrtorilor

Situaia actual Documentul oficial pe baza caruia cetatenii straini se pot incadra in munca in Romania este permisul de munca. OU nr. 172 din 19 octombrie 2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca prevede o imbunatatire a modului de eliberare a acestor documente in situatiile in care cetatenii straini se afla deja in Romania in scop de afaceri, studii sau sunt membri de familie. De asemenea, a fost prevazuta si posibilitatea incadrarii in munca fara viza de angajare a cetatenilor straini din tarile cu care Romania a incheiat acorduri de desfiintare a vizelor. Permisul de munca se elibereaza de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale prin Directia Generala Forta de Munca, pentru un interval de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii. Membrii de familie (sot, sotie, copii) ai strainilor care au permis de munca pot fi incadrati in munca in Romania, fara a mai fi necesara viza de angajare din partea misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare ale Romaniei din tara pe teritoriul careia acestia isi au domiciliul. In prezent Romania aplica trei acorduri privind angajarea lucratorilor romani in Republica Federala Germania, prin care se realizeaza accesul lucratorilor romani la piata fortei de munca din aceasta tara. S-a solicitat obtinerea sprijinului partenerilor comunitari in vederea incheierii acordurilor bilaterale care sa permita accesul pe piata europeana a lucratorilor romani, si pentru examinarea posibilitatii pregatirii de stagiari romani in strainatate. Au fost initiate negocieri in vederea incheierii unor astfel de acorduri cu Spania, Italia, Franta, Slovacia, Cipru, Grecia, Marele Ducat de Luxemburg pentru a se realiza, astfel, accesul lucratorilor romani pe pietele externe de forta de munca, actiuni prevazute in Programul national de armonizare legislativa cu reglementarile UE pentru anul 2001. 86

Acordurile interguvernamentale romano-ungare privind angajarea lucratorilor sezonieri si schimbul de stagiari au fost semnate la 9 mai 2000, la Budapesta, urmand sa intre in vigoare in cursul anului 2001. In scopul protectiei lucratorilor care desfasoara o activitate salariala in state cu care Romania nu a incheiat acorduri bilaterale, a fost adoptata Legea nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate. Legea prevede ca activitatea de mediere a angajarii cetatenilor romani in strainatate sa fie desfasurata numai de catre agenti acreditati de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. In acest fel va putea fi verificata si urmarita activitatea societatilor care mediaza angajarea cetatenilor romani, putand fi garantata, in conditiile legii mentionate, veridicitatea contractelor prezentate. Prioriti pe termen scurt Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala, prin: adoptarea proiectului de lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca; perfectionarea legislatiei interne in materie de munca, in principal prin adoptarea noului Cod al muncii, care va reglementa ansamblul normelor juridice in materie de munca, armonizate cu legislatia comunitara; incheierea de noi acorduri referitoare la angajarea lucratorilor romani in strainatate, pregatirea si perfectionarea stagiarilor si circulatia fortei de munca, pe baza standardelor europene in materie, cu statele membre UE si cu statele asociate la Uniunea Europeana.

Prioriti pe termen mediu Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala, prin : pregatirea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar in domeniul liberei circulatii a lucratorilor; infiintarea Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti; ratificarea Conventiei europene privind statutul juridic al lucratorilor migranti, semnata la Strasbourg, la 24 noiembrie 1977; incheierea de acorduri referitoare la regimul de circulatie a fortei de munca.

4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate social

Situaia actual Procesul de pregatire pentru aderarea la UE, include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 referitor la aplicarea sistemelor de securitate sociala a angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul comunitatii si a Regulamentului nr. 574/72 care stabileste modalitatea de implementare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71. Pregatirea pentru aplicarea acestor Regulamente, care vor deveni direct aplicabile 87

dupa aderarea la UE, se realizeaza, in principal, prin incheierea de acorduri bilaterale in domeniul securitatii sociale . In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale aplica 12 acorduri bilaterale de securitate sociala semnate de Romania cu Albania, Ungaria, Bulgaria, state din fosta U.R.S.S., Cehoslovacia, Iugoslavia, Republica Populara Democrata Coreeana, Franta, Peru, Libia, Algeria, Grecia. Negocieri pentru redefinirea cadrului juridic bilateral au avut loc si vor continua cu Republica Cehia, Republica Moldova, Republica Slovaca, Republica Federala Iugoslavia, Republica Croatia, fosta Republica Iugoslava Macedonia, Republica Ungara si Olanda, actiuni prevazute in Programul national de armonizare legislativa cu reglementarile Uniunii Europene pentru anul 2001. La 1 aprilie 2001 a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Conform acestei legi, asiguratii pot fi cetateni romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania. In baza acestei legi drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania se transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), infiintata in baza Legii nr. 19/2000, este institutia ce detine rolul principal in aplicarea acquis-ului din domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala. O data cu adoptarea proiectului de lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cetatenii straini vor beneficia de un tratament nediscriminatoriu in raport cu cetatenii romani. Prioriti pe termen scurt Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala, prin: pregatirea si perfectionarea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea regulilor referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala (MMSS, MSF, CNPAS, CNAS, ANOFM, MEC, MFP); semnarea si ratificarea Acordurilor in domeniul securitatii sociale cu Turcia, Cehia, Slovacia, Republica Moldova, Ungaria, Croatia, Iugoslavia; incheierea de noi acorduri sau renegocierea in acest scop a unor acorduri existente in domeniul securitatii sociale, pe baza standardelor europene in materie, cu statele asociate la UE si cu statele membre UE, precum si cu alte state vecine sau in care lucreaza un numar mare de cetateni romani; amplificarea schimbului de informatii si a cooperarii intre institutiile specializate din Romania si institutiile omologe din statele membre ale UE, ca si cu statele asociate.

Prioriti pe termen mediu Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala, prin:

88

pregatirea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ul comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociale (instruirea va fi asigurata de Centrul de informare si documentare);

Dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea fortei de munca, prin: incheierea de acorduri in domeniul securitatii sociale cu state membre ale Uniunii Europene, state asociate la UE si cu statele in care lucreaza un numar relevant de cetateni romani; dezvoltarea capacitatii administrative a institutiilor si structurilor responsabile pentru elaborarea si aplicarea acestor masuri; ratificarea Acordului European Interimar (1953) privind sistemele de securitate sociala pentru batranete, invaliditate si urmasi si a Acordului European Interimar privind sistemele de securitate sociala alta decat pentru batranete, invaliditate si urmasi.

4.3.

Libera circulaie a serviciilor

4.3.1. Asigurri
Situaia actual Legea nr. 32/2000 creeaza cadrul general legal si premisele pentru cadrul institutional, atat pentru organizarea si functionarea societatilor si brokerilor de asigurare, cat si pentru supravegherea prudentiala a activitatii de asigurare in concordanta cu practica internationala din domeniu si cu normele Asociatiei Internationale a Autoritatilor de Supraveghere a Asigurarilor (IAIS). In acest sens, legea prevede infiintarea unei noi autoritati de supraveghere in domeniul asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), ca organism autonom si autofinantat. Noua autoritate de supraveghere din domeniul asigurarilor trebuia sa se infiinteze in termen de 60 de zile de la aparitia Legii nr. 32/2000 in Monitorul Oficial, prin numirea celor 5 membri ai Consiliului CSA.. Pentru evitarea situatiei ca piata asigurarilor sa ramana nesupravegheata pana la infiintarea CSA, la initiativa OSAAR, Guvernul Romaniei a emis OU nr. 116/2000, pentru modificarea art. 45 alin. (3) si (4) din Legea nr. 32/03.04.2000, precum si pentru stabilirea unor masuri tranzitorii, prin care se stipula "Pana la data numirii membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din cadrul Ministerului Finantelor exercita atributiile date in competenta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, prevazute la art. 5, cu exceptia celei prevazute la lit. j". Dupa nominalizarea, pana la sfarsitul semestrului I 2001, a Consiliului CSA, se va putea trece la emiterea legislatiei secundare, prevazuta a se realiza in doua etape (conform art. 47 din Legea nr. 32/2000) si care se refera la: procedura de autorizare a asiguratorilor; marja de solvabilitate; cerintele privind managementul societatilor de asigurare, inclusiv norme privind onorabilitatea si competenta persoanelor din conducerea asiguratorilor; evaluarea si investirea activelor; calculul rezervelor tehnice; 89

conditiile privind administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor corespunzatoare acestuia; raportarile financiare; criteriile pentru aprobarea prealabila a actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative; responsabilitatile, competentele, conditiile si orice alte aspecte referitoare la administratorul special, precum si atributiile actionarilor semnificativi si ale asiguratorului dupa numirea acestuia; cerintele pentru brokerii de asigurare (asigurarea riscului de raspundere profesionala, raportarile financiare, etc.).

Aceste norme vor asigura, in prima faza, transpunerea prevederilor directivelor din prima generatie (73/239/CEE si 79/267/CEE). Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal pe termen scurt il constituie Intarirea capacitatii de supraveghere a activitatii de asigurare prin constituirea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt: Infiintarea si organizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor ca organism administrativ autonom si asigurarea bazei materiale si a resurselor umane; Adoptarea si implementarea legislatiei secundare pentru aplicarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.

In sprijinul acestui obiectiv, de la sfarsitul anului 1998, OSAAR a beneficiat de asistenta Phare prin proiectul Intarirea sectorului de asigurari prin dezvoltarea cadrului legal si institutional in conformitate cu acquis-ul comunitar, dar desfasurarea acestui proiect este conditionata de infiintarea noii autoritati de supraveghere a asigurarilor: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Prioriti pe termen mediu In vederea realizarii obiectivului principal, intarirea sectorului de asigurari prin crearea cadrului legal si institutional in conformitate cu acquis-ul comunitar din domeniul asigurarilor pe termen mediu, masurile preconizate se refera in principal la continuarea transpunerii legislatiei comunitare din domeniul asigurarilor: Actualizarea cadrului legislativ si institutional in acest sector de activitate prin finalizarea transpunerii acquis-ului comunitar din prima generatie (73/239/CEE si 79/267/CEE) si a inceperii transpunerii prevederilor din celelalte Directive; Intarirea capacitatii de supraveghere a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in conformitate cu planul de actiune elaborat de experti UE in cadrul proiectului finantat in cadrul programului Phare 98.

4.3.2. Servicii bancare

Situaia actual Activitatea bancara in Romania nu se situeaza inca la nivelul necesitatilor economiei si a standardelor UE. Conform datelor estimative de la finele anului 2000, trei banci (Banca 90

Comerciala Romana S.A., Banca de Export Import a Romaniei EXIMBANK S.A. si Casa de Economii si Consemnatiuni) din cele patru cu capital majoritar de stat detineau 58,43% in totalul fondurilor proprii din sistemul bancar, in timp ce Banca Agricola S.A inregistra un nivel negativ al acestora (-4.144,4 miliarde lei). La aceeasi data, cele patru banci cu capital majoritar de stat detineau 44,30% din activul agregat (incluzand sucursalele bancilor straine), 31,69% din totalul creditelor acordate, respectiv 48,72% din totalul depozitelor atrase de la clientela. Cele mai importante probleme sunt legate de finantare si de sistemul de plati. Nivelul finantarii este foarte scazut: valoarea totala a creditelor se situa la sfarsitul anului 2000 la 8,53% din PIB. Activitatea bancilor este concentrata mai mult pe cumpararea si vanzarea de titluri de stat si operatiuni speculative pe pietele monetara si valutara, care compenseaza pierderile din creditele neperformante si nivelul redus de finantare a operatiunilor economice. Desi economia Romaniei trebuie modernizata, creditele pe termen mediu si lung pentru investitii nu sunt suficient de dezvoltate. In luna februarie 2000 a devenit operationala Centrala Riscurilor Bancare, al carei obiect de activitate il constituie urmarirea riscurilor din activitatea de creditare. Aceasta monitorizeaza, prin intermediul gestionarii si actualizarii unei baze centrale de date privind informatia de risc bancar, atat riscul individual al institutiei creditoare fata de un debitor, cat si riscul global al intregului sistem bancar fata de fiecare debitor inregistrat. De asemenea, la inceputul anului 2001, a fost emis Regulamentul BNR nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati, care a inlocuit Regulamentul BNR nr. 3/1996 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati, republicat. Autorizarea si supravegherea bancara se realizeaza de catre banca centrala (BNR). Preocuparea pentru asigurarea sanatatii sistemului bancar a fost extinsa in anul 2000 si asupra institutiilor financiare de mici dimensiuni, cum sunt cooperativele de credit - banci populare, a caror autorizare, reglementare si supraveghere au intrat in sarcina Bancii Nationale a Romaniei, potrivit OU nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, modificata si completata prin OU nr. 272/2000. Cea mai mare parte a reglementarilor prudentiale emise de Banca Nationala a Romaniei sunt, in general, compatibile cu prevederile directivelor europene, procesul de armonizare deplina fiind in curs de desfasurare. In acest sens, este de aratat faptul ca in anul 2000, Banca Nationala a Romaniei a emis numeroase reglementari care raspund nevoii de armonizare a legislatiei bancare romanesti cu legislatia europeana si internationala in materie si a caror aplicare conduce la intarirea capacitatii de supraveghere a bancii centrale: Normele BNR nr. 5/2000 privind fuziunea si divizarea bancilor; Regulamentul nr. 2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit (in a carui aplicare au fost emise Normele metodologice ale BNR nr. 2/2000); Normele BNR nr. 9/2000 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor straine; Normele BNR nr. 8/2000 pentru modificarea Normelor nr. 3/1999 privind modificarile in situatia bancilor.

Dintre normele enumerate, sunt de subliniat prevederile Normelor BNR nr. 9/2000, care urmaresc realizarea a doua obiective majore: conservarea nivelului minim al capitalului social in lei al bancilor - persoane juridice romane, precum si al capitalului de dotare al sucursalelor bancilor straine peste pragul minim stabilit prin directivele europene (5 MEURO), concomitent 91

cu asigurarea in permanenta a unui nivel minim al fondurilor proprii cel putin egal cu cel al nivelului legal pentru capitalul social minim. Prin adoptarea acestor prevederi privind nivelul minim al fondurilor proprii ale unei banci, s-a indeplinit cerinta directivelor europene referitoare la faptul ca fondurile proprii ale unei banci nu trebuie sa fie mai mici decat capitalul initial al acesteia. Este de subliniat faptul ca normele romanesti sunt de fapt mai stricte decat prevederile corespondente ale directivelor europene, stabilind un nivel minim pentru capitalul social si nu pentru capitalul initial. De asemenea, pe parcursul anului 2000, Banca Nationala a Romaniei a emis o serie de reglementari pentru organizatiile cooperatiste de credit, date in aplicarea OU nr. 97/2000, modificata: Normele BNR nr. 4/2000 privind autorizarea societatilor pe actiuni rezultate in urma schimbarii formei juridice a organizatiilor cooperatiei de credit care au optat pentru functionarea ca banca in conditiile Legii nr. 58/1998 Legea bancara, Normele BNR nr. 7/2000 privind autorizarea organizatiilor cooperatiste de credit, si Normele BNR nr. 6/2000 privind capitalul agregat minim al unei retele cooperatiste de credit. In ceea ce priveste sistemul contabil aplicabil bancilor, se poate spune ca acesta este, in general, armonizat cu standardele europene in materie, in continuare fiind necesara demararea procesului de emitere a reglementarilor referitoare la consolidarea conturilor si contabilizarea instrumentelor financiare la termen. Pana la sfarsitul anului 2001 se preconizeaza elaborarea reglementarilor pentru armonizarea legislatiei contabile cu Standardele Contabile Internationale (IAS). De asemenea, pe parcursul anului 2000 s-a initiat elaborarea unor norme de prudenta bancara privind lichiditatea bancilor, care urmeaza sa fie aprobate in prima jumatate a anului 2001. Continuand transpunerea in practica a unui program coerent de intarire a sectorului bancar, corelat cu activitatea Guvernului si conceput pe coordonate convenite cu organismele financiare internationale, banca centrala a actionat, in principal, in urmatoarele directii: Intarirea sectorului de supraveghere prudentiala a bancilor, concretizata in principal prin: reorganizarea activitatii de supraveghere, care a rezolvat problema subdimensionarii personalului si a permis reducerea ciclului de inspectie la un an; perfectionarea Sistemului Uniform de Rating Bancar si Avertizare Timpurie CAAMPL; cresterea exigentei in verificarea si sanctionarea bancilor, precum si in politica de autorizare de noi banci; Continuarea procesului de asanare a sistemului bancar demarat in anul precedent.

Sistemul de avertizare timpurie a fost perfectionat si completat cu un Sistem uniform de rating bancar (CAAMPL). In acest scop, in ultimul trimestru al anului 2000, au fost introduse: noi elemente de analiza a riscului de credit (indicatori calculati lunar in baza Regulamentului BNR nr. 2 privind clasificarea creditelor, plasamentelor interbancare, a elementelor in afara bilantului, precum si provizionarea corespunzatoare a acestora) si a adecvarii capitalului (indicele real de crestere a capitalurilor proprii in functie de inflatie); doua noi componente, respectiv calitatea managementului si a actionariatului, care contribuie direct la stabilirea profilului de risc al bancilor, a politicilor si strategiilor de dezvoltare.

In ceea ce priveste fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, la inceputul anului 2000 a fost actualizat plafonul de garantare la suma de 77.090.000 lei/deponent persoana fizica, respectiv 3.112 EURO. Categoriile de persoane care beneficiaza de plata compensatiilor cuprind numai persoanele fizice. Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar are un rol limitat.

92

Prioriti pe termen scurt Obiectivele pe termen scurt sunt: intarirea capacitatii institutionale, intarirea capacitatii de supraveghere, dezvoltarea sistemului de plati si informare bancara si continuarea armonizarii legislative in domeniul bancar. Se asteapta ca in perioada 2001-2002 sa se realizeze progrese semnificative in procesul de transpunere a legislatiei comunitare: Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa elaboreze majoritatea reglementarilor contabile, de prudenta bancara, privind nivelul rezervei minime obligatorii si privind sistemele de plati si compensari pentru organizatiile cooperatiste de credit; Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa amendeze normele existente privind autorizarea si modificarile in situatia bancilor pentru a creste exigentele privitoare la calitatea managementului si a actionariatului bancilor, precum si reglementarile existente privind clasificarea creditelor in vederea largirii categoriilor de active supuse provizionarii; Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa emita si noi reglementari privind supravegherea pozitiilor valutare ale bancilor, adecvarea capitalului institutiilor de credit, norme contabile si prudentiale in domeniul instrumentelor financiare derivate, norme privind managementul activelor si pasivelor institutiilor de credit, precum si norme care sa prevada cerintele minime pentru procedurile de control intern la nivelul institutiilor de credit.

In cadrul procesului de elaborare a reglementarilor de prudenta bancara, Directia Reglementare si Autorizare va beneficia de asistenta tehnica, in cadrul Conventiei de infratire incheiata cu un consortiu de banci centrale (Banca Frantei, Banca Olandei, Banca Italiei) condus de Banca Frantei (Programul de Dezvoltare Institutionala si consolidare a supravegherii bancare), pentru: armonizarea contabilitatii bancare cu prevederile legislatiei comunitare in materie (consolidarea conturilor si bilanturilor bancilor, instrumente financiare derivate), alinierea reglementarilor prudentiale pentru banci la cerintele comunitare (adecvarea capitalului, supravegherea pe o baza consolidata, Directiva Post BCCI si cea privind compensarea contractuala etc.), precum si elaborarea unor noi reglementari (supravegherea sucursalelor de banci). Directia Supraveghere din BNR continua sa beneficieze de asistenta USAID pentru elaborarea manualului de supraveghere on-site. De asemenea, Directia Supraveghere beneficiaza de asistenta, in baza Conventiei de infratire incheiata cu un consortiu de banci centrale condus de Banca Frantei, in vederea dezvoltarii unei baze de date pentru perfectionarea Sistemului de Avertizare Timpurie si Rating Bancar (Bank Rating and Early Warning System), precum si in scopul pregatirii personalului. Aceste masuri vor contribui la consolidarea sistemului bancar, la cresterea eficientei sale, vor asigura alocarea rationala a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele viabile. Existenta unui sistem bancar performant reprezinta o conditie pentru dezvoltarea economiei romanesti si pentru cresterea economica in viitorii ani. Realizarea acestor obiective va apropia sectorul bancar din Romania de standardele UE, restructurarea completa a sectorului financiar fiind necesara pentru conservarea increderii populatiei si a investitorilor romani si straini. Prioriti pe termen mediu Obiectivele pe termen mediu urmarite de BNR sunt: Intarirea capacitatii institutionale a bancii centrale prin aplicarea masurilor ce decurg din auditul operational si financiar; Intarirea capacitatii de supraveghere; 93

Dezvoltarea sistemului de plati si informare bancara; Continuarea armonizarii legislative in domeniul bancar.

De asemenea, se are in vedere trecerea la implementarea unei supravegheri calitative, bazate pe riscuri si crearea unui mediu care sa favorizeze competitivitatea si intarirea situatiei financiare a institutiilor de credit. In acest sens, se intentioneaza introducerea supravegherii consolidate a institutiilor financiare, precum si imbunatatirea mediului de cooperare intre autoritatile de supraveghere competente. De asemenea, BNR va beneficia de asistenta Phare pentru intarirea capacitatii sale de supraveghere prin: Imbunatatirea actualului sistem de avertizare timpurie; Elaborarea unui sistem de evaluare a expunerii la riscul legat de rata dobanzii si la riscul valutar; Imbunatatirea sistemului de monitorizare a lichiditatii bancilor; Continuarea armonizarii reglementarilor prudentiale cu acquis-ul comunitar; Pregatirea personalului. Cresterea graduala a plafonului de garantare pentru a atinge in anul 2010 plafonul de 20.000 EURO/deponent; Includerea persoanelor juridice in categoria beneficiarilor de compensatii dupa anul 2005; Cresterea rolului Fondului de garantare in limitarea costurilor, in cazul bancilor aflate in dificultate si expuse riscului de a fi declarate in stare de faliment.

Fondul de garantare a creditelor va lua, de asemenea, masuri privind:

4.3.3. Piee de capital

Situaia actual Incepand cu 3 august 2000, prin Legea nr. 129/2000 privind bursele de marfuri, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este autoritatea de reglementare, supraveghere si control a burselor de marfuri. Numarul membrilor conducerii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare se va modifica de la 5 la 7 prin numirea a inca 2 membri, dintre care un vicepresedinte responsabil cu activitatea legata de bursele de marfuri. De asemenea, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va angaja si pregati personal de specialitate pentru aceasta activitate, fiind necesare dotari corespunzatoare si obtinerea unui sediu adecvat. Prioriti pe termen scurt Un obiectiv prioritar pentru Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare il constituie sustinerea infiintarii unor organisme de reglementare reprezentative pentru pietele reglementate. Acest obiectiv vizeaza atat piata de capital, cat si piata burselor de marfuri. Masurile necesare atingerii acestui obiectiv si care priveste dezvoltarea cadrului organizatoric si functional au in vedere: 94 Elaborarea de catre Comisa Nationala a Valorilor Mobiliare a normelor de organizare si functionare a organismelor de autoreglementare; Dotarea cu echipamentele necesare;

Angajarea personalului calificat; Proiectarea si desfasurarea de programe de pregatire a personalului.

Scopul autorizarii unor organisme de autoreglementare este determinat de necesitatea aplicarii unor norme unitare pe pietele reglementate si de crearea posibilitatii delegarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a unor competente catre aceste organisme, in scopul eficientizarii reglementarii si supravegherii acestor piete. Cel de-al doilea obiectiv prioritar il constituie cresterea capacitatii de reglementare si intarirea capacitatii de supraveghere ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu. Pentru atingerea obiectivului sunt necesare urmatoarele masuri: Intocmirea proiectului legii privind valorile mobiliare si pietele reglementate pana in luna octombrie 2001, proiect ce va revizui Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, Ordonanta nr. 24/1993 privind reglementarea constituirii si functionarii fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investitii ca institutii de intermediere financiara, si alte acte normative ce reglementeaza segmente ale pietelor reglementate, aflate sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Acest proiect de lege va porni de la cele doua proiecte ale legilor mentionate mai sus, care exista la Parlament din 1998, avand ca principal scop armonizarea cu directivele europene privind piata de capital. De asemenea, se va lua in considerare experienta legata de ultimele evolutii de pe piata, precum si redefinirea statutului Comisiei Nationale a Valorilor mobiliare ca autoritate administrativa autonoma cu independenta financiara; Elaborarea reglementarilor si realizarea cadrului functional pentru bursele de marfuri; Perfectionarea sistemului electronic de administrare a informatiei al Comisiei Natioanle a Valorilor Mobiliare; Perfectionarea sistemului electronic de supraveghere a pietelor reglementate; Dotarea cu echipamente si birotica, in vederea crearii conditiilor efective de indeplinire a atributiilor sale.

Prioriti pe termen mediu Cresterea capacitatii de reglementare si intarirea capacitatii de supraveghere a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare presupune urmatoarele masuri pe termen mediu: Modificarea reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare ca urmare a aparitiei noii legi privind valorile mobiliare si pietele reglementate, si ca urmare a adoptarii Legii nr. 129/2000 privind bursele de marfuri; Organizarea de programe de training pentru personalul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, de natura sa asigure nivelul de pregatire necesar si familiarizarea cu practicile Uniunii Europene; Proiectarea si desfasurarea de programe de educare a publicului, care sa promoveze piata de capital ca mijloc de finantare si privatizare; Introducerea de noi instrumente financiare: dezvoltarea instrumentelor financiare derivate, tranzactionarea pe piata secundara a titlurilor de stat; Modernizarea schemei de garantare pentru investitori - masura necesara pentru cresterea protectiei investitorilor si acoperirea corespunzatoare a acestora impotriva pierderilor rezultate din activitati neloiale, abuzive si frauduloase; 95

Uniformizarea regulilor privind compensarea si decontarea pe pietele reglementate; Uniformizarea regulilor privind infiintarea si functionarea pietelor reglementate; Revizuirea cadrului normativ cu privire la societatile deschise, precum si a conditiilor de listare (cotare) a acestora pe pietele reglementate.

4.3.4. Protecia datelor personale

Situaia actual Proiectul Codului dezvoltarii si utilizarii tehnologiilor informatiei, elaborat in anul 1997, a fost retras de la Parlament deoarece, conform necesitatilor actuale de creare a premiselor durabile de implementare a Societatii Informationale, nu mai corespundea cerintelor stadiului dezvoltarii la nivel european a domeniului comunicatiilor si tehnologiilor informatiilor. In prezent, se afla in stadiu de aprobare la Parlament urmatoarele proiecte de acte normative: Legea privind protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, care transpune Directiva 95/46/EC. Acest act normativ prezinta o importanta deosebita in contextul mai larg al liberei circulatii a serviciilor, altele decat cele financiare, prin introducerea unui regim juridic special in privinta modului in care sunt colectate, prelucrate si utilizate acele date care prin specificul lor intra in categoria datelor cu caracter personal. Prevederile legii vin sa completeze cadrul constitutional de garantare a protectiei vietii individuale ca drept fundamental al omului, in conformitate cu principiile international acceptate si cu practica europeana in domeniu. Institutia care urmeaza sa transpuna in practica aceste prevederi este Avocatul Poporului, in scopul garantarii impartialitatii si eficacitatii masurilor necesare acestei transpuneri. Legea privind semnatura electronica, care transpune Directiva 99/93/EC, reprezinta primul pas legislativ semnificativ pe care Romania il face in directia construirii Societatii Informationale. Caracterul global al comunicatiilor prin mijloace electronice a creat necesitatea adoptarii unei reglementari comune in ceea ce priveste siguranta informatiilor transmise si confirmarea identitatii partilor participante la o comunicare prin mijloace electronice, prin utilizarea sistemelor bazate pe semnatura electronica. Legea asigura si baza legala a dezvoltarii comertului electronic. Legea asigura si acceptabilitatea in instanta a documentelor semnate electronic, avand acelasi tratament juridic cu documentele pe suport de hartie. Aplicarea legii este indeplinita temporar de MCTI, pana la realizarea unei autoritati publice specializate.

Prioriti pe termen scurt Adoptarea celor doua legi aflate in dezbatere la Parlament; Promovarea proiectului Legii privind comertul electronic, care va asigura transpunerea in dreptul national a Directivei 2000/31/EC si adoptarea acesteia la sfarsitul anului 2001. Aceste prevederi vin sa completeze regimul juridic al contractelor la distanta, tratand problemele specifice domeniului comunicatiilor electronice. Principalele aspecte reglementate sunt protectia consumatorilor cu privire la actele si faptele juridice care implica pentru realizare mijloace electronice.

96

4.3.5. Servicii fr caracter financiar

Situaia actual Acordul European de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana stipuleaza la capitolul II Dreptul de stabilire, articolul 45, aliniatele 1 si 2, obligatia Statelor Membre, pe de o parte, si a Romaniei, pe de alta parte, de a acorda pentru stabilirea companiilor si cetatenilor romani, si respectiv companiilor si cetatenilor din Comunitate, pentru operatiunile desfasurate de acestia pe teritoriul unui Stat Membru si respectiv al Romaniei, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni. Tot in articolul 45 al Acordului European, aliniatul 5, este definit termenul stabilire dupa cum urmeaza: (i) in ceea ce priveste cetatenii, dreptul de a initia si dezvolta activitati economice ca persoane care desfasoara o activitate independenta si de a infiinta si conduce intreprinderi, in special companii, pe care le controleaza efectiv, iar termenul activitati economice va include in special activitati cu caracter industrial, activitati cu caracter comercial, meserii si activitati ale liberilor profesionisti. Cadrul legal privind exercitarea activitatilor economice pe cont propriu si agentii comerciali independenti Legea nr. 123/02.04.2001 privind regimul strainilor in Romania reglementeaza in mod unitar intrarea, sederea si iesirea strainilor in/din Romania. Prin lege se statueaza procedura de acordare a vizelor si sunt stipulate conditiile care trebuie indeplinite de straini pentru a putea primi viza de intrare in Romania. In acest sens au fost stabilite si codificate principalele categorii de vize ce se pot acorda strainilor, precizandu-se in acelasi timp si conditiile ce trebuie indeplinite de catre acestia (de exemplu viza simpla de intrare pentru investitori, viza simpla pentru angajare in munca etc.). Strainii pot efectua, singuri ori in asociere, activitati economice, sociale, culturalsportive si acte de comert. Strainii aflati in Romania nu pot desfasura activitati contrare scopului pentru care le-au fost acordate vizele. In prezent, in Romania dreptul de a organiza si desfasura activitati economice pe baza liberei initiative se poate exercita potrivit art.1, alin.2 din Decretul-lege nr. 54/1990 numai de catre cetatenii care au domiciliul in Romania. In aceste conditii, a fost initiat un proiect de act normativ pentru modificarea Decretului-lege nr. 54/1990 in sensul indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin Acordul European. Proiectul de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice reglementeaza dreptul cetatenilor romani si straini, fara discriminare, de a desfasura asemenea activitati in Romania in calitate de angajati proprii. Proiectul stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale. In acest context, este reglementata si problema recunoasterii documentelor de calificare ale persoanelor care au absolvit forme de pregatire profesionala in strainatate, ca si a atestarii competentelor profesionale ale personelor care nu au documente de calificare, dar pot dovedi ca au prestat activitatea pentru care cer functionarea. In prezent, legislatia romana nu contine dispozitii armonizate cu dreptul comunitar in domeniul agentilor comerciali independenti. In ceea ce priveste contractele de mandat i de comision i contractul de consignatie stipulat in Legea nr. 178/1934, Codul comercial roman are prevederi similare conceptului de agentie comerciala reglementat de Directiva 86/653/CEE pentru coordonarea legilor statelor membre asupra agentilor comerciali independenti. Ca urmare este necesara elaborarea proiectului de lege care sa reglementeze contractul de agentie si agentii comerciali independenti.

97

Prioriti pe termen scurt Adoptarea proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice si abrogarea prevederilor Decretului Lege nr. 54/1990; Adoptarea legii privind agentii comerciali independenti prin transpunerea prevederilor Directivei 86/653.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul pe termen mediu il constituie simplificarea procedurilor de inregistrare si autorizare pentru functionarea agentilor comerciali independenti si a persoanelor care practica activitati pe cont propriu si facilitarea accesului acestora la informatii. In ceea ce priveste capitolul 3 Libera circulatie a serviciilor, autoritatile romane intentioneaza sa finalizeze documentul de pozitie pentru acest capitol pana in luna octombrie 2001.

4.4.

Libera circulaie a capitalurilor

Situaia actual Romania se angajeaza sa liberalizeze miscarile de capital in conformitate cu acquis-ul comunitar legat de miscarea de capital, respectiv: Art. 56-60 si 119-120 ale Tratatului privind infiintarea Comunitatii Europene, Directiva Consiliului 88/361/CEE privind miscarea capitalului. In Romania, reglementarea in vigoare in acest domeniu este Regulamentul nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, care contine prevederi in general compatibile cu legislatia similara din tarile membre OCDE si cu Directiva nr. 88/361/CEE. In conformitate cu prevederile Regulamentului, operatiunile de cont curent si o parte din cele de capital (investitiile directe ale nerezidentilor in Romania, cu exceptia achizitiei de teren de catre nerezidenti persoane fizice si juridice, investitii imobiliare in Romania ale nerezidentilor, cu exceptia achizitiei de teren de catre nerezidenti-persoane fizice, tranzactii cu valori mobiliare in Romania de catre nerezidenti, operatiuni in conturi de depozit in valuta deschise de nerezidenti la institutii financiare din Romania, credite de comert international acordate de nerezidenti rezidentilor, cu termen de rambursare mai mare de un an etc.) se efectueaza in mod liber. Cea mai mare parte a operatiilor de capital necesita autorizare, cum ar fi: investitii directe ale rezidentilor in strainatate, investitii imobiliare ale rezidentilor in strainatate, achizitia valorilor mobiliare straine de catre rezidenti, admiterea valorilor mobiliare romanesti pe pietele de capital straine, admiterea valorilor mobiliare straine pe pietele de capital romanesti, admiterea unor instrumente de plasament colectiv romanesti pe piete financiare straine, achizitia de catre nerezidenti a unor instrumente ale pietei monetare romanesti, operatii in conturile curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare din strainatate, imprumuturi financiare si credite cu scadenta mai mica de un an, transferuri ordonate de rezidenti pentru contracte de asigurare, anumite operatii ordonate de catre persoane fizice etc. Odata cu aprobarea de catre Guvern, in luna februarie 2001, a documentului de pozitie pentru capitolul 4 Libera circulatie a capitalurilor, a fost aprobat si calendarul de liberalizare a miscarilor de capital. Acesta prevede o liberalizare graduala a operatiunilor de capital supuse in prezent autorizarii, care sa fie realizata pana la data aderarii, dupa cum urmeaza: Liberalizarea, in cursul anului 2001, a investitiilor directe si imobiliare cu impact redus asupra balantei de plati;

98

Liberalizarea graduala, in perioada 2002-2004, a celorlalte fluxuri de capital cu influenta asupra economiei reale; Liberalizarea fluxurilor de capital pe termen scurt cu influenta asupra politicii monetare, pana cel tarziu la momentul aderarii, in conditiile realizarii obiectivului de asigurare a sustenabilitatii macrostabilitatii economice.

De asemenea, calendarul de liberalizare prevede perioade de tranzitie pentru mentinerea restrictiei privind achizitionarea de catre nerezidenti de terenuri. Pentru a imbunatati cadrul legal in domeniul liberalizarii miscarilor de capital, Banca Nationala a Romaniei beneficiaza de asistenta tehnica si colaboreaza cu cateva banci centrale (Banca Frantei, Banca Olandei, Banca Italiei), in cadrul programului de twinning. In prezent, functionarea sistemului de plati fara numerar este reglementata prin reglementari emise de BNR, care sunt obligatorii pentru toate bancile si toti titularii de conturi curente la BNR si organizata de aceasta, in calitatea sa de proprietar si operator al infrastructurii acestei activitati. In vederea reorganizarii sistemului de plati s-a constituit Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari TransFonD S.A., care a devenit agent bancar conform Circularei BNR nr. 9/23.04.2001 (MO nr. 212/26.04.2001) si, incepand cu 1 mai 2001, este operational. Prin aceasta actiune, BNR a externalizat activitatea de transfer interbancar de fonduri. TransFonD S.A va elabora si incheia cu participantii la sistemul de plati un contract continand proceduri care respecta integral prevederile Directivei 98/26/CEE privind finalitatea decontarii in sistemele de plati si decontare a valorilor mobiliare. Conform legii, BNR ramane autoritatea de reglementare si autorizare in domeniul sistemelor de plati, chiar daca o parte din activitatea de transfer de fonduri a fost externalizata. Decontarea finala a operatiunilor de incasari si plati se va efectua, in continuare, prin conturile curente deschise la BNR de catre participantii la sistemul national de plati. In vederea conectarii sistemului national de plati la sistemul TARGET, a fost semnat memorandumul pentru cofinantarea din fonduri Phare a Proiectului Sistemului Interbancar de Plati, care cuprinde: Sistemul de Decontare Bruta in Timp Real (RTGS), Casa de Compensatie Automatizata (ACH), Sistemul Electronic de Inregistrare, Compensare si Decontare a Operatiunilor cu Titluri de Stat si Sistemul de Back-up. Termenii de referinta ai proiectelor se afla in curs de elaborare, urmand sa fie definitivati in primul semestru al anului. Se estimeaza ca implementarea proiectelor se va finaliza in anul 2003. In ceea ce priveste pietele de capital, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare administreaza legislatia cu privire la constituirea si functionarea pietelor reglementate (burse si piete extrabursiere), a societatilor de intermediere pentru valori mobiliare si instrumentele derivate, precum si a agentilor acestora, a societatilor de compensare, decontare si depozitare, a organismelor de plasament colectiv si a societatilor de administrare a investitiilor, precum si a asociatiilor profesionale din acest domeniu. In prezent, pe piata de capital romaneasca sunt posibile urmatoarele operatiuni: cotarea valorilor mobiliare straine, cotarea valorilor mobiliare romanesti pe o piata straina, investitiile organismelor de plasament colectiv straine in valori mobiliare romanesti, investitiile straine in valori mobiliare romanesti. In acelasi timp, investitiile organismelor de plasament colectiv romanesti in valori mobiliare straine urmeaza a fi reglementate. In conditiile in care Banca Nationala a Romaniei adopta atat reglementarile privind libera convertibilitate a contului curent, cat si reglementarile privind decontarea in valuta, iar casele de compensatie se adapteaza tehnic, toate situatiile mentionate anterior pot fi aplicate. Legislatia Romaniei in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, respectiv Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, a fost elaborata pe baza prevederilor Directivei 99

91/308/CEE si a celor 40 de Recomandari GAFI si, in consecinta, corespunde standardelor europene. Din punct de vedere institutional, Romania dispune de structura necesara pentru o buna aplicare a legislatiei in domeniu. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor este pe deplin operational si, in colaborare cu celelalte institutii implicate in lupta impotriva spalarii banilor (Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie), a obtinut rezultate semnificative in activitatea de contracarare a fenomenului spalarii banilor. Pentru realizarea unei armonizari depline cu acquis-ul comunitar in domeniu (Directiva 91/308/CEE), Romania va amenda Legea nr. 21/1999, astfel incat, la momentul aderarii la Uniunea Europeana, nivelul de conformitate al legislatiei sa fie de 100%. In ceea ce priveste acordurile bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Romania a incheiat, pana in prezent, astfel de acorduri cu 78 de state, din care 33 de acorduri sunt incheiate cu tari europene. Dintre acestea, 13 sunt tari membre ale Uniunii Europene (exceptie fac Irlanda si Suedia). Prevederile principale din acordurile incheiate de Romania nu difera de cele stabilite prin acordurile similare incheiate de Statele Membre ale Uniunii Europene, intre ele sau cu terte tari, si nu afecteaza transpunerea acquis-ului comunitar referitor la libera circulatie a capitalurilor. Regimul de impozitare din Romania este nediscriminatoriu fata de capitalul strain. Romania a incheiat 67 de conventii pentru evitarea dublei impuneri cu alte state, inclusiv cu cele 15 State Membre ale Comunitatii Europene si cu 9 tari candidate (Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Malta, Slovenia si Turcia). Prioriti pe termen scurt Prioritatile pe termen scurt se concentreaza asupra transpunerii acquis-ului comunitar in reglementarile BNR, dupa cum urmeaza: Armonizarea noului regulament valutar, care va intra in vigoare in 2001, cu prevederile Directivei 88/361/CEE in ceea ce priveste terminologia, definitiile si clasificarile fluxurilor de capital; este de mentionat faptul ca, implementarea prevederilor noului regulament valutar presupune amendarea unui pachet de legi, care cuprinde si Legea nr. 83/1994 privind reglementarea infiintarii si functionarii fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investitii ca institutii de intermediere financiara si Legea nr. 241/1998 privind investitiile directe; Liberalizarea tranzactiilor de capital programate pentru 2001-2002 (angajament asumat prin document de pozitie); Armonizarea, in cursul anului 2001, a legislatiei romanesti (Normele BNR nr. 6/1995 privind principiile si organizarea platilor cu carduri) cu prevederile Recomandarilor Comisiei Europene (angajament asumat prin document de pozitie).

In cursul acestui an, vor fi elaborate, ca parte a contractului incheiat de TransFonD S.A. cu participantii la sistemul national de plati, proceduri de lucru unitare, coerente, avizate de BNR si armonizate cu prevederile Directivei 98/26/CEE. BNR va continua sa actioneze, in perioada 2001-2002, in sensul cresterii eficientei sistemului de plati si informare bancara prin: Imbunatatirea serviciilor de informare bancara cu privire la incidentele de plati generate de instrumente de debit platibile pe teritoriul Romaniei;

- Continuarea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia comunitara. 100

Privitor la pietele de capital, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si-a propus: Revizuirea cadrului normativ aplicabil pietelor de capital, in sensul armonizarii acestuia cu directivele europene; Elaborarea proiectului legii privind investitiile de portofoliu.

In scopul asigurarii unei transpuneri depline a acquis-ului comunitar in legislatia interna, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor isi propune urmatorul calendar de armonizare : pana la 31.12.2002 adoptarea amendamentelor la Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, prin care sa se realizeze o armonizare deplina cu prevederile Directivei 91/308/CEE (angajament asumat prin document de pozitie). din punct de vedere institutional, se urmareste consolidarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor prin cresterea numarului personalului, pregatire profesionala si completarea dotarilor necesare (angajament asumat prin document de pozitie).

Prioriti pe termen mediu Continuarea procesului de liberalizare a miscarilor de capital, conform calendarului de liberalizare, in perioada 2003-2004 (angajament asumat prin document de pozitie); Finalizarea implementarii noului sistem de plati pana in anul 2003 (angajament asumat prin document de pozitie); In ceea ce priveste combaterea spalarii banilor, avand in vedere ca la nivelul Uniunii Europene urmeaza a fi adoptata o noua directiva, autoritatile romane vor lua masuri pentru amendarea legislatiei interne. In termen de 18 luni de la data adoptarii de catre Parlamentul European a noii directive se vor adopta si amendamentele necesare armonizarii cu prevederile acesteia.

4.5.

Dreptul societilor comerciale

4.5.1. Dreptul societilor comerciale

Situaia actual Legislatia comunitara in materia societatilor comerciale, asa cum a fost redefinita in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana pentru capitolul 5, cuprinde sase domenii distincte: Dreptul societatilor comerciale; Contabilitatea societatilor comerciale; Dreptul de proprietate intelectuala; Dreptul de proprietate industriala; Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala; Dreptul civil.

Romania, prin Documentul de pozitie pentru capitolul 5 Dreptul societatilor comerciale, accepta in intregime acquis-ul comunitar, in vigoare la data de 31 decembrie 1999, fara a solicita perioade de tranzitie sau derogare. Negocierile pentru acest capitol au fost deschise la data de 30 martie 2001. Dezvoltarea acquis-ului este in continuare urmarita, in vederea implementarii actelor 101

normative si masurilor nou-aparute, informandu-se in cadrul Conferintei pentru aderare sau a Consiliului de Asociere asupra stadiului implementarii si a problemelor aparute. Prioriti pe termen scurt In vederea armonizarii legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar, programul guvernamental prevede: Adoptarea legilor de modificare si completare a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata), in vederea armonizarii depline cu legislatia comunitara in materie (Directivele Consiliului 77/91/CEE privind conditiile de infiintare a societatilor pe actiuni si a mentinerii sau modificarii capitalului acestora, 78/855/CEE privind fuziunea societatilor pe actiuni, 82/891/CEE privind divizarea societatilor pe actiuni, 89/667/CEE privind societatile cu raspunderea limitata cu unic asociat, 89/666/CEE privind formalitatile de publicitate la care sunt supuse sucursalele societatilor comerciale cu sediul intr-un stat membru deschise intr-un alt stat membru) (angajament asumat prin document de pozitie); Adoptarea legii privind grupurile internationale de interes economic, pentru transpunerea Regulamentul Consiliului nr. 2137/1985, privind grupurile europene de interes economic (angajament asumat prin document de pozitie); Completarea cadrului legislativ national (Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului) pentru reglementarea falimentului judiciar cu caracter transnational, in conformitate cu dispozitiile Regulamentului Consiliului nr. 1346/2000 privind procedura falimentului (angajament asumat prin document de pozitie).

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu se va continua armonizarea legislatiei nationale pentru transpunerea integrala a acquis-ului comunitar in materie.

4.5.2. Contabilitatea societilor comerciale

Situaia actual Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 403/1999 si s-au experimentat pentru situatiile financiare ale anului 1999 pe un esantion reprezentativ de societati cotate la Bursa de Valori Bucuresti si unele companii nationale. Pe baza rezultatelor experimentarii a avut loc completarea reglementarilor si aprobarea acestora prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 (MO nr. 85/20.02.2001). Pentru perioada 2001-2005, programul de implementare vizeaza societatile ce indeplinesc doua din cele trei criterii prevazute de Directiva a IV-a 78/660/CEE, respectiv cifra de afaceri, total active si numarul mediu de salariati, reglementarile putand fi aplicate si de societati care nu se incadreaza in criteriile de marime, dar care opteaza pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare potrivit regulilor europene si internationale. Avand in vedere etapele implementarii, obiectivele continuarii reformei sistemului contabil au fost corelate cu punerea in aplicare a unor masuri care sa vizeze sustinerea fiecarei faze. Astfel, in faza de experimentare s-a urmarit:

102

monitorizarea de catre Ministerul Finantelor Publice, cu sprijinul consultantilor care acorda asistenta in cadrul Programului de dezvoltare a sistemului contabil din Romania, a fazei pilot de implementare a Reglementarilor armonizate cu Directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate la societatile cuprinse in program; constituirea grupului de experti agreat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate autorizat cu traducerea oficiala in limba romana a Standardelor Internationale de Contabilitate, ce reprezinta o componenta a noilor reglementari (Volumul III); tiparirea in limba romana a volumului Standardele Internationale de Contabilitate 2000, cu sprijinul Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC); pregatirea volumului IV al noilor reglementari, prin elaborarea de ghiduri practice, care sa contribuie la intelegerea si aplicarea corespunzatoare a noilor concepte si principii; derularea programului de pregatire a aproximativ 500 de specialisti (contabili, auditori, specialisti din administratia publica, mediul universitar, banci si brokeri), actiune finantata printr-un imprumut acordat de Banca Mondiala in cadrul programului de reforma institutionala si dezvoltarea mediului de afaceri, program incheiat in luna februarie a anului 2001.

Asimilarea Directivei a VII-a 83/349/CEE a avut in vedere elaborarea Normelor metodologice privind conturile consolidate, norme aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 772/2000 (MO nr. 374/11.08.2000) si armonizate cu reglementarile europene si internationale specifice. In anul 2001, aceste norme se aplica experimental de un numar reprezentativ de societati de grup (societatea mama plus filialele sale), care aplica Standardele Internationale de Contabilitate, potrivit listei aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 189/20.02.2001 (MO nr. 107/1.03.2001). Asimilarea Directivei a VIII-a 84/253/CEE a fost realizata prin prevederile OU nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar, prin care a fost infiintata Camera Auditorilor Financiari. Aceasta a elaborat, cu sprijinul Programului de dezvoltare a sistemului contabil din Romania, Regulamentul de organizare si functionare a Camerei, aprobat prin HG nr. 591/2000 (MO nr. 349/26.07.2000), standardele de audit, prin asimilarea Standardelor Internationale de Audit emise de IFAC, codul de etica, cadrul general pentru organizarea auditului intern, alte norme si proceduri privind activitatea de audit (Ordinul ministrului finantelor nr. 1129/2000 pentru aprobarea Standardelor de audit, Codului privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar si Programei analitice pentru sustinerea examenului de aptitudini profesionale si Ordinul ministrului finantelor nr. 1267/2000 pentru aprobarea normelor minimale de audit intern (Cadru general), publicate in MO nr. 480/2.10.2000. In luna octombrie a anului 2000 au fost organizate primele examene de auditor financiar si prima Conferinta a Camerei Auditorilor Financiari, urmand ca in prima jumatate a anului 2001 sa fie organizata o noua sesiune de examene. Totodata, prin Reglementarile armonizate cu Directiva a IV-a si Standardele Internationale de Contabilitate se prevede obligativitatea societatilor care aplica Standardele Internationale de Contabilitate de a avea situatiile financiare auditate de auditori financiari, membri ai Camerei Auditorilor din Romania, potrivit Standardelor Internationale de Audit. Prioriti pe termen scurt Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea unei Hotarari de Guvern pentru modificarea si completarea HG nr. 704/1993, in vederea aprobarii Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii; 103

Definitivarea si aprobarea Planului de conturi, a instructiunilor de aplicare a acestuia si a sistemului de raportare pentru intreprinderi mici si mijlocii (angajament asumat prin document de pozitie); Definitivarea si experimentarea, pana la finele anului 2001, a Planului de conturi si a sistemului de raportare specific societatilor de asigurare si reasigurare, armonizat cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate (Directiva 91/674/CEE) (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea reglementarilor contabile specifice institutiilor care opereaza pe piata de capital, armonizate cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate (angajament asumat prin document de pozitie).

Prioriti pe termen mediu Urmarirea implementarii corespunzatoare in practica a reglementarilor armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE, Directiva a VII-a 83/349/CEE, Directiva a VIII-a 84/253/CEE si Standardele Internationale de Contabilitate, precum si a Standardelor Internationale de Audit, impreuna cu asociatiile profesionale in domeniu, prin organizarea si monitorizarea unor programe de pregatire profesionala a specialistilor implicati (angajament asumat prin document de pozitie).

4.5.3. Dreptul de proprietate intelectual

Situaia actual Din punctul de vedere al proprietatii intelectuale, anul 2000 a marcat progrese semnificative in ceea ce priveste protectia acordata dreptului de autor si drepturilor conexe. Cadrul legislativ a fost astfel largit cu doua acte normative importante: OG nr. 45/2000 privind combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor (MO nr. 41/31.01.2000), si OG nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator (MO nr. 427/2.09.2000). Scopul principal al adoptarii acestora este crearea unor mijloace legale eficiente destinate luptei impotriva pirateriei in domeniul proprietatii intelectuale. Nivelul ridicat al pirateriei este mentionat in Raportul Comisiei Europene din anul 2000 si in minuta Comitetului de Asociere Romania-UE din 27 octombrie 2000, drept o problema ce trebuie urgent rezolvata. Se mentioneaza de asemenea faptul ca produsele pirat sunt importate si nu sunt produse in Romania, motiv pentru care trebuie adoptate masuri la frontiera, care sa impiedice patrunderea acestora. In luna noiembrie 2000 a fost adoptata Legea nr. 202/2000 (MO nr. 588/21.11.2000) privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, la proiectul careia a contribuit si Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA). In prezent, este in curs de avizare un Protocol de colaborare ORDA - Directia Generala a Vamilor, destinat aplicarii eficiente a acestei legi. In domeniul inregistrarilor sonore actioneaza OG nr. 45/2000. Aceasta prevede infiintarea Registrului National al Fonogramelor, administrat de ORDA, si introducerea obligativitatii marcarii holografice a tuturor fonogramelor aflate in circuitul comercial. Astfel, la finele anului 2000, s-a inregistrat o diminuare de la 85% la 55% a ponderii produselor pirat aflate pe piata romaneasca.

104

In acelasi scop, dar pentru domeniile soft si audiovizual, a fost adoptata OG nr. 124/2000. A fost astfel infiintat Registrul Programelor pentru Calculator, iar produselor audiovizuale (casete video) le sunt aplicate marcaje holografice. Activitatea de control in aplicarea prevederilor OG nr. 45/2000 privind unele masuri pentru combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor si a HG nr. 524/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind administrarea Registrului National al Fonogramelor (MO nr. 297/03.06.2000), s-a materializat astfel: s-au incheiat 228 procese-verbale de contraventie: Mai 17 Iunie 48 Iulie 33 Aug. 25 Sept. 24 Oct. 17 Nov. 28 Dec. 36 TOTAL 228

s-au confiscat 20.943 fonograme (15.316 casete audio si 5.627 CD-uri): Mai Iunie 3714 1641 5355 Iulie 1422 134 1556 Aug. 362 56 418 Sept. 1024 184 1208 Oct. 740 364 1104 Nov. 1507 996 2503 Dec. 4864 1060 5924 TOTAL 15316 5627 20943 1683 1192 2875

Casete audio CD-uri audio TOTAL

s-au aplicat amenzi contraventionale in valoare de 3.584.100.000 lei. - Mii lei Mai Iunie 996.300 Iulie 430.600 Aug. 309.600 Sept. 370.000 Oct. 255.800 Nov. 363.200 Dec. 598.600 TOTAL 3.584.100

260.000

Activitatea de control in exercitarea atributiilor, conform art. 138 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, s-a concretizat in: Procese-verbale de constatare tehnico-stiintifica intocmite cu privire la produsele ridicate in vederea cercetarii in urma controalelor efectuate de organele de politie sau cu privire la rezultatul acestor controale (695 de procese verbale inaintate organelor de politie sau in lucru); Controale efectuate de catre inspectorii ORDA impreuna cu organe ale Ministerului de Interne sau numai de catre inspectorii ORDA (finalizate prin inaintari catre organele de politie sau parchet sau in lucru): Numar de controale 53 19 114 6 9 211 105

Domeniu Audio Audiovizual Software TV - cablu Opere scrise, foto, arta TOTAL

Controale efectuate la solicitarea persoanelor indreptatite (titulari de drepturi sau reprezentanti ai acestora) numai de catre inspectorii ORDA sau de catre inspectorii ORDA impreuna cu organe ale Ministerului de Interne. Numarul acestor controale este de 55. Produsele ridicate in vederea cercetarii de organele de politie si de inspectorii ORDA, in temeiul Legii nr. 8/1996, in cursul controalelor efectuate in anul 2000 (bunuri ridicate de organele de politie si asupra carora s-au efectuat constatari tehnico-stiintifice de catre ORDA si bunuri ridicate de inspectorii ORDA) sunt prezentate in tabelul urmator: Numar (bucati) 8415 16688 10688 6824

Tipul bunurilor CD-uri inregistrate cu muzica Casete audio inregistrate cu muzica CD-uri inregistrate cu programe pentru calculator Casete video si Video-CD inregistrate cu filme

Proiectul de modificare si completare a Legii nr. 8/1996, proiect pe care, prin Programul national de armonizare legislativa cu reglementarile UE pe anul 2001, ORDA s-a angajat sa il elaboreze pana la sfarsitul anului 2001, va produce armonizarea totala cu acquis-ul comunitar existent in domeniu (angajament asumat prin document de pozitie). Un alt progres inregistrat in cursul anului 2000 consta in ratificarea celor doua noi tratate OMPI Tratatul OMPI privind dreptul de autor si Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile si fonogramele prin Legea nr. 205/2000, respectiv Legea nr. 206/2000, ale caror prevederi sunt destinate rezolvarii problemelor pe care dezvoltarea noilor tehnologii (Internet) le pun din punctul de vedere al proprietatii intelectuale (MO nr. 609/27.11.2000). Prioriti pe termen scurt Conform prioritatilor cuprinse in Parteneriatul de Aderare Romania-UE de prima importanta pentru perioada imediat urmatoare este implementarea acquis-ului comunitar. In acest scop, pana la sfarsitul anului 2001: Va fi elaborat proiectul de completare si modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, in scopul transpunerii in intregime a prevederilor comunitare, in speta recunoasterea dreptului sui-generis al fabricantului bazei de date (Directiva 96/9/CEE) si recunoasterea unui drept conex producatorului de audiovizual (Directiva 92/100/CEE); Va fi asigurata conformitatea legislatiei nationale cu cele doua noi tratate OMPI; Va fi transpusa Directiva privind societatea informationala.

Prioriti pe termen mediu Obiectivele prioritare pe termen mediu se axeaza pe doua directii esentiale pentru intarirea sistemului proprietatii intelectuale, si anume: 106 Intarirea capacitatii institutionale; Cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe. Revizuirea Regulamentului de organizare si functionare a ORDA;

Pentru intarirea capacitatii institutionale si administrative se au in vedere:

Elaborarea si derularea unor programe de perfectionare a personalului implicat in procese specifice (angajament asumat prin document de pozitie).

Pentru cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe se are in vedere: Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, pentru armonizarea cu acele prevederi ale Directivei 96/9 si ale Directivei 92/100, referitoare la recunoasterea dreptului sui generis al fabricantului baze de date, precum si un drept conex al producatorului de audiovizual (angajament asumat prin document de pozitie); Masuri si actiuni de colaborare cu Directia Generala a Vamilor vizand asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, in scopul stoparii patrunderii marfurilor pirat pe teritoriul Romaniei; Dezvoltarea cooperarii cu organizatiile neguvernamentale din domeniu pentru aplicarea efectiva si eficienta a legislatiei specifice; Derularea unor actiuni in scopul reducerii pirateriei in domeniul dreptului de autor; Monitorizarea activitatii organismelor de gestiune colectiva; Elaborarea si derularea unor programe de perfectionare a personalului ORDA; Programe de imbunatatire a managementului institutiei.

4.5.4. Dreptul de proprietate industrial

Situaia actual In indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin Acordul de Asociere la UE (art.67, 69 si Anexa 19), precum si in cadrul procesului de transpunere a acquis-ului comunitar in domeniul proprietatii industriale, Romania a continuat armonizarea legislatiei nationale, atat cu reglementarile comunitare, cat si cu cele ale tratatelor si conventiilor la care tara noastra este parte. In perioada care a urmat exercitiului de screening din iulie 2000, in procesul de transpunere a acquis-ului comunitar in domeniul proprietatii industriale au avut loc urmatoarele evolutii legislative: Se afla in curs de dezbatere in Parlament proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie. Proiectul transpune dispozitiile Conventiei Brevetului European si ale Directivei nr. 98/44/CE din 06.07.1998 privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice si ale Acordului TRIPS; De asemenea, se afla in curs de dezbatere in Parlamentul Romaniei proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind desenele si modelele industriale, care transpune dispozitiile Directivei 98/71/CE din 13 octombrie 1998 privind protectia juridica a desenelor industriale; A fost finalizat proiectul de Lege privind certificatul de protectie suplimentara pentru produse medicamentoase sau de uz fitosanitar, in scopul transpunerii dispozitiilor CE nr. 1768/92 si 1610/96 in acest domeniu. Proiectul de lege contine si dispozitii tranzitorii de acordare a protectiei complementare, in sensul ca daca autorizatia de punere pe piata a fost eliberata inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi o cerere de protectie suplimentara 107

va putea fi depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii (angajament asumat prin document de pozitie); La data de 13 noiembrie 2000, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire (MO nr. 588/21.11.2000), iar la data de 8 martie 2001 Guvernul Romaniei a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.202/2000. Noua legislatie in domeniu este pe deplin armonizata cu dispozitiile Regulamentului CE 3295/96 si Regulamentului CE 241/99; In domeniul protectiei noilor soiuri de plante, Romania a devenit membra a Uniunii Internationale pentru Protectia Noilor Soiuri de Plante (UPOV), cu efecte pentru Romania incepand din februarie 2001; La data de 22.02.2001, Parlamentul Romaniei a ratificat Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind inregistrarea internationala a desenelor si modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, si se afla in curs de derulare procedura de depunere a instrumentelor de ratificare. In aplicarea sistemului marcii comunitare, in procesul de pregatire a Romaniei pentru aderare, un rol deosebit de important il constituie semnarea in cursul anului 2001 a unui Acord de cooperare intre OSIM si Oficiul de Armonizare in Piata Interna (OHIM); In plan institutional functioneaza in cadrul DGV servicii specializate in domeniul controlului marfurilor contrafacute si pirat. Astfel, autoritatile vamale intervin, in cazul in care acestea sunt sesizate, pentru suspendarea operatiunilor de vamuire ale unor importuri de marfuri contrafacute.

In plan institutional s-au inregistrat urmatoarele evolutii: -

In februarie 2001 a fost incheiat un protocol intre Directia Generala a Vamilor si OSIM in scopul schimbului de informatii intre aceste institutii. In cadrul masurilor de intarire a capacitatii administrative un rol important in acest domeniu l-a avut in cursul anului 2000, continuarea procesului de instruire a lucratorilor vamali desfasurata in cadrul Programului Phare-RIPP. In anul 2000, a continuat colaborarea intre OSIM si centrele regionale de promovare a protectiei proprietatii industriale, care reprezinta unitati pentru diseminarea informatiilor in domeniu, pe intreg teritoriul tarii.

Pe langa functionarea celor 6 centre infiintate in anul 1999, in anul 2001, in baza unui Protocol, s-au infiintat inca 8 centre regionale, extinzandu-se astfel activitatea acestora practic pe intreg teritoriul Romaniei. Legislatia nationala in vigoare in domeniul protectiei marcilor si noilor soiuri de plante, transpune pe deplin dispozitiile acquis-ului comunitar in materie. Fara a fi necesare perioade de tranzitie sau derogari, pot fi identificate totusi anumite dispozitii din acte normative comunitare cu aplicabilitate numai din momentul aderarii Romaniei la UE. Astfel, in domeniul marcilor, anumite norme comunitare, cum sunt cele referitoare la revendicarea vechimii marcii nationale fata de marca comunitara, cererea de marca comunitara, oficiul comunitar, asimilarea marcii comunitare cu marca nationala sunt dispozitii care se refera la state deja membre si vor avea aplicabilitate dupa aderarea Romaniei la UE (art.16, 24, 25, 31, 32, 34, 35, 56, 76-143 din Regulamentul CE nr. 40/94 si regulile 44-47, 94 din Regulamentul CE nr. 2868/95 privind aplicarea Regulamentului CE 40/94) (angajament asumat prin document de pozitie). 108

Cat priveste domeniul soiurilor de plante, Regulamentul CE 2100/94 contine anumite dispozitii cum sunt art.92, 93, 105, 107, 108-118, cu aplicabilitate dupa aderarea Romaniei la UE (deoarece aceste dispozitii vizeaza statele membre). Prioriti pe termen scurt Continuarea procesului de armonizare a legislatiei in domeniul protectiei inventiilor, a desenelor si modelelor industriale. Acest obiectiv presupune urmatoarele masuri: adoptarea Legii privind modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie si a Regulamentului in aplicarea acesteia (angajament asumat prin document de pozitie), in vederea realizarii armonizarii integrale a normelor interne cu prevederile Conventiei Brevetului European, cu dispozitiile Directivei 98/44 din 06.07.1998 privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice, precum si cu dispozitiile Acordului TRIPS; adoptarea Legii de aderare a Romaniei la Conventia Brevetului European - Munchen 1973, revizuita in anul 2000; adoptarea unei legi privind certificatul de protectie suplimentara a produselor medicamentoase sau de uz fitosanitar, in scopul transpunerii Regulamentului CEE 1768/92 si Regulamentului CE 1610/96 (angajament asumat prin document de pozitie). adoptarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind desenele si modelele industriale si a unui Regulament in aplicarea legii, in scopul transpunerii dispozitiilor Directivei 98/71 din 13 octombrie 1998, privind protectia juridica a desenelor si modelelor industriale (angajament asumat prin document de pozitie), precum si pentru transpunerea dispozitiilor Acordului TRIPS.

Obiectivul si masurile propuse pentru perioada 2001-2002 corespund obligatiilor asumate de Romania prin Acordul de Asociere la UE (art.68), in cadrul screening-ului 1999-2000, a Comitetului de Asociere Romania-UE 2000 si prin Documentul de pozitie. Procesul de elaborare si implementare a noilor reglementari necesita asistenta de specialitate si instruire a personalului OSIM (angajament asumat prin document de pozitie), schimb de experienta cu alte administratii nationale de profil, asistenta logistica, asistenta din partea unor organizatii internationale de profil (OMPI, OMC, OHIM, OEB). Finalizarea extinderii constructiei spatiului destinat functionarii OSIM (termen final 2001). Finantarea pentru acest obiectiv este asigurata de la bugetul de stat (280.000 EURO).

Prioriti pe termen mediu Dezvoltarea sistemului de diseminare a informatiilor din domeniul proprietatii industriale, in special prin dotarea si dezvoltarea centrelor regionale;

Indeplinirea acestui obiectiv presupune constientizarea in toate zonele Romaniei a domeniului proprietatii industriale, un rol determinant avandu-l centrele regionale. Dezvoltarea acestor centre implica: o dotare logistica compatibila cu centrele europene de informare; instruirea personalului acestor centre prin organizarea de cursuri de perfectionare in domeniul proprietatii industriale.

Finantarea obiectivului este inclusa in exercitiul de programare Phare 2001. 109

Dezvoltarea sistemului informatic al OSIM;

Indeplinirea acestui obiectiv presupune extinderea spatiului destinat functionarii OSIM si se impune ca masura crearea unui sistem informatic cu o fluiditate avansata Voce-data, in vederea compatibilizarii cu sistemul informational al Oficiului European de Brevete. Finantarea obiectivului este inclusa in exercitiul de programare Phare 2001.

4.5.5. Msuri ale autoritii vamale referitoare la proprietatea intelectual i industrial

Situaia actual In domeniul respectarii drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, au fost adoptate Legea nr. 202/2000 (MO nr. 588/21.11.2000) privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, si HG nr. 301/2001 privind Normele metodologice de aplicare a legii mai sus-mentionate (MO nr. 142/22.03.2001). Aceste acte normative transpun urmatoarele reglementari comunitare: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/1994, care stabileste masurile pentru interzicerea punerii in libera circulatie, a exportului si plasarii sub regim suspensiv a marfurilor contrafacute si pirat; Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1367, care stabileste dispozitiile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 3295/1994; Regulamentul Consiliului (CE) nr. 241/1999, care modifica Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/1994; Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2549/1999, care modifica Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1367/1995.

Au fost organizate cursuri de instruire a lucratorilor vamali in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala, atat in cadrul programului Phare-RIPP, cat si de catre expertii vamali si inspectorii din cadrul Biroului de Combatere a Traficului de Marfuri Contrafacute si Pirat. Prioriti pe termen scurt Dezvoltarea cooperarii cu institutiile de specialitate din domeniu pentru aplicarea efectiva si eficienta a legislatiei specifice prin semnarea protocoalelor de colaborare cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor si Organismele de Gestiune Colectiva; Specializarea unor lucratori vamali din birourile vamale de control si vamuire, atat de interior, cat si de frontiera, pe problematica traficului cu marfuri contrafacute si pirat, in vederea aplicarii eficiente a legislatiei specifice.

Prioriti pe termen mediu 110 Elaborarea si derularea unor programe de pregatire profesionala a personalului vamal in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala; Colaborarea cu titularii de drepturi de proprietate intelectuala si industriala;

Imbunatatirea metodologiei privind controlul aplicarii uniforme a legislatiei vamale in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala.

4.5.6. Dreptul civil

Situaia actual Autoritatile romane au facut demersuri pentru aderarea la Conventia de la Lugano, avand loc consultari in acest sens cu mai multe state membre (Austria, Germania, Grecia, Franta, Italia, Spania), solicitand acestora sprijin in vederea aderarii la conventie. In vederea armonizarii legislatiei in vigoare, Codul de procedura civila a fost modificat si completat prin OU nr. 138/2000 (MO nr. 479/02.10.2000), care a fost modificata si completata prin OU nr. 59/2001 (MO nr. 217/27.04.2001). A fost extinsa sfera motivelor de recurs in anulare, in vederea cresterii rolului controlului judiciar al acestei cai de atac, si a fost majorat termenul pentru declararea recursului in anulare la un an, data fiind necesitatea asigurarii unui interval de timp suficient pentru promovarea acestuia. De asemenea, au fost aduse numeroase imbunatatiri de redactare si clarificare a unor texte, corelari cu dispozitiile Legii nr.92/1992 privind organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu alte acte normative incidente. Parlamentul Romaniei a adoptat, la 1 noiembrie 2000, Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti (MO nr. 559/10.11.2000). Prin OU nr. 18/2001 (MO nr. 64 din 06.02.2001), Guvernul a modificat Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti. In vederea aplicarii acestei legi, ministrul justitiei a emis Ordinul nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti (MO nr. 64/06.02.2001). Prin aceste acte normative executorii judecatoresti au fost constituiti ca o profesie liberala, sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei si ale instantelor de executare, si s-a realizat armonizarea procedurii de executare a hotararilor judecatoresti cu cea din tarile europene, precum si omogenizarea statutelor nationale ale executorilor judecatoresti si transformarea acestora din urma in specialisti, care sa beneficieze de o reala pregatire juridica si de o solida experienta profesionala. Prioriti pe termen scurt Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor straine in materie civila si comerciala, prin amendarea Legii nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat (MO nr. 245/01.10.1992) (angajament asumat prin document de pozitie); Armonizarea legislatiei nationale cu dispozitiile regulamentelor ce au inlocuit conventiile Bruxelles I si II, referitoare la competenta jurisdictionala; Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in cauzele civile si comerciale si, respectiv in materie matrimoniala si a responsabilitatii parentale asupra copiilor ambilor soti.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, se va continua armonizarea legislatiei interne pentru transpunerea integrala a acquis-ului comunitar in materie.

111

4.6.

Politica n domeniul concurenei

Situaia actual Activitatea desfasurata de Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei a continuat in sensul aplicarii legislatiei in vigoare in domeniul concurentei, precum si a adoptarii si aplicarii legislatiei privind ajutorul de stat, in vederea dezvoltarii pietei libere, concurentiale, si stimularii activitatii agentilor economici pe piata, Romania realizand, conform aprecierilor formulate de Comisia Europeana in ultimul Raport privind progresele realizate de Romania in vederea aderarii, progrese suplimentare in transpunerea acquis-ului in acest domeniu. Importanta asigurarii unui mediu concurential sanatos s-a reflectat si in includerea intre primele capitole propuse pentru deschiderea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a capitolului Politica in domeniul concurentei. Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au elaborat, in colaborare cu alte institutii implicate in aplicarea acquis-ului in domeniul concurentei si ajutorului de stat, si au inaintat Guvernului Romaniei documentul de pozitie pentru acest capitol. Adoptat in sedinta Guvernului din data de 31 iulie 2000, Memorandumul privind acest Document de pozitie consacra acceptarea, in intregime, a acquis-ului comunitar in vigoare la 31 decembrie 1999 si capacitatea de a-l aplica in intregime, la data aderarii. La 31 octombrie 2000, a fost adoptata Pozitia comuna a Uniunii Europene fata de Documentul de pozitie inaintat de Romania. Prin acest document se subliniaza faptul ca Uniunea Europeana va continua sa monitorizeze progresele privind armonizarea cu acquis-ul si implementarea acestuia in perioada negocierilor. De asemenea, se precizeaza ca trebuie acordata o atentie speciala conexiunilor acestui capitol cu alte capitole de negociere cum ar fi agricultura, impozitarea, energia, politica industriala, politica regionala si coordonarea dintre instrumentele structurale si uniunea vamala, Romania fiind invitata sa ofere regulat Consiliului de Asociere informatii detaliate, in scris, referitoare la progresele inregistrate in domeniul armonizarii cu acquis-ul si implementarii acestuia. A. In domeniul concurentei, legislatia de baza si cea secundara sunt armonizate cu legislatia europeana similara, existand un grad avansat de compatibilitate referitor la modul de tratare si reglementare a intelegerilor, practicilor concertate, abuzului de pozitii dominante si controlului concentrarilor economice. Consiliul Concurentei considera ca adoptarea acquis-ului comunitar in domeniu trebuie abordata ca un proces permanent si actioneaza in sensul accelerarii preluarii in legislatia nationala a noilor reglementari comunitare. De asemenea, un aspect foarte important il constituie aplicarea efectiva a legislatiei adoptate in conformitate cu acquis-ul, prin intarirea disciplinei legislative in domeniul concurentei, astfel incat aceasta sa se poata manifesta in conditii specifice unei economii de piata, asa cum se arata in Programul de guvernare pe perioada 2001-2004. Activitatea Consiliului Concurentei in domeniul antitrust este reflectata de numarul de cazuri analizate si rezolvate intre 1.02.1997 (data intrrii in vigoare a Legii concurentei) si 31.12.2000: 171 cazuri in 1997; 231 cazuri in 1998; 402 cazuri in 1999; 451 cazuri in 2000.

Situatia urmatoare prezinta evolutia numarului de cazuri analizate in perioada mentionata, precum si repartizarea acestora pe articole ale legii. 112

Clasificarea cazurilor A. Intelegeri intre economici (art.5) Din care: - plangeri - cereri de neinterventie - cereri de exceptari individuale - notificari pentru acordarea exceptarii pe categorii B. Abuz de pozitie dominanta (art.6) Total practici anticoncurentiale (A+B) C. Concentrari (art.11) D. Avize E. Puncte de vedere si cereri de clarificare F. Alte cazuri 2 TOTAL economice agenti

Total 1997 253 64

1

Din care: 1998 1 43 1999 1 59 2000 87

90 38 4 121 63 316 445 209 90 195 1255

48 6 1 9 3 67 10 41 19 34 171

12 8 1 22 30 73 50 57 7 44 231

10 10 2 37 18 77 173 75 29 48 402

20 14 53 12 99 212 36 35 69 451

Ponderea cea mai mare a cazurilor o detin cele referitoare la concentrarile economice (445 cazuri), respectiv 35% in perioada analizata, 1997-2000. Tendinta generala de regrupare si concentrare a intreprinderilor prin fuziuni sau achizitii de aciuni s-a mentinut in cursul anului 2000, fiind reflectata si in activitatea Consiliului Concurentei - 47% din numarul total de cazuri analizate in ultimul an. Un alt indicator ilustrativ pentru activitatea Consiliului Concurentei il constituie numarul de decizii atacate pe cale judiciara si mentinute de catre instante. In perioada 19972000, din cele 73 de decizii ale Consiliului Concurentei impotriva carora s-a inaintat apel la Curtea de Apel sau recurs la Curtea Suprema de Justitie, 47 au fost mentinute, 23 sunt in curs de solutionare si numai 3 decizii au fost invalidate, dar nu pe fond, ci pe chestiuni de procedur. In anul 2000, un numar de 15 decizii din cele emise in urma analizei unor cazuri au fost atacate in instanta, dintre care 4 decizii au fost mentinute de Curtea de Apel, iar 11 cazuri sunt in curs de solutionare: 4 la Curtea de Apel Bucuresti si 7 la Curtea Suprema de Justitie. Exercitarea atributiilor Oficiului Concurentei in domeniul antitrust s-a concretizat in examinarea unor sesizari sau plangeri dupa cum urmeaza:

1 2

Date preluate din Raportul de activitate al Consiliului Concurentei pentru anii respectivi Cazuri care nu intra sub incidenta art.5, art.6 si art.11 si care nu intra sub incidenta Legii concurentei

113

In anul: 1997 Numarul de cazuri din care: S-au deschis investigatii in baza art. 5, 6 si 9 Avize si puncte de vedere solicitate de agenti economici si autoritatile publice Cereri de clarificare a modului de functionare a mecanismelor de piata 67 26 20 1998 84 25 29 1999 55 20 15 2000 301 15 126

Total perioada 507 86 190

21

30

20

160

231

Monopoluri de stat cu caracter comercial, intreprinderi publice si intreprinderi cu drepturi speciale sau exclusive In ceea ce priveste intreprinderile publice si cele carora le-au fost incredintate drepturi speciale sau exclusive pentru operarea unor servicii economice de interes general, acestea sunt supuse unor reglementari, care urmaresc, in special, ajustarea respectivelor entitati prin restructurare si privatizare, precum si aplicarea regulilor de concurenta, pentru a se asigura accesul nediscriminatoriu la serviciile de baza si la infrastructura si evitarea abuzului. Masurile de liberalizare adoptate, unele in curs de implementare, au vizat toate aspectele care pot influenta existenta si dezvoltarea unui mediu concurential normal. Au fost stabilite politici sectoriale, actiunile urmarind delimitarea activitatilor cu caracter de monopol natural si a celor supuse prin lege unui regim special, concomitent cu deschiderea la concurenta a activitatilor auxiliare (cum ar fi de ex.: energia electrica, energia termica, gazele naturale, transportul CFR de marfa). In prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurentei sau alte organisme cu rol de reglementare preturile practicate de intreprinderile publice sau intreprinderile carora le-au fost acordate de autoritati drepturi speciale sau exclusive pentru administrarea unor servicii economice de interes general si care se incadreaza in exceptiile prevazute de Legea concurentei nr. 21/1996. Implicarea Oficiului Concurentei in procesul de reglementare a preturilor si tarifelor constituie o etapa tranzitorie pana la adoptarea reglementarilor sectoriale si infiintarea autoritatilor de reglementare in toate sectoarele. Desi gradul de dereglementare a pietelor nu este inca satisfacator, sfera preturilor si tarifelor reglementate de stat este in scadere, tinzand sa atinga nivelul european. In prezent, principalele autoritati de reglementare in domeniul preturilor si tarifelor administrate, sunt: 114 Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (pentru energia electrica si termica); Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (pentru productia si distributia de gaze naturale); Ministerul Sanatatii (pentru medicamentele de uz uman din productia interna); Ministerul Telecomunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (pentru telefonia fixa);

Oficiul Concurentei (pentru transportul de calatori, pe calea ferata si fluvial, servicii de distribuire a apei, canalizare, serviciile postale de baza, unele servicii prestate de Ministerul de Interne si Ministerul Administratiei Publice); Alte autoritati (pentru abonamentele radioTV, chiriile la locuintele din patrimoniul statului).

B. In domeniul ajutorului de stat Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (publicata in MO nr. 370/3.08.1999), care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000, ca si regulamentele adoptate pana in prezent, se aplica, in principiu, tuturor sectoarelor economiei, corespunzand criteriilor de transparenta si evaluare a compatibilitatii acordarii ajutoarelor de stat din art. 87 si 88 ale Tratatului de la Amsterdam. Aceasta lege reglementeaza modalitatea de autorizare, acordare, control, recuperare a ajutoarelor ilegale, inventariere, monitorizare si raportare a ajutorului de stat, precum si responsabilitatile institutionale referitoare la aplicarea acestor prevederi. In primul an de aplicare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, Consiliul Concurentei a analizat 77 de cazuri, din care 72 au fost finalizate pana la 31.12.2000. Aceste analize s-au realizat in urma a 2 plangeri, 20 notificari si a solicitarii a 43 puncte de vedere si 12 avize. Notificarile privind intentia de acordare a unor ajutoare de stat (scheme sau ajutoare individuale) au fost inaintate Consiliului Concurentei de catre: Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Finantelor si Ministerul Transporturilor. Oficiul Concurentei, in calitate de organ de specialitate al Guvernului in domeniul concurentei, are, potrivit prevederilor capitolului VI din Legea nr. 143/1999, obligatia de a intocmi si actualiza inventarul ajutoarelor de stat, de a monitoriza schemele de ajutor de stat si ajutoarele individuale, precum si de a supraveghea fluxurile financiare dintre autoritatile publice sau organismele care administreaza fonduri in numele statului si agentii economici carora li s-a incredintat executarea unor servicii publice de interes general. Ca urmare, a fost adoptata HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. La elaborarea Hotararii de Guvern, s-au avut in vedere problematicile specifice supravegherii interventiei statului in economie, respectiv controlul modului de derulare a schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor individuale, inclusiv implicatiile pe care le au acestea asupra pietei concurentiale, precum si controlul utilizarii eficiente a banului public in conformitate cu programele guvernamentale. Un alt aspect urmarit prin adoptarea HG nr. 599/2000, publicata in MO nr. 340/21.07.2000, a constat in delimitarea atributiilor autoritatilor implicate in acordarea si/sau in derularea schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor individuale, precum si crearea cadrului legislativ si institutional necesar realizarii transparentei in domeniul ajutorului de stat, inclusiv definirea fluxurilor informationale intre institutii, pe de o parte, si intre institutii si agentii economici, pe de alta parte. In ceea ce priveste activitatea Oficiului Concurentei in domeniul ajutorului de stat, aceasta s-a concretizat in realizarea inventarului ajutoarelor de stat acordate in Romania in perioada 1995 1997 numai in baza obligatiilor asumate prin Acordul de Asociere si a prevederilor Legii concurentei (art. 37 g) prin utilizarea procedurii obisnuite de cerere de informatii. Pentru perioada 1995-1997, rezultatele inventarierii s-au concretizat in primul Raport privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 19951997 avizat de Guvernul Romaniei si prezentat Comisiei Europene (DG Concurenta) in data de 19 mai 1999. DG Concurenta a apreciat acest raport ca o realizare importanta si un pas considerabil inainte, ce ajuta la indeplinirea cerintelor raportarii in conditiile prevederilor Acordului European referitoare la ajutorul de stat. 115

O preocupare particulara va trebui sa o reprezinte supravegherea permanenta de catre Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei a tuturor ajutoarelor existente pentru care Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (Articolul 13) asigura cadrul legislativ necesar. Implementarea procedurilor de raportare a ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei s-a facut pe baza HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, in vigoare din luna iulie 2000, termenul de raportare fiind sfarsitul lunii septembrie 2000. Oficiul Concurentei este in curs de finalizare a redactarii Raportului privind ajutoarele de stat acordate de Romania in perioada 1996-1999, urmand ca, pana la sfarsitul semestrului I 2001, acesta sa fie supus spre analiza institutiilor guvernamentale furnizoare de ajutor de stat, si dupa mediere, sa fie inaintat spre aprobare Guvernului Romaniei. Prioriti pe termen scurt Actiunile avute in vedere se structureaza pe obiective astfel: Intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor de supraveghere a concurentei si ajutorului de stat Raportul Comisiei Europene din 8 noiembrie 2000 subliniaza importanta intaririi capacitatii administrative pentru implementarea si aplicarea efectiva a acquis-ului in domeniul concurentei si ajutorului de stat. Aplicarea imediata si integrala a acquis-ului in aceasta sfera este necesara si pentru a permite agentilor economici sa se adapteze inainte de data aderarii la presiunile concurentiale ale pietei interne, presiuni care vor fi cu atat mai puternice odata cu aplicarea directa si integrala a acquis-ului la data aderarii. Uniunea Europeana va evalua, pe ansamblu, daca in Romania au fost create structuri eficiente pentru implementarea si aplicarea regulilor esentiale relevante ale acquis-ului. La nivelul autoritatilor de concurenta au fost identificate si intreprinse o serie de masuri, pe linia aplicarii efective a legislatiei in vigoare in domeniul concurentei si ajutorului de stat, inclusiv in ceea ce priveste consolidarea autoritatii conferite de lege institutiilor abilitate. Masurile pe care Consiliul Concurentei le are in vedere pentru rezolvarea acestui obiectiv se refera la: asigurarea de personal specializat pentru crearea unui departament specializat in problematica ajutorului de stat; dotarea cu echipament de birotica si computerizat adecvat necesitatilor concrete ale autoritatilor de concurenta.

In acest sens, cele doua autoritati de concurenta vor beneficia de sprijinul unui expert pentru evaluarea necesitatilor de tehnologie informatica si de componenta de investitii a Programului Phare RO9906.02 pentru achizitionarea dotarilor soft si hard necesare. Pentru aplicarea corecta si eficienta a Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat este necesara o pregatire intensiva a personalului, obiectiv care se poate realiza prin urmatoarele tipuri de masuri prevazute prin componentele de Twinning RO99/IBFI-03 Aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat si de asistenta tehnica ale programului Phare mentionat: organizarea de seminarii, sustinute de experti europeni; stagii de pregatire la autoritati ale concurentei din Italia si Germania (in cadrul componentei de Twinning), precum si la autoritati responsabile din alte state membre (in cadrul componentei de asistenta tehnica);

116

participarea la stagii de pregatire in cadrul autoritatilor infratite pentru aprofundarea aspectelor legate de aplicarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat.

In mod deosebit este necesara pregatirea membrilor Consiliului Concurentei cu responsabilitati in procesul de luare a deciziilor, referitor la: abordarea si evaluarea cazurilor de incalcare a regulilor de concurenta; stabilirea remediilor si luarea deciziilor; evaluarea ajutoarelor de stat din punct de vedere al compatibilitatii cu regulile comunitare si cu prevederile Acordului de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana. Aplicarea efectiva a politicii de concurenta, adaptarea si completarea legislatiei secundare Prin documentul de pozitie pentru capitolul 6 Politica in domeniul concurentei, Romania si-a asumat obligatia de a respecta regulile comunitare de concurenta in vigoare la data aderarii la Uniunea Europeana. Consiliul Concurentei a stabilit ca masuri in aceasta directie: completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei; aplicarea corespunzatoare a legislatiei secundare in vigoare.

Completarea cadrului legislativ se va realiza, pe termen scurt, atat prin completarea legislatiei existente in vederea armonizarii depline cu acquis-ul comunitar, cat si prin permanenta adaptare a legislatiei romanesti la dreptul comunitar. Consiliul Concurentei va modifica Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate, de la interdictia prevazuta la art. 5(1) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu prevederi privind restrictiile verticale (acorduri de cumparare exclusiva, vanzare exclusiva, franchiza) conform prevederilor cuprinse in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2790/1999 din 22 decembrie 1999 privind aplicarea art.81(3) din Tratat in cazul restrictiilor verticale si practicilor concertate, precum si conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 2658/ 2000 din 29 noiembrie 2000 privind aplicarea articolului 81, paragraful 3 din Tratat categoriilor de acorduri de specializare si a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 2659/2000 din 29 noiembrie 2000 privind aplicarea articolului 81, paragraful 3 din Tratat, categoriilor de acorduri de cercetaredezvoltare. In acest sens, Consiliul Concurentei va beneficia de asistenta din partea unor experti de la Autoritatea de concurenta din Italia in cadrul programului de Twinning. Experienta acestora va fi utila si in analiza unor cazuri concrete ale caror efecte depasesc granitele nationale, avand impact regional, cat si in privinta liberalizarii sectoarelor reglementate. In aceeasi directie, a favorizarii concurentei intre agentii economici care opereaza in Romania, Consiliul Concurentei are in vedere, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu, elaborarea unor studii privind evolutia mediului concurential pe diferite piete relevante. Aplicarea efectiva a politicii ajutorului de stat, adaptarea si completarea legislatiei secundare Raportul Comisiei Europene pentru anul 2000 subliniaza atat progresele inregistrate de Romania in directia elaborarii unei politici efective in domeniul ajutorului de stat, cat si necesitatea continuarii procesului de armonizare legislativa prin adoptarea unor reguli de aplicare privind ajutoarele regionale, sectoarele sensibile, orientarile in materie de acordare a ajutoarelor, de salvare si restructurare si exceptarile pe categorii de ajutoare privind formarea profesionala si IMM-urile. Pe termen scurt, Consiliul Concurentei va completa legislatia secundara in domeniul ajutorului de stat prin elaborarea: 117

Regulamentului privind categoriile de ajutor de stat considerate a fi autorizate si care, in consecinta, nu sunt supuse cerintelor de notificare; Instructiunilor privind definirea criteriilor esentiale care trebuie indeplinite pentru autorizarea ajutorului de stat.

Va fi initiat, de asemenea, un proiect de act normativ privind adoptarea hartii regionale a intensitatii maxim admisibile a ajutorului de stat, obiectiv cuprins si in programul de Twinning nr. RO99/IB-FI-03 Aplicarea efectiva a politicii concurentei si ajutorului de stat. Pe baza datelor furnizate de Institutul National de Statistica privind indicatorii statistici (PIB/cap locuitor) la nivelul anului 1998 si alti indicatori statistici auxiliari, ale caror valori, anuale sau trimestriale, pot sugera evoluia PIB/locuitor, se vor elabora, cu consultarea si sprijinul expertilor Comisiei Europene, hartile ajutoarelor de stat cu intensitati diferite pe regiuni. Pe baza Raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania in anul 2000, precum si a Raportului de monitorizare pe anii 2000-2001, Oficiul Concurentei isi propune sa perfectioneze modul de analiza a ajutoarelor existente in economie, prin perfectionarea cadrului legislativ, si intarirea capacitatii institutionale prin imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului. Promovarea regulilor de concurenta si ajutor de stat prin mediatizarea prevederilor legale in vigoare in aceste domenii Mediatizarea si constientizarea prevederilor Legii concurentei si Legii ajutorului de stat, ca si a reglementarilor adoptate in aplicarea acestora, precum si a sanctiunilor si a masurilor impuse constituie mijloace utile in aceasta directie, care se vor realiza prin publicarea raportului anual de activitate al Consiliului Concurentei. Formarea unui mediu de afaceri receptiv la normele concurentei si ajutorului de stat constituie o prioritate importanta pentru ca agentii economici romani sa se familiarizeze cu activitatea intr-un climat similar cu cel al Uniunii Europene. Consiliul Concurentei editeaza revista trimestriala Profil: Concurenta, distribuita mediilor interesate. Publicatiile se editeaza cu acoperirea cheltuielilor din veniturile extrabugetare ale Consiliului Concurentei. In colaborare cu Ministerul Justitiei, se va urmari inscrierea mai accentuata a organelor judecatoresti in dispozitivul institutional al politicii de concurenta prin specializarea in dreptul concurentei si ajutorului de stat a judecatorilor de la sectiile de Contencios Administrativ din cadrul Curtii de Apel Bucuresti si a Curtii Supreme de Justitie si prin includerea unui numar corespunzator de magistrati in programele de pregatire profesionala in aceasta specialitate, cu asistenta comunitara. Vor fi organizate, de asemenea, simpozioane si conferinte pe probleme de concurenta si ajutor de stat la care vor fi invitati judecatori de la Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Apel, reprezentanti ai organelor administrative, institutiilor publice si ai agentilor economici. La randul sau, Oficiul Concurentei are in program publicarea in Monitorul Oficial a raportului anual privind ajutoarele de stat acordate de Romania, ca si dezvoltarea unor modalitati specifice de comunicare cu mediul de afaceri pentru punerea la dispozitia acestuia a unor informatii privind structura institutionala si competentele in materie. Prioriti pe termen mediu Transpunerea legislatiei comunitare in cea nationala trebuie continuata, in sensul completarii si adaptarii in functie de noile reglementari din Uniunea Europeana in ceea ce priveste atat ajutorul de stat, cat si concurenta. Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie abordata ca un proces permanent, fapt pentru care Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei isi propun si pe termen mediu continuarea completarii legislatiei secundare in domeniul concurentei si ajutorului de stat si aplicarea eficienta a politicilor in domeniile respective. 118

O masura importanta si avand un caracter permanent in viziunea celor doua institutii, este mediatizarea prevederilor Legii Concurentei si Legii ajutorului de stat, a legislatiei secundare aferente acesteia, precum si a deciziilor luate de Consiliul Concurentei in urma analizei unor cazuri. Pentru a face posibila respectarea regulilor concurentei de catre agentii economici si institutiile implicate in activitati ce ar putea afecta concurenta, cunoasterea Legii Concurentei, a Legii ajutorului de stat si a activitatii institutiilor investite cu administrarea legii este o componenta esentiala. O alta prioritate este continuarea procesului de eficientizare a activitatii in domeniul concurentei si in sfera demonopolizarii si dereglementarii monopolurilor naturale in conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004 si continuarea procesului de instruire profesionala a personalului ca o coordonata de baza a dezvoltarii capacitatii institutionale in domeniul concurentei. Dupa definitivarea legislatiei secundare in aplicarea Legii ajutorului de stat, se impune evaluarea structurilor institutionale existente in cadrul Oficiului Concurentei si Consiliului Concurentei si operarea imbunatatirilor necesare cu investitii suplimentare in resurse umane. Estimam ca vor fi necesare astfel de reevaluari atat in cursul anului 2002, cat si in anul 2004. Va fi necesara elaborarea si aplicarea unui program de pregatire profesionala specifica domeniului ajutorului de stat, atat pentru specialistii din cadrul Oficiului Concurentei, cat si pentru responsabilii cu acordarea si raportarea ajutoarelor de stat catre Oficiul Concurentei din administratia publica centrala si locala.

4.7.

Agricultura

4.7.1. Construcie instituional pentru politicile agricole sectoriale

Situaia actual Pentru imbunatatirea capacitatii de coordonare si realizare a activitatilor sale specifice, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a fost reorganizat prin HG nr. 440/3.05.2001, care modifica HG nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. In vederea crearii unor structuri institutionale capabile sa preia si sa transpuna acquis-ul comunitar, in special cel privind Politica Agricola Comuna - Organizatiile Comune de Piata, in structura organizatorica a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor functioneaza Birouri si Compartimente pe produs. Infiintarea si organizarea acestora a avut la baza audit-ul realizat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin programul Phare de infratire institutionala, care a pus in evidenta necesitatea organizarii acestor structuri, similare cu acelea din unele tari membre ale Uniunii Europene. Birourile pe produs au ca atributii transpunerea acquis-ului comunitar in domeniu, elaborarea strategiilor sectoriale si asigurarea unui cadru de dialog pe filiera produsului. Prin OU nr. 142/2000 a fost infiintata Agentia SAPARD pentru implementarea tehnica si financiara a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD). Agentia SAPARD este institutie publica, cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, avand un numar total de 145 posturi si compartimente de activitate specifice la nivel central (directii, servicii) si regional (8 Birouri regionale). 119

In realizarea atributiilor sale, Agentia SAPARD coopereaza si se consulta cu Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, constituita in cadrul Ministerului Integrarii Europene (HG nr. 336/2001). Implementarea Programului SAPARD se va realiza in conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finantare SAPARD (semnat la 2 februarie 2001) si cu strategia i masurile stabilite in Programul National pentru Agricultura i Dezvoltare Rurala (PNADR), aprobat prin Decizia Comisiei Europene din 12 decembrie 2000. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal il constituie dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor de a implementa Politica Agricola Comuna. Masurile prevazute pe termen scurt sunt: Continuarea armonizarii legislative in principalele sectoare agricole, cu accent pe standardele de comercializare, organizatiile de producatori si sistemul informational al pietei; Continuarea procesului de creare a cadrului institutional, de instruire si dotare tehnica necesar pentru derularea programului SAPARD, precum si pregatirea intregului sistem operational in vederea implementarii acestui instrument de pre-aderare; Acordarea de asistenta Birourilor/Serviciilor pe produs privind : identificarea si adoptarea masurilor comunitare orizontale relevante pentru prioritatile de dezvoltare agricola si rurala pe termen scurt si mediu; imbunatatirea coordonarii orizontale a directiilor MAAP, in vederea dezvoltarii capacitatii sectoarelor agricole de a face fata solicitarilor specifice pietei Uniunii Europene.

Prioriti pe termen mediu Continuarea dezvoltarii capacitatii institutionale si administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentatie si Padurilor se va axa pe: Transpunerea legislatiei si a cerintelor politicii agricole comunitare pentru principalele sectoare agricole prevazute ca prioritare pe termen scurt; Cresterea capacitatii de expertiza (inclusiv analiza economica) a expertilor la nivel central si teritorial, pentru elaborarea strategiilor si implementarea politicilor agricole de piata; Pregatirea cadrului institutional necesar aplicarii mecanismelor Politicii Agricole Comune, specific Agentiei de Plati: armonizarea legislativa, instruire personal, dotari cu echipamente specifice; Dotarea cu logistica si echipamente informationale a administratiei centrale si teritoriale.

4.7.1.1. Sectorul viti-vinicol

Situaia actual In cursul anului 2000, a fost aprobata OG nr. 34/2000 pentru modificarea si completarea Legii Viei si Vinului nr. 67/1997. In vederea transpunerii in totalitate a cerintelor Reglementarii (CE) nr. 1493/1999 pentru organizarea comuna a pietei viti-vinicole, a fost elaborat si promovat un nou proiect de lege a viei 120

si vinului. Acest proiect transpune prevederile Uniunii Europene in ceea ce priveste drepturile de plantare si replantare, mecanismele de piata pentru sustinerea depozitarii private pentru vinul de masa, must si must concentrat de struguri, precum si utilizarea mustului de struguri pentru cresterea concentratiei alcoolice sau ca indulcitor. Proiectul este in curs de avizare si urmeaza sa fie adoptat de catre Parlamentul Romaniei. Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 17/240/2000 privind natura, continutul, denumirea de origine, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii, transpune in legislatia nationala prevederile Reglementarii (CE) nr. 1576/89, referitoare la definirea bauturilor alcoolice distilate. A fost incheiat Acordul Comercial intre Romania si Uniunea Europeana pentru vin si bauturi alcoolice distilate, sub forma de schimb de scrisori, semnat la 22 martie 2001, la Bruxelles. Acordul prevede deschiderea de catre Uniunea Europeana, la importul de vin din Romania, a unui contingent tarifar anual de 300.000 hl cu taxe vamale zero si respectiv deschiderea de catre Romania, la importul din Uniunea Europeana, a urmatoarelor contingente: 60.000 hl vin cu taxa vamala zero; 1.500 hl distilat de vin sau de tescovina din struguri cu taxa vamala de 50% din taxa MFN si 1400 hl whiskey cu taxa vamala 50% din taxa MFN. A fost negociat si convenit un nou Acord bilateral intre Romania si UE privind protejarea reciproca si controlul denumirilor de origine a vinurilor si bauturilor alcoolice. Cadrul juridic pentru implementarea acestui Acord urmeaza sa fie reglementat printr-un Protocol Aditional la Acordul European. Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 24/2000, a fost aprobata lista cuprinzand indicatiile geografice si mentiunile traditionale admise spre utilizare in Romania pentru bauturi alcoolice spirtoase, distilate din subproduse rezultate la fabricarea vinului si din fructe. Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 39/29.02.2001, s-a infiintat Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor (ONDOV), care emite certificate referitoare la drepturile de productie pentru vinuri si alte produse specifice sectorului cu denumiri de origine. Structura ONDOV prevede 5 experti la nivel central si 19 specialisti la nivel teritorial care activeaza in zonele viticole. In ceea ce priveste cadastrul viticol, a fost adoptat Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 34/2000 privind normele metodologice de realizare si tinere a cadastrului viticol, armonizat cu Reglementarea (CE) nr. 649/87 privind modalitatile de aplicare si stabilire a cazierului viticol comunitar. Acest ordin prevede definirea notiunii de cadastru viticol, modul de organizare a lucrarilor de cadastru viticol, evidenta cadastrala a parcelelor, documentele finale ale cadastrului viticol, administrarea si intretinerea lucrarilor de cadastru viticol. Prioriti pe termen scurt Principalul obiectiv este de a continua armonizarea legislatiei si de a intari capacitatea administrativa in sectorului viticol. Pe termen scurt, masurile prevazute sunt: Continuarea armonizarii cadrului legislativ national cu prevederile legislative comunitare privind normele de aplicare pentru vin si vie, pentru denumirile de origine, precum si in sectorul de inspectie viticola; Continuarea organizarii cadastrului viticol; Instruire profesionala in domeniu; Alinierea controlului calitatii vinurilor.

121

Prioriti pe termen mediu In cadrul principalului obiectiv enuntat au fost prevazute urmatoarele masuri: Armonizare legislativa, organizarea registrului viticol, instruire privind registrul viticol; Dotare tehnica pentru doua laboratoare de control al calitatii vinului si perfectionarea activitatii laboratoarelor autorizate pentru controlul si analiza vinurilor la export; Perfectionarea activitatii organismelor de control: Institutul de Cercetari Tehnice Viticole si Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor.

4.7.1.2. Cadastrul agricol

Situaia actual Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere prevede extinderea punerii in posesie de la 10 ha la 50 ha teren agricol, precum si punerea in posesie cu pana la 10 ha de padure. Comisiile judetene si comunale constituite pentru aplicarea acestei legi analizeaza in prezent cererile si actele doveditoare depuse de solicitanti si valideaza dreptul de proprietate. Stadiul aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data de 31 decembrie 2000, reflecta punerea in posesie a unei suprafete reprezentand 87,3% din totalul de 9.425.248 ha, care corespunde unui procent de 83,9% din totalul de 4.716.062 persoane. Titlurile de proprietate eliberate reprezinta 79,8% din total. Se estimeaza ca pana la sfarsitul anului 2001 vor fi eliberate titlurile de proprietate in proportie de 95% si ca pana in anul 2004 se finalizeaza aplicarea Legii fondului funciar. Situatia aplicarii Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, la data de 30.04.2001, arata ca suprafata instrainata in intravilan totalizeaza 35.616 ha, iar in extravilan 76.727 ha, date care indica faptul ca piata funciara incepe sa functioneze. A fost adoptata HG nr. 269/2001 privind registrul agricol. Prin aceasta se aproba registrul agricol pentru perioada 20012005 si se prezinta in detaliu (anexele 1 si 2 ale HG nr. 269/2001) formularele care trebuie completate. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor impreuna cu Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Finantelor Publice sunt institutiile imputernicite sa elaboreze normele tehnice de completare a registrului agricol. Cheltuielile privind tiparirea si difuzarea formularelor vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor. Prioriti pe termen scurt Stabilirea unui registru cadastral agricol si asigurarea functionarii efective a pietei funciare. Masurile necesare organizarii cadastrului agricol cuprind: determinarea suprafetelor din punct de vedere calitativ (pe clase de bonitate) si cantitativ (din punct de vedere al suprafetei), pe proprietar, categorii si subcategorii de folosinta agricola. Determinarile cuprind teritoriile administrative unde in cursul anului 2000 s-a finalizat aplicarea legilor funciare si acestea vor utiliza ca baza studiile pedologice intocmite in anul 2000; continuarea intocmirii planului cadastral agricol la scari adecvate, precum si a registrelor cadastrale agricole;

122

furnizarea catre persoanele fizice si juridice interesate a datelor rezultate din cadastrul agricol; continuarea dotarii si instruirii personalului din domeniu; organizarea registrului cadastral.

Prioriti pe termen mediu Continuarea organizarii registrului cadastral si actualizarea permanenta a acestuia in functie de evolutia indicatorilor specifici.

4.7.1.3. Statistica agricol

Situaia actual Prin adoptarea OG nr. 111/2000 pentru modificarea si completarea OG nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice in Romania, a fost consolidat cadrul legal si administrativ cu atributii in domeniul statisticii. In acest sens, Institutul National de Statistica (INS) coordoneaza din punct de vedere metodologic compartimentele statistice din cadrul organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, care au primit atributii pe linia statisticii oficiale. In anul 2000, a fost semnat Protocolul privind cadrul de cooperare intre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Institutul National de Statistica, vizand alinierea statisticii agricole romanesti la standardele Uniunii Europene. Incepand cu anul 2001, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor participa efectiv, alaturi de reprezentantii Institutului National de Statistica, la realizarea unor cercetari de statistica agricola, urmand ca, treptat, ministerul sa preia o serie de componente de statistica agricola in scopul realizarii unor cercetari si activitati statistice agricole care raspund cerintelor Eurostat. Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 45/27.02.2001 privind infiintarea retelei de statistica agricola si pescuit din cadrul Directiilor generale judetene pentru agricultura si alimentatie si a municipiului Bucuresti, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si-a constituit propria retea de statistica agricola si pescuit la nivel de judet, pana la nivel de comuna (respectiv Camere agricole), pentru a putea realiza in bune conditii colectarea datelor din teritoriu cu ocazia realizarii cercetarilor statistice. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal pe termen scurt, mediu si lung este armonizarea statisticii agricole din Romania cu normele si standardele sistemului statistic european. Principalele masuri si activitati pe termen scurt vizeaza: Armonizarea legislativa si instruirea personalului; Derularea anchetelor statistice si recensamantului agricol, prin realizarea de cercetari statistice conform Programului Cercetarilor Statistice si Studiilor Economice pentru anul 2001, pentru: suprafata recoltata si productia vegetala obtinuta (perioada 01.04 - 15.11.2001); suprafata cultivata a serelor si productia de legume cultivate in sere (perioada 01.01 - 31.12.2001). Cercetarile vor fi de tipul cercetare statistica anuala selectiva, avand ca sfera de cuprindere agentii economici cu activitate principala agricultura si gospodariile populatiei care intrunesc conditiile de exploatatie agricola, stabilite in Metodologia de desfasurare a cercetarilor statistice. 123

Pregatirea si realizarea la sfarsitul anului 2002 a Recensamantului General Agricol. Rezultatele recensamantului vor constitui baza Registrului Exploatatiilor Agricole. Pentru aceasta masura, pentru anii 2002 si 2003 sunt prevazute fondurile necesare in bugetele institutiilor implicate (INS, MAAP).

Prioriti pe termen mediu Continuarea armonizarii si alinierii la metodele si practicile statistice ale Uniunii Europene, precum si instruirea personalului; Derularea anchetelor statistice si a recensamantului agricol (in conformitate cu prevederile HG nr. 920/1998, potrivit careia recensamantul general agricol incepe in luna decembrie 2002 si va continua in anul 2003, fiind finalizat in luna august a anului 2003); Promovarea metodelor moderne de statistica privind utilizarea terenului, folosind serviciile de teledetectie CRUTA - Centrul Roman pentru Utilizarea Teledetectiei in Agricultura.

4.7.2. Sectorul sanitar veterinar

Situaia actual Agentia Nationala Sanitara Veterinara reprezinta autoritatea veterinara competenta centrala, functionand in structura proprie a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (Legea sanitara veterinara nr. 60/1974 cu modificarile si completarile ulterioare, HG nr. 440/3.05.2001). Au continuat actiunile initiate in scopul intaririi capacitatii institutionale si administrative a serviciilor veterinare, centrale si teritoriale, pentru domeniul sanatatii animalelor si sanatatii publice. A continuat activitatea de transpunere a legislatiei comunitare in legislatia nationala pentru domeniul sanitar veterinar. In acest sens, exista norme sanitare veterinare aprobate prin ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, care contin prevederi pentru aspecte importante ale activitatii sanitare veterinare, in domeniul protectiei animalelor, bunei practici de laborator, identificarii animalelor, certificarii animalelor vii si produselor de origine animala, precum si privind stabilirea unor metode de analiza si valori admise, supravegherea si controlul unor substante si al reziduurilor acestora la animale vii si in produse de origine animala, masuri de supraveghere, profilaxie si combatere pentru unele boli transmisibile ale animalelor etc. Prin implementarea prevederilor cuprinse in aceste ordine, numeroase aspecte ale activitatii veterinare sunt aliniate la standardele Uniunii Europene si respecta strict cerintele legislatiei comunitare. A fost achizitionat echipament performant de laborator pentru Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (unul dintre cele trei institute centrale subordonate Agentiei Nationale Sanitare Veterinare, cu obiect de activitate in diagnosticul i controlul bolilor la animale) si pentru 5 laboratoare sanitare veterinare de stat judetene, precum si echipamente informatice pentru 5 puncte de frontiera. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala a beneficiat de dotarea cu echipament necesar pentru diagnosticul de laborator in sectiile existente, precum si de o parte din instalatiile si aparatura care vor intra in dotarea noii cladiri a institutului, in care va functiona laboratorul cu grad 3 de securitate biologica. S-au realizat instruiri ale specialistilor romani in domeniul controalelor veterinare de frontiera, identificarii animalelor, supravegherii epidemiologice, alimentatiei animalelor, auditului de laborator, controlului calitatii. Aceste instruiri au vizat atat cresterea gradului de pregatire 124

profesionala, cat si formarea de formatori, respectiv specialisti romani care vor asigura pregatirea profesionala continua a personalului din cadrul serviciilor veterinare. Prioriti pe termen scurt Obiectivul major il constituie intarirea capacitatii administratiei sanitare veterinare pentru preluarea si implementarea acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste: continuarea armonizarii legislative privind controlul la frontiere, diagnosticarea, inregistrarea animalelor, instruirea personalului; constructia institutionala, investitii si dotari specifice. Imbunatatirea capacitatii (la nivel central si teritorial) de implementare si supraveghere a respectarii legislatiei armonizate. Aceasta masura va viza in special: imbunatatirea capacitatii administrative si manageriale a serviciilor veterinare; imbunatatirea supravegherii si combaterii bolilor transmisibile ale animalelor, precum si imbunatatirea sistemului de supraveghere a reziduurilor; imbunatatirea procedurilor de import/export, precum si a procedurilor si facilitatilor de control de frontiera; Finalizarea lucrarilor la noua cladire a Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala, in care va functiona laboratorul cu grad 3 de securitate biologica, prin: continuarea dotarii cu echipamente; asistenta tehnica oferita de experti internationali, concretizata inclusiv in garantii ca zona de biosecuritate de grad 3 corespunde cerintelor tehnice si biologice impuse de Uniunea Europeana; Controlul la frontiere continuarea dotarii cu echipamente si mijloace de comunicare si control a inspectoratelor de politie sanitara veterinara de frontiera; Modernizarea laboratoarelor sanitare veterinare in vederea autorizarii si acreditarii si modernizarea circumscriptiilor de control alimente; Modernizarea laboratoarelor pentru controlul calitatii laptelui; Proiectarea si implementarea sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor, inclusiv proiectarea si punerea in functiune a retelei informatice a serviciilor veterinare din Romania; Alinierea legislativa la cerintele Uniunii Europene privind ecarisarea teritoriului si prelucrarea deseurilor de origine animala.

Actiunile specifice prevad:

Prioriti pe termen mediu Masurile prevazute pe termen scurt vor fi continuate prin activitati specifice privind: Continuarea imbunatatirii capacitatii (la nivel central si teritorial) de implementare a legislatiei armonizate si controlul respectarii acesteia; Continuarea alinierii la cerintele UE in ceea ce priveste capacitatea de diagnostic si testare de laborator; Continuarea implementarii sistemului national de identificare si inregistrare a animalelor; dezvoltarea si supravegherea functionarii retelei informatice a serviciilor veterinare din Romania; Continuarea alinierii la cerintele UE privind ecarisarea teritoriului si prelucrarea deseurilor de origine animala, prin implementarea legislatiei nationale armonizate in domeniu. 125

4.7.3. Sectorul fitosanitar

Situaia actual Prin HG nr. 440/2001, Agentia Nationala Fitosanitara a fost organizata ca Directie Fitosanitara, cu aceleasi atributii, in structura organizatorica a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. A fost infiintat Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide in Plante si Produse Vegetale, institutie aflata in coordonarea tehnica a Directiei Fitosanitare. Regulamentul de organizare si functionare a Laboratorului Central a fost aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 20/2001. Au fost elaborate si aprobate o serie de acte normative armonizate cu acquis-ul comunitar, in domeniile: Controlului fitosanitar: OG nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania; pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000 a fost elaborat un proiect de Hotarare de Guvern care in prezent este in curs de adoptare; Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 199/2000 privind persoanele imputernicite sa elibereze certificate fitosanitare pentru plante, produse vegetale sau articole reglementate destinate exportului (aceste acte legislative transpun Directiva Consiliului 2000/29/CEE); Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 80/2000 pentru aprobarea Normei privind conditiile minime necesare pentru efectuarea controlului fitosanitar vamal (Directiva Comisiei 98/22/CEE); Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 81/2000 privind masurile pentru combaterea si prevenirea raspandirii paduchelui din San Jose Quadraspidiotus perniciosus (Directiva 69/466/CEE); Controlului reziduurilor: OU nr. 262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale (Directivele 76/895/CEE; 86/362/CEE; 90/642/CEE); Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 29/2001 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante si produse vegetale in vederea efectuarii analizelor de laborator pentru determinarea nivelului de reziduuri de pesticide (Directiva 79/700/CEE); Ordin comun al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei nr. 95/224/2001 privind stabilirea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale, care transpune prevederile Directivelor Consiliului 76/895/CEE, 86/362/CEE si 90/642/CEE.

Prioriti pe termen scurt In cadrul obiectivului general de intarire a capacitatii administratiei fitosanitare in domeniul controlului fitosanitar, al reziduurilor de pesticide si al metodelor de diagnostic, pe termen scurt se prevede: Continuarea armonizarii legislative privind: controlul fitosanitar: inregistrarea producatorilor, depozitelor si centrelor de expediere a cartofilor de consum; obligatiile producatorilor si importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate si detaliile inregistrarii acestora; conditiile in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate pot fi introduse sau deplasate pentru testari, in scopuri stiintifice sau pentru lucrari de selectie varietala; controlul la Ralstonia solanacearum;

126

controlul produselor de uz fitosanitar: stabilirea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in plante si produse vegetale; interzicerea introducerii pe piata si a utilizarii produselor de uz fitosanitar care contin anumite substante active; plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar.

Dotarea si modernizarea Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara; Instruirea specialistilor in domeniul controlului fitosanitar si al controlului reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul general cuprinde urmatoarele masuri: Continuarea armonizarii legislative; Efectuarea de investitii, dotarea laboratoarelor, consolidarea sistemului informatic, intarirea punctelor de control la frontiera. Continuarea armonizarii legislative privind: controlul fitosanitar: pasaportul fitosanitar si reguli detaliate ale monitorizarii in scopul recunoasterii zonelor protejate; controlul produselor de uz fitosanitar: plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar.

Actiuni specifice: -

Intarirea controlului fitosanitar vamal si la locul de producere, precum si a controlului reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale; Alinierea metodelor de diagnostic, prin modernizarea echipamentelor, reorganizarea si extinderea retelei de laboratoare existente; Dotarea laboratoarelor de control a calitatii produselor de uz fitosanitar, laboratoarelor de prognoza si avertizare; Imbunatatirea facilitatilor de comunicare si a surselor de informare stiintifica; Extinderea sistemului informational computerizat la nivelul celor 42 de directii fitosanitare judetene si 32 de inspectorate vamale de carantina fitosanitara; Instruirea specialistilor in domeniul controlului fitosanitar, controlului calitatii produselor fitosanitare si controlului reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale.

4.7.4. Sectorul semine i material sditor

Situaia actual Se afla in aplicare Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 7/2000 privind regulamentul pentru testarea si inregistrarea semintelor de plante agricole. A fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Acest proiect de lege se afla in curs de avizare la ministerele implicate. Proiectul de act normativ are in vedere: definirea termenilor conform reglementarilor Uniunii Europene; detalierea conditiilor de admitere la import; reglementarea producerii si circulatiei unor seminte de plante in vederea conservarii resurselor genetice. Un capitol special cuprinde 127

prevederi specifice pentru reglementarea pietei semintelor si a comercializarii soiurilor modificate genetic. Prin noul cadru legislativ propus, s-a urmarit si optimizarea modalitatilor ulterioare de adoptare a actelor normative secundare, care sa cuprinda reglementari de aplicare ce permit o armonizare mai rapida cu prevederile specifice din legislatia Uniunii Europene in domeniu. Prioriti pe termen scurt Intarirea capacitatii institutionale si administrative in sectorul controlului si certificarii semintelor si materialului saditor, constituie obiectivul principal pe termen scurt si mediu. Pe termen scurt sunt prevazute: Continuarea procesului de armonizare legislativa, implementarea reglementarilor adoptate, instruirea personalului; Continuarea dotarii si modernizarii inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor si a Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor; Intarirea retelei informatice nationale in acest sector.

Prioriti pe termen mediu Urmatoarele masuri specifice sunt prevazute pe termen mediu: Perfectionarea procedurilor practice de aplicare a reglementarilor comunitare si urmarirea actualizarii permanente a legislatiei in domeniu; Intarirea capacitatii administrative, trecerea la autofinantarea organismelor care administreaza sectorul seminte si material saditor si cooperarea cu organismele asociative ale agentilor economici implicati; Intarirea controlului calitatii semintelor si materialului saditor.

4.7.5. Dezvoltare agricol i rural integrat prin Programul SAPARD

Situaia actual Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al Romaniei (PNADR) a fost aprobat de Comisia Europeana prin Decizia din 12 decembrie 2000, devenind astfel program operational multianual pentru perioada 20002006. Elaborat in conformitate cu Articolul 4 al Reglementarii (CE) nr. 1268/1999, care stabileste conditiile pentru intocmirea planurilor de dezvoltare rurala, PNADR fundamenteaza interventiile Programului SAPARD in Romania pentru perioada de preaderare, avand drept obiective preluarea acquis-ului comunitar si imbunatatirea structurilor de piata in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale. PNADR include o descriere in amanunt a masurilor propuse pentru implementare, structurate in patru axe prioritare definite in raport cu necesitatile agriculturii si spatiului rural romanesc: Axa 1 - Imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole procesate; Axa 2 - Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltarea agricola si rurala; Axa 3 - Dezvoltarea economiei rurale; Axa 4 Dezvoltarea resurselor umane. Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune i control financiar, precum i a cadrului general administrativ, legislativ i tehnic pentru implementarea Programului SAPARD, la data de 128

2 februarie 2001 a fost semnat la Bruxelles Acordul Multianual de Finantare intre Guvernul Romaniei i Comisia Comunitatilor Europene. In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2000, reprezentand 153.214.194 EURO, Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene au semnat, la data de 27 februarie 2001, la Bruxelles, Acordul Anual de Finantare. Ambele Acorduri de Finantare pentru Programul SAPARD se afla in procedura de ratificare, urmand sa intre in vigoare dupa notificarea indeplinirii procedurilor interne catre Comisia Europeana. Organismul insarcinat cu implementarea tehnica i financiara a Programului SAPARD este Agentia SAPARD, infiintata in baza OU nr. 142/2000, ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei i Padurilor. In cadrul Ministerului Integrarii Europene s-a constituit Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD (HG nr. 339/2001), organism responsabil cu asigurarea eficientei si corectitudinii coordonarii i raportarii procesului de monitorizare si evaluare a implementarii acestui program. La initiativa Autoritatii de Management, in consultare cu Agentia SAPARD, prin Decizia nr. 271/2001 a Primului Ministru al Guvernului Romaniei, s-a constituit Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD, care va asigura coordonarea implementarii Programului SAPARD pe intreaga perioada a derularii acestuia, in vederea realizarii obiectivelor specifice. Comitetul de Monitorizare este un organism cu atributii de coordonare i asigurare a eficientei i calitatii implementarii Programului SAPARD, avand in structura sa institutii si organisme nationale relevante, precum si reprezentanti ai Comisiei Europene, cu rol consultativ. Au fost stabilite localitatile in care isi vor desfasura activitatea Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD: Iasi pentru Regiunea 1 Nord-Est; Constanta pentru Regiunea 2 Sud-Est; Ploiesti pentru Regiunea 3 Sud Muntenia; Craiova pentru Regiunea 4 SudVest Oltenia; Timisoara pentru Regiunea 5 Vest; Satu-Mare pentru Regiunea 6 Nord-Vest; AlbaIulia pentru regiunea 7 Centru si Bucuresti pentru Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov. In vederea indeplinirii conditiilor necesare acreditarii Agentiei SAPARD, in prezent se desfasoara o serie de activitati legate de: Definitivarea manualelor de procedura aferente masurilor si submasurilor de finantare; Consolidarea sistemului informatic; Constructia sistemului de audit intern; Definitivarea structurii organizatorice corespunzatoare delimitarii functiilor specifice privind autorizarea platilor, contabilizarea si efectuarea acestora; Demersurile necesare in vederea ocuparii posturilor de executie din cadrul birourilor regionale de implementare.

De asemenea, se are in vedere amendarea si completarea OU nr. 142/2000 privind infiintarea si organizarea Agentiei SAPARD, aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OU nr. 142/2000. Prioriti pe termen scurt Obiectivul de promovare a dezvoltarii durabile si integrate a sectorului agricol si zonelor rurale prin programul SAPARD presupune preluarea acquis-ului comunitar in domeniu si ajustarea politicilor agricole si de dezvoltare rurala, si cuprinde urmatoarele masuri: 129

Armonizarea legislatiei si instruirea personalului din institutiile implicate si a potentialilor beneficiari; Asigurarea functionarii Agentiei SAPARD: pregatire si acreditare, instruire, dotare cu echipamente; Implementarea masurilor care sunt finantate in primul an de implementare a Programului SAPARD; Analiza, verificarea si selectia proiectelor din cadrul Programului SAPARD. Armonizarea legislatiei si elaborarea pachetului legislativ necesar implementarii masurilor si submasurilor aferente Programului SAPARD; Pregatirea si formarea personalului din administratia publica centrala si locala (formari tehnice si de analiza economica, monitorizare si evaluare pentru personalul de la nivelul administratiei locale); Pregatirea producatorilor agricoli si a celorlalti beneficiari si introducerea sistemului de educatie continua. Definitivarea cadrului legislativ si institutional pentru implementarea programului; Incheierea acordurilor pentru delegarea unor functii de implementare intre Agentia SAPARD si institutiile implicate; Semnarea Acordului dintre Agentia SAPARD si Fondul National privind procedurile financiare si responsabilitatile celor doua parti; Finalizarea tuturor procedurilor necesare implementarii Programului si a celorlalte activitati pentru inceperea procedurii de autoevaluare a Agentiei SAPARD de catre Unitatea de Audit Intern; Definitivarea sistemului informatic; Asigurarea cerintelor operationale pentru Unitatea de Audit Intern si Unitatea de plati; Autoevaluarea Agentiei SAPARD de catre Unitatea de Audit Intern a Agentiei, elaborarea raportului de autoevaluare si inaintarea raportului catre Fondul National pentru solicitarea inceperii preacreditarii Agentiei SAPARD; Preacreditarea nationala a Agentiei SAPARD; Transmiterea la Comisia Europeana a documentatiei necesare inceperii procedurilor de validare a acreditarii de catre Comisia Europeana; Publicitatea Programului si a masurilor; Lansarea oficiala a Programului SAPARD.

Actiuni specifice:

In ceea ce priveste acreditarea Agentiei SAPARD, sunt stabilite urmatoarele actiuni: -

Actiunea prioritara pe termen scurt o reprezinta asigurarea demararii programului si derularii masurilor SAPARD prevazute pentru primii doi ani de finantare: 130 Procesarea si marketingul produselor agricole si piscicole; Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale; Investitii in exploatatii; Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice si a veniturilor alternative;

Silvicultura; Pregatire vocationala; Asistenta tehnica.

Prioriti pe termen mediu Masurile prevazute pe termen mediu sunt: Derularea corespunzatoare a programului SAPARD pe cele 4 Axe principale si masurile aferente acestora; Asigurarea implementarii programului SAPARD si a functionalitatii intregului sistem operational, conform prevederilor Acordurilor de finantare incheiate cu Comisia Comunitatilor Europene.

4.7.6. Promovarea dezvoltrii sectorului agricol i a zonelor rurale

Situaia actual In vederea sustinerii dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale, au fost ratificate urmatoarele Acorduri: a) Acordul de imprumut 485-RO, dintre Romania si Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA), pentru finantarea proiectului de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni, in valoare de 12,4 mil. DST (aprox. 16,4 mil. USD), semnat in 10 mai 1999 si ratificat prin OG nr. 115/1999. Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea si stabilizarea mediului economic al comunitatilor rurale din zona proiectului prin promovarea intreprinderilor implicate direct sau care deservesc sectorul agroalimentar, precum si furnizarea de credite si servicii de dezvoltare rurala pentru acestea. Componentele proiectului prevad: Sprijin institutional, din care se finanteaza echipament de birou si costuri de operare, cursuri de formare; Credit rural, din care se acorda subimprumuturi beneficiarilor din zona proiectului, pentru activitati ca: imbunatatirea septelului, prelucrarea produselor alimentare, agroturismului si industriilor rurale; furnizarea de capital circulant pentru intreprinderi productive si finantarea stocurilor pentru comercializarea produselor de larg consum si agroalimentare.

b) Acordul de imprumut 4533-RO, dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pentru finantarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agricultura, in valoare de 11 mil. USD, semnat la data de 27.03.2000 si ratificat prin OG nr. 63/2000. Obiectivele proiectului sunt furnizarea tehnologiei, informatiei si instruirii necesare fermierilor si prelucratorilor agricoli, precum si imbunatatirea eficientei si costurilor in managementul cercetarii agricole. Proiectul are doua componente: Sprijin institutional, destinat cresterii capacitatii Agentiei Nationale de Consultanta Agricola si Consiliului pentru servicii agricole de a implementa proiectul; 131

Acordare de granturi, intr-o suma totala care nu depaseste 8 mil. USD, pentru proiecte cu preponderenta in cercetare agricola (ex. finantarea de cursuri pentru cultura ciupercilor si acordarea de fonduri pentru cresterea ciupercilor; infiintarea unor asociatii de producatori agricoli, imbunatatirea productiei de cartofi, extinderea tehnologiilor pentru productia de mere de calitate, la costuri minime, etc.).

Prioriti pe termen scurt i mediu Obiectivul principal - Promovarea dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale prevede, pe termen scurt si mediu, derularea componentelor privind: Sprijinul institutional: asistenta tehnica, dotare, instruire profesionala; Derularea de linii de credit si acordare de granturi, pentru activitatile prevazute in Acordurile financiare.

4.7.7. Sectorul forestier

Situaia actual Prin HG nr. 440/03.05.2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in structura acestuia functioneaza in coordonarea secretarului de stat pentru paduri: Directia strategii, politici si legislatie silvica si Directia regim si inspectie silvica. Au fost infiintate cele 16 Inspectorate silvice teritoriale de regim silvic si cinegetic, cu atributii in controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier public si de stat. Pentru a asigura o administrare corespunzatoare a fondului forestier si pentru evitarea impactului negativ asupra padurii datorat procesului de retrocedare a terenurilor forestiere, Directia regim si inspectie silvica are in componenta doua servicii de administrare: Serviciul de management al padurilor private si Serviciul pentru controlul aplicarii regimului silvic. Pentru implementarea unui sistem de control asupra integritatii fondului forestier public si privat, a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare a controlului aplicarii regimului silvic la nivel central si local, prin HG nr. 1046/2000. A fost elaborata Strategia dezvoltarii durabile a silviculturii pentru perioada 2000-2020 si Strategia Nationala pentru combaterea desertificarii, documente de programare care prevad.ca principale axe strategice: perfectionarea structurilor institutionale si promovarea unei legislatii forestiere in concordanta cu prevederile comunitare; gestionarea durabila a fondului forestier si conservarea biodiversitatii padurilor; adoptarea de masuri legislative si actiuni specifice pentru prevenirea si combaterea desertificarii, degradarii terenurilor si secetei. Armonizarea legislativa s-a axat, in principal, pe traspunerea partiala a unor cerinte comunitare privind: Clasificarea lemnului: HG nr. 1090/2000 pentru aprobarea criteriilor de masurare, clasificare si marcare a lemnului in stare bruta (Directiva Consiliului 68/89 referitoare la aproximarea legislatiei statelor membre privind clasificarea lemnului in stare bruta); Protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice: Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 1652/2000 privind aprobarea Normelor si indrumarilor tehnice privind protectia padurilor (Reglementarea Consiliului 3528/86 referitoare la protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice, Reglementarea Comisiei nr. 526/87 care contine reguli detaliate de aplicare a Reglementarii 3528/86);

132

Protectia padurilor impotriva incendiilor: Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 1654/2000 care aproba noile Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor in paduri (Reglementarea Consiliului 2158/92 privind protectia padurilor impotriva incendiilor; Reglementarea Comisiei 1170/93 care stabileste reguli de aplicare a Reglementarii 2158/92); Comercializarea materialului forestier de reproducere si standarde de calitate externa: au fost revizuite Instructiunile tehnice privind producerea si controlul genetic al materialelor forestiere de reproducere si Catalogul national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere, prin care sunt transpuse prevederi din Directiva Consiliului 66/404 referitoare la standardele de calitate externa si Directiva Consiliului 71/161 privind calitatea pentru materialul forestier reproductiv comercializat in Comunitate.

Pentru pregatirea unui Program de dezvoltare forestiera, propus a fi finantat printr-un imprumut rambursabil de la Banca Mondiala, Guvernul Japoniei a acordat un grant in valoare de 423.670 USD. Principalele activitati vizate in cadrul programului sunt: Sprijin institutional pentru managementul durabil al padurilor evaluarea rolului si responsabilitatilor institutionale pentru gospodarirea padurilor si elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru intocmirea bazei de date la nivel national si a sistemului de monitorizare a padurilor (158.090 USD); Dezvoltarea sectorului forestier evaluarea necesitatilor proprietarilor de paduri private, elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere si a unui studiu de fezabilitate pentru a determina viabilitatea economica si barierele in calea dezvoltarii sectorului forestier (101.000 USD); Proiectarea strategiei de constientizare publica (59.450 USD); Alte activitati cum ar fi: elaborarea unui studiu de impact si a unui plan de management de mediu privind realizarea programului, elaborarea unui studiu de evaluare sociala si proiectarea unui sistem de management financiar (105.130 USD).

Prioriti pe termen scurt Obiectivul general de armonizare legislativa si pregatire institutionala in domeniul forestier prevede pe termen scurt: Masuri de reforma legislativa adoptarea si implementarea de acte normative privind: masurarea, clasificarea si marcarea lemnului; monitorizarea forestiera; adoptarea legislatiei necesare pentru implementarea programului SAPARD corespunzatoare masurii Silvicultura; adoptarea si implementarea legislatiei privind perdelele forestiere de protectie; Sprijinirea proprietarilor de paduri private in managementul si gestionarea acestora; Reconstructia ecologica a padurilor si impadurirea unor terenuri degradate, precum si lucrari de corectare a torentilor.

Prioriti pe termen mediu Continuarea alinierii legislative la cerintele comunitare prevazute in Reglementarea (CE) 2158/92 privind protectia padurilor impotriva incendiilor, prin amendarea Codului Silvic. Aplicarea masurilor specifice este prevazuta a incepe din anul 2004; Revizuirea standardelor nationale privitoare la materialele forestiere de reproductie, in conformitate cu anexele Directivei 71/161/CEE, a caror aplicare este preconizata din anul 2004. 133

4.8.

Pescuitul

Situaia actual Cadrul legislativ Prin HG nr. 440/2001 pentru modificarea HG nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, activitatile de pescuit, piscicultura, salmonicultura, precum si cele de control si monitorizare in domeniul pescariei (inspectia piscicola, fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit), se afla in atributiile Directiei pescuit, piscicultura, salmonicultura, directie aflata in structura organizatorica a ministerului. Prin promulgarea Legii nr. 192/19.04.2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (MO nr. 200/20.04.2001), a fost creat cadrul legislativ de baza pentru restructurarea sectorului pescaresc si promovarea unor noi actiuni legislative si de constructie institutionala, menite a asigura preluarea si implementarea acquis-ului comunitar in domeniu. Organizarea fiierului navelor i ambarcaiunilor de pescuit A fost aprobat si este inaintat spre publicare in Monitorul Oficial, Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 599/17.04.2001 privind recalcularea tonajului navelor de pescuit. A fost elaborat si este in curs de aprobare Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei privind marcajul exterior al navelor de pescuit. Este in curs de elaborare Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru infiintarea Biroului fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit si a regulamentului sau de functionare. Aceste acte normative preiau integral prevederile R (CE) 1381/87 si R (CE) 2090/98 care stabilesc regulile detaliate la marcajul exterior a navelor de pescuit si normele pentru registrul navelor de pescuit comunitare. Sistemul de inspecie piscicol In baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, se afla in curs de elaborare Statutul si Regulamentul de organizare si functionare a Biroului pescuit si inspectii din cadrul Directiei pescuit, piscicultura, salmonicultura. Se preconizeaza ca inspectia piscicola sa cuprinda un numar de 86 persoane, la nivel central si teritorial, din care 20 de persoane vor desfasura inspectia activitatii de debarcare la tarm si transport. Restul personalului va avea atributii in inspectia activitatilor din acvacultura si cea in pescuitul din apele interioare. Inspectia activitatilor la bordul navelor de pescuit va fi efectuata de 10 persoane din cadrul Garzii de Coasta, din cadrul Ministerului de Interne. A fost incheiat in noiembrie 2000, un Protocol de colaborare in domeniul inspectiei pescuitului, intre Directia pescuit, piscicultura si inspectii din cadrul Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Garda de Coasta, componenta a Politiei de Frontiera din cadrul Ministerului de Interne. Acest protocol stabileste modalitatile de colaborare intre cele doua ministere in vederea prevenirii si combaterii pescuitului ilegal in apele de frontiera, apele interioare ale Dunarii, apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva a Romaniei. Structura naional de administrare a fondului piscicol In baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, se afla in curs de elaborare Statutul si Regulamentul de organizare si functionare a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, care are ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din domeniul public si privat al statului. Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol 134

este unitate in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si va administra fondul piscicol din apele interioare si piscicultura. Atributiile principale ale Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol sunt: privatizarea fermelor piscicole, incheierea de contracte pentru obtinerea autorizatiilor de pescuit, executarea de populari cu diferite specii valoroase de pesti, ce sunt pe cale de disparitie. ntrirea structurii administraiei i organizarea pieei de pete Directia pescuit, piscicultura si salmonicultura este compartimentul de activitate din structura proprie a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor cu atributii si responsabilitati in domeniul pescuitului marin si in apele interioare, piscicultura, salmonicultura, precum si a controlului asupra aplicarii legislatiei in domeniu. In prezent Directia pescuit, piscicultura, salmonicultura este structurata in: Biroul piscicultura, care gestioneaza fondul genetic si urmareste popularile in bazinele naturale neamenajate; Biroul pescuit si inspectii, care cuprinde activitatea legata de pescuit, inspectie piscicola, fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit si activitatea legata de statistica pescuitului. In ceea ce priveste negocierile la capitolul 8 Pescuitul, pe data de 30 martie 2001 au avut loc consultari tehnice cu Comisia Europeana privind Documentul de pozitie al Romaniei pentru acest capitol. Consultarile au avut loc pe baza chestionarului transmis de Comisia Europeana, prin care se solicitau informatii suplimentare si clarificari asupra pozitiei prezentate de Romania la acest capitol. A fost intocmit si transmis Comisiei Europene, Documentul de pozitie revizuit la capitolul 8 Pescuitul si a fost elaborata pozitia comuna pentru deschiderea negocierilor. Pe data de 17 mai 2001 a fost deschis capitolul in vederea negocierii cu UE. Documentul de pozitie complementar a fost transmis Comisiei la data de 7 iunie 2001. A fost elaborat un proiect de Hotarare de Guvern privind infiintarea portului pescaresc reprezentativ la Marea Neagra. Acest act normativ va permite crearea Pietei de peste la Capul Midia si instituirea sistemului de declarare zilnica a debarcarilor si desfacerilor productiei primare, prin note de vanzare-cumparare, conform cu cerintele europene (R(CE) 102/2000 privind organizarea comuna a pietei produselor din sectorul de pescuit si acvacultura). Actul normativ mentionat se afla transmis spre avizare la Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Avand in vedere importanta segmentului organizatiilor de producatori in organizarea pietei de peste, se va avea in vedere elaborarea unor noi legislatii secundare privind recunoasterea organizatiilor de producatori si implicarea lor in organizarea si dimensionarea productiei functie de cerere si oferta. In prezent functioneaza organizatii ale producatorilor de peste la Marea Neagra si in Delta Dunarii si doua organizatii privind procesarea si comercializarea pestelui si produselor din peste. Acestea urmeaza a se adapta in viitor cerintelor europene specifice, odata cu armonizarea legislatiei in domeniu. Se are in vedere elaborarea legislatiei nationale care sa raspunda prevederilor inscrise in R(CE) 80/2001 privind aplicarea R(CE) 104/2000, care se refera la comunicarile aferente recunoasterii organizatiilor de producatori. Prioriti pe termen scurt Obiectivul general de armonizare legislativa si intarire a capacitatii institutionale si administrative in domeniul pescuitului, prevede pe termen scurt: Continuarea armonizarii legislative privind: sistemul de raportare a capturilor si debarcarilor; norme de comercializare si etichetare a pestelui proaspat si produselor prelucrate; statistica pescuitului; organizatii de producatori si criterii de recunoastere; organizarea si functionarea Comitetului consultativ national pentru sectorul pescaresc organism cu rol de consultanta 135

in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea planului detaliat privind introducerea si implementarea Politicii Comune a Pescuitului si a strategiei si politicii de dezvoltare a sectorului (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea regulamentului de organizare si functionare a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol; Elaborarea regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei piscicole; Imbunatatirea Planurilor comune de actiune dintre Inspectia piscicola si Inspectoratele de politie judetene, Politia de Frontiera si Garda de Coasta; Intarirea capacitatii administrative si institutionale centrale si teritoriale prin reorganizarea fostei Directii de pescuit, piscicultura si inspectii, care sa cuprinda in structura finala sase birouri specializate: Pescuit, Statistica, Inspectie piscicola, Acvacultura, Produs piscicol, Fonduri Structurale;

Masurile de intarire a capacitatii administrative incep din 2001 si vor continua pana in 2007. Se urmareste intarirea capacitatii administrative centrale, respectiv a Directiei de pescuit, piscicultura, salmonicultura, in primul rand prin cresterea numarului de personal angajat si de aici asigurarea conditiilor necesare largirii atributiilor directiei, dezvoltarea capacitatii administratiei de aplicare a politicii nationale in domeniu, in stransa corelare cu cea comunitara (angajament asumat prin document de pozitie). Prioriti pe termen mediu Consolidarea sistemului de inspectie zonal (Marea Neagra, fluviul Dunarea si apele interioare) de supraveghere si control al respectarii reglementarilor privind exploatarea rationala a resurselor pescaresti si de incadrare in cotele alocate; Elaborarea actelor normative specifice privind aplicarea strategiei si politicii de dezvoltare a sub-sectorului acvacultura si de protectie a fondului genetic; Continuarea armonizarii legislative privind: organizarea si functionarea pietei de peste la nivel national; infiintarea pietei de licitatie; supravegherea normelor de igiena, calitate si a standardelor de comercializare a pestelui; monitorizarea preturilor de vanzare in punctele de debarcare; monitorizarea prin satelit a navelor de pescuit si crearea centrului de receptie de la tarm (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea actului normativ privind conditiile de acces ale navelor straine de pescuit in apele teritoriale ale Romaniei, pe baza de reciprocitate, similare conditiilor aplicate in statele membre UE (angajament asumat prin document de pozitie); Continuarea consolidarii institutionale si administrative centrale si teritoriale; instruire personal (proiect Phare); Dotarea cu echipamente pentru controlul activitatii la tarm pentru Inspectia piscicola, pentru activitatea de statistica, si dotarea cu instalatii de frig si de control al calitatii in punctele de debarcare.

136

4.9.

Politica n domeniul transporturilor

Situaia actual Asa cum se precizeaza si in Raportul Comisiei Europene din luna noiembrie 2000 privind progresele inregistrate de Romania privind integrarea europeana, in domeniul transporturilor s-au facut pasi importanti atat in ceea ce priveste adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar, cat si in ceea ce priveste obiectivele de infrastructura. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) a elaborat Documentul de pozitie revizuit pentru capitolul 9 Politica in domeniul transporturilor, care a fost transmis forurilor comunitare la 2 martie 2001. SERVICII DE TRANSPORT Transporturi interioare Transporturi rutiere Sectorul transporturilor rutiere nationale si internationale a fost cel mai dinamic in ceea ce priveste adaptarea la principiile economiei de piata. Pentru a satisface normele europene si a avea acces pe piata comunitara, operatorii romani de transport rutier s-au angajat in operatiuni de leasing, achizitionand camioane performante produse in Uniunea Europeana, in conditii financiare care au presupus eforturi substantiale. Astfel, o prima estimare arata ca, la 31.12.2000, existau in dotarea agentilor economici circa 5000 de vehicule corespunzand normelor Euro 1 si Euro 2 si circa 1000 de vehicule Euro 3 folosite pentru transportul rutier international. Conform prevederilor legislatiei romanesti, incepand cu data de 01.01.2001, vehiculele fabricate in strainatate si avand greutatea mai mica de 3,5 tone trebuie sa indeplineasca norma Euro 3 pentru omologarea de tip, iar de la 01.01.2002, pentru prima inmatriculare, la omologarea individuala. Operatorii romani de transport rutier beneficiaza pentru anul 2001 de 677 carnete CEMT, acelasi numar ca si in anul 2000. In raport cu parcul de vehicule performante, numarul de carnete CEMT este insuficient. Transporturile rutiere internationale se desfasoara in baza autorizatiilor bilaterale de transport. Numarul acestora, pe relatiile cu pondere mare in ceea ce priveste schimburile comerciale, este insuficient, ceea ce duce la costuri enorme pentru operatorii romani. Este de mentionat faptul ca accesul soferilor romani pe piata comunitara este, in continuare, conditionat de obtinerea vizei. Toate acestea cumulate, conduc la costuri uriase pentru operatorii romani si implicit la decapitalizarea lor, aceasta fiind una din cauzele pentru care aplicarea acquis-ului comunitar din domeniu se poate realiza numai in mod gradat (de exemplu introducerea tahografului, a pragului financiar pentru accesul la profesie). In relatia cu Statele Membre, Romania va beneficia, dupa intrarea in vigoare a Acordului rutier de tranzit, de inca 7000 de autorizatii rutiere de tranzit. Acordul rutier de tranzit, parafat de cele doua parti, va fi semnat in cursul acestui an. Transporturi feroviare Reforma sistemului feroviar din Romania a inceput in anul 1998 prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane (SNCFR). Aceasta s-a divizat intr-o companie nationala, doua societati nationale si doua societati comerciale avand ca obiecte de activitate: gestionarea infrastructurii feroviare si a patrimoniului auxiliar feroviar; transportul feroviar de marfuri; transportul feroviar de calatori; administrarea excedentului de active rezultat din divizarea SNCFR; 137

asigurarea serviciilor financiar-contabile si juridice.

Prin aceasta divizare s-a realizat separarea contabila si financiara a infrastructurii de partea de exploatare. De asemenea, s-a introdus taxa de acces pe infrastructura pentru operatorii feroviari. In scopul eficientizarii transportului de calatori si pentru a degreva bugetul de stat, prin HG nr. 1046/1999 (MO nr. 639/28.12.1999) privind infiintarea unor societati comerciale regionale de transport feroviar public de calatori prin reorganizarea Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori CFR-Calatori-SA, aceasta a fost la randul ei reorganizata, prin divizarea in opt operatori regionali si un operator de lung parcurs. Dupa un an de functionare independenta a celor noua societati, Guvernul a reanalizat activitatea acestora, cu scopul de a identifica avantajele si dezavantajele acestei separari. Dezavantajele care, prin efect, au depasit avantajele obtinute, au determinat Guvernul sa reuneasca cei noua operatori intr-unul singur, prin HG nr. 274/2001. Dezavantajele mentionate constau in faptul ca: nu exista inca un cadru legal care sa permita sustinerea din bugetele locale a costurilor aferente obligatiei de serviciu public; nu a fost inca stabilita modalitatea de separare a costurilor si veniturilor intre diferitii operatori care participa la acelasi proces de transport de calatori. Lipsa unui sistem de eliberare a biletelor de calatorie cu ajutorul tehnologiei informatice pe intreaga retea nu permite o repartizare corespunzatoare a veniturilor, ceea ce nu stimuleaza exploatarea pe principii comerciale a serviciului de transport feroviar de calatori; repartizarea activelor companiei de calatori initiale intre cei noua operatori nu a fost efectuata in mod corespunzator, avand ca urmare efecte negative, cum ar fi turnusuri mai putin eficiente pentru locomotive si mecanici, care au condus in final la costuri de exploatare mai ridicate.

Totusi, avantajele perioadei de functionare independenta au fost preluate in noua organizare, in sensul ca cei opt operatori regionali au devenit centre de costuri in cadrul SNTFC CFR Calatori, avand in acelasi timp un inalt grad de independenta manageriala. In acest mod, s-a mentinut un nivel corespunzator de responsabilitate a personalului de conducere a acestor centre. Ca o concluzie, se poate spune ca Guvernul a decis sa revina la organizarea unui singur operator de transport feroviar de calatori deoarece a constatat ca nu au fost create conditiile adecvate pentru functionarea independenta a celor noua societati feroviare, ceea ce a afectat in mod negativ serviciile feroviare de calatori. Pe langa operatorii enumerati mai sus, au fost licentiati si patru transportatori de marfa privati, ceea ce dovedeste ca in transporturile feroviare accesul liber la piata a devenit un fapt. In prezent, in Romania, operatorii de transport feroviar au la dispozitie o retea de 11.430 km, din care: 2.350 km linii duble electrificate si 1.514 km linii simple electrificate, avand in retea 1051 statii de cale ferata. Dotarea operatorilor feroviari desprinsi din SNCFR cuprinde 63.809 vagoane de marfa, 4.086 vagoane de calatori, 1.771 locomotive electrice, diesel electrice si diesel hidraulice. Au fost modernizate 35 de locomotive diesel si electrice, 157 de vagoane pentru calatori si 750 de vagoane de marfa. Transporturi combinate Tehnologia de transport combinat a suferit un regres major in perioada 1992-2000 in Romania. Cu toate ca exista 30 de terminale de transport combinat, dintre care doua terminale RO-LA, nu exista posibilitati financiare pentru dezvoltarea la parametri europeni a unor terminale de acest tip in marile centre logistice de distributie din tara (Bucuresti, Constanta, Sibiu, etc.). 138

Dezvoltarea transportului combinat, in general si a liniilor regulate in special, constituie prioritati ale Guvernului Romaniei. MLPTL a facut eforturi pentru promovarea si dezvoltarea unei linii de transport cu ferry-boat-ul intre portul Constanta si porturile georgiene si respectiv turcesti. Ca o masura de promovare si incurajare, autoritatile romane au acordat acestui tip de transport facilitati, cum ar fi scutirea de taxe portuare, in ideea materializarii legaturii cu tarile din Caucaz si Asia Centrala. Datorita parametrilor tehnici diferiti (lipsa terminalelor adecvate, diferenta de ecartament, etc) si din motive comerciale, pana in acest moment experimentul s-a dovedit a fi un esec. Pentru introducerea navelor ferry-boat Eforie si Mangalia, aflate in patrimoniul SNTFM CFR Marfa, in exploatare de linie pe rute situate in bazinul Marii Negre, urmeaza sa fie identificate sursele de finantare pentru elaborarea unor studii avand ca obiect: stabilirea fluxurilor de marfa transportate intre Europa si Asia (in ambele sensuri) si a posibilitatilor de atragere a acestora la transport pe coridorul pan-european de transport IV, cu continuare pe coridorul TRACECA, utilizand liniile de ferry-boat dintre Romania si Georgia fezabilitatea privind schimbarea automata a ecartamentului vagoanelor utilizand osii cu ecartament variabil.

In Romania exista premisele necesare dezvoltarii transportului combinat. Amenajarile existente si potentialul acestui tip de transport il recomanda pentru finantare prin PACT (Promoting Actions for Combined Transport - Regulamentul Consiliului 2196/98/CE) in conditiile in care Comisia Europeana va mai derula un astfel de program. Transporturi pe ci navigabile interioare Pana in 1990, pe Dunare exista o intreprindere de stat, operator unic, care efectua activitatile de transport fluvial, de operare portuara si de intretinere a infrastructurii. La inceputul anilor '90, intreprinderea s-a divizat in patru societati comerciale de transport fluvial, noua societati comerciale de operare portuara si doua regii autonome de administrare si intretinere a infrastructurii. In prezent, doi dintre operatorii de transport si toti cei noua operatori portuari sau privatizat. In ultimii ani au aparut si societati noi, cu capital integral privat. Serviciile portuare sunt prestate de catre agenti economici, in mare majoritate firme cu capital privat. Situatia economica in navigatia interioara este in continuare foarte critica: datorita blocarii Dunarii ca urmare a crizei din Kosovo, in perioada aprilie-decembrie 1999, agentii economici cu activitati in domeniul navigatiei interioare au suferit pierderi de aproximativ 100 MEURO si au fost obligati sa disponibilizeze 4000 de persoane dintr-un total de 5500 (numai in ce priveste personalul navigant). Pana la blocarea Dunarii, 80% din veniturile transportatorilor fluviali se realizau ca urmare a transporturilor derulate pe sectoarele ungar, german, si austriac. Aceasta situatie a ramas neschimbata pana in prezent. Ca urmare, Romania a cerut prin documentul de pozitie perioada de tranzitie pentru cabotajul dunarean pana la 31 decembrie 2011. Pana in luna iulie 2001 se va finaliza implementarea unui sistem performant de urmarire a traficului (VTMS) pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia, realizat cu fonduri nerambursabile olandeze si contributie din fonduri proprii ale Administratiei Canalelor Navigabile. Transporturi maritime Datorita nivelului ridicat de educare si formare profesionala, precum si a conditiilor de brevetare si atestare a navigatorilor, Romania figureaza pe Lista alba (IMO-MSC) a natiunilor care au implementat integral prevederile Conventiei internationale privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra, la 7 iulie 139

1978 (STCW 1978). Ca o recunoastere, mai multe administratii maritime (de ex. Marea Britanie) si-au manifestat intentia de a asigura pregatirea navigatorilor in Romania. Totodata, agentii de recrutare de personal din tari cu traditie in navigatie (de ex. Norvegia) s-au stabilit si opereaza in Romania. A demarat implementarea unui sistem performant de urmarire a traficului navelor in Portul Constanta (VTMIS), sistem care va fi pus in functiune pana la finele anului 2001. Ca urmare a observatiilor Comisiei, referitoare la domeniul sigurantei maritime, Ministerul Transporturilor a solicitat si a primit sprijin pentru rezolvarea aspectelor critice, materializat printr-un proiect de infratire institutionala cu un consortiu format din autoritatile relevante din Suedia si Spania. Acest proiect abordeaza aspectele privind implementarea activitatilor de: Flag State Implementation, Flag State Survey, Port State Control, cautare si salvare si interventie in caz de poluare, conform cerintelor conventiilor internationale si acquis-ului comunitar. Proiectul este finantat de catre UE si se va finaliza in luna martie 2002. Proiectul se deruleaza in conditii corespunzatoare. Servicii n porturi Administrarea si serviciile in porturi sunt reglementate prin OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor si serviciile in porturi. Administratiile portuare au obligatia de a intretine, repara si asigura functionalitatea infrastructurii portuare si de a asigura serviciile publice portuare. Aceste servicii sunt definite ca fiind serviciile minim necesare pentru functionarea in siguranta a porturilor si sunt restrictiv enumerate de lege. Asigurarea lor se realizeaza direct de administratia portului sau prin intermediul unor agenti economici, prin concesionare, asociere, cesiune sau altele asemenea. Sistemul de tarifare in vigoare in porturile maritime romanesti se aplica nediscriminatoriu operatorilor romani si straini. Sistemul contine prevederi stimulative pentru utilizarea intensiva a serviciilor portuare. Pentru prestarea serviciilor se percep tarife, operatorii portuari fiind obligati sa comunice administratiei portuare limitele maxime ale tarifelor. Administratiile portuare au obligatia sa centralizeze si sa publice anual tarifele pentru toate serviciile prestate in porturi, normele de operare si datele statistice privind traficul portuar. Este in curs de desfasurare activitatea de comercializare a serviciilor in porturi, care consta in externalizarea din cadrul administratiilor a acelor activitati susceptibile sa functioneze in regim concurential. Serviciile de remorcaj, legare/dezlegare a navelor si dragaj se desfasoara in regim concurential. Au fost externalizate din cadrul administratiilor serviciile de reparatii-intretinere a infrastructurii portuare, salubrizarea si paza, care au fost preluate de firme private. Serviciul de pilotaj a fost concesionat pe o durata de 10 ani la 4 firme pentru 4 zone de pilotaj diferite. Sigurana navigaiei Certificarea companiilor de navigatie romanesti/nave maritime, in conformitate cu prevederile Codului ISM - Codul international de management al sigurantei - se face de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei conform cu dispozitiile Legii nr. 85/1997 si ale HG nr. 510/1997, pe baza auditului efectuat de urmatoarele organisme internationale de auditare: Bureau Veritas, Germanischer Lloyd, Lloyd Register of Shipping, Det Norske Veritas si Ferriby Marine. Pana in prezent, conform cerintelor Codului ISM, au fost certificate 9 companii de navigatie (50 nave maritime). Eliberarea certificatelor statutare, in conformitate cu prevederile conventiilor internationale, se face de catre Registrul Naval Roman, in numele Guvernului Romaniei. Numarul de nave romanesti retinute pentru deficiente in cadrul activitatii de Port State Control in statele membre ale Paris MoU, a fost diminuat in anul 2000 la jumatate fata de 1999. Numarul deficientelor pentru care au fost retinute navele au scazut de asemenea la jumatate. 140

1999 Nr. nave retinute Nr. deficiente Nr. zile de retinere 36 312 312

2000 8 156 58

Marea majoritate a navelor cu deficiente a apartinut companiilor cu capital de stat care se afla in proces de lichidare si inchidere operationala. Este de mentionat ca o singura nava (Sammarina 4) se gaseste in situatia de a fi fost retinuta atat in anul 1999 cat si in 2000; aceasta a si fost vanduta pentru dezmembrare la data de 18.10.2000. In prezent, se afla sub pavilion roman 45 de nave, dintre care doar 34 sunt in proprietatea companiilor romanesti. Compania Nationala de Radiocomunicatii Navale RADIONAV S.A. - Constanta are in curs de derulare cu partenerul olandez MARITIME SYSTEM TECHNOLOGY proiectul Maritime Safety Radio Communication - Romania, realizandu-se sistemul de ascultare in banda de frecvente ultrascurte (canalul 16) pentru intreg litoralul romanesc al Marii Negre si, totodata, indeplinirea obligatiilor ce revin statului roman ca urmare a aderarii la Conventia internationala privind cautarea si salvarea pe mare - SAR, Hamburg 1979, precum si la Conventia internationala privind ocrotirea vietii omenesti pe mare - SOLAS, Londra 1974. Acest proiect a fost inclus in programul de finantare nerambursabila PSO PLUS, pe care Guvernul Olandei il deruleaza in Romania prin agentia guvernamentala SENTER. In vederea indeplinirii in totalitate a prevederilor conventiilor internationale, se vor achizitiona si instala in perioada 2001-2002: Echipament NAVTEX; Radiorelee de mica capacitate; Antena receptie omnidirectionala activa; Site-uri VHF in canalele 16, 70 si 24; Sistem DGPS; Remorcher multi functional de interventie, salvare si depoluare; Nava tip Life-boat; Nava de patrulare.

Transporturi aeriene Principalul operator aerian in Romania este Compania Nationala de Transporturi aeriene romane TAROM S.A.. In afara de TAROM, mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de transport aerian alti opt operatori aerieni, dintre care sapte cu capital privat. Licentierea operatorilor aerieni romani se face in baza Ordinului ministrului transporturilor nr. 578/1998 pentru aprobarea Reglementarii privind acordarea licentei de transport aerian, care preia cea mai mare parte a prevederilor aplicabile ale Regulamentului nr. 2407/92/CE. Toti operatorii aerieni romani detinatori de licenta de operatori de transport aerian au acces nediscriminatoriu pe rutele interne. Drepturile de trafic pe rutele internationale se acorda in conformitate cu prevederile acordurilor aeriene bilaterale incheiate de Romania.

141

La data de 12 ianuarie 2000 a fost semnat un contract intre Ministerul Transporturilor si un consortiu international condus de banca ABN AMRO, pentru servicii de consultanta in vederea privatizarii Companiei Nationale TAROM. In luna noiembrie 2000 a expirat perioada prevazuta pentru depunerea ofertelor in vederea cumpararii de actiuni la TAROM. Nici un investitor strategic nu si-a manifestat interesul in privatizarea companiei. Consultantul a propus amanarea procesului de privatizare si reluarea acestuia intr-un moment mai prielnic pe piata internationala, nu mai devreme de a doua jumatate a anului 2001. In luna octombrie 2000 a demarat proiectul Restructurarea TAROM si pregatirea companiei pentru privatizare, proiect finantat de UE prin programul Phare. Consultantul desemnat prin licitatie este Lufthansa Consulting. Proiectul urmeaza sa fie finalizat in luna octombrie 2002. INFRASTRUCTUR Romania este parte la acordurile si proiectele europene elaborate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite: Acordul european privind principalele artere rutiere internationale (AGR), 1975; Autostrada Trans-Europeana (TEM); Acordul european privind principalele linii internationale de cale ferata (AGC), 1985; Calea Ferata Trans-Europeana (TER); Acordul european privind marile linii de transport combinat international national si instalatiile conexe (AGTC), 1991; Protocol la AGTC privind folosirea cailor navigabile interioare in transportul combinat, 1997; Acordul european privind principalele cai navigabile interioare de importanta internationala (AGN), 1996.

Pe cale de consecinta, toate proiectele vizand infrastructura urmaresc respectarea parametrilor din aceste acorduri. Realizarea/modernizarea/reabilitarea infrastructurilor de transport are loc cu prioritate pe coridoarele pan-europene multimodale de transport. Romania a semnat Memorandumurile de Intelegere pentru dezvoltarea coridoarelor IV si IX si a zonei pan-europene de transport a Marii Negre. Romania va deveni parte si la Memorandumul de Intelegere pentru dezvoltarea coridorului VII, a carui finalizare a fost impiedicata datorita situatiei de pe Dunare. Raportul final TINA (octombrie 1999) constituie un document de referinta pentru stabilirea prioritatilor nationale in ceea ce priveste infrastructura tuturor modurilor de transport si punctele nodale. MLPTL a elaborat un proiect de lege pentru aprobarea Raportului final TINA, lege care va prelua si prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului European si Consiliului 1692/96. Proiectul se afla in circuit de avizare. Prin Legea nr. 91/2001, publicata in MO nr. 155/29.03.2001, Romania a ratificat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice si organizatorice referitoare la construirea unui nou pod mixt (rutier si feroviar) de frontiera intre cele doua tari, peste fluviul Dunarea. Infrastructura rutier Sunt in curs de derulare etapele a II-a si a III-a de reabilitare a drumurilor nationale (cu credite IFI si componenta de cofinantare de la bugetul de stat). 142

S-au finalizat lucrarile de amenajare a punctelor de control si trecere a frontierei Varsand (finantare CBC 3) si Bechet. In vederea realizarii de autostrazi, Guvernul Romaniei a adoptat OG nr. 16/1999 privind programul prioritar de constructie a autostrazilor din Romania. Programul cuprinde sectiuni de autostrada amplasate pe coridoarele paneuropene de transport IV si IX. Dintre acestea sunt in curs lucrari de constructie a autostrazii Bucuresti-Cernavoda. Infrastructura feroviar Este in derulare proiectul de reabilitare a cailor ferate romane (finantat prin credite IFI, fonduri nerambursabila Phare si fonduri de la bugetul de stat), care consta in achizitionarea de bunuri si servicii dupa cum urmeaza: masini de cale (grele si usoare); materiale de cale (sina si eclise, macazuri si materiale de sudura alumino-termica); sistem informatic integrat pentru cale ferata; modernizarea retelei de telecomunicatii feroviare; modernizarea instalatiei de centralizare in cinci mari statii situate pe coridorul IV (Ploiesti, Timisoara, Arad, Brasov, Bucuresti); vehicul feroviar de masurat calea; sistem informatic pentru elaborarea mersului trenurilor; modernizarea materialului rulant: 100 de vagoane de calatori, 750 de vagoane de marfa, 24 de locomotive electrice.

Au inceput lucrarile pentru reabilitarea tronsonului Bucuresti - Campina, parte a componentei feroviare a coridorului pan-european IV. Este in curs de derulare un imprumut prin fonduri ISPA de la Uniunea Europeana, pentru reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunea Baneasa Fetesti. De asemenea, s-a semnat un contract de imprumut cu JBIC pentru reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunile Bucuresti Nord - Baneasa si Fetesti - Constanta. Infrastructura de navigaie In scopul cresterii sigurantei navigatiei, pentru a asigura adancimi de navigatie pentru navele maritime pe sectorul maritim al Dunarii, Guvernul Romaniei a aprobat un credit de 15 milioane USD pentru construirea unei dragi performante. Draga a fost construita de catre IHC Holland si in acest an a inceput sa opereze. Acest efort vine in intampinarea dezvoltarii legaturilor de transport cu tarile din Caucaz si Asia Centrala. Din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare, se disting doua categorii de porturi: porturi publice, a caror infrastructura apartine domeniului public; porturi private, a caror infrastructura este proprietate privata.

Este in curs de derulare actiunea de inventariere a bunurilor apartinand domeniului public al statului din domeniul transporturilor, in vederea punerii la dispozitia utilizatorilor, in mod liber si
Proiectele mentionate sunt propuse de MLPTL si au importanta pentru dezvoltarea regionala. Coordonatorul national al fondurilor CBC este Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, motiv pentru care obiectivele marcate cu steluta se regasesc si in Programul de dezvoltare regionala.
3

143

nediscriminatoriu, a infrastructurilor portuare aflate in administrare, prin concesionare sau inchiriere, in conditiile legii. Aeroporturi Principalul obiectiv in ceea ce priveste dezvoltarea aeroporturilor din Romania il constituie dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti Otopeni. In cadrul acestui proiect a fost finalizata in 1998 etapa I, care a dus la dublarea capacitatii de prelucrare a pasagerilor (pana la 3 milioane de pasageri), prin finalizarea noului terminal dedicat plecarilor, construirea unui finger cu cinci cai de acces, extinderea si modernizarea platformelor de parcare aeronave, modernizarea pistelor de decolare/aterizare, construirea unei noi parcari pentru autovehicule, precum si dotarea cu echipamente aeroportuare moderne. De asemenea, a fost imbunatatit sistemul de drumuri de acces la aeroport si al celor de legatura cu DN 1. In prezent, este in curs de derulare etapa a II-a a programului de dezvoltare si modernizare, care consta in: reorganizarea si amenajarea terminalului vechi pentru fluxul de sosiri pasageri in trafic international si intern; extinderea zonelor de prelucrare a bagajelor la terminalul plecari; extinderea si amenajarea de cai rulare; parcare auto supraetajata; pasaj denivelat de acces la DN 1; pasaj denivelat sub calea de rulare nord-sud; cladiri si instalatii tehnologice; achizitii de echipamente aeroportuare; lucrari privind protectia mediului.

La Aeroportul International Timisoara a fost finalizata, in cursul anului 2000, lucrarea de reparatie capitala - suprafatarea cu covor asfaltic - al pistei de decolare/aterizare. De asemenea, se afla in faza finala lucrarea de reparatie capitala a balizajului luminos pe directia principala de aterizare/decolare, aceasta urmand a se incheia in cursul acestui an. In ceea ce priveste aeroporturile de interes local, au fost sprijinite, prin completarea finantarii, lucrari de reparatii capitale ale suprafetelor de miscare la aeroporturile Oradea, Cluj, Tulcea, Arad, Bacau, Suceava, si au fost demarate in cursul anului 2000 lucrari de modernizare a balizajelor luminoase la aeroporturile Cluj, Targu-Mures, Satu-Mare. In paralel cu lucrarile mentionate mai sus, a fost finantata achizitionarea de echipamente aeroportuare de catre majoritatea aeroporturilor din tara, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian. REFORMA INSTITUIONAL Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei este organul de specialitate al administratiei publice centrale si, de asemenea, este autoritate de stat in domeniul transporturilor. MLPTL isi exercita o parte din atributiile care ii revin prin organisme tehnice specializate aflate sub autoritatea sau in subordinea sa. Entitatile menite sa aplice legislatia in transporturi au fost create in marea lor majoritate prin externalizare din cadrul Ministerului Transporturilor, dupa cum urmeaza: 144 Autoritatea Rutiera Romana (ARR);

Autoritatea Feroviara Romana (AFER); Inspectoratul Navigatiei Civile (INC);

care au fost infiintate in octombrie 1998, in conformitate cu prevederile OG nr. 95/1998 privind infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor, si Registrul Auto Roman (RAR) care actioneaza in domeniul vehiculelor cu motor; Registrul Naval Roman (RNR) care emite pentru navele romanesti certificate de clasificare si, in numele Guvernului, in conformitate cu prevederile conventiilor internationale, certificate statutare; Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR) care a obtinut statul de membru cu drepturi depline al JAA in luna decembrie 2000; Inspectoratul Aviatiei Civile (IAvC) care, prin HG nr. 3/2001, nu mai este o directie in cadrul Directiei Generale a Transporturilor aeriene, ci se afla in cadrul MLPTL, sub autoritatea directa a unui secretar de stat. Prin aceasta separare au fost indeplinite cerintele Directivei 94/56 privind independenta organismului care efectueaza investigarea accidentelor si incidentelor in aviatia civila. In momentul aprobarii prin lege a OG nr. 51/1999 privind investigatia tehnica a accidentelor si incidentelor, care preia prevederile aplicabile ale Directivei 94/56, vor fi stabilite si sursele de finantare ale inspectoratului.

Activitatea organismelor de monitorizare, supraveghere si control din domeniul transporturilor sa consolidat. Reteaua din teritoriu a acestor institutii s-a organizat si s-a perfectionat, indeplinind rolul de interfata intre minister si operatorii de transport sau societatea civila. Activitatea de control a acestor institutii s-a imbunatatit prin completarea cadrului legislativ si prin dobandirea de experienta. Deoarece entitatile nou create trebuie sa-si intareasca structurile existente, MLPTL doreste sa promoveze proiecte cu asistenta comunitara in cadrul actiunilor de constructie institutionala. Determinat de situatia existenta si ca urmare a recomandarilor Comisiei, in vederea intaririi sigurantei rutiere, s-a promovat un proiect de twinning in acest domeniu, pentru care inca nu s-a putut asigura finantarea. MLPTL intentioneaza sa-l promoveze in continuare. Beneficiarii acestui proiect vor fi MLPTL, Autoritatea Rutiera Romana si Registrul Auto Roman. Pentru conformarea deplina cu normele comunitare privind inspectiile tehnice ale autovehiculelor, pentru racordarea organismelor romanesti la bazele de date relevante (de ex. aplicarea Acordului EUCARIS), precum si pentru imbunatatirea protectiei mediului, MLPTL considera necesara acordarea de asistenta pentru achizitionarea/modernizarea dotarilor tehnice necesare activitatilor de inspectie tehnica a vehiculelor. In sectorul feroviar, reforma a continuat conform celor mentionate la capitolul Servicii de transport. Totusi, AFER (Autoritatea Feroviara Romana), care, printre altele, are atributii privind siguranta transportului feroviar, precum si de licentiere si certificare a operatorilor, produselor si echipamentelor feroviare, dispune de un poligon de incercari feroviare pentru care este necesara achizitionarea de echipamente in vederea modernizarii. In acest sens, se are in vedere derularea unui proiect de asistenta tehnica cu fonduri Phare pentru modernizarea acestuia, ceea ce va conduce la intarirea capacitatii de implementare a acquis-ului comunitar de catre AFER si la cresterea sigurantei transportului feroviar. In domeniul transporturilor, majoritatea regiilor autonome au fost reorganizate in companii nationale, societati nationale sau societati comerciale. Si-au pastrat statutul de regie autonoma doar entitatile al caror statut nu poate fi modificat din motive obiective, cum ar fi Administratia Fluviala a Dunarii de Jos, care a fost creata printr-un document de drept international (Conventia 145

de la Belgrad 1948 ), sau Regia Autonoma Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian, care indeplineste atributii pe care si le-a asumat statul roman prin documente de drept international. A fost aprobata de catre Comisia Europeana finantarea unui proiect de twinning pentru siguranta maritima. Proiectul va dura doi ani, iar beneficiarii proiectului sunt MLPTL, Inspectoratul Navigatiei Civile si Registrul Naval Roman. Pentru elaborarea legislatiei secundare, in vederea transpunerii acquis-ului comunitar si intaririi capacitatii administrative a MLPTL in general, si a directiilor implicate in transpunerea acquisului in particular, se intentioneaza solicitarea de asistenta tehnica din partea Comisiei Europene. ARMONIZARE LEGISLATIV Cadrul juridic in vigoare consta in ansamblul actelor normative comunicate Comisiei Europene cu ocazia reuniunilor de screening, completat cu unele acte normative adoptate mai recent. Prin Documentul de pozitie, Romania si-a luat angajamentul ca majoritatea acquis-ului comunitar sa fie transpus la finele anului 2003. Transporturi interioare Transporturi rutiere Romania este parte la urmatoarele acorduri relevante incheiate sub egida Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite: Acord privind adoptarea de conditii uniforme pentru inspectiile tehnice periodice ale vehiculelor cu roti si recunoasterea reciproca a acestor inspectii (ITP), 1997; Acordul European privind transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR), 1957 si Protocolul la acesta din 1993; Acord privind transportul international al marfurilor perisabile si echipamentul special folosit pentru acest transport (ATP), 1970; Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR), 1990.

La data de 20.10.2000, Romania a semnat Acordul INTERBUS. Totodata, la 26.10.2000 s-a parafat textul Acordului intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de marfuri si promovarea transportului combinat. Acest Acord urmeaza a se semna in cursul anului 2001. In domeniul transporturilor rutiere au intrat in vigoare urmatoarele acte normative: In domeniul sigurantei rutiere: Ordinul ministrului transporturilor (OMT) nr. 208/2000 pentru aprobarea reglementarilor privind agrearea si verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de produse perisabile - RNTR 5; OMT nr. 538/2000 privind modificarea OMT nr. 536/1997 pentru aprobarea Reglementarilor privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor utilizate la vehicule rutiere si autorizarea agentilor economici care presteaza servicii de reparatii sau desfasoara activitate de reconstructie a vehiculelor rutiere; OMT nr. 565/2000 privind modificarea si completarea OMT nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementarilor privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere, inmatriculate, in normele

146

tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1; OMT nr. 566/2000 privind modificarea si completarea OMT nr. 251/1999 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania - RNTR 2; HG nr. 1374/2000, prin care se aplica prevederile ADR la transporturile rutiere interne.

Pentru efectuarea controalelor in trafic, se are in vedere formarea unor echipe mixte din inspectori ai MLPTL si ofiteri ai Politiei rutiere, care sa verifice respectarea prevederilor legislatiei in vigoare. Totodata, pentru aplicarea la traficul intern a prevederilor AETR (respectarea timpilor de lucru si de odihna ale soferilor), s-a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern care se afla in circuitul de avizare. Pentru efectuarea controalelor care vizeaza respectarea acestor timpi se vor forma echipe la care sa participe si reprezentanti ai MMSS. Totodata, se are in vedere si organizarea unor cursuri pentru pregatirea acestor inspectori. Problemele a caror rezolvare se are in vedere, in continuare, sunt urmatoarele: Aplicarea prevederilor privind greutatile maxime admisibile ale vehiculelor grele din Directiva Consiliului 96/53/CE din 25.07.1996 privind dimensiunile maxime admise in traficul national si international si greutatile maxime admise in traficul international pentru anumite vehicule rutiere care circula pe teritoriul Comunitatii;

Aceasta problema va fi rezolvata partial, in ceea ce priveste transportatorii Uniunii Europene, la intrarea in vigoare a Acordului intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de marfuri si promovarea transportului combinat. Prevederile directivei privind greutatile vor fi preluate in mod gradual, pe masura ce se vor finaliza etapele de reabilitare a infrastructurii rutiere romanesti. Avand in vedere ca evolutia lucrarilor de reabilitare este strict conditionata de finantare, este posibil ca, la aderare, sa se solicite perioada de tranzitie pentru aplicarea in totalitate a acestei directive. In etapa actuala, s-a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern prin care se preiau partial prevederile Directivei 96/53; Aplicarea prevederilor privind pragul financiar pentru accesul la ocupatia de transportator rutier; Aplicarea prevederilor din Directiva Consiliului 99/62 privind taxarea vehiculelor grele de marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri cu o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2011, prevederile legislatiei sociale din Regulamentul Consiliului 3820/85/CEE din 20.12.1985 privind armonizarea unei anumite legislatii sociale referitoare la transportul rutier cu referintele sale conexe neputand fi aplicate atata timp cat nu toate vehiculele cu care se deruleaza transporturi de marfuri si calatori in trafic national sunt echipate cu tahografe. Mai mult decat atat, pentru anumite parcuri de autovehicule nu se justifica din punct de vedere economic montarea acestor dispozitive, mai ales aplicarea retroactiva a prevederilor directivei. Chiar si echiparea vehiculelor performante care efectueaza transporturi internationale va reprezenta un efort considerabil in conditiile in care se impune ca tahograful sa fie unul cu inregistrare digitala. Prevederile acestei directive vor fi transpuse pana la sfarsitul acestui an.

Prevederile comunitare privind instalarea tahografelor si a limitatoarelor de viteza se aplica pentru vehiculele aflate la prima inmatriculare incepand cu 1 ianuarie 2000. MLPTL analizeaza implicatiile de natura legislativa, sociala, economica ale preluarii si aplicarii prevederilor comunitare in domeniile problema, lucrand la elaborarea de studii si calendare pertinente pentru armonizare, prezentate si in Documentul de pozitie.

147

Transporturi feroviare In domeniul feroviar Romania aplica prevederile aplicabile ale acquis-ul de baza: Directiva Consiliului 91/440 privind dezvoltarea cailor ferate comunitare si Directiva Consiliului 95/18 privind licentierea intreprinderilor feroviare sunt preluate in totalitate in legislatia romana prin actele normative care au insotit reforma sistemului feroviar in Romania; Directiva Consiliului 95/19 privind alocarea capacitatilor de infrastructura si tarifarea cheltuielilor de infrastructura este preluata in legislatia romana prin OG nr. 133/2000.

Incepand cu data de 7 martie 2000, sistemul feroviar din Romania, reprezentat de CFR-SA, a dobandit statutul de observator in cadrul Comunitatilor Cailor Ferate Europene. Noua legislatie in domeniul transporturilor feroviare este reprezentata de OG nr. 49/1999 privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata si HG nr. 323/2000 privind stabilirea componentei, atributiilor si regulamentului de organizare si functionare ale Comitetului Interministerial pentru transportul marfurilor periculoase pe calea ferata, prin care se preiau prevederile Directivei 96/49 referitoare la armonizarea legislatiilor statelor membre privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata. Prin acest act normativ se aplica RID la transporturile feroviare interne. In vederea preluarii prevederilor Directivei Consiliului 96/48 privind interoperabilitatea sistemului feroviar de mare viteza trans-european si avand in vedere adoptarea Directivei privind interoperabilitatea sistemelor feroviare conventionale, MLPTL va solicita evaluarea AFER in scopul acreditarii acestuia ca organism notificat in masura in care AFER va satisface criteriile stabilite in directiva. Organismul tehnic de specialitate (AFER) are in competenta evaluarea conformitatii si certificarea calitatii in domeniul transportului feroviar. Transporturi combinate Incepand cu 1 ianuarie 2000, a intrat in vigoare OG nr. 88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de marfuri, prin care s-au preluat prevederile Directivei 92/106/CEE referitoare la stabilirea regulilor comune pentru anumite transporturi combinate de marfuri intre Statele Membre. Prin HG nr. 193/2000 s-au aprobat normele metodologice de aplicare a OG nr. 88/1999, care prevede posibilitatea scutirii de la plata impozitului aferent profitului reinvestit pentru operatorii care investesc in dezvoltarea infrastructurii si echipamentelor pentru transportul combinat. Transporturi pe ci navigabile interioare Legislatia romana a preluat in cea mai mare parte acquis-ul comunitar din domeniu. Navelor si echipajelor renane li se permite accesul liber pe Dunare si in porturile dunarene, in vreme ce navelor romanesti, chiar daca acestea corespund standardelor CCNR si echipajelor romanesti cu calificare cel putin egala cu a celor renane, nu li se permite accesul pe Rin. Romania si-a facut cunoscuta oficial, in anul 1998, dorinta de a incepe negocieri vizand identificarea unei solutii de a deveni membra a CCNR. Raspunsul CCNR a fost ca astfel de negocieri nu sunt oportune si ca autoritatile romane vor fi informate in momentul in care aceasta opinie se va schimba. Avand in vedere aceasta situatie, acquis-ul comunitar de inspiratie renana din acest domeniu va putea fi preluat de catre Romania doar la data aderarii. MLPTL a aprobat prin ordin al ministrului Regulamentul de transport al marfurilor periculoase pe caile navigabile interioare. In ceea ce priveste cerintele de calificare profesionala pentru navigatori, legislatia romana este mai cuprinzatoare decat cea comunitara. 148

Referitor la cerintele tehnice pentru navele de navigatie interioara, in prezent sunt in vigoare reguli ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU, iar preluarea prevederilor comunitare in materie se va putea face pe termen mediu. Transporturi maritime In perioada 2000-2001 au fost adoptate urmatoarele acte normative: Legea nr. 23/2001 pentru aprobarea OG nr. 53/1999; Legea nr. 18/2001 pentru aprobarea OG nr. 127/2000 privind acceptarea unor amendamente la Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la 1 noiembrie 1974; OG nr. 76/2000, aprobata prin Legea nr. 16/2001, pentru acceptarea Rezolutiei A.747(18) referitoare la aplicarea masurarii tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptata la 4 noiembrie 1993 de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale. Prin acest act normativ s-au preluat prevederile Regulamentul Consiliului nr. 2978/94/CEE cu privire la punerea in aplicare a Rezolutiei IMO A 747(18); OG nr. 122/2000, aprobata prin Legea nr. 20/2001, pentru acceptarea amendamentelor la Anexa la Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra, la 7 iulie 1978 (STCW 1978), si a Codului privind pregatirea, brevetarea/atestarea si efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferintei partilor la aceasta conventie, la Londra, la 7 iulie 1995, precum si a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezolutii ale Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale; OU nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de cautare si salvare pe mare dintre statele riverane Marii Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998; Legea nr. 80/2000 privind aprobarea OG nr. 58/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994; HG nr. 1335/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere in aplicare a prevederilor Conventiei privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994, precum si a standardelor si procedurilor specifice Romaniei; Legea nr. 160/2000 privind aprobarea OG nr. 14/2000 pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu hidrocarburi, adoptata la Londra la 30 noiembrie 1990; Legea nr. 158/2000 privind aprobarea OG nr. 15/2000 pentru aderarea Romaniei la Protocolul din 1992 pentru amendarea Conventiei internationale privind raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, incheiat la Londra la 27 noiembrie 1992; HG nr. 1232/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a prevederilor Conventiei internationale privind raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992); OG nr. 110/2000 pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala privind salvarea, adoptata la Londra la 28 aprilie 1989; 149

Legea nr. 155/2000 pentru aprobarea OG nr. 16/2000 privind ratificarea unor conventii adoptate de Organizatia Internationala a Muncii; Legea nr. 19/2001 (MO nr. 100/27.02.2001) privind aprobarea OG nr. 56/1999 pentru ratificarea Conventiei nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale si a Protocolului din 1996 la aceasta conventie; OMT nr. 215/2000 - Norme tehnice privind constructia si echiparea navelor de pescuit maritime cu lungimi de 24 metri sau mai mari prin care s-au preluat prevederile Directivei Comisiei nr. 97/70/CE, asa cum a fost amendata de Directiva Comisiei nr. 99/19/CE, prin care se instituie un regim armonizat de siguranta pentru navele de pescuit cu lungimea de 24 metri si peste; OMT nr. 216/2000 - Norme tehnice privind aprobarea de tip a echipamentelor si produselor, pentru nave maritime, prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte prin care s-au preluat prevederile Directivei Comisiei nr. 96/98/CE, asa cum a fost amendata de Directiva Comisiei nr. 98/85/CE cu privire la echipamentul maritim; OMT nr. 291/2000 - Instructiuni de inspectie privind Sistemul armonizat de inspectare si certificare prin care s-au preluat prevederile Rezolutiei IMO A. 746(18), asa cum a fost amendata de Rezolutia MSC.83(70); OMT nr. 552/2000 pentru modificarea si completarea anexei la OMT nr. 288/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru constructii navale, prin care s-au preluat prevederile Rezolutiei IMO A.754(18) si ale Rezolutiei IMO A.688(17).

Transporturi aeriene Romania este unul dintre statele care participa la negocierea Acordului multilateral privind infiintarea unei zone europene comune de aviatie (ECAA), alaturi de Comunitatea Europeana, cele 10 tari asociate, Norvegia si Islanda. Au fost implementate prin OMT nr. 9/2000 toate reglementarile comunitare cu impact asupra protectiei mediului, cuprinse in acquis-ul pe aviatie civila (Directivele 51/80, 629/92, 14/92 si Regulamentul 925/99). Romania a semnat la data de 18 noiembrie 1999 Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international incheiata la Montreal la 28 mai 1999. Conventia a fost ratificata prin OG nr. 106/2000, aprobata prin Legea nr. 14/2001. In cursul anului 2000, s-a finalizat procesul de implementare a reglementarilor emise de JAA, prevazute in anexa la Regulamentul nr. 3922/1991 privind armonizarea cerintelor tehnice si a procedurilor administrative, cu modificarile si completarile ulterioare. Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare pe termen scurt, in domeniul transporturilor, sunt: A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport prin: 150 finalizarea etapei a II-a de reabilitare a drumurilor nationale; continuarea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale; inceperea lucrarilor la etapa a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale; continuarea constructiei autostrazii Bucuresti-Constanta, sectiunile Bucuresti-FunduleaLehliu-Fetesti-Cernavoda (coridorul IV); demararea lucrarilor pentru largirea la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu (coridorul IX);

demararea reabilitarii DN 6 sectorul Timisoara-Cenad (coridorul IV) si constructie centuri Craiova si Timisoara; finalizarea amenajarii punctului de trecere a frontierei Petea; continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente; continuarea lucrarilor la sectiunea rutiera Vestem-Miercurea Sibiului, situata de DN 7 (coridorul IV); continuarea lucrarilor la sectiunea rutiera Ramnicu Sarat - Marasesti, situata pe DN 2 (coridorul IX); continuarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare de pe coridorul IV CurticiConstanta cu demararea lucrarilor pe sectiunea Bucuresti-Brasov, tronsonul BucurestiCampina; demararea reabilitarii si modernizarii sectorului feroviar Bucuresti-Constanta (coridorul IV); electrificarea liniei de cale ferata Doaga-Tecuci-Barbosi; construirea liniei noi de cale ferata Harlau-Flamanzi; continuarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale; continuarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana; implementarea sistemului informatic IRIS la calea ferata; modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare; demararea proiectelor tehnice din cadrul programelor de reabilitare a infrastructurii; feroviare pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe tronsoanele Curtici-Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani; demararea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare; demararea proiectului tehnic pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat; continuarea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea; continuarea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier; efectuarea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii podului de la Giugiu-Ruse; continuarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati; demararea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata; continuare lucrari terminal de containere in portul Constanta; finalizarea actiunii de concesionare a infrastructurii portuare apartinand domeniului public al statului; demararea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul adiacent molului I; demararea constructiei terminalului de containere pe molul II Sud; 151

finalizarea lucrarilor de reparare a digului de larg in Portul Constanta si a lucrarilor la digurile de nord si sud; demararea lucrarilor de constructie a terminalului LPG in portul Constanta; demararea proiectului de ecologizare a Dunarii, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de depoluare; demarare proiect de asigurare a navigabilitatii pe Dunare pe sectorul Calarasi-Sulina; finalizarea etapei a II-a a proiectului de Dezvoltare si modernizare - Aeroportul International Bucuresti-Otopeni; finalizarea proiectului de modernizare si introducere a taxarii pe autostrada Bucuresti-Pitesti; finalizarea reparatiilor capitale a balizajului luminos decolare/aterizare la Aeroportul International Timisoara; pe directia principala de

finalizarea lucrarilor de reparatie capitala si modernizare balizaje luminoase la aeroporturile Constanta, Cluj, Satu-Mare, Targu-Mures; demararea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de alimentare electrica.

B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin: continuarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane; asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane; modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing; continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa; demararea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare; continuarea comercializarii porturilor romanesti; continuarea programului de restructurare a companiei TAROM si a celui de innoire a flotei de aeronave; punerea in functiune a sistemului VTMIS in Portul Constanta; punerea in functiune a sistemului de urmarire a traficului VTMS pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia; modernizarea serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian in Arad, Bucuresti si Constanta, finalizarea constructiei centrului unic de dirijare CDZ Bucuresti, care va prelua managementul traficului aerian din intregul spatiu aerian al Romaniei-FIR Bucuresti, instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata, continuarea procesului de implementare a programului de utilizare flexibila a spatiului aerian/FUA); finalizarea lucrarilor la sistemul de balizaj luminos si a celor de reparatii capitale la pista de decolare/aterizare (suprafatare) la Aeroportul International Timisoara.

C. Armonizarea legislativa (conform anexei de armonizare legislativa); D. Dezvoltarea institutionala: 152

continuarea procesului de reorganizare a unor activitati desfasurate in cadrul societatilor feroviare rezultate in urma reorganizarii SNCFR; reluarea procesului de privatizare a Companiei Nationale TAROM (obiectiv in cadrul programului de dezvoltare institutionala a sectorului privat imprumut PIBL/BIRD); demararea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL; acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor; punerea in practica a unor programe de instruire, atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor; evaluarea capacitatii institutionale a organismelor tehnice specializate existente; continuarea si finalizarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei maritime; demararea proiectului de asistenta tehnica pentru siguranta rutiera; demararea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica; demararea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii administrative a AFER; demararea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere; perfectionarea cadrului institutional din navigatia maritima, prin: infiintarea unui organism care sa coordoneze intreaga activitate de transport maritim, inclusiv siguranta maritima, cautarea si salvarea vietii umane si a navelor in pericol, lupta impotriva poluarii; stabilirea clara a responsabilitatilor pentru aplicarea acquis-ului comunitar in materie; reorganizarea Registrului Naval Roman; adoptarea cadrului legal de colaborare cu organizatii de inspectie si supraveghere recunoscute in Uniunea Europeana; crearea unui organism care sa execute toate activitatile legate de cautarea si salvarea vietii umane si a navelor aflate in pericol si de actiune in caz de poluare.

finalizarea procedurii de acreditare a Academiei Romane de Aviatie ca organizatie de training conform JAR FCL.

Prioriti pe termen mediu Obiectivele prioritare pe termen mediu, in domeniul transporturilor, sunt: A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport prin: finalizarea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale; finalizarea etapei a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale; demararea lucrarilor la variantele de ocolire a marilor orase pe coridorul IV; finalizarea constructiei autostrazii Bucuresti-Cernavoda (coridorul IV); demararea constructiei autostrazii Cernavoda-Constanta (coridorul IV); demarare proiect de constructie by-pass-uri (coridorul IV); 153

demararea lucrarilor pe sectiunea de autostrada Deva-Nadlac (coridorul IV); finalizarea sectiunii rutiere Vestem-Miercurea Sibiului (coridorul IV); finalizarea sectiunii rutiere Ramnicu Sarat-Marasesti (coridorul IX); finalizarea lucrarilor de largire la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu (coridorul IX); finalizarea reabilitarii DN 6, sectorul Timisoara-Cenad, si constructie centuri Craiova si Timisoara; continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente; demararea lucrarilor de modernizare a componentei feroviare a Coridorului IX; continuarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare de pe coridorul IV CurticiConstanta cu finalizarea lucrarilor pe sectiunea Bucuresti-Brasov, tronson BucurestiCampina; continuarea reabilitarii si modernizarii sectorului feroviar Bucuresti-Constanta (coridorul IV); finalizarea electrificarii liniei de cale ferata Doaga-Tecuci-Barbosi; finalizarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale; continuarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana; finalizarea implementarii sistemului informatic IRIS la calea ferata; modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare; demararea lucrarilor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe urmatoarele tronsoanele Curtici- Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani; continuarea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare; realizarea lucrarilor pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat; finalizarea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea; finalizarea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier; finalizarea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii podului de la Giugiu-Ruse; finalizarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati; continuarea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata; finalizare lucrari terminal de containere in portul Constanta; finalizarea comercializarii porturilor romanesti; finalizarea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul adiacent molului I; finalizarea constructiei terminalului de containere pe molul II Sud; demararea lucrarilor pentru completarea digului de nord cu 1 km in Portul Constanta; finalizarea etapei I de constructie a terminalului LPG;

154

continuarea proiectului privind mediul si infrastructura in portul Constanta; finalizarea proiectului de ecologizare a Dunarii, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de depoluare; continuarea lucrarilor pentru imbunatatirea navigabilitatii Dunarii pe sectorul Calarasi-Sulina (consolidari si aparari de maluri, implementarea sistemului de semnalizare si masuratori topohidrografice si demararea lucrarilor de protejare si consolidare a malurilor Canalelor DunareMarea Neagra si Poarta Alba- Midia); demararea fazei a III-a din cadrul proiectului Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni in functie de evolutia traficului; finalizarea lucrarilor de reparatie capitala a suprafetelor de miscare la Aeroportul International Bucuresti-Baneasa; extinderea platformei de imbarcare-debarcare si continuarea suprafatarii cailor de rulare la Aeroportul International Timisoara; continuarea reparatiei capitale a suprafetelor de miscare la aeroporturile de interes local; asigurarea pentru toate aeroporturile a unui parc modern de echipamente aeroportuare, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian; continuarea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de alimentare electrica; demararea proiectului de reabilitare gari si comercializare activitati; demararea etapei a V-a de reabilitare a drumurilor nationale; demararea etapei a VI-a de reabilitare a drumurilor nationale.

MLPTL a solicitat finantare din Phare 2000 (din fondurile aferente dezvoltarii regionale) pentru reabilitarea urmatoarelor infrastructuri rutiere: conectarea orasului Vaslui cu coridorul IX prin DN 24 Crasna-Vaslui; DN 2B sectorul Galati-Giurgiulesti; fluidizarea traficului de frontiera pe DN 24 in zona municipiului Tecuci; imbunatatirea traficului pe E 80 intre Galati si Slobozia; realizarea ocolirii municipiului Cluj-Napoca.

B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, prin: finalizarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane; asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane; modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing; continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa; continuarea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare; demararea proiectului de reabilitare vagoane intercity; asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane; 155

finalizarea comercializarii porturilor romanesti; introducerea unui sistem computerizat de rezervare locuri si masini de cale; continuarea proiectului de eliminare a efectelor inundatiilor; demararea proiectului de reabilitare vagoane intercity; inceperea implementarii sistemului VTMS la capitaniile Galati, Tulcea si Drobeta-Turnu Severin; achizitionarea de aeronave Boeing 737-700; modernizarea parcului de locomotive diesel-electrice.

C. Armonizarea legislativa (conform anexei de armonizare legislativa); D. Dezvoltarea institutionala: continuarea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL; continuarea actiunii de acreditare, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor; continuarea programelor de instruire, atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor; reorganizarea, acolo unde este cazul, a organismelor tehnice specializate existente; continuarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere, in masura in care finantarea va fi aprobata; finalizarea proiectului de asistenta tehnica privind activitatea de inspectie tehnica; continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii administrative a AFER.

4.10. Impozitarea
4.10.1. Impozitarea indirect
4.10.1.1. Taxa pe valoarea adugat

Situaia actual Armonizarea legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata cu reglementarile Uniunii Europene in domeniu a fost continuata, potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se importante realizari prin intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2000 a OU nr. 215/1999, care a modificat si completat reglementarile referitoare la TVA, si la 15 martie 2000 a OU nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata, care a reunit toate prevederile in domeniu intr-un singur act normativ. In scopul imbunatatirii transparentei si coerentei cadrului legislativ in domeniul fiscal, a fost elaborat un proiect de lege privind taxa pe valoarea adaugata, care va include toate prevederile OU nr. 17/2000, normele aprobate prin HG nr. 401/2000 precum si prevederile din legile speciale. 156

Prin noul act normativ care va intra in vigoare la 1 iulie 2001 vor fi anulate o serie de facilitati acordate prin legi speciale si care nu erau in concordanta cu prevederile Directivei 77/388/CEE, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume: scutirea de la plata TVA pentru veniturile realizate din activitati proprii de catre partidele politice; scutirea de la plata TVA cu exercitarea dreptului de deducere a tarifelor incasate de catre concesionarii de autostrazi si tronsoane de cale ferata din exploatarea acestora; scutirea de la plata TVA a elementelor infrstructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum si terenurile destinate acestui scop; societatile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romane, precum si intreprinzatorii particulari sau asociatiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizare si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in zona defavorizata, beneficiau pentru investitiile nou-create de scutirea de la plata TVA pentru masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele si mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse in tara, in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona; scutirea de la plata TVA pentru Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman si federatiile sportive nationale pentru achizitiile de pe piata interna de echipament sportiv, instalatii si aparatura specifica, necesare activitatii de pregatire, reprezentare si participare a sportivilor si echipelor componente ale loturilor sportive nationale si olimpice la competitii internationale oficiale.

In vederea inlaturarii diferentelor inca existente si a alinierii legislatiei la prevederile legislatiei comunitare, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: operatiunile scutite de la plata TVA: in actuala legislatie unele din scutirile de la plata TVA nu sunt in concordanta cu prevederile Directivei a VI-a 77/388/CEE, iar unele scutiri permise de legislatia comunitara sunt impozabile potrivit legislatiei romanesti; operatiunile supuse cotei zero de TVA (scutite cu drept de deducere, conform legislatiei comunitare): in legislatia romaneasca persista inca diferente fata de legislatia comunitara in ceea ce priveste aceste operatiuni; baza de impozitare: legea romana nu include subventiile acordate in baza de impozitare; schemele speciale: legislatia romana nu contine scheme speciale de impozitare in cazul micilor intreprinzatori, producatorilor agricoli, obiectelor de arta, de colectie sau antichitati.

Prioriti pe termen scurt Introducerea cotei reduse de TVA pentru unele produse si servicii Directiva a VI-a 77/388/CEE; Reconsiderarea conditiilor de acordare si justificare a cotei zero de TVA Directiva a VI-a 77/388/CEE; Revizuirea operatiunilor scutite si a celor care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata Directiva a VI-a 77/388/CEE; Revizuirea conditiilor de rambursare a taxei pe valoarea adaugata Directiva a VII-a 79/1072/CEE.

157

Prioriti pe termen mediu Restrangerea numarului de operatiuni scutite de la plata TVA potrivit legislatiei comunitare Directiva a VI-a 77/388/CEE; Reglementarea si implementarea regimurilor speciale de impozitare in cazul micilor intreprinzatori, producatorilor agricoli, obiectelor de arta, de colectie sau antichitati Directiva a VI-a 77/388/CEE.

4.10.1.2.

Accize

Situaia actual Armonizarea legislatiei privind accizele cu reglementarile Uniunii Europene in domeniu (Directivele CEE 92/12, 92/78, 92/79, 92/80, 92/81, 92/82, 92/83, 92/84 cu modificarile ulterioare) a fost continuata potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se importante realizari prin OG nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor (act normativ care a intrat in vigoare la data de 15 februarie 2000), cu modificarile si completarile ulterioare. In prezent, a fost elaborat si va fi adoptat pana la 31 decembrie 2001 un proiect de lege care sa reglementeze regimul accizelor. Acest proiect de lege preia atat prevederile armonizate din OG nr. 27/2000, cat si alte prevederi ale directivelor comunitare. In mod concret, stadiul actual al procesului de armonizare, pe linia regimului accizelor, se prezinta astfel: produsele si grupele de produse supuse accizelor sunt structurate similar grupelor de produse supuse obligatoriu accizelor in Uniunea Europeana, si anume: alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si produse petroliere; principiul de accizare, conform prevederilor legislatiei comunitare, pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si produse petroliere, consta in aplicarea accizelor specifice, stabilite in suma fixa pe unitatea de masura; la grupa bauturi alcoolice spirtoase - este prevazut un singur nivel de accize, atat pentru bauturile alcoolice spirtoase - obtinute pe baza de alcool etilic rafinat sau din distilate de cereale, cat si pentru bauturile alcoolice naturale - obtinute din distilate de fructe; la grupa vinuri, s-a stabilit acelasi nivel de acciza atat pentru vinul spumos, cat si pentru vinul spumant; la grupa produse din tutun - pentru tigaretele obtinute din productia interna sau importate s-a stabilit o acciza mixta compusa dintr-o acciza specifica la 1000 tigarete si o acciza advalorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat de agentii economici producatori sau importatori; s-au instituit unele prevederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea de productie anuala pe care o detine agentul economic.

Exista in continuare unele diferente intre legislatia romana si legislatia comunitara in domeniu, in ceea ce priveste: nivelul accizelor; momentul datorarii accizelor; definirea unor subgrupe de produse supuse accizelor din cadrul grupei bauturilor alcoolice, respectiv subgrupa produse intermediare. 158

Prioriti pe termen scurt Redefinirea unor subgrupe de produse din cadrul grupei alcool si bauturi alcoolice, care se va realiza pana la sfarsitul anului 2001; Adoptarea proiectului de lege care sa reglementeze regimul accizelor; Majorarea treptata a cotelor de accize pentru apropierea de nivelul minim legiferat in Uniunea Europeana.

Prioriti pe termen mediu Alinierea cotelor de accize la nivelul minim legiferat in Uniunea Europeana; Analiza posibilitatilor si conditiilor necesare pentru introducerea sistemului de antrepozitare a produselor supuse accizelor (sfarsitul anului 2003).

4.10.2. Impozitarea direct

4.10.2.1. Impozitul pe profit

Situaia actual Regimul impozitului pe profit este reglementat in Romania prin Legea nr. 189/17.04.2001, prin care se aproba OU nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea OG nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. In ceea ce priveste Directiva 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor si transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale unor state membre diferite, in prezent legislatia romana este partial armonizata cu prevederile acesteia, urmand sa se continue transpunerea in acte normative nationale a urmatoarelor: tratamentul fiscal al provizioanelor si rezervelor in cadrul operatiunilor de fuziune, divizare si transfer al activelor; transferul activelor unui sediu permanent.

Referitor la Directiva privind impunerea societatilor-mama si a filialelor care se afla in state membre diferite (Directiva Consiliului 90/435/EEC), si aceasta este partial transpusa in legislatia romana. Legea romana nu trateaza inca relatia de subordonare intre compania-mama si filiala, reflectata prin cuantumul participarii si perioada de detinere a capitalului social. Prioriti pe termen scurt Redimensionarea bazei impozabile in ceea ce priveste contributiile la fondurile speciale, in prezent intampinandu-se dificultati in directionarea reformei impozitului pe profit, care va urmari stimularea investirii profitului si crearea de noi locuri de munca.

Prioriti pe termen mediu Restrangerea graduala a numarului de cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil prin recunoasterea acestora ca fiind cheltuieli normale de realizare a activitatii si prin eliminarea unor limite in deducerea acestora. 159

4.10.3. ntrirea capacitii administrative i a asistenei reciproce

Situaia actual Armonizarea legislatiei privind schimbul de informatii intre autoritatile competente pe linia impozitelor directe (Directiva Consiliului 77/799/CEE) a fost realizata aproape integral prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statele Uniunii Europene, precum si cu tarile candidate la aderare. Romania are incheiate Conventii de evitare a dublei impuneri, ale caror prevederi se aplica in acest moment, cu toate cele 15 state membre ale UE. In ceea ce priveste Germania, Conventia de evitare a dublei impuneri a fost renegociata in 1999, urmand a fi semnata. Dintre statele candidate la aderare, Romania nu are conventie de evitare a dublei impuneri cu Lituania, Letonia si Slovenia. Tratatele fiscale de evitare a dublei impuneri au fost negociate, dar nu au fost semnate pana in prezent. Prevederile din Directiva mentionata se regasesc in conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania, la articolul intitulat Schimb de informatii. Majoritatea prevederilor din directiva mentionata sunt insusite de Romania prin respectarea comentariilor la conventia cadru OECD, conventie pe care Romania o are in vedere in cursul negocierilor cu celelalte state. In conventiile de evitare a dublei impuneri nu se prevede expres limita de timp pentru transmiterea informatiilor. De asemenea, nu exista prevederi exprese privind prezenta in tara care trebuie sa dea informatia a reprezentantilor autoritatilor celeilalte tari, intrucat astfel de dispozitii sunt convenite prin negociere cu partenerii si in urma aderarii Romaniei la UE. In ceea ce priveste cooperarea administrativa si asistenta reciproca in sensul Reglementarii CE nr. 218/1992 privind cooperarea administrativa in domeniul impozitelor indirecte, Ministerul Finantelor Publice nu deruleaza in prezent schimburi de informatii pe probleme de impozitare cu alte state. Prioriti pe termen scurt Intarirea cooperarii administrative si a asistentei mutuale prin imbunatatirea retelei de acorduri de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statele membre ale UE (renegocierea conventiei cu Germania), precum si cu tarile candidate la aderare (Lituania, Letonia si Slovenia); Initierea, cu asistenta Uniunii Europene, a unui plan de cooperare administrativa in domeniul impozitarii indirecte (TVA, accize, taxe vamale); Pregatirea, cu sprijinul Uniunii Europene, a conditiilor de aderare a Ministerului Finantelor Publice la Conventia privind asistenta administrativa reciproca in probleme de impozitare; Initierea unui program national de imbunatatire a activitatii de administrare a impozitelor indirecte, cu asistenta Uniunii Europene.

Prioriti pe termen mediu Conventia de evitare a dublei impuneri cu Slovenia se afla in prezent in curs de avizare pentru a putea fi semnata, iar prevederile acesteia se vor aplica din perioada 20032004, in functie de data semnarii.

160

4.10.4. mbuntirea eficienei administraiei fiscale

Situaia actual Ca urmare a desfasurarii procesului de implementare a Programului de realizare a sistemului de gestiune a dosarelor fiscale, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1122/1998, incepand cu data de 1 ianuarie 2000 Normele metodologice de gestionare a dosarelor fiscale pentru persoane juridice au fost aplicate generalizat, la toate organele fiscale teritoriale. Totodata, se afla in curs de elaborare procedura de gestionare a dosarelor fiscale pentru persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica. In scopul imbunatatirii schimbului de date si informatii intre organele fiscale locale si Ministerul Finantelor Publice, Directia generala a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice continua activitatea inceputa in cursul anului 1999 pentru dezvoltarea sistemului informatic necesar. In baza colaborarii cu Oficiul Registrului Comertului initiata in cursul anului 2000 - pentru schimbul de date referitoare la agentii economici persoane juridice si pentru simplificarea procedurii de inregistrare fiscala a acestora - a fost incheiat un Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si Ministerul Finantelor Publice, acord care a fost aplicat experimental la nivelul administratiilor financiare ale sectoarelor Municipiului Bucuresti. Acordul de cooperare a fost imbunatatit printr-un Act Aditional, urmand ca in noua forma sa fie aplicat in doua unitati teritoriale pilot, si anume Timis (incepand cu 1 mai 2001) si Bistrita-Nasaud (din data de 1 iunie 2001). In conditiile introducerii impozitului pe venitul global incepand cu data de 1 ianuarie 2000, a fost initiata colaborarea cu Ministerul de Interne - pentru schimbul de date referitoare la identificarea contribuabililor persoane fizice. Pe baza datelor primite de la Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice lucreaza in prezent la elaborarea procedurii de gestionare a Registrului Contribuabililor. In spiritul importantei crescute aratate de catre Ministerul Finantelor Publice activitatii de asistare a contribuabililor, au fost luate masuri de imbunatatire a acesteia si anume: Organizarea de cursuri de pregatire si specializare pentru personalul implicat in asistarea contribuabililor; Organizarea, atat in cursul anului 2000 cat si in luna martie 2001, a unor deplasari ale personalului din serviciile de asistenta a contribuabililor din cadrul Ministerului Finantelor Publice la serviciile corespondente de la nivel teritorial, deplasari care au avut ca scopuri principale pregatirea personalului in problemele legate de impozitul pe venit si verificarea modului de desfasurare a activitatilor specifice.

La perfectionarea activitatii de asistare a contribuabililor a contribuit de asemenea si experienta castigata urmare implicarii efective a personalului, atat de la nivel central cat si din unitatile fiscale teritoriale in activitatile derulate in cadrul contractelor de twinning incheiate cu Ministerul Finantelor din Spania Pregatirea personalului fiscal implicat in implementarea impozitului pe venit - si cu firma germana "Media Consulta" Campania de informare a populatiei privind impozitul pe venitul global. O importanta crescuta a fost acordata mijloacelor moderne de asistare a contribuabililor, in acest sens organizandu-se telefonul contribuabilului - un birou dotat cu 4 linii telefonice cu ajutorul carora personalul specializat acorda asistenta imediata contribuabililor - utilizandu-se totodata serviciile de e-mail pentru primirea intrebarilor si transmiterea raspunsurilor catre contribuabili. 161

In cadrul contractului incheiat cu GTZ Germania, avand ca obiectiv elaborarea unui Cod de Procedura Fiscala, care sa contina toate procedurile pentru administrarea legislatiei fiscale, grupul de lucru constituit a finalizat definirea termenilor si a notiunilor de baza ce vor fi utilizate in acest Cod, activitatea desfasurandu-se in continuare in cadrul intalnirilor lunare ale grupului de lucru. Elaborarea Ghidului de principii si proceduri pentru colectarea impozitelor reprezinta unul din obiectivele proiectului de infratire ce se deruleaza in prezent intre Administratiile fiscale din Romania si Franta, avand ca tema Imbunatatirea colectarii veniturilor. Acest ghid este in curs de realizare pe baza legislatiei actuale in vigoare si se va adresa atat personalului unitatilor fiscale cat si contribuabililor. Pana in prezent a fost elaborat deja un prim proiect al ghidului, care cuprinde o prezentare schematica a procedurilor si a terminologiei juridice utilizata in domeniul colectarii creantelor fiscale. In data de 23 octombrie 2000 si-a inceput activitatea Scoala de finante publice, in prezent organizandu-se in cadrul acesteia o serie de cursuri si seminarii. Proiectul de twinning cu Ministerul Finantelor din Olanda contribuie la indeplinirea conditiilor tehnice si administrative necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii Scolii. In cadrul Programului de Reforma si Modernizare a Impozitarii Cartile albastre fiscale, a fost elaborat, aprobat de conducerea ministerului si transmis catre Organizatia Intraeuropeana a Administratiilor Fiscale (IOTA) Planul de management pentru schimbarea afacerii, insotit de Analiza necesitatilor tehnice. Ulterior transmiterii catre IOTA a acestor materiale, s-a trecut la pregatirea conditiilor necesare pentru inceperea procesului de implementare a Planului de management pentru schimbarea afacerii, si anume crearea cadrului organizatoric aferent. Subproiectele din cadrul Planului de management pentru schimbarea afacerii au inceput sa se implementeze la data de 1 aprilie 2001. In cadrul contractului incheiat cu Trezoreria S.U.A., ce are ca obiective imbunatatirea interactiunii dintre Ministerul Finantelor Publice si contribuabili si mediile de afaceri, precum si imbunatatirea colectarii veniturilor, s-au alocat si se vor aloca fonduri semnificative pentru dezvoltarea asistentei tehnice specifice domeniului colectarii veniturilor. Prioriti pe termen scurt In scopul imbunatatirii eficientei administratiei fiscale, Ministerul Finantelor Publice isi va indrepta eforturile in urmatoarele directii: Continuarea elaborarii procedurilor necesare pentru organizarea evidentei pe platitori si pentru realizarea sistemului informatic integrat, care sa asigure corelarea activitatii de colectare cu activitatea trezoreriilor; Elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal pentru persoane fizice; Studierea posibilitatilor de simplificare suplimentara a procedurii de inregistrare a contribuabililor; Efectuarea unei analize in vederea dezvoltarii metodelor de asistare a contribuabililor prin folosirea tehnologiei informatiei, pentru a oferi acestora informatii privind completarea si transmiterea pe cale electronica a declaratiilor fiscale, solicitarea de catre acestia de informatii privind situatia fiscala curenta, plata electronica a impozitelor, etc; Demararea, in ultimul trimestru al anului 2001, a proiectului de twinning Imbunatatirea sistemului de colectare a veniturilor pentru Ministerul Finantelor Publice, finantat in cadrul Phare 2000;

162

Dezvoltarea in continuare a paginii de asistare a contribuabililor de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice pentru a o transforma intr-un instrument activ si pentru a imbunatati serviciile acordate contribuabililor; Asigurarea asistentei tehnice necesare pentru implementarea prevederilor Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii; Dezvoltarea infrastructurii informatice pe masura dezvoltarii functiunilor Ministerului Finantelor Publice in conformitate cu Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii, in vederea sustinerii acestuia, mai ales oferind suport functiunilor care necesita efort uman mare, mai putin calificat; Dezvoltarea sistemelor de protectie a informatiei personale despre contribuabili; Continuarea activitatilor pentru elaborarea Codului de Procedura Fiscala; Initierea unei game complete de masuri urmarind reducerea arieratelor; Modificarea reglementarilor referitoare la plata obligatiilor bugetare in special in ceea ce priveste acordarea de inlesniri la plata si ordinea de plata a acestor obligatii; Integrarea sistemelor de inregistrare apartinand Registrului Comertului cu sistemul de inregistrare fiscal; Elaborarea unui plan de actiune pentru continuarea integrarii sistemelor de identificare a comerciantilor (cum ar fi cele pentru import, export, protectia muncii, fiscal si comercial); Initierea procesului de imbunatatire a metodelor si procedurilor de stingere a creantelor bugetare; Continuarea activitatilor privind elaborarea Ghidului de principii si proceduri pentru colectarea impozitelor; Initierea de acorduri cu terte institutii in vederea inglobarii in sistemele proprii a informatiilor privind contribuabilii, persoane fizice sau juridice, provenite de la acestia si care sa fie folosite in vederea stabilirii de criterii pentru orientarea activitatilor de control; Dezvoltarea capacitatii administrative de gestiune si control a impozitelor si taxelor pentru contribuabili, persoane fizice si juridice, prin imbunatatirea sistemului declarativ, unificarea si simplificarea procedurilor de administrare a impozitelor si taxelor, si prin extinderea sistemului dosarelor fiscale la contribuabilii persoane fizice; Inceperea demersurilor pentru aderarea Romaniei la conventiile internationale bilaterale si multilaterale cu privire la colectarea impozitelor; Realizarea retelei de comunicatii proprii a Ministerului Finantelor Publice, ingloband toate unitatile teritoriale ale acestuia si oferind facilitati de acces la dosarul fiscal on-line din orice punct al tarii; Continuarea implementarii prevederilor Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii si actualizarea periodica a acestuia in functie de rezultatele obtinute, pentru alinierea Administratiei fiscale romanesti la cerintele europene prezentate in Cartile Albastre fiscale elaborate de Comisia Europeana.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, principalele prioritati in domeniul administrarii fiscale, sunt urmatoarele: Dezvoltarea in continuare a sistemelor de protectie a informatiei personale despre contribuabili; 163

Integrarea completa a sistemelor de inregistrare pentru comercianti; Finalizarea elaborarii Codului de Procedura Fiscala; Continuarea procesului de implementare a Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii si a rezultatelor partiale ale subproiectelor derulate in cadrul acestui proiect.

4.11. Uniunea Economic i Monetar

Romania a inceput la sfarsitul lunii mai 2001 pregatirile pentru elaborarea documentului de pozitie si a dosarului de fundamentare aferent, a caror finalizare este prevazuta pentru luna octombrie 2001.

4.11.1. Politici fiscale i participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice n cadrul Uniunii Europene
Situaia actual Dupa trei ani consecutivi de regres (1997-1999), Romania a inregistrat in anul 2000 o crestere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,6%. Prioritatile politicii economice pentru anul 2001 vizeaza in mod ferm mentinerea stabilitatii macroeconomice ca element fundamental al garantarii cresterii economice, estimata - in termeni reali - la circa 4,1% in acest an, si mentinerea economiei pe un trend crescator pe termen mediu si lung. Indiciul cel mai concludent al iesirii Romaniei din criza prelungita pe care a traversat-o va fi ritmul net superior al formarii brute de capital. In luna decembrie 2000, a fost adoptat Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, care porneste de la optiunea larg manifestata pe plan politic si social pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si structurile euroatlantice. In ansamblul sau, programul contine obiective si strategii guvernamentale la a caror stabilire a stat cu precadere criteriul concordantei cu cerintele integrarii europene si euroatlantice. In acest sens, Programul de guvernare ia in considerare scenariul restructurant din Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, transmisa Comisiei Europene in luna martie 2000. In vederea punerii in practica a obiectivelor pe care si le-a asumat, Guvernul a elaborat Planul de aciune al Programului de Guvernare pe perioada 20012004, adoptat prin HG nr. 455/2001 (MO nr. 267/23.05.2001), care contine detalierea obiectivelor pe masuri, cu termene precise de realizare a acestora pe ani si, pentru anul 2001, pe luni. Acest document reprezinta o actualizare si o ampla completare a Planului de actiune pentru implementarea Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, adoptat prin HG nr. 456/2000, in vederea adaptarii la programul actualului guvern. In acest plan de actiune sunt incluse sectiuni distincte privind masurile de politica fiscala, bugetara, monetara si a cursului de schimb ce vor fi intreprinse in perioada de referinta in vederea realizarii macrostabilitatii consolidate si a asigurarii cresterii economice durabile. Cresterea cu 4,8% a PIB - in termeni reali - inregistrata in primul trimestru al acestui an, precum si alte asemenea evolutii economice pozitive inregistrate in primele luni ale anului 2001, confirma ca relansarea economica prevazuta in Programul de guvernare are sanse reale si ca masurile preconizate si aplicate, precum si ierarhizarea prioritatilor pentru prima parte a anului, au fost corecte si au inceput sa produca efecte. Cresterea economica prognozata pentru anul 2001 se bazeaza pe sporirea ratei investitiilor prin implicarea semnificativa a capitalului national si pe atragerea resurselor externe cu precadere sub forma investitiilor directe, astfel incat sa se asigure o dezvoltare echilibrata, fara discrepante in evolutia si structura agregatelor macroeconomice. 164

Politica financiara promovata este una moderat-selectiva in scopul stimularii sectoarelor cu potential de competitivitate interna si externa, atragerii investitiilor straine si a creditelor externe si utilizarii in mod eficient a fondurilor publice. Gestionarea corecta a politicii financiare prin aprofundarea si accelerarea coerenta a reformei fiscale, cresterea eficientei si transparentei utilizarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe viabile si stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora este una din garantiile asigurarii dezvoltarii economicosociale durabile. Incepand cu anul 2001, Romania participa la Dialogul de politici economice cu tarile candidate, instituit de Consiliul ECOFIN si Comisia Europeana. Acest cadru pregateste, printre altele, statele candidate in vederea participarii la Uniunea Economica si Monetara prin familiarizarea si aplicarea efectiva a unor proceduri specifice de supraveghere economica multilaterala executate periodic de statele membre UEM. In acest sens, autoritatile romane au transmis Comisiei Europene, in noiembrie 2000, cu caracter experimental, prima notificare privind deficitul bugetar si datoria publica, iar la data de 30.03.2001 a fost transmisa prima raportare oficiala. Aceasta notificare, care se va realiza anual de tarile candidate, are rolul de a alinia treptat practicile acestora privind raportarea, monitorizarea si controlul finantelor publice la cele ale statelor membre, si se face conform acquis-ului comunitar (normele ESA 95). Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea Programului Economic de Preaderare (PEP), document care vizeaza continuarea masurilor pe linia indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE, precum si crearea premiselor pentru participarea Romaniei la Uniunea Economica si Monetara, in calitate de tara cu derogare de la moneda unica euro. In ceea ce priveste criteriile de convergenta privind finantele publice, Romania se afla intr-o pozitie relativ buna fata de alte tari candidate. Deficitul guvernamental inregistrat in anul 2000 a fost de 3,7% din PIB, iar ponderea datoriei publice in PIB era de 31,6% la finele aceluiasi an. Referitor la datoria publica, este de mentionat faptul ca Romania a depasit cu bine momentul critic al varfului serviciului datoriei din anul 1999, in conditiile lipsei finantarii externe. Finele anului 2000 si inceputul anului 2001 au insemnat reluarea accesului pe piata privata de capital. Pentru anul 2001 se asteapta ca serviciul datoriei publice externe sa fie mult mai usor de suportat, prin prisma imbunatatirii pozitiei Romaniei in raport atat cu organismele financiare internationale, cat si cu agentiile internationale de rating. In ceea ce priveste aspectele statistice legate de UEM, implementarea normelor ESA 95 este in curs, noul sistem urmand sa devina operational pana la finele anului 2001. Conturile economice generale (respectiv Tabelul Economic de Ansamblu si Tabelul Intrari - Iesiri) pentru anul 1998 au fost elaborate in doua variante: una conform metodologiei ESA 1979 si alta in care au fost integrate o parte din modificarile impuse de aplicarea ESA 1995. Exista o buna cooperare intre Institutul National de Statistica (INS), Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Ministerul Finantelor Publice la elaborarea conturilor financiare. INS a participat la runda 2000 a Programului European de Comparare. Datele prezinta o inalta acuratete si detaliere, respectand normele europene. Prioriti pe termen scurt Pe termen scurt, obiectivele urmarite sunt mentinerea functionarii adecvate a politicilor, asigurarea unui cadru economic mai stabil, functional si predictibil si realizarea obiectivelor de politica economica in vederea crearii conditiilor de baza necesare mentinerii si accelerarii tendintei de crestere economica inregistrata de Romania in anul 2000, dupa trei ani consecutivi de regres economic. Prioritatile pe termen scurt avute in vedere sunt: 165

Monitorizarea Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si evaluarea rezultatelor implementarii sale; Realizarea macrostabilizarii consolidate si asigurarea cresterii economice; Optimizarea substantiala a coordonatelor mediului de afaceri prin ajustare structurala, privatizare si stimularea intreprinderilor mici si mijlocii; Atragerea unui volum sporit de investitii straine si cresterea exporturilor; Promovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii Europene. Realizarea unui management performant al datoriei publice externe prin intreprinderea urmatoarelor masuri: cresterea sustenabila a ponderii pietelor private de capital in totalul surselor de finantare; majorarea scadentelor pentru creditele nou contractate; asigurarea, in continuare, a efectuarii la scadenta a platilor in contul serviciului datoriei; eliminarea clauzei put option din acordurile de imprumut care se vor negocia in viitor.

Obiectivul principal pe termen scurt in domeniul statisticii macroeconomice in contextul UEM il reprezinta alinierea deplina la Sistemul European de Conturi ESA 95. Prioriti pe termen mediu Urmarirea evolutiei ansamblului de politici promovat, prin prisma monitorizarii stricte a pozitiei bugetare, a mentinerii cresterii economice reale si durabile si a convergentei graduale a indicatorilor economici catre criteriile de la Maastricht. In acest scop, se impune dezvoltarea capacitatii de elaborare, fundamentare si monitorizare a politicilor economice a institutiilor guvernamentale responsabile in acest sens; Pregatirea in vederea realizarii obiectivelor Pactului de Crestere si Stabilitate; Cresterea reala si durabila a PIB prin asigurarea cresterii economice si realizarea unei macrostabilizari consolidate; Finantarea neinflationista a deficitului bugetar, in principal prin atragerea de surse externe; Imbunatatirea disciplinei fiscal-bugetare si crearea conditiilor necesare absorbtiei, prin stabilizatori automati, a fluctuatiilor ciclice normale, concomitent cu mentinerea sub control a deficitului bugetar; Armonizarea deplina a statisticilor de preturi (indicele preturilor de consum, indicii preturilor de productie, indici de cost in constructii, in agricultura) cu normele UE (termen - 2003).

4.11.2. Politica monetar i a cursului de schimb

Situaia actual In anul 2000, atat conjunctura interna cat si cea externa au fost nefavorabile atingerii obiectivului de inflatie stabilit initial de autoritatile romane (27% decembrie/decembrie). Marja de manevra a politicii monetare in combaterea inflatiei a fost puternic restransa de conflictul dintre obiectivele pe care aceasta a fost nevoita sa le urmareasca; astfel, politica monetara nu a dispus de o reala 166

independenta de facto in atingerea obiectivului sau fundamental. La aceasta s-a adaugat impactul asupra preturilor al secetei prelungite, al evolutiei pretului produselor petroliere pe piata internationala, precum si al deprecierii euro in raport cu dolarul american. De asemenea, actiunea politicii monetare a fost lipsita si in anul 2000 de sprijinul celorlalte politici economice, salariile excesive din anumite ramuri, precum si volumul ridicat al arieratelor de plati exercitand un considerabil efect inflationist. In aceste conditii, nu s-a reusit reducerea ratei inflatiei sub nivelul de 40% (40,7% decembrie/decembrie). Necesitatea atenuarii conflictului de obiective a condus la decizia de relaxare incepand cu luna martie 2000 a politicii monetare, sterilizarea excedentului structural de lichiditate capatand din acel moment un caracter partial. Depasirea tintei de inflatie inca de la jumatatea anului si perspectivele nefavorabile pentru ultima sa parte, carora li s-au adaugat deteriorarea cererii de bani si slabirea increderii in moneda nationala, au impus ulterior reconsiderarea conduitei politicii monetare. In consecinta, incepand cu luna august 2000, aceasta a revenit progresiv la caracterul restrictiv, menit sa contribuie la atenuarea anticipatiilor inflationiste si la reabilitarea treptata a credibilitatii bancii centrale. Schimbarea de atitudine a politicii monetare a fost favorizata de o relativa atenuare in partea a doua a anului a conflictului dintre obiectivele autoritatii monetare. Prima ameliorare a constat in diminuarea constrangerii fiscale in contextul diversificarii surselor de finantare a deficitului bugetar (atat externe, cat si interne); in semestrul al doilea Ministerul Finantelor a beneficiat de fondurile imprumutate de Uniunea Europeana (100 MEURO) si Banca Mondiala (250 mil. USD) si de sumele provenite din cele doua emisiuni de euroobligatiuni (297 MEURO). Chiar daca, in anumite perioade, Trezoreria statului a avut dificultati mari de finantare, apelul sau la creditarea directa de catre Banca Nationala a Romaniei (facilitate aprobata inca prin statutul BNR) a fost nesemnificativ. Ea s-a imprumutat o singura zi cu suma zilnica maxim admisa (493 mld. lei), in timp ce stocul maxim admisibil in anul 2000 a fost de 6526 mld. lei. O alta ameliorare spre sfarsitul anului 2000 a constituit-o relativa relaxare a constrangerii externe. Castigurile de competitivitate acumulate prin deprecierea in termeni reali a monedei nationale fata de dolarul american (care a atins in octombrie - 2,1% fata de decembrie 1999) si mentinerea in limite sustenabile a deficitului contului curent au facut acceptabila o usoara diminuare a deprecierii in termeni reali a monedei nationale in ultima parte a anului; evolutia raportului EUR/USD a fost, de asemenea, favorabila acestei orientari. Pentru a sprijini deprecierea leului, banca centrala a cumparat in 2000 un volum net de aproape 1150 mil. USD proveniti din fluxurile de capital strain; sterilizarea acestor fluxuri a necesitat eforturi si costuri considerabile din partea bancii centrale. Pe acest fond, rezervele valutare ale BNR au crescut pe ansamblul anului 2000 cu 944 mil. USD, atingand 2470 mil. USD. Acest trend crescator a continuat si in prima parte a anului 2001, volumul rezervelor valutare ale BNR atingand nivelul de 3037 mil. USD la finele lunii mai a.c. Problemele de lichiditate cu care s-au confruntat unele banci in anul 2000 si capacitatea limitata a Fondului de Garantare a Depozitelor de a mobiliza sumele necesare despagubirii in conditiile legii a deponentilor a doua banci declarate in stare de faliment, a necesitat exercitarea rolului de imprumutator de ultima instanta al autoritatii monetare pe parcursul intregului an. Injectiile de lichiditate destinate acestui obiectiv au fost insa mult inferioare celor destinate aceluiasi scop in anul anterior (0,9% din PIB). Unul dintre aspectele care au fost favorabile cresterii eficacitatii politicii monetare in anul 2000 l-a constituit extinderea utilizarii instrumentelor de piata in exercitarea controlului monetar. Aprobarea si intrarea in vigoare a noului Regulament al operatiunilor de piata monetara, incepand cu luna iulie 2000, a pus la dispozitia bancii centrale un arsenal de instrumente de politica monetara avand caracteristici foarte apropiate de cele ale instrumentelor Bancii Centrale Europene. Acesta a facilitat realizarea de operatiuni de sterilizare a lichiditatii (principalele 167

operatiuni intreprinse de BNR) pe scadente mai lungi si cu eficienta mai ridicata; absorbirea excesului monetar s-a efectuat preponderent prin licitatii cu rata variabila a dobanzii. Incepand cu luna august 2000, depozitele atrase de banca centrala - utilizate intens anterior acestei date - au fost treptat inlocuite cu operatiuni reverse repo cu titluri de stat, ceea ce a conferit un plus de flexibilitate instrumentelor politicii monetare. Prioriti pe termen scurt Pentru anul 2001, programul economic al guvernului include ca obiectiv principal, reducerea ratei inflatiei la un nivel anual de 25% (decembrie/decembrie). Atingerea acestui obiectiv ambitios, conceput ca un prim pas spre reducerea inflatiei la un nivel de o cifra pana in anul 2004, va solicita un grad de restrictivitate accentuata politicii monetare, dar, in acelasi timp, si accelerarea reformelor structurale care sa atenueze forta factorilor nemonetari ai inflatiei. Strategia de politica monetara bazata pe ancora monetara va continua sa fie aplicata si in acest an, banca centrala urmand sa-si consacre atentia, cu prioritate, asupra mentinerii in parametri proiectati considerati neinflationisti a bazei monetare. Prin controlul bazei monetare, oferta de bani din economie va fi adusa la nivelul cererii de moneda; aceasta din urma este prevazuta sa creasca, ca urmare a cresterii economice mai ample preconizate de guvern in acest an. In ceea ce priveste rezultatele aplicarii politicii monetare in primele luni ale anului 2001, rata cumulata a inflatiei pe primele patru luni s-a cifrat la 11,1% fata de decembrie 2000, ceea ce reprezinta o rata medie lunara de 2,7%, fata de 3,3% in aceeasi perioada a anului trecut. Regimul de flotare controlata a monedei nationale va fi de asemenea mentinut, date fiind incertitudinile majore privind evolutiile mediului economic intern si extern, precum si ritmul prea lent inregistrat de procesul dezinflatiei in anul anterior. Se apreciaza ca moneda nationala se va aprecia usor in termeni reali (3%) in raport cu dolarul american, sprijinind astfel atat decelerarea inflatiei, cat si competitivitatea sectorului extern (in conditiile inregistrarii unor cresteri de productivitate si ale aplicarii unei politici salariale adecvate). In domeniul instrumentelor de politica monetara nu se intrevede recurgerea la schimbari esentiale; actualul instrumentar de politica monetara va fi utilizat cu maximum de randament pentru implementarea unui control monetar riguros. Ca efect, se anticipeaza ca ratele dobanzilor pietei interbancare se vor mentine la niveluri real pozitive inalte, cu atat mai mult cu cat - potrivit proiectiilor - actiunile de sterilizare a intrarilor de capital se vor amplifica. In vederea intaririi capacitatii institutionale a bancii centrale, BNR isi propune realizarea, cu sprijinul UE, a unor proiecte care vizeaza: Crearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanta de plati, care sa respecte criteriile FMI, Eurostat si BCE, si asigurarea infrastructurii necesare implementarii acestuia; Elaborarea unui studiu privind introducerea monedei euro; Optimizarea managementului strategic al rezervelor valutare.

Prioriti pe termen mediu Dezinflatia sustinuta va constitui in perioada 2002-2004 unul din obiectivele principale ale programelor economice romanesti, politica monetara urmand sa se consacre cu prioritate acestuia. Caracterul prudent necesar politicii monetare pentru atingerea acestui obiectiv se va imprima, cel putin in primul an al intervalului, prin controlul ferm al lichiditatii; baza monetara va continua sa constituie obiectivul operational al politicii monetare, iar masa monetara (M2) va reprezenta, ca si in prezent, obiectivul intermediar al acesteia. 168

Banca centrala va incerca, pe masura dezvoltarii pietelor financiare si a temperarii inflatiei, sa extinda aria de cuprindere a variabilelor monetare si a altor indicatori economici care vor sta la baza deciziilor de politica monetara. Un obiectiv important al politicii monetare in aceasta etapa il va constitui remonetizarea economiei romanesti prin metode neinflationiste; atingerea acestui obiectiv este insa in mare masura dependenta de progresele pe care le va inregistra economia in ansamblu, cresterea economica si refacerea increderii in moneda nationala fiind conditii esentiale ale declansarii acestui proces. Pe masura adancirii pietei financiare interne si a reducerii cererii de finantare a deficitului bugetar de pe piata interna, se va avea in vedere abolirea facilitatii de finantare directa a Trezoreriei de catre banca centrala, nivelul permis de legislatia actuala fiind oricum extrem de redus. Instrumentele politicii monetare vor fi dezvoltate si perfectionate astfel incat sa asigure o eficacitate sporita politicii monetare. Coordonatele clare ale acestei orientari sunt extinderea caracterului de piata al acestor instrumente si armonizarea lor cat mai deplina cu instrumentarul Bancii Centrale Europene. In acest scop, se va actiona pentru: Completarea infrastructurii necesare utilizarii instrumentelor conforme pietei; Diversificarea instrumentarului care sa permita interventii in dublu sens ale bancii centrale asupra lichiditatii; Reducerea treptata a rolului rezervelor minime obligatorii in controlul lichiditatii, extinzandu-se in acelasi timp utilizarea operatiunilor de piata; Recastigarea de catre banca centrala a pozitiei de creditor net in raport cu sistemul bancar; in acest fel ratele active ale dobanzilor bancii centrale isi vor recapata relevanta si rolul in influentarea ratelor dobanzilor pe termen scurt si in semnalizarea modificarilor de orientare a politicii monetare.

Regimul de flotare controlata este preconizat a fi mentinut si in anul 2002; prin aceasta se va urmari atenuarea socurilor externe la care economia ar putea fi expusa si care ar putea pune in pericol relativa stabilizare care se anticipeaza a fi atinsa. Totodata, prin acest regim s-ar asigura un grad ridicat de independenta politicii monetare, a carei eficacitate in controlul inflatiei ar creste. Regimul cursului de schimb, si ca atare strategia de politica monetara sunt susceptibile de a fi modificate in momentul in care va dispare constrangerea externa masiva si se vor realiza castiguri semnificative pe linia dezinflatiei. In aceste conditii, din 2003 ar putea deveni mai potrivita o strategie de politica monetara bazata pe tintirea directa a inflatiei (inflation targeting), in cadrul instrumentarului analitic al bancii centrale rolul principal urmand sa revina indicelui agregat al conditiilor monetare; aceasta ar insemna si mentinerea regimului de flotare controlata. Alternativ, in functie de evolutiile de pana la acel moment, s-ar putea analiza, insa, oportunitatea unei strategii de politica monetara bazata pe ancora cursului de schimb care sa asigure o mai mare predictibilitate acestei variabile si care sa ofere, totodata, un mai bun sprijin dezinflatiei, intarind si credibilitatea perspectivei de participare la ERM 2 si, ulterior, de adoptare a monedei unice. Pe linia intaririi capacitatii sale institutionale, BNR are in vedere realizarea cu contributie proprie si cu sprijin din partea UE a unor proiecte pentru: Crearea unui sistem pentru transpunerea corecta a datelor contabile in situatii statistice compatibile cu standardele internationale. Elaborarea unei strategii pentru adoptarea monedei unice europene si pregatirea pentru implementarea unui sistem de emisiuni tip Euro. 169

4.12. Statistica
Situaia actual Infrastructura statistica Noua lege a statisticii (OG nr. 111/2000 pentru modificarea si completarea OG nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, publicata in MO nr. 426/2.09.2000) este conforma, in totalitate, cu Regulamentul Consiliului (EC) nr. 322/97 privind statisticile comunitare si cu Hotararea Consiliului 90/1588/EC referitoare la transmiterea datelor statistice confidentiale catre Oficiul de Statistica al Comunitatilor Europene. Implementarea principiilor fundamentale ale statisticii oficiale este o sarcina permanenta a Institutului National de Statistica (INS). Nomenclatorul de produse industriale PRODROM 2000 aliniat la Nomenclatorul european PRODCOM 2000, a fost finalizat si tiparit (cu asistenta acordata prin programul national Phare 1997). Statistici demografice si sociale Reproiectarea sistemului de statistici sociale a reprezentat in intervalul de timp la care face referire actuala editie a PNAR, un obiectiv complex si de o foarte mare importanta. A fost finalizat esantionul multifunctional de zone teritoriale (EMZOT), baza a tuturor anchetelor realizate prin sondaj, in gospodarii. Celelalte anchete in domeniul social (ancheta bugetelor de familie, ancheta utilizarii timpului, ancheta pregatirii profesionale continue, ancheta sanatatii, ancheta conditiilor de viata), sprijinite de programul Phare (bugetul national 1997) sunt in diverse stadii de realizare, astfel incat finalul anului 2001 va insemna reproiectarea cu succes a sistemului statisticii sociale romanesti. In ceea ce priveste sanatatea, sanatatea si protectia consumatorilor, sanatatea si siguranta la locul de munca, in prezent, cateva variabile au fost introduse in cercetare prin intermediul anchetei privind sanatatea si, in continuare, se intentioneaza dezvoltarea domeniului in baza unei cooperari cu institutiile responsabile. Statistica invatamantului poate fi considerata in mare parte armonizata intrucat Institutul National de Statistica completeaza si transmite anual Eurostat-ului chestionarul UOE privind statistica educatiei (UNESCO OECD Eurostat). Ancheta trimestriala asupra fortei de munca este in general armonizata cu normele europene; lipsesc totusi unele variabile, aceasta problema urmand a fi rezolvata prin atasarea unor module ad-hoc la aceasta ancheta, in deplina concordanta cu programul Eurostat. Pana in prezent, a fost proiectat si atasat la ancheta fortei de munca modulul ad-hoc Tranzitia de la scoala la munca. In cazul Recensamantului populatiei si locuintelor, care este prevazut a se efectua in 2002, au fost adoptate masurile necesare pentru ca pregatirea organizatorica si metodologica sa aiba loc in concordanta cu recomandarile Uniunii Europene (Rezolutia 1995/7, adoptata de Consiliul Economic si Social al Natiunilor Unite, cu privire la Programul international de desfasurare a recensamantului populatiei-runda 2000). Statistici regionale Este in curs de realizare o baza de date integrata la nivel NUTS 2, care sa cuprinda informatii statistice la nivel regional, prin exploatarea datelor provenite din mai multe surse (in special din anchetele statistice existente).

170

Statistici macro-economice Conturile economice generale (inclusiv tabelul de intrari iesiri) pentru anul 1998 au fost calculate pe baza Sistemului European de Conturi (SEC) 95. Exista o buna cooperare cu Banca Nationala a Romaniei si cu Ministerul Finantelor Publice la elaborarea conturilor financiare. Pana la sfarsitul anului 2001, conturile nationale trimestriale se vor calcula in baza unei metode econometrice pentru serii de timp 1994-1996; se va trece la reconcilierea conturilor anuale si trimestriale pentru aceeasi perioada de timp; se va identifica metoda optima de calcul a consumului de capital fix (cu sprijinul acordat prin programul national Phare 1997). Institutul National de Statistica a participat la runda 2000 a Programului European de Comparare. Datele prezinta o inalta acuratete si detaliere, respectand normele europene. Statistica intreprinderilor Recensamantul produselor si serviciilor industriale la producator s-a desfasurat, in semestrul I 2000, pe aproximativ 60.000 intreprinderi cu activitati industriale, in baza Nomenclatorului PRODROM 2000. Actiunea s-a realizat cu sprijinul acordat prin programul national Phare 1997, iar primele rezultate sunt deja disponibile si ofera o imagine foarte clara asupra stadiului de dezvoltare structurala a industriei romanesti. Rezultatele recensamantului au confirmat capacitatea noului nomenclator de a caracteriza industria romaneasca si de a structura informatia statistica conform cu cerintele statisticii europene. Totodata, s-a realizat baza de sondaj a intreprinderilor industriale, ceea ce a permis extragerea esantionului reprezentativ pentru ancheta pilot anuala 2000, conforma cu cerintele Consiliului UE cuprinse in Reglementarea 3924/91 Statistica PRODCOM. Ancheta pilot PRODROM 2000 s-a desfasurat pe un esantion reprezentativ de 6.000 intreprinderi cu activitati industriale; rezultatele obtinute urmeaza a fi comparate, in vederea validarii, cu cele ale anchetei privind productia industriala (ce se va realiza in luna septembrie 2001), astfel incat, in cursul trimestrului IV 2001, concluziile intregului proces sa fie transmise la Eurostat. Ancheta structurala in intreprinderi, care se efectueaza in mod curent, se desfasoara pe un esantion reprezentativ la nivel regional si pe categorii de marime a intreprinderilor, ceea ce permite elaborarea indicatorilor la nivel regional si totodata a indicatorilor statistici privind realizarile economice ale IMM-urilor. Statistica energiei Statistica energiei a fost armonizata in mare masura la standardele si normele europene, urmare a introducerii incepand cu anul 2001 in programul cercetarilor statistice a anchetei cu periodicitate semestriala privind preturile energiei. Agricultura, silvicultura, piscicultura Micro-recensamantul fermelor agricole s-a realizat in octombrie 2000 si a avut drept obiective realizate stabilirea unui cadru de esantionare pentru prima ancheta structurala in agricultura, proiectata conform cerintelor UE si definirea gospodariei agricole ca unitate de observare statistica. Rezultatele anchetei structurale sunt in curs de finalizare. In fapt, s-a reusit pregatirea cadrului pentru actiunile urmatoare pe termen scurt si mediu: realizarea anchetei structurale in agricultura si a Recensamantului general agricol. Prioriti pe termen scurt Prioritatile pe termen scurt identificate de Institutul National de Statistica pot fi grupate in doua mari categorii: 171

Pe de o parte, prioritatile stabilite in contextul obiectivului major - Imbunatatirea metodelor si standardelor statistice in diferite domenii statistice, in sensul armonizarii cu normele si standardele europene; durabilitatea progreselor inregistrate de statistica romaneasca - prevazut in editia 2000 a PNAR, urmeaza sa se finalizeze. In acest context, sub-proiectele Phare RO 9703, care sunt inca in derulare in acest an si au ca termen de finalizare sfarsitul anului 2001, sunt detaliate in cele ce urmeaza (sumele necesare finalizarii acestor sub-proiecte au fost contractate in totalitate): armonizarea statisticii sociale cu standardele europene (angajament asumat prin documentul de pozitie la capitolul 12 Statistica); sunt in curs de prelucrare rezultatele a cinci anchete in domeniul social: ancheta bugetelor de familie, ancheta conditiilor de viata, ancheta privind sanatatea, ancheta privind pregatirea profesionala continua, ancheta privind utilizarea timpului; armonizarea statisticii in industrie cu standardele europene (angajament asumat prin document de pozitie); va avea loc o ancheta pilot asupra unitatilor industriale, privind productia industriala si preturile de productie; armonizarea conturilor nationale cu standardele europene (angajament asumat prin document de pozitie); conturile nationale trimestriale vor fi calculate in baza unor modele econometrice; conturile anuale si trimestriale vor fi reconciliate, urmeaza sa se definitiveze metoda de calcul a consumului de capital fix; instruirea statisticienilor; va fi infiintat un centru national de pregatire in statistica, cu toate utilitatile si facilitatile necesare, care va deveni functional pana la sfarsitul anului 2001; perfectionarea activitatii de biblioteca si documentare; se va realiza modernizarea bibliotecii prin facilitarea accesului personalului statistic si a altor categorii de utilizatori la noile dezvoltari tehnice ale statisticii; imbunatatirea diseminarii; se vizeaza achizitionarea de echipament pentru tiparire si diseminare, definirea unei strategii de marketing si diversificarea diseminarii electronice; imbunatatirea cooperarii INS cu partenerii sectoriali; se urmareste intarirea legaturilor interadministrative dintre INS si Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Pe de alta parte, ca prioritati pe termen scurt sunt avute in vedere doua operatiuni exhaustive, planificate a se realiza in anul 2002: Realizarea Recensamantului populatiei si locuintelor, in conformitate cu OG nr. 827/2000 (MO nr. 470/27.09.2000) si angajamentele asumate prin documentul de pozitie la capitolul 12 Statistica; pana in prezent, nu a fost inca adoptata o hotarare pentru asigurarea finantarii acestei operatiuni statistice exhaustive; Realizarea Recensamantului general agricol, in conformitate cu OG nr. 920/1998 (MO nr. 500/24.12.1998) si angajamentele asumate prin documentul de pozitie la capitolul 12 Statistica; si in acest caz, nu a fost inca adoptata o hotarare pentru asigurarea finantarii acestei operatiuni statistice exhaustive.

O componenta importanta a statisticii o reprezinta statistica migratiei. In mare masura armonizata, urmeaza a se realiza (cu sprijinul Ministerului de Interne), pana la sfarsitul anului 2002, o aliniere totala la normele si standardele Eurostat (angajament asumat prin document de pozitie). Aceasta va insemna rezolvarea unor aspecte legate de cetatenii straini cu domiciliu in Romania (conform Legii statutului cetatenilor straini) si de migratia ilegala. Pentru sectoarele industrie, constructii, comert si servicii (cu exceptia societatilor bancare si a celor de asigurare-reasigurare), procesul de armonizare cu cerintele stipulate in Regulamentul Consiliului 172

CE nr. 58/1997 (anexele 1-4) va incepe odata cu realizarea anchetei structurale aferente anului 2001 (angajament asumat prin document de pozitie). Armonizarea totala a statisticilor de comert exterior (sustinuta actualmente prin programul orizontal Phare) se va realiza in cadrul cooperarii INS Directia Generala a Vamilor Ministerul Afacerilor Externe, pana la sfarsitul anului 2001. Prioriti pe termen mediu Pentru orizontul de timp 2003-2004, prioritatile identificate de Institutul National de Statistica sunt urmatoarele: In domeniul macroeconomic, in cazul statisticii preturilor (indicele preturilor de consum, indicii preturilor de productie, indicii de cost in constructii, in agricultura) vor fi introduse gradual elemente care lipsesc, astfel incat armonizarea totala sa se realizeze in 2003 (angajament asumat prin document de pozitie). Masurile avute in vedere sunt: acoperirea tuturor pozitiilor din clasificarea COICOP; identificarea de surse noi de date pentru calculul ponderilor; analiza periodica a structurii cheltuielilor de consum si includerea in nomenclator a sortimentelor pe masura ce devin semnificative; includerea subindicilor privind asigurarile; acoperirea serviciilor de sanatate si a sectorului de protectie sociala.

Ancheta structurala in intreprinderi urmeaza a se dezvolta in continuare. In acest sens, a fost prevazut un program de armonizare cu metodologia Eurostat, program ce cuprinde actiuni si termene concrete, avandu-se in vedere o extindere considerabila a sferei de cuprindere a anchetei asupra societatilor bancare, societatilor de asigurare-reasigurare si a fondurilor de pensii. Termenul pentru armonizare la standardele europene asumat de Romania prin documentul de pozitie este 2003. In vederea armonizarii totale a statisticii serviciilor (transport, turism, comert distributiv) la standardele Uniunii Europene, se are in vedere definitivarea unui plan detaliat de actiuni si incercarea atragerii de fonduri din programele nationale Phare viitoare. Problemele de nealiniere vor fi depasite, astfel incat armonizarea totala sa poata fi realizata pana la finele anului 2003 (angajament asumat prin document de pozitie). Masurile avute in vedere pentru respectarea obligatiilor asumate sunt: ajustarea pentru variatii sezoniere si numar de zile lucratoare in cazul seriilor de date statistice privind comertul cu amanuntul; armonizarea statisticilor de transport maritim si pe cai navigabile interioare; alinierea statisticii accidentelor de circulatie rutiera; schimbarea periodicitatii organizarii cercetarii statistice privind cazarea turistica din trimestriala in lunara; organizarea unei noi anchete in gospodarii privind cererea turistica.

In aceeasi serie de prioritati se inscrie armonizarea statisticii privind silvicultura (obligatie asumata de Institutul National de Statistica prin documentul de pozitie, termen angajat - 2003) si a statisticii in domeniul piscicol (termen angajat - 2004). Armonizarea statisticii agricole si regionale la normele si standardele europene are in vedere urmatoarele masuri: 173

realizarea unui sistem statistic al principalelor anchete agricole (ancheta fermelor agricole, ancheta utilizarii terenului, ancheta productiei vegetale, ancheta privind productia animaliera, ancheta privind preturile agricole) conform normelor si standardelor UE, in vederea asigurarii comparabilitatii datelor statistice privind agricultura din Romania cu datele statistice referitoare la agricultura din statele membre (angajament asumat prin document de pozitie); infiintarea a 8 birouri regionale de statistica ce vor sprijini dezvoltarea regionala, furnizand informatiile statistice necesare; initierea si realizarea de anchete statistice, cu vocatie regionala, privind: demografia intreprinderilor mici si mijlocii, transportul rutier de marfuri, statisticile sociale (conditiile de viata). realizarea unui instrumentar metodologic capabil sa dovedeasca nivelul calitatii statisticilor romanesti; revizuirea intregului set de metodologii statistice nationale, in conformitate cu standardele UE, in vederea obtinerii unui nivel corespunzator de armonizare; traducerea integrala a acquis-ului comunitar in statistica in limba romana. crearea unui sistem statistic de mediu care sa permita masurarea starii mediului inconjurator prin stabilirea indicatorilor de evaluare a dezvoltarii durabile in Romania; realizarea de cercetari statistice privind deseurile, emisiile, apa utilizata si deversarile in apa; asigurarea integrarii sistemului de statistici ale mediului in sistemul statistic european.

Imbunatatirea calitatii statisticilor -

Armonizarea statisticii mediului inconjurator are in vedere:

Armonizarea statisticii finantelor guvernamentale cu normele europene vizeaza definirea principalelor caracteristici privind tranzactiile financiare, bunurile financiare si datoriile sectorului guvernamental, in conformitate cu Sistemul European de Conturi ESA 95.

4.13. Politicile sociale i ocuparea forei de munc

4.13.1 Legislaia muncii
Situaia actual Legislaia muncii din Romnia a transpus n totalitate prevederile acquis-ului comunitar din urmtoarele domenii: protecia drepturilor salariailor n cazul concedierilor colective, protecia drepturilor salariailor n cazul transferului ntreprinderii, al firmei, sau al unei pri a acesteia, orele de lucru ale personalului navigant i furnizarea de fora de munc pe nave, concediul de odihn i alte concedii ale salariailor. Romnia are deja create i sunt operaionale instituiile necesare pentru pregtirea legislaiei, controlul i monitorizarea implementrii legislaiei n domeniul relaiilor de munc, precum i pentru garantarea juridic a drepturilor lucrtorilor. Principalul act normativ cadru prin care sunt transpuse prevederile comunitare din domeniul legislaiei muncii este Codul Muncii, adoptat in anul 1972. Noua legislatie in domeniul muncii modifica explicit sau implicit prevederile acestui cod, largind sfera de aplicare pentru cuprinderea domeniului privat si permitind adaptarea la noul mod de organizare si functionare ale societatii romanesti. 174

In cursul anului 2000 si in primul trimestru al anului 2001, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) a pregatit elaborarea proiectelor de modificare, in conformitate cu cerintele acquis-ului comunitar, a urmatoarelor legi: Codul Muncii; Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate; Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca; Legea nr. 130/1996, republicata in 1998, privind contractul colectiv de munca; Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.

n domeniul concedierilor colective, Directiva 98/59/CE privind corelarea legislaiei statelor membre referitoare la concedierile colective, este transpus n legislaia romn, n prevederile sale eseniale, prin OU nr. 98/1999, modificat i completat de OU nr. 185/1999 i OU nr. 77/2000. Astfel, legislaia n domeniu ofer un cadru unitar, nediscriminatoriu, pentru aplicarea msurilor de protecie social a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Ca urmare a acestor modificri, compensaiile bneti pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective se suport din fondurile proprii ale angajatorilor (din fondul de omaj se susin doar plile compensatorii aflate n derulare i cele cuvenite salariailor disponibilizai din unitile cuprinse n Programul Phare RICOP). Noul proiect de lege al Codului Muncii conine n seciunea a III-a Concedierea colectiv, n cadrul capitolului 7 intitulat Concedierea, prevederi care vor transpune n totalitate dispoziiile Directivei 98/59/CE. n seciunile IV i V sunt cuprinse dispoziii referitoare la controlul i sancionarea concedierilor nelegale i, respectiv, consecinele concedierilor. Prevederile Directivei 99/63/CE, precum i ale Recomandrii 99/130/CE, sunt transpuse n legislaia intern prin adoptarea OG nr. 16/2000 prin care se ratific Convenia O.I.M. nr. 180 privind orele de lucru ale personalului navigant i furnizarea de for de munc pe nave, convenie ale crei dispoziii sunt conforme cu cele ale prevederilor comunitare mai sus menionate. Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar pe termen scurt il reprezinta armonizarea legislatiei nationale cu directivele UE in domeniul contractului de munca si raporturilor de munca, prin: Elaborarea unui nou Cod al Muncii; Modificarea Legii nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca; Modificarea Legii nr. 130/1996, republicata in 1998, privind contractul colectiv de munca; Infiintarea, organizarea si functionarea instantelor pentru solutionarea litigiilor de munca prin modificarea Legii nr. 92/1992, republicata in 1997, privind organizarea judecatoreasca.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul prioritar pe termen mediu il reprezinta continuarea armonizarii legislatiei nationale cu actele normative comunitare, prin: Adaptarea legislatiei nationale in conformitate cu cerintele acquis-ului comunitar si cu dinamica economiei nationale;

175

Elaborarea si adoptarea unui act normativ privind constituirea Fondului de garantare pentru protecia salariailor n cazul insolvabilitii sau falimentului angajatorului.

4.13.2. Dialogul social

Situaia actual Legislatia din Romania in domeniul dialogului social este aliniata acquis-ului comunitar. HG nr. 314/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social in cadrul ministerelor si prefecturilor a asigurat implementarea Deciziei Comisiei Europene 98/500/CE privind infiintarea Comitetelor Sectoriale de Dialog Social in vederea promovarii dialogului intre partenerii sociali la nivel european. O trasatura care caracterizeaza dialogul social in Romania la nivelul anului 2001 este institutionalizarea dialogului social tripartit la toate nivelurile economiei nationale, astfel : La nivel national - dialog social orientat pe consultarea partenerilor sociali; La nivel local - dialog social orientat pe co-participarea partenerilor sociali la decizia administrativa.

Prin Decizia nr. 4/1999 a Consiliului de Asociere UE-Romania, s-a constituit Comitetul Consultativ Mixt CES-Uniunea Europeana CES-Romania, organism comun al Consiliului Economic si Social din Romania, pe de o parte, si al Comitetului Economic si Social European (patronate, sindicate si diverse grupuri de interese), pe de alta parte. Comitetul Consultativ Mixt CES-UE CES-Romania isi desfasoara activitatea prin consultare cu Consiliul de Asociere (sau din proprie initiativa), in cazul promovarii dialogului intre grupurile de interes economice si sociale. Scopul Comitetului Consultativ Mixt este de a promova dialogul si colaborarea dintre grupurile de interes din Uniunea Europeana si cele din Romania. Dialogul si cooperarea vor acoperi toate aspectele economice si sociale ale relatiilor dintre UE si Romania. Monitorizarea legislatiei si a practicilor care determina armonizarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar in domeniul dialogului social se realizeaza, incepand din anul 2000, in cadrul Consiliului Economic si Social. Acest proces are loc ca urmare a solicitarilor partenerilor sociali de a integra institutia fundamentala de dialog social in procesul de negociere si aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Prioriti pe termen scurt Consolidarea capacitatii partenerilor sociali de a implementa acquis-ul comunitar se va realiza prin adoptarea urmatoarelor masuri: adoptarea Legii Patronatelor si institutionalizarea mecanismelor de reprezentare si dezvoltare a organizatiilor patronale. In acest fel se va asigura accelerarea procesului de coagulare a organizatiilor patronale, cresterea capacitatii lor de a participa in cadrul dialogului social european si de a implementa acquis-ul comunitar; modificarea legii de organizare si functionare a Consiliului Economic si Social, in vederea corelarii misiunii, obiectivelor si atributiilor in raport cu cerintele dialogului social, atat la nivel national cat si la nivel sectorial; adoptarea de catre partenerii sociali (sindicate si patronate) de masuri specifice interne care sa determine o mai buna integrare in spatiul european (crearea unor structuri, atributii si responsabilitati vizavi de procesul de integrare europeana);

176

crearea unor responsabilitati la nivelul confederatiilor patronale si sindicale care sa monitorizeze evolutia dialogului social (actiuni, rezultate, deficiente, propuneri) la nivel sectorial si teritorial; pregatirea partenerilor sociali pentru a putea contribui la derularea proiectelor cu finantare externa; stimularea asumarii de responsabilitati de catre partenerii sociali in vederea solutionarii prin dialog social bipartit a problemelor sectoriale; adoptarea legii privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca; infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca; elaborarea de masuri care sa determine coagularea rapida a organizatiilor sindicale si patronale nationale, in vederea integrarii lor in organizatiile omoloage de la nivel european UNICE si ETUC.

Consolidarea autonomiei si eficacitatii structurilor de dialog social la nivel sectorial se va realiza prin adoptarea urmatoarelor masuri: consolidarea capacitatii guvernului de a monitoriza evolutia dialogului social sectorial, prin stabilirea unor relatii de parteneriat cu Consiliul Economic si Social si Comisiile Consultative de Dialog Social din ministere; modificarea HG nr. 314/2001 in vederea asigurarii autonomiei functionale a Comisiilor Consultative de Dialog Social din ministere si asigurarea la nivelul Consiliului Economic si Social a atributiilor de monitorizare si coordonare metodologica a acestor structuri; elaborarea si sustinerea implementarii metodologiilor de dialog social de catre CES in vederea asigurarii unei eficacitati ridicate a proceselor sociale (termen pana la sfarsitul anului 2002).

Pentru consolidarea dialogului social bipartit la nivel de intreprindere se au in vedere urmatoarele masuri: elaborarea unor propuneri de revizuire a legislatiei in domeniul negocierilor colective si al implementarii acordurilor realizate, pentru asigurarea concordantei intre competente, responsabilitati, sanctiuni si atributii ale partenerilor sociali (se vor avea in vedere Codul Muncii, Legea contractului colectiv de munca, Legislatia conflictelor de munca); modificarea Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate; intensificarea cooperarii intre patronatele si sindicatele reprezentative la nivel de ramura si la nivel national, in vedere influentarii structurilor de baza pentru implementarea unui dialog social constructiv; elaborarea unei propuneri de redefinire a atributiilor, responsabilitatilor si competentelor Inspectiei Muncii, in vederea asigurarii realizarii obiectivului principal al institutiei controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca accentuand aspectele privind negocierile colective si rezultatele acestora.

Prioriti pe termen mediu Consolidarea capacitatii partenerilor sociali de a dezvolta si implementa acquis-ul comunitar prin: 177

organizarea unui program de instruire a membrilor comisiilor sectoriale de dialog social, in vederea consolidarii capacitatii de a dezvolta si implementa acquis-ul comunitar; continuarea transferarii de competente si responsabilitati catre partenerii sociali, in contextul descentralizarii deciziilor administrative in domeniul social si economic.

4.13.3. Egalitatea de anse ntre brbai i femei

Situaia actual Legislatia romaneasca in domeniul egalitatii de sanse acopera prevederile fundamentale ale legislatiei comunitare, prevederile directivelor europene referitoare la egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati regasindu-se transpuse diferentiat in legislatia nationala. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si HG nr. 1273/2000 de aprobare a Planului National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati transpun in totalitate in legislatia nationala prevederile actului comunitar privind aplicarea progresiva a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in domeniul securitatii sociale (Directiva Consiliului 79/7/CEE). Conform HG nr. 1273/2000, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale reprezinta organismul guvernamental responsabil de promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, actionand in parteneriat cu factori guvernamentali si neguvernamentali pentru aplicarea principiului egalitatii in toate domeniile vietii sociale. Prin adoptarea HG nr. 967/1999 de constituire si functionare a Comisiei Consultative interministeriale in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati (CODES), au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Deciziei Comisiei 82/43/CEE. Comisia a inceput sa functioneze in anul 2000, asigurand implementarea de politici sectoriale pentru promovarea egalitatii de sanse si avand atributii de monitorizare a aplicarii Planului National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative transpun in totalitate in legislatia nationala principiul egalitatii de tratament intre barbatii si femeile care executa o activitate independenta, inclusiv agricola, precum si protectia maternitatii (Directiva Consiliului 86/613/CEE). Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal, ce are in vedere participarea efectiva a tatalui la ingrijirea noului nascut, si Legea nr. 19/2000, care include prevederi privind concediul pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la 2 ani, transpun majoritatea prevederilor comunitare (Directiva Consiliului 96/34/CE). Legislatia nationala contine prevederi exprese care stipuleaza dreptul la salariu egal pentru munca egala (Directiva Consiliului 75/117/CEE). Principiul se regaseste in Constitutie, Codul Muncii, Legea nr. 14/1991 privind salarizarea, Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar, in Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 19992000, in OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare si in HG nr. 1273/2000 de adoptare a Planul National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati. OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare stipuleaza egalitatea in drepturi in ceea ce priveste accesul la angajare, formare profesionala si promovare si prevede aplicarea de sanctiuni in cazul constatarii unor discriminari.

178

Actualul Cod al Muncii si Legea nr. 19/2000 asigura transpunerea in cea mai mare parte a masurilor de incurajare a imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratoarelor gravide, lauze sau care alapteaza. OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare contine unele prevederi referitoare la cazurile de discriminare pe baza de sex (Directiva Consiliului 97/80/CE). In cursul anului 2000 a fost semnata si Conventia O.I.M. nr. 183/2000 privind revizuirea Conventiei asupra protectiei maternitatii - 1952. Institutiile responsabile cu aplicarea legislatiei in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati sunt: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale; Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale; Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca; Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor; Inspectia Muncii; Ministerul Justitiei, prin Tribunalele judetene la care au fost infiintate Sectii pentru litigii de munca si asigurari sociale; Consiliul Economic si Social; Organizatii neguvernamentale de protectie a drepturilor omului.

Prioriti pe termen scurt Indeplinirea obligatiilor asumate in domeniul egalitatii de sanse intre barbati si femei prin adoptarea urmatoarelor masuri : derularea programului national de instruire adresat juristilor si functionarilor publici (proiectul DECIS); implementarea strategiei cadru a UE in domeniul egalitatii de gen (Decizia Consiliului 2001/51/CE).

Asigurarea cadrului legislativ si a dezvoltarii capacitatii institutionale de integrare a egalitatii de sanse in politicile nationale, prin: adoptarea Legii egalitatii de sanse intre femei si barbati, care va transpune in legislatia nationala prevederi privind: concilierea vietii profesionale cu cea familiala, protectia angajatilor impotriva concedierii in urma unei plangeri; obligatia angajatorilor de a face cunoscute angajatilor prevederile legale in vigoare; atribuirea celui acuzat a obligatiei de a aduce dovezi in cazurile de discriminare (Directiva Consiliului 96/34/CE, Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE, Directiva Consiliului 97/80/CE); adoptarea Legii privind organizarea si functionarea fondurilor universale de pensii, pentru transpunerea in totalitate in legislatia nationala a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in regimurile de securitate sociala (Directiva Consiliului 86/378/CEE amendata de Directiva Consiliului 96/97/CE); emiterea Ordinului ministrului muncii si solidaritatii sociale privind aplicarea de masuri de informare si constientizare pentru reprezentanti ai angajatilor, angajatorilor, precum si pentru functionari publici, cu privire la acquis-ul comunitar in domeniul 179

egalitatii de sanse (Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE); emiterea de ordine ale ministrilor (la nivelul fiecarui minister) pentru aplicarea la nivel sectorial a Planului National de Actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati (Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE ). adoptarea noului Cod al Muncii si introducerea de dispozitii exprese privind femeile gravide angajate (Directiva Consiliului 92/85/CEE); adoptarea Legii privind protectia maternitatii si sprijinirea familiei, mamei si copilului (Directiva Consiliului 92/85/CEE, Directiva Consiliului 96/34/CE).

Prioriti pe termen mediu Dezvoltarea capacitatii institutionale de integrare a egalitatii de sanse in politicile nationale, obiectiv pentru realizarea caruia vor fi intreprinse urmatoarele masuri : continuarea organizarii de actiuni de informare privind acquis-ul comunitar in domeniul egalitatii de sanse; continuarea aplicarii masurilor anuale prevazute de Programul national de actiuni concrete la nivel sectorial, elaborat de catre CODES (Directiva Consiliului 75/117/CEE, Directiva Consiliului 76/207/CEE); adoptarea actelor normative necesare si participarea Romaniei la Programul Comunitatii Europene de aplicare a strategiei cadru privind egalitatea de gen - 20012005 (Decizia Consiliului 2001/51/CE). adoptarea actului normativ privind constituirea Agentiei Nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati, avand rol de implementare a Legii privind egalitatea sanselor intre femei si barbati si de monitorizare a aplicarii prevederilor legislatiei nationale in domeniu (Decizia Comisiei 95/420/CE).

Participarea la programele de actiune ale Uniunii Europene in domeniul egalitatii de sanse intre barbati si femei prin aplicarea de masuri pentru implementarea strategiei cadru a UE in domeniul egalitatii de sanse.

4.13.4. Lupta mpotriva rasismului

Situaia actual In vederea transpunerii acquis-ului comunitar in acest domeniu, a fost adoptata OG nr. 137 din 1 septembrie 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Acest act normativ care, din punctul de vedere al armonizarii cu legislatia comunitara, corespunde in mare masura Directivei 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor, indiferent de originea lor rasiala sau etnica, prevede: garantarea principiului egalitatii intre cetateni, a excluderii privilegiilor si discriminarii; eliminarea tuturor formelor de discriminare prin aplicarea unor masuri speciale pentru persoanele sau grupurile de persoane apartinand minoritatilor; sanctionarea contraventionala a oricarei excluderi, restrictii sau preferinte, avand ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in orice domenii ale vietii publice, daca deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta se datoreaza apartenentei la o

180

rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, respectiv convingerilor sau orientarii sexuale, ori apartenentei la o categorie defavorizata. Principala prevedere se refera la infiintarea si organizarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Acesta va fi, asa cum se prevede in Directiva 2000/43/CE, un organ independent al administratiei publice centrale si va avea rolul de a implementa principiul egalitatii intre cetateni prevazut in Constitutia Romaniei, in legislatia interna in vigoare si in documentele internationale la care Romania este parte. Prevederi referitoare la combaterea discriminarii si rasismului exista si in legislatia penala. Astfel, Articolul 247 al Codului Penal sanctioneaza fapta functionarului public ce savarseste un abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi sau face propaganda nationalist-sovina. In concordanta cu Rezolutia 490/627(01)/CE adoptata la 29.05.1990 si Rezolutia 495/1110(01)/CE adoptata la 05.11.1995, Romania are o reglementare noua si in ceea ce priveste regimul refugiatilor: OG nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania. Conform acestui act normativ, autoritatea centrala responsabila de implementarea politicii Romaniei in domeniul refugiatilor este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne. Prioriti pe termen scurt Armonizarea legislatiei nationale cu prevederile comunitare in domeniu, prin urmatoarele masuri: adoptarea Legii de aprobare a OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare; infiintarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii; implementarea planului de masuri prevazute in Strategia Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor; finantarea de proiecte-programe care vizeaza parteneriatul dintre organizatiile romilor si autoritatile publice locale.

Imbunatatirea situatiei romilor, prin:

Prioriti pe termen mediu Implementarea Strategiei Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor.

4.13.5. Ocuparea forei de munc

Situaia actual In domeniul ocuparii fortei de munca, reforma a vizat actionarea pe baza a doua programe: un program de urgenta pe termen scurt, avand drept scop masurile de protectie sociala pentru personalul disponibilizat in urma restructurarii, privatizarii sau lichidarii, si un program pe termen mediu vizand modernizarea infrastructurii serviciilor de ocupare si formare profesionala si crearea cadrului institutional corespunzator. Pentru atenuarea efectelor sociale ale reformei, se deruleaza (cu sprijinul Uniunii Europene) programul RICOP privind restructurarea intreprinderilor si reconversia fortei de munca din cinci regiuni. Programul prevede cofinantarea platilor compensatorii, finantarea de lucrari publice, 181

finantarea micilor afaceri si masuri sociale, programe de calificare si recalificare a somerilor si a altor persoane aflate in cautarea unui loc de munca. In scopul cresterii gradului de ocupare a fortei de munca disponibilizate, se continua de asemenea derularea programului de masuri active pentru combaterea somajului, finantat din imprumutul acordat de Banca Mondiala. Programul se realizeaza in concordanta cu necesitatile pietei muncii pe plan local si cuprinde o gama larga de servicii ca: sprijinul financiar pentru crearea de noi locuri de munca in interesul comunitatii, consilierea in demararea unor activitati pe cont propriu, consilierea intreprinderilor mici si mijlocii pentru intocmirea unui plan de afaceri, servicii pentru planificare si dezvoltare economica locala, incubatoare de afaceri, job-cluburi, etc. In vederea dezvoltarii activitatii de creditare a intreprinderilor mici si mijlocii, a fost adoptata OG nr. 40/2000 privind acreditarea agentiilor de administrare a fondurilor pentru acordarea de microcredite (acordate indeosebi intreprinderilor mici si mijlocii). Pentru fundamentarea orientarilor strategice si a solutiilor de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca in sensul prevederilor Directivei 98/171/CE, in Romania functioneaza, in subordinea MMSS, Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, infiintata prin Legea nr. 145/1998, modificata si completata prin OU nr. 294/2000, are si atributia de a elabora studii si analize in domeniul ocuparii si formarii profesionale. Institutul National de Statistica, organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului, este abilitat sa furnizeze date statistice organismelor internationale potrivit obligatiilor asumate de statul roman, precum si altor categorii de utilizatori interni si externi. Pe baza progreselor realizate in dezvoltarea si modernizarea institutiilor pietei muncii si a structurilor de ocupare a fortei de munca, se continua concentrarea eforturilor pentru indeplinirea obiectivelor pe termen mediu inscrise in Parteneriatul pentru aderare la capitolul Ocupare si afaceri sociale, si anume Dezvoltarea unor structuri corespunzatoare ale pietei muncii si revizuirea in comun a politicilor de ocupare, in vederea pregatirii participarii la procesul de coordonare din UE. Pregatirea pentru participarea la Strategia Europeana de Ocupare se va realiza, in principal, prin elaborarea Planului National de Actiune in domeniul ocuparii. In acest scop, s-a inceput derularea unui proiect Phare care are ca scop sustinerea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a partenerilor sociali in elaborarea Planului National de Actiune in domeniul Ocuparii (PNAO). Acesta va asigura cadrul politic pentru masurile de tipul Fondului Social European ce urmeaza a fi puse in aplicare in contextul programelor de dezvoltare regionala in Romania. Planul va fi elaborat in conformitate cu cei patru piloni principali ai Strategiei Europene privind ocuparea (cresterea gradului de ocupare, dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor si al persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, cresterea mobilitatii, flexibilitatilor si adaptabilitatii fortei de munca, garantarea sanselor egale), si va muta accentul politicilor de protectie sociala a somerilor de la masuri pasive la cele active. Prioriti pe termen scurt Elaborarea si aplicarea PNAO prin: elaborarea PNAO; implementarea componentelor programului Phare-RICOP privind stimularea ocuparii si formarea profesionala a fortei de munca;

182

infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca.

Participarea la procesul de monitorizare si evaluare a politicii de ocupare, initiat de Comisia Europeana, prin elaborarea unui document comun de evaluare a politicii de ocupare a fortei de munca; Mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masurile pasive catre cele active prin: construirea bugetului Fondului pentru plata ajutorului de somaj astfel incat sa reflecte incurajarea politicii de masuri active; dezvoltarea capacitatii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca de a implementa/subcontracta servicii pentru realizarea masurilor active.

Prioriti pe termen mediu Implementarea PNAO; Continuarea participarii la procesul de monitorizare si evaluare a politicii de ocupare; Punerea in aplicare a unor ajustari structurale si institutionale ale pietei muncii necesare pentru participarea la coordonarea politicilor de ocupare la nivel european; Adoptarea liniilor directoare ale UE prin elaborarea planurilor nationale multianuale de ocupare a fortei de munca.

4.13.6. Fondul Social European

Situaia actual Romania a participat la Programul Special Pregatitor pentru Fondul Social European, program derulat de European Training Foundation, ce a marcat inceputul dialogului si colaborarii intre institutiile relevante. De asemenea, s-au derulat in cadrul proiectului unele activitati pregatitoare pentru infiintarea unui Institut National de Formare in domeniul FSE. Cadrul institutional are urmatoarea structura: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, institutie ce indeplineste, printre altele, urmatoarele atributii cu relevanta in domeniul FSE: elaboreaza politici, programe si planuri nationale in domeniile ocuparii, formarii profesionale si egalitatii de sanse pe piata muncii, si exercita controlul asupra realizarii acestora de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor; elaboreaza programe de ocupare si formare profesionala pentru integrarea in munca a persoanelor defavorizate; promoveaza programe, propune acorduri si implementeaza proiecte de colaborare internationala in domeniile ocuparii, formarii profesionale si egalitatii de sanse pe piata muncii si atrage surse de finantare a acestora.

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, care are ca obiectiv principal implementarea programelor de tip FSE;

Pregatirea specialistilor care vor monitoriza si implementa Planul National de Actiune in domeniul Ocuparii (PNAO), ce se finanteaza prin FSE, se va realiza si in cadrul proiectului 183

Phare de infratire institutionala RO9908 pentru realizarea PNAO element cheie al strategiei europene in domeniul ocuparii. Prioriti pe termen scurt Crearea cadrului institutional pentru pregatirea participarii Romaniei la Fondul Social European: definirea rolurilor institutiilor componente; derularea de proiecte de tip FSE.

Prioriti pe termen mediu Dezvoltarea capacitatii administrative si formarea personalului institutiilor ce vor avea atributii in elaborarea si implementarea de proiecte finantate din Fondul Social European.

4.13.7. Securitate social, persoane vrstnice i excludere social

4.13.7.1. Asigurrile sociale

Situaia actual In vederea transpunerii acquis-ului comunitar in acest domeniu (Recomandarea Consiliului nr. 857/1982/CEE asupra principiilor politicii comunitare referitoare la varsta de pensionare si Rezolutia Consiliului nr. 710/1993/CEE referitoare la aranjamentele flexibile de pensionare), a fost adoptata Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care prevede: Organizarea pe principiul redistribuirii a unui sistem public de pensii unic, garantat de stat; Infiintarea Casei Nationale de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), institutie publica de interes national, care va administra si gestiona sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. In plus, aceasta institutie urmeaza sa colecteze contributii pentru fondurile administrate de alte organisme cu atributii in domeniul protectiei sociale, inclusiv pentru fondurile universale de pensii; Cuprinderea obligatorie in sistemul public a tuturor persoanelor fizice care desfasoara activitati aducatoare de venituri sau care, in functie de un anumit statut, realizeaza venituri peste un anumit nivel; Schimbarea structurii contributiei de asigurari sociale, prin implicarea asiguratilor la plata unei parti din contributie, precum si plafonarea contributiilor in vederea asigurarii garantarii prestatiilor; Cresterea treptata a varstelor standard de pensionare in perioada 2001-2014; Asigurarea unei anumite flexibilitati a sistemului prin introducerea unor posibilitati de pensionare anticipata, corelate insa cu stimularea ramanerii pe piata muncii; Dezvoltarea sistemului de reabilitare a capacitatii de munca in vederea reinsertiei profesionale si reintegrarii in viata activa; Infiintarea pe langa tribunale si curti de apel a unor sectii speciale de asigurari sociale, menite sa rezolve in conditii de competenta si operativitate crescute, litigiile avand ca obiect drepturi sau obligatii de asigurari sociale.

184

Legea nr. 19/2000 a intrat in vigoare la 01.04.2001, aplicarea dispozitiilor sale urmand a fi urmarita de Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale. Aceasta institutie are printre atributiile importante: Asigurarea implementarii legislatiei din domeniul asigurarilor sociale si pensiilor, inclusiv controlul asupra modului de aplicare a dispozitiilor legale; Furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat; Colectarea si virarea contributiilor de asigurari sociale si a altor venituri potrivit legii; Organizarea activitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca; Aplicarea prevederilor conventiilor internationale de asigurari sociale la care Romania este parte, precum si a ansamblului de reglementari comunitare, si dezvoltarea de relatii cu organisme similare in domenii de interes comun din alte tari.

Pentru a diminua dificultatile in colectarea contributiilor de asigurari sociale, in cursul anului 2001 a fost adoptata OU nr. 43/2001 privind modificarea art.82 din OG nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare. Aceste masuri au favorizat continuarea politicii de acordare a inlesnirilor la plata creantelor bugetare, ca o sursa de recuperare a debitelor din datoria acumulata si de incasare ritmica a contributiilor curente datorate la bugetul asigurarilor sociale de stat. In vederea asigurarii unui echilibru financiar intre contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat si prestatiile efectuate din acesta, s-a inclus pentru prima oara ca sursa de venit bugetar, recuperarea datoriilor acumulate. In acest sens, CNPAS si structurile sale teritoriale au intocmit planuri de recuperare a datoriilor bugetare. Masurile cuprinse in aceste planuri au prioritate in ceea ce priveste urmarirea lor de catre personalul abilitat, recuperarea debitelor reprezentand chiar atributii prioritare pentru structura manageriala a CNPAS. Prioriti pe termen scurt Crearea sistemului complex de pensii din Romania: realizarea in cadrul sistemului public de pensii a unui mecanism de recorelare a pensiilor stabilite in baza diferitelor acte normative si de indexare trimestriala a acestor venituri in functie de rata inflatiei si de cresterea indicelui preturilor de consum; crearea cadrului legislativ pentru infiintarea fondurilor universale de pensii, administrate privat si a Comisiei de Control a Societatilor de Pensii.

Prioriti pe termen mediu Completarea sistemului de pensii din Romania prin introducerea celei de a treia componente: schemele de pensii suplimentare.

4.13.7.2.

Asistena social

Situaia actual Politica sociala a Guvernului se fundamenteaza pe necesitatea unei schimbari radicale in abordarea problematicii saraciei si marginalizarii. Strategia in domeniul asistentei sociale din ultimii ani s-a concentrat pe actualizarea permanenta a nivelului beneficiilor acordate, pe perfectionarea si punerea in practica a noi programe prin care sa se realizeze o protectie sociala reala grupurilor cele mai defavorizate sau cu risc social major. 185

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a promovat si implementat o serie de acte normative cu referire la acordarea de alocatii si prestatii. Acestea asigura transpunerea partiala a Recomandarii 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala, a Recomandarii 92/441/CEE privind criteriile comune referitoare la resurse, prestatii suficiente si asistenta sociala in sistemele de protectie sociala precum si a Rezolutiei 89/C1031/01 a Consiliului si a Ministrilor Afacerilor Sociale referitoare la lupta impotriva excluderii sociale. De asemenea, s-au adoptat acte normative ce asigura protectia persoanelor varstnice in functie de nevoile lor specifice: Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, Legea nr. 16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National pentru Persoane Varstnice. Aceste acte normative asigura transpunerea partiala a recomandarii 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala, Recomandarea 92/441/CEE privind criteriile comune referitoare la resurse, prestatii suficiente si asistenta sociala, Rezolutia 89/C1031/01 a Consiliului si a Ministrilor Afacerilor Sociale referitoare la lupta impotriva excluderii sociale, Decizia 91/544/CEE referitoare la grupul de legatura pentru persoane varstnice, precum si Declaratia de principii 93/1221 a Consiliului si a Ministrilor Afacerilor Sociale privind incheierea Anului European al Varstnicilor si Solidaritatii intre Generatii. Prioriti pe termen scurt Dezvoltarea capacitatii sistemului de asistenta sociala de a furniza servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, precum si sustinerea eforturilor de reorganizare si reabilitare a caminelor pentru persoanele varstnice, prin adoptarea urmatoarelor masuri: sprijin institutional in vederea dezvoltarii si diversificarii unor servicii sociale mai adecvate pentru grupurile vulnerabile; desemnarea si organizarea de servicii comunitare apte sa raspunda la nevoile identificate la nivel local; reabilitarea caminelor pentru persoane varstnice.

Sustinerea reformei in domeniul asistentei sociale prin organizarea si implementarea noului sistem de asistenta sociala: organizarea unui sistem descentralizat de aplicare a politicii nationale privind familia si copilul; dezvoltarea capacitatii institutionale: stabilirea structurii administrative a sistemului national, formarea de personal si dezvoltarea sistemului de comunicare; extinderea sistemului de asistenta sociala; elaborarea si pregatirea proiectului de dezvoltare a sectorului social.

Prioriti pe termen mediu Implementarea Legii privind sistemul national de asistenta sociala, ce se va realiza prin adoptarea urmatoarelor masuri: reorganizarea serviciilor teritoriale subordonate Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si dezvoltarea functiunilor acestora; reorganizarea si dezvoltarea functiunilor Directiei Generale Asistenta Sociala din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, cat si la nivel local, prin crearea compartimentului de asistenta sociala in cadrul Consiliilor Judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, Consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si comunelor;

186

crearea unei Comisii de Mediere Sociala in cadrul serviciului teritorial al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, reprezentand o cale de recurs amiabil in domeniul asistentei sociale.

Dezvoltarea capacitatii sistemului de asistenta sociala de a crea servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, precum si sustinerea eforturilor de reorganizare si reabilitare a caminelor pentru persoanele varstnice, prin adoptarea urmatoarelor masuri: sprijin institutional in vederea dezvoltarii si diversificarii unor servicii sociale mai adecvate pentru grupurile mai vulnerabile; desemnarea si organizarea de servicii comunitare apte sa raspunda la nevoile identificate la nivel local; reabilitarea caminelor pentru persoane varstnice.

Sustinerea reformei in domeniul asistentei sociale privind organizarea si implementarea noului sistem de asistenta sociala prin : dezvoltarea capacitatii institutionale stabilirea structurii administrative a sistemului national; formarea personalului si dezvoltarea sistemului de comunicare.

4.13.8. Persoanele cu handicap

Situaia actual Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, rezultat in urma reorganizarii Secretariatului de Stat pentru Handicapati, functioneaza in prezent in baza HG nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, modificata si completata prin HG nr. 287/2001, care defineste sursele de finantare si structura organizatorica a institutiei. Cadrul legislativ de functionare a Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap este asigurat de OU nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, modificata si completata prin OU nr. 40/2000. Legislatia nationala cuprinde reglementari asupra: asigurarii accesibilitatilor la mediu fizic a persoanei cu handicap, relatiei administratiei de stat centrale si locale cu societatea civila, descentralizarii treptate a serviciilor specializate adresate persoanelor cu handicap, infiintarii propriilor comisii de expertizare a persoanelor cu handicap, introducerii masurilor coercitive impotriva celor care nu respecta prevederile actelor normative in vigoare. Legislatia nationala este armonizata cu legislatia europeana in materia protectiei speciale a persoanelor cu handicap, si anume: Rezolutia Consiliului 92/124 din 16.12.1991 privind implementarea unui program comunitar in vederea largirii accesibilitatii de transport pentru persoane cu handicap; Recomandarea Consiliului 98/376/CE din 4.06.1998 privind acordarea permiselor de parcare persoanelor cu handicap; Rezolutia Consiliului 90/703 (02) din 31.05.1990 privind integrarea copiilor si tinerilor cu handicap in sistemele de educatie; Rezolutia Consiliului 97/113 din 20.12.1996 privind egalitatea sanselor pentru persoanele cu handicap; 187

Recomandarea Consiliului 86/379/CEE din 24.07.1986 privind angajarea in munca a persoanelor cu handicap.

Prioriti pe termen scurt Definitivarea armonizarii cadrului legislativ national cu cel european: elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern pentru completarea si modificarea Normelor metodologice privind conditiile de incadrare, drepturile si obligatiile asistentului personal al persoanei cu handicap (aprobate prin HG nr. 626/2000); elaborarea de acte normative care sa faca posibile evaluarea si controlul aplicarii legislatiei in vigoare (metodologia de aplicare); initierea unui program de actiune privind reabilitarea vocationala a persoanelor cu handicap (proiect de act normativ care va fi elaborat pana la sfarsitul anului 2001, in conformitate cu Rezolutia Consiliului 74/709); continuarea transferului de competente si responsabilitati catre autoritatile locale si societatea civila, in contextul descentralizarii activitatii de promovare si respectare a drepturilor persoanelor cu handicap.

Prioriti pe termen mediu Continuarea reformei institutionale si a sistemului de servicii adresate persoanelor cu handicap prin: dezvoltarea sistemului de monitorizare si evaluare a respectarii drepturilor persoanelor cu handicap si promovarea integrarii sociale prin integrarea in munca a persoanelor cu handicap; dezvoltarea alternativelor la institutionalizarea persoanelor cu handicap; restructurarea institutiilor de tip rezidential pentru asistenta medico-sociala a persoanelor cu handicap; dezvoltarea serviciilor comunitare si stabilirea standardelor lor de calitate; formarea corpului national de asistenti personali specializati; specializarea unor asistenti sociali ca manageri de caz; responsabilizarea familiei persoanei cu handicap; infiintarea centrelor de informare si consultanta pentru persoanele cu handicap si familiile lor; promovarea unor campanii nationale de informare, educare si comunicare in scopul constientizarii societatii civile si autoritatilor publice asupra problemelor persoanelor cu handicap; pregatirea unor echipe pluridisciplinare implicate in procesul de evaluare, recuperare si reabilitare a persoanelor cu handicap. elaborarea unui act normativ privind organizarea si functionarea centrelor si serviciilor de tip privat adresate persoanelor cu handicap; elaborarea de reglementari privind egalitatea sanselor persoanelor cu handicap.

Continuarea reformei cadrului legislativ: -

188

4.13.9. Fundaia Dublin

Situaia actual Romnia i manifest interesul de a participa activ n cadrul Fundaiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca (Fundaia de la Dublin) i de a avea acces la informaiile si experienta existente n domeniu. n prezent, se afl n derulare o colaborare cu aceast fundaie privind realizarea unui studiu care s reflecte parametrii mediului de munc din Romnia, legislaia n domeniu i modalitile de implementare a prevederilor comunitare. Datorita specificului reglementarilor privind fundatia, acestea nu trebuie transpuse in legislatia romaneasca.

4.13.10.

Sntatea public

Situaia actual Sistemul sanitar in Romania este in plin proces de reforma structurala, ce are la baza descentralizarea si privatizarea. In acest sens au fost initiate programe concrete de actiuni si masuri de reforma pe domenii specifice de activitate, ce includ: reforma sistemului de administratie publica in sistemul sanitar, cresterea calitatii serviciilor medicale, imbunatatirea sistemului national de servicii de urgenta si armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar. In anul 2000, Guvernul Romaniei a adoptat HG nr. 730/2000 privind aprobarea structurii indicatorilor si fondurilor aferente programelor nationale de sanatate publica. Acest document reprezinta baza legislativa pentru asigurarea unei finantari stabile a programelor nationale (PN) de sanatate : PN de supraveghere si control al bolilor infectioase (partial - Decizia 2119/98/CE); PN de supraveghere si control HIV/SIDA (partial - Decizia 91/317/CEE, Decizia 1729/95/CE); PN de prevenire si control a dependentei de droguri si a patologiei induse (partial - Decizia 102/97/CE); PN de educatie pentru sanatate (partial - Decizia 645/96/CE); PN de evaluare a starii de sanatate a populatiei si supraveghere demografica (partial - Decizia 1400/97/CE); PN de prevenire si control in patologia oncologica (partial - Decizia 646/96/CE); PN de actiune pentru mediu, sanatate (partial - Decizia 78/618/CEE, Decizia 80/1084/CEE, Decizia 88/241/CEE); PN de supraveghere a factorilor de risc din mediu de munca si de risc profesional (partial Decizia 78/618/CEE, Decizia 80/1084/CEE, Decizia 88/241/CEE).

In domeniul organizarii retelei de supraveghere epidemiologica si control al bolilor transmisibile (Decizia 2119/98/CE, Decizia 91/317/CEE si Decizia nr. 1729/95/CE), Romania a transpus partial reglementarile comunitare prin acte legislative privind asistenta de sanatate publica, organizarea si functionarea directiilor de sanatate publica, atributiile fiecarei institutii implicate in domeniul supravegherii, prevenirii si controlului bolilor infectioase (OG nr. 53/2000 privind 189

obligativitatea raportarii bolilor si a efectuarii vaccinarilor; Ordinul ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea programelor nationale de sanatate; Ordinul ministrului sanatatii 8/2000 privind informarea operativa in probleme de epidemiologie si igiena; Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 120/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a Directiei de Sanatate Publica; HG nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, modificata si completata de HG nr. 287/2001). In ceea ce priveste adoptarea Planului de actiune in promovarea sanatatii prevazut de Decizia 645/96/CE, Romania a transpus partial actul comunitar prin reglementarea actiunilor de promovare a sanatatii in cadrul activitatilor de asistenta de sanatate publica si prin functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei si a directiilor de sanatate publica (Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 120/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a Directiei de Sanatate Publica; HG nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, modificata si completata de HG nr. 287/2001). In vederea asigurarii finantarii activitatilor de promovare a sanatatii, prin Ordinul minstrului sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea programelor nationale de sanatate, s-a inclus in lista programelor nationale Programul National de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate si s-a aprobat plata contributiei Romaniei pe anul 2000 pentru participarea la programele Comunitatii Europene in domeniul sanatatii. Directiva nr. 1400/97/CE, care stabileste cadrul pentru asigurarea asistentei de sanatate publica, precum si institutiile responsabile pentru monitorizarea starii de sanatate a populatiei, este transpusa partial in legislatia romaneasca prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea programelor nationale si HG nr. 456/2000 pentru aprobarea planului de actiune guvernamental pe anul 2000 si pe perioada 2000 - 2004). Decizia nr. 78/618/CEE privind Comitetul Stiintific Consultativ pentru examinarea toxicitatii si ecotoxicitatii compusilor chimici (amendata de Decizia 80/1084/CEE si de Decizia 88/241/CEE), este transpusa partial prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea programelor nationale (PN de prevenire si control in patologia oncologica, PN de actiune pentru mediu, sanatate, PN de supraveghere a factorilor de risc din mediu de munca si de risc profesional), precum si prin HG nr. 730/2000 privind aprobarea structurii indicatorilor si fondurilor aferente programelor nationale de sanatate publica. In ceea ce priveste adoptarea unui plan de actiune privind combaterea cancerului, a fost infiintata Comisia Nationala de Oncologie, in subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei, prin Ordinul ministrului nr. 870/2000 privind infiintarea Comisiei Nationale de Oncologie. In domeniul etichetarii produselor din tutun (Directiva 89/622/CEE, modificata de Directiva 92/41/CEE), Romania a transpus partial actul comunitar relevant prin stabilirea textului si dimensiunilor inscriptiilor avertisment ale formelor de publicitate pentru produsele din tutun (Ordinul ministrului sanatatii nr. 853/2000 privind stabilirea textului si dimensiunilor inscriptiilor avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun). Directiva nr. 98/43/CE (publicitatea produselor din tutun) este transpusa partial prin masuri legislative pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor (Legea nr. 151/2000 privind aprobarea OU nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor; Legea nr. 148/2000 privind publicitatea; Decizia Consiliului Audiovizualului nr. 60/2000 privind normele obligatorii pentru publicitate, teleshopping si sponsorizare in domeniul audiovizualului). Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, HG nr. 1359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000, precum si Ordinul comun nr. 684/1416/2000 intre Ministerul Sanatatiii si Ministerul Finantelor privind finantarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale si efectuarii expertizei medico190

legale pentru persoanele dependente de droguri transpun partial prevederi ale Deciziei nr. 102/97/CE. Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 415/2000 privind finantarea programelor nationale, a fost inclus in cadrul programelor nationale si Programul de prevenire si control a dependentei de droguri in cadrul asistentei de sanatate publica. Programele de sanatate publica sunt in numar de 34 si cuprind activitati adresate comunitatii sau individului, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei, definind noi responsabilitati in domeniul sanatatii familiei si al asistentei persoanelor cu handicap. Prioriti pe termen scurt Continuarea reformei in domeniul sanatatii publice in vederea dezvoltarii serviciilor de promovare a sanatatii, prevenirea infectiei SIDA, controlul cancerului si al consumului de droguri prin: derularea programelor comunitare aprobate; continuarea armonizarii legislative cu prevederile deciziilor comunitare: Decizia 645/96/CE pentru adoptarea unui program de actiune pentru promovarea sanatatii (se va aproba ordonanta privind criteriile de selectare a organizatiilor neguvernamentale pentru finantarea din bugetul de stat, din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate si din bugetele locale a unor programe in domeniul sanatatii publice, desfasurate de organizatiile neguvernamentale si, de asemenea, se va modifica Ordinul ministrului sanatatii nr. 302/2000 privind aprobarea criteriilor in vederea acordarii ajutorului de stat pentru activitatile de promovare a sanatatii cu un ordin al ministrului sanatatii i familiei conform recomandarilor ministrului justitiei); Decizia 646/96/CE pentru adoptarea unui program de actiune in prevenirea si controlul cancerului; Decizia 647/96/CE pentru adoptarea unui program de actiune pentru prevenirea si controlul HIV/SIDA, Decizia 102/97/CE pentru adoptarea unui program de actiune in prevenirea dependentei de droguri.

Alinierea legislatiei romanesti la prevederile comunitare privind Reteaua nationala pentru supravegherea si controlul epidemiologic al bolilor transmisibile prin: revizuirea legislatiei privind bolile transmisibile, elaborarea de reglementari in vederea colectarii de date, precum si achizitionarea de echipament pentru laboratoare si de birotica in vederea controlului si supravegherii epidemiologice.

Introducerea unui sistem eficient de asigurari de sanatate, dezvoltarea adecvata a institutiilor in vederea asumarii in totalitate a acquis-ului comunitar. Acest obiectiv va fi realizat prin dezvoltarea capacitatii administrative efective si viabile in cadrul Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate si a caselor judetene de asigurari de sanatate, incluzand o capacitate de pregatire durabila, precum si maximizarea eficientei operationale a Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate si a caselor judetene de asigurari de sanatate prin clarificarea rolurilor institutiilor.

Prioriti pe termen mediu Continuarea alinierii legislatiei romanesti la prevederile comunitare privind Reteaua nationala pentru supravegherea si controlul epidemiologic al bolilor transmisibile prin: initierea unui act normativ care sa permita schimbul de informatii intre Ministerul Sanatatii si alte ministere, institutii si organizatii privind determinantii starii de sanatate;

191

initierea unui act normativ comun cu Casele de Asigurari de Sanatate privind circuitul informatiei legata de morbiditatea diagnosticata in sistemul de ingrijiri; aprobarea si adoptarea proiectului de Lege privind tutunul.

Continuarea reformei in sistemul serviciilor de sanatate in vederea introducerii unui sistem eficient de asigurari de sanatate, prin dezvoltarea adecvata a institutiilor in vederea asumarii in totalitate a acquis-ului comunitar.

4.13.11.

Sntate i securitate n munc

Situaia actual Noul cadru legislativ privind conditiile de munca in Romania a fost elaborat in spiritul documentelor comunitare din domeniu. Activitatea de transpunere a directivelor UE si de aplicare a actelor normative rezultate s-a desfasurat in contextul larg al preocuparii pentru sanatatea si securitatea lucratorilor. Transpunerea prevederilor directivelor UE va fi un proces continuu, legat de necesitatea alinierii legislatiei romane la cea a Comunitatii Europene. Au fost elaborate si sunt in vigoare urmatoarele acte normative: Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996, republicata; Normele Generale de protectia muncii; 8 norme metodologice de aplicare a legii; 105 norme specifice de securitate a muncii pentru diferite activitati; Cadrul normativ de acordare a echipamentului individual de protectie; Prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca; Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de securitate si sanatate in munca.

Prin Legea Protectiei Muncii si prin Normele Generale de protectie a muncii au fost transpuse prevederile Directivei cadru 89/391/CEE si s-au stabilit atributiile de organizare, coordonare si control ale organelor administratiei de stat. Noua legislatie prevede obligatiile angajatorilor si ale angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Pana in prezent, au fost transpuse in legislatia romana integral 15 si partial una din Directivele UE referitoare la Art.118A si 5 Directive UE referitoare la Art. 100A, articole ale Tratatului de la Roma Politica si orientarea privind activitatea de securitate si sanatate in munca se stabilesc la nivelul Directiei Securitatii si Sanatatii in Munca din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. De asemenea, la acest nivel se stabilesc directiile de actiune in domeniul prevenirii si se deruleaza coordonarea intregii activitati privind elaborarea sau dezvoltarea cadrului legislativ in domeniul respectiv (legi, norme, standarde). Controlul aplicarii legislatiei in domeniu este realizat de Inspectia Muncii, organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. In subordinea Inspectiei Muncii, functioneaza la nivel teritorial si al municipiului Bucuresti, 42 de inspectorate teritoriale de munca (unitati cu personalitate juridica) si Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional de la Criscior.

192

Prioriti pe termen scurt Intarirea capacitatii institutionale a Inspectiei Muncii prin: pregatirea profesionala a inspectorilor; elaborarea de metode si tehnici de inspectie; revizuirea normelor generale de protectie a muncii.

Realizarea unui sistem de asigurari la accidente de munca si boli profesionale in conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar in domeniu, prin adoptarea proiectului de lege privind asigurarile la accidente de munca si imbolnaviri profesionale si elaborarea metodologiilor de aplicare.

Prioriti pe termen mediu Continuarea transpunerii si implementarii directivelor UE bazate pe art. 100A si 118A din tratatul de la Roma; Infiintarea Fondului National de Asigurare la Accidente de munca si Boli profesionale; Intarirea capacitatii institutionale prin pregatirea profesionala a inspectorilor din cadrul Inspectiei Muncii; Perfectionarea sistemului de asigurari la accidente de munca prin pregatirea profesionala a angajatilor Fondului National de Asigurare la Accidente de munca si Boli profesionale.

4.14. Energia
Avand in vedere schimbarile majore ce au avut loc in Sistemul Energetic European, precum si evolutiile recente din Sistemul Energetic National (SEN), Ministerul Industriei si Resurselor (MIR) a reactualizat Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu. Obiectivul principal al acestui document strategic este satisfacerea necesarului de energie adecvat unei economii moderne si unui standard de viata civilizat la un pret cat mai scazut, in conditii de calitate si de siguranta in alimentare si cu limitarea impactului asupra mediului la nivelurile admisibile pe plan european. Strategia energetica a Romaniei urmareste trei obiective fundamentale: Deblocarea financiara a sectorului energetic, eliberarea acestuia de segmentele de activitate ineficiente, introducerea mecanismelor de piata; Consolidarea acestor mecanisme pe piata energetica, monitorizarea functionarii lor in vederea introducerii corectiilor necesare pentru deplina compatibilitate cu normele europene; Asigurarea functionarii si dezvoltarii stabile pe termen mediu a sectorului energetic, prin investitii noi, modernizare si reabilitare de echipamente, management performant, realizarea unor performante tehnologice si economice care sa asigure viabilitatea sectorului energetic romanesc pe piata europeana integrata.

De asemenea, pentru acest capitol, in cursul lunii martie a.c. a fost finalizat documentul de pozitie al Romaniei, care a fost transmis neoficial Comisiei Europene, in vederea unor consultari prealabile negocierilor. Prin acest document, Romania accepta acquis-ul comunitar in domeniul energiei, in vigoare la data de 31 decembrie 1999, si isi asuma obligatia de a implementa acquis-ul comunitar in sectorul energetic pana la data aderarii, cu exceptia Directivei Consiliului 68/414/CEE, amendata prin 193

Directiva Consiliului 98/93/CEE, cu privire la obligatia Statelor Membre de a mentine un stoc de titei si/sau produse petroliere, pentru care se solicita o derogare si o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2011.

4.14.1. Gaze naturale

Situaia actual Domeniul gazelor naturale este reglementat de OG nr. 60/2000, care stabileste cadrul legal necesar pentru desfasurarea activitatilor specifice sectorului gazelor naturale, in conditii de competitivitate si transparenta. In principal, OG nr. 60/2000 reglementeaza activitatile de productie, transport, inmagazinare subterana, tranzit, distributie si furnizare a gazelor naturale, precum si proiectarea si construirea instalatiilor cu acest profil din sector, luand in considerare interesele publice si private, potrivit principiilor economiei de piata, si care transpune partial prevederile Directivei Consiliului si Parlamentului 98/30/CE privind reguli comune pentru piata interna a gazelor naturale. Organismul responsabil de reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul gazelor naturale este Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale - ANRGN. Aceasta este o institutie publica extrabugetara aflata in coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor, conform OG nr. 41/2000. Trecerea in coordonarea MIR a ANRGN este o masura temporara, luata de Guvern pentru a asista aceasta autoritate in luarea de masuri in vederea liberalizarii pietei gazelor naturale din Romania. Pana in prezent, ANRGN a emis o serie de reglementari care stabilesc conditiile legale pentru crearea unei piete de gaze concurentiala, libera si transparenta, dupa cum urmeaza: Regulamentul pentru acordarea autorizatiilor si licentelor in sectorul gazelor naturale, aprobat prin HG nr. 784/2000, care se aplica pentru toti agentii economici din sectorul gazelor naturale; pana in prezent, ANRGN a acordat 27 de licente si 34 autorizari pentru activitatea de inmagazinare, transport, furnizare gaze naturale; Contractele-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii rezidentiali, industriali, comerciali, din sectorul distributiei districtuale a agentului termic, elaborate si promovate prin Decizia 1/03.12.2000 a Presedintelui ANRGN; Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale, aprobat prin Decizia 2/16.11.2000 a Presedintelui ANRGN; Criteriile si metodele pentru stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, elaborate si aprobate prin Decizia 79/15.03.2001 a Presedintelui ANRGN; Contract cadru de vanzare-cumparare a gazelor naturale pentru consumatorii eligibili, aprobat prin Decizia 3/16.11.2000 a Presedintelui ANRGN; Regulamentul pentru autorizarea si verificarea personalului care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale si Regulamentul pentru autorizarea si verificarea agentilor economici care desfasoara activitati de proiectare si executie in sectorul gazelor naturale aprobate prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr.15/26.01.2001; Regulamentul de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise in sectorul gazelor naturale, aprobat prin Decizia 54/23.01.2001 a Presedintelui ANRGN. Decizia 133/4.06.2001 a Presedintelui ANRGN, prin care a fost stabilit gradul initial de deschidere a pietei de 10%.

194

Restructurarea sectorului gazelor naturale este reglementata prin HG nr. 334/2000, care prevede separarea activitatilor de productie, transport si distributie a gazelor naturale prin reorganizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale Romgaz S.A. in urmatoarele cinci societati: a) Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz-S.A. Medias; b) Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale Exprogaz-S.A. Medias; c) Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale Distrigaz Nord-S.A. Targu Mures; d) Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale Distrigaz Sud-S.A. Bucuresti; e) Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale Depogaz-S.A. Ploiesti. Prioriti pe termen scurt Consolidarea ANRGN, in vederea imbunatatirii activitatii de aplicare a legislatiei armonizate; Aplicarea, incepand cu anul 2001, a prevederilor Directivei Consiliului 90/377/CEE, privind procedura comunitara de asigurare a transparentei preturilor la gaz si electricitate, la consumatorii finali industriali (angajament asumat prin document de pozitie); Crearea bazei de date de catre ANRGN, necesara furnizarii de informatii altor organisme implicate; in anul 2001 ANRGN va elabora o metodologie de inregistrare a datelor, conforma cu cerintele din directiva comunitara, urmand ca datele sa fie comunicate operativ Institutului National de Statistica (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea si implementarea de catre ANRGN a reglementarilor tehnice (codul retelei, codul de masurare etc.), precum si a reglementarilor comerciale pentru transpunerea integrala a prevederilor Directivei Consiliului si Parlamentului 98/30/CE - asistenta Phare si USAID (angajament asumat prin document de pozitie); Elaborarea metodologiei de inregistrare a datelor, conforma cu cerintele din directiva comunitara, urmand ca datele sa fie comunicate operativ la Institutul National de Statistica; Elaborarea Normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale aflate in prezent in faza de proiect; Elaborarea Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - aflate in prezent in faza de proiect; Elaborarea Regulamentului de masurare a debitelor de gaze naturale si a Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale in sistemele de alimentare cu gaze naturale in prezent in curs de elaborare; Sporirea eficientei utilizarii gazelor naturale; Cresterea sigurantei in furnizarea gazelor naturale la consumatori-utilizatori prin adoptarea: Regulamentului de programare, functionare si dispecerizare a sistemului national de transport a gazelor naturale, aprobat prin Decizia 52/23.01.2001 a Presedintelui ANRGN; Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare a gazelor naturale realizat de operatorii de distributie, aprobat prin Decizia 78/15.03.2001 a Presedintelui ANRGN; standardul se afla in avizare la Ministerul Justitiei.

Intensificarea eforturilor Romaniei in vederea participarii la proiectele privind tranzitul gazelor naturale in zona Marii Negre; ANRGN a acordat si aprobat, prin Decizia 44/07.01.2001 a Presedintelui ANRGN, licenta de tranzit SNTGN Transgaz SA Medias. De 195

asemenea, din luna ianuarie 2001 a demarat proiectul Dezvoltarea obiectivelor programului INOGATE in Romania, ANRGN fiind unul din beneficiari, pentru dezvoltarea cadrului legal si de reglementare pentru importul, exportul si tranzitul petrolului si gazelor, care sa favorizeze investitiile sectorului privat; Finalizarea lucrarilor pentru conducta de tranzit (firul III) Federatia Rusa-Turcia; Interconectarea sistemului national de transport la sistemul european; Modernizarea statiei de masurare a debitului de gaz NegruVoda; Stabilirea unui operator comercial pe o piata competitiva a gazelor.

Prioriti pe termen mediu Alinierea la acquis-ul comunitar in domeniul gazelor naturale, urmarindu-se armonizarea cu prevederile Tratatului Carta Energiei si cu Directiva Consiliului 91/296/CEE privind tranzitul gazelor naturale prin marile retele de transport; Continuarea procesului de crestere a eficientei de utilizare a gazelor naturale; Dezvoltarea interconexiunilor cu retelele de transport gaze europene. Cresterea sigurantei in alimentare: noi interconectari ale sistemului de transport cu Ungaria si cu Republica Moldova; cresterea capacitatii de inmagazinare prin dezvoltarea de noi depozite subterane.

Principalele masuri vizeaza:

Asigurarea conditiilor de liberalizare graduala a pietei gazelor naturale prin constituirea consumatorilor eligibili si accesul la sistemele de transport si de distributie a gazelor naturale; Pregatirea privatizarii distributiei si stimularea participarii sectorului privat, investitorilor autohtoni si straini la productia, transportul, tranzitul, depozitarea subterana, distributia, furnizarea si utilizarea gazelor naturale; Stabilirea cadrului tehnic pentru retelele de transport si distributie gaze naturale; Elaborarea reglementarilor comerciale in vederea prevenirii abuzului de pozitie dominanta si pentru apararea intereselor consumatorilor de gaze naturale.

4.14.2. Petrol
Situaia actual In contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, o importanta deosebita o reprezinta Directiva Consiliului 68/414/CEE amendata de Directiva Consiliului 98/93/CEE si Decizia Consiliului 68/416/CEE referitoare la masurile de management al crizelor in furnizarea produselor petroliere, prin impunerea obligatiei Statelor Membre UE de a mentine stocuri minime de titei/produse petroliere la un nivel minim echivalent cu 90 de zile de consum intern realizat in anul calendaristic precedent, in scopul acoperirii necesitatilor proprii si ale celorlalte tari in perioade de criza. Statele Membre au libertatea de a alege structura organizatorica, care sa le ajute sa respecte obligatia de a detine stocuri minime impunand aceasta obligatie companiilor comerciale (rafinarii, importatori, mari consumatori, distribuitori etc.). 196

In momentul de fata, in Romania nu exista acte normative care sa impuna mentinerea unor stocuri minime, desi Administratia Nationala a Rezervelor de Stat, care este organizata si functioneaza in temeiul Legii nr. 82/1992, cu completarile ulteriore, are atributii in domeniul constituirii si administrarii stocurilor de produse rezerve materiale nationale (care includ si unele cantitati de produse petroliere), precum si atributii de control asupra acelor stocuri care sunt pastrate la agenti economici. Aceste produse - rezerve de stat - sunt destinate interventiilor operative ale Guvernului pentru protectia populatiei si economiei, in eventualitatea calamitatilor naturale, conjuncturilor interne si externe si a altor urgente. In aceste conditii, Romania a solicitat in documentul de pozitie pentru capitolul 14 Energie o derogare pentru maximum 25%, pentru formarea stocului minim de titei si produse petroliere, corespunzatoare acoperirii consumului intern pentru 67,5 zile, pentru care Romania are in prezent capacitatea de stocare necesara, si o perioada de tranzitie pentru constituirea stocului minim pana in anul 2011. Prioriti pe termen scurt Pentru alinierea la acquis-ul comunitar, au fost identificate urmatoarele etape, care vor fi incheiate pana la sfarsitul anului 2002: Initierea de catre Ministerul Industriei si Resurselor a unui proiect de act normativ prin care se va institui obligativitatea crearii stocurilor minime de titei si produse petroliere, precum si modul de gestionare al acestora (angajament asumat prin document de pozitie); Stabilirea prin aceasta lege a principiilor organizatorice pentru crearea sistemului de stocare a titeiului si produselor petroliere (angajament asumat prin document de pozitie).

Prioriti pe termen mediu Continuarea formarii stocurilor de titei si produse petroliere, necesare acoperirii consumului intern, conform angajamentului asumat prin documentul de pozitie.

4.14.3. Energie electric i termic

Situaia actual Domeniul energiei electrice si termice este reglementat de OU nr. 63/1998 privind energia electrica si termica, ordonanta ce a intrat in vigoare la data de 31 martie 1999 si care actualmente se afla la Parlament pentru dezbateri, in vederea adoptarii intr-o forma actualizata, in functie de transformarile ce au avut loc in sectorul energetic. Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul energiei electrice si termice se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), infiintata prin OU nr. 29/1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 99/2000. In vederea crearii unui sistem de reglementari obligatoriu si unitar la nivel national, pentru toti agentii economici din sectorul energiei electrice si termice, ANRE a emis, pina in prezent, legislatie secundara in urmatoarele domenii: a) reglementari tehnice: codul tehnic al retelelor electrice de transport; codul tehnic al retelelor electrice de distributie; codul tehnic al retelelor termice; 197

regulament de programare si dispecerizare a sistemului energetic national; regulament de masurare a cantitatilor de energie electrica tranzactionate pe piata angro; codul de masurare energie termica. contracte cadru; procedura de repartizare a incasarilor rezultate din vanzarea de energie electrica.

b) relatii comerciale echitabile si nediscriminatorii in sector:

c) metodologii de tarifare si tarife pentru energia electrica si termica, precum si pentru serviciile asociate (s-au transpus partial prevederile Directivei Consiliului 90/377/CEE privind transparenta preturilor); d) licente si autorizatii conform prevederilor HG nr. 567/1999 privind Regulamentul de acordare a Licentelor si Autorizatiilor, s-au acordat licente pentru toti agentii din sectorul energiei electrice, distinct pentru desfasurarea activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare a energiei; e) prin HG nr. 122/2000 privind gradul de deschidere a pietei de energie electrica, s-a stabilit pentru anul 2000 un prag initial de deschidere de 10% din consumul anual de energie electrica pentru consumatori eligibili cu un consum anual de peste 100 GWh (armonizare cu cerintele Directivei Consiliului si Parlamentului 96/92/CE). Deschiderea pietei de energie electrica a continuat cu o crestere la 15% prin HG nr. 982/2000. Au fost acreditati drept consumatori eligibili 19 mari consumatori industriali, iar alti 18 agenti economici au obtinut licente de furnizare a energiei electrice la acesti consumatori. Incepand cu a doua jumatate a anului 2000, au fost semnate contracte de furnizare liber negociate pe piata concurentiala de energie electrica. ANRE va monitoriza aplicarea reglementarilor emise si, unde va fi necesar, se vor face amendamente. Industria energiei electrice si termice este in plin proces de restructurare. Dupa o prima etapa de restructurare, in 1998, in urma careia sectorul nuclear a fost complet separat de restul companiei de electricitate, a doua etapa de restructurare a avut loc in luna august 2000, cand fostul CONEL a fost impartit, prin HG nr. 627/2000, in 4 companii independente din punct de vedere economic si juridic: SC Termoelectrica SA, care coordoneaza activitatea din centralele termoelectrice; SC Hidroelectrica SA, care coordoneaza activitatea din centralele hidroelectrice; SC Electrica SA, care coordoneaza activitatea de distributie si furnizare a energiei electrice la nivelul intregii tari; CN Transelectrica SA, care include operatorul de transport, operatorul de sistem si operatorul de piata. Operatorul de piata, numit Operator Comercial, este constituit sub forma unei companii independente, SC OPCOM SA, care este o subsidiara a CN Transelectrica SA, beneficiind insa de o completa independenta fata de companiile care activeaza in domeniu.

Pe piata de energie electrica nou-constituita, mai produc energie electrica si termica urmatorii agenti : 198 CN Nuclearelectrica SA, care coordoneaza activitatea din centrala nucleara de la Cernavoda; Doi producatori independenti de energie majori, precum si alti producatori independenti mai mici;

Autoproducatori.

Aceasta separare completa a sectorului de productie fata de transport si distributie a creat, intr-o prima faza, dificultati de ordin financiar in functionarea noilor entitati care au rezultat. In acelasi timp insa, a fost posibila si crearea unei piete incipiente pentru energie electrica, care urmeaza sa evolueze de la o piata semiinchisa si in cadru national la o piata deschisa, transnationala si integrata cu piata energetica a UE, in principal, dar si cu alte piete regionale (indeplinind insa anumite conditii, cum ar fi cele incluse in Catalogul de masuri pentru interconectarea cu UCTE). In vederea interconectarii la sistemele energetice ale Uniunii pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), in perioada ianuariemartie 2001, SEN a realizat probele de iarna de functionare izolata si interconectata cu UCTE. De asemenea, urmeaza efectuarea probelor de vara, iar apoi functionarea interconectata cu UCTE, de proba, pe perioada unui an. Totodata, pe langa linia de legatura de 400 kV Arad (Romania) - Sandorfalva (Ungaria) recent finalizata, realizarea unei noi interconexiuni de 400 kV intre Romania si Ungaria (linia OradeaBekescsaba) va intari infrastructura de interconexiune a SEN cu UCTE. Prioriti pe termen scurt Consolidarea ANRE, in vederea imbunatatirii activitatii de aplicare a legislatiei armonizate; Elaborarea actelor normative necesare continuarii procesului de restructurare si demarare a privatizarii si dezvoltarii pietei interne de energie; Continuarea procesului de eliminare a subventiei incrucisate pentru energia termica; Finalizarea probelor pentru interconectarea la UCTE; Dezvoltarea retelelor de transmisie; Cresterea eficientei in domeniul productiei si distributiei de energie electrica si termica, prin retehnologizarea si reabilitarea centralelor electrice si a retelelor energetice; Inchiderea operationala a unor termocentrale sau centrale termice, predarea catre consiliile locale sau in parteneriat cu societatile comerciale a unor centrale termice sau termocentrale de importanta locala; Intarirea capacitatii operationale a operatorului de piata in domeniul energiei electrice SC OPCOM SA in vederea liberalizarii pietei de electricitate; Elaborarea strategiei de privatizare a productiei si distributiei de energie electrica si termica in vederea privatizarii a cel putin 2 societati de productie si 2 societati de distributie pe an; Adoptarea urgenta de catre Parlament a OU nr. 63/1998 privind energia electrica si termica; Adoptarea unor reglementari care sa transpuna in legislatia romaneasca prevederile UE privind tranzitul de electricitate; Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicatii transfrontaliere de catre Transelectrica SA.

In acelasi timp, ca tara membra a Cooperarii Economice la Marea Neagra, Romania doreste sasi dezvolte schimburile de energie electrica cu tarile din zona, in care sens au si demarat tratative pentru instalarea unei statii back-to-back la Isaccea. Prioriti pe termen mediu Continuarea procesului de deschidere a pietei de energie electrica si intrarea in conformitate cu calendarul prevazut in Directiva Consiliului si Parlamentului 96/92/CE, astfel incat gradul 199

de deschidere al pietei de energie sa ajunga la 33% in 2003 (angajament asumat prin document de pozitie); Cresterea eficientei procesului de producere si distributie a energiei electrice; Continuarea lucrarilor de reabilitare/retehnologizare si investitii in domeniul termo si hidroenergetic; Realizarea unei noi LEA 400 kV de interconexiune Oradea/Romania Bekescsaba/Ungaria; Interconectarea intre Romania membra UCTE si tarile nemembre din rasarit (Ucraina, Rusia) prin statia back-to-back Isaccea; Reabilitarea si modernizarea Sistemului National de Transport si Sistemului de Distributie.

4.14.4. Energie nuclear

Situaia actual In cursul anului 2000, Romania a ratificat prin Legea nr. 100/2000, protocolul aditional la Acordul de Garantii Nucleare din cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, protocol care are drept scop eficientizarea actualului sistem de raportare in relatiile cu AIEA. Romania este pregatita sa implementeze la momentul aderarii prevederile referitoare la garantiile EURATOM, datorita faptului ca intre sistemul de garantii nucleare ale AIEA si cele stipulate in tratatul EURATOM sunt diferente minore, iar operatorii instalatiilor nucleare sunt pregatiti sa se conformeze cerintelor specifice. Totodata, Legea privind raspunderea civila pentru daune nucleare se afla inca in dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei. De asemenea, in acest domeniu a fost elaborata OG nr. 126/2000 privind continuarea realizarii unitatii 2 din cadrul obiectivului de investitii Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda. In vederea obtinerii finantarii pentru finalizarea acestui obiectiv, prin HG nr. 270/22.02.2001, a fost creat Comitetul interministerial de urmarire a negocierii finalizarii contractelor, asigurarii finantarii si a stadiului lucrarilor pentru finalizarea unitatii 2 de la CNE Cernavoda. Finalizarea lucrarilor la acest obiectiv s-a stabilit datorita bunelor rezultate obtinute la unitatea 1 si a gradului inalt de siguranta in exploatare pe care il au grupurile CANDU, precum si pe baza estimarilor privind necesitatile energetice pe termen mediu. Totodata, tot pentru finalizarea acestui obiectiv, a fost solicitat EURATOM un important imprumut in valoare de 200 MEURO. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) este autoritatea nationala competenta in domeniul reglementarii, autorizarii si controlului activitatilor nucleare. CNCAN este un organism cu personalitate juridica, care in urma modificarilor recente din cadrul administratiei publice centrale este in subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Actele normative care stau la baza organizarii si functionarii CNCAN sunt: Legea nr. 111/1996, republicata, privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si HG nr. 17/4.01.2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Prioriti pe termen scurt Transpunerea acquis-lui comunitar prin revizuirea reglementarilor de securitate nucleara, garantii nucleare, protectie fizica, asigurarea calitatii, gospodarirea deseurilor radioactive si a combustibilului ars (angajament asumat prin document de pozitie);

200

Intarirea CNCAN ca institutie responsabila cu desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare; Asigurarea finantarii externe in vederea continuarii lucrarilor la unitatea 2 de la CNE Cernavoda; obtinerea creditului EURATOM pentru finalizarea obiectivului mentionat.

Prioriti pe termen mediu Implementarea cadrului legislativ necesar largirii transferului sarcinilor CNCAN prin desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear; Continuarea lucrarilor la unitatea nr. 2 de 700 MW, tip CANDU, din CNE Cernavoda; Mentinerea nivelurilor ridicate de siguranta nucleara la CNE Cernavoda.

4.14.5. Eficiena energetic

Situaia actual In noiembrie 2000 Parlamentul a aprobat Legea nr. 199/2000 Legea Utilizarii Eficiente a Energiei. Legea include prevederi care faciliteaza aplicarea acquis-ului comunitar referitor la: Principiile de baza ale politicii nationale de utilizare eficienta a energiei (corelate cu art.3.2. al Protocolului Cartei); Sfera de cuprindere a politicii nationale (corelat cu art. 3.3. al Protocolului Cartei); Asigurarea cadrului legal pentru formularea strategiei, obiectivelor si programelor de eficienta energetica (corelat cu art.5 din Protocolul Cartei); Modul de promovare a standardelor de eficienta energetica aferente obiectivelor UE in acest domeniu; Stimulente fiscale si financiare pentru investitii si societati de servicii energetice (corelat cu art. 6 din Protocolul Cartei).

De asemenea, in cursul anului 2000 a fost elaborata OG nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, care creeaza cadrul legal pentru certificarea energetica a cladirilor si pentru reabilitarea termica a acestora . Prioriti pe termen scurt Continuarea aplicarii directivelor privind etichetarea echipamentelor electrocasnice si a cazanelor; Continuarea si dezvoltarea programelor de eficienta energetica corelate cu Directiva SAVE (93/78/CEE): certificarea energetica a cladirilor; facturarea individuala a energiei termice si apei calde; realizarea auditurilor energetice; Continuarea aplicarii PEEREA: aplicarea prevederilor Legii nr. 199/2000 privind stimulentele fiscale si financiare pentru stimularea investitiilor pentru conservarea energiei.

In acest sens, prin documentul de pozitie, Romania s-a angajat sa transpuna in perioada 20012002 toate directivele cu privire la eficienta energetica a echipamentelor electrocasnice si cazanelor de incalzire si apa calda.

201

Pentru fundamentarea programului privind facturarea individuala a energiei termice si apei calde, va fi realizat in 2001 in cadrul Phare Project Preparatory Facility studiul Energy efficiency in District Heating Housing Sector: Metodologia pentru auditarea si certificarea cladirilor va fi aprobata in 2001 si aplicata in perioada 2001-2002; Regulamentul pentru auditurile energetice va fi aprobat o data cu Normele de aplicare ale Legii nr. 199/2000 pana in luna august 2001.

Toate aceste actiuni vor pregati aplicarea pana in 2006 a Directivei Consiliului 93/76/CEE (angajament asumat prin document de pozitie). Prioriti pe termen mediu In perioada 2003-2004, va fi acordata prioritate monitorizarii si controlului modului de aplicare a directivelor privind cazanele. Se va institui controlul periodic al instalatiilor mai mari de 15 kW conform Directivei Consiliului 93/76/CEE (angajament asumat prin document de pozitie); Se va realiza proiectul pilot Energy Efficiency Improvement in the District Heating Housing Sector pentru un numar de 30.000 50.000 apartamente incepand cu 2003; In baza Legii nr. 199/2000 privind facilitatile fiscale pentru companiile de servicii energetice, care prevede stimulente fiscale pentru formele de servicii energetice, se va promova sistemul TPF (Third Party Financing), incepand cu 1.06.2001, conform Directivei Consiliului 93/76/CEE (angajament asumat prin document de pozitie); In baza OG nr. 29/2000, se va realiza cadrul institutional la nivelul autoritatilor locale pentru certificarea energetica a cladirilor. Primele certificate pot fi eliberate incepand cu 2005 (angajament asumat prin document de pozitie).

4.14.6. Combustibili solizi

Situaia actual Acquis-ul comunitar principal in acest domeniu se refera la ajutorul de stat ce se acorda sectorului carbonifer, respectiv exploatarii si valorificarii zacamintelor de huila (Directiva 93/3632/CECO). Acordarea ajutoarelor de stat in industria carbunelui, in conditiile unor masuri de restructurare si ca urmare a inchiderii unor mine, este compatibila cu principiile comunitare si are in vedere limitarea impactului social si regional, precum si reconstructia ecologica in zonele miniere. Acordarea ajutorului de stat in acest sector (in conformitate cu Legea nr. 143/1999) respecta, totodata, principiile transparentei si regresivitatii ajutoarelor pentru functionare si, respectiv, principiile de acordare a ajutoarelor pentru incetarea activitatii in minele nerentabile si protectia mediului. Industria carbonifera, ca de altfel intreaga industrie miniera din Romania, se afla intr-un amplu proces de restructurare, avand ca obiective principale eficientizarea activitatii de exploatare desfasurata de agentii economici de profil (companii si societati nationale cu capital de stat care se pot privatiza), prin: 202 Concentrarea activitatii pe zonele cu conditii cele mai favorabile; Inchiderea minelor neviabile;

Eliminarea graduala a pierderilor din activitatea de exploatare.

Procesul de restructurare a industriei miniere este sustinut financiar si logistic si de Banca Mondiala. Acesta este un proces complex, adresandu-se atat operatorilor minieri, cat si problemelor privind protectia sociala in zonele miniere monoindustriale, protectiei mediului si refacerii sistemelor ecologice in zonele cu activitate incheiata si reformei in sectorul legislativ si institutional. Prioriti pe termen scurt Pana la sfarsitul anului 2001, va fi adoptata o hotarare de guvern care va reglementa, pentru industria carbonifera, cadrul si obiectivele generale ale ajutorului de stat, in conformitate cu prevederile legislatiei romane in domeniul ajutorului de stat si ale Deciziei 93/3632/CECO (angajament asumat prin document de pozitie). Avand in vedere faptul ca prevederile acestei decizii expira la 23 iulie 2002, legislatia romaneasca se va adapta noilor reglementari in domeniu care se vor adopta la nivelul Uniunii Europene, dupa aceasta data.

4.15. Politica industrial

Situaia actual Transformarea economiei romanesti si orientarea ei spre o dezvoltare durabila, in concordanta cu interesele nationale, avand ca obiectiv integrarea in Uniunea Europeana, necesita, datorita implicarii profunde a industriei in acest proces, elaborarea unui document distinct si global de politica industriala. In vederea realizarii acestui document s-a constituit, prin Ordin al ministrului, in cadrul Ministerului Industriei si Resurselor, un colectiv de lucru format din experti ai directiilor de specialitate. Avand in vedere ca atat elaborarea, cat si implementarea politicii industriale trebuie incadrate in politica economica generala a Romaniei si in stransa corelare cu celelalte politici sectoriale ale economiei nationale, a fost elaborat si promovat spre aprobare un proiect de Hotarare a Guvernului, in vederea crearii unui grup interministerial de lucru pentru coordonarea acestei actiuni. Au fost elaborate Documentul de Politica industriala a Romaniei, precum si Planul de actiune care contine masurile si actiunile necesare in vederea implementarii acestei politici. In etapa actuala, Documentul de Politica industriala este supus analizei de catre principalii factori implicati in activitatea industriala (ministere, agentii, asociatii profesionale, organizatii neguvernamentale, alte autoritati si institutii publice), precum si dezbaterii partenerilor de dialog social. Politica industriala a Romaniei este o politica ofensiva, menita sa asigure o adaptabilitate cat mai mare la exigentele impuse de piata, evitandu-se o politica protectionista si neproductiva, in contextul realitatilor internationale. De aceea, Guvernul are in vedere intarirea capacitatii agentilor economici de a face fata competitiei pe piata internationala, cheia problemei fiind, in conditiile dinamismului si globalizarii economiei mondiale, adaptabilitatea. Guvernul Romaniei doreste ca, prin politica industriala si prin implementarea Planului de actiune aferent acesteia, sa se realizeze in cel mai scurt timp posibil indeplinirea criteriilor economice de la Copenhaga, si anume realizarea unei economii de piata functionale si cresterea capacitatii de a face fata la presiunile concurentiale de pe piata interna a Uniunii Europene.

203

In ceea ce priveste procesul de privatizare, in perioada decembrie 1992 - aprilie 2001, au fost privatizate 7247 societati comerciale, din care 60 societati comerciale din industria extractiva si 1788 societati comerciale din industria prelucratoare. Incepand cu decembrie 2000, politica de privatizare si de administrare a participatiilor statului in societatile comerciale se realizeaza de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), institutie infiintata prin reorganizarea Fondului Proprietatii de Stat. Pe langa principala sa activitate, de vanzare catre sectorul privat, prin metodele prevazute de lege, a pachetelor de actiuni detinute de stat in societatile comerciale aflate in portofoliul sau, APAPS are ca obiect de activitate si transferul, in conditiile legii, catre unele ministere si autoritati publice locale, a activitatii de administrare si vanzare a actiunilor detinute de aceasta in societatile comerciale, in scopul atat al accelerarii procesului de privatizare, cat si al intaririi controlului in perioada post-privatizare. Astfel, prin OU nr. 7/2001 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism, un numar de 51 societati comerciale a fost transferat din portofoliul APAPS in cel al Ministerului Turismului. Au mai fost transferate catre Ministerul Industriei si Resurselor societatile comerciale SC Conpet SA si OIL Terminal, catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei 728 societati comerciale, iar catre Ministerul Finantelor Publice 20 societati comerciale. La nivelul lunii aprilie 2001, in portofoliul APAPS se aflau 1130 societati comerciale neprivatizate, din care 368 societati comerciale din sectorul industriei (12 societati comerciale din industria extractiva si 356 societati comerciale din industria prelucratoare). Din totalul societatilor comerciale avute in vedere pentru procesul de privatizare, 62 sunt incluse in Programul PSAL I, derulat cu Banca Mondiala. Situatia sintetica a stadiului derularii procesului de privatizare al acestor societati se prezinta astfel: Pentru SC ALRO si SC ALPROM, Guvernul a aprobat strategiile de privatizare; Pentru SC SIDEX Galati, Guvernul a aprobat strategia de privatizare si societatea a fost scoasa la vanzare; Pentru componenta PSAL Privatizarea caz cu caz a cinci mari societati comerciale cu capital majoritar de stat prin intermediul bancilor internationale de investitii, Guvernul a aprobat strategiile de privatizare pentru patru din cele cinci societati comerciale: SC Electroputere, SC Romvag, SC Hidromecanica si SC Antibiotice; pentru cea de-a 5-a societate din aceasta componenta, respectiv Tractorul SA Brasov, si pentru societatile comerciale rezultate prin divizarea acestuia, a fost reluat procesul de licitatie in vederea contractarii serviciilor de consultanta pentru privatizare; Au fost scoase la vanzare, prin aparitia anuntului de vanzare de actiuni, 3 societati comerciale: SC Electroputere, SC Romvag si SC Hidromecanica; pentru SC Romvag s-au primit 4 oferte si urmeaza sa inceapa procesul de negociere; Pentru componenta PSAL Privatizarea a 50 societati comerciale cu capital majoritar de stat grupate in pachete, au fost aprobate strategiile de privatizare pentru 44 societati comerciale; Guvernul a aprobat lansarea anunturilor pentru vanzarea de actiuni la 12 din cele 44 societati comerciale; Doua societati comerciale au fost scoase la vanzare prin aparitia anuntului de vanzare actiuni: SC Corapet si SC Urbis; Pentru componenta PSAL Restructurare/lichidare a 5 societati comerciale mari, au fost aprobate strategiile de restructurare/privatizare/lichidare pentru toate cele 5 societati

204

comerciale (Clujana SA Cluj, IUG SA Craiova, Nitramonia SA Fagaras, Roman SA Brasov si Siderurgica SA Hunedoara). Complementar procesului de privatizare, se desfasoara Programul de restructurare a intreprinderilor si de reconversie profesionala RICOP. Rezultatele obtinute de APAPS, in conformitate cu atributiile care ii revin pentru implementarea programului de restructurare RICOP, se materializau, la finele lunii februarie 2001, prin finalizarea urmatoarelor actiuni: Privatizarea a 18 societati comerciale, din cele 60 de societati din portofoliul APAPS incluse in programul RICOP; Aprobarea de programe punctuale de restructurare pentru 28 de societati comerciale, in care sunt prevazute si masuri de corelare a numarului de salariati cu volumul productiei.

Desi perioada scursa de la aprobarea programelor de restructurare pana in prezent este relativ scurta, unele masuri neputand, in aceasta situatie, sa produca in totalitate efecte, principalele rezultate inregistrate la inceputul lunii martie 2001 de cele 28 de societati comerciale cu programe aprobate, se prezentau astfel: 21 societati comerciale au obtinut profit (profitabilitatea din exploatare - 9,8% in februarie 2001, fata de 9,9% in 2000); durata de rambursare a platilor restante a fost redusa in medie cu 8 zile; 7 societati comerciale au inregistrat in continuare pierderi. In aceste cazuri, rezultatele inregistrate la finele lunii februarie a.c. nu sunt relevante deoarece aceste societati apartin sectoarelor chimie - petrochimie si constructiilor de masini, ale caror rezultate economicofinanciare sunt puternic influentate atat de volumul cheltuielilor fixe, cat si de durata mare a ciclului de fabricatie (in cazul sectorului constructii de masini). De aceea o analiza relevanta a situatiei acestor societati comerciale se poate realiza doar la finele semestrului I 2001.

APAPS monitoriza, de asemenea, la data de 27 aprilie 2001, un numar de 281 societati comerciale aflate in procedura de reorganizare judiciara si faliment, conform prevederilor Legii nr. 64/1995 republicata. Pentru alte 42 societati comerciale se aflau in instrumentare procesele de lichidare voluntara. Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale necesita din partea Ministerului Industriei si Resurselor o abordare perseverenta si responsabila privind perfectionarea cadrului institutional de gestionare/monitorizare a masurilor si actiunilor, etapizate pe termen scurt si mediu. Pornind de la stadiul actual al dezvoltarii economiei si de la performantele recente ale industriei romanesti, in scopul realizarii obiectivului principal al politicii industriale, si anume cresterea competitivitatii industriale, se va realiza o etapizare a actiunilor, fara a exclude posibilitatea derularii simultane a unor actiuni ce se vor realiza pe termen scurt si mediu. Prioriti pe termen scurt Obiectivul general ale politicii industriale este cresterea competitivitatii si a performantelor industriei romanesti in vederea intaririi capacitatii de adaptare a economiei tarii la cerintele pietei internationale, in conditiile globalizarii economiei mondiale. Realizarea acestui obiectiv implica: Accelerarea ajustarii structurale, ceea ce presupune continuarea proceselor de restructurare si privatizare, inclusiv de inchidere a capacitatilor neviabile, si de creare a conditiilor de relansare economica si dezvoltare durabila;

205

Ameliorarea mediului de afaceri, astfel incat acesta sa devina unul prielnic si predictibil, deschis si viabil, bazat pe un sistem legislativ simplu, stabil si stimulativ si pe un cadru institutional corespunzator si eficient.

Prioriti pe termen mediu Pentru asigurarea nivelului de competitivitate al produselor si serviciilor industriale, astfel incat acestea sa poate face fata presiunilor concurentiale existente pe piata internationala, in conditiile globalizarii economiei, vor fi implementate urmatoarele masuri: Orientarea cu prioritate a actiunilor de ajustare structurala spre cresterea productivitatii, calitatii produselor si serviciilor, maximizarii profitului, asigurarea unei structuri a ofertei compatibile cu cea din tarile Uniunii Europene; Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor, ca pivot al cresterii economice si principal sector creator de locuri de munca; Promovarea sustinuta a unor programe de cercetare-dezvoltare, care sa sprijine modernizarea tehnologiilor si produselor si sa conduca la cresterea calitatii si competitivitatii produselor si serviciilor; Stimularea cooperarii interne si internationale in domeniul industriei, in cadrul unui mediu concurential sanatos, in vederea cresterii capacitatii de penetrare pe piata interna si pe pietele internationale; Asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala si conectarea industriei romanesti la proiectele europene; Dezvoltarea resurselor umane prin utilizarea eficienta a acestora, sporirea mobilitatii, dezvoltarea de noi cunostinte si aptitudini, cultivarea spiritului de intreprinzator; Desfasurarea tuturor activitatilor industriale in conditii de compatibilitate cu mediul inconjurator; crearea unui cadru organizatoric si legislativ care sa conduca la eliminarea efectelor negative asupra mediului ambiant; Alinierea standardelor si normelor de calitate si de siguranta la cerintele europene si internationale, atat cele privind calitatea produselor si serviciilor, cat si cele referitoare la protectia mediului inconjurator; Valorificarea avantajului comparativ si competitiv determinat de existenta unor resurse naturale si a unui potential apreciabil de calificare, de experienta si traditia fortei de munca din majoritatea sectoarelor industriale; Modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul industriei, prin politici si masuri de reducere a birocratiei; Sporirea rolului asociatiilor profesionale, a intreprinzatorilor privati si a IMM-urilor in dezvoltarea regiunilor defavorizate, in consolidarea economica a comunitatilor locale; Promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustarii structurale si de limitare a costurilor si efectelor negative ale reformei.

Implementarea etapizata a politicii industriale ofera posibilitatea derularii simultane a unor actiuni din etape diferite si trebuie sa inceapa cu masurile care sa contribuie la realizarea stabilitatii macroeconomice necesare dezvoltarii economice durabile, in paralel cu masuri de crestere a competitivitatii industriei romanesti.

206

4.15.1. Industria minier

Situaia actual Pana in prezent, au fost aprobate inchiderea definitiva a 230 mine si cariere, precum si fondurile necesare pentru dezafectare si ecologizare. Bugetul de stat pentru anul 2001 prevede alocarea de fonduri pentru sustinerea activitatii din acest domeniu, pentru protectie sociala si cheltuieli de capital, inclusiv resurse financiare destinate acoperirii cheltuielilor pentru inchiderea minelor. Prioriti pe termen scurt Principalul obiectiv al restructurarii sectorului minier il reprezinta cresterea competitivitatii, prin promovarea in Romania a unui sector minier viabil din punct de vedere economico-financiar, care sa indeplineasca cerintele comunitare de mediu. Pentru indeplinirea obiectivului sunt prevazute urmatoarele masuri: Imbunatatirea performantelor sectorului prin retehnologizare si modernizare; Inceperea derularii proiectului pilot de inchidere a primelor 5 mine din programul de 29 de mine neviabile, desfasurat cu asistenta Bancii Mondiale; Finalizarea lucrarilor de inchidere a altor 50 de mine cuprinse in Programul national pe anul 2001, inclusiv refacerea ecologica; Imbunatatirea conditiilor privind protectia mediului la minele si carierele active, cu sprijinul unor organisme si parteneri externi; Intarirea capacitatii institutionale, prin largirea atributiilor Directiei pentru inchideri de mine, care are rolul de administrator si coordonator al programului de inchidere a minelor; Instruirea continua a personalului din institutiile publice implicate in administrarea si monitorizarea activitatilor miniere si de protectie a mediului; Efectuarea, cu consultanta Bancii Mondiale, a unui studiu de ansamblu privind impactul activitatii miniere asupra mediului, pe baza caruia sa se poata proiecta solutiile de protectie a mediului; Atenuarea impactului social, ca urmare a inchiderii minelor neviabile.

Prioriti pe termen mediu Pentru continuarea reformei si formarea unei structuri industriale capabile sa conduca la imbunatatirea eficientei activitatii din sector, se prevad: Continuarea actiunilor indreptate spre cresterea performantelor sectorului minier viabil prin selectarea si finantarea unor proiecte prioritare; Continuarea programului de inchidere a minelor neviabile si refacerea mediului, cu finantare din surse interne si surse externe atrase.

207

4.15.2. Industria metalurgic

Situaia actual Industria metalurgica are in componenta sa 2 sectoare principale: industria siderurgica si industria metalurgica neferoasa. Industria siderurgic Capacitatea totala a siderurgiei romanesti este in prezent de 8-9 milioane tone de otel pe an, acest lucru datorandu-se in principal opririi instalatiilor cu tehnologie Siemens-Martin si a altora depasite fizic si moral, din otelariile electrice. Capacitatile de laminare sunt in prezent de 10 milioane tone pe an, datorita, de asemenea, opririi si conservarii unor instalatii. In cadrul subsectorului siderurgic isi desfasoara in prezent activitatea 33 de intreprinderi, din care: 7 mari combinate integrate, 4 intreprinderi de tevi laminate si 3 intreprinderi de tevi sudate. Restul societatilor din sector produc profile laminate si sarma (inclusiv fier beton). Numarul intreprinderilor privatizate este de 19 (58% din total sector), din care 2 mari combinate siderurgice, restul avand capital majoritar de stat. Alte 5 societati sunt cuprinse in programul PSAL derulat cu Banca Mondiala, iar pentru alte 9 societati comerciale sunt depuse dosarele de privatizare la Autoritatea de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului. Numarul personalului din cadrul sectorului metalurgic este in prezent de 79.000 salariati. Ponderea sectorului metalurgic in valoarea totala a productiei industriale a fost, in anul 2000, de cca. 15%. Exportul total al sectorului s-a ridicat la 1,66 miliarde USD, reprezentand cca. 16% din exportul total al Romaniei. In luna iulie 2000, a fost finalizat, cu asistenta Phare, Studiul privind restructurarea industriei siderurgice romanesti, ale carui concluzii conduc la necesitatea restructurarii in ansamblu a sectorului siderurgic, prin eliminarea capacitatilor de productie invechite si modernizarea celorlalte, pentru a satisface cerintele pietei. Aceasta presupune modernizarea intreprinderilor, restructurarea lor financiara si acompaniamentul social adecvat. Pe baza valorificarii rezultatelor studiului mentionat, in prezent, este in curs de definitivare strategia de restructurare pe termen mediu si lung a siderurgiei romanesti. Industria metalurgic neferoas In acest sector functioneaza 111 intreprinderi, din care 4 combinate metalurgice neferoase, 5 intreprinderi de prelucrare, 2 intreprinderi producatoare de alumina si cca 100 de IMM-uri infiintate dupa 1989. IMM-urile isi desfasoara activitatea, in principal, in urmatoarele domenii: turnarea de metale neferoase si reciclarea materialelor, avand o pondere de cca. 3-4% din productia industriala a sectorului. Numarul de salariati din cadrul acestui sector s-a mentinut practic constant, respectiv 25.000 angajati. Cererea interna de produse neferoase, precum si prognoza evolutiei acesteia, corelata cu ritmurile de dezvoltare prognozate pentru diferitele industrii si evolutia cererii externe, conduc la prognoze favorabile privind industria metalurgiei neferoase. In acest sens, se prognozeaza ritmuri relativ mari de crestere a productiei de cupru, zinc, aluminiu si laminate din aluminiu. In perioada 1990-2000, totalul investitiilor realizate in industria metalurgica a fost in valoare de circa 800 MEURO, acestea fiind axate in special pe reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale si energie. Pentru urmatorii patru ani se estimeaza costuri de investitii in valoare de circa 700 MEURO pentru a se asigura o modernizare corespunzatoare.

208

Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar il reprezinta cresterea competitivitatii industriei metalurgice. Realizarea acestui obiectiv general se bazeaza pe urmatoarele masuri: Restructurarea selectiva a sectorului, prin eliminarea proceselor si produselor necompetitive si promovarea tehnologiilor performante si a produselor cu valoare adaugata mare si cu caracteristici la nivelul standardelor si normelor Uniunii Europene (oteluri inalt aliate, produse acoperite, table electronice); Optimizarea capacitatilor de productie, bazata pe echilibrul dintre cantitatea de otel produsa si volumul cererii interne si externe de produse siderurgice; Modernizarea tehnologiilor si instalatiilor existente in vederea reducerii consumurilor materiale si energetice, imbunatatirea calitatii produselor si reducerea poluarii; Fundamentarea unor programe speciale si implementarea unor masuri de reducere a nivelurilor de poluare si de reconstructie ecologica conform normelor Uniunii Europene; Fundamentarea si derularea unor programe speciale privind dezvoltarea si orientarea resurselor umane, cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca; Restructurarea complexa (economica, financiara, comerciala, manageriala) a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, in scopul cresterii atractivitatii acestora pentru investitori puternici, cu mare potential tehnico-economic; Stimularea externalizarii unor activitati din intreprinderile siderurgice, in vederea dezvoltarii serviciilor industriale si sprijinirii IMM-urilor.

Prioriti pe termen mediu Se va asigura cadrul necesar implementarii prevederilor studiului de restructurare a unitatilor din industria metalurgica, urmarindu-se ca obiective de baza cresterea competitivitatii ramurii si protectia mediului. Se apreciaza ca procesul de restructurare si modernizare a capacitatilor de productie primare (otelarii, metalurgie in oala, turnare continua) se va finaliza in aceasta perioada la majoritatea unitatilor, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa se realizeze modernizarea liniilor de laminare si a instalatiilor de prelucrare avansata. In domeniul industriei metalurgice neferoase, principiile strategice sunt in linii mari asemanatoare cu cele ale siderurgiei, cu precizarea ca perioada de restructurare/modernizare este conditionata de decizia investitorilor care au preluat societatile respective.

4.15.3. Industria de construcii i reparaii nave

Situaia actual Pana in prezent, au fost privatizate 9 santiere navale, un santier este inclus in PSAL I (Santierul Naval Constanta), iar un santier urmeaza a fi scos la privatizare in cursul anului 2001 (SEVERNAV Drobeta Turnu-Severin). In prezent, ponderea proprietatii private in intregul sector este de 2/3 din capitalul social inregistrat. Ponderea la export a sectorului de constructii navale, in totalul industriei, este de 20%.

209

Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii industriei de constructii nave. Atingerea acestui obiectiv impune masuri de retehnologizare a fabricatiei de echipamente navale pe baza criteriului complementaritatii cu industriile similare din UE, precum si masuri pentru ajustarea structurala a santierelor. Prioriti pe termen mediu In perioada 20032004, se are in vedere continuarea masurilor prevazute pe termen scurt pentru atingerea obiectivului principal de crestere a competitivitatii industriei de constructii nave.

4.15.4. Industria de tractoare i maini agricole

Situaia actual In acest domeniu activeaza 35 de societati comerciale principale. Forta de munca ocupata in societatile comerciale din sector este de 20.000 persoane. Datorita declinului economic si al procesului de restructurare, acest sector, ca de altfel toate sectoarele industriei constructiilor de masini, a cunoscut o reducere importanta de personal. Dotarea actuala cu tractoare a agriculturii asigura 1 tractor la 110 ha, comparativ cu media europeana de un tractor la 12,7 ha. Capacitatile existente pot asigura necesarul de echipamente pentru tractiuni intre 26 si 180 CP, iar pentru puteri mai mari capacitatile actuale nu sunt competitive. Fabricatia de tractoare intre 26 si 105 CP se executa la SC TRACTORUL UTB Brasov dupa licenta FIAT si licenta proprie, cu omologari internationale, inclusiv EURO 2. Tractoarele de 180 CP se executa la SC MAT Craiova, dupa licenta proprie. Motorizarea nu este performanta, fiind necesare cooperari internationale pentru ca produsul sa corespunda tehnic cerintelor. Prioriti pe termen scurt Pentru cresterea competitivitatii acestei industrii, masurile avute in vedere se axeaza pe urmatoarele directii principale: Imbunatatirea cadrului legislativ si a aranjamentelor de finantare necesare (subventionarea cu 55% a pretului tractoarelor si masinilor agricole, conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 97/2001); Urgentarea procesului de privatizare a societatilor comerciale; Redimensionarea activitatilor prin flexibilizarea actualelor structuri si dezvoltarea unui sistem de subcontractori; Reorganizarea tehnologica si modernizarea produselor existente; Promovarea ofertei producatorilor de tehnica agricola romani in cadrul proiectelor din Programul SAPARD.

210

Prioriti pe termen mediu In perioada 20032004, se are in vedere continuarea procesului de crestere a competitivitatii in sectorul de tractoare si masini agricole, avand ca directii principale masuri de retehnologizare si modernizare. Se are in vedere, de asemenea, sprijinirea programului de mecanizare a agriculturii si a programelor de irigatii.

4.15.5. Industria auto

Situaia actual Autoturisme de oras i de teren In anul 2000, s-a inregistrat un numar de 70.236 inmatriculari noi de autoturisme, in scadere cu 28,2% fata de anul precedent, si au fost produse in tara 69.183 autoturisme, din care 862 autoturisme de teren. Din acestea, un numar de 7.772 bucati au fost exportate, reprezentand o crestere cu 178,2% fata de realizarile anului 1999. Au fost vandute in cursul anului 2000, pe piata interna, un numar de 66.276 autoturisme, in scadere cu 31,5% fata de nivelul inregistrat in 1999, din care 14.430 autoturisme provin din import. Reculul inregistrat de vanzarile pe piata interna se datoreaza, in principal, scaderii puterii de cumparare a populatiei si cresterii preturilor autoturismelor din productia interna, ca urmare a dotarii lor obligatorii cu echipamente antipoluante care respecta normele EURO 2. Productia de autoturisme de oras este in totalitate privatizata, cu participarea unor firme internationale de prestigiu: RENAULT si DAEWOO. Principalul producator de autoturisme, S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.-Group Renault, a lansat la sfarsitul anului 2000 modelul SuperNova, in trei variante, cu grup propulsor Renault. Autovehicule de transport marf i pasageri Situatia vanzarilor pe piata interna in anul 2000 se prezinta astfel: Vanzari 2000 (buc.) Autoutilitare usoare (sub 3,5 t masa totala) Autoutilitare medii (3,5 7 t) Autovehicule grele (peste 7 t) Autobuze si microbuze Autocamioane 13683 831 2926 454 715 Productia interna 2000 ( buc.) 13180 9 759 36 780

Gradul de motorizare a crescut de la 6,493 autocamioane la 1000 locuitori in 1997 la 23,6 autocamioane la 1000 locuitori in 2000, comparativ cu o medie in UE de 42 autocamioane la 1000 locuitori. Vehiculele grele si autobuzele se echipeaza cu motoare diesel EURO 2 tip MAN, Catterpillar, Cummins, Deutz sau Renault, si cu toate sistemele de siguranta activa si pasiva pentru circulatie (ABS si ASR). 211

Piese, subansamble i echipamente pentru autovehicule Subsectorul este compus din peste 170 de societati comerciale, majoritatea fiind intreprinderi mici si mijlocii. Gradul de privatizare este de cca 75% raportat la capitalul social. Productia este destinata atat autovehiculelor produse in Romania, cat si exportului. Prioriti pe termen scurt In vederea cresterii competitivitatii industriei de componente si a gradului de participare la realizarea produselor finale, se vor avea in vedere urmatoarele masuri: Continuarea procesului de crestere a ponderii sectorului privat; Initierea unui sistem de supraveghere a pietei de piese de schimb pentru autovehicule din punctul de vedere al certificarii conformitatii acestora; Continuarea procesului de aliniere la standardele tehnice internationale; Reconsiderarea utilizarii capacitatilor de cercetaredezvoltare romanesti in procesul de inovare industriala.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul principal este promovarea ofertei competitive prin inovare industriala, reducerea decalajelor indicilor de motorizare ai Romaniei fata de tarile dezvoltate. In acest sens, masurile vor viza: Finalizarea privatizarii intreprinderilor din sector si lichidarea intreprinderilor incapabile de reabilitare; Definitivarea sistemului de supraveghere a pietei de piese de schimb pentru autovehicule, din punct de vedere al certificarii conformitatii acestora, in concordanta cu sisteme similare din UE; Folosirea avantajelor de conjunctura pe diverse piete in vederea cresterii exportului, atat pentru autovehicule, cat si pentru piese, subansamble si echipamente pentru acestea; Crearea conditiilor pentru incadrarea produselor in normele EURO 3 incepand cu anul 2004.

4.15.6. Industria de maini i echipamente energetice

Situaia actual Productia actuala de echipament energetic acopera 86,5% din cererea interna. Ponderea la export a fabricatiei de echipament energetic este de circa 60%, repartizata astfel: hidroagregate cazan energetic turbine abur 82% din total subsector hidroagregate; 64% din total subsector cazane energetice; 16% din total subsector turbine abur;

Prioriti pe termen scurt si mediu Principalul obiectiv in perioada urmatoare este cresterea competitivitatii industriale in fabricatia de masini si echipamente energetice, prin urmatoarele masuri: 212

Dezvoltarea sectorului privat prin accelerarea privatizarii societatilor din domeniu; Stimularea dezvoltarii de afaceri private in sector prin programe de dezvoltare a capacitatii energetice; Flexibilizarea structurilor actuale ale marilor societati prin externalizare de activitati si dezvoltarea unui sistem de subcontractori; Orientarea spre export, inclusiv prin participare la licitatii, alaturi de firme straine.

4.15.7. Industria chimic i petrochimic

Situaia actual Industria chimica si petrochimica reprezinta 40,5% din productia industriala a tarii si 10,5% din exportul Romaniei. In sector functioneaza peste 2500 de societati comerciale, in majoritate intreprinderi mici si mijlocii. Privatizarea si restructurarea unitatilor din industria chimica se prezinta astfel: 2 societati nationale cu capital majoritar de stat - SNP PETROM si SN PLAFAR - sunt in continuare in procesul de privatizare; o regie autonoma cu investitiile in curs de finalizare - RA ZIROM Giurgiu; 148 de societati comerciale sunt in acest moment privatizate (dintr-un total de 190 existente in anul 1990).

In cadrul procesului de restructurare si privatizare din industrie, sectorul chimie-petrochimie a fost supus unor schimbari substantiale privind forma de proprietate, dimensiunile unitatilor si configuratia sectoarelor de piata carora li se adreseaza productia. Procesul de reforma din sector urmareste cresterea competitivitatii industriale prin: Adaptarea productiei industriei chimice la cererea pietei interne si externe; Implementarea sistemului de asigurare a calitatii produselor si productiei; Stimularea investitiilor pentru retehnologizare, modernizare si protectia mediului.

Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare urmarite sunt cresterea competitivitatii si incurajarea investitiilor prin: Retehnologizarea fabricatiei in cadrul instalatiilor existente pentru obtinerea unor produse de calitate superioara; Reconversia capacitatilor aflate in conservare in capacitati cu un nou profil de fabricatie (fire si fibre tip celuloza si seringi de unica folosinta); Continuarea introducerii de tehnologii noi de fabricare a produselor clorosodice, cu eficienta crescuta si impact redus asupra mediului; Modernizarea proceselor de fabricatie pentru alinierea la normele europene de buna practica de fabricatie a producatorilor de medicamente; Retehnologizarea rafinariilor pentru obtinerea carburantilor pentru motoare tip EURO III; Pregatirea pentru privatizare a OIL-TERMINAL Constanta; 213

Pregatirea pentru privatizare-restructurare a unitatilor petroliere din zona Ploiesti, prin masuri de ecologizare.

Prioriti pe termen mediu Crearea unui mediu competitiv ramane principalul obiectiv si, in acest sens, se vor incuraja dezvoltari si modernizari ale sectorului petrochimiei, pentru eficientizarea prelucrarii titeiului si pentru relansarea industriei de fire si fibre sintetice, plastifianti, medicamente de sinteza, lacuri si vopsele. Se vor realiza investitii in tehnologii nepoluante pentru epurare si protectia mediului in industria ingrasamintelor si produselor anorganice. De asemenea, se va acorda o atentie deosebita aspectelor privind calitatea combustibililor, cu referire la continutul de sulf, plumb si benzen.

4.15.8. Industria electronic i electrotehnic

Industria electronica si electrotehnica reprezinta 5% din productia industriala a tarii, 5,1% din personal, 8% din export si 3% din volumul investitiilor straine in Romania. Caracteristica generala a acestui domeniu o reprezinta faptul ca este implicat in toate sectoarele industriale (automatizarea). Industria electronic Situaia actual In ultimii zece ani, s-a dezvoltat in acest domeniu un sector privat dinamic de intreprinderi mici si mijlocii (in prezent aproximativ 4000) orientate spre domeniile de varf ale electronicii (software). Industria electronica din Romania a reprezentat valoric, in 2000, 0,5% din productia industriei prelucratoare, ceea ce asigura aproximativ 19.000 locuri de munca. Gradul de privatizare al acestei industrii a depasit nivelul de 90% din activele totale, prevazandu-se un nivel de 100% pentru sfarsitul anului 2001. Prioriti pe termen scurt i mediu Elaborarea directiilor de orientare a dezvoltarii produselor din domeniul tehnologiilor informaticii si comunicatiilor (TIC), pentru care Ministerul Industriei si Resurselor conlucreaza cu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, dar si cu asociatiile profesionale din domeniu, cum sunt: Asociatia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii (ATIC), Asociatia Nationala a Industriei de Software (ANIS), Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software (ARIES), Asociatia Producatorilor din Industria Electronica si Electrotehnica din Romania (APREL).

Industria electrotehnic Situaia actual In anul 2000, industria electrotehnica a realizat 2,5% din volumul productiei industriei prelucratoare, cu un numar de 47.900 salariati. In ultimii ani, productia a avut o reducere importanta; consumul intern este asigurat de industria nationala in proportie de 43% fata de 68,8% in 1990, iar exportul s-a redus substantial, 214

reprezentand in prezent 3,4% din totalul exportului Romaniei, respectiv 3,6% din exportul industriei prelucratoare. Nivelul de privatizare a acestei industrii a depasit 85% si se prevede ca pana la sfarsitul anului 2001 sa atinga 100%. Interventia autoritatii publice, prin masuri si politici specifice (reglementari, initiative legislative, privatizare), se va focaliza pe: Dezvoltarea in continuare a productiei de motoare electrice de mica putere destinate exportului si orientarea catre masini electrice specializate pentru puteri medii si mari; Continuarea specializarii in aparatura de comutatie pentru produsele cu piata de desfacere; Incurajarea investitiilor strategice in productia de echipamente pentru distributia energiei electrice si mijloace de transport (metrou, cale ferata, etc.); Continuarea productiei de surse de lumina in parametrii actuali; Orientarea productiei de cabluri si conductori catre produse specializate cu consumuri reduse de materiale; Realizarea de acumulatoare acide cu plumb, fara intretinere, pentru industria auto; ecologizarea fabricatiei si realizarea de noi statii de recuperare a plumbului din deseuri tehnologice; Modernizarea productiei de echipamente electrice pentru autovehicule in vederea patrunderii pe pietele externe; Modernizarea fabricatiei de transformatoare de putere si aparataj electric pentru infrastructura nationala, in asociere cu firme de traditie din UE; Producerea in tara a cablurilor cu fibra optica pentru necesarul intern, in cooperare cu parteneri care dispun de potential tehnologic si investitional ridicat.

Prioritati pe termen scurt Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii industriei electronice si electrotehnice si se va realiza prin urmatoartele masuri: Stimularea procesului investitional, in special in domeniul componentelor pentru telecomunicatii si al soft-ului; Stimularea productiei de export (mentinerea pietelor existente si patrunderea pe noi nise in cadrul pietelor externe); Finalizarea privatizarii; Sustinerea finantarii de la buget a unui proiect de dezvoltare si promovare a unui portal Internet dedicat industriei din Romania (producatori, produse, reglementari, manifestari promotionale).

Prioriti pe termen mediu Se va urmari in principal dezvoltarea comertului electronic prin: Masuri concertate cu MCTI de atragere a unor investitii pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de comunicatii; Utilizarea retelei de televiziune prin cablu; 215

Dezvoltarea retelelor wireless pentru diminuarea efortului de cablare in teritoriu; Sustinerea finantarii de la buget a unui proiect de promovare si proiectare a unei pagini pe Internet, dedicata industriei din Romania (producatori, produse, reglementari, manifestari promotionale).

4.15.9. Industria de textile

Situaia actual Productia ramurii textile realizata in anul 2000 a reprezentat 5,9% din productia industriei nationale. In acelasi an, exportul ramurii a reprezentat 24,2% din exportul total realizat pe economie. La sfarsitul anului 2000 existau peste 7000 societati comerciale, din care 41 de societati comerciale cu capital majoritar de stat. In anul 2000, s-a realizat un volum de investitii de 52,6 MEURO. Productia in intreprinderile private reprezenta 88% din totalul productiei pe ramura. In subsectorul primar - filaturi, tesatorii, finisaje - capacitatile sunt supradimensionate, afectand negativ competitivitatea produselor realizate. Acest subsector necesita investitii specifice mari, nefiind, din aceasta cauza, atractiv pentru privatizare. Subsectorul confectii textile a cunoscut un avant insemnat, dar pe baza materialelor din import. 85% din capacitatile de productie sunt complet modernizate, iar peste 90% din productie se exporta (80% in sistem lohn). In cadrul acestui subsector, 98,5% dintre societatile comerciale sunt privatizate. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii produselor in industria de textile. In acest sens, se prevad urmatoarele masuri: Restructurarea sectoarelor primare (filaturi, tesatorii, finisaje) prin dimensionarea lor la strictul necesar si adaptarea la solicitarile concrete ale pietei; Achizitionarea de utilaje moderne si reorganizarea fluxurilor tehnologice in filaturi, tesatorii si finisaje in vederea mentinerii capacitatilor viabile si imbunatatirea calitatii produselor; Dezvoltarea industriei de confectii si tricotaje si cresterea capacitatilor de productie prin dotarea cu masini si instalatii moderne; Elaborarea unei strategii privind productia si desfacerea, in care se va tine seama de situatia conjuncturala.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul principal pe termen mediu il reprezinta cresterea in continuare a competitivitatii industriei textile.

4.15.10.

Industria de pielrie i nclminte

Situaia actual Productia ramurii pielarie - incaltaminte realizata in anul 2000 a reprezentat 1,1% din productia industriei nationale. Exportul ramurii in 2000 a reprezentat 8,5% din exportul total realizat pe economie. La sfarsitul anului 2000 existau 1807 societati comerciale, din care 3 cu capital 216

majoritar de stat. In anul 2000, s-a realizat un volum de investitii de 7,2 MEURO. Productia intreprinderilor private reprezenta 90% din totalul productiei pe ramura. In subsectorul primar - tabacarii - capacitatile sunt supradimensionate, iar instalatiile tehnologice invechite, toate acestea marcand in mod negativ competitivitatea produselor realizate. In subsectorul incaltaminte, peste 70% din capacitati sunt modernizate, peste 75% din productie este competitiva la export (58% se exporta in sistem lohn), iar gradul de privatizare este de 94%. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii produselor in industria de pielarieincaltaminte. In acest sens, se prevad urmatoarele masuri: Restructurarea sectoarelor primare (tabacarii) prin dimensionarea lor la strictul necesar si adaptarea acestora la sectoarele conexe (incaltaminte, confectii, piele); Achizitionarea de utilaje moderne si reorganizarea fluxurilor tehnologice in tabacarii, in vederea mentinerii capacitatilor viabile si imbunatatirea calitatii produselor; Dezvoltarea industriei de incaltaminte si articole din piele si cresterea capacitatilor de productie prin dotarea cu masini si instalatii moderne.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul principal pe termen mediu il reprezinta cresterea in continuare a competitivitatii industriei pielarieincaltaminte (numai pentru marochinarie si confectii de piele). In aceasta perioada vor continua masurile prevazute pe termen scurt si, de asemenea, se va urmari adaptarea proceselor tehnologice din tabacarii la standardele de mediu comunitare.

4.15.11.

Industria lemnului

Situaia actual Romania dispune de un fond forestier de 6,3 milioane hectare de padure (26,7% din suprafata tarii), in care se dezvolta peste 1,3 miliarde m.c. masa lemnoasa pe picior, care creste anual cu un spor de peste 28 milioane m.c. Pentru imbunatatirea conditiilor de mediu, conform legislatiei in vigoare, in anul 2001 se vor recolta 17 milioane m.c. masa lemnoasa, din care cca. 12 milioane m.c. sunt destinati industrializarii. Pe baza fondului forestier anterior mentionat, s-a dezvoltat in Romania o puternica industrie de prelucrare a lemnului in care, in prezent, isi desfasoara activitatea 6.691 societati comerciale, din care 220 provin din fostele intreprinderi de stat, iar 6.471 s-au infiintat dupa anul 1990, in majoritatea lor intreprinderi mici si mijlocii. In prezent, industria lemnului asigura: 4,5% din volumul productiei industriale; 10,1% din volumul total al exportului; 1,1% din volumul total al importului; 8,3% din numarul salariatilor din industrie. 217

Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar este cresterea competitivitatii sectorului prin sustinerea in continuare a procesului de reforma economica si restructurare in activitatile industriale viabile, prin: Continuarea restructurarii societatilor comerciale mari, cu profil complex, in vederea finalizarii procesului de privatizare; Modernizarea sectiilor de realizare a componentelor pentru mobila; Eficientizarea centralelor termice, prin folosirea integrala a deseurilor in vederea protejarii mediului ambiant. Modernizarea sectoarelor de prelucrare a cherestelei in semifabricate si prefabricate pentru mobila; Modernizarea sistemei de masini utilizate la recoltarea lemnului; Dezvoltarea capacitatilor de producere a panourilor din lemn masiv; Retehnologizarea atelierelor si sectiilor pentru confectionarea ambalajelor si a laditelor din lemn; Realizarea unei capacitati de fabricare a placilor din aschii de lemn cu o capacitate de 300 mii m.c. pe an.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, vor continua masurile de crestere a gradului de valorificare a lemnului prin urmatoarele: Modernizarea tehnologiilor pentru fabricarea furnirelor si placajelor; Dezvoltarea industriei de realizare a caselor prefabricate din lemn; Extinderea capacitatilor de producere a usilor si ferestrelor cu geam termopan; Incurajarea introducerii progresului tehnic si a produselor noi; Perfectionarea pregatirii personalului prin policalificarea acestuia; Extinderea sistemului de asigurare a calitatii si de certificare a produselor; Extinderea utilizarii sistemului informational in activitatile de marketing, programare si urmarire a productiei, precum si in activitatea financiar-contabila.

4.15.12.

Industria de celuloz i hrtie

Situaia actual In Romania, in acest sector industrial cu peste 100 de ani de experienta activeaza in prezent 29 de societati comerciale de productie de dimensiuni medii si mari si peste 350 de societati comerciale mici si foarte mici de productie si cu activitati de comert. Industria de celuloza si hartie este privatizata in proportie de 80%, ramanind doar 6 fabrici cu capital majoritar de stat si Institutul de cercetare-proiectare Ceprohart SA Braila. Din ratiuni economice (scaderea dramatica a productiei de celuloze chimice datorita inchiderii a 5 capacitati de productie, reducerea consumului intern de hartie si produse similare) si ecologice 218

(poluarea apelor si aerului), in procesul actual de restructurare au fost inchise definitiv sau trecute in conservare 20 linii de producere a pastelor fibroase si 38 linii de fabricat hartii si cartoane. In prezent, sunt in functiune 5 linii de productie a celulozei, cu o capacitate totala de 350 mii t/an, o linie de productie de semiceluloza de 50 mii t/an, 1 linie de productie pasta mecanica de 6o mii t/an si 35 de linii de fabricare a hartiilor si cartoanelor, avand o capacitate de 561 mii t/an. Liniile de fabricatie sunt de capacitate redusa sau medie, iar de la punerea lor in functiune si pana in prezent s-au realizat putine modernizari, astfel incat s-a marit continuu decalajul fata de nivelul tehnic mondial. Sectorul de celuloza si hartie asigura in prezent circa 60% din consumul papetar intern si peste 40% din valoarea ambalajelor consumate in tara, valorificand peste 1 milion mc./an lemn relativ subtire si peste 140 mii t/an maculatura. In context international, fata de cele 301 mil. tone de hartii si cartoane realizate pe plan mondial in 2000, sectorul romanesc, cu circa 365 mii tone de hartii si cartoane produse, a reprezentat 0,1% din productia mondiala. In anul 2000, Romania a exportat 117 mii tone hartii si cartoane, reprezentand cca 0,1% din exportul mondial. Romania exporta in cantitati reduse hartii scris-tipar, hartii pentru carton ondulat si hartie de ziar si importa hartii si cartoane cretate, sortimente superioare de hartii igienico-sanitare, pentru care nu exista dotarea si tehnologia de productie necesare. In ultimii ani, se constata o revigorare a acestui sector productiv realizata prin investitii de capital si management strain. Cerintele pietii au orientat producatorii si investitorii catre sortimentele de hartii de calitate, astfel incat se estimeaza, pentru urmatorii doi ani, o echilibrare a balantei comerciale externe. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii industriale, pentru aceasta fiind avute in vedere lucrari de investitii de circa 100 mil. USD, constand in: Modernizarea fabricilor de celuloza-sulfat albita, atat din foioase, cat si din rasinoase (SOMES Dej si CELHART DONARIS Braila); Punerea in functiune a primei instalatii moderne de descernelizare a maculaturii si completarea acesteia cu module de albire (LETEA Bacau); Modernizarea masinilor de fabricare a hirtiilor igienico-sanitare (VRANCART Adjud si PEHART Petresti); Modernizarea cu crestere de capacitate a masinilor de fabricare a hartiilor de scris tipar (PALAS Constanta, CELHART DONARIS Braila si COMCEH Calarasi), extinderea actiunilor de implementare si certificare a sistemelor calitatii; Definitivarea investitiei ,,Linie de fabricatie hartii igienico-sanitare, cu o capacitate de 30 mii t/an, la S.C. COMCEH S.A.Calarasi.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, obiectivul ramane acelasi, si anume cresterea competitivitatii industriale, actiunile necesare vizand atragerea de fonduri private de investitii de pe piata de capital interna si straina pentru dezvoltarea productiei sectorului industrial, armonizarea legislatiei interne cu cea comunitara, transfer de know-how si tehnologie din tarile UE. 219

In strategia de restructurare-dezvoltare pe termen mediu, industria de celuloza si hartie va trebui sa se alinieze tendintelor pe plan european, in vederea retehnologizarii proceselor de productie, pentru ca produsele fabricate sa atinga standardele de calitate cerute pe piata comunitara, si in vederea mentinerii echilibrului ecologic.

4.15.13.

Industria sticlei i ceramicii de uz gospodresc i ornamental

Situaia actual In Romania, functioneaza in prezent cca 310 societati comerciale prelucratoare de sticla si ceramica de uz gospodaresc si ornamental, din care 44 societati comerciale provin din fostele intreprinderi de stat, iar 266 au fost infiintate dupa 1990. Din numarul total al acestora, numai 3 societati au capital majoritar de stat. Structura productiei romanesti de sticla si ceramica de uz gospodaresc si ornamental este urmatoarea: sticlarie plana-geamuri 46%, sticlarie de ambalaj 27,5%, sticlarie de uz gospodaresc si ornamental 8,5%, sticlarie tehnica 1,5%, fire de sticla 2,5%, ceramica de uz gospodaresc si ornamental 14%. Din productia realizata, peste 65% din produse se valorifica la export, din care 70% in tarile membre UE. Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar este cresterea competitivitatii, prin sustinerea in continuare a procesului de reforma economica si de modernizare a capacitatilor de sticlarie si de ceramica de uz gospodaresc si ornamental, prin: Dezvoltarea capacitatilor de prelucrat sticla plana; Modernizarea si retehnologizarea capacitatii de productie geam cristal; Retehnologizarea capacitatilor de ceramica de uz gospodaresc si ornamental prin dotarea cu instalatii performante; Diversificarea produselor de sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si ornamental cu cel putin 8000 noi modele anual; Modernizarea capacitatilor de sticlarie de uz gospodaresc si ornamental, prin automatizarea proceselor de topire a sticlei si optimizarea formei constructive a cuptoarelor.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, vor continua masurile de dezvoltare si crestere a competitivitatii produselor prin restructurarea si modernizarea capacitatilor de productie, si anume: Realizarea unei capacitati de 550 t/zi geam float; Diversificarea produselor de sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si ornamental si cresterea gradului de valorificare la export al acestora; Dotarea societatilor comerciale producatoare de ceramica cu prese isostatice, instalatii de turnare sub presiune, cuptoare de ardere rapida.

220

4.15.14.

Industria materialelor de construcii

Situaia actual Domeniul de activitate al sectorului industrial al materialelor de constructii este reprezentat de productia materialelor de constructii specifice chimiei silicatilor si compusilor oxidici, materiale asociate si produse din roci minerale utile. Produsele acestui sector sunt preponderent folosite in sectorul constructiilor autohtone, insa exista si un excedent important pentru export. Capacitatile de productie disponibile pot asigura integral solicitarile pietii interne, cu exceptia placilor ceramice de pereti si pardoseli, la care exista un deficit de 15-20%. Industria materialelor de constructii detine o pondere mica in productia industriala a tarii (2,1% in anul 2000), insa, prin participarea produselor sale la intreaga activitate de investitii-constructii, reprezinta un sector industrial important. In acest domeniu, activeaza in prezent cca. 40.000 salariati, intr-un numar de peste 900 societati comerciale, din care aprox. 100 mijlocii si mari, iar restul intreprinderi mici, infiintate dupa 1990. Pe totalul sectorului industrial, soldul balantei de export-import produse a fost pozitiv, sustinut in principal de subsectorul lianti minerali pentru constructii si obiecte sanitare ceramice. Specific unor produse din cadrul acestui sector este faptul ca valoarea lor este relativ mica in comparatie cu cheltuielile de transport, ceea ce determina ca la cele mai multe produse sa nu se resimta concurenta externa (caramizi si tigle ceramice pentru constructii, agregate minerale pentru constructii). Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar il reprezinta cresterea competitivitatii produselor industriale din cadrul sectorului, acesta urmand a se realiza prin urmatoarele masuri: Finalizarea privatizarii societatilor comerciale din domeniu; Modernizarea in continuare a tehnologiilor de fabricatie in vederea reducerii costurilor de productie; Realizarea investitiilor prevazute in contractele incheiate cu APAPS, in procesul de privatizare; Inlocuirea hidrocarburilor superioare (pacura, gaze naturale) folosite la arderea clincherului de ciment cu combustibili solizi inferiori (carbuni, cocs de petrol); Modernizarea instalatiilor de protectia mediului existente, inlocuirea celor depasite din punct de vedere tehnic si completarea cu instalatii noi, pentru reducerea emisiilor poluante la nivelul celui agreat de UE; Extinderea producerii prefabricatelor din beton in cadrul unor noi IMM, care vor satisface necesitatile unor piete locale (panouri pentru garduri, spalieri pentru vii, tuburi de canalizare, pavele si borduri etc.); Dezvoltarea, in special in sectorul IMM, a activitatii de prelucrare a rocilor de constructii ornamentale, prin realizarea activitatii de cioplitorie - sculptura cu utilaje moderne si largirea gamei de produse astfel realizate.

221

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu se va urmari in continuare cresterea competitivitatii, urmand a se intreprinde urmatoarele masuri: Realizarea unei linii de fabricatie a caramizilor si blocurilor ceramice in valea Jiului (zona defavorizata) care va utiliza, ca materie prima si combustibil, sterilul disponibil in zona; Realizarea unor instalatii noi de producere a ipsosului alfa pentru imbunatatirea calitatii si cresterea sortimentelor de ipsos; Dezvoltarea capacitatilor de productie ale carierelor de roci ornamentale si punerea in valoare a unor noi zacaminte de granite, andezite bazaltoide, marmure, calcare ornamentale; Modernizarea tehnologiilor de extractie si prelucrare a agregatelor minerale pentru constructii, prin dotarea cu utilaje si instalatii de productivitate ridicata, pentru exploatarea zacamintelor in conditii de lac; Realizarea unei capacitati noi de ciment, de 2500 t/d, dotata cu utilaje si instalatii de cel mai inalt nivel tehnic; Realizarea unei fabrici noi de placi din gips-carton pentru pereti; Incadrarea tuturor agentilor economici din domeniul materialelor de constructii in limitele de poluare impuse de normele internationale.

4.15.15.

Industria de aprare

Situaia actual Capacitatile de productie pentru aparare sunt specializate in fabricarea de armament, munitii, vehicule blindate pe roti si senile, nave, mijloace radio si de comunicatie, tehnica de aviatie (avioane de vanatoare-bombardament, avioane scoala, elicoptere, echipamente specifice), tehnica navala si alte categorii de tehnica militara necesare sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Capacitatile de productie existente in sectorul productiei de aparare pot asigura cca 75% din necesarul de inzestrare a fortelor sistemului national de aparare pe timp de pace, la unele categorii de tehnica existand disponibilitati pentru export. Sectorul productiei de aparare din coordonarea Ministerului Industriei si Resurselor cuprinde un numar de 40 agenti economici cu capacitati specializate in productia de tehnica militara destinata apararii, grupate pe diferite tipuri de produse, functie de categoria de forte carora le sunt destinate: Compania Nationala ROMARM SA, infiintata in baza HG nr. 979/2000, prin fuziunea Societatii Nationale ROMARM SA cu Regia Autonoma ARSENALUL ARMATEI. Obiectul de activitate al acesteia se realizeaza in 6 filiale si 17 sucursale; 39 societati comerciale, din care 20 sunt privatizate integral, 16 societati comerciale se afla in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, 2 societati comerciale (Uzina Mecanica Ramnicu-Valcea SA si Uzina Mecanica Marsa SA) sunt sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor, iar sub autoritatea Ministerului Educatiei si Cercetarii functioneaza Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pielarie.

Sub autoritatea Ministerului de Interne, functioneaza RAMI DACIA. 222

Prioriti pe termen scurt Programul cadru de restructurare a sectorului productiei de aparare (in conformitate cu prevederile HG nr. 1008/2000), avand ca termen de finalizare iunie 2001, cuprinde urmatoarele activitati: Elaborarea Programului de restructurare a activitatilor Companiei Nationale ROMARM SA, etapa a II-a; Elaborarea Programului de restructurare a sectorului productiei de aparare, pentru capacitatile de productie militara, altele decat cele cuprinse in structura Companiei Nationale ROMARM SA, etapa a III-a; Stabilirea strategiei si politicilor de privatizare in domeniu; se vor elabora programele de privatizare, etapa a IV-a; Redimensionarea capacitatilor de productie pe criterii de eficienta economica, precum si realizarea unor structuri organizatorice adaptabile cerintelor cuprinse in Programul de guvernare pe perioada 2001-2004; Redimensionarea capacitatilor de productie in structuri flexibile, adaptabile la cerintele pietei; Retehnologizarea capacitatilor de productie pentru aparare, in scopul realizarii de produse care sa corespunda cerintelor de interoperabilitate si compatibilitate, precum si standardelor de calitate; Integrarea treptata, la nivel european, prin participarea la realizarea unor programe de interes regional sau european.

Prioriti pe termen mediu Obiectivele fundamentale ale activitatii de restructurare/dezvoltare a sectorului industriei de aparare sunt elaborarea si operationalizarea unor strategii coerente, care sa urmareasca imbunatatirea managementului tuturor activitatilor, modernizarea tehnologiilor de fabricatie a produselor de tehnica si echipamente militare, cresterea competitivitatii, diversificarea si asimilarea de produse noi, tip NATO, si manifestarea statului roman ca factor de securitate si stabilitate zonala, precum si integrarea deplina a Romaniei in structurile europene si euroatlantice. Principalele masuri care vor fi avute in vedere in perioada urmatoare sunt: Demararea si accelerarea proceselor de demonopolizare si privatizare; Optimizarea capacitatilor de productie a tehnicii si armamentului, destinate fortelor Sistemului national de aparare; Stabilirea activelor ce nu concura in mod direct la realizarea obiectivului de activitate, in vederea externalizarii si privatizarii acestora; Promovarea Legii industriei de aparare, care sa stabileasca organizarea, statutul si facilitatile de care beneficiaza agentii economici specializati in productia de aparare si sa consfinteasca constituirea industriei de aparare ca ramura industriala strategica a economiei nationale; Incheierea, la nivel guvernamental, a unor acorduri de cooperare cu organismele industriei de aparare europene (Grupul de Armament al Europei de Vest - GAEO, Organizatia Europeana pentru Cooperare in Domeniul Armamentului - OCCAR) si din alte tari, pentru reglementarea transferului de know-how si cooperarii internationale in productia si vanzarea de armament; 223

Modificarea cadrului legislativ al functionarii sectorului productiei de aparare; Modificarea prevederilor legislative privind utilizarea fondurilor rezultate din vanzarea de active, pentru dezvoltarea si relansarea activitatii de productie; Optimizarea patrimoniului prin transfer, inchiriere, valorificare, casare, in vederea reducerii costurilor si obtinerii de lichiditati; Realizarea etapelor de standardizare privind compatibilitatea, interoperabilitatea, interschimbabilitatea si identitatea armamentului si tehnicii de lupta din dotare cu cele ale tarilor membre NATO.

4.15.16.

Industria alimentar

Situaia actual Ponderea principala in cadrul acestui sector este detinuta de agentii privati, care reprezinta peste 90% din total; majoritatea acestora activeaza in domeniile carne si produse din carne, lapte si produse lactate, morarit, panificatie, precum si in domeniul serviciilor. Din cele 440 unitati de industrie alimentara ramase cu capital majoritar de stat la inceputul anului 2000, au fost privatizate pana la sfarsitul anului un numar de 281 de unitati. Firmele care activeaza in domeniul industriei alimentare sunt interesate de certificarea conform sistemului de management al calitatii ISO (pe parcursul anului 2000, au fost certificate 4 unitati private din domeniul uleiului, pentru a caror modernizare au fost facute investitii in valoare de cca 50 mil. USD. Prioriti pe termen scurt si mediu Avand in vedere complexitatea sectorului si a problemelor specifice acestuia, obiectivul principal pentru perioada 2001-2004 il reprezinta cresterea competitivitatii produselor alimentare, care se va realiza prin urmatoarele masuri: Continuarea si accelerarea procesului de privatizare; Stimularea imbunatatirii dotarilor tehnice de care dispun agentii economici din acest sector; Continuarea armonizarii legislatiei nationale cu prevederile acquis-ului comunitar.

4.16. ntreprinderile mici i mijlocii

Situaia actual Politica de sprijin a dezvoltarii sectorului vizeaza maximizarea valorificarii potentialului IMM de a contribui la cresterea economica durabila, crearea de noi locuri de munca, cresterea PIB-ului si a exportului de produse cu un inalt grad de prelucrare, sprijinirea inovarii, progresului tehnic si tehnologic, cresterea competitivitatii economiei nationale si dezvoltarea clasei de mijloc, cea care va asigura stabilitatea economica si sociala a tarii. Recunoasterea functiei economice si sociale pe care sectorul IMM o are, in dezvoltarea economica sustinuta a tarii, justifica includerea unor ample masuri de incurajare a activitatii IMM intre prioritatile Programului de Guvernare, ale Parteneriatului pentru Aderare si ale Planului National de Dezvoltare.

224

In acest context, Guvernul Romaniei considera necesara interventia sa pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltarii IMM si pentru stimularea initiativei private, prin sprijinirea sectorului IMM pe plan institutional, legislativ si financiar. Considerand ca sprijinirea dezvoltarii sectorului (privat) de IMM necesita masuri ferme pe termen mediu si lung, Guvernul a decis sa elaboreze o strategie nationala de dezvoltare a sectorului, in care interventiile si initiativele regionale sa fie complementare obiectivelor si masurilor nationale. In acest sens, s-a impus necesitatea infiintarii unui organ specializat al administratiei publice centrale, care sa aiba sarcina abordarii unitare a tuturor aspectelor legate de dezvoltarea IMM si integrarea lor in strategia si politicile de ansamblu ale Romaniei, precum si implementarea, monitorizarea si evaluarea politicilor si masurilor de sprijinire a sectorului IMM la nivel national. Infiintarea Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC), prin HG nr. 15/2001 (MO nr. 13/10.01.2001) reprezinta concretizarea institutionala a acestor cerinte si a interesului pe care Guvernul Romaniei il acorda acestui sector. MIMMC fundamenteaza, elaboreaza si aplica strategia si programele de stimulare a infiintarii si dezvoltarii IMM, participand la fundamentarea si elaborarea programului de reforme economicosociale, asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar realizarii obiectivelor si programelor cu impact asupra IMM, precum si elaborarea si avizarea, dupa caz, impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale, a actelor normative si a acordurilor internationale in domeniul IMM. In exercitarea functiilor si atributiilor sale, MIMMC conlucreaza cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu camerele de comert, cu reprezentantii organizatiilor IMM, ai mediului de afaceri si cu alte organisme guvernamentale si neguvernamentale interne si internationale, pentru a revizui si implementa masuri de sprijin pentru IMM, pentru a imbunatati mediul de afaceri, a facilita accesul IMM la surse de finantare, pentru a stimula crearea si dezvoltarea unui spirit antreprenorial si a unui mediu de afaceri, bazat pe concurenta, pentru a incuraja utilizarea tehnologiei informatiei, implementarea ultimelor noutati tehnice si tehnologice de catre IMM, pentru a implementa acquis-ului comunitar referitor la IMM in legislatia nationala, precum si a dezvolta cooperarea internationala si integrarea Romaniei in structurile europene. In conformitate cu politica europeana de coeziune economica si sociala, MIMMC se implica in atenuarea efectelor mecanismului de ajustare structurala prin diminuarea costurilor reformei economice. MIMMC colaboreaza cu Ministerul Dezvoltarii si Prognozei pentru a diminua decalajele existente intre regiunile tarii si a intari competitivitatea economica a fiecarei regiuni prin sprijinirea dezvoltarii sectorului IMM. In acest mod, interventiile si initiativele regionale sau locale privind IMM nu inlocuiesc politicile nationale, ci le completeaza. Cadrul legislativ in domeniul IMM a fost completat de urmatoarele reglementari: OU nr. 297/2000 (MO nr. 707/30.12.2000) pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii; HG nr. 244/2001 ( MO nr. 101/28.02.2001) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii; HG nr. 15/2001 (MO nr. 13/10.01.2001) privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatiei.

Evaluarea in mod regulat, sistematic si obiectiv a initiativelor privind IMM presupune crearea unei baze de date cuprinzatoare care sa permita analiza volumului de resurse utilizate, a proiectelor implementate si a efectelor inregistrate, precum si a impactului politicilor la nivel national si local. Aceasta sarcina revine MIMMC, care va colecta aceste informatii in propria baza de date si va desfasura o ampla actiune de evaluare a impactului programelor, de studiere a 225

evolutiei economice a sectorului, in scopul elaborarii Raportului anual asupra sectorului IMM, precum si al pregatirii de noi programe, in concordanta cu cerintele concrete si cu noile conditii ale dezvoltarii sectorului IMM. In acest scop, MIMMC se va preocupa permanent de pregatirea profesionala continua a personalului sau, prin programe specifice de instruire si intarire a capacitatii institutionale. Simplificarea si imbunatatirea cadrului administrativ presupune eforturi concertate ale mai multor institutii. MIMMC a elaborat un plan de actiune pentru inlaturarea barierelor administrative si legislative cu care se confrunta intreprinderile, cu actiuni ferme, responsabilitati interministeriale si termene de realizare a acestora. Actiunile de simplificare si imbunatatire a procedurilor de inregistrare a firmelor, precum si a celor pentru obtinerea aprobarilor, avizelor, autorizarilor si licentelor necesare functionarii IMM sunt deja demarate. Reglementarile privind intreprinderile vor fi revizuite in lumina celor mai bune practici pe plan international, urmarindu-se aplicarea lor rapida, corecta si eficace. Elaborarea de catre MIMMC a unui ghid legislativ va avea rolul de a face cunoscute intreprinzatorilor existenti si/sau potentiali prevederile legislatiei aplicabile afacerii care ii preocupa. Se urmareste sustinerea, in continuare, a activitatii IMM, prin parghii si instrumente care sa revitalizeze baza antreprenoriala locala si nationala, cat si parteneriatul activ in afaceri, sa asigure o durata mai mare de viata IMM-urilor nou-infiintate si sa prelungeasca durata functionarii tuturor IMM-urilor, sa sprijine dezvoltarea activitatii firmelor cu potential de dezvoltare si sa incurajeze activitatile generatoare de venituri, cat si activitatile de import-export. Interventia publica va fi limitata, transparenta si corespunzatoare necesitatilor identificate ale IMM-urilor, iar administrarea si furnizarea masurilor de sprijin va fi descentralizata catre autoritati locale sau contractata cu banci comerciale, organizatii neguvernamentale si centre de servicii pentru IMM. Masurile de sprijinire nu vor distorsiona functionarea mecanismelor pietei. In acest context, sunt avute in vedere imbunatatirea accesului la surse de finantare si stimularea investitiilor pentru infiintarea de noi IMM si pentru dezvoltarea celor existente, prin acordarea de credite si imprumuturi nerambursabile din diverse surse: Phare 1999 RICOP componenta Program de acordare de imprumuturi nerambursabile pentru IMM, Phare 2000 si Phare 2001 componenta Asistenta pentru IMM, Fondul Roman Post Privatizare. Totodata, MIMMC a initiat pregatirea unor programe specifice, vizand: Crearea unei scheme nationale de ajutor financiar pentru IMM; Asigurarea participarii la programe multianuale comunitare in sectorul IMM; Dezvoltarea retelei de servicii pentru IMM si stimularea cresterii calitatii acestora; Sprijinirea informarii si pregatirii profesionale a intreprinzatorilor mici si mijlocii si a personalului acestor intreprinderi; Sprijinirea parteneriatelor cu firme nationale sau internationale; Sprijinirea initiativelor de crestere a ofertei de spatii si infrastructura pentru IMM (incubatoare de afaceri, parcuri tehnologioce, etc.).

Finantarea acestor programe se va face fie de la bugetul statului, fie prin atragerea unor fonduri din surse externe (Phare, Banca Mondiala, acorduri bilaterale). Prioriti pe termen scurt Crearea unui mediu de afaceri stimulativ si favorabil dezvoltarii sectorului IMM (angajament asumat prin documentul de pozitie la capitolul 16 Intreprinderi mici si mijlocii), prin: 226

Asigurarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ cu impact asupra IMM; completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 133/1999; elaborarea unui ghid legislativ pentru IMM; elaborarea de studii privind impactul economico-social al proiectelor de acte legislative asupra sectorului IMM; consultarea mediului de afaceri. promovarea unui proiect de act normativ privind simplificarea procedurilor de inregistrare si autorizare a societatilor comerciale, inclusiv pentru IMM; elaborarea si implementarea unui plan de actiune pentru indepartarea unor obstacole legislative si administrative din calea IMM.

Eliminarea barierelor administrative din calea intreprinzatorilor; -

Dezvoltarea capacitatii Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie de evaluare a complexului de politici si masuri pentru dezvoltarea sectorului IMM; elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului IMM; constituirea si mentinerea unei baze de date statistice coerente asupra situatiei si structurii sectorului IMM; realizarea Raportului anual asupra sectorului IMM in Romania; urmarirea si evaluarea efectelor politicilor si masurilor de sprijinire a IMM; monitorizarea si evaluarea impactului programelor de dezvoltare a IMM, finantate de la bugetul de stat si din surse externe; derularea de programe de instruire a personalului MIMMC.

Imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare (angajament asumat prin document de pozitie) , prin: Constituirea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, conform Legii nr. 133/1999; Majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, conform Legii nr. 133/1999; Elaborarea si implementarea de programe pentru intreprinzatorii privati, in vederea imbunatatirii capacitatii lor de a accesa surse de finantare; Finantarea dezvoltarii IMM prin derularea de programe (Phare RO 9711, RO 9809 - MARR Fund, Phare 2000, Phare 2001, RICOP, BERD, Fundatia Post-Privatizare); Asigurarea participarii IMM la programe comunitare al IV-lea Program Multianual pentru IMM (2001-2005). Sprijinirea dezvoltarii retelei de infrastructura de afaceri: centre de consultanta si management al informatiilor, incubatoare de afaceri, centre de inovare, parcuri tehnologice; Constituirea unei baze de date cu informatii de afaceri pentru intreprinzatori; Furnizarea de servicii pentru IMM (cu finantare de la bugetul de stat sau din surse externe) in vederea imbunatatirii capacitatii lor manageriale, competitivitatii si accesului la piete si informatii: 227

Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM, prin: -

imbunatatirea accesului IMM la oportunitati de afaceri; sprijin pentru aplicarea standardelor tehnice si de calitate ISO 9000 in IMM; asistenta pentru accesarea de finantare pentru IMM, inclusiv IMM aflate la inceput; promovarea accesului IMM la informatii.

Elaborarea de programe de pregatire profesionala destinate managerilor si angajatilor IMM; Publicarea de materiale de informare pentru IMM, crearea unui web-site al MIMMC; Sprijinirea activitatii de cercetare si inovare tehnologica desfasurata de IMM.

Prioriti pe termen mediu Cresterea eficientei cadrului legislativ si administrativ pentru IMM Asigurarea cadrului legal pentru consultarea IMM in scopul identificarii si indepartarii barierelor legislative si administrative din calea IMM; Imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ pentru IMM; Majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, conform Legii nr. 133/1999; Finantarea IMM prin programe Phare (2001) si mobilizarea de alte surse externe de finantare pentru infiintarea si dezvoltarea IMM; Elaborarea de noi programe de finantare pentru IMM, cu sprijin financiar de la bugetul de stat pentru: incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor intreprinderilor si cu prioritate la dezvoltarea exporturilor, prin sprijinirea accesului IMM la informatii privind pietele interne si externe, realizarea de actiuni promotionale, participari la expozitii in tara si in strainatate; imbunatatirea accesului IMM la credite cu dobanda avantajoasa si acordarea de asistenta IMM, pentru proiecte/activitati specifice (ex: protectia mediului, cercetaredezvoltare, inovare, introducerea standardelor de calitate, subcontractare si cooperare intre intreprinderi, accesul IMM la comertul electronic); stimularea infiintarii de IMM si sprijinirea celor deja create.

Imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare

Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM Sprijinirea initiativelor de dezvoltare de incubatoare de afaceri, centre de inovare si parcuri tehnologice; Programe pentru facilitarea accesului IMM la servicii de management, marketing, financiare si informatice; Sprijinirea utilizarii tehnologiei informatiei si a transferului de tehnologie catre IMM.

228

4.17. tiin i cercetare

Situaia actual Romania s-a asociat in anul 1999, la cel de-al Cincilea Program Cadru de Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Demonstratii al Uniunii Europene si la cel de-al Cincilea Program Cadru Euratom. Participarea la aceste programe creeaza premisa integrarii efective a Romaniei in comunitatea stiintifica europeana. Avand in vedere faptul ca acquis-ul in domeniu este relativ simplu si consta, in principal, in programele cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene si in acordurile internationale ale acesteia in domeniul respectiv, capitolul 17 Stiinta si cercetare a fost inchis provizoriu la data de 14 iunie 2000. Conform documentului de pozitie, la data aderarii Romania va avea in functiune toate componentele cadrului legislativ, administrativ si financiar necesare participarii depline la viitoarele programe cadru ale Uniunii Europene. In plus, pana la acea data, Romania va dobandi o experienta utila in participarea la programele-cadru, ceea ce va conduce la deplina ei integrare in comunitatea stiintifica europeana. Comparativ cu anul precedent, in anul 2000 s-a constatat o usoara imbunatatire din punct de vedere al numarului de propuneri depuse in cadrul Programului Cadul 5, precum si anumite progrese referitoare la rata de succes, calculata ca raport intre propunerile acceptate si cele depuse: 20% in anul 2000, fata de 12,5% in anul 1999. Incepand cu anul 2001, Romania are un nou Minister al Educatiei si Cercetarii, infiintat prin OU nr. 2/2001 (MO nr. 10/9.01.2001) si care functioneaza in baza HG nr. 23/2001 (MO nr. 18/11.01.2001). Alaturi de rolul sau in politicile din domeniul invatamantului, Ministerul Educatiei si Cercetarii are misiunea de a elabora, aplica, monitoriza si evalua politicile din cercetare, dezvoltare si inovare. In acest mod, noul minister acopera si intareste rolul jucat de fosta Agentie Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare, care a fost desfiintata. Pentru a-si indeplini misiunea si obiectivele, in conformitate cu politicile sale, ministerul actioneaza in urmatoarele directii principale: Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea de programe nationale de cercetare si dezvoltare tehnologica (CDT) si inovare; Stabilirea si dezvoltarea unui cadru stimulativ pentru activitati de CDT si inovare, in conformitate cu principiile, criteriile si procedurile aplicate in Uniunea Europeana; Integrarea internationala, cu accent deosebit pe integrarea europeana, a activitatilor de CDT si inovare.

Astfel, noul minister isi asuma rolul de integrare a comunitatii stiintifice si tehnice romanesti in sistemul european de stiinta si tehnologie, ca optiune politica strategica. Pentru a indeplini acest obiectiv strategic, ministerul: va asigura sprijinul juridic, administrativ si financiar pentru participare in Programele Cadru de CDT ale UE; va dezvolta capacitatea nationala stiintifica si tehnologica in vederea participarii la Programele Cadru de CDT ale UE si in implementarea ERA;

Pentru a stimula participarea romaneasca, in special in acele proiecte ale Programului Cadru 5 unde finantarea publica este de maximum 50%, in functie de posibilitatile financiare din anii 229

urmatori, au fost prevazute in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii fondurile necesare pentru cofinantare, in valoare de 18,23 MEURO. Contributia Romaniei la Programul Cadru 6 este estimata la circa 100 MEURO, iar sprijinul financiar bugetar pentru participantii romani la maximum 40 MEURO. Tinand cont de faptul ca sistemul CDT s-a confruntat in ultimii ani cu anumite dificultati, in principal cu o diminuare insemnata a bugetului public pentru cercetare si cu o rata mica de recuperare a contributiei la Programul Cadru 5, se considera necesara desfasurarea Programului Cadru 6 in aceleasi conditii de participare ca Programul Cadru anterior, adica: reducerea cu 30% a contributiei ce trebuie platita la bugetul programului; posibilitatea de plati, cu fonduri Phare, o treime (33%) din contributia ramasa.

In cazul in care reducerea contributiei nu este acceptata, va fi necesara asigurarea acoperirii a 50% din cuantumul sau din fonduri Phare. Cadrul legal pentru participarea Romaniei in programele cadru de CDT ale UE este urmatorul: Decizia nr. 3/1999 a Consiliului de Asociere, aprobata prin OG nr. 117/1999 de adoptare a termenilor si conditiilor de participare a Romaniei in programele Comunitatii Europene in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si demonstratiilor (1998-2002) si in programele de cercetare si activitati de instruire (1998-2002); HG nr. 1043/1999, care prevede aprobarea platii contributiei Romaniei la bugetul Programului Cadru 5 si a Programului Cadru 5 Euratom si aprobarea sprijinului financiar acordat participantilor romani.

In sprijinul direct al strategiei sale pentru dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnice, Ministerul Educatiei si Cercetarii a finalizat recent si a promovat proiectele: Proiectul Legii cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, care stabileste un cadru unitar si coerent pentru organizarea si functionarea sistemului si activitatilor CDT; Proiectul Legii pentru aprobarea statutului cercetatorului, care promoveaza importanta carierei stiintifice si defineste cadrul procedural si administrativ pentru dezvoltarea acesteia.

De asemenea, in cadrul ministerului a fost infiintat un grup de lucru pentru elaborarea proiectului legii parcurilor tehnologice. Prioriti pe termen scurt Prioritatile pe termen scurt se concentreaza pe: Participarea la Programul Cadru 5 al Uniunii Europene si la Programul Cadru 5 Euratom; Actiunile de pregatire pentru participarea la Programul Cadru 6 pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si demonstratii al Uniunii Europene (2002-2006); Participarea in activitatile de pregatire ale UE pentru implementarea zonei europene de cercetare (ERA). Obiective referitoare la participarea in programele CDT al UE: infiintarea unei structuri dedicate pentru promovarea activitatilor, diseminarea informatiilor referitoare la Programul Cadru 5, consultare si instruire in vederea participarii la aceste activitati; finalizarea constructiei retelei de puncte institutionale de contact;

In acest sens, se au in vedere urmatoarele doua seturi de obiective: -

230

infiintarea unui birou de legatura la Bruxelles.

Obiective referitoare la dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnologice in vederea participarii la Programele Cadru de CDT ale UE: crearea unui sistem unitar pentru evaluarea organizatiilor, activitatilor si personalului CDT pe baza standardelor internationale; sprijinirea dezvoltarii centrelor de excelenta; modernizarea echipamentelor si facilitatilor CDT si IT din institutele de CDT si universitati; continuarea dezvoltarii Retelei Nationale de Calculatoare pentru cercetare.

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, prioritatile se refera la: Participarea la Programul Cadru 6 pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si demonstratii al Uniunii Europene (2002-2006); Participarea la implementarea ERA. Sprijinirea participarii la Programele Cadru de CDT ale UE, prin: imbunatatirea conditiilor pentru informarea, stimularea si instruirea cercetatorilor; asigurarea platii contributiei Romaniei la bugetul Programului Cadru 6; asigurarea sprijinului pentru participantii romani.

Ca urmare, obiectivele luate in considerare pe termen mediu sunt:

Dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnice in vederea participarii in Programele Cadru de CDT ale UE si implementarea ERA, prin: dezvoltarea centrelor de cercetare la nivel inalt; dezvoltarea infrastructurii de inovare la nivel regional.

4.18. Educaie, formare profesional i tineret

Situaia actual Masurile de politica educationala si din domeniul formarii profesionale adoptate in Romania au sprijinit in mare masura procesul de reforma din anii anteriori in incercarea de a lega sistemul de invatamant si de formare profesionala de nevoile si traditiile Romaniei, pe de o parte, si de a-l compatibiliza cu reperele europene, pe de alta parte. In luna mai a anului 2000 au fost finalizate si incheiate provizoriu negocierile de aderare la Uniunea Europeana privind capitolul 18 Educatie, formare profesionala si tineret. Actiunile majore de reforma intreprinse in anul 2000 si in prima parte a anului 2001 au fost: In domeniul educatiei Noul Curriculum National, aplicat la nivelul invatamantului preuniversitar, a fost structurat pe arii curriculare si asigura o mai buna pregatire a elevilor, atat in domeniul stiintific, cat si in cel umanist. Pregatirea profesionala a elevilor se desfasoara dupa structuri si continuturi existente in invatamantul din tarile europene dezvoltate. Se asigura in acest fel deschiderea 231

scolii ca institutie de formare initiala, catre cerintele comunitatii, catre mediul economic, administrativ si cultural; A inceput aplicarea Programului de Relansare a Invatamantului Rural, elaborat in 1996, care vizeaza printre altele: organizarea transportului scolar, echiparea electronica a scolilor, amenajarea de biblioteci scolare; A fost inlocuit vechiul sistem de finantare a invatamantului preuniversitar cu finantarea pe elev si a fost acordata autonomie institutionala inspectoratelor scolare, scolilor si liceelor. In anul 2001 s-a trecut la descentralizarea finantarii, prin implicarea administratiei locale, intr-o forma negociata cu organizatiile sindicale; Formarea initiala si formarea continua a cadrelor didactice au fost schimbate esential. Astfel un cadru didactic poate avea acces la formarea continua. In ceea ce priveste formarea managerilor din invatamant, ea urmeaza sa fie gestionata de o structura specializata, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC), pentru care procesul legislativ este in curs; Evaluarea cunostintelor constituie in prezent o preocupare specializata si pusa in legatura cu standardele profesionale, asa cum exista in majoritatea tarilor europene. In anul 2000 s-a trecut la capacitate ca examen national si s-au creat premisele pentru organizarea bacalaureatului international; S-a incheiat prima faza a participarii la programele comunitare Socrates, Leonardo da Vinci si Youth si a inceput faza a II-a a acestor programe. In ceea ce priveste programul Youth, ca urmare a intarzierii in implementarea la nivel european a celei de a doua faze, Romania a intampinat numeroase dificultati operationale in activitatea Agentiei. Din acest motiv, anul 2000 a fost mai degraba un an de tranzitie pentru participarea la acest program. Este de mentionat ca a fost creat cadrul legislativ pentru implementarea actiunii 2 a programului Youth, Serviciul de voluntariat, prin adoptarea Legii Voluntariatului - Legea nr. 195 din 20 aprilie 2001 (MO nr. 206/24.04.2001); In invatamantul universitar, anul 2000 marcheaza o crestere a efectivului de studenti in invatamantul de stat (cca 403.000 fata de 250.000 in 1997); A fost demarat procesul institutional pentru invatamantul deschis si la distanta. In anul 2001 au fost elaborate de catre CNEAA primele standarde; A inceput actiunea de infiintare a centrelor de transfer tehnologic in universitati; A fost demarat procesul de creare a oficiilor universitare romanesti in alte tari si introducerea elementelor de studii europene in curriculum-ul universitar; A fost introdus Diploma Suplement conform Declaratiei de la Bologna; In universitati s-a trecut la sistemul de salarizare diferentiata pentru aceeasi incadrare didactica in baza autonomiei universitare; Continua procesul de acreditare a universitatilor particulare care indeplinesc conditiile legale; Bugetul invatamantului a cunoscut o evolutie ascendenta, iar unele universitati, pe langa alocarile bugetare, au inregistrat si venituri proprii si din taxe de studii (circa 31 MEURO in 2000-2001); In luna iunie 2000 s-a desfasurat la Bucuresti Conferinta anuala a ministrilor europeni ai invatamantului, organizata de catre Ministerul Educatiei Nationale si autoritatile din Portugalia, ale carei concluzii au subliniat importanta coeziunii economice si sociale prin educatie si formare profesionala si necesitatea elaborarii unor indicatori europeni de calitate in procesul educational.

232

In domeniul formarii profesionale continue Continuarea dialogului social institutionalizat la acest nivel se realizeaza prin Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (Legea nr. 132/1999). Organizarea si coordonarea sistemului de formare profesionala pentru piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si implementarea programelor si masurilor specifice de ocupare si formare revine Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca; Asigurarea transparentei calificarilor si garantarea calitatii fortei de munca sunt obiectivele principale ale noului sistem de evaluare si certificare a competentelor profesionale, bazat pe standardele ocupationale; Legislatia adoptata in anul 2000 privind formarea profesionala a adultilor (OU nr. 129/2000) cuprinde reglementari privind asigurarea calitatii in organizarea formarii profesionale a adultilor, atat la nivel public cat si privat, procesul de autorizare a furnizorilor de formare profesionala, evaluarea si certificarea formarii profesionale a adultilor.

Educatia permanenta si societatea educationala in sensul definit de UE ca societate care valorifica eficient propriile resurse umane, sunt ample si profunde procese de schimbare culturala si morala la nivelul societatii, care nu se pot realiza doar prin interventii punctuale la nivelul efectivelor scolarizate. Ele presupun, la nivelul societatii romanesti, schimbari importante in politica educationala si trebuie sa devina o prioritate majora a intregii societati. Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare pe termen scurt asumate de autoritatile nationale in acest domeniu sunt in concordanta cu pozitia adoptata de Romania in negocierile de aderare la UE si exprimata in Documentul de pozitie prezentat cu acest prilej. Consolidarea procesului de reforma in invatamantul preuniversitar, inclusiv prin corectii impuse de integrarea elementului feed-back in acest proces; reabilitarea scolilor, fapt ce va permite acestora, printre altele, sa inregistreze o participare mai activa la programele europene; cresterea ponderii invatamantului profesional si tehnic in dezvoltarea resurselor umane, in concordanta cu politicile comunitare in domeniu si cu cerintele pietei fortei de munca; sprijin efectiv acordat programului de dezvoltare a invatamantului rural. Implementarea la nivel national a programului de relansare a invatamantului rural, ca parte componenta a unei strategii nationale de dezvoltare rurala, implica concertarea tuturor actiunilor de dezvoltare autentica a invatamantului rural, astfel incat sa fie asigurata o reala egalitate a sanselor elevilor care provin din acest mediu; formarea profesorilor si managerilor din invatamantul preuniversitar in scopul intaririi capacitatii proprii institutionale dar si in sensul asigurarii gestionarii corecte si eficiente a participarii la diverse actiuni de cooperare europene; dezvoltarea Noului Curriculum National la nivel liceal si pregatirea temeinica a trecerii la invatamantul obligatoriu de 9 ani; dezvoltarea unui program special pentru sprijinirea scolarizarii copiilor rromi, in vederea combaterii excluderii sociale la acest nivel;

Principalele actiuni ce urmeaza a fi derulate privesc:

233

dezvoltarea unui program de asistenta pentru infiintarea societatilor profesionale ale cadrelor didactice pe domenii specifice si integrarea lor in comunitatea didactica europeana; dezvoltarea parteneriatelor scoli - universitati in vederea asigurarii unei baze de selectie pentru viitorii studenti, precum si a unor baze materiale comune.

Consolidarea procesului de reforma in invatamantul superior;

La nivelul invatamantului superior vor fi promovate actiuni ce vizeaza urmatoarele domenii: profilurile institutionale, fluxurile universitare, curricula universitare, calificarile universitare, cercetarea universitara, managementul calitatii, managementul universitar. In Programul de guvernare sunt prevazute pe termen scurt: elaborarea Legii Invatamantului Superior, a Legii Educatiei Permanente si revizuirea si completarea Legii pentru evaluarea si acreditarea institutiilor de invatamant superior. Masurile prevazute a fi sustinute din fonduri bugetare si alte surse sunt urmatoarele: elaborarea cadrului juridic privind infiintarea centrelor de cercetare si a centrelor de educatie, cu personalitate juridica, focalizate pe domenii de competenta; Centrele de cercetare astfel constituite vor sprijini politica valorica de personal si tinerii capabili sa realizeze activitati de cercetare recunoscute de catre comunitatea stiintifica internationala, astfel incat aceste centre sa poata participa cu mai mult succes in competitia europeana; Centrele de educatie au rolul de a proiecta si dezvolta materiale educationale in sistem computer aided learning, care sa ofere studentilor imaginea unei altfel de scoala; introducerea criteriului managerial in alegerea rectorilor. Acest criteriu va fi bazat pe realizarea obiectivelor de integrare europeana, precum si alte masuri complementare (carta alba a universitatilor cu prezentarea executiei bugetare pe venituri si cheltuieli, prezentarea fiselor sintetice ale fiecarei institutie de invatamant superior, etc.); compatibilizarea sistemului financiar contabil cu legislatia europeana in domeniu; conectarea la reteaua ROEDUNET a campusurilor studentesti, ca element necesar al invatamantului e-learning; initierea unor parcuri tehnologice IT; integrarea invatamantului superior in Strategia nationala a Cercetarii, in conformitate cu noua Lege a Cercetarii propusa de MEC.

Participarea la noua generatie de programe europene Socrates II, Leonardo da Vinci II si Youth;

In acest sens, abordarea complexa a problemei tineretului in Romania va fi sustinuta prin masuri care vor urmari: stimularea asociativitatii tineretului prin sustinerea prioritara a parteneriatului cu structurile de tineret reprezentative ale societatii civile; protectia sociala a tinerilor, facilitarea si optimizarea integrarii socioprofesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati a celor cu nevoi speciale; realizarea unor programe integrate de asistenta a tinerilor defavorizati; sprijinirea participarii tineretului la activitatea internationala de tineret prin incurajarea schimburilor internationale de tineri si promovarea mobilitatii in spatiul european; incurajarea participarii tinerilor prin proiecte pilot in afaceri;

234

valorificarea potentialului creativ al tinerilor, cultivarea grijii publice fata de tinerii superdotati; acordarea de sanse egale tuturor tinerilor, prin eliminarea practicilor care favorizeaza orice fel de discriminari; atragerea tinerilor in viata publica, precum si in procesul decizional, promovarea principiilor de cogestiune si comanagement; stimularea comportamentelor prosociale, reducerea delicventei in randul tineretului.

Initierea si dezvoltarea politicilor educationale tip e-Learning in domeniul tehnologiilor de comunicare si modernizarea infrastructurii corespunzatoare a institutiilor si unitatilor de invatamant la standarde de calitate europene; dezvoltarea sistemului informatic pentru managementul educational; inceperea actiunii de realizare a unui modul educational integrat bazat pe tehnologie IT-CRS format din urmatorul lant: Calculator Resursa umana atestata - Pachet soft educational - Modul CRS; demararea procesului de infiintarea Centrelor de initiativa in invatamantul asistat de calculator pe domenii de competenta CIAC. Masura priveste infiintarea centrelor CIAC pe langa centrele universitare care au experienta in domeniu. Efectele preconizate pe termen scurt sunt legate de utilizarea studentilor si absolventilor in realizarea pachetelor educationale, si deci prevenirea tendintei de emigrare, iar pe termen mediu si lung schimbarea conceptiei cadrelor didactice asupra modului de elaborare a procesului de invatamant.

Masurile preconizate a sustine acest obiectiv sunt:

Continuarea reformei sistemului de formare profesionala continua; definitivarea cadrului legislativ pentru formarea profesionala a adultilor prin elaborarea legii formarii profesionale; implicarea partenerilor sociali la toate nivelurile si cooperarea tuturor institutiilor cu atributii in domeniul formarii profesionale, asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala a adultilor, pregatirea bazata pe competenta, modularizarea programelor de formare, dezvoltarea sistemului de standarde ocupationale, transparenta si recunoasterea nationala a calificarilor, noi programe de formare a formatorilor; constituirea structurilor operationale ale noului Consiliu National de Formare Profesionala a adultilor, autorizarea primelor centre de evaluare si certificare a competentelor profesionale; asigurarea eficientei institutiilor de formare profesionala si diversificarea ofertei de formare in vederea asigurarii ocuparii si cresterii competitivitatii fortei de munca pe piata europeana.

Sunt avute in vedere urmatoarele masuri:

Prioriti pe termen mediu In perioada 2003-2004, obiectivele prioritare mentionate pe termen scurt vor fi continuate pe urmatoarele directii majore de actiune: Consolidarea procesului de reforma la nivel preuniversitar; 235

Sustinerea acestui obiectiv presupune promovarea in continuare a urmatoarelor masuri, a caror finalizare va marca incheierea ciclului de reforma parcurs la acest nivel: continuarea Programului de reabilitare a scolilor; implementarea la nivel national a Programului de Relansare a Invatamantului Rural; dezvoltarea si perfectionarea sistemului de formare continua a cadrelor didactice; revizuirea sistematica a Noului Curriculum National ca mijloc de adaptare a curriculei la nevoile locale; continuarea actiunilor de realizare a modulului educational bazat pe tehnologie IT CRS; continuarea programului de asistenta pentru infiintarea societatilor profesionale ale cadrelor didactice pe domenii specifice si integrarea lor in comunitatea didactica europeana; continuarea dezvoltarii parteneriatelor scoli-universitati in vederea asigurarii unei baze de selectie a viitorilor studenti.

Consolidarea procesului de reforma la nivel universitar;

In domeniul universitar vor fi continuate si dezvoltate masurile pe termen scurt, astfel incat reforma la acest nivel sa aiba o dimensiune nationala, inclusiv prin masuri de integrare a universitatilor in problemele reale ale economiei. In acest scop, vor fi luate pe parcurs masuri legislative adecvate. Participarea la programele europene Socrates II, Leonardo da Vinci II si Youth; Participarea la faza a II-a programelor europene Socrates, Leonardo da Vinci si Youth, prevazuta a se incheia in 2006, constituie unul din obiectivele prioritare pe termen mediu de sustinere a politicii privind educatia si formarea profesionala in demersul de integrare europeana a Romaniei. Promovarea politicilor educationale tip e-Learning in domeniul tehnologiilor de comunicare si informatie. Modernizarea infrastructurii corespunzatoare a institutiilor si unitatilor de invatamant la standarde de calitate europene. selectionarea si pregatirea resurselor umane pentru centrele CIAC; continuarea procesului de infiintare a Centrelor de initiativa in invatamantul asistat de calculator pe domenii de competenta - CIAC. Prin aceasta se are in vedere dezvoltarea unor pachete educationale soft si multimedia in conceptul learning by doing si how to do it?; dezvoltarea produselor educationale software si multimedia; dezvoltarea pe suport Internet a transmisiei digitale TV pentru invatamantul la distanta; dezvoltarea produselor software tutoriale pentru invatamantul preuniversitar.

Masurile preconizate a sustine acest obiectiv sunt:

Formarea profesionala continua; asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala a adultilor prin intarirea controlului asupra modului de desfasurare a activitatii furnizorilor de servicii de formare profesionala;

Se vor avea in vedere urmatoarele:

236

dezvoltarea unei retele nationale de centre autorizate de evaluare a competentelor profesionale; includerea formarii profesionale continue, ca o componenta importanta de dezvoltare a resurselor umane, in toate programele de dezvoltare la nivel national, regional si local; implementarea de programe de formare a formatorilor din domeniul formarii profesionale a adultilor; pregatirea pentru implementarea programelor de tip Fond social european in domeniul formarii profesionale a fortei de munca.

4.19. Telecomunicaii i tehnologia informaiei

Situaia actual Legislatia primara in vigoare in domeniul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei cuprinde ca principale acte normative: Legea nr. 74/1996 a telecomunicatiilor (MO nr. 156/22.07.1996), modificata prin OG nr. 94/1998 (MO nr. 320/28.08.1998), care stabileste cadrul general de desfasurare a activitatilor de telecomunicatii, in general compatibil cu cel din Uniunea Europeana, din care trebuie amendata in vederea alinierii depline la obiectivele acquis-ului comunitar; Legea nr. 83/1996 a serviciilor postale (MO nr. 156/22.07.1996), completata prin OG nr. 116/1999 (MO nr. 426/31.08.1999); OG nr. 1/1998 (MO nr. 18/20.01.1998), aprobata prin Legea nr. 169/1998 (MO nr. 380/06.10.1998), privind acceptarea Protocolului nr. 4 la Acordul General pentru Comertul cu Servicii (GATS), adoptat la Geneva, la 15.04.1997, prin care se prevad termenele limita ale calendarului liberalizarii serviciilor si infrastructurilor de telecomunicatii din Romania. proiectul de Lege pentru protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, care transpune prevederile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 pentru protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, care transpune prevederile Directivei 97/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor; proiectul de Lege privind semnatura electronica, care transpune prevederile Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind stabilirea unui cadru comunitar pentru semnaturile electronice; proiectul de Lege privind comertul electronic, care transpune prevederile Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, in special comertul electronic, in Piata Interna (Directiva privind comertul electronic). Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), cu un nou statut redefinit prin OU nr. 2/04.01.2001, ramane in continuare autoritatea competenta in cea ce priveste 237

In prezent, se afla in stadiu de aprobare la Parlament urmatoarele proiecte de acte normative: -

Cadrul institutional actual are urmatoarea structura: -

elaborarea politicilor si strategiilor de implementare a acquis-ului comunitar in domeniul telecomunicatiilor pana la data aderarii Romaniei la UE. Organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei au fost stabilite prin HG nr. 20/04.01.2001; Comisia Superioara de Radiocomunicatii, organism interministerial cu rol consultativ in procesul de elaborare si implementare a politicii de administrare a spectrului radioelectric de frecvente; Consiliul Consultativ de Telecomunicatii, organism cu rol consultativ in procesul de elaborare a politicilor si reglementarilor in telecomunicatii, format din reprezentanti ai industriei de telecomunicatii (operatori si producatori de echipamente si infrastructura).

In ceea ce priveste progresele realizate la nivel de armonizare a legislatiei romane cu cea comunitara, o importanta deosebita s-a acordat implementarii Directivei 98/13/CE, pentru care s-au adaptat si aplicat o serie de decizii ale Comisiei Europene, prin care se stabilesc unele reglementari tehnice comune (CTR), care cuprind standarde armonizate elaborate de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI). Astfel, prin Ordinul nr. 106/2000 al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica, s-a aprobat aplicarea de catre Inspectoratul General al Comunicatiilor, in procesul de autorizare a echipamentelor terminale de telecomunicatii, a 20 de standarde armonizate in domeniu (TBR 1, 2, 5, 6, 9-15, 17, 19, 20, 24, 25, 31, 32, si 36). Alte 6 asemenea standarde armonizate (TBR 3, 4, 8, 33, 34 si 40) sunt in prezent aplicate provizoriu in procesul de autorizare de tip a echipamentelor terminale conectabile la retele digitale pentru servicii integrate (ISDN). Prioriti pe termen scurt Modificarea si completarea Legii telecomunicatiilor nr. 74/1996, si a Legii serviciilor postale nr. 83/1996. Amendarea Legii nr. 74/1996, pentru a permite adoptarea integrala a acquis-ului comunitar din acest sector, si anume: introducerea unui nou capitol referitor la radiotelecomunicatii si utilizarea spectrului, modificari si completari cu privire la numerotatie, precum si modificari si completari referitoare la autoritatea de reglementare; Modificarea si completarea pana la sfarsitul trimestrului III 2001 a Legii audiovizualului in vederea asigurarii concordantei cu sectorul telecomunicatiilor; Infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Tehnologia Informatiei si Comunicatii (ANRTIC), in vederea separarii activitatilor de reglementare de activitatea de elaborare a politicii si strategiei pentru domeniul comunicatiilor, si care sa devina operationala in trimestrul I 2002; Crearea cadrului legislativ si institutional pentru asigurarea protectiei persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. In acest sens, pana in trimestrul IV 2001 va deveni functionala o autoritate independenta, Autoritatea de Supraveghere, responsabila cu monitorizarea si controlul activitatilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, a carei activitate se va desfasura in completa impartialitate si independenta, conform principiilor statuate in Directiva 95/46/CE. Aceasta va avea urmatoarele atributii principale: 238 primirea si analizarea notificarilor privind prelucrarile de date; autorizarea prelucrarilor de date in cazurile prevazute de lege pastrarea si punerea la dispozitia publicului a registrului de evidenta a prelucrarilor de date;

investigarea plangerilor si sesizarilor referitoare la incalcarea drepturilor prevazute de lege; posibilitatea de a dispune suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor; sesizarea organelor de urmarire penala; cooperarea cu autoritatile similare de peste hotare.

Adoptarea de catre Parlament, in cursul anului 2001, a urmatoarelor proiecte de acte normative; proiectul de Lege pentru protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor; proiectul de Lege privind semnatura electronica; proiectul de Lege privind comertul electronic.

Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern prin care sa fie adoptat un plan de actiune privind promovarea accesului mai sigur la Internet prin combaterea continutului ilegal si vatamator in retelele globale, in scopul transpunerii Directivei 99/276/CEE; In ceea ce priveste armonizarea spectrului radioelectric (care implica restructurarea si realocarea spectrului radio, armonizarea cu Tabelul European de Alocare si Utilizare a Frecventelor si gestionarea regionala a spectrului radio, in acord cu principiile comunitare), Romania a elaborat o strategie care sa-i permita indeplinirea acestui obiectiv, inclusiv aplicarea in totalitate a deciziilor CEPT/ERC, astfel: aplicarea pe termen scurt si mediu a unor masuri de armonizare a spectrului cu influenta directa asupra dezvoltarii pietei interne de servicii si retele de telecomunicatii: introducerea si dezvoltarea unor servicii competitive cu caracter pan-european si/sau global, de mare interes comercial: GSM 900 si GSM 1800, UMTS terestru si prin satelit, S-PCS si DECT; restructurarea si realocarea utilizarii spectrului, precum si armonizarea cu Tabelul European de Alocare si Utilizare a Frecventelor (adoptat prin Raportul ERC 25, cu amendamentele ulterioare); planificarea migrarii de la starea actuala care starea armonizata, corespunzatoare momentului finalizarii actiunii; constituirea de la bugetul de stat, in cadrul bugetelor institutiilor cu atributii in domeniu, a fondurilor necesare armonizarii (migrarii si realocarii) spectrului pentru realizarea unor programe de finantare special destinate acestei actiuni; gestionarea (coordonata) regionala a spectrului radioelectric; planificarea si ingineria spectrului in conformitate cu politica europeana (comunitara); realizarea unui cadru transparent si flexibil de gestionare regionala (coordonata la nivel european) a spectrului radioelectric, adaptabil la schimbarile de politici comunitare; dezvoltarea unui Tabel National de Alocare a Benzilor de Frecvente (TNABF) cadru strategic armonizat de utilizare a spectrului radio, care sa permita gestionarea regionala a spectrului radio, libera circulatie a serviciilor si echipamentelor, dezvoltarea fara restrictii a serviciilor globale si a celor pan-europene, etc. Acest tabel trebuie sa includa utilizarea spectrului cu atribuire guvernamentala, precum si schimbarile planificate si dezvoltarile prognozate pentru tipurile de servicii guvernamentale (aparare nationala, urgenta, ordine publica). 239

Planul strategic de restructurare si planul de migrare vor fi realizate cu sprijinul unei consultante specializate, cel mai tarziu pana la sfarsitul trimestrului II 2001, si vor contine obiective, responsabilitati, probleme deosebite care trebuie rezolvate, resursele financiare necesare (sursa, volum, destinatie), precum si termene precise de implementare. Aplicarea planului strategic de restructurare si realocare a utilizarii spectrului, precum si a planului de migrare destinat armonizarii spectrului radio, necesita inlocuirea si/sau migrarea unor retele guvernamentale de importanta esentiala: radionavigatia aeronautica; comunicatiile mobile pentru trei corpuri de armata; comunicatiile mobile pentru apararea antiaeriana a trupelor si comunicatiile sistemului de aparare antiaeriana; retelele conventionale (migrare din banda HF/20-30 MHz in banda VHF/30-87.5 MHz); radiolocatia (migrare din banda VHF in banda UHF/1,2 GHz); sistemele de telecomanda a emitatoarelor radio din banda UHF; radiocomunicatiile operative pentru apararea nationala, ordine publica si urgenta (migrare din benzile VHF/150 MHz, si UHF/450 MHz si 1500 MHz). Prioriti pe termen mediu Liberalizarea serviciilor vocale si infrastructurilor (1 ianuarie 2003);

Liberalizarea pietei de comunicatii si tehnologia informatiei reprezinta un reper de baza al procesului de reforma prin transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar. Majoritatea serviciilor de telecomunicatii sunt liberalizate: serviciile cu valoare adaugata, telefonia mobila celulara, transmisiunile de date si furnizarea de servicii Internet, inclusiv pe retele alternative, retele de cabloviziune si retele prin satelit. Ultimele restrictii referitoare la telefonia vocala si la furnizarea de circuite inchiriate vor fi ridicate incepand cu 1 ianuarie 2003, moment in care se va consemna liberalizarea completa a pietei serviciilor si retetelelor de telecomunicatii. In viitor vor exista numai restrictiile permise de legislatia comunitara cu privire la mentinerea unei concurente limitate (spectru radioelectric, numerotatie). Legislatia aferenta procesului de licentiere si autorizare a serviciilor si retelelor de telecomunicatii, precum si a serviciilor postale, va fi complet armonizata cu legislatia comunitara pana la 31 decembrie 2003. Astfel, se va proceda, in cea mai mare parte a cazurilor, la autorizarea generala pe baza respectarii unui set public de cerinte esntiale. Vor fi acordate licente individuale numai in cazurile in care, pentru furnizarea serviciului sau constructia retelei respective, se utilizeaza resurse limitate (spectru radio, numerotatie) sau in cazurile in care se prevad drepturi privind accesul pe domeniul public sau privat, se impun obligatii privind disponibilitatea publica a serviciului sau retelei respective si in cazul operatorilor cu pozitie semnificativa pe piata. Drepturile la acces si interconectare vor fi prezervate in conformitate cu principiile comunitare. Crearea cadrului normativ si institutional in vederea liberalizarii depline si reglementarii coerente a pietei interne a comunicatiilor;

In ceea ce priveste piata serviciilor postale, exista deja un grad avansat de liberalizare, urmatoarele servicii fiind furnizate in regim concurential: curierat accelerat, curierat in regim de asigurare, mesagerie, servicii de publicitate si marketing prin posta. Restrictiile privind scrisorile simple, pachete mici sub 2 kg si mandate postale sau telegrafice vor fi ridicate la 30 septembrie 2001, corelat cu modificarea Legii nr. 83/1996 a serviciilor postale, cu exceptia corespondentei pana la 350 grame, in conformitate cu Directiva 97/67/CE. Modificarile legislative vor avea in vedere definirea serviciului universal (drepturile si obligatiile furnizorului de serviciu, modalitati de finantare, etc.), stabilirea cadrului general de autorizare, monitorizare si control a serviciilor postale, cu referiri asupra liberalizarii graduale si controlate a sectorului. 240

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesara implementarea urmatoarelor masuri: a) Constructia institutionala a ANRTIC; b) Implementarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Serviciului Telefonic (NMSOS); c) Implementarea si dezvoltarea Sistemului National Integrat de Gestiunea si Monitorizarea Utilizarii Spectrului Radioelectric (NSMS); d) Crearea infrastructurilor necesare pentru monitorizarea si controlul retelelor cablate (Sistem de laboratoare regionale pentru monitorizarea si controlul retelelor cablate); e) Constructia si dezvoltarea Sistemului de Inspectii Radio (RADIS). Completarea functiunilor de monitorizare a spectrului pana la frecventele maxime exploatabile tehnologic (40,0 GHz); f) Infiintarea si dezvoltarea unui centru de pregatire/perfectionare profesionala a personalului ANRTIC.

4.20. Cultur i politica n domeniul audiovizualului

Situaia actual Romania participa la programul Cultura 2000 al Uniunii Europene, care asigura fonduri pentru creativitate si sustinerea proiectelor culturale cu deschidere europeana, si in acelasi timp creeaza o retea intre institutiile culturale si artistice europene. Cultura 2000 include obiectivele tuturor celorlalte programe lansate de Uniunea Europeana - Kaleidoscope, Ariane si Raphael. Participarea la programul Cultura 2000 este o oportunitate deosebita pentru a continua procesul de formare a managerilor culturali si a operatorilor culturali, proces inceput cu programul Euroart - care se incheie in 2001 - parte componenta a programului Phare de care a beneficiat Ministerul Culturii si Cultelor in perioada 1998-2001. Romania este pregatita sa achite taxa de participare la programul Cultura 2000. In prezent, in Ministerul Culturii si Cultelor functioneaza Directia Programe, Relatii Internationale, Protocol si Centre Culturale din Strainatate, ale carei atributii sunt colaborarea cu organizatii internationale, cu ministere sau institutii din alte tari in scopul proiectarii si organizarii de programe culturale de anvergura. La sfarsitul lunii decembrie 2000, in cadrul acestei directii a fost creat un Punct de Contact Cultural, a carui menire este, pe de o parte, sa distribuie informatiile necesare operatorilor culturali care doresc sa aplice pentru programul Cultura 2000, si, pe de alta parte, sa ofere consultanta de specialitate celor interesati. O prioritate importanta a Ministerului Culturii si Cultelor este legata de conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului cultural national. In acest scop, a fost lansat proiectul Patrimoniul Cultural, proiect care se afla in curs de derulare si pentru a carui realizare s-a obtinut finantare externa rambursabila - de la BIRD, respectiv nerambursabila - de la World Monuments Fund, precum si interna, de la bugetul de stat. A fost restaurata Coloana Infinitului si sunt in curs de restaurare celelalte componente ale Ansamblului Brancusi, palatele brancovenesti (Mogosoaia si Potlogi) si patru sate saxone din Transilvania. In ceea ce priveste politica in domeniul audiovizualului, activitatea se desfasoara in conformitate cu Legea audiovizualului nr. 48/1992, amendata de Legea nr. 19/1999 de modificare si completare a legii audiovizualului si in conformitate cu Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radio si a Societatii Romane de Televiziune, amendata de Legea nr. 124/1998 de modificare si completare a Legii nr. 41/1994. 241

In ceea ce priveste armonizarea legislatiei privind domeniul audiovizualului cu acquis-ul comunitar, au fost prevazute doua masuri: pe de o parte modificarea si completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992 in sensul armonizarii ei totale cu Directiva 89/552/CEE si, pe de alta parte, ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera. In prezent, este in curs de elaborare un nou proiect de modificare si completare a Legii audiovizualului. Acest proiect va fi finalizat pana la finele lunii iulie 2001, urmand ca Parlamentul sa-l ia in dezbatere la inceputul lunii septembrie. In conformitate cu angajamentele asumate de Romania in documentul de pozitie prezentat pentru capitolul 20, noul proiect de lege va amenda si completa Legea nr. 48/1992, pentru a se asigura armonizarea cu prevederile Directivei Televiziunii Fara Frontiere prin masuri de transpunere completa a liniilor directoare comunitare. Noua Lege a Audiovizualului, ce se preconizeaza a fi adoptata pana in martie 2002, va prelua prevederile de jurisdictie din Conventia Europeana privind televiziunea transfrontiera referitoare la protectia demnitatii umane si a minorilor, evenimentele de importanta majora, publicitatea si sponsorizarea. De asemenea, vor fi avute in vedere reglementarile privind obligatiile culturale (protectia identitatii europene prin cotele majoritare de continut european) si dispozitiile referitoare la pluralism si producatori interdependenti. In ceea ce priveste ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera, proiectul de lege si expunerea motivelor pentru necesitatea adoptarii acesteia au fost elaborate de Ministerul Culturii si Cultelor. De asemenea, a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. Prin deciziile sale de reglementare, Consiliul National al Audiovizualului (CNA), autoritate publica autonoma, isi exercita prerogativele in domeniul elaborarii strategiilor de armonizare cu Directiva 36/97 CE, la nivelul legislatiei secundare. Ultimele Decizii in acest sens sunt: Decizia CNA nr. 65/2000 privind normele obligatorii pentru publicitate, teleshopping si sponzorizare in domeniul audiovizualului, Decizia CNA nr. 47/2000 privind restrictii si avertizari in scopul protectiei copiilor si Decizia CNA nr. 6/2001 privind modificarea Deciziei CNA nr. 224/2000 referitoare la regimul difuzarii programelor axate pe jocuri de noroc, in scopul protectiei minorilor. De asemenea, CNA participa, in conformitate cu Legea nr. 116/2001, la lucrarile Platformei Europene a Autoritatilor de Reglementare in Domeniul Audiovizualului EPRA. Prioriti pe termen scurt Pe termen scurt, Ministerul Culturii si Cultelor a stabilit urmatoarele prioritati si masuri de realizare a acestora: Dezvoltarea activitatilor culturale si a societatii civile; pregatirea sesiunii de aplicatii pentru 2002 pana in septembrie 2001. modificarea si completarea legii audiovizualului pana la sfarsitul lunii martie 2002; ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera si a Protocolului aditional care o amendeaza, pana la finele anului 2001. Armonizarea legislatiei din domeniul audiovizualului cu acquis-ul comunitar;

Conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului cultural national;

242

finalizarea restaurarii, conservarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si arhitecturale (Ansamblul Brancusi, palatele brancovenesti - Mogosoaia, Potlogi - si patru sate saxone) - termen 2002.

Intarirea capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului, in scopul consolidarii pozitiei CNA ca autoritate de reglementare si control a pietei din domeniul audiovizualului, obiectiv in conformitate cu angajamentele asumate in documentul complementar de pozitie. Masura propusa prevede: crearea Unitatii de implementare a proiectului Phare Intarirea capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului in cadrul CNA.

Prioriti pe termen mediu Dezvoltarea activitatilor culturale si a societatii civile prin: participarea la programul Cultura 2000, program care se va incheia in 2004. Intarirea capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului, in scopul consolidarii pozitiei CNA ca autoritate de reglementare si control a pietei din domeniul audiovizualului prin urmatoarele masuri: elaborarea, promovarea, adoptarea si implementarea unei legislatii secundare armonizate cu prevederile Directivei Televiziunea Fara Frontiere; dezvoltarea unei retele integrate de monitorizare si control in cadrul CNA; planificarea si organizarea cursurilor de specializare pentru expertii CNA angajati in activitatea de integrare europeana si implementare a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar; organizarea de workshop-uri multidisciplinare, impreuna cu alte institutii din domenii conexe cu scopul de a analiza impactul media asupra dezvoltarii fizice si psihice a minorilor in conformitate cu Directiva Televiziunea Fara Frontiere; realizarea de studii asupra impactului implementarii acquis-ului comunitar in sectorul audiovizual din Romania; studii comparative asupra politicilor audiovizualului european referitoare la progresele tehnologice in vederea definirii si aplicarii adecvate a reglementarilor comunitare in activitatile audiovizualului din Romania; reproiectarea Buletinului CNA, atat in format electronic cat si pe suport de hartie, precum si actualizarea paginii de web a CNA prin includerea de informatii legate de adoptarea si implementarea acquis-ului; dezvoltarea pietei audiovizualului romanesc; reglementarea pietei prin colaborarea la elaborarea legislatiei primare si elaborarea legislatiei secundare din domeniu; elaborarea de politici si strategii in acordarea licentelor si autorizarilor vizand formarea echilibrata a pietei audiovizualului; dezvoltarea activitatii de control si monitorizare; consolidarea CNA prin cresterea numarului de specialisti in domeniul activitatii de control, monitorizare, autorizare, reglementare, integrare europeana; 243

infiintarea, in cadrul CNA, a unui departament pentru protectia minorilor impotriva programelor audiovizuale care pot dauna dezvoltarii lor fizice si morale; intensificarea pregatirii profesionale a personalului de specialitate prin participare la cursuri de perfectionare; documentare, cercetare, arhivarea productiilor audiovizuale.

4.21. Politica regional i coordonarea instrumentelor structurale

Situaia actual In mai 2000, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR) a fuzionat cu Agentia Romana de Dezvoltare (ARD) si cu Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMM), in conformitate cu prevederile OU nr. 48/2000 (MO nr. 219/18.05.2000). Agentia nou creata, purtand in continuare numele de Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, a pastrat responsabilitatile in domeniul dezvoltarii regionale, avand in plus si sarcinile ce apartineau fostelor agentii preluate. La inceputul anului 2001, a fost infiintat Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP), conform HG nr. 16/2001 (MO nr. 13/10.01.2001), modificata si completata ulterior prin HG nr. 340/2001 (MO nr. 164/02.04.2001). In functionarea sa, institutia nou creata aplica strategia si Programul Guvernului in vederea promovarii politicilor de dezvoltare economica si sociala, avand atributii in: Elaborarea si coordonarea implementarii politicii nationale de dezvoltare pe ansamblul tarii, pe regiuni si zone; Promovarea investitiilor straine; Elaborarea analizelor si prognozelor referitoare la dezvoltarea economiei romanesti.

Pentru a urmari realizarea obiectivelor de coeziune economica si sociala, MDP a preluat atributiile ANDR in acest domeniu. Cadrul legal al dezvoltarii regionale in Romania, asigurat in principal prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala, a fost modificat si completat prin OU nr. 268/2000 (MO nr. 662/15.12.2000). Acest act normativ a adus modificari in ceea ce priveste componenta Consiliului de dezvoltare regionala si a introdus prevederi referitoare la reportarea in anul urmator a sumelor din Fondul national pentru dezvoltare regionala, ramase neutilizate in executia bugetara curenta. De asemenea, a prevazut posibilitatea alocarii unui procent din bugetele programelor si proiectelor de dezvoltare regionala pentru finantarea cheltuielilor de asistenta tehnica necesare selectiei si monitorizarii acestora. In contextul corelarii politicii regionale cu politica concurentei, Consiliul Concurentei a elaborat un proiect de lege pentru adoptarea hartii regionale a intensitatii maxim admisibile a ajutorului de stat, proiect cuprins in Programul de infratire institutionala RO99/IB-FI-03 Aplicarea efectiva a politicii concurentei si ajutorului de stat. Instrumente ale politicii de dezvoltare regionala Planul National de Dezvoltare In versiunea mai 2000 a Planului national de dezvoltare (PND), au fost identificate si incluse urmatoarele prioritati nationale de dezvoltare regionala: dezvoltarea sectorului privat si promovarea investitiilor, sprijinirea dezvoltarii IMM din sectorul productiv, imbunatatirea si 244

dezvoltarea infrastructurii regionale si locale, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea turismului, sprijinirea cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si a inovarii. In vederea respectarii principiului concentrarii fondurilor, prin programul Phare 2000 componenta coeziune economica si sociala sunt finantate trei din cele sase prioritati incluse in Planul national de dezvoltare, si anume: sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor din sectorul productiv, imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale si dezvoltarea resurselor umane. Criteriul disparitatilor regionale pentru selectarea regiunilor prioritare s-a dovedit a nu fi adecvat la conditiile Romaniei. In Romania nu exista decalaje semnificative intre regiuni sub aspectul nivelului lor de dezvoltare (cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov care are un nivel mai ridicat), consecintele negative ale procesului actual de restructurare economica afectand, mai mult sau mai putin, toate regiunile tarii. Luand in considerare aceste aspecte, in programul Phare 2000 se opereza cu doua noi concepte si anume, regiuni de prioritate I si regiuni de prioritate II, menite sa adapteze aplicarea principiului concentrarii la conditiile din Romania. Astfel, fondurile provenind din programul Phare 2000 vor fi concentrate exclusiv in cele patru regiuni de prioritate I si vor finanta masurile corespunzatoare pentru cele trei prioritati convenite. Celelalte patru regiuni, denumite regiuni de prioritate II, vor beneficia de sumele reprezentand co-finantarea partii romane si vor primi sprijin financiar, pe baza schemei de finantare convenite, doar pentru doua prioritati: sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor si dezvoltarea resurselor umane. Avand in vedere dificultatile intampinate in anul 2000 in procesul de selectie a regiunilor prioritare, pentru fundamentarea programarii Phare 2001 a fost operata o modificare strategica a criteriilor de eligibilitate. Astfel, pe baza unui set de criterii, care are in vedere, in principal, efectele restructurarii industriale si existenta concomitenta a unui potential de crestere economica, au fost identificate, la nivel sub-regional, 11 zone prioritare de dezvoltare, denumite zone de restructurare economica cu potential de crestere economica. Criteriile utilizate la definirea zonelor eligibile ca zone de restructurare industriala, cu potential de crestere economica au avut la baza analizele si strategiile de dezvoltare regionala (incluse in PND), programele de dezvoltare economica si sociala elaborate de prefecturi si consilii regionale, luandu-se in considerare si recomandarile Comisiei Europene. In vederea maximizarii impactului finantarii Phare, in procesul de selectare a zonelor prioritare, sa avut in vedere atat principiul concentrarii fondurilor, cat si conditionalitatea Comisiei Europeane legata de numarul de locuitori din zonele selectate (populatia acestor zone sa nu depaseasca 30% din populatia tarii). In prezent, sunt in curs de elaborare strategii si masuri detaliate pentru aceste zone. Planurile de Dezvoltare Regionala Planurile de dezvoltare regionala elaborate de Agentiile de Dezvoltare Regionala au fost actualizate, iar analizele privind disparitatile intra-regionale au fost adancite si imbunatatite. Aceste analize au fundamentat selectia zonelor eligibile (zone intra sau inter-regionale) pentru finantare Phare 2001.

245

Prioriti pe termen scurt Realizarea unei politici nationale de dezvoltare regionala care sa coreleze obiectivele strategice sectoriale cu obiectivele regionale In vederea indeplinirii acestui obiectiv se are in vedere, ca masura specifica, dezvoltarea resurselor umane; activitatile ce urmeaza a fi sustinute prin aceasta masura sunt orientate, in principal, spre: Calificarea si recalificarea fortei de munca, activitati ce vor conduce la cresterea oportunitatilor de ocupare; Imbunatatirea capacitatii fortei de munca de a se adapta la cerintele economiei de piata; Promovarea integrarii sociale a grupurilor dezavantajate.

Prioriti pe termen mediu Intarirea capacitatii institutionale a structurilor nationale si regionale implicate in elaborarea si implementarea politicii de dezvoltare regionala In vederea realizarii acestui obiectiv, vor fi implementate urmatoarele masuri: Sprijin pentru elaborarea planurilor si strategiilor regionale; aceasta va conduce la dezvoltarea capacitatii institutionale a agentiilor pentru dezvoltare regionala, ca organisme profesionale, capabile sa contribuie substantial la dezvoltarea socio-economica a regiunilor; Consolidarea parteneriatelor regionale, cu scopul imbunatatirii procesului de planificare regionala; Intarirea capacitatii MDP de a coordona si sprijini procesul de planificare regionala, derulat de ADR-uri; Sprijin pentru pregatirea si implementarea proiectelor de investitii in domeniul dezvoltarii regionale.

Realizarea unei politicii nationale de dezvoltare regionala, prin corelarea obiectivelor strategice regionale cu obiectivele nationale sectoriale Pentru indeplinirea acestui obiectiv, sunt prevazute urmatoarele masuri: Dezvoltarea sectorului privat, in special prin sprijinirea sectorului IMM; activitatile ce vor fi sprijinite prin aceasta masura sunt: granturi pentru investitii directe in productie, orientate in principal catre crearea de noi IMM-uri si micro-intreprinderi si sprijinirea celor deja create; servicii pentru IMM-uri (consiliere in vederea imbunatatirii accesului la finantare si la noi piete, marketing si promovarea exportului, informatii si comunicatii, certificare in conformitate cu standardele tehnice si de calitate); facilitarea accesului IMM-urilor la credite pe termen mediu si lung.

Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale, conditie esentiala pentru dezvoltarea sectorului privat; activitatile prevazute sunt:

246

ameliorarea infrastructurii regionale de transport prin intarirea legaturilor dintre polii economici si coridoarele pan-europene de transport, precum si prin ameliorarea drumurilor de acces catre zonele economice; dezvoltarea infrastructurii de sustinere a afacerilor in scopul intaririi competitivitatii IMM-urilor (printr-un mai bun acces la tehnologii, servicii, piete si informatii); reabilitarea zonelor afectate de poluare si protejarea zonelor cu potential economic, dar vulnerabile din punct de vedere al mediului inconjurator (inclusiv zonele naturale si ariile cu potential turistic).

Imbunatatirea formarii profesionale initiale; activitatile ce vor fi sprijinite prin aceasta masura sunt: modernizarea standardelor si a curriculelor de formare profesionala pentru meseriile solicitate ca urmare a restructurarii industriale; elaborarea unor curricule noi pentru profesiunile aparute; adaptarea curriculelor si formarii profesionale practice la noile forme de ocupare, prin dezvoltarea capacitatii anteprenoriale individuale si prin scheme flexibile de ucenicie bazate pe parteneriate intre scoli si intreprinderi (in principal, pentru sectoarele IMM si micro-afaceri); reabilitarea cladirilor scolilor si dotarea cu echipamente pentru activitati de calificare si formare profesionala.

Dezvoltarea serviciilor sociale in zonele de restructurare industriala; sunt avute in vedere urmatoarele activitati: investitii pentru crearea de servicii sociale pentru grupuri vulnerabile; reabilitarea cladirilor si dotarea cu echipament specific (medical, social, pentru terapie de intretinere si reabilitare) a azilurilor pilot pentru persoanele in varsta.

Dezvoltarea sectorului turistic, prin masuri integrate, orientate catre ameliorarea calitatii ofertei turistice; in acest sens: vor fi utilizate scheme de granturi pentru investitii in turismul montan, cultural si rural; va fi sprijinita promovarea potentialului turistic (din resurse bugetare), cu accent pe serviciile specifice operatorilor din domeniu.

4.22. Protecia mediului nconjurtor

Avand in vedere importanta unei perspective unitare si coerente asupra prioritatilor privind protectia mediului inconjurator, in cursul anului 2000 au fost elaborate, promovate si adoptate strategii si documente cu rol important in imbunatatirea cadrului legislativ aferent. Astfel, in luna mai 2000, a fost elaborata Strategia protectiei mediului in Romania pe termen scurt si mediu (2000-2004), care prezinta obiectivele prioritare si responsabilitatile institutiilor si structurilor implicate in acest sector de activitate. Pe langa strategiile sectoriale elaborate in anul 1999 (in domeniile Calitatea Aerului si Schimbarile Climatice si Controlul Poluarii Industriale si Managementul Riscului), in luna iulie 2000, in cadrul reuniunii Subcomitetului de Asociere Romania-UE nr. 6 Transport, Mediu, Energie si Retele Trans-Europene, au fost prezentate Comisiei Europene strategiile sectoriale de armonizare cu acquis-ul comunitar in domeniile Calitatea apei si Protectia naturii. 247

De asemenea, in vederea definirii prioritatilor nationale privind infrastructura de mediu, a fost elaborat Planul National al Romaniei pentru implementarea Instrumentului Structural de Politici de Preaderare (ISPA), aprobat de Comisia Europeana in luna iunie 2000. Acest document strategic, reactualizat in luna mai 2001, prezinta proiectele prioritare propuse spre finantare prin ISPA. Totodata, in vederea asigurarii unei abordari unitare si a unor masuri coerente in domeniul protectiei mediului, este in curs de elaborare un proiect de Hotarare a Guvernului, pentru largirea sferei de atributii a Comitetului interministerial pentru promovarea si reactualizarea Planului National de Actiune pentru Protectia Mediului, in sensul aprobarii de catre acesta a tuturor politicilor si strategiilor sectoriale pentru activitatile cu impact asupra mediului. In ceea ce priveste cadrul institutional existent, au fost luate masuri de consolidare a structurilor de mediu din Romania. Astfel, a fost adoptata HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MO nr. 14/10.01.2001), prin care se acorda prioritate problemelor de mediu identificate ca fiind de importanta majora pentru procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana. Totodata, prin HG nr. 352/2001 (MO nr. 176/06.04.2001), care modifica HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea MAPM, au fost infiintate Unitatea de Coordonare a Implementarii Instrumentului Structural de Pre-aderare ISPA, sub directa coordonare a secretarului de stat pentru integrare europeana, si Unitatea de Politici Economice de Mediu, sub coordonarea ministrului apelor si protectiei mediului. Datorita gradului mare de complexitate a activitatii in ceea ce priveste managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase, in baza aceleiasi Hotarari de Guvern, a fost infiintata o Directie cu responsabilitati specifice. Aplicarea, monitorizarea si controlul aplicarii legislatiei revine Inspectoratelor de Protectie a Mediului Judetene (constituite prin reorganizarea Agentiilor pentru Protectia Mediului, in baza HG nr. 17/2001) care, in conformitate cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 92/2001, au prevazute in organigrama structuri corespondente celor existente la nivel central. Astfel, in cadrul fiecarui inspectorat este prevazuta functionarea unui Compartiment de relatii publice, relatii cu mass-media, programe locale si internationale, necesar dezvoltarii capacitatilor de initiere si participare la fazele de identificare si implementare a strategiilor de armonizare si a programelor comunitare si internationale. De asemenea, in scopul descentralizarii deciziilor in sistemul institutional de protectie a mediului s-au creat in structura fiecarui IPM Serviciul pentru protectia naturii si arii protejate si Serviciul gestiune deseuri si substante chimice periculoase, Serviciul de monitorizare integrata a factorilor de mediu si Serviciul de inspectie ecologica si urmarire a investitiilor de mediu. Avand in vedere cerintele Planului National de Dezvoltare, prin care se preconizeaza o dezvoltare economica si sociala la nivel regional, urmeaza sa fie identificate, pe baza unor criterii stabilite de MAPM, IPM-urile regionale care vor avea un rol integrator din punct de vedere al activitatii de protectie a mediului. Totodata, prin noul sistem de autofinantare introdus prin Legea privind protectia mediului nr. 137/1995, republicata (MO nr. 70/17.02.2000), se mareste suportul financiar care asigura intarirea capacitatii institutionale a celor 42 de Inspectorate de Protectia Mediului. Stabilirea politicii bugetare, politica de personal si stabilirea planurilor locale de actiune revin IPM-urilor, MAPM exercitand numai rolul de indrumare si control. Prin Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 340/2000 (MO nr. 144/06.04.2000), a fost aprobat Nomenclatorul de lucrari si servicii care se presteaza de catre autoritatile pentru protectia mediului in regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente. 248

In conformitate cu obiectivele Programului Phare 1998 - componenta de asistenta tehnica, se deruleaza activitati specifice de instruire a personalului acestor inspectorate pentru intarirea capacitatii institutionale in domeniu, iar Institutul de CercetareDezvoltare pentru Protectia Mediului este in curs de pregatire ca laborator de referinta nationala si pentru acreditarea laboratoarelor Inspectoratelor de Protectie a Mediului. Pentru accelerarea procesului de implementare, aplicare si control a noii legislatii a fost adoptata Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (MO nr. 207/11.05.2000). In scopul operationalizarii Fondului de Mediu, Guvernul a adoptat in data de 17.05.2001 o Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea acestei legi, care urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial. In prezent, este in curs de avizare Hotararea de Guvern pentru infiintarea si functionarea Administratiei Fondului de mediu (in acest sens, MAPM beneficiaza de sprijin din partea Agentiei de Dezvoltare Internationala a Statelor Unite ale Americii - USAID). In ceea ce priveste negocierile de aderare, avand in vedere necesitatea alinierii eforturilor Romaniei la cerintele comunitare, a fost elaborat un proiect de document de pozitie pentru capitolul Protectia mediului inconjurator, care a fost transmis la Comisia Europeana, spre analiza, in cursul lunii iunie a.c. Din punct de vedere al transpunerii legislatiei, in conformitate cu calendarul de armonizare legislativa asumat prin PNAR 2000, dar si in conformitate cu prioritatile si necesitatile identificate ulterior, au fost elaborate acte normative care contribuie la accelerarea procesului de armonizare a legislatiei nationale cu cerintele acquis-ului comunitar de mediu. Procesul de armonizare legislativa continua in fiecare sector de protectie a mediului, un rol important avandu-l, in acelasi timp, si evaluarea costurilor necesare implementarii si controlului aplicarii Directivelor de mediu. In acest sens, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, se vor determina timpul si costurile necesare pentru implementarea posibila si efectiva a acquis-ului comunitar si se va identifica marimea perioadelor de tranzitie care se vor solicita in momentul aderarii Romaniei la UE. Aceasta analiza va fi necesara nu numai pentru definirea termenelor implementarii reale a legislatiei comunitare, dar de asemenea este de o importanta majora pentru planificarea si managementul investitiilor necesare in scopul indeplinirii criteriilor de aderare.

4.22.1. Legislaia orizontal

Situaia actual In domeniul evaluarii impactului asupra mediului a fost adoptata Legea nr. 22/2001 privind ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera (Conventia de la Espoo) (MO nr. 105/01.03.2001), care transpune unele prevedei ale Directivei Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea impactului asupra mediului produs de unele proiecte publice si private. Totodata, in vederea asigurarii unei informatii corespunzatoare de mediu (Directiva 90/313/CEE privind accesul liber la informatia de mediu), s-au luat urmatoarele masuri: A fost adoptata Legea nr. 86/2000 (MO nr. 244/22.05.2000) pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (Conventia de la Aarhus); A fost aprobat Ordinul ministrului nr. 1325/2000 privind participarea publicului, prin reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul (MO nr. 580/20.11.2000);

249

La data de 9 octombrie 2000, a fost semnat la Bruxelles Acordul intre Comunitatea Europeana si Romania privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si Observare (EIONET), document care se afla in prezent in curs de ratificare. Prioriti pe termen scurt Din punct de vedere al legislatiei orizontale, obiectivul principal in perioada 2001-2002 este transpunerea in totalitate a legislatiei referitoare la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE, modificata prin Directiva 97/11/CE, si ale Directivei 90/313/CEE. In acest sens, se vor lua urmatoarele masuri: Amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 pana la sfarsitul anului 2001; Elaborarea si promovarea unui proiect de Hotarare de Guvern pentru transpunerea anexelor I, II, III si IV ale Directivei 85/337/CEE; Modificarea Ordinului nr. 125/1996 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurator; Elaborarea si emiterea unui Ordin al ministrului privind procedura de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera; Introducerea unor ghiduri metodologice pentru incadrarea proiectelor in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, stabilirea domeniului studiului de impact si revizuirea calitatii studiului de impact, ce urmeaza sa fie promovate prin Ordine ale ministrului in cursul anului 2002; Promovarea, pana la sfarsitul anului 2001, a unei Hotarari de Guvern privind informatia de mediu, pentru transpunerea prevederilor Directivei 90/313/CEE; Elaborarea si promovarea unei Hotarari de Guvern privind tarifele pentru informatia de mediu, precum si a unor Ordine ale Ministrului pentru aprobarea normelor metodologice si reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si disponibilizare a informatiei de mediu; Desfasurarea unei actiuni permanente de implicare a publicului si a organizatiilor nonguvernamentale in domeniul protectiei mediului.

4.22.2. Calitatea aerului

Situaia actual Pentru asigurarea unui cadru legislativ adecvat in domeniul calitatii aerului si in vederea transpunerii prevederilor Directivei Consiliului 96/62/CEE privind managementul si evaluarea calitatii aerului, au fost adoptate urmatoarele acte legislative: OU nr. 243/2000 privind protectia atmosferei (MO nr. 633/06.12.2000). Aceasta se afla in prezent in Parlament pentru analiza si aprobare prin lege; Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 524/2000 privind aprobarea Instructiunilor pentru elaborarea inventarelor de emisii ale poluantilor atmosferici, metodele recomandate fiind EEA/EMEP/CORINAIR si EPI/IP-42. Prin acest ordin, inspectoratele teritoriale de protectia mediului au obligatia sa aplice noile instructiuni si sa realizeze inventarele de emisii la nivel local.

250

Pentru transpunerea Directivei Consiliului 93/12/CEE privind reducerea continutului de sulf in anumiti combustibili lichizi a fost adoptata HG nr. 1336/2000 privind reducerea continutului de sulf din motorina (MO nr. 687/21.12.2000). Incepand cu luna februarie 2001, pe parcursul a 18 luni, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului beneficiaza de asistenta si sprijinul financiar al Agentiei pentru Protectia Mediului din Danemarca (cca 600.000 EURO), in scopul transpunerii directivelor fiice privind calitatea aerului, precum si a implementarii acestora, prin realizarea a trei studii pilot la nivelul Inspectoratelor de Protectie a Mediului. Totodata, prin programul Phare CBC 1999, sunt in prezent in curs de derulare proiecte care vizeaza imbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii aerului in localitatile din zona de granita romano-bulgara, in lungul Dunarii Inferioare. Problema schimbarilor climatice prezinta o deosebita importanta pentru Romania si, in acest sens, a fost adoptata Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului la Conventia cadru a Natiunilor Unite pentru schimbari climatice, adoptat la Kyoto, la 11 decembrie 1997 (MO nr. 81/16.02.2001). Prioriti pe termen scurt In vederea preluarii acquis-ului comunitar referitor la calitatea aerului, se vor lua urmatoarele masuri: Aprobarea prin lege a OU nr. 243/2000 privind protectia atmosferei; Elaborarea si aprobarea, pana la sfarsitul anului 2001, prin Ordin al ministrului, a listei privind zonele in care trebuie realizate evaluarea si managementul calitatii aerului, in conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/62/CEE; Adoptarea, in cursul anului 2002, a unor Hotarari ale Guvernului pentru transpunerea prevederilor acestei Directive comunitare si a Directivelor fiice in domeniul stabilirii procedurii de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, pentru infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, precum si pentru stabilirea unor taxe pe emisiile de poluanti in atmosfera; Promovarea unor Ordine ale ministrului, pana la sfarsitul anului 2002, pentru a se stabili criteriile, metodele si procedeele de evaluare a calitatii aerului, poluantii de referinta care trebuie evaluati, precum si valorile limita, valorile de prag, marjele de toleranta si termenele in care trebuie atinse valorile limita; Adoptarea, in cursul anului 2001, a unei Hotarari de Guvern privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din stocarea petrolului si din distribuirea lor de la terminale la statiile service si, in conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 98/70/CE, si a unei Hotarari de Guvern privind calitatea benzinelor si motorinelor; Adoptarea, in cursul anului 2002, a Hotararii de Guvern privind reducerea continutului de sulf din anumiti combustibili lichizi si a Hotararii de Guvern privind masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere; Transpunerea Deciziei Consiliului 93/389/CEE, pana la sfarsitul anului 2001, printr-o Hotarare de Guvern privind monitoringul emisiilor gazelor cu efect de sera.

251

Prioriti pe termen mediu Se va continua activitatea de transpunere a acquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii institutionale in domeniu, inclusiv dotarea cu echipamente performante de monitorizare si modernizarea sistemului informational.

4.22.3. Managementul deeurilor

Situaia actual In domeniul deseurilor, pentru transpunerea Directivei cadru a UE privind deseurile 75/442/CEE, a fost aprobata OU nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (MO nr. 283/22.06.2000), care se afla in prezent la Parlament pentru adoptare prin lege. A fost de asemenea adoptata HG nr. 173/2000 privind reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si ale altor compusi similari (MO nr. 131/28.03.2000), in vederea transpunerii Directivei Consiliului nr. 96/59/CEE privind PCB/PCT. Prioriti pe termen scurt Obiectivul principal in acest domeniu este continuarea transpunerii legislatiei comunitare privind managementul si transportul deseurilor. In acest sens se vor lua urmatoarele masuri: Aprobarea prin lege a OU nr. 78/2000; Adoptarea, in cursul anului 2001, a unor Hotarari de Guvern in domeniul depozitarii si incinerarii deseurilor, eliminarii uleiurilor uzate, bateriilor si acumulatorilor care contin anumite substante periculoase; Adoptarea, in cursul anului 2002, a unei Hotarari de Guvern privind ambalajele si deseurile din ambalaje, pentru transpunerea Directivei Consiliului 94/62/CE; Transpunerea Regulamentului de Consiliu nr. 259/93 privind supravegherea transportului de deseuri in interiorul si in afara Comunitatii Europene; Promovarea, pana la sfarsitul anului 2001, a unui proiect de lege pentru aprobarea amendamentului Conventiei de la Basel privind controlul transportului transfrontier al deseurilor periculoase si depozitarea acestora

Prioriti pe termen mediu Promovarea unor Hotarari de Guvern privind deseurile provenite din industria producatoare de titan si procedura de supraveghere si monitorizare a mediului privind aceste deseuri; Elaborarea, pana la sfarsitul anului 2004, a unei Hotarari de Guvern privind protectia solurilor in cazul utilizarii namolurilor provenite din epurare in agricultura.

4.22.4. Calitatea apei

Situaia actual In domeniul calitatii apei, au fost inregistrate progrese in armonizarea legislatiei comunitare specifice. Astfel, pentru transpunerea Directivei 91/676/CEE a fost adoptata HG nr. 964/2000 pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole (MO nr. 526/25.10.2000). 252

Referitor la Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, s-a efectuat un inventar al localitatilor cu o populatie echivalenta mai mare de 2000. Acesta urmeaza sa fie reactualizat si completat pentru a permite realizarea unei evaluari financiare a costurilor de implementare a acestei directive, in cadrul proiectului de twinning in domeniul apelor derulat cu sprijinul Guvernului Frantei (Phare 1998). Totodata, pentru transpunerea prevederilor acestei directive, se afla in curs de finalizare un proiect de Hotarare de Guvern, care va introduce terminologia comunitara specifica, precum si modificarea normativelor tehnice existente (NTPA 001 si NTPA 002). Acest proiect a fost realizat prin consultarea tuturor institutiilor implicate si urmeaza sa fie transmis spre avizare ministerelor interesate. In ceea ce priveste transpunerea Directivei Consiliului 80/778/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman exista un proiect de lege, elaborat de Ministerul Sanatatii si Familiei, in colaborare cu MAPM, acesta urmand sa fie transmis in scopul aprobarii de catre Parlamentul Romaniei. In domeniul gospodaririi apelor, in Romania, managementul apei se realizeaza intr-o maniera integrata (cantitate-calitate, suprafata-subteran) pe bazine hidrografice. La nivelul fiecarui bazin hidrografic (sau, in unele cazuri, grupuri de bazine hidrografice) exista o directie bazinala de gospodarire a apelor care face gospodarirea efectiva a resurselor de apa, in conformitate cu schemele cadru si programele de amenajare bazinale. In conformitate cu cerintele Directivei cadru in domeniul calitatii apelor, a fost aprobata HG nr. 1212/2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetelor de Bazin (MO nr. 644/2000). Aceste organisme se vor constitui din reprezentanti ai Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Sanatatii si Familiei, reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale, reprezentanti ai Companiei Nationale Apele Romane, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale de protectie a mediului care activeaza in zona. Printre atributiile acestor organisme se evidentiaza avizarea schemelor de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice, aprobarea incadrarii in categorii de calitate a apelor cursurilor de apa din acel bazin hidrografic, precum si analiza si recomandarea prioritatilor de finantare catre autoritatile administratiei publice centrale si locale. De asemenea, pentru armonizarea cu prevederile Directivei 77/795/CEE, care stabileste o procedura comuna pentru schimbul de informatii privind calitatea apelor dulci de suprafata, a fost initiat un amplu proces de acreditare a laboratoarelor de gospodarire a apelor. Prin programul Phare CBC 1999, sunt in prezent in curs de derulare proiecte care vizeaza prevenirea inundatiilor in bazinul superior al raului Tisa. Sunt de asemenea in curs de finalizare termenii de referinta pentru proiectele care urmeaza sa fie sprijinite prin programul Phare CBC 2000 pentru proiectele Ecologizarea Dunarii si facilitati de transport - granita romano-bulgara, Ecologizarea raului Tur si Lucrari de eliminare a efectelor calamitatilor din iunie 1997 in bazinul hidrografic Barcau - granita romano-ungara. Prioriti pe termen scurt In vederea transpunerii legislatiei comunitare privind calitatea apei, se vor lua urmatoarele masuri: Promovarea unui act normativ in vederea transpunerii complete a Directivei Consiliului nr. 80/68/CEE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzata de substantele periculoase. Este, de asemenea, in curs de realizare o evaluare a tuturor deversarilor de efluenti in apele subterane, incluzand toate tipurile de ape uzate; Adoptarea, pana la sfarsitul acestui an, a unei Hotarari de Guvern privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate care va transpune Directiva 91/271/CEE si va amenda HG nr. 730/1997 referitoare la aprobarea NTPA 001/1997 privind incarcarea cu 253

poluanti a apelor uzate descarcate in resursele de apa. Problema principala legata de implementarea acestei directive este identificarea zonelor sensibile (care cad sub incidenta acestor prevederi comunitare). Compania Nationala Apele Romane a realizat o identificare a apelor afectate de concentratii ridicate de nutrienti si care prezinta pericol de eutrofizare. Pe baza acestui studiu si a unei metodologiii elaborate in cadrul proiectului de twinning cu Franta, se va realiza delimitarea zonelor sensibile (luandu-se in considerare concentratia de fosfor); Promovarea unei Hotarari de Guvern pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole, prin care se vor aplica prevederile HG nr. 964/2000 pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si conformarea cu cerintele comunitare; Adoptarea, in cursul anului 2002, a unei Hotarari de Guvern privind identificarea zonelor vulnerabile. O problema prioritara in acest domeniu este reprezentata de inventarierea surselor punctuale si difuze de poluare in ceea ce priveste poluarea cu nitrati si pesticide din agricultura. Prin ordin comun al MAPM si MAAP va fi aprobata in cursul anului 2001 constituirea si functionarea Comisiei interministeriale care va avea ca sarcina stabilirea zonelor vulnerabile, precum si a planului de actiune pentru reducerea poluarii cu nitrati a apelor subterane; Aprobarea, pana la sfarsitul anului 2001, prin Ordin de ministru, a metodologiei de implementare a Directivei 76/464/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic comunitar; Elaborarea si promovarea, in cursul anului 2002, a unor Ordine ale ministrului pentru obiectivele de calitate inscrise in Directivele 82/176/CEE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru descarcarile de mercur provenite din industria producatoare de electrolize cu clor-alcali si 83/513/CEE privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru descarcarile de cadmiu. Totodata, in cursul anului 2001 se va realiza un inventar al descarcarilor de substante periculoase si al unitatilor si industriilor care descarca astfel de substante, atat in apele de suprafata, cat si subterane; In scopul transpunerii Directivei 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafata destinata consumului potabil, pana la sfarsitul anului 2001 se va modifica STAS 4706-88 privind clasificarea apelor in clase de calitate, referitoare la apa destinata consumului uman. Acest standard urmeaza sa fie revizuit in cursul anului 2002 pentru conformarea cu prevederile Directivelor Consiliului 78/659/CEE privind protejarea si imbunatatirea calitatii apei naturale in scopul intretinerii vietii piscicole, amendata de Directiva 91/692/CEE si 79/923/CEE privind calitatea apei in scopul intretinerii vietii molustelor, amendata de Directiva 91/692/CEE; Acreditarea laboratoarelor corespunzatoare. in domeniul managementului apelor si dotarea lor

Totodata, se preconizeaza, ca prioritate pe termen scurt, transformarea Companiei Nationale Apele romane in autoritate nationala in domeniul gospodaririi apelor, precum si intrarea in functiune a Comitetelor de Bazin. Prioriti pe termen mediu Se va continua activitatea de transpunere a acquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii institutionale in domeniu, inclusiv dotarea cu echipamente performante de monitorizare si modernizarea sistemului informational. 254

4.22.5. Protecia naturii

Situaia actual In domeniul protectiei naturii, pentru transpunerea Directivei nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, precum si a Directivei nr. 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, a fost adoptata Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului, sectiunea III, zone protejate (MO nr. 152/12.04.2000) si a fost emisa OU nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (MO nr. 625/04.12.2000), care in prezent se afla in Parlament pentru adoptare. De asemenea, a fost adoptat Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 322/2000 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora (MO nr. 218/18.05.2000). Totodata, in cursul anului 2000 au fost adoptate o serie de legi pentru ratificarea unor acorduri internationale in domeniu: Legea nr. 90/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea speciilor de lilieci din Europa (MO nr. 228/23.05.2000), Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si din zona contigua a Atlanticului (MO nr. 239/30.05.2000) si Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice (MO nr. 236/30.05.2000). Prin Legea nr. 5/2000, in Romania au fost desemnate 827 de arii protejate cu o suprafata totala de 1.234.710 ha, in conformitate cu regulile Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii si in baza studiilor aprobate de Academia Romana. Totodata, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii a elaborat un studiu privind evaluarea, la nivel national, pentru identificarea siturilor de tip Ramsar, cu sprijin financiar din partea Secretariatului Conventiei de la Ramsar. In anul 2000, cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei, s-a dezvoltat proiectul Reteaua Emerald in Romania, care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale si a unor specii salbatice existente in Romania si care sunt incluse in Rezolutiile 4/1996 si 6/1998 ale Conventiei de la Berna. In ceea ce priveste sprijinul financiar obtinut prin alte programe comunitare, in prezent se deruleaza 11 proiecte in cadrul programului LIFE II, Romania transmitand pentru etapa urmatoare (2000-2004) pentru evaluare si selectie 19 proiecte in domeniul protectiei naturii, din care 4 au fost deja selectate. In prezent, sunt in curs de elaborare termenii de referinta ai proiectelor prin care Romania va obtine sprijin financiar in protejarea zonelor umede ale Dunarii si crearea unei rezervatii in Lunca Muresului Inferior (Phare CBC 2001).

4.22.6. Poluarea industrial

Situaia actual Din punct de vedere al controlului poluarii industriale, pentru transpunerea Directivei 96/61/CEE privind controlul si prevenirea integrata a poluarii, a fost adoptat Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 541/2000 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea si desfasurarea activitatilor de inspectie si control in domeniul protectiei mediului. Ordinul se refera la Normele privind cadrul tehnic si metodologic necesar 255

pentru inspectia in domeniul mediului, fiind astfel implementate principii de inventariere a surselor poluatoare in conformitate cu cele inscrise in Anexa I a Directivei mentionate. S-a efectuat, de asemenea, un inventar al agentilor economici cu impact major, in conformitate cu cerintele Directivei IPPC si s-au identificat zonele critice din punct de vedere al protectiei mediului (hot spots). Prioriti pe termen scurt Pana la sfarsitul anului 2001 va fi promovata o Hotarare de Guvern privind controlul integrat al poluarii industriale, care va transpune Directiva 96/61/CE privind controlul si prevenirea poluarii industriale. In domeniul controlului poluarii industriale si managementului riscului, in cursul anului 2002 va fi promovata Hotararea de Guvern privind combaterea poluarii aerului provenita de la unitatile industriale. Pentru traspunerea Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor cu substante periculoase, vor fi promovate in cursul anului 2002: un proiect de Hotarare de Guvern privind accidentele cu substante periculoase; un proiect de Hotarare de Guvern pentru programarea intreprinderilor existente la prezentarea raportului de siguranta. Hotararea de Guvern privind contractul standard care stabileste conditiile de utilizare a ecoetichetarii comunitare (in cursul anului 2001); Hotararea de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru etichetarea masinilor de spalat vase, a masinilor de spalat rufe si a frigiderelor; Hotarari de Guvern pentru stabilirea liniilor directoare referitoare la stabilirea preturilor si taxelor conform eco-etichetarii comunitare, stabilirea criteriilor ecologice pentru etichetarea lacurilor si vopselelor de uz gospodaresc, hartiei de copiat, produselor textile si incaltamintei (pana la sfirsitul anului 2002).

In ceea ce priveste directivele in domeniul eco-etichetarii, vor fi adoptate: -

Prioriti pe termen mediu In vederea continuarii transpunerii acquis-ului comunitar in sectorul poluarii industriale, se vor lua urmatoarele masuri: Promovarea unei Hotarari de Guvern privind limitarea anumitor emisii de poluanti in aer, de la marile unitati de combustie (2003); Adoptarea unui Ordin comun al ministrului industriei si resurselor si al ministrului apelor si protectiei mediului privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili care provin din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii (2003); Transpunerea legislatiei specifice privind eco-etichetarea.

4.22.7. Chimicale i organisme modificate generic

Situaia actual Pentru transpunerea Reglementarii de Consiliu nr. 3093/94 privind substantele care depreciaza stratul de ozon, a fost adoptata Legea nr. 9/2001 privind aprobarea OU nr. 24/2000 pentru 256

adoptarea Amendamentului de la Copenhaga la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon (MO nr. 61/5.02.2001), iar Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal, la cea de-a noua reuniune a Partilor, din 15-17 septembrie 1997 a fost adoptata de Parlament si promulgata (MO nr. 181/10.04.2001). Pentru transpunerea prevederilor Directivei Consiliului nr. 90/219/CEE privind utilizarea micro-organismelor modificate genetic si Directivei Consilului nr. 90/220/CEE privind lansarea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, a fost aprobata OG nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic, precum si a produselor rezultate din acestea prin tehnicile biotehnologiei moderne (MO nr. 48/31.01.2000), care se afla la Parlament spre aprobare. Din punct de vedere al stadiului de implementare, exista Comisia Nationala pentru Securitate Biologica, Secretariatul tehnic si administrativ si autoritati nationale stiintifice competente pentru acest domeniu. Romania este in prezent implicata in proiectul Implementarea cadrului national de securitate biologica pentru tarile candidate la UE din Europa Centrala si de Est (1999-2002). Proiectul este finantat de Guvernul Olandei, prin Programul Matra. Scopul acestui proiect este de a sprijini tarile care vor adera la UE din Europa Centrala si de Est in stabilirea cadrului de securitate biologica adecvat, in conformitate cu Directivele UE si Protocolul privind Securitatea Biologica. Pentru transpunerea unor prevederi ale Directivei 67/548/CEE, a fost adoptata OU nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea, ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (MO nr. 593/22.11.2000), aceasta fiind la Parlament pentru aprobare prin lege. Prioriti pe termen scurt Prioritatile pe termen scurt in domeniul substantelor chimice si organismelor modificate genetic se refera la: Elaborarea si promovarea, pana la sfarsitul anului 2001, a Legii pentru protectia animalelor de laborator folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale; Elaborarea si promovarea, pana la sfarsitul anului 2002, a Legii privind regimul substantelor chimice periculoase. Aceasta lege urmeaza sa transpuna unele prevederi ale Directivei 67/548/CEE, precum si aspecte referitoare la evaluarea riscurilor acestor substante chimice periculoase pentru om si mediu, reglementarea importului si exportului anumitor produse chimice periculoase, precum si a limitarii introducerii pe piata si utilizarii anumitor substante si preparate periculoase.

Pana la sfarsitul anului 2002, vor fi elaborate si promovate urmatoarele proiecte de acte normative: Proiect de Hotarare de Guvern privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cauzata de azbest; Proiect de Hotarare de Guvern privind scutirea de taxe vamale a echipamentelor destinate transferului de tehnologie, finantate de Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal; Proiect de Ordin al ministrului privind introducerea sistemului de licenta pentru hidrocarburile halogenate care distrug stratul de ozon; Proiect de Ordin al ministrului pentru imbunatatirea controlului vamal pentru substantele care distrug stratul de ozon.

257

Prioriti pe termen mediu In perioada 2003-2004, se va continua de asemenea activitatea de transpunere a acquis-ului comunitar in domeniul substantelor chimice, precum si intarirea capacitatii institutionale in acest sector.

4.22.8. Protecia mpotriva zgomotului

Prioriti pe termen scurt In domeniul protectiei impotriva zgomotului, pana la sfarsitul anului 2002 va fi elaborat si promovat proiectul de Hotarare de Guvern privind zgomotul produs de aparatele electrocasnice. Prioriti pe termen mediu Referitor la transpunerea acquis-ului comunitar in sectorul zgomot, acest proces se va derula in cursul anului 2004. Prin aparitia noii Directive cadru 2000/14/CE, se impune o abordare integrata a procesului de armonizare a directivelor privind zgomotul produs de masini si echipamente folosite in constructii, precum si a zgomotului produs de motocositoare. Este necesara, de asemenea, crearea unui organism notificat de certificare a conformitatii, care va efectua verificarile si evaluarile nivelului de zgomot inscris pe eticheta produsului, precum si a unui organism de acreditare si revizuire periodica a acreditarii laboratoarelor de testare.

4.22.9. Protecia civil

In domeniul protectiei civile, este in curs de avizare de catre ministerele si institutiile implicate proiectul de hotarare de Guvern pentru aprobarea Planului de interventie in caz de descarcari de hidrocarburi si substante periculoase in mare.

4.22.10.

Sigurana nuclear

Situaia actual In domeniul preluarii acquis-ului comunitar, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) a emis Normele Fundamentale de Securitate Radiologica, aprobate prin Ordinul nr. 14/2000 al presedintelui CNCAN (MO nr. 404/29.08.2000). Aceste Norme transpun Directiva Consiliului nr. 96/29/Euratom pentru stabilirea standardelor de securitate de baza pentru protectia sanatatii lucratorilor si a publicului impotriva pericolelor generate de radiatiile ionizante, cu exceptia a cinci articole referitoare la supravegherea medicala. Obligativitatea supravegherii medicale este inclusa in cuprinsul acestor Norme, dar modul de realizare va fi transpus de catre Ministerul Sanatatii si Familiei pana la finele anului 2001. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare este autoritatea nationala competenta in domeniul reglementarii, autorizarii si controlului activitatilor nucleare. CNCAN este un organism cu personalitate juridica, care, in urma modificarilor recente din cadrul administratiei publice centrale, este in subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Actele normative care stau la baza organizarii si functionarii CNCAN sunt: Legea nr. 111/1996, republicata, privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si HG nr. 17/4.01.2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.

258

Statiile de monitorizare din cadrul Retelei Nationale pentru Supravegherea Radioactivitatii Mediului au fost incorporate in structura Inspectatoratelor de Protectie a Mediului din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. CNCAN va beneficia de rezultatele transmise de catre aceste statii prin intermediul unui sistem informational centralizat (statia de monitorizare de la Afumati va deveni o unitate independenta de analiza a datelor radiologice obtinute din teritoriu). Prioriti pe termen scurt Principalele obiective urmarire in domeniul securitatii nucleare in perioada 2001-2002 sunt: Transpunerea acquis-ului comunitar prin revizuirea reglementarilor din domeniul transportului deseurilor si a substantelor radioactive, radioprotectiei si interventiei in caz de accident nuclear; Implementarea prevederilor Normelor Fundamentale de Securitate Radiologica. Elaborarea, de catre CNCAN, a normelor specificate in Anexa de armonizare legislativa, care vor fi aprobate prin ordin al Presedintelui CNCAN; Transpunerea Directivei Consiliului nr. 97/43/Euratom din 30 iunie 1997 privind protectia sanatatii individuale impotriva radiatiilor ionizante in timpul expunerilor medicale, printr-un ordin comun emis de CNCAN impreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei in cursul anului 2002; In ceea ce priveste actele comunitare referitoare la nivelul de contaminare a alimentelor si nutreturilor dupa producerea unui accident nuclear sau a altor cazuri de urgenta radiologica, acestea vor fi transpuse in prima jumatate a anului 2001 prin ordin comun al CNCAN, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Sanatatii si Familiei.

In vederea indeplinirii acestor obiective, se vor lua urmatoarele masuri:

4.22.11.

Infrastructura de mediu

Situaia actual In vederea modernizarii si reabilitarii infrastructurii de mediu, Romania a obtinut finantarea prin Programul ISPA pentru: 5 proiecte pentru anul 2000, dintre care 4 proiecte - Constanta, Craiova, Iasi si Valea Jiului Danutoni vizeaza dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si asigurarea epurarii apelor uzate in conformitate cu cerintele UE si un proiect - Piatra Neamt, in domeniul colectarii selective a deseurilor menajere; 4 proiecte pentru anul 2001: trei (Braila, Arad si Cluj) pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare si modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate si un proiect de asistenta tehnica pentru pregatirea unei aplicatii ISPA privind infrastructura in domeniul gospodaririi apelor din municipiul Bucuresti.

In vederea crearii cadrului institutional necesar derularii programului ISPA, a fost semnat, la data de 20 octombrie 2000, la Bucuresti, Memorandumul de Intelegere privind utilizarea Fondului National pentru ISPA, intre Guvernul Romaniei si Comunitatea Europeana, care a fost adoptat prin HG nr. 1328/2000. Prin semnarea acestui document, Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice asigura functia de trezorerie centrala pentru asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene, obiectivele si atributiile sale, stabilite in contextul Programului Phare, fiind extinse si pentru ISPA. 259

Totodata, ca urmare a prevederilor HG nr. 1328/2000, Primul ministru a desemnat, prin Decizia nr. 189/2001, ministrul integrarii europene in calitate de Coordonator National ISPA i secretarul de stat responsabil cu integrarea europeana din cadrul Ministerului Finantelor Publice in calitate de Responsabil National cu Autorizarea finantarii ISPA. In vederea coordonarii procesului de implementare, Autoritatea responsabila cu implementarea masurilor ISPA pentru infrastructura de mediu colaboreaza cu Unitatea de Coordonare a Implementarii ISPA din cadul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si cu Inspectoratele de Protectia Mediului judetene. Prioriti pe termen scurt In aceasta etapa a derularii Programului ISPA in Romania, principalul obiectiv este implementarea eficienta a masurilor ISPA din Memorandumurile de finantare incheiate intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, ca si promovarea spre aprobare a unor noi proiecte vizand infrastructura de mediu.

4.23. Protecia i sntatea consumatorilor

Situaia actual In concordanta cu Programul de Guvernare pentru perioada 20012004, Guvernul Romaniei a adoptat OU nr. 2/2001 (MO nr. 10/9.01.2001), prin care a fost infiintata Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor (OPC), care a fost desfiintat. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor, fiind integratoare pe capitolul de negocieri Protectia si sanatatea consumatorilor. In conformitate cu HG nr. 166/2001 (MO nr. 32/18.01.2001), Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are prevazute atributii care sa raspunda cerintelor specifice de protectie a consumatorilor, inclusiv intarirea colaborarii cu societatea civila si cresterea capacitatii de preluare a acquis-ului comunitar, avand in subordine 42 oficii teritoriale (in toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti), precum si Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor (<LAREX> Bucuresti), unitate extrabugetara. Cadrul institutional este completat de Consiliile Consultative ale consumatorilor, care grupeaza reprezentanti ai autoritatilor de stat, industriei si asociatiilor de consumatori, atat la nivel local cat si la nivel national. In scopul crearii instrumentelor legale necesare pentru protejarea drepturilor si intereselor consumatorilor, Guvernul Romaniei a adoptat, in cursul anului 2000, urmatoarele reglementari bazate pe directivele europene in domeniu: OG nr. 58/2000 (MO nr. 43/31.01.2000), care modifica si completeaza OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor (care include prevederi ale Directivei Consiliului 92/59/CEE privind securitatea generala a produselor); Legea nr. 148/2000 (MO nr. 359/02.08.2000) privind publicitatea (complet armonizata cu Directivele 84/450/CEE privind publicitatea inselatoare si 97/55/CE privind publicitatea comparativa); OG nr. 87/2000 (MO nr. 421/01.09.2000) privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defectuase (armonizata cu Directiva 85/374/CEE). Aceasta limiteaza nivelul minim al daunei la 2 milioane lei, care este mai mic decat pragul de 500 EURO prevazut in directiva, dar este in concordanta cu situatia economica din Romania, asigurand totodata o protectie mai buna a consumatorilor;

260

OG nr. 130/2000 (MO nr. 431/02.09.2000) privind regimul juridic al contractelor la distanta (complet armonizata cu Directiva 97/7/CE); HG nr. 947/2000 (MO nr. 524/25.10.2000) privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare (complet armonizata cu Directiva 98/6/CEE); Legea nr. 178/2000 (MO nr. 525/25.10.2000) privind produsele cosmetice (complet armonizata cu Directiva 76/768/CEE); Legea nr. 193/2000 (MO nr. 560/10.11.2000) privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori (complet armonizata cu Directiva 93/13/CEE).

Aceste reglementari completeaza cadrul legislativ pentru informarea completa si corecta a consumatorilor, in vederea protejarii sanatatii, a securitatii, precum si a intereselor economice ale acestora, contribuind totodata la intarirea supravegherii pietei. Astfel, ca Punct National de Contact in cadrul Sistemului Tranzitional de Schimb Rapid de Informatii (TRAPEX), Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a primit in cursul anului 2000 de la Secretariatul de coordonare un numar de 63 notificari de produse periculoase care ar putea fi depistate pe piata romaneasca si a transmis 7 reactii la notificari. De asemenea, prin intarirea sistemului de supraveghere a pietei, inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor au depistat in cursul anului 2000 pe piata romaneasca, 15 produse care prezinta un risc imediat pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor, pentru care s-a interzis comercializarea si a fost informat Secretariatul de coordonare al Sistemului TRAPEX. In perioada ianuarie-decembrie 2000 au fost primite de la consumatori 19.882 reclamatii si au fost solutionate ca intemeiate 19.185, asigurandu-se totodata consilierea juridica a consumatorilor prejudiciati, de catre specialistii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. In aceeasi perioada, ANPC a realizat actiuni de informare a consumatorilor, cuprinzand, printre altele, 8.603 articole publicate in presa si 8.314 emisiuni radioTV, si a intreprins 65.483 actiuni proprii, din care 10.520 actiuni au fost realizate in colaborare cu celelalte organe specializate ale administratiei publice. In anul 2000, ca urmare a inspectiilor periodice si inopinate, specialistii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor au dispus masuri pentru reducerea consecintelor incalcarii reglementarilor privind protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor, incheind proceseverbale de constatare, aplicand amenzi contraventionale in valoare de circa 40 miliarde lei, dispunand oprirea definitiva sau retragerea din circuitul uman a unor marfuri (bunuri in valoare de 28,2 miliarde lei) sau sistarea temporara a comercializarii la 6.468 agenti economici; au fost comunicate organelor abilitate 993 propuneri de retragere a autorizatiilor de functionare. In fiecare din cele 42 de judete au fost create asociatii si alte organizatii neguvernamentale ale protectiei consumatorilor, care sunt in acest moment grupate in 16 federatii si o confederatie. In ceea ce priveste sprijinul financiar, pentru anul 2000 a fost acordata de la bugetul de stat, prin intermediul ANPC, suma de 395 milioane lei, din care 200 milioane lei pentru crearea in Bucuresti a unui Centru Teritorial de Consultanta pentru consumatori si 195 milioane lei la o asociatie de consumatori pentru dezvoltarea a doua proiecte specifice. Mentionam, de asemenea, existenta Consiliilor Consultative pentru protectia consumatorilor, la nivel judetean si orasenesc, care au permis coordonarea actiunilor organelor descentralizate ale administratiei centrale si locale, precum si implicarea societatilor - asociatii de consumatori si asociatii patronale - in cresterea gradului de protectie a consumatorilor. In acest moment, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor dispune de 600 posturi structurate atat la nivelul aparatului central, cat si al oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor. 261

In scopul realizarii sarcinilor ce-i revin, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este preocupata atat de consolidarea logisticii, cat si de asigurarea fondurilor necesare activitatilor curente. De asemenea, este preocupata de realizarea pregatirii profesionale a inspectorilor care aplica legislatia privind protectia consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie). Documentul de pozitie al Romaniei pentru capitolul 23 Protectia si sanatatea consumatorilor a fost comunicat Consiliului UE, la 24 noiembrie 2000. Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie 1999 si solicitase un aranjament tehnic pentru aplicarea pana la data de 1 ianuarie 2010 a unei limite valorice mai mici a daunei produse de deteriorarea sau distrugerea unui alt bun decat produsul defect, prevazuta in Art.9(b) din Directiva Consiliului 85/374/CEE privind responsabilitatea producatorilor, aceasta masura fiind justificata de nivelul preliminat al veniturilor populatiei si asigurand o protectie mai buna a acesteia. Ca urmare a consultarilor tehnice informale intre autoritatile romane si expertii Comisiei Europene, care au avut loc la Bruxelles in data de 25 ianuarie 2001, Guvernul Romaniei, in sedinta sa din data de 31 mai 2001, a luat decizia de a renunta la aranjamentul tehnic, aceasta decizie fiind comunicata Conferintei de Aderare la Uniunea Europeana. Prioriti pe termen scurt Pe termen scurt, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor isi propune ca obiective prioritare si ca masuri de reforma legislativa si institutionala urmatoarele (angajamente asumate prin documentul de pozitie): Continuarea adaptarii si perfectionarii cadrului legislativ pentru a se realiza treptat compatibilitatea cu legislatia comunitara, precum si intarirea supravegherii pietei: elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivei 99/44/CE privind vanzarea produselor catre consumatori si garantiile asociate (angajament asumat prin document de pozitie); realizarea reglementarii privind publicitatea produselor care se prezinta ca fiind benefice pentru sanatatea consumatorilor, armonizata cu prevederile Deciziei Consiliului din 09.11.1995 (angajament asumat prin document de pozitie); continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cea comunitara, in domeniul protectiei consumatorilor; continuarea procesului de formare si perfectionare a specialistilor ANPC in domeniul protectiei consumatorilor, dotarea cu echipamente pentru training, participarea la seminarii, simpozioane, cursuri de specializare si vizite de studii, editarea de materiale documentare, inclusiv organizarea unor cursuri de training pentru supravegherea pietei privind: securitatea produselor alimentare, securitatea produselor nealimentare, supravegherea pe piata a serviciilor de interes public (angajament asumat prin document de pozitie); dezvoltarea unui sistem de informatii, utilizand baze de date, la nivel central si local, care sa ofere elemente cu privire la evolutia factorilor de risc al produselor si serviciilor oferite pe piata, precum si asupra istoricului unor operatori economici, inclusiv echipamente; dezvoltarea si modernizarea laboratoarelor (echipamente).

Imbunatatirea accesului consumatorilor la justitie si stabilirea unui parteneriat cu societatea civila si reprezentanti ai cercurilor de afaceri pentru cresterea gradului de protectie a consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie): elaborarea de acte normative privind:

262

organizarea si functionarea, inclusiv finantarea, unui Comitet al consumatorilor, continand o Comisie de Securitate si o Comisie de Clauze Abuzive; organizarea si functionarea, inclusiv finantarea, unui Sistem prejudecatoresc de rezolvare a plangerilor consumatorilor;

crearea si dezvoltarea unui Comitet al consumatorilor, cuprinzand o Comisie de Securitate si o Comisie de Clauze Abuzive, pentru stabilirea unui parteneriat cu reprezentanti ai cercurilor de afaceri si ai societatii civile; crearea unui Sistem prejudecatoresc de rezolvare a plangerilor consumatorilor. organizarea unei campanii nationale pentru educarea si informarea consumatorilor, prin seminarii, emisiuni radio-TV, articole in presa si prin publicarea de materiale de specialitate destinate consumatorilor; acordarea de asistenta tehnica din partea ANPC pentru infiintarea si dezvoltarea, cu sprijinul administratiei publice centrale si locale si al asociatiilor de consumatori, in limita sumelor acordate prin Legea bugetului de stat pe anul 2001, respectiv a bugetului ce se va aproba pentru anul 2002, a unor Centre teritoriale de consultanta destinate informarii si consilierii consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie).

Cresterea gradului de informare si consiliere in domeniul protectiei consumatorilor:

Prioriti pe termen mediu Pe termen mediu, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor propune, pentru obiectivele prioritare mentionate, urmatoarele masuri de reforma legislativa si institutionala (angajamente asumate prin document de pozitie): Continuarea adaptarii si perfectionarii cadrului legislativ, pentru a se realiza treptat compatibilitatea cu legislatia comunitara si intarirea supravegherii pietei: elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivelor 87/102/CEE, 90/88/CEE si 98/7/CE privind creditul pentru consum; la elaborarea legislatiei privind creditul pentru consum, alaturi de ANPC vor participa si Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice (angajament asumat prin document de pozitie); elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivei 94/47/CE privind protectia cumparatorilor in contractele de proprietate imobiliara in regim de indiviziune pe timp limitat (angajament asumat prin document de pozitie); adoptarea, pana in anul 2004, a prevederilor Anexei l la Directiva 98/27/CE (creditul pentru consum si protectia cumparatorilor in contractele de proprietate imobiliara in regim de indiviziune pe timp limitat), referitoare la actiuni in incetarea practicilor ilicite in materie de protectia interesului consumatorilor, Directiva 98/27/CE urmand sa fie adoptata, in ansamblu, dupa data aderarii (angajament asumat prin document de pozitie), deoarece Art.4 Infractiuni intracomunitare si Art.5 Consultari prealabile prevad o serie de proceduri inoperabile pentru Statele ne-Membre UE; continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cea comunitara in domeniul protectiei consumatorilor; continuarea procesului de formare si perfectionare a specialistilor ANPC in domeniul protectiei consumatorilor, dotarea cu echipamente pentru training, participarea la 263

seminarii, simpozioane, cursuri de specializare si vizite de studii, editarea de materiale documentare, inclusiv organizarea unor cursuri de training pentru supravegherea pietei privind: securitatea produselor alimentare, securitatea produselor nealimentare, supravegherea pe piata a serviciilor de interes public (angajament asumat prin document de pozitie); dezvoltarea unui sistem de informatii, utilizand baze de date, la nivel central si local, care sa ofere elemente cu privire la evolutia factorilor de risc al produselor si serviciilor oferite pe piata, precum si asupra istoricului unor operatori economici, inclusiv echipamente; dezvoltarea si modernizarea laboratoarelor (echipamente).

Imbunatatirea accesului consumatorilor la justitie si stabilirea unui parteneriat cu societatea civila si reprezentanti ai cercurilor de afaceri pentru cresterea gradului de protectie a consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie): dezvoltarea Comitetului consumatorilor, in vederea extinderii parteneriatului cu reprezentanti ai cercurilor de afaceri si ai societatii civile. organizarea unei campanii nationale pentru educarea si informarea consumatorilor, prin seminarii, emisiuni radio-TV, articole in presa si prin publicarea de materiale de specialitate destinate consumatorilor; acordarea de asistenta tehnica din partea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pentru infiintarea si dezvoltarea, in limitele sumelor acordate prin bugetul de stat pentru anii 2003 si 2004, cu sprijinul administratiei publice centrale si locale si al asociatiilor de consumatori, a unor Centre teritoriale de consultanta destinate informarii si consilierii consumatorilor.

Cresterea gradului de informare si consiliere in domeniul protectiei consumatorilor: -

4.24. Cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne

Autoritatile romane au continuat eforturile pentru crearea cadrului legislativ care sa permita cooperarea in domeniile cu implicatii transfrontaliere, precum crima organizata, coruptia, frauda si spalarea banilor. Aceste eforturi au constat in armonizarea legislatiei nationale cu regulile comune existente la nivel european, reguli privitoare la elementele constitutive ale infractiunilor din domeniile mentionate anterior, precum si in semnarea sau ratificarea conventiilor care nu sunt limitate la statele membre ale Uniunii Europene. Unul dintre factorii care asigura transpunerea in practica a masurilor de sprijinire a aderarii Romaniei la UE in domeniul de competenta al Ministerului de Interne este reforma gestiunii resurselor umane, pentru asigurarea eficientei programelor fiind necesara luarea unor masuri de reproiectare unitara a tuturor activitatilor in domeniu, ceea ce conditioneaza in mare masura si definitivarea constructiei institutionale. Incercand sa raspunda marilor deziderate ale procesului de transformare a societatii romanesti, in perspectiva integrarii in structurile europene si pregatirii participarii la spatiul libetatii, securitatii si justitiei, structurile specializate ale Ministerului de Interne asigura derularea complexului proces de modernizare si restructurare, de adaptare si completare a cadrului normativ la dinamica situatiei operative. In acest scop, s-a prevazut indeplinirea urmatoarelor obiective comune, ce se regasesc in prioritatile fiecarui domeniu, care vizeaza: 264

Eficientizarea structurilor operative prin reducerea numarului de posturi din unitatile centrale si redistribuirea acestora la unitatile de executie, in vederea cresterii operativitatii, flexibilitatii si intaririi compartimentelor de executie pentru indeplinirea misiunilor; Proiectarea unui sistem de norme si indicatori care sa stabileasca criteriile posturilor, atat pentru structurile operative, cat si pentru cele neoperative, necesare indeplinirii in conditii corespunzatoare a misiunilor si atributiilor; Elaborarea unor acte normative de nivel superior si a unor acte normative interne privind managementul resurselor umane; Realizarea unui Program de pregatire in domeniul managementului general pentru cadre de conducere, la nivelul aparatului central al ministerului si al inspectoratelor generale (similare); Reproiectarea planurilor si programelor de invatamant ale institutiilor de profil ale ministerului, potrivit standardelor ocupationale elaborate, pentru scolile militare de subofiteri cu durata cursurilor de 2 ani; Evaluarea si imbunatatirea activitatii de asistenta psihologica in unitati, protectia psihologica a personalului supus solicitarilor psihice intense, stabilirea modalitatilor de prevenire si diminuare a stresului profesional, precum si de recuperare a personalului afectat; Asistenta din partea COSA (Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare) pentru pregatirea celor care vor coordona activitatea de elaborare a standardelor ocupationale si constituirea unui organism intern care sa elaboreze si sa evalueze periodic standardele ocupationale specifice domeniului Afacerilor Interne; Pregatirea in domeniul managementului general si al managementului resurselor umane pentru cadrele de conducere de nivel superior si de nivel mediu; Pregatirea in domeniul formarii formatorilor.

4.24.1. Azilul
Situaia actual Ca urmare a faptului ca Romania este parte la Conventia de la Geneva din 1951 si la Protocolul de la New York din 1967, precum si la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, principalele documente ce alcatuiesc acquis-ul Uniunii Europene in domeniul azilului, a fost adoptata OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, care a inlocuit Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania. Aceasta din urma nu corespundea in intregime standardelor internationale in domeniu. Actul normativ, care a intrat in vigoare la data de 03.11.2000, a armonizat deplin legislatia interna cu documentele ce alcatuiesc acquis-ului Uniunii Europene in domeniul azilului si a eliminat inconsecventele existente intre legislatia romana anterioara si normele internationale in materie de azil. In prezent, actul normativ a fost adoptat de Parlamentul Romaniei si urmeaza a fi promulgat. Noile prevederi legale referitoare la refugiati ofera garantii efective de respectare a accesului la procedura si, dupa caz, a accesului in teritoriu a solicitantilor statutului de refugiat, precum si garantii privind respectarea principiului nereturnarii, concomitent cu introducerea unor prevederi ce permit o combatere eficienta a abuzurilor legate de procedura de acordare a statutului de refugiat. Un aspect novator al OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania il constituie incorporarea unor institutii si concepte noi, care permit crearea unui sistem de azil in Romania compatibil cu cel din Statele Membre ale Uniunii Europene. In acest sens, au fost 265

definite conceptele de cereri evident nefondate, tara terta sigura, tara unde in general nu exista risc serios de persecutie, proceduri accelerate (in teritoriu si la frontiera), etc. De asemenea, competentele comisiei prevazute de Legea nr. 15/1996 au fost transferate functionarilor specializati, anume desemnati, din cadrul Oficiului National pentru Refugiati, masura ce contribuie substantial la scurtarea duratei procedurii administrative concomitent cu cresterea calitatii acesteia. Prin OG nr. 102/2000, a fost ridicat standardul de asistenta asigurata solicitantilor de azil si persoanelor ce au dobandit o forma de protectie in temeiul acestei reglementari si au fost introduse prevederi legale care sa asigure minorilor, in special celor separati de parinti, un nivel de protectie similar celui acordat minorilor romani in situatii similare. Ordonanta asigura, de asemenea, conditii pentru respectarea, de catre solicitantii de azil ale caror cereri au fost respinse definitiv, a notificarii de a parasi teritoriul Romaniei in termenul stabilit prin decizia de respingere a cererii. In acest sens, in cazurile in care aceste persoane nu parasesc teritoriul Romaniei in termenul prevazut, hotararile definitive sunt puse in executare de catre Directia de Straini si Probleme de Migrari sau, dupa caz, de Politia de Frontiera Romana. In data de 16.06.2000, a fost creat prin Hotarare de Guvern, in cadrul Ministerului de Interne, Oficiul National pentru Refugiati (ONR), ca autoritate centrala responsabila de implementarea politicilor Romaniei in domeniul refugiatilor, precum si a dispozitiilor noii reglementari privind statutul si regimul refugiatilor. In subordinea Oficiului se afla un modern Centru de Cazare a solicitantilor de azil, situat in Bucuresti, cu o capacitate de 250 de locuri, care corespunde pe deplin cerintelor europene in domeniu, iar un al doilea centru, cu 500 de locuri de cazare, de asemenea situat in Bucuresti, se afla in faza de finalizare, urmand a fi dat in folosinta in prima jumatate a acestui an. In perspectiva, se are in vedere reabilitarea a doua noi centre, preluate deja in administrare de Ministerul de Interne, in Galati si Timisoara. Noile prevederi legale asigura, pe de o parte, derularea unor proceduri eficiente si corecte, iar pe de alta parte, ofera posibilitatea separarii riguroase a persoanelor aflate in nevoie de protectie de migrantii pe motive economice. In anul 1999, ministerele care alcatuiesc Comitetul Roman pentru Probleme de Migrari au semnat Programul National de Integrare a Refugiatilor. Ministerul de Interne a intocmit un proiect de Hotarare de Guvern pentru aprobarea programului de integrare socio-profesionala a strainilor carora le-a fost recunoscut statutul de refugiat, care va fi aprobat in cursul anului 2001. Pe linia adoptarii legislatiei secundare, a fost elaborat proiectul Hotararii de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aflat in procedura de adoptare de catre Guvern. Acest proiect urmareste asigurarea aplicarii unitare a prevederilor ordonantei, stabileste in mod explicit procedura de solutionare a situatiilor prevazute la art. 6 si, totodata, explica o serie de termeni precum persecutie, agenti de persecutie, aflux masiv de persoane, persoane ce necesita protectie internationala, etc. De asemenea, a fost elaborat proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National pentru Refugiati, prin care se stabilesc atributiile acestei institutii, aflate in subordinea directa a Secretarului de Stat pe probleme de integrare din MI. Ambele proiecte de Hotarare de Guvern se afla in procedura de avizare la ministerele implicate, urmand a fi aprobate de Guvern. In primul trimestru al anului 2001, Oficiul National pentru Refugiati a incheiat 5 protocoale de colaborare cu organizatiile ne-guvernamentale specializate in domeniul refugiatilor, care sunt implicate in consilierea sociala si juridica a solicitantilor de azil si in procesul de integrare a refugiatilor. Pe linia dezvoltarii relatiilor de cooperare, ONR colaboreaza constant cu Inaltul 266

Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati pe linia acordarii de asistenta refugiatilor, iar la inceputul anului 2001 a fost creat un grup de translatori pentru limbi rare/dialecte si a fost organizata pregatirea acestora. Pentru aplicarea unitara a prevederilor OG nr. 102/2000, Oficiul National pentru Refugiati a incheiat, la 15.02.2001, un Protocol referitor la controlul pasagerilor la scara avionului cu Politia de Frontiera Romana, care are ca scop verificarea tuturor persoanelor care sosesc pe Aeroportul International Bucuresti Otopeni din state cu potential migrator ridicat. In conformitate cu prevederile acestui Protocol, persoanele descoperite in situatii ilegale vor fi retrimise in statele de plecare, iar cele care solicita recunoasterea statutului de refugiat vor beneficia de asistenta din partea personalului ONR. Pentru a face cunoscute modalitatile practice in care sunt puse in aplicare actele adoptate in materie de azil (dispozitii, politici si masuri de ordin practic adoptate) si contributiile periodice catre Centrul de Informatie, Reflectare si Schimburi in materie de Azil, Romania participa anual la intocmirea chestionarului transmis de CIREA. Romania a continuat armonizarea legislatiei nationale cu actele normative comunitare prin adoptarea Legii nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului European asupra transferului responsabilitatii cu privire la refugiati (STE 107) si a Legii nr. 75/16.03.2001, pentru ratificarea Acordului European privind suprimarea vizelor pentru refugiati (STE 31). Prioriti pe termen scurt Aprobarea proiectelor de HG, pentru aprobarea Programului de integrare socio-profesionala a refugiatilor in Romania si pentru organizarea si functionarea Oficiului National pentru Refugiati; Aprobarea Proiectului de HG de aprobare a normelor metodologice de aplicare a OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania; Implementarea Programului de integrare socio-profesionala a refugiatilor in Romania, cu participarea ONG-urilor, dupa adoptarea HG pentru aprobarea Programului de integrare socio-profesionala a refugiatilor in Romania; Reabilitarea si amenajarea centrului pentru primirea si cazarea unui numar de circa 250 solicitanti de azil de la Galati; Reabilitarea si amenajarea centrului de primire si cazare a solicitantilor de azil de la Timisoara; Crearea, in cadrul ONR, a unui centru de documentare, care sa functioneze ca un sistem informatic centralizat de obtinere a datelor si informatiilor din tarile de origine ale solicitantilor de azil, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, institutiile de cercetare specializate, organizatiile abilitate cu protectia drepturilor omului, ONG-uri, etc.; Crearea, in cadrul ONR, a unor structuri teritoriale specializate in domeniul azilului; Perfectionarea pregatirii personalului de decizie al ONR pe problematica azilului, in cooperare cu autoritatile similare din Germania, Suedia, Danemarca si Elvetia, precum si cu Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si ONG-uri); Pregatirea documentatiei si cadrului institutional pentru conectarea la sistemul CIREA al UE; Actualizarea, prin Hotarare de Guvern, a cuantumului ajutorului material pentru solicitantii de azil; Elaborarea si implementarea unui program pilot pentru reintegrarea cetatenilor romani returnati din Belgia, Germania, Suedia, Olanda si Finlanda; 267

Darea in folosinta a centrului de cazare din Bucuresti - Vasile Stolnicu, cu o capacitate de 500 locuri, pentru solicitantii de azil si refugiati.

Prioriti pe termen mediu Crearea unei baza de date si a unui sistem informatic centralizat pentru stocarea si procesarea amprentelor digitale ale solicitantilor de azil, compatibil cu Sistemul EURODAC; Preluarea a doua cladiri in administrarea Ministerului de Interne si amenajarea si reabilitarea acestora ca centre de primire si cazare a solicitantilor de azil, una in zona de est si alta in zona de sud a tarii; Implementarea, impreuna cu OIM, a programului pentru reintegrarea sociala si profesionala a femeilor victime ale traficului; Imbunatatirea capacitatilor/conditiilor si facilitatilor de cazare pentru femei si minori neinsotiti prin crearea unui centru special de cazare pentru aceasta categorie de solicitanti de azil.

4.24.2. Migraia i controlul frontierelor

4.24.2.1. Migraia

Situaia actual In prezent, Ministerul de Interne, prin structura sa specializata, Directia de Straini si Probleme de Migrari din cadrul Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, gestioneaza sederea legala si combate sederea ilegala a strainilor pe teritoriul Romaniei. In esenta, activitatea are in vedere avizarea solicitarilor de viza inaintate misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, prelungirea dreptului de sedere pentru strainii aflati pe teritoriul Romaniei, in functie de scopul acestora, si desfasurarea de actiuni de depistare si scoatere din tara a celor cu sedere ilegala. Proiectul Legii privind regimul strainilor a fost adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului si a fost promulgat de Presedintele Romaniei, inlocuind Legea nr. 25/1969 privind regimul strainilor in Romania. Legea nr. 123/02.04.2001 privind regimul strainilor in Romania, reglementeaza in mod unitar intrarea, sederea si iesirea strainilor in/din Romania si a intrat in vigoare la data de 03.05.2001. In esenta, elementele de noutate cuprinse in noua lege, constau in: Definirea categoriilor de vize care se acorda strainilor, valabilitatea acestora si drepturile pe care le confera titularilor; Instituirea obligativitatii obtinerii vizelor de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, si acordarea vizei in punctele politiei de frontiera numai cu titlu de exceptie; Stabilirea situatiilor in care acordarea vizei romane poate fi refuzata unui strain; Statuarea responsabilitatii companiilor transportatoare fata de aducerea in Romania a strainilor care nu indeplinesc conditiile privitoare la documentele de calatorie sau de vize. In acest sens, au fost incluse prevederi care obliga companiile transportatoare sa asigure transportul strainilor care nu respecta dispozitiile legale referitoare la valabilitatea documentelor, la locul de imbarcare sau intr-un alt loc acceptat de strain, si sa suporte cheltuielile legate de cazarea si intretinerea acestuia;

268

Statuarea procedurii de acordare a vizelor pentru strainii care provin din tari producatoare de migranti, pe baza de invitatii si constituire de depozite bancare de catre persoanele fizice sau juridice care invita; Desemnarea Ministerului de Interne ca autoritate competenta sa solutioneze cererile strainilor pentru stabilirea domiciliului in Romania; Reglementarea infractiunilor si contraventiilor la regimul strainilor, precum si sanctiunile care se aplica in cazul savarsirii unor astfel de fapte; Reglementarea procedurii de limitare, intrerupere si revocare a dreptului de sedere a strainilor in Romania, precum si returnarea acestora in tarile de origine ori de plecare; Prevederea infiintarii unor centre pentru cazarea strainilor depistati cu sedere ilegala, pana la returnarea lor in tarile de origine ori de plecare, precum si alocarea fondurilor necesare functionarii acestor centre.

HG nr. 476/2001 (MO nr. 276/29.05.2001), elaborata de Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, cuprinde Normele metodologice de aplicare a Legii privind regimul strainilor si detaliaza modul de aplicare a dispozitiilor legale, astfel: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un strain pentru a putea intra pe teritoriul Romaniei; Definirea documentelor de calatorie in baza carora se poate permite accesul strainilor pe teritoriul Romaniei; Conditiile care trebuie indeplinite de straini pentru a putea primi viza de intrare in Romania. In acest sens, au fost stabilite si codificate principalele categorii de vize ce se pot acorda strainilor, precizandu-se in acelasi timp si conditiile ce trebuie indeplinite de catre acestia (de exemplu: viza simpla de intrare pentru investitori, viza simpla de intrare pentru angajare in munca, etc.); Conditiile de acordare a vizei pentru strainii proveniti din spatii cu potential migrator ridicat. In acordarea acestor vize se tine seama de lista cuprinzand statele cu potential migrator, care, in functie de evolutia fenomenului migrationist pe diverse spatii, se va actualiza periodic. In aceasta lista vor fi inscrise tarile ai caror cetateni pot obtine viza de intrare in Romania, numai pe baza unei invitatii, insotite de un depozit bancar constituit de catre gazduitor la dispozitia autoritatilor romane, in scopul acoperirii cheltuielilor de returnare in tara de origine a strainului a carui sedere a devenit ilegala; Conditiile in care persoanele fizice sau juridice cu resedinta, domiciliul sau sediul in Romania pot invita straini, precum si scopurile in care se pot face aceste invitatii; Conditiile in care un cetatean strain poate obtine aprobarea stabilirii domiciliului in Romania, precum si documentele de identitate eliberate strainilor si care atesta sederea legala a acestora pe teritoriul Romaniei; Conditiile in care se pune in aplicare masura returnarii strainilor in tara de origine sau de plecare; Implementarea masurilor de returnare si infiintarea si functionarea centrelor pentru cazarea strainilor depistati in situatii ilegale; Conditiile in care strainii pot parasi teritoriul Romaniei; Organizarea si administrarea evidentelor specifice constituite de autoritatile statului cu competente in materia regimului strainilor in Romania. 269

Ministerul de Interne, in cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, a elaborat documentatia tehnica pentru reteaua on-line de procesare a cererilor de viza, in conformitate cu graficul aprobat, pentru implementarea caietului de sarcini. In acest sens, a fost elaborat Formularul de cerere de viza, dupa modelul statelor Schengen, care este utilizat de toate misiunile diplomatice si oficiile consulare incepand cu 1 ianuarie 2001. In etapa imediat urmatoare, pe baza categoriilor de informatii cuprinse in formular, va fi elaborata structura bazei de date necesare prelucrarii. Avand in vedere necesitatea controlarii migratiei in Romania si in statele Uniunii Europene si tinand cont de statele tinta, Romania a selectionat, pentru implementarea, intr-o prima etapa, a retelei de transmisie de date on-line, misiunile diplomatice si oficiile consulare din: Germania, Austria, Olanda, Italia, Pakistan, China, Iordania, Irak, India si Ucraina. Pe viitor, se are in vedere extinderea retelei, prin efort financiar din surse bugetare si externe, cu precadere in statele cu potential migrator. Proiectul de retea on-line de procesare a vizelor va fi coroborat cu introducerea unor colante de viza model Schengen citibile optic. Prin OU nr. 265/2000, Guvernul Romaniei a stabilit ca, incepand cu 01.01.2001, sa fie desfiintat unilateral regimul de vize pentru cetatenii apartinand statelor membre UE. Prin Memorandumul nr. D7/25375 din 29.09.2000, semnat de ministrii de interne si externe si aprobat de Primul Ministru al Romaniei, s-a hotarat amanarea aplicarii masurii de acordare a vizelor de intrare in Romania numai de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare din strainatate pana la 31.12.2001, urmand ca de aceasta facilitate sa beneficieze cetatenii apartinand statelor aflate pe ,,lista pozitiva a UE. Incepand cu data de 1 ianuarie 2001, lista negativa a Romaniei contine 156 de state ai caror cetateni au nevoie de viza, iar lista pozitiva a Romaniei cuprinde 35 de state (inclusiv statele membre UE) ai caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a patrunde pe teritoriul Romaniei. Pentru armonizarea listei pozitive a Romaniei cu lista pozitiva a UE, autoritatile romane si-au exprimat disponibilitatea de a incepe negocierea unor acorduri de desfiintare a vizelor cu statele aflate pe lista pozitiva a UE, dar care au inca nevoie de viza pentru Romania. In prezent, 86 de state cu inalt potential migrator sunt supuse unui regim restrictiv de vize, intrarea pe teritoriul Romaniei fiind permisa doar prin prezentarea, de catre cetatenii proveniti din aceste tari, de invitatii autentificate si garantie bancara, la dispozitia Guvernului Romaniei, pentru a fi folosita in caz de repatriere. Vizele sunt eliberate numai dupa confirmarea autenticitatii invitatiilor. Cetatenii din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Cuba, Georgia, Kazahstan, Kyrgyzstan, Mongolia, Turkmenistan, Tadjikistan si Uzbekistan sunt obligati sa aiba o invitatie autorizata, dar nu au nevoie de o garantie bancara. Incepand cu data de 1 iulie 2001, cetatenii Republicii Moldova vor avea nevoie de un pasaport national pentru a intra in Romania. In ceea ce priveste documentele de calatorie romanesti, in anul 1999 s-a luat decizia de a fi introdus un nou element de securitate, prin perforarea mecanica a seriei pasaportului, masura ce a sporit gradul de securizare a pasaportului romanesc. Avand in vedere progresele realizate pe plan mondial in ceea ce priveste confectionarea pasapoartelor, Ministerul de Interne are in vedere punerea in circulatie, in 2001, a unui nou model de pasaport romanesc, care sa contina noi elemente de siguranta. In acest sens, a fost deja adoptata HG nr. 460/2001 (MO nr. 272/25.05.2001) pentru punerea in circulatie a noilor pasapoarte, specificatiile tehnice pentru noul pasaport romanesc, precum si pentru sistemul informatic de procesare al noilor pasapoarte. Acestea vor contine elemente de securitate conforme cu cerintele Uniunii Europene, care sa ofere garantii pentru o perioada de cel putin 10 ani. In vederea combaterii tendintelor de emigrare ilegala a cetatenilor romani si a descurajarii unor astfel de tentative, autoritatile romane au in vedere inasprirea regimului sanctionator impotriva 270

persoanelor returnate, in sensul maririi termenului de suspendare temporara a dreptului la libera circulatie pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si 3 ani, fata de prevederea aplicabila in prezent (312 luni). Pe linia combaterii traficului ilegal de persoane se inscrie si transmiterea la CIREFI, lunar, a datelor statistice referitoare la evolutia migratiei ilegale pe teritoriul Romaniei. In relatiile cu acest organism international, Romania are statut de invitat, in calitatea sa de stat candidat, fapt care ii permite sa asigure participarea unor specialisti la reuniunile periodice CIREFI - state candidate. In anul 2000, Guvernul Romaniei a semnat acorduri de readmisie a cetatenilor proprii si a strainilor cu Danemarca, Bulgaria, Finlanda si India, toate aceste acorduri fiind in prezent ratificate de Romania, sistemul de acorduri de readmisie in vigoare numarand in prezent 18 acte. In aceeasi perioada, Guvernul Romaniei a semnat acorduri de readmisie cu Guvernele Regatului Suediei, Republicii Croatia, Republicii Irlanda si Republicii Slovenia, aflate in prezent in procedura de ratificare. A fost aprobata negocierea de astfel de acorduri cu alte opt state si a fost intocmit un plan de programare a inceperii negocierilor cu 68 de state pentru urmatorii 5 ani. Intelegeri similare au fost elaborate, in vederea inceperii procedurii de aprobare a negocierii, cu autoritatile din Austria, Albania, Afganistan, Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan, Israel si Liban. La elaborarea proiectelor de acorduri de readmisie, autoritatile romane urmaresc respectarea standardelor acquis-ului comunitar in domeniu, in acest sens fiind elaborat un proiect de AcordCadru de readmisie. Acesta prevede readmisia nu numai a cetatenilor proprii, ci si a cetatenilor statelor terte, aflati pe teritoriul uneia din statele parti la acord. Singurele state membre UE cu care nu au fost incheiate acorduri de readmisie sunt Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord si Republica Portugheza, iar in ceea ce priveste statele candidate, acestea sunt Estonia si Letonia, cu Lituania urmand a fi redeschise negocierile pentru semnarea unui acord. Prioriti pe termen scurt Semnarea si punerea in aplicare a Memorandum-ului de intelegere intre Ministerul de Interne si Organizatia Internationala pentru Migratie, cu privire la cooperarea in domeniul returnarii voluntare asistate a migrantilor; Introducerea si folosirea - de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe - a unui nou colant de viza, cat mai apropiat sau identic cu cel folosit de tarile Schengen; Introducerea - de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe - a specimenului unic al permisului de rezidenta, conform practicii in spatiul Schengen; Introducerea si utilizarea unui document de calatorie standard pentru expulzarea tertilor care nu sunt in posesia documentelor de calatorie valabile; Cresterea gradului de pregatire a personalului ce desfasoara activitati in domeniul migratiei, precum si a celui cu atributii in centrele de cazare a migrantilor depistati cu sedere ilegala, conform practicii comunitare; Introducerea sistemului on-line de procesare a vizelor, care sa integreze consulatele Romaniei, Directia Relatii Consulare (DRC) din Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul de Interne, respectiv Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei (DGEIP), atat la nivel central, cat si la nivelul formatiunilor sale teritoriale. Au fost initiate demersuri pentru cofinantarea acestui obiectiv din fonduri Phare (proiectul de sistem on-line se va realiza in etape, prima faza fiind cea de conectare a 10 misiuni diplomatice si oficii consulare cu DRC din MAE si cu Directia de Straini si Probleme de Migrari din DGEIP, urmatoarea faza avand ca obiectiv conectarea a 23 misiuni diplomatice si oficii consulare din state cu potential migrator ridicat la sistemul on-line); 271

Elaborarea, adoptarea si implementarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru realizarea sistemului informatic si de comunicatii integrate de voce si date al Politiei de Frontiera Romane si al Directiei Straini si Probleme de Migrari, ca obiective prioritare pentru asigurarea controlului frontierei, combaterii migratiei ilegale si a criminalitatii transfrontaliere; Finalizarea centrului de cazare a strainilor depistati cu sedere ilegala din localitatea Vladimiresti, jud. Arad, obiectiv realizat prin cofinantare Guvernul Romaniei Phare, in cadrul Programului Integrat de Cooperare Transfrontaliera Romano-Ungara; Ratificarea acordurilor de readmisie semnate de Romania cu Croatia, Irlanda si Slovenia; Incheierea negocierilor cu Ungaria, Egipt, Ucraina, F.R.I. a Macedoniei, Moldova, Lituania si Rusia; Initierea procedurilor de negociere a intelegerilor de readmisie cu Marea Britanie, Portugalia, Malta, Cipru, Letonia si Estonia; Demararea negocierilor in vederea incheierii de acorduri de readmisie cu autoritatile statelor cu potential migrator ridicat.

Prioriti pe termen mediu Restructurarea institutiilor care se ocupa cu problema migratiei, in vederea functionarii acestora la standarde similare celor comunitare; Reabilitarea centrelor de primire din Iasi si Giurgiu, sens in care au fost facute demersuri pentru finantare din fonduri Phare; Intarirea controlului asupra modului de eliberare a vizelor; Actualizarea listei statelor pentru care sunt necesare vize pe baza listei UE (introducerea regimului de vize pentru tarile C.S.I., R.F. Iugoslavia, F.R.I. a Macedoniei, Turcia); Finalizarea sistemului on-line de procesare a cererilor de vize; Finalizarea negocierilor in vederea incheierii de acorduri de readmisie cu autoritatile statelor cu potential migrator ridicat.

4.24.2.2.

Controlul frontierelor

Situaia actual Cu sprijin din partea Uniunii Europene, Ministerul de Interne a elaborat Legea privind frontiera de stat a Romaniei si Legea privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane. Adoptarea unei Ordonante de Urgenta privind frontiera de stat a Romaniei este prevazuta pentru luna iunie 2001. Cele doua proiecte de legi introduc termeni noi pentru legislatia romaneasca, cum ar fi: criminalitate transfrontaliera, investigatori acoperiti, zona de competenta si contin referiri la principiile observarii si urmaririi transfrontaliere, schimbului de date si informatii si protectiei datelor personale, ceea ce face ca legislatia interna, precum si actele normative cu caracter bilateral, sa fie armonizate la cerintele comunitare. Ministerul de Interne are in vedere elaborarea legislatiei secundare in domeniu, respectiv Regulamentul de aplicare al Legii privind frontiera de stat a Romaniei si Hotararile de Guvern pentru numirea imputernicitilor de frontiera si a celorlalte persoane cu atributii in domeniul regimului frontierei de stat . 272

In planul relatiilor bilaterale, in cursul anului 2001 vor incepe negocieri cu statele vecine pentru o serie de acorduri: Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea autoritatilor de frontiera in domeniul regimului frontierei de stat; Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea autoritatilor de frontiera in domeniul regimului frontierei de stat; Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind colaborarea autoritatilor de frontiera in domeniul regimului frontierei de stat. In relatiile cu Ucraina, negocierile organizate pe problematica Tratatului privind regimul frontierei de stat si a Acordului pentru delimitarea spatiilor maritime, sunt in curs de desfasurare. Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerile simplificate ale persoanelor care domiciliaza in judetele si raioanele din zona de frontiera, se afla in stadiul de negociere a modificarilor si completarilor propuse de partea romana. Totodata, s-a elaborat si a fost avizat pentru negocieri proiectul Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind regimul frontierei de stat si colaborarea in domeniu, la nivelul autoritatilor de frontiera. Este de mentionat ca Republica Moldova considera inoportuna negocierea unui astfel de document. In ceea ce priveste pregatirea profesionala a personalului din Politia de Frontiera Romana, din luna martie 2000 a inceput derularea oficiala a Conventiei de Twinning, in cadrul careia s-au efectuat seminarii si vizite de lucru organizate atat in tara, cat si in Republica Federala Germania. In prezent, actiunile prevazute in cadrul Conventiei mentionate mai sus au fost finalizate, iar Inspectoratul General al Politiei de Frontiera urmeaza sa deruleze, in cursul anului 2001, o noua Conventie de infratire institutionala pe problematica pregatirii profesionale, impreuna cu autoritatile spaniole si franceze. O atentie deosebita se acorda pregatirii politistilor de frontiera angajati pe baza de contract, care vor inlocui pana in anul 2002 toti militarii in termen din structura Politiei de Frontiera Romane. In cursul anului 2000 au fost inlocuiti 6000 militari in termen cu 2400 politisti angajati pe baza de contract, iar in anul 2001, conform Strategiei de reforma a Ministerului de Interne vor fi inlocuiti 5000 militari in termen cu 2000 militari angajati pe baza de contract, in stricta corespondenta cu dinamica de incorporare, astfel incat la 31.12.2002 procesul de profesionalizare va fi incheiat. In prezent, frontiera de est a Romaniei si zona Dobrogea sunt asigurate numai cu profesionisti, iar la celelalte frontiere procesul este in derulare. De asemenea, Centrele de instructie si antrenament, utilizate pentru pregatirea militarilor in termen, se vor transforma in centre de pregatire a politistilor angajati pe baza de contract pana la 31.10.2001. La 01.07.2000 a inceput aplicarea celei de-a doua etape de reorganizare a Politiei de Frontiera Romane. In cadrul acestui proces s-a realizat: Reducerea nivelurilor ierarhice de la 4 la 3; Redistribuirea efectivelor in proportie de 85% pentru structurile de executie si 15% la nivel de comanda; Infiintarea Sectoarelor Politiei de Frontiere Romane la nivel de executie, structuri suple si capabile sa combata cu mai multa eficienta infractionalitatea transfrontaliera; Constituirea Garzii de Coasta cu competenta in Dobrogea; Crearea structurilor specializate pentru culegerea informatiilor de frontiera si cercetare penala. 273

In cursul acestui an s-a trecut la o noua etapa de reorganizare a Politiei de Frontiera Romane, avand ca principiu constituirea de Directii corespondente pentru fiecare segment de frontiera cu un stat vecin si o Directie separata pentru zona Dobrogea (care va avea competente in judetele Tulcea si Constanta, Delta Dunarii, marea teritoriala, zona contigua si Dunarea interioara). Activitatile de colaborare cu autoritatile de frontiera ale statelor vecine se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor incheiate de Guvernul Romaniei cu autoritatile similare in domeniul cooperarii pentru asigurarea regimului frontierei de stat si contracararea fenomenului infractional transfrontalier in supravegherea spatiilor maritime aflate sub jurisdictia statului roman; autoritatile de frontiera ale Romaniei vor trebui, in perioada 20012002, sa intensifice raporturile de colaborare cu structurile similare ale statelor riverane din bazinul Marii Negre. De asemenea, vor fi pregatiti ofiteri care isi vor desfasura activitatea in principalele state cu potential migrator ridicat pentru a sprijini activitatea Companiei TAROM. Pentru a asigura o mai buna fluenta a traficului de calatori si marfa, s-au infiintat Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat de la: Stanca (Botosani), Cenad (Sannicolau-Mare), Aeroport Satu-Mare, Aeroport Tg.Mures si ,,Zona Libera Curtici. In scopul eradicarii coruptiei si actelor de indisciplina in cadrul Politiei de Frontiera Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera a intensificat controalele inopinate la toate nivelurile, cu privire la calitatea misiunilor executate de lucratorii politiei de frontiera, comportamentul acestora si respectarea legalitatii si a metodologiilor de lucru specifice. La 15.04.2001 s-au pus in circulatie cateva mii de fluturasi (tipariti in limbi de circulatie internationala, precum si in limba oficiala a statelor vecine), care se introduc in pasapoartele calatorilor straini la intrarea in Romania, indicand modul de solutionare a situatiilor cu care se pot confrunta la trecerea frontierei. La sfarsitul lunii mai 2001, a fost aprobat un Plan de actiune anticoruptie care prevede, printre alte masuri, si infiintarea pana la sfarsitul anului a unei linii telefonice directe la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, numita linia verde, la care se va putea adresa calatorul care, la trecerea frontierei, a fost nemultumit de modul de comportare al lucratorului politiei de frontiera. Acest plan va fi aplicat de Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Corpul de Control al MI si Directia Generala Informatii si Protectie Interna. Ministerul de Interne dezvolta o politica de cooperare cu celelalte institutii ale statului chemate sa lupte impotriva infractiunilor savarsite la frontiera. La data de 30.08.2000 a fost incheiat Protocolul privind colaborarea dintre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Directia Generala a Vamilor in zona de frontiera. Acest Protocol, care vizeaza aplicarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei cu modificarile si completarile prevazute de Legea nr. 98/2000 si ale Legii nr. 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei, stabileste obligatii clare celor doua institutii in ceea ce priveste colaborarea in planul combaterii actiunilor ilegale in zona de frontiera zona speciala de supraveghere vamala. Prioriti pe termen scurt Dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera Romane in domeniile imigratiei si controlului la frontiera, precum si in ceea ce priveste imbunatatirea managementului frontierei.

Prioritati cu caracter normativ 274 Adoptarea Legii privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romana;

Adoptarea Legii privind frontiera de stat a Romaniei; Elaborarea regulamentelor de aplicare a legilor sus-mentionate, precum si a Hotararilor de Guvern pentru numirea imputernicitilor de frontiera si a celorlalte persoane cu atributii in domeniul regimului frontierei de stat; Negocierea Acordurilor si Conventiilor privind regimul frontierei de stat si colaborarea autoritatilor de frontiera in relatiile Romaniei cu statele vecine; Incheierea documentelor de cooperare cu autoritatile politiei de frontiera din alte state din Europa, precum si la nivelul Garzii de Coasta, cu institutiile similare din bazinul Marii Negre;

Prioritati cu caracter institutional Implementarea programelor de pregatire si specializare a personalului cu asistenta internationala; Transformarea Centrelor de instructie si antrenament, utilizate pentru pregatirea militarilor in termen, in centre de pregatire a politistilor angajati pe baza de contract; Infiintarea unor structuri de cooperare institutionala intre fortele cu compentente la frontiera, coordonate de institutiile abilitate ale Ministerului de Interne, in scopul combaterii si eliminarii fenomenelor infractionale la frontiera, precum si in relatiile cu autoritatile de frontiera ale statelor vecine si in plan regional.

Prioritati cu caracter functional Elaborarea si implementarea unui program integrat de lupta impotriva coruptiei si crimei organizate transnationale si transfrontiere de catre Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Ministerul Finantelor Publice; Formarea cadrelor cu profil unic - politie de frontiera; Inlocuirea a 5000 militari in termen cu 2000 profesionisti in anul 2001 si finalizarea procesului pana la 31.12.2002; Dotarea cu echipamente destinate supravegherii si controlului frontierei (specific fiecarei categorii, respectiv frontiera verde, frontiera albastra si PCTF); Proiectarea si realizarea unui sistem informatizat integrat al institutiilor cu competente la frontiera, astfel incat acestea sa poata fi conectate si la sistemele informatice ale organismelor cu care colaboreaza, atat pe plan intern, cat si international, in vederea realizarii unui schimb operativ de date si informatii; Realizarea sistemului integrat de observare, supraveghere si control al traficului la Marea Neagra (SCOMAR); Infiintarea centrului de invatare si perfectionare a cunostintelor in domeniul limbilor straine de circulatie internationala.

Prioriti pe termen mediu Dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera Romane in domeniile imigratiei si controlului la frontiera, precum si in ceea ce priveste imbunatatirea managementului frontierei, prin: constituirea unor structuri mobile de interventie la frontiera de stat; 275

intarirea capacitatii institutiilor abilitate cu managementul frontierelor in combaterea coruptiei si crimei organizate, inclusiv intarirea supravegherii in portul Constanta; realizarea structurilor teritoriale ale noului Inspectorat General al Politiei de Frontiera prin implementarea programului national de restructurare a fortelor cu competente la frontiera si a programului multianual de modernizare a frontierei de stat; finalizarea sistemului integrat de observare, supraveghere si control al traficului la Marea Neagra (SCOMAR); finalizarea sistemului de paza, supraveghere si control de tip politienesc al frontierelor; perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor cu competente la frontiera; restructurarea invatamantului in domeniul controlului frontierei.

Interconectarea sistemului roman de supraveghere si control al frontierei la infrastructura europeana in domeniu, prin: racordarea la bazele de date si informatii europene privind controlul si supravegherea frontierelor; alinierea deplina la normele si practicile in domeniu.

4.24.3. Cooperarea poliieneasc

Situaia actual Programul si politicile de reforma ale Ministerului de Interne au in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, in vederea transformarii intr-o institutie civila, cu regim de serviciu public in folosul persoanei si comunitatilor locale. La elaborarea acestora s-au avut in vedere documentele UE, in special cele ale Consiliului European de la Amsterdam. In domeniul armonizarii cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar, se urmareste implementarea unei legislatii moderne si complete in domeniul justitiei si afacerilor interne, extinderea si diversificarea activitatilor de prevenire si combatere a criminalitatii, aplicarea principiilor de dezvoltare a carierei politistului si managementul resurselor umane, care vor contribui la sporirea credibilitatii in plan intern si extern a Politiei Romane. In sedinta Executivului din data de 9 martie 2001 s-a aprobat Proiectul Statutului Politistului si Proiectul de modificare a Legii nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, care au fost inaintate Parlamentului Romaniei spre adoptare in regim de urgenta. Noul proiect al Statutului Politistului defineste politistul ca functionar public civil, cu statut propriu, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite prin lege Politiei Romane ca institutie specializata a statului. De asemenea, legea reglementeaza: 276 selectionarea, pregatirea, acordarea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale; drepturile si indatoririle politistului ; restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati;

infiintarea Corpului National al Politistilor, ca persoana juridica de drept public, ca forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic si nonprofit al politistilor; recompense si sanctiuni; intreruperea si incetarea raporturilor de serviciu ale politistului.

Noua reforma structural-functionala a Inspectoratului General al Politiei si a unitatilor teritoriale, inceputa in 1999, urmareste regruparea logica a componentelor judiciare, de siguranta publica si respectiv administrative, descentralizarea actului decizional, intarirea si dinamizarea unitatilor locale, eliminarea paralelismelor functionale interne si in planul cooperarii, restrangerea atributiilor de executie ale Inspectoratului General al Politiei si fixarea clara a celor de reprezentare, conceptie, conducere si control ale aparatului central. Reorganizarea structurala si functionala a Politiei Romane a urmarit, intr-o prima faza, reasezarea structurilor Inspectoratului General al Politiei si ale unitatilor teritoriale in trei componente de baza: politia judiciara, politia de siguranta publica, politia administrativa. Tinand cont de evolutia situatiei operative la nivelul Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratelor Judetene de Politie, urmeaza ca in cel mai scurt timp sa se infiinteze structuri independente de combatere a criminalitatii in domeniul armelor, explozivilor si substantelor toxice. In scopul eficientizarii identificarii infractorilor pe baza examinarii si compararii amprentelor gasite la locul comiterii infractiunii cu cele stocate in baza de date, s-a finalizat dezvoltarea si completarea sistemului AFIS 2000 de codificare, stocare, comparare si examinare automata a urmelor si impresiunilor papilare. In aplicarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, s-a infiintat, la nivelul Inspectoratului General al Politiei, Directia politiei economico-financiare, un compartiment specializat in combaterea spalarii banilor. La data de 8 mai 2000 a fost adoptata Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Activitatea normativa, impreuna cu latura operativa a acestei activitati (care cade si in sarcina organelor de politie, dar in principal constituie domeniul Parchetului), stau permanent in atentia Inspectoratului General al Politiei, facand obiectul unor analize periodice si al unor programe specifice, asa dupa cum este cazul proiectului de infratire institutionala Ro IB/INT.01.a, care include printre obiective elaborarea unor strategii de combatere a coruptiei. In acelasi plan se situeaza eforturile de incheiere, in comun cu Parchetul, a unei noi Conventii de infratire institutionala care sa vizeze numai domeniul combaterii coruptiei (cu Spania), precum si activitatile de instruire si participare a politistilor romani specializati la activitati cu caracter international, dintre care citam: Programul OCTOPUS II, CEMN, Centrul Regional pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere si actiunile cuprinse in programele de colaborare cu institutii omologe din Statele Membre ale Uniunii Europene. Prioriti pe termen scurt In baza Programului guvernamental pentru perioada 2001-2004, a documentelor elaborate la nivelul Ministerului de Interne, a concluziilor si sugestiilor facute de expertii din Statele Membre ale UE participante la Proiectul de infratire institutionala RO.IB.INT.01a, la nivelul Inspectoratului General al Politiei au fost fixate pe termen scurt urmatoarele obiective strategice: Proiectarea unei noi structuri a Politiei Romane in acord cu traditiile acesteia si cu principiile de organizare si functionare a institutiilor similare din alte state, in special membre UE, prin: 277

transformarea aparatului central al Inspectoratului General al Politiei intr-o structura supla de conducere si control prin ridicarea pragului de competenta; deplasarea activitatilor operative si de executie catre unitatile teritoriale de politie; reorganizarea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si a Inspectoratelor Judetene de Politie corespunzator principiilor aplicate la nivelul Inspectoratului General al Politiei; restructurarea Inspectoratelor de Politie Transporturi; constituirea unor structuri specializate pentru combaterea noilor forme de criminalitate: informatica, trafic international cu fiinte vii, atentate; infiintarea in cadrul Politiei Economico-Financiare a unor structuri de combatere a criminalitatii ecologice si a celei din domeniul jocurilor de noroc; infiintarea la nivel central si teritorial a unor structuri pe linie de patrimoniu culturalnational; restructurarea Directiei de combatere a crimei organizate prin crearea a doua unitati: Directia Antidrog si Directia de Combatere a Crimei Organizate; infiintarea unui birou de metodologie si studii in domeniul pregatirii cadrelor din unitati; reorganizarea unitatilor de invatamant ale Politiei, in raport cu obiectivele stabilite pentru domeniul de management al resurselor umane; infiintarea, la nivelul Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratelor Judetene de Politie, de structuri independente care sa combata criminalitatea din domeniul armelor, explozivilor si substantelor toxice.

Elaborarea si promovarea de proiecte de acte normative si masuri institutionale care sa permita reorganizarea structurilor politienesti si optimizarea cadrului legislativ in vederea cresterii eficientei activitatii de prevenire si combatere a criminalitatii si transformarii Politiei Romane intr-o institutie civila, in vederea alinierii la normele UE incidente in materie. La nivelul anului 2001, in afara dezbaterii si promulgarii in regim de urgenta a Statutului Politistului si modificarilor la Legea privind organizarea si functionarea Politiei Romane, sunt avute in vedere elaborarea si inaintarea spre aprobare si promulgare a urmatoarelor acte normative: Legea privind Codul Rutier; Legea privind Politia Comunitara, cu finantare de la bugetul local; Legea pentru combaterea crimei organizate; Legea privind tortura si alte pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane ori degradante; Legea privind regimul precursorilor; Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1999 referitoare la transformarea amenzii contraventionale in prestarea unei munci in folosul comunitatii; Legea privind regimul juridic al armelor si munitiilor.

Ministerul de Interne va continua eforturile pentru incheierea unor noi protocoale si acorduri de colaborare cu institutii similare din tarile membre ale UE. 278

In domeniul managementului resurselor umane, este avuta in vedere necesitatea reorganizarii structurale si functionale a sistemului de formare, pregatire continua si educatie a personalului Politiei Romane, prin: atribuirea unor competente sporite sefilor unitatilor teritoriale de politie in domeniul gestionarii resurselor umane (incadrare, promovare, mutare); imbunatatirea sistemului de recrutare si selectie a candidatilor pentru institutiile de invatamant politienesc; perfectionarea continua a sistemului de pregatire la locul de munca; participarea la seminarii, conferinte, cursuri de pregatire s.a., organizate impreuna cu institutii similare din strainatate, organizatii non-guvernamentale, reprezentante diplomatice etc.; reproiectarea instrumentelor de evaluare a performantelor profesionale individuale, in vederea imbunatatirii gestionarii personalului politienesc; perfectionarea sistemului de promovare a personalului, exclusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei; dezvoltarea unei politici coerente in domeniul salarizarii; realizarea unui sistem informatic unitar de gestiune a resurselor umane; reproiectarea sistemului normativ de stimulare si recompensare a personalului, conform standardelor europene in materie (Carta Sociala Europeana); identificarea necesarului de protectie psihologica a personalului, stabilirea modalitatilor de prevenire si diminuare a stresului profesional, precum si de recuperare a personalului afectat.

Prioriti pe termen mediu Imbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie, dezvoltarea infrastructurii care sa permita intensificarea luptei impotriva crimei organizate; Infiintarea de noi sectii de politie in municipiul Bucuresti si alte municipii mari din tara; Promovarea unei legi speciale cu privire la prelucrarea datelor personale de catre politie; Imbunatatirea capacitatii fortelor de politie de a coopera cu INTERPOL si EUROPOL; Sporirea capacitatii de lucru a sistemelor informatice, care sunt supraincarcate datorita cresterii criminalitatii, si oferirea posibilitatii conectarii la sistemul informatic national; Dotarea cu echipament de tehnica de calcul si transmisie date pentru reteaua informatica locala la nivelul Biroului National INTERPOL; Trecerea unor structuri si competente de ordine publica, ce revin in prezent Corpului Gardienilor Publici, in structurile Politiei de Siguranta Publica si continuarea programelor de pregatire a personalului politienesc de toate gradele.

279

4.24.4. Combaterea drogurilor i a crimei organizate

Situaia actual Perioada actuala se caracterizeaza prin tendinta foarte puternica de transformare a Romaniei dintr-o tara de tranzit intr-o piata de desfacere si depozitare. Se remarca continuarea eforturilor institutiilor cu responsabilitati in domeniu, in vederea insusirii conceptelor internationale de lupta impotriva drogurilor, mai ales a celor promovate de Uniunea Europeana, in conformitate cu realitatile nationale. Romania este deschisa cooperarii internationale, in acest domeniu existand mai multe acorduri recente: Legea nr. 64/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea in combaterea producerii si traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, a folosirii inadecvate a farmacodependentei, semnat la Bucuresti, la 22 octombrie 1999; Legea nr. 67/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Hasemit al Iordaniei cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, a substantelor psihotrope, a terorismului, precum si a altor activitati ilegale, semnat la Bucuresti, la 17 septembrie 1999; Legea nr. 50/2001 pentru ratificarea Conventiei intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea politieneasca, semnata la Bucuresti, la 14 aprilie 1999.

Referitor la revizuirea prevederilor care au drept scop prevenirea utilizarii sistemului financiar in spalarea veniturilor provenite din activitati criminale, in general, si a infractiunilor legate de traficul de droguri, in particular, masurile avute in vedere sunt amendarea Codului de Procedura Penala cu prevederi privind protectia martorilor pe timpul procesului penal, modalitati speciale de interogare, verificarea probelor si examinarea incrucisata. De asemenea, Ministerul de Interne elaboreaza in prezent un Proiect de lege privind protectia martorilor si normele specifice de aplicare a masurilor de protectie a martorilor stabilite de lege. Proiectul ofera premise pentru o reala protectie a martorilor, elimina hartuirea lor in timpul proceselor si mareste increderea lor in securitatea personala. A fost infiintat un oficiu national pentru analizarea informatiilor relevante dupa adoptarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor. La inceputul lunii august 2000, a fost promulgata Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, care completeaza cadrul legal in materie, tinand seama de conventiile internationale, recomandarile si directivele ONU, ale Consiliului Europei si Uniunii Europene. In principal, noua lege cuprinde norme referitoare la : definirea unor termeni de specialitate ; reprimarea producerii si traficului ilicit de substante aflate sub control, respectiv incriminarea si pedepsirea infractiunilor la regimul acestor substante; norme speciale de procedura referitoare la persoanele inculpate, mijloacele de proba si activitatile procedurale desfasurate in cazul unor asemenea infractiuni; masuri pentru combaterea consumului ilicit de droguri (cura de dezintoxicare, masuri de supraveghere, consecintele juridice ale supunerii la tratamentele de dezintoxicare).

De asemenea, legea stabileste principalele definitii juridice in materie (consum ilicit, toxicoman, cura de dezintoxicare, investigator acoperit, livrare controlata, etc.) si completeaza cadrul sanctionator cu noi infractiuni prevazute in art. 2-14, care prevad in mod expres circumstantele 280

agravante pentru persoanele care au comis astfel de infractiuni (art.14) circumscrise acestui domeniu, altele decat cele prevazute in Codul Penal. Un capitol aparte este dedicat modului in care drogurile pot fi distruse, exceptiile de la distrugere, precum si reprezentantii ministerelor care fac parte din comisia de distrugere a drogurilor. De o importanta majora este capitolul referitor la cura de dezintoxicare si supravegherea medicala a toxicomanilor in vederea reabilitarii si reinsertiei lor sociale. Totodata, prin noua lege, institutia livrarii supravegheate este pusa in conformitate cu prevederile Conventiei Natiunilor Unite din 1988. O noutate in legislatia penala romaneasca o constituie prevederile art. 22, privind folosirea investigatorilor acoperiti in actiunile de combatere a retelelor de narcotrafic, fapt ce indreptateste afirmatia ca activitatea politiei in domeniu va fi mult mai eficienta, existand sanse reale de penetrare a retelelor de traficanti pana in nucleul acestora. O alta sarcina importanta ce deriva din noua lege revine formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei, care este unica formatiune ce coordoneaza si centralizeaza toate datele din acest domeniu. Responsabilitatea in acest caz are doua valente, in plan preventiv pentru cunoasterea evolutiilor fenomenului, dar si in plan represiv pentru directionarea eficienta a activitatilor referitoare la reducerea ofertei. In scopul intaririi capacitatii institutionale pentru aplicarea legii, au fost luate masuri comune intre organele de procuratura si politie pentru intocmirea metodologiilor de folosire a investigatorilor acoperiti, autorizarea acestora, modului de lucru pentru obtinerea mijloacelor de proba, etc. In vederea completarii legislatiei in materie si a reglementarii problematicii precursorilor si substantelor chimice esentiale care ajuta la fabricarea drogurilor, a fost initiat un proiect de lege de catre specialisti din Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Sanatatii si Familiei. In cadrul Parteneriatului cu Comunitatea Europeana, au fost dezvoltate legaturile cu autoritatile direct implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri in special din Statele Membre si cele partenere ale Uniunii Europene, dar si din alte state cu experienta, urmarindu-se indeosebi: Realizarea unui schimb de experienta in domeniul reducerii traficului si consumului ilicit de droguri; Imbunatatirea suportului teoretic necesar desfasurarii activitatilor specifice din domeniul luptei antidrog, pe baza celor mai bune practici din tarile europene; Cresterea gradului de constientizare a factorilor de decizie, la diverse nivele, cu privire la extinderea fenomenului drogurilor in Romania; Realizarea de actiuni in vederea minimizarii efectului nociv al fenomenului drogurilor.

Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor (CILID), infiintat prin Hotarare de Guvern in luna iulie 1999, isi desfasoara activitatea sub conducerea directa a primului ministru, in calitate de presedinte, si este format din conducatorii organelor de specialitate ale Administratiei publice centrale. Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii si Familiei si Directia Generala a Vamilor elaboreaza, cu ajutorul expertilor din aceste institutii, Raportul anual referitor la situatia nationala privind traficul si consumul de droguri si evolutia acestora. Acest document ofera o imagine completa asupra unor aspecte semnificative din problematica drogurilor: legislatia in domeniu, institutiile abilitate in combaterea fenomenului, sisteme nationale de monitorizare si informare, punctul focal national, reducerea ofertei de droguri, interventiile de reducere a cererii de droguri, activitati internationale si de cooperare. 281

Ministerul de Interne impreuna cu Ministerul Justitiei, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Industriei si Resurselor, au initiat proiectul legii privind regimul precursorilor si substantelor chimice esentiale care ajuta la fabricarea stupefiantelor, act normativ care va reglementa un domeniu de stricta actualitate. Prin activitatile mentionate mai sus, se poate constata o coordonare a actiunilor institutiilor abilitate care urmaresc si asigura aplicarea mecanismelor controlului drogurilor si respectarea obligatiilor ce revin Romaniei din conventiile internationale. De asemenea, se poate constata indeplinirea de catre Comitetul Interministerial a doua dintre atributiile sale, si anume aceea a intocmirii anual, pe baza datelor furnizate de autoritatile implicate, a unui raport referitor la situatia nationala privind traficul si consumul de droguri, precum si cea a pregatirii si formularii de recomandari catre ministerele abilitate cu privire la cadrul legislativ si pentru armonizarea acestuia cu legislatia ori cu practicile comunitare si internationale. Referitor la crearea Centrului National de Lupta Impotriva Drogurilor, s-a stabilit ca acest centru va fi in subordinea Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor, caruia ii va furniza datele si informatiile colectate de la ministerele implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. Incepand cu luna martie 2001, s-a realizat restructurarea Directiei de Combatere a Crimei Organizate intr-o structura supla, care sa raspunda cerintelor actuale de lupta impotriva criminalitatii organizate. Astfel, a fost creata Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, in cadrul Inspectoratului General al Politiei, care are in structura sa doua componente de baza: Directia de Combatere a Crimei Organizate si respectiv Directia Antidrog. Aceasta masura a fost luata ca urmare a proliferarii fenomenului criminalitatii organizate, precum si datorita faptului ca Romania s-a transformat dintr-o tara de tranzit si depozitare intr-o tara de trafic si consum de droguri. In acest sens, se preconizeaza amenajarea sediului Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog ca Punct de Monitorizare a traficului si consumului ilicit de droguri si ca Secretariat al Comitetului Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor si informatizarea Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog si a serviciilor teritoriale, in vederea realizarii schimbului operativ de date. De asemenea, Directia Antidrog va fi dotata cu un aparat gaz cromatograf cuplat cu un detector de masa. Este de precizat ca, in cadrul programului comun UNDCP-Phare, de intarire a capacitatii de lupta impotriva drogurilor in Europa de Sud-Est, in cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog a fost infiintat un compartiment de analiza a infomatiilor pe linie de substante stupefiante, dotarea acestuia si pregatirea cadrelor fiind realizate din fondurile aceluiasi program. La finele anului 2000, specialistii de la Interpol au reusit instalarea a 2 soft-uri speciale pentru aceasta activitate. Prioriti pe termen scurt Obiectivele prioritare pe termen scurt sunt dezvoltarea infrastructurii care sa permita accelerarea luptei impotriva coruptiei si a crimei organizate, optimizarea cadrului legislativ si imbunatatirea structurilor organizatorice si operationale ale politiei, pentru a caror materializare se are in vedere: Initierea si adoptarea setului de acte normative la nivel de hotarari de guvern, ordine ale ministrului de interne si dispozitii ale inspectorului generalal politiei, necesare implementarii Statutului politistului sau reglementarii unor activitati si sarcini noi ce revin politiei; Sprijinirea MJ in vederea promovarii Proiectului de lege privind combaterea criminalitatii prin intermediul computerului si a legii pentru combaterea traficului de fiinte umane;

282

Promovarea proiectului de lege privind protectia martorului si a normelor metodologice aferente; Promovarea proiectului de lege privind regimul precursorilor; Adoptarea proiectului Legii privind combaterea crimei organizate; Aplicarea legii privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri; Efectuarea formalitatilor in vederea ratificarii Acordului european privind traficul ilicit pe mare, in aplicarea art. 17 al Conventiei ONU impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope; Amenajarea sediului Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog ca Punct de Monitorizare a traficului si consumului ilicit de droguri si ca Secretariat al Comitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor; Achizitionarea unui aparat gaz cromatograf cuplat cu un detector de masa si instalarea acestuia la sediul Directiei Antidrog; Informatizarea Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog si a serviciilor teritoriale in vederea realizarii schimbului operativ de date; Amenajarea a doua laboratoare zonale de analize droguri (Iasi si Oradea); Dezvoltarea infrastructurii Centrului Regional SECI si a Centrului Informational Roman (CIR); Asigurarea functionarii Centrului Regional SECI si a CIR.

Prioriti pe termen mediu Ratificarea Acordului european privind traficul ilicit pe mare, in aplicarea art. 17 al Conventiei ONU impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope; Elaborarea si adoptarea de reglementari relevante pentru implementarea acquis-ului comunitar; Initierea formalitatilor de aderare la Conventia europeana privind protectia datelor cu caracter personal; Infiintarea a doua laboratoare teritoriale pentru controlul drogurilor, in municipiile Oradea si Iasi; Formarea personalului Centrului pentru Analiza informatiei financiare si realizarea infrastructurii necesare; Dezvoltarea infrastructurii Centrului Regional SECI si a CIR.

4.24.5. Cooperarea judiciar

Situaia actual Cooperarea judiciara internationala este considerata de autoritatile romane un instrument necesar pentru a asigura participarea Romaniei la un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei prin procesul de armonizare legislativa cu reglementarile in vigoare la nivel european. In acest sens, in ultimii ani au fost facute eforturi in directia crearii cadrului legislativ necesar pentru a asigura cooperarea in domenii cu implicatii transfrontaliere precum crima organizata, 283

coruptia, frauda si spalarea banilor. Aceste eforturi au constat in armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile existente la nivel european privind elementele constitutive ale infractiunilor in domeniile mai sus mentionate, precum si in semnarea sau ratificarea conventiilor care nu sunt deschise numai statelor membre ale Uniunii Europene. Romania este parte la conventiile multilaterale elaborate sub egida Consiliului Europei, ce faciliteaza cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene in domenii precum extradarea, asistenta judiciara in materie penala, transferul persoanelor condamnate etc. In ceea ce priveste conventiile adoptate in cadrul altor organizatii internationale, autoritatile romane au transmis la OCDE formalitatile pentru dobandirea statutului de membru cu drepturi depline in Grupul de Lucru privind combaterea coruptiei in tranzactiile comerciale internationale si se asteapta raspunsul OCDE, intrucat ratificarea Conventiei din acest sistem nu se poate efectua fara a primi statutul de stat membru. In anul 2000, Romania a semnat Conventia ONU privind lupta impotriva criminalitatii organizate transnationale si protocoalele aditionale privind traficul de fiinte umane si de imigranti ilegali. Cele doua camere ale Parlamentul Romaniei au adoptat, in 2001, legea privind extradarea, care se afla in prezent in discutia comisiei de mediere. Ea contribuie la ameliorarea cooperarii judiciare in materie penala. Legea transpune in intregime principiile Conventiei europene de extradare si protocoalele aditionale si este armonizata partial cu dispozitiile Conventiei incheiata pe baza art. K3 din Tratatul Uniunii Europene privind procedura simplificata de extradare intre statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta lege are un rol supletiv in raport cu dreptul international aplicabil, pe care il completeaza, aplicandu-se numai in baza si pentru executarea normelor interesand extradarea cuprinse in conventiile internationale la care Romania este parte. Este introdusa procedura extradarii voluntare, prin care persoana a carei extradare este ceruta are dreptul sa declare ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea si isi da consimtamantul de a fi extradat si predat autoritatilor competente ale statului solicitant. Prioriti pe termen scurt Pentru a asigura participarea Romaniei, in viitor, la spatiul european al libertatii, sigurantei si justitiei, va fi continuat procesul de armonizare legislativa cu regulile comune existente la nivel european in materia combaterii criminalitatii organizate, coruptiei, spalarii banilor, traficului de fiinte umane, dupa cum urmeaza: 284 Adoptarea legii privind asistenta judiciara in materie penala; Adoptarea legii privind transferul persoanelor condamnate; Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei penale a Consiliului Europei privind coruptia; Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei civile a Consiliului Europei privind coruptia; Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei de la Haga din 1965 privind notificarea in strainatate a actelor judiciare si extrajudiciare in cauzele civile si comerciale; Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei de la Haga din 1970 privind obtinerea de probe in strainatate; Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei de la Haga din 1980 pentru facilitarea accesului international la justitie; Adoptarea legii privind asistenta judiciara in materie civila; Modificarea si completarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;

Adoptarea legii privind combaterea criminalitatii prin intermediul computerului; Adoptarea legii pentru combaterea traficului de fiinte umane; Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind recunoasterea si executarea hotararilor in materie de incredintare si reincredintare a minorilor, Luxemburg, 1980; Adoptarea proiectelor de lege pentru modificarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala; Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor straine in materie civila si comerciala; Adoptarea legii privind protectia victimelor; Adoptarea legii de ratificare a Conventiei privind combaterea coruptiei functionarilor publici straini in tranzactiile comerciale internationale.

Procesul de pregatire al magistratilor va fi realizat prin cursuri de formare initiala si continua, in cadrul Institutului National al Magistraturii, precum si prin extinderea pregatirii in legislatia bancara si financiara, cat si in domeniile noi ale legislatiei, cum ar fi spalarea banilor, traficului de droguri, migratiei ilegale si a fraudelor comise cu ajutorul computerului. In vederea aplicarii eficiente si unitare a conventiilor in domeniile de interes pentru cooperarea penala, in cadrul UE va fi creata reteaua corespondentilor nationali pentru cooperare juridica si judiciara internationala, ce va fi formata din judecatori si procurori. Prioriti pe termen mediu Continuarea pregatirii magistratilor in domeniile noi ale legislatiei si in legislatia Uniunii Europene (relevant si pentru puterea judecatoreasca); Trecerea la aplicarea dispozitiilor din legislatia armonizata cu acquis-ul comunitar.

4.25. Uniunea vamal

Situaia actual In procesul de reforma si modernizare a Administratiei Vamale Romane s-a avut in vedere in special imbunatatirea raportului intre armonizarea legislatiei si aplicarea sa, sprijinirea operatorilor economici prin simplificarea procedurilor si alte masuri pentru facilitarea comertului, pregatirea personalului, colectarea veniturilor, intensificarea luptei impotriva fraudei, ameliorarea fenomenului de coruptie si imbunatatirea cooperarii pe plan national si international. Evolutiile inregistrate in sectorul vamal au fost posibile atat prin eforturi proprii, cat si prin asistenta acordata de catre UE prin diverse programe. In ceea ce priveste preluarea acquis-ului comunitar, fata de progresele facute anterior, la domeniile in care armonizarea este practic realizata, se pot adauga armonizarea legislatiei in domeniul marfurilor contrafacute si pirat, prin adoptarea Legii nr. 202/2000 privind masurile pentru asigurarea respectarii dreptului de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, si respectiv armonizarea legislatiei privind exportul bunurilor culturale, prin adoptarea Legii nr. 182/2000. La sfarsitul anului 2000, a fost realizata forma tiparita a Tarifului vamal integrat roman - TARIR, in care au fost integrate taxele vamale si masurile de politica vamala nationale, folosind aceleasi principii de codificare si integrare din Tariful Vamal Integrat Comunitar - TARIC. Acest 285

instrument urmeaza sa fie transpus in forma electronica in cadrul Sistemului Informatic Integrat Vamal. Scopul elaborarii acestui instrument vamal national este de a asigura aplicarea uniforma a reglementarilor vamale. In cadrul procesului de pregatire a aderarii la Conventia de Tranzit Comun, au fost inregistrate progrese importante, Romania obtinand, incepand cu luna ianuarie 2001, statut special de observator in cadrul reuniunilor de lucru pe probleme de tranzit comun. Prevederile referitoare la marfurile transportate pe cale rutiera se aplica incepand cu data de 10.02.2000 in toate birourile vamale din Romania. Structurile infiintate anterior in scopul asigurarii coerentei in pregatirea pentru aderarea la Conventia de Tranzit Comun au fost intarite si isi desfasoara activitatile in bune conditii. Exista o permanenta colaborare si informare a principalilor obligati si a asociatiilor garante asupra evolutiilor si noilor cerinte in privinta tranzitului comun. In programele de pregatire profesionala a lucratorilor vamali au fost introduse teme specifice Tranzitului comun. In prezent, se aplica procedura simplificata de vamuire la domiciliu pentru regimurile vamale de perfectionare activa, export si import. In luna februarie 2001, Directia Generala a Vamilor a fost reorganizata in baza HG nr. 170/18.01.2001, actuala structura organizatorica, formata din patru directii si patru servicii independente, divizate pe compartimente cu atributii precise pentru urmarirea si aplicarea acquisului comunitar, fiind mai supla si mai eficienta. S-a redus numarul directiilor regionale vamale de la 12 la 10, iar birourile de supraveghere si control au fost trecute in subordinea acestor structuri, pentru o mai buna coordonare a activitatii. Selectarea condidatilor care urmeaza sa fie angajati in cadrul Administratiei Vamale din Romania, precum si promovarea in cariera, se fac dupa criteriul competentei si aptitudinilor, pe baza de concurs. Se urmareste permanent conduita personalului vamal din punct de vedere al cunoasterii, respectarii si punerii in aplicare atat a normelor legale cu incidenta in domeniul vamal, cat si a principiilor de etica profesionala. In cazul in care se constata abateri de la normele disciplinare, lucratorii vamali sunt sanctionati in functie de gravitatea faptelor, putandu-se ajunge pana la desfacerea disciplinara a contractului de munca. Constientizarea personalului vamal si schimbarea mentalitatilor in acord cu politica de etica sunt un proces de durata, rezultatele putand fi observate in timp. Pregatirea profesionala initiala si continua se realizeaza prin Scoala de Finante Publice (care a inceput sa functioneze in octombrie 2000) si prin dispozitivele de pregatire din teritoriu. Programele de pregatire au fost elaborate potrivit prioritatilor rezultate din analiza nevoilor de pregatire, tematica continand, pe langa legislatie si tehnica vamala, si teme educationale si de comportament pentru personalul vamal, dreptul de proprietate intelectuala, informatica. In scopul securizarii frontierelor, in special a celor de Nord si Est, au fost alocate resurse importante, imprumutul obtinut de la Banca Mondiala in acest scop fiind destinat investitiilor in infrastructura, dotarilor cu echipamente specifice si pregatirii personalului care lucreaza la frontiera, astfel incat acesta sa efectueze controale eficiente si sa asigure in acelasi timp facilitarea comertului. Structura specializata in analize de date si informatii (intelligence) a elaborat si elaboreaza profile de risc la nivel national pe baza profilelor de risc regionale si locale.

286

S-a imbunatatit colaborarea cu institutiile care au ca sarcina combaterea criminalitatii transfrontaliere si fluidizarea traficului, incheindu-se protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Politiei, Garda Financiara si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, precum si cu compania de transport aerian TAROM si cu DHL. Administratia vamala asigura transparenta fata de operatorii economici prin publicarea reglementarilor in Monitorul Oficial, organizarea de simpozioane si conferinte de informare a acestora asupra schimbarilor sau noutatilor in legatura cu legislatia sau practica vamala. In domeniul informatizarii activitatii vamale au fost inregistrate progrese, s-au imbunatatit infrastructura informatica si de comunicatii, aceasta fiind integrata intr-o retea nationala care acopera in intregime structura organizatorica a Administratiei Vamale. Procedura de vamuire rapida in sistem informatic pentru marfuri fara grad ridicat de risc este in curs de generalizare la toate birourile vamale. Romania a aderat la Conventia internationala privind armonizarea controalelor marfurilor la frontiera, aceasta intrand in vigoare pentru Romania la data de 10 februarie 2001. In cursul anului trecut au fost semnate si au intrat in vigoare Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor in domeniul vamal si Acordul intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind asistenta reciproca in domeniul vamal. Prioriti pe termen scurt Obiectivele pe care administratia vamala si-a propus sa le realizeze sunt cele din strategia de dezvoltare elaborata pentru perioada 2000-2005. Continuarea procesului de armonizare a legislatiei vamale cu cea aplicabila in UE va ramane o prioritate si se va axa pe crearea conditiilor necesare aplicarii uniforme a legislatiei existente si pe completarea cadrului legislativ existent; Procedurile simplificate de vamuire, aplicarea legislatiei privind drepturile de proprietate intelectuala, controlul utilizarii finale sunt considerate prioritati speciale pentru administratia vamala;

In acest scop, Administratia vamala va pune in practica toate tipurile de proceduri simplificate de vamuire, respectiv procedura declararii incomplete si procedura declararii simplificate, pe langa procedura simplificata de vamuire la domiciliu pentru toate regimurile vamale (angajament asumat prin document de pozitie). In privinta protectiei drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, vor fi incheiate protocoale de colaborare cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, organismele de gestiune colectiva, asociatiile antipiraterie;

Se va promova o stransa cooperare cu titularii de drepturi de proprietate intelectuala si vor fi definitivate bazele de date continand informatii referitoare la titularii de drepturi de proprietate intelectuala, marfurile originale si marfurile contrafacute. Va fi asigurata o informare rapida a titularilor de drepturi prin actualizarea paginii de Internet in vederea depunerii cererii de interventie a autoritatii vamale. In vederea unei armonizari depline in domeniul importului marfurilor destinate unei utilizari finale, se va elabora si pune in practica in cursul acestui an o reglementare care va fi identica - in privinta controlului acestor marfuri - cu prevederile comunitare (angajament asumat prin document de pozitie); 287

Totodata, se are in vedere aderarea la Conventia internationala privind regimul de admitere temporara si Conventia privind simplificarea regimurilor vamale - forma revizuita; Un alt obiectiv prioritar il constituie pregatirea integrarii TARIR in Sistemul Informatic Integrat Vamal fara perturbarea activitatii vamale operative (angajament asumat prin document de pozitie); Procesul monitorizat de pregatire in vederea aderarii la Conventia de Tranzit Comun va continua, iar in cursul acestui an vor fi aplicate prevederile referitoare la Tranzitul Comun pentru marfurile transportate pe cale ferata pentru toate birourile vamale din Romania. Etapa imediat urmatoare va fi caracterizata prin pregatirea personalului pentru aplicarea normelor privind varianta modificata a conventiei. Masura va fi urmata de realizarea Compendium-ului privind regulile si prevederile legale vizand aplicarea Conventiei de Tranzit Comun (angajament asumat prin document de pozitie);

Totodata, vor fi avute in vedere dezvoltarea, implementarea si integrarea Noului Sistem de Tranzit Computerizat (NCTS) in cadrul Sistemului Informatic Integrat Vamal. O atentie particulara va fi acordata controlului operativ al operaiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea incercarilor de sustragere de la vamuire; Cooperarea intre Vama si Comunitatea de Comert pe baza Memorandum-urilor de inelegere si a protocoalelor va fi dezvoltata, astfel incat sa raspunda cerintelor activitatii comerciale intr-o maniera efectiva si eficienta; Pregatirea profesionala initiala si continua se va desfasura prin Scoala de Finante Publice, la standardele administratiilor vamale din Statele Membre;

Vor fi luate in continuare masuri pentru ca, in paralel cu imbunatatirea nivelului profesional al lucratorilor vamali, sa se imbunatateasca profilul etic al acestora. Se au in vedere, printre altele: pregatirea unui program educational in vederea cunoasterii standardelor, responsabilitatilor, drepturilor si sanctiunilor prevazute in Statutul personalului vamal, si analizarea cauzelor diferitelor manifestari ale coruptiei. Una din prioritatile Administratiei Vamale Romane o constituie securizarea frontierelor, in special a celor de Nord si Est, ale Romaniei;

In acest scop au fost alocate resurse financiare importante, cum ar fi imprumutul de la Banca Mondiala. Acesta va fi destinat atat investitiilor in infrastructura si dotarilor specifice cu echipamente pentru supraveghere si control, cat si pregatirii personalului care actioneaza in aceasta zona. Administratia Vamala Romana isi propune, totodata, consolidarea, stabilizarea si dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat Vamal in vederea eficientizarii activitatii vamale. Se urmareste definitivarea strategiei informatice, statistice si de comunicatie in scopul sustinerii functiei de informatizare si comunicare, precum si dezvoltarea de noi aplicatii in vederea extinderii sistemului informatic existent cu noi functionalitati informatizate; Prevenirea i combaterea traficului ilicit de droguri si precursori sunt, de asemenea, preocupari prioritare pentru administratia vamala, care participa, alaturi de alte ministere, la diferite programe.

Prioriti pe termen mediu Obiectivele pe termen mediu reprezinta o continuare a obiectivelor pe termen scurt si raspund procesului de integrare specific sectorului vama. 288

Concentrarea eforturilor in vederea inregistrarii saltului calitativ necesar pentru a indeplini atributiile privind asigurarea controlului la frontiera externa a UE;

Structurile create anterior vor fi consolidate in scopul realizarii unui echilibru intre eficientizarea vamuirii marfurilor, controlului la frontiera si protectiei cetatenilor si facilitarea comertului. Dezvoltarea infrastructurii vamale, a echipamentelor si dotarilor specifice de supraveghere i control vamal, corelarea pregatirii resurselor umane cu nivelul standardelor echipamentelor si al dotarilor specifice, precum si cu noua conceptie de actiune la frontierele de Nord si Est; Preluarea unor laboratoare in administrarea vamii, in vederea sprijinirii procesului de vamuire prin stabilirea naturii clasificarii tarifare, originii si valorii marfurilor; Obinerea acreditarilor necesare pentru laboratoarele antidrog, in scopul recunoasterii in justitie a analizelor de laborator pentru substantele susceptibile a fi droguri; Dezvoltarea sistemului de informare, documentare si analiza de risc si selectarea actiunilor potential ilicite; Asigurarea transparentei procesului de vamuire prin orientarea activitatilor specifice catre nevoile clientului; Dezvoltarea schimbului de informatii cu Comunitatea de Comert prin crearea unor facilitati tehnice; Construirea unei baze de date statistice la nivel national, care va cuprinde informatii despre titularii drepturilor de proprietate intelectuala; Dezvoltarea fluxului de raportare si informare atat a performantelor, cat si a cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal; Structurarea sistemului de comunicare interinstitutionala la nivel national si international prin imbunatatirea imaginii publice a Administratiei Vamale Romane, ca urmare a aplicarii in mod riguros a legislatiei specifice, si perfectionarea mecanismelor de comunicare externa cu administratiile vamale din alte state si organismele internationale cu atributii in domeniul aplicarii legii. Vor fi promovate relatii stranse de colaborare intre Autoritatea vamala i alte structuri guvernamentale; Finalizarea si ratificarea mai multor acorduri privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor vamale (Franta, Ungaria, China, Coreea, Israel, etc.); Furnizarea si orientarea datelor necesare catre nevoile utilizatorilor, la timp si in limita bugetului existent, prin intermediul Sistemului Informatic Integrat Vamal.

4.26. Relaiile economice internaionale

Situaia actual In scopul asigurarii unei mai mari coerente intre componenta economica si cea diplomatica a relatiilor externe, prin HG nr. 21/04.01.2001, Departamentul comertului exterior din cadrul fostului Minister al Industriei si Comertului a trecut in structura Ministerului Afacerilor Externe, functionand ca Departament pentru comert exterior si promovare economica. Ministerul Afacerilor Externe este responsabil de elaborarea, coordonarea si realizarea politicii comerciale a Romaniei. Intre primele capitole deschise in cadrul negocierilor de aderare in martie 2000, s-a numarat si capitolul 26 Relatiile economice internationale. Avand in vedere gradul ridicat de 289

compatibilitate a legislatiei si practicii in materie a Romaniei cu acquis-ul comunitar, acest capitol a fost provizoriu inchis in mai 2000. Asa cum rezulta si din documentul de pozitie, Romania accepta acquis-ul comunitar si considera ca va fi capabila sa-l implementeze in intregime la momentul aderarii. In acest scop, Romania va intensifica procesul de pregatire astfel incat sa puna in aplicare acquis-ul comunitar in domeniul relatiilor externe fara a solicita perioade de tranzitie. Legislatia Romaniei in domeniul politicii comerciale si a relatiilor externe este, in mare masura, in concordanta cu legislatia Uniunii Europene. Implementarea acquis-ului comunitar nu va presupune crearea unor noi institutii si structuri administrative. In ceea ce priveste relatiile comerciale, Uniunea Europeana a ramas principalul partener comercial al Romanei, acoperind in anul 2000, 59,8% din comertul exterior al Romaniei (63,8% din exporturile totale ale Romaniei si 56,6% din importuri). in vederea alinierii graduale la cerintele pietei unice, Romania a raspuns pozitiv initiativei lansate de Comisia Europeana pentru continuarea liberalizarii comertului cu produse agricole. Astfel, la sfarsitul lunii mai 2000 au fost finalizate negocierile comerciale dintre Romania si Comisia Europeana pentru convenirea de noi concesii tarifare in domeniul comertului bilateral cu produse agricole de baza (negocieri purtate in baza articolului 24.2 din Acordul European), iar in luna octombrie 2000 pentru vin si bauturi alcoolice. Rezultatele negocierilor au fost aplicate de la 1 iulie 2000 si respectiv de la 1 ianuarie 2001. Tot in acest context, in lunile aprilie-mai a.c. au fost desfasurate negocieri cu Comisia Europeana pentru convenirea de noi concesii tarifare in domeniul comertului cu peste si produse din peste. Acestea au fost finalizate din punct de vedere tehnic la sfarsitul lunii mai 2001, rezultatele negocierilor fiind in curs de aprobare de catre autoritatile celor doua parti. In ceea ce priveste obligatiile Romaniei ce decurg din acordurile din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), Romania si-a asumat noi angajamente in domeniul serviciilor cu telecomunicatii de baza, servicii financiare si tehnologia informatiei. De asemenea, Romania are calitatea de observator la Acordul OMC privind achizitiile publice, confirmand intentia de a adera la acest acord. Romania considera ca pentru o participare mai eficienta la acest acord, este nevoie de o perioada de timp pentru evaluarea aplicarii noii sale legislatii in acest domeniu (OG nr. 60/2001, publicata in MO nr. 241/11.05.2001, ale carei prevederi se aplica de la data publicarii). In domeniul relatiilor multilaterale, obiectivul major avut in vedere este acela al realizarii unei runde de negocieri. In acest sens, in luna mai 2001 a avut loc, la Ljubljana, Conferinta Ministeriala UE tari asociate la care s-au stabilit actiunile comune ce vor fi intreprinse pentru pregatirea temeinica a Conferintei Ministeriale a OMC de la Doha. Romania a sustinut propunerile UE referitoare la: necesitatea unei Runde cuprinzatoare, neexcluderea nici unui domeniu de la abordare, necesitatea coordonarii pozitiilor tarilor candidate cu cele ale UE pe problematica OMC. Romania urmareste ca rezultatele acestor negocieri sa nu afecteze procesul de aderare la UE. In acest sens, a fost intensificata cooperarea cu UE astfel incat angajamentele care vor fi asumate in cadrul viitoarei runde de negocieri sa fie in conformitate cu obiectivul de aderare. Astfel, in domeniul tarifar se are in vedere finalizarea unor negocieri care sa nu stabileasca nivele de taxe vamale sub cele ale UE. Pentru celelalte domenii, interesele specifice ale economiei romanesti vor fi coroborate cu obiectivul de integrare. Se va mentine pozitia actuala a Romaniei, ale carei angajamente in plan multilateral nu creeaza probleme la momentul aderarii. In domeniul comertului cu servicii, Romania este pregatita sa desfasoare o stransa cooperare cu Comisia Europeana in scopul armonizarii listei Romaniei de angajamente specifice si listei de exceptii de la articolul II al GATS cu angajamentele comunitare in domeniu. 290

In perioada de pre-aderare, Romania va adopta masuri pentru monitorizarea si implementarea politicii UE privind comertul cu produse textile si va coopera strans cu Comisia Europeana in vederea pregatirii celei de-a treia etape a programului de integrare prevazut in cadrul Acordului privind textilele si articolele de imbracaminte din cadrul OMC. Este de mentionat faptul ca la faza a doua de liberalizare (ianuarie 2001), s-a reusit deja includerea unei linii tarifare comune UE-Romania. In ceea ce priveste negocierile pentru incheierea unor noi acorduri de comert liber, politica Romaniei este in concordanta cu cea a Uniunii Europene. In acest sens, la 30 ianuarie 2001 a fost semnat acordul de comert liber cu statul Israel. Acordul de comert liber cu Lituania se afla in stadiul finalizarii textului, anexelor si protocoalelor, in vederea demararii procedurilor interne de aprobare a semnarii. Totodata, in a doua parte a anului 2000 au avut loc consultari exploratorii in vederea studierii posibilitatii incheierii de noi acorduri de comert liber cu Macedonia si Croatia. Referitor la comertul cu bunuri cu dubla utilizare, in cadrul sistemului national de control al importurilor si exporturilor de produse strategice au fost perfectionate mecanismele si procedurile de licentiere si control, cu deosebire cele care privesc aplicarea legislatiei in vigoare. Pentru alinierea deplina a regimului de control al exporturilor de produse cu dubla utilizare la legislatia Uniunii Europene, va fi promovat, pana la sfarsitul anului 2001, un proiect de lege in concordanta cu prevederile Reglementarii CE nr. 1334/2000. De asemenea, sunt in curs de actualizare, prin hotarari ale Guvernului, lista de produse si tehnologii cu dubla utilizare si lista de armamente, munitii si alte produse militare, conform modificarilor aprobate de regimurile internationale de neproliferare si control al exporturilor, transpuse in legislatia comunitara. Principalul obiectiv pe termen mediu vizat de Romania in domeniul politicii comerciale il constituie adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala ale Uniunii Europene.

4.27. Politica extern i de securitate comun

Situaia actual Dialogul politic dintre Romania si UE a capatat noi valente de la ultima versiune a PNAR. Dialogul politic s-a consolidat la nivel de directori politici si s-a dezvoltat o noua latura a dialogului cu UE in formatul "15+15" pe tematica politicii europene de securitate si aparare (PESA). Romania a raspuns pozitiv la toate invitatiile de asociere la declaratiile si demersurile comune ale UE, aliniindu-se la pozitiile comune ale UE si procedand la implementarea actiunilor comune adoptate in perioada luata in considerare. Comunicarea si schimbul de informatii s-a imbunatatit datorita sistemului de informatii ACN. Seminarul directorilor politici si corespondentilor europeni de la 8 februarie 2000 de la Bratislava s-a dovedit a fi o abordare inovatoare care asigura un dialog de substanta asupra unor probleme de interes comun intr-o gama larga a tematicii PESC. Romania a continuat sa aplice masurile negative adoptate de UE, in special cele indreptate impotriva Republicii Federative Iugoslavia. In timpul perioadei dinaintea caderii regimului Milosevici, Romania s-a consultat indeaproape cu UE si considera ca rezultatele alegerilor din Republica Federativa Iugoslavia din 2000 au fost consecinta eforturilor combinate ale UE, SUA si tarilor candidate. Din luna decembrie a anului 2000, Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si Interzicerea Armelor Chimice (ANCESIAC) a fost integrata in structura Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta va contribui la o mai buna asumare a angajamentelor internationale in acest domeniu, precum si la armonizarea cu politicile UE in materie de control al exporturilor de arme conventionale. 291

Romania apreciaza ca, in calitate de Presedintie in exercitiu a OSCE, va coopera eficient in acest an cu presedintiile suedeza si belgiana ale UE, cu Consiliul UE si cu Comisia Europeana asupra unei game largi de probleme si in special in ceea ce priveste situatia din Rusia, Republica Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, conflictele din zona Asiei Centrale si Caucazului si in ce priveste capacitatile civile pentru managementul crizelor. Romania saluta dezvoltarile importante in domeniul PESA. La conferinta de angajare a capacitatilor din 21-22 noiembrie 2000, Romania si-a anuntat oferta sa pentru Forta Europeana de Reactie Rapida (ERRF). In data de 14 martie 2001, Romania si UE au avut prima intalnire bilaterala pentru consultari asupra contributiei nationale. Romania considera ca dialogul cadru in formatul "15+15" propus la Nisa in decembrie 2000, reprezinta o baza buna pentru consolidarea relatiilor cu UE in viitor. Este de mentionat faptul ca la capitolul 27 Politica externa si de securitate comuna, negocierile au fost inchise provizoriu in urma Conferintei de Aderare la nivel ministerial din 14 iunie 2000. Romania si-a confirmat dorinta de a-si asuma pe deplin obligatii de parteneriat, preluarea intregului acquis si angajamentele ulterioare in cadrul PESC ce deriva din aderarea la UE. Prioriti pe termen scurt i mediu Dezvoltarea unei relatii solide cu UE in domeniul securitatii si apararii printr-o participare activa la PESA si la dialogul in format 15+15. Romania a prezentat deja un set de propuneri in vederea substantierii acestui tip de dialog. La nivel operational, Romania va lua toate masurile necesare pentru ca fortele din oferta sa la ERRF sa fie disponibile conform angajamentelor prezentate si, in plus, va examina posibilitatea de a aduce o contributie in domeniul civil al gestiunii crizelor, in special la capitolul forte de politie.

Romania considera ca aceste noi posibilitati de cooperare sunt complementare celor prezente sau viitoare din contextul NATO. Aderarea la aceasta organizatie va ramane o prioritate a Guvernului Romaniei si a diplomatiei romanesti. Asigurarea unei presedintii de succes a OSCE, prin: inregistrarea unor progrese in diferitele zone de conflict, si in special in Europa de Sud-Est, in Republica Moldova si in Caucaz, identificarea de noi cai pentru revigorarea dimensiunii economice a organizatiei; propunerea unor noi mijloace de intarire a cooperarii dintre OSCE si alte structuri, intre care si UE, in domenii precum prevenirea si gestiunea conflictelor.

In acest context, pe perioada presedintiei sale, Romania isi propune sa asigure o comunicare permanenta si eficienta cu partenerii sai pe tema initiativelor si activitatilor depuse in aceasta capacitate. Dimensiunea regionala va ramane de asemenea o componenta majora a politicii externe a Romaniei pe termen scurt si mediu. Romania doreste sa-si aduca o contributie activa la promovarea stabilitatii si securitatii in regiunea balcanica si in Estul Europei, in mod deosebit in Republica Moldova si Ucraina. Un accent aparte va fi pus pe activitatile Pactului de Stabilitate, in special pe Masa de Lucru nr. 2, i anume pe implementarea rapida a proiectelor de infrastructura, retele energetice si restabilirea traficului normal pe Dunare. In egala masura, atentia va fi acordata activitatilor din cadrul celorlalte doua mese de lucru. Romania va sprijini implicarea mai profunda a ONG-urilor, extinderea procesului Szeged, dezvoltarea dialogului inter-religios si va consolida pozitia Centrului Euro-Regional pentru Democratie de la Timisoara. In acelasi timp, Romania coordoneaza exercitiul de elaborare a initiativei NATO asupra evaluarii comune a situatiei din Europa de Sud- Est (SEECAP).

292

4.28. Controlul financiar

4.28.1. Controlul financiar preventiv i auditul intern
Situaia actual Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 99/1999 privind unele masuri de accelerare a procesului de reforma si ale Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, s-a realizat baza legala de transfer al functiei de control financiar preventiv de la Curtea de Conturi a Romaniei la Ministerul Finantelor. Masura a fost intrat in vigoare la 1.01.2000. In acest sens, incepand cu aceeasi data a fost constituit Corpul controlorilor delegati, care isi desfasoara activitatea pe baza prevederilor OG nr. 119/1999 si a Normelor metodologice nr. 700.001/2000 aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 33/2000, modificate si completate cu Normele metodologice nr. 680.035/2000 privind exercitarea controlului financiar preventiv delegat, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 728/2000. Conducerea Corpului controlorilor delegati este asigurata de controlorul financiar sef si de doi controlori sefi adjuncti, care au fost numiti pentru o perioada de 6 ani prin HG nr. 164/2000. La data de 15.03.2001, un numar de 34 controlori delegati efectuau controlul preventiv la peste 70 de ordonatori de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale. Normele mai-sus mentionate sunt aplicabile si activitatii de control preventiv la nivelul ordonatorilor secundari de credite ai bugetului de stat sau ai altor entitati publice autonome. Astfel, acest control este exercitat in prezent si la un numar de peste 10 astfel de institutii publice care isi au sediul in Bucuresti si deruleaza un volum important de fonduri publice. Prin HG nr. 18/10.01.2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, s-a asigurat independenta functionala a Corpului controlorilor delegati si a Directiei Generale de Control si Audit Intern. Controlul financiar preventiv delegat este organizat si pentru Fondul National de Preaderare si pentru Agentiile de Implementare si se desfasoara in conformitate cu Cadrul specific al operatiunilor finantate din fonduri Phare, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 143/2000. De asemenea, este organizat si controlul financiar preventiv delegat pentru operatiunile specifice Ministerului Finantelor Publice privind datoria publica si bugetul Trezoreriei Statului, care se desfasoara in conformitate cu Cadrul specific aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 600/2000. Legislatia principala in domeniu, respectiv OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, a fost modificata si completata prin OG nr. 85/31.08.2000. In aplicarea prevederilor OG nr. 85/2000, au fost elaborate Normele metodologice privind cadrul general al atributiilor si exercitarii controlului financiar preventiv propriu, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 123/2001 (MO nr. 79/15.02.2001). Activitatea de audit intern este organizata in Ministerul Finantelor Publice in cadrul Directiei Generale de Control si Audit Intern. In conformitate cu prevederile OG nr. 119/1999, au fost elaborate Normele metodologice generale de organizare a activitatii de audit intern, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 332/2000 (MO nr. 96/03.03.2000). Activitatea de audit intern este descentralizata in cazul fiecarei entitati publice care utilizeaza fonduri publice si administreaza patrimoniul public. La nivelul aparatului central al Ministerului Finantelor Publice, auditul intern indeplineste in plus si functiile de evaluare si sinteza, respectiv de indrumare metodologica si control al respectarii normelor metodologice si procedurilor. De 293

asemenea, Ordinul ministrului finantelor nr. 1070/2000 stabileste modul de desfasurare a activitatii de audit intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Prin HG nr. 362/2000, s-a stabilit ca functia de inspectie de audit intern, care este destinata rezolvarii cazurilor punctuale de proasta gestiune financiara in ceea ce priveste utilizarea fondurilor publice, administrarea patrimoniului public si beneficierea de drepturile speciale sau exclusive acordate de institutiile publice, este tot o functie exclusiva a Ministerului Finantelor Publice. Prin Ordinul ministrului finantelor nr. 661/2000, s-a stabilit ca auditarea fondurilor comunitare sa fie realizata pentru Fondul National de Preaderare si pentru Oficiul de Contractare si Plati Phare de catre structura specializata din cadrul Directiei Generale de Control si Audit Intern, iar pentru celelalte structuri de implementare si plati sa se dezvolte unitati proprii de audit intern. Pentru asigurarea unui cadru unitar si coerent privind activitatea de audit intern si control financiar preventiv, Directia Generala de Control si Audit Intern si Directia Control Financiar Preventiv au elaborat documentul de strategie in domeniul controlului financiar public intern Policy Paper care a fost inaintat spre aviz Comisiei Europene in luna mai a acestui an. Acest document cuprinde o analiza a situatiei prezente in acest domeniu, cu mentionarea punctelor forte si punctelor slabe in implementarea sistemului de control financiar public intern in Romania, cat si un plan de masuri pe termen scurt si mediu in vederea alinierii activitatii de control financiar si de audit intern la cerintele acquis-ului comunitar. La inceputul lunii mai 2001, autoritatile romane au demarat pregatirea documentului de pozitie pentru capitolul 28 Control financiar. La intocmirea acestui document se va tine seama cu prioritate de continutul Policy Paper si de directiile de dezvoltare cuprinse in el, si anume dezvoltarea functiei de coordonare metodologica si functionala a activitatii de audit intern din sectorul public de catre Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala de Control si Audit Intern, pe de o parte, si deconcentrarea functiei de control financiar preventiv atat la nivelul ordonatorilor secundari de credite ai bugetului de stat, cat si la nivelul autoritatilor locale prin Corpul controlorilor delegati/acreditati, pe de alta parte. Prin aplicarea masurii de deconcentrare a controlului financiar, Ministerul Finantelor Publice va deveni singura autoritate publica responsabila de efectuarea controlului financiar preventiv, fie prin aparatul propriu, fie prin controlori acreditati. Prioriti pe termen scurt Obiectivele pe termen scurt vizeaza intarirea functiei de control financiar preventiv, respectiv a celei de audit intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Pentru atingerea acestor obiective este necesara realizarea urmatoarelor masuri: a) Modificarea si completarea OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, pe baza documentului de strategie privind controlul financiar public intern in Romania Policy Paper (septembrie 2001); b) Elaborarea si aprobarea sistemului de criterii pentru acreditarea controlorilor din entitatile publice in vederea aplicarii sistemului unicitatii vizei de control financiar preventiv (decembrie 2001); c) Aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea controlului financiar preventiv pentru fondurile ISPA (iunie 2001); d) Aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea controlului financiar preventiv pentru fondurile SAPARD (octombrie 2001); e) Adoptarea unor masuri legislative eficiente de recuperare a sumelor care au constituit prejudicii aduse fondurilor publice; 294

f) Precizarea, prin norme metodologice sau alte acte normative, a responsabilitatii in cazurile de non-eligibilitate a proiectelor sau cheltuielilor, stabilite de catre Comisia Europeana; g) Elaborarea si aprobarea normelor metodologice specifice de auditare a utilizarii fondurilor ISPA (iunie 2001); h) Elaborarea si aprobarea normelor metodologice specifice de auditare a utilizarii fondurilor SAPARD (octombrie 2001); i) Coordonarea unitara a luptei contra fraudei si a coruptiei prin desemnarea unui punct unic de contact cu OLAF (octombrie 2001); j) Crearea infrastructurii necesare pentru aplicarea acquis-ului comunitar privind resursele proprii; k) Elaborarea manualului de control financiar preventiv (decembrie 2001); l) Proiectarea unui sistem de training al auditorilor interni si al controlorilor financiari din structurile centrale si descentralizate ale Ministerului Finantelor Publice, precum si din celelalte institutii publice, pentru care Ministerul Finantelor Publice beneficiaza de asistenta tehnica si fonduri in cadrul programelor Phare 1998 si Phare 2000; m) Includerea in curriculum-ul Scolii Nationale de Finante Publice a unui set de discipline specifice auditului intern si controlului financiar preventiv (2002); n) Elaborarea manualului de audit intern pentru activitatea aparatului propriu al Ministerului Finantelor Publice (2002); o) Proiectarea procedurilor de riscuri asociate pentru activitatile, actiunile, operatiunile si deciziile ce implica chelturea fondurilor publice sau utilizarea patrimoniului public (2002); p) Elaborarea ghidului de evaluare a activitatii de audit intern (2002); q) Proiectarea pistei de audit pentru cele trei instrumente financiare de pre-aderare Phare, ISPA, SAPARD (2002); r) Elaborarea Ghidului de certificare a conturilor entitatilor publice (2002). Resursele financiare externe pe termen scurt sunt asigurate, pentru semestrul I 2001, de proiectul Phare RO9804.01.04 privind intarirea functiei de control financiar preventiv in Ministerul Finantelor Publice, in valoare de 500.000 EURO, care se va derula pana la 1 iulie 2001. De asemenea, Directia Generala Control si Audit Intern si Directia Control Financiar Preventiv vor beneficia, incepand cu luna septembrie 2001, de proiectul Phare RO-0006.06, in valoare totala de 2,48 MEURO, destinat imbunatatirii sistemului de control si audit intern al fondurilor publice. Prioriti pe termen mediu a) Cresterea numarului de controlori delegati cu circa 200 pentru asigurarea descentralizarii controlului financiar preventiv (acesti controlori isi vor desfasura activitatea in structurile descentralizate ale Ministerului Finantelor Publice) si finalizarea procesului de acreditare pentru controlorii din entitatile publice (2003); b) Punerea in functiune a sistemului informatizat de evidenta a angajamentelor (2003); c) Elaborarea si aprobarea Normelor metodologice privind contabilitatea angajamentelor (2003); d) Definitivarea si generalizarea sistemului de control financiar preventiv prin controlori delegati/acreditati la nivelul tuturor entitatilor publice (2004).

295

4.28.2. Controlul financiar extern ulterior

Obiectivul general in ceea ce priveste acest sector il reprezint consolidarea capacitatii institutionale a Curtii de Conturi a Romaniei (CCR) astfel incat sa devina o institutie de audit extern independenta, profesionala si de incredere, capabila sa contribuie in mod eficace la descarcarea de gestiune/stabilirea raspunderii legale in ceea ce priveste administrarea fondurilor publice si sa prezinte Parlamentului Romaniei si Uniunii Europene rapoarte de incredere si de calitate asupra modului de utilizare a fondurilor publice si a fondurilor UE. Situaia actual La solicitarea CCR, in lunile mai-iunie 2000, un grup international de experti provenind din Institutii Supreme de Audit ale unor tari membre UE (Franta, Marea Britanie, Suedia) plus Norvegia a efectuat, sub coordonarea SIGMA, un studiu comparativ al capacitatii institutionale Peer Review. Concluziile si Recomandarile incluse in Documentul de Referinta (Background Paper) si in Raportul Final SIGMA stau la baza fundamentarii Planului Strategic de Dezvoltare si a desfasurarii activitatii CCR pe perioada 2001-2004. CCR a revizuit si completat normele de audit extern, tinand seama de standardele de audit acceptate pe plan international, a caror aplicare a devenit efectiva incepand cu 1 ianuarie 2001. Legislatia secundara va fi imbunatatita in continuare in perioada 2001-2004 in cadrul proiectului finantat de Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii (DFID) si al proiectului de twinning finantat din programul Phare 2000 cu sprijinul Oficiului National de Audit al Marii Britanii (NAO-UK) si al Curtii de Audit a Greciei, precum si cu sprijinul altor SAI organizate in sistem Curte (cu activitate jurisdictionala). De asemenea, in Programul Legislativ al Guvernului Romaniei pentru perioada 2001-2004 este prevazuta modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi in cursul anului 2001. CCR urmeaza sa fie desemnata drept Organism de Certificare a conturilor Agentiei SAPARD. Rolul CCR si principalele sale atributii in implementarea Programului SAPARD sunt prevazute in Acordul Multianual de finantare. In vederea exercitarii acestor atributii au fost intreprinse o serie de actiuni pregatitoare, dintre care sunt de mentionat: Elaborarea proiectului de Lege privind abilitarea CCR de a verifica fondurile provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de UE si din alte surse de finantare internationala; Infiintarea unui colectiv in structura CCR responsabil de indeplinirea atributiilor legate de Programul SAPARD; Scolarizarea membrilor acestui colectiv cu sprijinul NAO-UK si al Curtii Europene de Conturi; Cuprinderea in Programul de Asistenta Tehnica acordata de NAO-UK si finantata de DFID a sprijinului pentru documentarea membrilor acestui colectiv in vederea elaborarii viitoarelor norme metodologice privind procedurile de control-audit al fondurilor SAPARD; Extinderea cunostintelor dobandite la un numar tot mai mare de personal de control al CCR la nivel central si local in vederea desfasurarii activitatii practice de certificare a conturilor Agentiei SAPARD, prin editarea si difuzarea de material documentar sub forma de cursuri; Pregatirea elaborarii normelor metodologice privind procedurile de control-audit, a caror aprobare este prevazuta pana la 30 octombrie 2001; CCR face parte din Comitetul de Monitorizare SAPARD; CCR colaboreaza cu Fondul National (din cadrul Ministerului Finantelor Publice), cu Agentia SAPARD din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu Ministerul

296

Integrarii Europene, precum si cu celelalte institutii cu responsabilitati in cadrul Programului SAPARD, pentru asigurarea implementarii acestuia. In ceea ce priveste formarea profesionala, CCR a infiintat in luna ianuarie 2001 o structura la nivel de directie pentru perfectionarea pregatirii profesionale a personalului, care a supus aprobarii conducerii CCR o noua conceptie privind desfasurarea actiunilor in acest domeniu. Intr-o prima etapa, aceasta se bazeaza in principal pe actiuni de perfectionare a pregatirii profesionale cu sprijin extern (financiar si la nivel de experti) si cu forte proprii, urmand ca pe masura crearii nucleelor de formatori in interiorul CCR ponderea sprijinului extern sa scada. In prezent, sprijinul extern in acest domeniu consta in aportul UE (proiect de twinning in cadrul Programului Phare 2000 si asistenta tehnica TAIEX), al DFID (asistenta tehnica si scolarizare asigurata de NAO-UK), al Bancii Mondiale, al Trezoreriei SUA, si al Institutului European din Romania. Incepand cu anul 2000, in temeiul noilor reglementari cuprinse in Legea de organizare si functionare a sa, CCR si-a extins activitatea in domeniul auditului protectiei mediului. In acest sens, CCR a initiat, impreuna cu o parte din tarile riverane, auditul Conventiei privind cooperarea in domeniul protectiei si dezvoltarii durabile a fluviului Dunarea (incheiata la Sofia in 1994), care este in curs de desfasurare. Conform prevederilor legii, CCR a intocmit si prezentat in luna aprilie 2001 Raportul privind activitatea si rezultatele Curtii de Conturi pe anul 2000. CCR si-a imbunatatit activitatea de raportare in relatia cu Parlamentul Romaniei, scurtand perioada dintre incheierea anului financiar supus controlului si data depunerii Raportului la Parlament. De asemenea, a imbunatatit structura rapoartelor sale, astfel incat acestea sa permita o perceptie mai corecta din partea Parlamentului si a opiniei publice prin intermediul mass-media. CCR isi propune sa actioneze in continuare pentru a spori operativitatea si impactul rapoartelor sale. Prioriti pe termen scurt Obiectivele pe termen scurt vizeaza consolidarea capacitatii institutionale a CCR, inclusiv cu sprijin Phare, precum si pregatirea personalului CCR in vederea auditarii utilizarii fondurilor de pre-aderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana. In acest sens, se preconizeaza urmatoarele masuri: Demararea, in luna iulie 2001, a proiectului de twinning RO-0006.07, proiect in valoare totala de 1,775 MEURO si care se va derula pe o perioada de 23 de luni; Modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi pana la finele anului 2001; Adoptarea, adaptarea si implementarea standardelor internationale de audit extern in vederea imbunatatirii calitatii auditului extern; Introducerea unor noi abordari in controlul de legalitate si de regularitate (auditul financiar) bazate pe aplicarea Standardelor de Audit INTOSAI si a celor mai bune practici europene. In acest scop, va fi scolarizat un numar insemnat de specialisti din aparatul central si din structura de control teritoriala, vor fi elaborate manuale si ghiduri practice de audit financiar si vor fi imbunatatite normele metodologice existente in prezent, si se vor realiza audituri pilot; Initierea si extinderea auditului de performanta prin instruirea unui nucleu de formatori si realizarea de audituri pilot pentru evaluarea performantei; Achizitionarea echipamentelor destinate modernizarii infrastructurii informatice a CCR la nivel central si la nivelul centrelor teritoriale de perfectionare profesionala; 297

Definitivarea Planului Strategic de Dezvoltare a CCR cu sprijinul DFID/NAOUK in cursul semestrului II al anului 2001.

Prioriti pe termen mediu Obiectivul pe termen mediu se axeaza pe consolidarea capacitatii institutionale a CCR in vederea asigurarii cresterii responsabilitatii privind modul de gestionare a fondurilor publice, urmarind combaterea risipei si fraudei, in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In acest sens se preconizeaza urmatoarele masuri: Imbunatatirea si dezvoltarea cadrului legal al auditului extern; Adoptarea si adaptarea la contextul national a standardelor de audit financiar acceptate pe plan international si a bunei practici europene in acest domeniu; Preluarea si indeplinirea responsabilitatilor de audit extern al fondurilor de pre-aderare acordate de Uniunea Europeana; Asigurarea unui nivel ridicat de cunoastere de catre aparatul de specialitate al CCR a reglementarilor Uniunii Europene in domeniul controlului financiar extern ulterior; Imbunatatirea activitatii de audit extern prin introducerea Tehnicilor de Audit Asistat de Calculator (CAAT), dotarea cu echipamente moderne de prelucrare a datelor si programe informatice specifice la nivelul cerintelor unei asemenea activitati, si selectarea unui personal bine pregatit din punct de vedere profesional.

4.29. Prevederi financiare i bugetare

Din perspectiva dezvoltarii unei economii competitive, politica financiara va urmari cu prioritate armonizarea rigorilor stabilitatii macroeconomice cu obiectivul cresterii durabile. In perioada 2001-2004, atat politica fiscala cat si politica bugetara vor fi subordonate obiectivului central al politicii economice stabilite prin Programul de Guvernare, i anume relansarea cresterii economice in vederea indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE. Situaia actual In Romania, procesul bugetar se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei, Legii finantelor publice nr. 72/1996, Legii finantelor publice locale nr. 189/1998, legilor bugetare anuale si legilor specifice privind infiintarea fondurilor speciale. In prezent se lucreaza la un nou proiect de Lege a finantelor publice, menit sa alinieze legislatia primara in domeniul finantelor publice la principiile si practicile europene. Acest important proiect de lege urmeaza a fi definitivat si depus la Guvern spre aprobare pana la data de 30.09.2001. In luna aprilie 2001 au fost aprobate Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 (MO nr. 214/26.04.2001) si Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2001 nr. 191/2001 (MO nr. 194/18.04.2001). Politica bugetara pentru anul 2001 a fost construita avand drept coordonate creterea eficienei i transparenei cheltuielilor bugetare, concretizate prin: stabilirea unor prioritati la nivel national, in functie de cerintele interne si conjunctura internationala; stabilirea unor prioritati la nivelul fiecarui minister, in functie de politica sectoriala a acestuia;

298

asigurarea cofinantarii proiectelor si programelor la a caror finantare participa, cu fonduri nerambursabile sau rambursabile, Uniunea Europeana sau alte organisme financiare internationale; asigurarea finantarii domeniilor prioritare stabilite prin angajamentele Romaniei in procesul de negociere a aderarii la Uniunea Europeana si de pregatire pentru integrarea in structurile europene si euroatlantice.

In anul 2001 au fost intreprinse deja o serie de actiuni importante, menite sa imbunatateasca procedurile bugetare, dintre care sunt de mentionat: a) Prin precizarile metodologice privind elaborarea proiectului bugetului pe anul 2001 s-a stabilit si intocmirea unor proiectii multianuale pentru perioada 2002-2004. Estimarile parametrilor bugetari pentru anii 2002-2004 din proiectele bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale vor reprezenta plafoane orientative de cheltuieli si un mijloc de informare si control pentru Ministerul Finantelor Publice, Guvern si Parlament privind necesarul de finantat pentru perioada urmatoare, fara a reprezenta insa resurse anuntate obligatorii pentru ordonatorii principali de credite. Aceste estimari nu vor fi aprobate de catre Parlamentul Romaniei. Pentru prima data, Raportul care insoteste proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001 cuprinde un capitol distinct privind perspectivele macroeconomice 2002-2004, si principalele orientari ale politicii fiscale si bugetare in perioada 2002-2004. Bugetul de stat pe anul 2001 face tranzitia de la un ,,buget de resurse catre un ,,buget orientat spre definirea politicilor macroeconomice, prezentand principalele tinte ale politicii fiscale si bugetare, ceea ce constituie un pas important pentru imbunatatirea filozofiei bugetare. In acest context, politica bugetara va avea in vedere, in perioada 2002-2004: extinderea bugetului pe baza de programe la un numar tot mai mare de ordonatori de credite, in conditiile asigurarii unei fundamentari riguroase a prioritatilor bugetare pe baza raportului cost-beneficiu; alocarea unor sume importante cheltuielilor bugetare cu drepturi legate de investitiile in capital uman (sanatate, educatie); directionarea de fonduri pentru crearea unui sistem solid de asigurari sociale si de asistenta sociala; directionarea cheltuielilor cu protectia sociala spre grupurile realmente defavorizate, simultan cu eventuala lor reconsiderare in cazul categoriilor la care nu se justifica anumite cheltuieli; incurajarea politicilor de dezvoltare regionala, in vederea inlaturarii disparitatilor dintre regiuni, actiune facilitata si de fondurile de tip structural acordate de UE prin programele ISPA si SAPARD.

b) Elaborarea fiselor obiectivelor de investitii, anexate la proiectele bugetelor ordonatorilor principali de credite, asfel incat sa cuprinda atat creditele bugetare aferente anului 2001, cat si angajamentele bugetare pana in anul 2004 si anii ulteriori, dupa caz. c) Prin OU nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare (MO nr. 110/5.03.2001), un numar de 7 fonduri speciale au fost incluse in bugetul de stat si a fost desfiintat un alt fond special (fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale), ceea ce va contribui la simplificarea si cresterea transparentei procedurilor bugetare, avand in vedere faptul ca fondurile speciale conduc la fragmentarea bugetului si reflecta un mod de colectare de venituri si de evitare a competitiei pentru resurse. Fondurile speciale care au fost incluse in bugetul de stat sunt: 299

fondul special pentru sanatate publica; fondul special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap; fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale; fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului; fondul special al aviatiei civile; fondul special pentru sustinerea invatamantului de stat; fondul national pentru solidaritate. fondul de asigurari sociale de sanatate; fondul pentru plata ajutorului de somaj; fondul special pentru modernizarea drumurilor publice; fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic; fondul special pentru protejarea asiguratilor.

In prezent, se constituie distinct, ca anexe la legile bugetare, urmatoarele fonduri speciale:

In viitor, Ministerul Finantelor Publice va adopta o politica stricta pentru reducerea numarului si prevenirea formarii de noi fonduri. d) Extinderea numarului de ministere si agentii guvernamentale care utilizeaza alocarea bugetara pe baza de programe. Incepand din anul 2000, bugetul pe baza de programe a fost introdus experimental la un numar de 8 ministere si agentii guvernamentale, iar in anul 2001 sistemul a fost extins la un numar de 13 institutii guvernamentale (12 ministere si o agentie), crescand astfel transparenta bugetului prin oferirea de informatii nu numai asupra modului de utilizare a fondurilor puse la dispozitia institutiilor, dar si asupra eficientei cheltuirii acestora. e) Participarea Romaniei la exercitiul anual de supraveghere fiscala multilaterala in perioada de pre-aderare instituit de UE pentru tarile candidate la aderare, in vederea asimilarii metodologiei si tehnicilor comunitare privind supravegherea fiscala (ESA 95) in contextul Uniunii Economice si Monetare. Astfel, autoritatile romane au transmis Comisiei Europene, in noiembrie 2000, cu caracter experimental, prima notificare privind deficitul bugetar si datoria publica, iar la data de 30.03.2001 a fost transmisa prima raportare oficiala. Procesul investitional se desfasoara in baza Legii finantelor publice nr.72/1996, care stipuleaza ca responsabilitatea stabilirii prioritatilor sectoriale, a nominalizarii obiectivelor in continuare si a celor noi, precum si repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in listele de investitii, in limita fondurilor prevazute in proiectul de buget, revine ordonatorilor principali de credite. In domeniul datoriei publice, Legea nr. 81/1999 a datoriei publice, pentru aplicarea careia au fost emise Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1631/1999, modificate si completate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 672/2000, contine o serie de prevederi comune cu Regulamentul Consiliului nr. 2728/1994 din 31 octombrie 1994, prin care se infiinteaza un Fond de garantare pentru imprumuturi si garantii acordate unei terte tari. Aceste prevederi se refera la: 300 destinatia fondului: acoperirea riscurilor financiare decurgand din contractarea de credite; alimentarea fondului: varsaminte de la buget, dobanzile la disponibilitatile fondului, sume incasate de la debitori; aplicarea de cote procentuale la valoarea imprumutului garantat pentru alimentarea fondului;

raportari referitoare la utilizarea fondului.

Exista insa unele diferente intre Fondul de risc din legislatia nationala si cel de garantare, care vizeaza aspecte legate de beneficiarii acoperirii riscurilor financiare, modul de constituire, alimentarea, modalitatea de aplicare a cotelor procentuale pentru alimentarea fondului, volumul varsamintelor de la buget, gestionarea, si raportarea cu privire la utilizarea fondurilor. Referitor la procesul de derulare a fondurilor Uniunii Europene de care beneficiaza Romania, acesta se realizeaza prin intermediul Fondului National de Preaderare, directie generala din cadrul Ministerul Finantelor Publice aflata sub directa coordonare a Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii (Phare si ISPA). Fondul National are ca functie principala managementul financiar al programelor Phare, ISPA si SAPARD, avand responsabilitatea finala pentru utilizarea fondurilor comunitare. In ceea ce priveste Programul ISPA, urmare aprobarii in anii 2000 si 2001 a unui prim set de proiecte de catre Comisia Europeana, in perioada urmatoare va incepe derularea efectiva a fondurilor prin Fondul National. In ceea ce priveste Programul SAPARD, pentru care au fost semnate la inceputul anului 2001 Acordul Multianual de Finantare si primul Acord Anual de Finantare, Fondul National va fi, de asemenea, recipientul fondurilor SAPARD alocate tarii noastre in perioada 2000-2006, si va fi Autoritatea Competenta pentru acreditarea interna a Agentiei SAPARD. Prioriti pe termen scurt Obiectivul prioritar il constituie intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Finantelor Publice prin continuarea restructurarii finantelor publice, in scopul realizarii unui management viabil al fondurilor publice si prin imbunatatirea managementului financiar si controlului fondurilor Uniunii Europene derulate prin Fondul National. In acest sens, se vor intreprinde urmatoarele masuri: Consolidarea capacitatii administrative a institutiilor implicate in procesul bugetar, inclusiv a capacitatii de management a fondurilor publice, prin aprobarea de catre Parlament a proiectului noii legi privind finantele publice; Elaborarea legislatiei secundare pentru implementarea coerenta a noii legi privind finantele publice; Instituirea unui mecanism de selectie, prioritizare si programare a investitiilor publice si elaborarea unui Program de Investitii Publice (PIP) care sa tina cont de constrangerile financiare si sa reflecte prioritatile Guvernului, in vederea reducerii numarului mare de proiecte de investitii, precum si a utilizarii eficiente a resurselor disponibile pentru finalizarea acelor proiecte care sustin strategia de dezvoltare economica; Implementarea unei metodologii de selectare si programare a cheltuielilor de capital in cadrul procedurilor bugetare; Analizarea relatiei dintre PIP si procesul bugetar cu scopul intaririi acesteia prin stabilirea unui mecanism pentru determinarea prioritatilor, inclusiv in ceea ce priveste alocarea resurselor bugetare; Imbunatatirea sistemului de management al Trezoreriei. In acest sens, prin HG nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, in organigrama acestui minister a fost inclusa Unitatea de Management al Trezoreriei, ce se va realiza cu finantare de la Trezoreria SUA; 301

Imbunatatirea gradului de aliniere la normele ESA 95 in cadrul notificarii anuale a deficitului bugetar si datoriei publice; Imbunatatirea coordonarii activitatii de armonizare legislativa si integrare europeana din Ministerul Finantelor Publice.

Prioriti pe termen mediu Obiectivele prioritare pe termen mediu sunt: Controlul deficitului bugetar. In acest sens, cheltuielile bugetare vor fi dimensionate prin prisma surselor de venituri si a cerintelor de finantare non-inflationista a sectorului public, cu preponderenta din surse externe. Totodata, se va urmari permanent imbunatatirea gradului de colectare a veniturilor bugetare; Continuarea asigurarii transparentei utilizarii fondurilor publice; Realizarea unui buget national prin prisma prioritizarii cheltuielilor in functie de cerintele interne si conjunctura internationala, in scopul cresterii eficientei cheltuielilor bugetare; Imbunatatirea gradului de aliniere la normele ESA 95 in cadrul notificarii anuale a deficitului si datoriei guvernamentale; Pregatirea Fondului National pentru aplicarea noului sistem de descentralizare extinsa (EDIS) pentru programele Phare si ISPA; Imbunatatirea coordonarii activitatii de armonizare legislativa si integrare europeana din Ministerul Finantelor Publice.

302

5.

REFORMA ADMINISTRAIEI PUBLICE

Situaia actual Unul dintre cele mai importante evenimente survenite in perioada scursa de la elaborarea precedentei editii a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (mai 2000), il constituie organizarea alegerilor locale si generale in lunile iunie, respectiv noiembriedecembrie 2000. Alegerile s-au desfasurat in mod democratic, pe baza reglementarilor in vigoare si sub controlul jurisdictiei constitutionale. Pe 28 decembrie 2000, noul Parlament al Romaniei a adoptat Hotararea nr. 39/28.12.2000, prin care acorda incredere Guvernului Romaniei pentru realizarea programului sau de guvernare. Programul de Guvernare (MO nr.700/2000) porneste de la optiunea - larg manifestata pe plan politic, economic si social - de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice si in Uniunea Europeana si se bazeaza pe scenariul restructurant al Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu, transmisa in luna martie 2000 Comisiei Europeane. Programul guvernamental abordeaza frontal accelerarea reformei administratiei publice centrale si locale, pornind de la evaluarea Comisiei Europene asupra situatiei din acest domeniu. Programul urmareste, in mod special, intarirea treptata a capacitatii administrative a Romaniei de a indeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeana. Pentru a indeplini obiectivul 9.1.1. Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale al capitolului IX Reforma administratiei publice centrale si locale. Dezvoltare regionala din Programul de Guvernare, Guvernul Romaniei a adoptat OU nr. 2/2000 pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea/reorganizarea sau functionarea, dupa caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administratiei publice centrale, si institutii publice. Structura guvernamentala, modificata prin actul normativ sus-mentionat, reprezinta cadrul de modernizare si adaptare a administratiei publice la realitatile economiei si societatii romanesti. In acest sens, se evidentiaza infiintarea unor ministere noi (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie), reorganizarea altora, transformarea unor agentii guvernamentale in ministere sau trecerea acestora in coordonarea unor ministere. Procesul de reorganizare s-a extins si la nivelul structurii ministerelor si a organelor de specialitate din subordinea Guvernului. Ministerul Administratiei Publice a fost infiintat prin OU nr. 291/2000, iar functionarea si organizarea acestuia a fost reglementata prin HG nr. 8/2001. Ministerul Administratiei Publice, ca minister de sinteza, asigura aplicarea strategiei si a Programului Guvernului in domeniul administratiei publice locale si monitorizeaza, in numele Executivului, elaborarea si aplicarea programelor de reforma de catre ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale. Ministerul Administratiei Publice acorda o atentie deosebita aplicarii Legii nr. 1/2000 (MO nr. 8/12.01.2000) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 (MO nr. 37/20.02.1991) si cele ale Legii nr. 169/1997 (MO 229/04.11.1997). Nearmonizarea exigentelor tehnice dintre cadastrul agricol si cadastrul general impiedica, in anumite zone, inregistrarea in Cartea funciara a titlurilor de proprietate emise in baza Legii nr. 18/1991, ceea ce creeaza nemultumiri ale cetateanului, necesita costuri suplimentare si ingreuneaza circulatia juridica a terenurilor. Activitatea Ministerului Administratiei Publice se concentreaza, de asemenea, si asupra aplicarii Legii nr. 54/1998 (MO nr. 102/04.03.1998) privind circulatia juridica a terenurilor si a Legii nr. 303

7/1996 (MO nr. 61/26.03.1996) privind cadastrul si publicitatea imobiliara. Legea nr. 54/1998 stabileste cadrul juridic al functionarii pietei terenurilor in Romania, reglementand modul in care terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii. In ceea ce priveste cadastrul si publicitatea imobiliara, Legea nr. 7/1996 creeaza un sistem unitar de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. In prezent, Ministerul Justitiei si Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC) deruleaza un imprumut acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, care contine un program in 11 judete (Brasov, Braila, Bucuresti, Buzau, Calarasi, Constanta, Giurgiu, Ialomita, Neamt, Teleorman, Vrancea) pe componenta publicitate imobiliara, si in 7 judete (Dambovita, Galati, Prahova, Sibiu, Arad, Salaj, Suceava) si pe componenta cadastru, program menit sa finanteze pe de o parte crearea noilor carti funciare si, pe de alta parte, introducerea cadastrului general. Acest program se desfasoara in baza OG nr. 21/1998 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general si publicitatii imobiliare, in suma de 25,5 milioane USD, semnat la Washington la 23 ianuarie 1998 (MO nr. 42/30.01.1998), aprobata ulterior prin Legea nr. 132 din 4 mai 1998. In sprijinul aplicarii Programului de Guvernare, care prevede in cadrul capitolului IX, obiectivul 9.1.10., initierea unei ample actiuni de imbunatatire a reglementarilor existente in domeniul administratiei publice si elaborarea unor reglementari noi, bazate pe principiile prevazute de Constitutie si de Carta Europeana a Autonomiei Locale, a fost publicat in MO nr. 204/23.04.2001 actul normativ fundamental in baza caruia se organizeaza si functioneaza administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale, Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. Legea nr. 215/2001 defineste clar principiile de baza ale functionarii administratiei publice locale, reglementand, intr-un mod mult mai detaliat fata de vechea Lege a administratiei publice locale nr. 69/1991, republicata, drepturile si obligatiile alesilor locali, institutia prefectului, dreptul consiliilor locale si judetene de a crea si dezvolta cooperari, asocieri si infratiri cu alte institutii sau organisme din tara si din strainatate. Acest act normativ contine dispozitii cadru esentiale privind autonomia locala, stabilirea numarului de consilieri pe considerente economice si de functionalitate, intarirea legaturii dintre administratie si cetatean. Legea stabileste dreptul cetatenilor ce apartin minoritatilor nationale de a folosi limba materna in raporturile cu autoritatile administratiei publice locale, daca au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor unitatii administrativ-teritoriale. In scopul coordonarii politicilor locale si al armonizarii acestora cu cele guvernamentale si sectoriale, la nivelul fiecarui judet se va organiza, conform acestei legi, cate un comitet operativ-consultativ alcatuit din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al prefecturii si secretarul consiliului judetean si primarul municipiului resedinta de judet. Prin Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale s-au instituit norme, mecanisme, proceduri care delimiteaza, in mod clar, constituirea si utilizarea resurselor financiare ale comunitatilor locale fata de cele ale bugetului de stat. A crescut gradul de autonomie a autoritatilor administratiei publice locale in stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea surselor de venituri ale bugetelor locale, precum si in alocarea acestora in functie de prioritatile si specificul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. S-a creat, de asemenea, un grad sporit de autonomie in stabilirea si alocarea resurselor financiare in domeniile investitionale si in strategiile de dezvoltare economico-sociala locala durabila, precum si posibilitatea de asociere si angajare de resurse financiare in programe de cooperare zonala, regionala si transfrontaliera. 304

Autoritatile locale au acum dreptul de a accede, pentru contractarea de imprumuturi, pe piata libera de capital, fara garantii guvernamentale. Imprumuturile de pe piata interna sau internationala de capital pot fi garantate cu propriile resurse ale comunitatilor locale, precum si cu patrimoniul privat al acestora. Transferurile financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale sunt acum transferuri de echilibrare, la dispozitia autoritatilor administratiei publice locale. Sursele financiare alocate de la bugetul de stat la bugetele locale nu mai sunt alocate pe destinatii, competenta de angajare a acestora revenind comunitatilor locale in functie de prioritatile pe care acestea si le stabilesc. Potrivit HG nr. 333/1999 privind aprobarea Protocolului-cadru si a actiunilor de predarepreluare a exercitarii de catre consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti a atributiilor prevazute de Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, s-au stabilit procedurile prin care consiliile locale si judetene si-au creat propriile servicii si au preluat - in legatura cu toate categoriile de impozite si taxe locale - activitatile de urmarire si de incasare a acestora. Astfel, resursele financiare ale comunitatilor locale sunt urmarite de catre acestea si nu mai sunt incasate cu mana altuia, prin serviciile deconcentrate ale Ministerului Finantelor Publice. Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si ministerelor are in vedere reorganizarea Guvernului Romaniei, astfel incat structura sa permita desfasurarea tuturor activitatilor necesare in cadrul procesului de aderare la structurile europene. Aceasta lege abroga Legea nr. 37/1990 pentru organizarea si functionarea Guvernului. Prin noua lege sunt clar exprimate si bine structurate, din punctul de vedere al tehnicii legislative, functiile Guvernului, componenta si atributiile acestuia. Legea precizeaza care sunt principiile generale de organizare si functionare ale ministerelor, lasand ca domeniu de reglementare prin hotarare de guvern, infiintarea fiecarui minister. Urmatoarele proiecte de legi care reglementeaza sectoare ale administratiei publice se afla in lucru la comisiile Parlamentului: proiectul Legii privind serviciile publice de gospodarie comunala, vizand dezvoltarea si descentralizarea activitatii serviciilor publice; proiectul Legii privind amenajarea teritoriului si urbanismul; proiectul Legii privind accesul la informatiile de interes public; proiectul Legii privind statutul alesilor locali.

Prioriti pe termen scurt Crearea unui corp al funcionarilor publici profesional si neutru din punct de vedere politic Intarirea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa masurile de reforma economica si sociala, depinde in mare masura de dezvoltarea unui corp al functionarilor publici unitar, compatibil cu structurile similare din tarile membre ale Uniunii Europene, masura ce se va realiza prin implementarea prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. In vederea crearii, in timp scurt, a unui corp profesional de functionari publici in Romania, cu suficienta competenta in administrarea sectorului public, se va realiza un mecanism general pentru recrutarea, pe baza de merit si competitie deschisa, si pregatirea profesionala a functionarilor publici. 305

Dupa finalizarea studiului de fezabilitate pentru programul Phare RO 9804.05, se va crea Institutul National de Administratie Publica, subordonat atat Ministerului Administratiei Publice cat si Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu rol in formarea functionarilor publici si a oficialilor alesi la nivel central si local. Institutul National de Administratie Publica va fi conectat la reteaua nationala a centrelor regionale de formare, precum si la reteaua internationala a institutiilor de formare pentru functionarii publici din Europa. Se urmareste ca, in timp, centrele regionale de formare pentru administratia publica locala sa preia de la Institut responsabilitatea organizarii cursurilor referitoare la administratia publica locala. Intarirea capacitatii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, unitatea centrala pentru crearea si dezvoltarea corpului functionarilor publici Reglementarile referitoare la corpul functionarilor publici (Legea nr. 188/1999) au permis crearea unei unitati centrale de management al functiei publice si a functionarilor publici, care sa realizeze, in mod organizat si profesional, actiuni de coordonare privind selectia, evaluarea, salarizarea si evidenta functionarilor publici Agentia Nationala a Functionarilor Publici, subordonata Ministerului Administratiei Publice (HG nr. 299/2001). In prezent, este in curs de implementare un proiect de asistenta pentru Agentia Nationala a Functionarilor Publici, care are ca obiective intarirea capacitatii operationale, elaborarea in scurt timp a legislatiei secundare in domenii cheie referitoare la managementul functiei publice si al functionarilor publici si elaborarea unor politici coerente de formare a functionarilor publici. Agentia Nationala a Functionarilor Publici va primi in continuare sprijin pentru implementarea deplina a Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici prin completarea cadrului legal si a instrumentelor pentru managementul functiei publice si al functionarilor publici. Asistenta se refera in principal la intarirea capacitatii de monitorizare, la elaborarea unui mecanism de recrutare si promovare a functionarilor publici, la elaborarea unui nou sistem de salarizare a functionarilor publici (bazat pe principii de corectitudine, transparenta, predictibilitate si posibilitati financiare) si la crearea unui mecanism de planificare a resurselor umane in sistemul de administratie publica. Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice, in special prin acordarea de asistenta pentru formularea de politici si elaborarea de reglementari in domeniul administratiei publice, are o importanta deosebita pentru reforma administratiei publice. Masurile preconizate pentru realizarea acestui obiectiv sunt: Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice pentru crearea si implementarea politicilor, precum si imbunatatirea capacitatii sale de coordonare; Crearea si implementarea politicilor si reglementarilor cu privire la distribuirea teritoriala a responsabilitatilor administrative intre diferitele nivele de autoritati publice; Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a defini strategia privind reforma functiei publice; Elaborarea procedurilor de coordonare interna si a regulamentelor administrative relevante din cadrul Ministerului Administratiei Publice; Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a elabora legi; Revizuirea si completarea legislatiei existente in domeniul administratiei publice;

306

Intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice in vederea sprijinirii autoritatilor locale in imbunatatirea capacitatii lor manageriale si pentru pregatirea proiectelor de dezvoltare locala.

Descentralizarea administrativa si intarirea autonomiei locale, deconcentrarea serviciilor ministeriale Noua Lege a administratiei publice locale nr. 215/2001 permite realizarea autonomiei decizionale, financiare si patrimoniale a autoritatilor locale, concomitent cu declansarea proceselor de descentralizare si deconcentrare administrativa Descentralizarea urmareste constientizarea si implicarea sporita a colectivitatilor locale in gestiunea problematicii regionale si locale, deconcentrarea serviciilor ministeriale, transferarea unei parti a deciziei si a actiunii administrative de la nivelul administratiei centrale la nivelul directiilor specializate ale ministerelor organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. In sprijinul accelerarii proceselor de descentralizare si deconcentrare va interveni si proiectul legii privind serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste regimul serviciilor publice si atributiile autoritatilor publice locale in vederea asigurarii unor servicii publice mai eficiente si de asumare, pe baza contractuala, a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de utilizatori. Delimitarea si stabilirea resurselor financiare ale comunitatilor locale fata de bugetul de stat. Descentralizarea deciziei privind gestionarea resurselor financiare si patrimoniale In perioada urmatoare, Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale va fi perfectionata in scopul asigurarii sumelor de finantare pentru functionarea normala a serviciilor publice din fiecare comunitate locala si pentru finantarea lucrarilor de interes comunitar. De asemenea, va fi elaborata o noua lege privind impozitele si taxele locale, avand in vedere faptul ca Legea nr. 27/1994 a devenit ineficienta si contradictorie ca urmare a deselor modificari. Participarea cetatenilor la procesul decizional Prin Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, se asigura dreptul si posibilitatea cetatenilor de a participa la luarea celor mai importante decizii privind angajarea si gestionarea resurselor financiare si patrimoniale ale comunitatilor locale. De asemenea, autoritatile administratiei publice locale, prin asociere sau in cooperare cu ONG-uri, vor putea sa antreneze participarea cetatenilor la treburile publice, alocand in acest sens resursele patrimoniale si financiare necesare. Vor fi incurajate, in acest scop, toate metodele de implicare activa a cetatenilor in viata publica, in special prin intalniri periodice si prin formarea unor grupuri de initiativa care sa reprezinte interesele cetatenilor in raport cu administratia publica. Demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare In vederea intaririi masurilor de siguranta personala, de paza si securitate a fiecarui cetatean si in virtutea principiului subsidiaritatii, urmeaza sa fie reglementata transferarea anumitor servicii comunitare, in concordanta cu normele din statele europene avansate, catre autoritatile administratiei publice locale (evidenta populatiei, politia comunitara) si prefecturi (evidenta pasapoartelor). In acelasi timp, vor fi organizate servicii comunitare pentru situatii de urgenta care vor prelua atributiile actuale ale unitatilor de pompieri si de aparare civila.

307

Intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general Se va realiza armonizarea metodologiilor cadastrelor de specialitate pentru integrarea acestora in sistemul de cadastru general, in primul rand a cadastrului agricol si a cadastrului imobiliar-edilitar. Se va crea un Centrul National de Teledetectie, care va asigura: realizarea, actualizarea, modernizarea si administrarea hartii oficiale a Romaniei; baza cartografica pentru lucrari de cadastru; executarea unor lucrari de productie si cercetare pentru intretinerea produselor cartografice prin metode fotogrammetrice si de teledetectie; participarea la stabilirea si experimentarea unor metodologii de realizare la nivel national a diverselor studii tematice, pe baza imaginilor aeriene si satelitare; realizarea unei harti digitale la nivelul intregii tari.

In vederea realizarii dezvoltarii sistemului informational pentru cadastrul general, se are in vedere: dotarea tehnica si instruirea personalului oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie; introducerea cadastrului general in cel putin 2-3 teritorii administrative in fiecare judet, prin modernizarea retelei geodezice, zbor fotogrammetric, reperaj fotogrammetric, delimitarea teritoriilor administrative, lucrari ce se vor realiza de catre firme private desemnate prin licitatie publica; realizarea/actualizarea planurilor cadastrale si a registrelor cadastrale; crearea unei infrastructuri informationale care sa contribuie la realizarea evidentelor cadastrale si a publicitatii imobiliare si implementarea acesteia la oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara; realizarea registrului permanent al cadastrului si publicitatii imobiliare ca o baza de date compatibila cu registrele de baza ale sistemului registrelor permanente.

Dezvoltarea managementului seviciilor publice locale Prin realizarea acestui obiectiv se urmareste imbunatatirea standardelor serviciilor publice locale, in special cele care privesc activitatile de alimentare cu apa si canalizare. Pentru aceasta se vor avea in vedere urmatoarele: crearea unei baze legale pentru fundamentarea juridica a serviciilor locale, avandu-se in vedere directivele Uniunii Europene referitoare la aceste servicii; dezvoltarea posibilitatilor de perfectionare si consiliere pentru implicarea sectorului privat in aceste activitati.

Acest obiectiv va fi sustinut de Legea serviciilor publice de gospodarie comunala, care va reglementa regimul juridic al serviciilor publice locale si va prevede obligatia de asumare pe baza contractuala a responsabilitatii prestatorilor de sevicii fata de utilizatori. Ministerul Administratiei Publice, prin intermediul Directiei Generale pentru Servicii catre Populatie, va fi in masura sa acorde asistenta autoritatilor locale in incheierea contractelor ce privesc participarea sectorului privat la realizarea acestor servicii si pentru stabilirea unor asocieri in vederea dezvoltarii si eficientizarii serviciilor publice locale. 308

Prioriti pe termen mediu Corelarea activitatii autoritatilor publice si crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice centrale si locale Pentru cresterea eficientei activitatii administratiei publice, este necesara modernizarea comunicarii institutionale prin introducerea tehnologiei informatiei. In acest scop, se urmareste dezvoltarea infrastructurii informatice, ceea ce va contribui la debirocratizarea, eficientizarea si cresterea calitatii serviciilor publice. Astfel, in functie de resursele financiare disponibile, se va elabora, incepand cu anul 2001, un program de creare si implementare a sistemului informational integrat la nivelul serviciilor publice din administratia centrala si locala. Sistemul informational integrat va avea in vedere: Informatizarea serviciilor de registratura si arhiva; Marirea gradului de siguranta in procesul de comunicatie dintre factorii de decizie; Posibilitatea comunicarii in timp real intre toti factorii implicati; Implicarea concreta si nemijlocita a cetatenilor in realizarea programului guvernamental prin intermediul initiativelor legislative din domeniul administratiei publice si reducerea timpului de transfer al informatiilor referitoare la reactia cetatenilor, catre cel care are initiativa legislativa; Dezvoltarea nivelului educational in domeniul legislativ si a responsabilitatii civice; Descongestionarea activitatii de preluare a petitiilor de la cetateni si optimizarea procesului de solutionare a petitiilor.

Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii de servicii publice Imbunatatirea relatiilor dintre administratie si utilizatorii serviciilor publice are loc, pe de o parte, prin descentralizarea si deconcentrarea serviciilor, cresterea autonomiei decizionale, debirocratizare si instituirea unei administratii eficace si, pe de alta parte, prin facilitarea participarii cetatenilor la luarea deciziilor. Se are in vedere realizarea unui serviciu public care sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si sa corespunda standardelor Uniunii Europene. In vederea transpunerii in practica a acestor deziderate, vor fi luate masuri privind: Simplificarea procedurilor administrative; Eliminarea paralelismelor din activitatea diverselor institutii publice; Rationalizarea procedurilor administrative si a circuitului documentelor; Selectionarea, pregatirea si instruirea functionarilor publici care lucreaza cu publicul; Extinderea utilizarii in administratia publica a echipamentelor si tehnologiilor informatice; Simplificarea procedurilor de emitere a avizelor si acordurilor, prin generalizarea sistemului ghiseului unic, ca factor de reducere a birocratiei.

O contributie semnificativa la realizarea unui serviciu public in folosul cetatenilor o aduce asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii, prin facilitarea accesului la informatii si prin stabilirea de programe obligatorii de audienta pentru demnitari si persoane cu functie de conducere din administratia publica centrala si locala. 309

De asemenea, se va urmari consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional, in special prin organizarea unor forme permanente de consultare a reprezentantilor acesteia si perfectionarea cadrului de functionare a democratiei participative. Pentru satisfacerea cerintelor cetatenilor de a avea servicii publice polivalente si usor accesibile, in zonele in care se constata o insuficienta a serviciilor administrative, se are in vedere: Reunirea, in acelasi sediu, a unui numar de servicii publice de natura diferita (servicii ale administratiei publice centrale, ale colectivitatilor locale, de asigurari sociale, servicii industriale si comerciale); Asigurarea unei polivalente in preluarea si rezolvarea dificultatilor prin cooperarea intre aceste servicii; Folosirea comuna a mijloacelor fixe si a echipamentelor; Oferirea unei palete mai ample de prestatii prin personalizarea situatiilor si instituirea unui sistem operational de luare a deciziilor rapide.

Intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental Capacitatea de luare a deciziilor la nivel guvernamental este dependenta de existenta unui aparat de lucru capabil sa parcurga rapid si eficient etapele premergatoare procesului de luare a deciziilor politice. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si HG nr. 400/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului, precum i procedurile de supunere spre adoptare a acestora, instituie un proces logic si secvential de elaboare a politicilor si obligativitatea de a intreprinde consultarea interministeriala. Primul Ministru, in functie de natura si complexitatea problemei, poate decide constituirea unei structuri cu caracter consultativ, de regula comisie interministeriala, care analizeaza, coreleaza si armonizeaza interferentele sectoriale generate de rezolvarea problemei. Activitatea structurii cu caracter consultativ parcurge etape legate de identificarea si analiza problemelor, formularea optiunilor posibile si alegerea optiunilor viabile, premergatoare procesului efectiv de luare a deciziilor. Cresterea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental este determinata de marirea eficientei activitatii grupurilor interministeriale constituite la nivel de secretari de stat pentru diverse domenii de activitate. Totodata, intarirea capacitatii de luare a deciziilor la nivel guvernamental este strans legata de imbunatatirea coordonarii la nivelul expertilor din ministere pentru formularea politicilor sectoriale si elaborarea reglementarilor. Avand in vedere importanta identificarii si analizarii diferitelor optiuni de politici, evaluarii impactului acestora (economic, social sau de mediu), estimarii costurilor si fezabilitatii implementarii acestora, se are in vedere perfectionarea aplicarii reglementarilor privind evaluarea consecintelor economice si sociale ale proiectelor de acte normative. Intarirea capacitatii institutionale pentru dezvoltare rurala si promovarea accesului la serviciile de infrastructura In domeniul dezvoltarii si modernizarii localitatilor rurale, sunt prevazute investitii in infrastructura rurala cu scopul imbunatatirii dotarilor tehnico-edilitare (alimentare cu apa si gaze, canalizare, telefonie etc.) si cresterii nivelului de trai in aceste localitati. Pentru realizarea acestui obiectiv, Ministerul Administratiei Publice deruleaza un Program de Dezvoltare Rurala, finantat de Banca Mondiala. Valoarea acestui program este de 120 milioane 310

USD (100 milioane USD contributia Bancii Mondiale si 20 milioane USD contributia administratiilor locale). Scopul acestui program este realizarea de investitii in infrastructura rurala (drumuri judetene sau comunale, alimentari cu apa si gaze, retele electrice, etc.). Programul se desfasoara in doua etape: Prima etapa cuprinde 20 de comune din 5 judete selectate din 5 zone de dezvoltare ale Romaniei. In aceste comune se va acorda asistenta tehnica pentru identificarea prioritatilor si pregatirea proiectelor de investitii. Suma alocata acestei etape este de 40 milioane USD din partea Bancii Mondiale, fiecare administratie locala trebuind sa participe cu o contributie (in natura) in valoare de 10-20% din suma acordata de Banca Mondiala. Durata acestei etape este de 2 ani; A doua etapa reprezinta extinderea proiectului de la cele 5 judete la intreaga tara. Aceasta etapa este conditionata de rezultatele primei etape. Suma alocata acestei etape este de 60 milioane USD din partea Bancii Mondiale, fiecare administratie locala trebuind sa participe cu o contributie (financiara sau in natura) de 10-20% din suma acordata de Banca Mondiala. Durata acestei etape este de 3 ani.

Dezvoltarea sistemului de cadastru si publicitate imobiliara si actualizarea permanenta cu datele furnizate de cadastrele de specialitate si cele rezultate din tranzactiile sporadice Se va finaliza Proiectul Cadastrului General si al Publicitatii Imobiliare care se desfasoara in baza Legii nr. 132/1998, avand ca principale realizari : Introducerea cadastrului general in majoritatea teritoriului judetelor proiectului; Interconectarea OJCGC cu ONCGC si BCF la un server central, care sa asigure securitatea circuitului civil de circulatie a terenurilor prin inregistrarea tranzactiilor efectuate in timp real; Furnizarea datelor neclasificate, de interes public, rezultate din cadastrul general, tuturor persoanelor fizice si juridice interesate. Armonizarea tehnica a tuturor cadastrelor de specialitate, pentru preluarea in cadastrul general a datelor continute de catre acestea; Introducerea cadastrului general in cel putin 30% din teritoriile administrative ale fiecarui judet; Dotarea cu echipamentele necesare si instruirea continua a personalului oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie.

De asemenea, se vor continua masurile privind: -

311

312

6.

NECESITI FINANCIARE

Prin editia 2001 a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana s-a asigurat o baza stabila pentru prioritizarea, monitorizarea si actualizarea obiectivelor, precum si identificarea resurselor aferente acestora, astfel incat obiectivul strategic al integrarii in structurile Uniunii Europene sa nu fie afectat de dificultatile conjuncturale prin care trece Romania. Aceasta editie a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta rezultatul cooperarii dintre institutiile nationale, indeosebi intre organismele responsabile in domeniul integrarii europene si cel bugetar. Dialogul intern a fost orientat in mod prioritar spre: Identificarea necesitatilor si corelarea acestora cu politicile sectoriale; Evaluarea capacitatii de implementare a proiectelor (obiective/masuri) in contextul acoperirii multianuale a asistentei financiare; Evaluarea efortului bugetar propriu, inclusiv capacitatea de cofinantare, in conditiile restrictiilor bugetare; Orientarile Phare, care au in vedere ca din asistenta nerambursabila Phare 30% sa revina dezvoltarii institutionale si 70% investitiilor, care presupun aproximativ 25% cofinantare nationala.

Acest capitol concentreaza necesitatile de finantare pentru implementarea acquis-ului comunitar in perioada 2001-2004 si indica sursele de finantare a acestora. Capitolul a fost elaborat pe baza informaiilor furnizate de instituiile implicate n actualizarea PNAR, a proieciilor bugetare pentru anii 2001-2004 i a informaiilor i estimrilor privind sursele de finanare extern pentru perioada respectiv. In mecanismul de planificare financiara asociata obiectivelor si masurilor din PNAR, s-a acordat prioritate selectarii de obiective si masuri a caror implementare poate fi asigurata cu un grad ridicat de certitudine. Necesitatile financiare pentru perioada 2001-2004 au avut in vedere: prioritatile din Parteneriatul pentru Aderare si Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana; constrangerile bugetare actuale la co-finantarea proiectelor datorita structurii cheltuielilor bugetare si a mediului macroeconomic inconsistent; perspectivele viitoare de crestere a co-finantarii in conditiile modificarilor din structura cheltuielilor bugetare (ex. eliberarea de resurse noi prin scaderea costurilor cu finantarea datoriei publice ca urmare a perspectivei scaderii ratelor dobanzii in economie, adancirea procesului de descentralizare etc.); perspectiva atragerii de resurse de la organismele financiare internationale, mai mult indreptate in directia co-finantarii unor programe; imbunatatirea mecanismelor de planificare multianuala a bugetului si de management al cheltuielilor bugetare.

Necesitatile financiare pe care le suporta Romania sub forma cofinantarii, in vederea realizarii obiectivelor de adoptare a acquis-ului comunitar, au fost corelate cu asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene, iar pentru anul 2001 ea a fost deja cuprinsa in prevederile bugetare. 313

Romania are capacitatea de a finanta/cofinanta obiectivele legate de aderare la Uniunea Europeana. Aceasta impune faptul ca Romania trebuie sa acorde o atentie speciala, pe de o parte, in cadrul exercitiilor PNAR, Parteneriat de Aderare, programare a asistentei financiare si elaborare a bugetului national, corelarii politicilor sectoriale si prioritizarii obiectivelor, iar pe de alta parte, implementarii eficiente a acestor politici si atingerii obiectivelor. La stabilirea necesitatilor financiare s-au avut in vedere si sursele externe rambursabile pe care Romania le primeste de la organizatiile financiare internationale, surse care incepand cu anul 2001 trebuie sa fie atrase in mai mare masura pentru asigurarea cofinantarii. Obiectivele si masurile din PNAR reflecta in principal asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala necesara implementarii acquis-ului comunitar si investitiile pentru compatibilizarea infrastructurii din Romania cu acquis-ul comunitar. Acestea se subordoneaza prioritatilor strategice legate de indeplinirea cerintelor pentru participarea in cadrul Pietei Unice si pregatirea pentru participarea la sistemul institutional din cadrul Uniunii Europene. Metodologia utilizat la evaluarea necesitilor financiare a) surse interne surse publice (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale). S-au avut in vedere sumele necesare finantarii si/sau cofinantarii cuprinse in bugetul pe anul 2001 in vederea realizarii obiectivelor prioritare ale procesului de pregatire pentru aderarea la UE. Pentru perspectiva financiara 2002-2004, dimensionarea necesarului anual de finantare din surse publice interne, pentru fiecare masura si obiectiv, s-a realizat prin aplicarea unei cresteri de pana la 10% asupra sumelor aferente anului anterior; cresterea asumata este reflectia atat a unei imbunatatiri calitative a climatului economic si in consecinta a unei cresteri a veniturilor bugetare ca urmare a dezvoltarii activitatilor economice, dar si rezultatul unei potentiale schimbari in structura cheltuielilor bugetare care va elibera resurse noi in perioada urmatoare; surse private.

b) surse externe rambursabile. S-au avut in vedere contractele de credit semnate si esalonarile primirii acestora in anii perspectivei financiare 2001-2004 (BIRD, BERD, BEI, Banca Mondiala, etc); c) surse nerambursabile comunitare (fonduri Phare, ISPA, SAPARD, asistenta bilaterala din partea statelor membre UE). In ceea ce priveste Programul Phare, s-au avut in vedere doar sumele care au fost autorizate prin memorandumurile deja incheiate (Phare 1998, 1999 si 2000), inclusiv cele previzionate in cadrul exercitiului de programare Phare 2001. Instituiile beneficiare de asisten Phare au utilizat ca reper general momentul contractrii fondurilor, i anume estimri de contractare pentru anii 2001, 2002 i 2003. In tabelul de necesiti financiare au fost cuprinse in exclusivitate contractrile de fonduri deja aprobate, inclusiv cele previzionate n cadrul exerciiului de programare Phare 2001. Nu s-au inclus estimrile privind alocrile din bugetul Phare 2002, 2003 sau 2004. Pentru programele incluse n Memorandum-urile de finanare Phare 1998 si 1999, au fost incluse in anexa financiara, in coloana aferenta anului 2001, sumele ce au mai ramas de contractat. Pentru programele incluse n Memorandumul de finanare Phare 2000, fiecare instituie beneficiar a realizat o estimare a sumelor ce se vor contracta n anii 2001 i 2002 (termenul final de contractare a programului Phare 2000 este luna noiembrie 2002). Pentru programele ce vor fi incluse n Memorandumul de finanare Phare 2001 (care va fi semnat n trimestrul III al anului curent), s-au facut estimri de contractare pentru anii 2001, 2002 i 2003 (n acest sens s-a recomandat ca n anul 2001 estimarea contractrii s fie de circa 10% din 314

bugetul programului, n anul 2002 30%, iar n anul 2003, ultimul an pentru contractarea programului Phare 2001, 60%). Programele Phare 2000 i 2001 ce beneficiaz sau vor beneficia de cofinanare cu sume de la bugetul de stat s-au menionat innd cont de procentul de cofinanare stabilit pentru fiecare program n parte (aceste cofinanri difer de la o instituie la alta, funcie de proiect). Pentru sumele ce reprezint cofinanare s-a avut n vedere faptul c n primul an de implementare este puin probabil s se contracteze ntreaga sum din proiect i, de asemenea, este puin probabil s se execute pli. n acest sens, sumele ce reprezint cofinanare au fost menionate, dup caz, ncepnd cu anul al doilea de implementare. In ceea ce priveste Programul ISPA, instituiile responsabile (Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei i respectiv Ministerul Finanelor Publice/Ministerul Apelor i Proteciei Mediului) au cuprins n centralizator att contribuia comunitar, ct i partea de cofinanare de la bugetul de stat aferent, pentru fiecare an de derulare a proiectului, n funcie de estimrile de pli pentru fiecare proiect (cash flow). In ceea ce priveste Programul SAPARD, s-a avut n vedere ca suma alocat din bugetul pe anul 2000 al UE pentru Romnia (aproximativ 153 MEURO) s fie defalcat, n funcie de estimrile de pli, pn la sfritul anului 2002. Cadrul multianual al programarii necesitatilor financiare pentru perioada 2001-2004 se prezinta dupa cum urmeaza: - MEURO 2001 TOTAL Surse interne din care: - Publice - Private Surse rambursabile din care: - BIRD - BERD - BEI - BDCE - Alte surse Surse nerambursabile din care: Uniunea Europeana - Phare - ISPA - SAPARD - Alte surse UE 1396,1 541,73 (38,8%) 494,2 (35,39%) 47,53 468,40 (33,5%) 168,12 35,08 196,62 12,40 56,18 385,97 (27,6%) 373,23 (26,73%) 325,94 45,49 1,8 2002 2321,15 648,96 (27,96%) 527,38 (22,72%) 121,58 1101,85 (47,47%) 147,58 47,19 539,49 3,89 363,70 570,34 (24,57%) 557,78 (24,03%) 264,48 139,47 153,25 0,58 2003 1589,35 508,74 (32%) 468,25 (29,46%) 40,49 682,24 (42,92%) 32,55 32,25 350,20 267,24 398,37 (25,06%) 391,54 (24, 91%) 190,73 200,54 0,27 2004 1012,19 452,72 (44,72%) 409,82 (40,48%) 42,90 380,51 (37,59%) 2,15 9,75 198,86 169,75 178,96 (17,68%) 178,01 (17,58%) 15,48 162,53 0,95 315

Alte surse 12,74 12,56 6,83 Nota: cifrele procentuale sunt raportate la totalul necesitatilor financiare

Efortul financiar total al statului roman pentru realizarea obiectivelor prioritare asumate de catre autoritati, in perioada 2001-2004, va reprezenta cca. 75-80% din necesarul total de finantare, din care: resurse bugetare (28-40% din total), la care se adauga finantarea externa rambursabila (33-47% din total). Finantarea externa nerambursabila se situeaza intre 20-28% din totalul finantarii, evoluand de la 27% in anul 2001 la 17,68% in anul 2004, odata cu cresterea capacitatii interne de finantare. Necesitatile financiare pe capitole ale PNAR se prezinta, sintetic, astfel: A. Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana Masurile luate vizeaza consolidarea cadrului institutional si a sistemului de coordonare a activitatii de integrare europeana. Necesitatile financiare pentru indeplinirea obiectivelor propuse sunt de 29,45 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 12,65 MEURO (cca. 43,1% din total). Finantarea externa nerambursabila este de 16,80 MEURO. B. Criteriile politice Obiectivele pentru perioada 2001-2004 au in vedere masuri pentru protectia copilului, independenta si eficienta sistemului judiciar si capacitatea de implementare a acquis-ului comunitar in domeniul justitiei si a afacerilor interne, lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate si nu in ultimul rand situatia minoritatilor din Romania. Necesitatile financiare pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu sunt de 381.19 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 289.01 MEURO surse publice (75.81% din total) si 36.29 MEURO finantare externa rambursabila (9.5 % din total). Finantarea externa nerambursabila este de 55.89 MEURO (cca. 14.66% din total). Democratia si statul de drept, masuri anticoruptie, intarirea si eficienta sistemului judiciar: Masurile vizeaza in special intarirea capacitatii institutionale pentru combaterea coruptiei si dezvoltarea unei infrastructuri adecvate prin pregatirea continua a magistratilor, auditorilor de justitie si a personalului auxiliar; pregatirea in domeniul dreptului comunitar a magistratilor si extinderea sistemului informatizat de management al dosarelor si a unei biblioteci juridice electronice. Necesitatile financiare pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu in perioada 20012004 sunt de 34,02 MEURO (8,9% din total), din care: 0,87 MEURO surse publice, 22 MEURO surse rambursabile si 11,15 MEURO surse nerambursabile. Protectia copilului: Necesitatile financiare totale pentru perioada 2001-2004 sunt de 341,66 MEURO, iar efortul financiar al statului roman (resurse publice si finantare externa rambursabila) reprezinta 301,18 MEURO, cca. 88,15% din total. Acest lucru demonstreaza intentia clara a autoritatilor de a rezolva problemele legate de protectia copiilor abandonati, masurile luate vizand: intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local, dezvoltarea si diversificarea serviciilor comunitare integrate pentru protectia copilului, restructurarea/inchiderea institutiilor rezidentiale de protectie a copilului, respectiv dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia comunitara. Evolutia surselor de finantare in perioada 2001-2004 se prezinta astfel: 286,89 MEURO surse publice, 14,29 MEURO surse rambursabile, 40,47 MEURO surse nerambursabile. Drepturile si protectia minoritatilor: Masurile vizeaza in principal imbunatatirea situatiei socio-economice in comunitatile de romi. Finantarea masurilor in perioada 2001-2004 este asigurata din resurse publice si se ridica la 0,28 MEURO. 316

C.

Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE

Obiectivele si masurile vizeaza alinierea legislatiei la legislatia comunitara privind indeplinirea celor patru libertati (libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor), politicile sectoriale, aspectele economice si financiare, coeziunea economica si sociala, inovatia, protectia mediului, justitia si afacerile interne etc. Necesitatile financiare pentru indeplinirea obiectivelor privind capacitatea de asumare a obligatiilor de membru in perioada 2001-2004 se ridica la cca. 5815,82 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 1839,63 MEURO (cca. 31,63% din total) finantare interna si 2533,68 MEURO finantare rambursabila (cca. 43,56% din total). Finantarea nerambursabila se ridica la 1442,51 MEURO (cca. 24,8% din total). Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor Masurile si obiectivele vizeaza armonizarea legislatiei si dezvoltarea cadrului institutional pentru a participa la Piata Unica Europeana. Necesitatile financiare totale estimate in perioada 2001-2004 pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu sunt de 49,88 MEURO, din care: surse interne 10,25 MEURO si surse nerambursabile 39,63 MEURO. Politica industriala Necesitatile financiare totale in perioada 2001-2004 se ridica la 155,48 MEURO. Efortul financiar al statului roman (surse publice) se ridica la aproximativ 94,53 MEURO, iar asistenta externa rambursabila la 48,8 MEURO. Finantarea externa nerambursabila este de 12,15 MEURO. Masurile vizeaza in principal cresterea competitivitatii industriale si accelerarea procesului de privatizare. Politica agricola Necesitatile financiare totale in perioada 2001-2004 sunt de aproximativ 353,53 MEURO. Efortul financiar al statului roman (surse publice) se ridica la aproximativ 149,27 MEURO iar asistenta externa rambursabila la 27,4 MEURO. Finantarea externa nerambursabila este de 176,86 MEURO. Principalele obiective vizeaza dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative pentru implementarea Politicii Agricole Comunitare, continuarea armonizarii legislatiei si intarirea capacitatii administrative in domeniul viticol, armonizarea statisticii agricole din Romania cu standardele europene, promovarea dezvoltarii durabile si integrate a sectorului agricol si a zonelor rurale prin intermediul programului SAPARD. Politica in domeniul transporturilor Romania a acordat un interes deosebit politicii transporturilor in perioada urmatoare, pornind de la considerentul ca o economie competitiva de piata nu se poate dezvolta fara o infrastructura adecvata. Necesitatile financiare totale in perioada 2001-2004 insumeaza 3138,7 MEURO. Efortul financiar al statului roman reprezinta 697,17 MEURO (22,21%) surse interne si 2067,83 MEURO (65,88%) surse rambursabile. Finantarea externa nerambursabila este de 373,7 MEURO (11,9%). Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Restructurarea sectorului real trebuie sa fie insotita de o politica adecvata de dezvoltare regionala in contextul dezvoltarii economiei nationale. In acest sens, este urmarita intarirea capacitatii institutionale a structurilor nationale si regionale implicate in elaborarea si implementarea politicilor de dezvoltare regionala, realizarea unei politici nationale de dezvoltare regionala care sa coreleze obiectivele strategice sectoriale cu cele regionale si restructurarea intreprinderilor si reconversia profesionala prin intermediul programului RICOP. Programul beneficiaza de o alocare Phare de 100 MEURO, impartita pe componente astfel: plati compensatorii pentru intreprinderile aflate in planul de restructurare (28 MEURO), lucrari publice destinate imbunatatirii calitatii vietii pentru comunitatile afectate de procesul restructurarii industriale (14 317

MEURO), initiativa de promovare a crearii de locuri de munca (9 MEURO), acordarea de stimulente pentru dezvoltarea IMM in zonele afectate de inchiderea intreprinderilor (30 MEURO), acordarea de ajutor social si oferirea de oportunitati pentru crearea de locuri de munca in zonele afectate de restructurare prin crearea de servicii sociale (10 MEURO) si asistenta tehnica (9 MEURO). Datorita complexitatii sale si deoarece vizeaza diferite sectoare, programul RICOP a fost inclus la capitolul privind Politica regionala, cu suma ramasa de contractat. Necesitatile financiare totale pentru perioada 2001-2004 sunt de 676,73 MEURO. Efortul financiar al statului roman reprezinta 383,21 MEURO (cca. 56,62% din total). Finantarea externa nerambursabila este de 293,52 MEURO (43,37% din total). Politica in domeniul concurentei O economie de piata functionala presupune existenta unui climat concurential. In perioada 20012004 vor fi adoptate masuri vizand intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor de supraveghere a concurentei si ajutorului de stat. Evolutia surselor de finantare in perioada 2001-2004 se prezinta astfel: 1,2 MEURO surse publice si 2 MEURO surse nerambursabile. Intreprinderile mici si mijlocii Masurile au ca obiectiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si favorabil dezvoltarii sectorului IMM si imbunatatirea accesului IMM la surse de finantare. Efortul financiar al statului roman (surse publice) se ridica la 113,16 MEURO (cca. 68,9%) iar asistenta tehnica externa rambursabila la 9,79 MEURO (5,96%). Finantarea externa nerambursabila reprezinta 41,22 MEURO. Stiinta si cercetare; Educatie, formare profesionala si tineret Eforturile financiare ale statului roman (surse publice) in domeniul colateral dezvoltarii unei economii competitive, care sa poata face fata concurentei si presiunilor de piata in perioada 20012004, sunt de 160,19 MEURO, iar asistenta tehnica rambursabila 128,91 MEURO. Finantarea externa nerambursabila reprezinta 54,25 MEURO. D. Reforma administratiei publice Romania trebuie sa-si canalizeze eforturile pentru crearea conditiilor necesare pentru integrarea europeana prin ajustarea adecvata a structurilor administrative. In acest sens, obiectivele avute in vedere vizeaza continuarea reformei administratiei publice prin intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice, crearea unui corp profesionist de functionari publici, intarirea capacitatii institutionale locale pentru dezvoltare rurala si promovarea accesului la serviciile de infrastructura, consolidarea procesului de descentralizare administrativa si financiara si intarirea autonomiei locale etc. Necesitatile financiare totale pentru indeplinirea obiectivelor propuse sunt de 92,33 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2001-2004 este de 10,86 MEURO (cca. 11,76% din total) si 63,03 MEURO finantare externa rambursabila (cca. 68,26% din total). Finantarea externa nerambursabila reprezinta 18,44 MEURO (19,97%).

318