CUPRINS

1.PREZENTAREA CIRCUITULUI ELECTRONIC CE URMEAZA A FI REALIZAT DESCRIEREA FUNCTIONARII CIRCUITULUI

2.STABILIREA PROIECTULUI ELECTRIC

3.STABILIREA ETAPELOR TEHNOLOGICE CORESPUNZATOARE FABRICATIEI CIRCUITULUI

4.PROIECTAREA SI FABRICAREA CABLAJULUI IMPRIMAT,DESCRIERE PROCES TEHNOLOGIC

5.MONTAREA COMPONENTELOR SI CONDUCTOARELOR DE LEGATURA

6.TESTAREA.

CAP.1
PREZENTAREA CIRCUITULUI ELECTRONIC CE URMEAZA A FI FABRICAT. FUNCTII ELEMENTE COMPONENTE TENSIUNI DE ALIMENTARE.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII CE SE IMPUN PENTRU FOLOSIREA LUI.

FUNCTII AVERTIZORUL SONOR MARSARIER ESTE UTIL CONDUCATORILOR AUTO LA MERSUL IN MARSARIER AL AUTOVEHICOLELOR DEOARECE AVERTIZEAZA SONOR PERSOANELE CARE SE AFLA IN APROPIEREA AUTOVEHICOLULUI SI EVITA PRODUCEREA UNOR ACCIDENTE AUTO. MONTAJUL PREZENTAT REPREZINTA O SIRENA ;BI-TONALA;CE POATE FI ATASATA UNUI AUTOTURISM PENTRU SEMNALIZARI ACUSTICE LA MERS INAPOI,SI AMPLASAT SUB CAPOTA INTR-UN LOC PERMISIV SI COMUNICATIV CU EXTERIORUL.

ELEMENTE COMPONENTE. TRANZISTORI NPN DIFUZOR REZISTORI

CONDENSATORI POLARIZATI CONDENSATORI. TENSIUNI DE ALIMENTARE. AVERTIZORUL SE VA CONECTA CU BORNA ;+; 12V LA INTRERUPATORUL DE MARSARIER AMPLASAT LATERAL DREAPTA JOS CUTIEI DE VITEZE, FIE LA BECUL CE LUMINEAZA MERSUL INAPOI, IAR CU BORNA ;-; LA MASA(SASIU). MASURI DE PROTECTIE A MUNCII CE SE IMPUN PENTRU FOLOSIREA LUI. MONTAREA ACESTUI DISPOZITIV SE VA FACE NUMAI DE UN ELECTRICIAN AUTO AUTORIZAT.

CAPITOLUL2
STABILIREA PROIECTULUI ELECTRIC. 1. SCHEMA BLOC CU INTERCONECTAREA ANSAMBLELOR: SCHEMA CABLAJ AVERTIZOR MARSARIER

SCHEME ELECTRICE CU NUMELE COMPONENTELOR; REZISTORI:

R1 =100K R7=1K

R2 =1K R3=100K R4=100K

R8=470K R9=2K R10=470K

R5=1K R6=2K CONDENSATORI C1=10microF C2=10microF C3=22nF C4=22nF TRANZISTORI NPN 1=BC171 2=BC171

R11=5ohm

CONDENSATORI POLARIZATI C5=10microF C6=470microF DIFUZOR

8 OHM 1,5W

3=bc171 4=BC171

5=BD135 6=BD137

REZISTORUL-ESTE O PIESA COMPONENTA DIN CIRCUITELE ELECTRICE A CAREI PRINCIPALA PROPRIETATE ESTE REZISTENTA ELECTRICA. CONDENSATORUL- ESTE UN DISPOZITIV ELECTRIC PASIV CE INMAGAZINEAZA ENERGIE SUB FORMA UNUI CIMP ELECTRIC INTRE

DOUA ARMATURI INCARCATE CU O SARCINA ELECTRICA EGALA DAR DE SEMN OPUS.UNITATEA DE MASURA ESTE FARADUL. TRANZISTORUL BIPOLAR ESTE UN DISPOZITIV SEMICONDUCTOR CU DOUA JONCTIUNI IN SUCCESIUNE NPN SAUPNP.CELE TREI ZONE SE NUMESC EMITOR(E),BAZA(B) SI COLECTOR(C).SE FOLOSESTE IN CIRCUITELE ELECTRONICE ANALOGICE SI DIGITALE PENTRU A AMPLIFICA SAU TRANSMITE UN SEMNAL ELECTRIC. VALOARE MAXIMA ABSOLUTA PENTRU BC 171 PUTERE DISIPATIE=300mW CURENT MAXIM COLECTOR=100 Ma TENSIUNE COLECTOR BAZA=50V TENSIUNE COLECTOR-EMITOR=45V TENSIUNE BAZA-EMITOR=6V TRANZISTOR BD137: TENSIUNE COLECTOR-BAZA=60V TENSIUNE COLECTOR-EMITOR=60V TENSIUNE EMITOR-BAZA=5V CURENT COLECTOR=1,5A FABRICATIA CIRCUITULUI INTEGRAT. PROIECTAREA UNUI CABLAJ IMPRIMAT INCLUDE UN NUMAR DE ETAPE SI ANUME:

1)STABILIREA STRUCTURII CABLAJULUI IMPRIMAT:MONO,DUBLU SAU MULTISTRAT,TIPUL GAURILOR(METALIZATE SAU NU),MODUL DE MONTARE AL PIESELOR(IN GAURI ,PE SUPRAFATA SAU COMBINAT.),STABILIREA TEHNOLOGIEI DISPONIBILE PENTRU FABRICATIE SI PERFORMANTELE ACESTEIA. 2)STABILIREA CONFIGURATIEI PLACII: FORME ,DIMENSIUNI,DECUPARI ,DEGAJARI,MOD DE MONTARE/FIXARE IN ECHIPAMENT. 3)EXECUTAREA DESENULUI CABLAJULUI ESTE O OPERATIE CARE DE REGULA IMPLICA REVENIREA LA PRIMELE DOUA ETAPE. PENTRU EVITAREA SUPRASOLICITARII IN CURENT A CONDUCTOARELOR, ASIGURAREA DISTANTEI CORESPUNZATOARE INTRE CONDUCTOARE,EVITAREA FORMARII DE ZONEFIERBINTIREDUCEREA CUPLAJELOR PARAZITE(CAPACITIVE SAU INDUCTIVE) ASIGURAREA UNEI DENSITATI REZONABILE DE COMPONENTE SI CONDUCTOARE.REZULTATUL ACESTEI ACTIVITATI ESTE O IMAGINE A CABLAJULUI PE SUPORT DE HIRTIE SAU SUB FORMA UNUI FISIER IN MEMORIA CALCULATORULUI. 4)GENERAREA LISTEI CONEXIUNILOR. LISTA ESTE FURNIZATA DE PROGRAMUL DE DESENARE PE CALCULATOR SI POTE FI COMPARATA CU LISTA CONEXIUNILOR GENERATA DE PROGRAMUL DE INTOCMIRE A SCHEMEI ELECTRICE. 5)REALIZAREA SCHITEI DE ASAMBLARE ESTE UN DESEN LA SCARA 1:1 PE CARE APAR SILUETELE PIESELOR CU NUME SI POLARIZARI, GAURILE DE LIPIRE SI CONDUCTOARELE IMPRIMATE.SCHITA DE ANSAMBLU

SERVESTE PENTRU VERIFICAREA CORECTITUDINII PROIECTARII CABLAJULUI SI POATE FI GENERATA DE CALCULATOR PE ECRAN SAU PE HIRTIE, LA IMPRIMANTA. 6)GENERAREA FILEI CU DATE PENTRU EXECUTIA GAURILOR:POZITIILE SI DIAMETRELE TUTUROR GAURILOR.FILA ESTE NECESARA MASINII DE GAURIT IN COORDONATE. 7)REALIZAREA DESENULUI DE ASAMBLARE,PE CARE APAR:PLACA IN CONFIGURATIA FINALASI SILUETELE PIESELOR IN POZITIA DE MONTARE. 8)REZULTATELE SIMULARII ELECTRICE PE ANSAMBLU CU INDICAREA PUNCTELOR DE TEST.ESTE RECOMANDATA SIMULAREA REGIMULUI TERMIC,CARE ARE CA REZULTATHARTA TERMICAA CIRCUITULUI. STRUCTURA SI CONFIGURATIA PLACILOR PRIN STRUCTURA CABLAJULUI SE INTELEGE NUMARUL DE STATURI. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE, MODUL DE MONTARE A PIESELOR,MODUL DE TRATARE A GAURILOR.MODUL SI MATERIALUL DE ACOPERIRE AL CONDUCTOARELOR.LA STABILIREA STRUCTURII CABLAJULUI SE IAU IN CONSIDERARE URMATORII FACTORI; 1)COMPLEXITATEA SCHEMEI ELECTRICE; O SCHEMA SIMPLA POATE FI REALIZATA SI PE CABLAJ MONOSTRAT IAR UNA COMPLICATA NECESITA O PLACA CU DOUA SAU TREI STRATURI. 2)TEHNOLOGIA DISPONIBILA; SCHIMBAREA UNEI TEHNOLOGII COSTA FOARTE MULT ASA CA NICI NU SE PUNE PROBLEMA MODIFICARII PENTRU UN SINGUR PRODUS.DIN ACEST MOTIV SE FOLOSESC CABLAJE DUBLU STRAT CU GAURI METALIZATE PENTRU CIRCUITE SIMPLE.

FORMA, DIMENSIUNILE SI MODUL DE FIXARE APLACILOR SE STABILESC DIN CONSIDERENTE MECANICE SAU FUNCTIONALE DE ASPECT,CONDITII DE RACIRE.CELE MAI UTILIZATE SUNT PLACILE IN FORMAT ;EUROCARD; EUROCARD SIMPLU 100X160mm EUROCARD DUBLU 233,4X160mm SAU 233,4X220mm PENTRU EXECUTAREA DESENULUI ESTE ESENTIALA CUNOASTEREA UNOR INSUSIRI ALE CABLAJELOR IN PRIMUL RIND CELE ELECTRICE. FABRICAREA CABLAJELOR INCEPE CU PRELUCRARILE MECANICE GENERALE;TAIEREA PLACILOR LA FORMELR SI DIMENSIUNLE NECESARE, EXECUTAREA DECUPATURILOR, URMATOAREA ETAPA CONSTA IN CURATAREA SUPORTULUI.CURATAREA SE FACE IN FUNCTIE DE SUPORT SI DE IMPURIFICAREA SUPRAFETEI PRIN ABRAZIUNE,ATAC CHIMIC, SPALARE CU SOLVENTI ORGANICI SI INTOTDEAUNA CU MULTA APA(APA DEIONIZATA).USCAREA SE FACE PRIN SUFLARE CU AER CALD.PLACILE TREBUIE UTILIZATE IMEDIAT DUPA CURATARE. IMPRIMAREA IMAGINII CONSTA IN TRANSPUNEREA IMAGINII CABLAJULUI PE SUPORT. IMPRIMAREA SE POATE FACE ; IN IMAGINE POZITIVA CIND SINT ACOPERITE TRASEELE VIITOARELOR CONDUCTOARE IMPRIMATE.IN TEHNOLOGIILE MODERNE, APROAPE DE FINAL SE FACE DEPUNEREA UNEI MASTI SELECTIVE DE LIPIRE. ACEASTA SE REALIZEAZA PRIN ACOPERIREA INTREGII SUPRAFETE A CABLAJULUI CU EXCEPTIA LOCULUI UNDE SE VOR EXECUTA LIPIRI CU O PELICULA DE LAC TERMOREZISTENT,ELECTROIZOLANT.LACUL ESTE

TRANSLUCID SI ASIGURA PROTEJAREA CONDUCTOARELOR IN TIMPUL LIPIRII SI LA ACTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU. TEHNOLOGIILE SUBSTRACTIVE CELE MAI RASPINDITE IN PREZENT,SE BAZEAZA PE FOLOSIREA SEMIFABRICATELOR PLACATE CU FOITA DE CUPRU.INDEPARTAREA CUPRULUI SE FACE PRINCORODARE MECANICA SAU CHIMICA.CORODAREA MECANICA SE FACE PRIN FREZARE PE MASINI COMANDATE DE CALCULATOARE.CORODAREA CHIMICA ESTE MULT MAI FOLOSITA, AVIND PRODUCTIVITATE MARE, EXISTIND IN MULTE VARIANTE, CU DIFERITE COSTURI SI CALITATI ALE CABLAJELOR IN FUNCTIE DE NECESITATI SI TEHNOLOGIE.TEHNOLOGII ADITIVE-SE FOLOSESC IN VARIANTA COMBINATA DE CUPRARE CHIMICA SI ELECTROCHIMICA.SE FOLOSESTE UN SUPORT IZOLANT CARE SE PRELUCREAZA MECANIC SI SE GAURESTE DUPA CARE SE CURATA,APOI SE CATALIZEAZA INTREAGA SUPRAFATA SI SE FACE O CUPRARE CHIMICA,REALIZIND UN STRAT SUBTIRE PENTRU A FACE CONDUCTOARE PE INTREAGA SUPRAFATA.DUPA IMPRIMAREA DESENULUI IN IMAGINE NEGATIVA,SE TRECE LA CUPRARE GALVANICA URMEAZA METALIZAREA CONDUCTOARELOR SI APOI INLATURAREA CERNELII PROTECTOARE.DUPA O SCURTA CORODARE,PENTRU INDEPARTAREA STRATULUI DE CUPRU DEPUS CHIMIC SE FACE DECONTAMINAREA.DUPA CONTROL VIZUAL SE DEPUNE MASCA SELECTIVA DE LIPIRE.IN TEHNOLOGIA DE SINTEZA CONDUCTOARELE SI IZOLANTUL DINTRE ELE SE REALIZEAZA PRIN DEPUNERI SUCCESIVE DE MATERIAL, DE REGULA PE SUPORT DE CERAMICA.SE FOLOSESC DOUA VARIANTE; TEHNOLOGIA PATURILOR GROASE

TEHNOLOGIA PATURILOR SUBTIRI IN TEHNOLOGIA PATURILOR GROASE CONDUCTOARELE DINTR-UN STRAT SE OBTIN PRIN VOPSIRE CU PASTA DE SARURI METALICE FOLOSIND O MASCA SERIGRAFICA.DUPA REDUCERE PRIN ARDERE SE OBTIN TRASEELE METALICE.IZOLANTUL SE DEPUNE SUB FORMA DE PASTA CERAMICA.DUPA ARDERE PENTRU INTARIREA CERAMICII SE TRECE LA FORMAREA URMATORULUI STRAT.IN TEHNOLOGIA PATURILOR SUBTIRI METALUL PENTRU CONDUCTOARE SI IZOLANTUL CERAMIC SE DEPUN PRIN EVAPORAREA IN VID A SUBSTANTEI, INCALZITA LA TOPIRE.IN VID INAINTAT MOLECULELE SE DEPLASEAZA RECTILINIU IN FASCICULE MOLECULARE IONICE.IN TEHNOLOGIA PATURILOR SUBTIRI NU EXISTA PRACTIC LIMITE IN COMPLEXITATEA CABLAJELOR SI IN NUMARUL DE STRATURI.DEZAVANTAJELE PROCEDEULUI CONSTAU IN REZISTENTA SCAZUTA A CONDUCTOARELOR SI FRECVENTA DESTUL DE MARE A DEFECTELOR DE STRUCTURA. CABLAJELE REALIZATE PRIN TEHNOLOGII DE SINTEZA PERMIT O FOARTE MARE DENSITATE DE COMPONENTE, CARE INTOTDEAUNA SE MONTEAZA PE SUPRAFATA. FRECVENT ,ASTFEL DE CABLAJE SE FOLOSESC PENTRU CIRCUITE INTEGRATE HIBRIDE.