Hazarde naturale -Tornadele-

Simonca Eliza Clasa a XI-a F

Definitie: Tornadele sunt furtuni violente din categoria curenilor de tip turbionar (vrtej, vortex) cu aspect de plnie sau coloan n rotaie rapid, al cror diametru poate varia de la civa zeci de metri la circa 2 km. Iau nastere i evolueaz deasupra oraselor, la contactul dintre o mas de aer cald i o mas de aer rece.

Formarea tornadelor
Multe tornade, chiar i cele mai puternice, se formeaz dintr-un tip de furtun cu descrcri electrice cunoscut ca supercelul (n linia de vijelie ce precede naintarea unui front rece). O supercelul este o furtun cu tunete i fulgere, cu o durat mare de via i un diametru ntre 10 i 16 km, care poate dura mai multe ore, parcurge sute de kilometri i poate da natere mai multor tornade. Tornadele dintr-o supercelul apar adesea una dup cealalt, astfel nct ceea ce pare a fi dezastrul provocat de o singur tornad este de fapt rezultatul uneia noi care s-a format exact n locul unde cea precedent s-a stins. Cteodat au loc adevrate rbufniri de supercelule, fiecare dintre ele putnd forma mai multe vortexuri succesive.

Nici o tornad nu seamn cu cealalt dar o condiie esenial de formare este cldura excesiv si vantul la niveluri joase care isi schimba directia si viteza odata cu inaltimea.

Pe msur ce temperatura crete, aerul rece se incalzeste, particulele aerului se indeparteaza una de cealalta, aerul devine foarte cald i mai putin dens, deci se ridica.

Cnd aerul cald i umed ntlnete o mas de aer rece i uscat se ridic mpingnd stratele de deasupra. Incepe deja formarea unui nor de furtun.

Furtuna se dezvolt rapid poate fi nsoit de ploi, tunete i fulgere.

Curentul turbionar de aer se rotete n jurul centrului de joas presiune cu viteze care pot depi 500 km/h, iar viteza de naintare a tornadei poate atinge 110 km/h. O tornad devine vizibil datorit vaporilor de ap condensati din stratele exterioare.

In 1971, Theodore Fujita - profesor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in tornade, a alcatuit un sistem de clasificare a fortei unei tornade care ii poarta numele si care este bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Aceasta clasificare este totusi una subiectiva chiar daca specialistii o folosesc destul de des pentru aprecierea intensitatii tornadelor.

Scara Fujita (F - Scale) : F0 viteza vantului intre 60-100 km/h.

F1 - viteza vantului intre 100-180 km/h.

F2 - viteza vantului intre 180-250 km/h.

F3 -

viteza vantului intre 250-330 km/h.

F4 - viteza vantului intre 330-400 km/h.

F5 - viteza vantului intre 400-520 km/h.

Rspndirea tornadelor

Statele Unite au cel mai mare numr anual de tornade, circa 1000.
Regiunea cu frecvena cea mai mare este ,,Tornado Alley ( Aleea Tornadelor ), o zon care se ntinde de la cmpia de coast a Golfului Texas spre nord, prin estul Dakotei de Sud. Iarna tornadele sunt de obicei limitate la cmpia de coast din jurul golfului. Australia se afl pe locul doi. Tornadele se mai formeaz i n China, India, Rusia, Anglia i Germania,Bangladesh.

Tornado Alley Golful Mexic ls sud, muntii la vest si faptul ca nu exista bariere fizice de la aceasta regiune si pana la Polul nord, determina schimbarea maselor de aer de la cald la rece si invers, cu diferente foarte mari de presiune.

Tornade in America
Tornada din Attica, Kansas

S-a produs in 12 mai 2004, a fost o tornada de gradul F4, atingand o viteza a vantului de 340 km/h. Furtuna a produs in jur de 18 tornade si a cauzat moartea a aproximativ 400 de oameni, populatia din Attica fiind de 716 oameni.

Tornada din Pampa, Texas

S-a produs in 8 iunie 1995, de gradul F4, a durat 4 ore si a produs daune de sute de dolari, a ridicat in aer camioane de 11.000 kg, viteza vanturilor a atins 396 km/h.

Tornada din Moore, Oklahoma City.

A avut loc in 3 mai 1999, a fost o tornada de gradul F5, diametrul vortexului a atins 2,8 km, au murit aproximativ 3000 de oameni, 72 de tornade au atins pamantul in acea zis si au traversat 13 state in timp de 16 ore. A fost cea mai costisitoare tornada.

Fenomenul se desfoar att de rapid nct avertizarea populaiei este ineficient. Un pas nainte n prognoza tornadelor este asigurat de radarele doppler care detecteaz picturile de ap din interiorul norilor i permit meteorologilor s studieze forma, viteza i orientarea curenilor de aer.

Tornadele din Romania - rezultatul incalzirii globale

In luna august a anului trecut, am avut de indurat temperaturi peste media normala. Cu alte cuvinte, furtunile de scurta durata, insotite de tornade sau de trombe marine nu pot fi prevazute, spun meteorologii. Radiatiile solare si gazele cu efect de sera determinate de activitatea umana au dus la incalzirea climei in Europa, cu un grad Celsius, si asta numai in ultimul secol. Pare putin, dar iata ca efectele au inceput sa se vada inclusiv in Romania, o tara care prin pozitia ei geografica nu era tocmai un taram propice pentru astfel de evenimente meteo neobisnuite. Meteorologii nu au cum sa ne linisetasca. Ei spun ca incalzirea globala va continua chiar daca emisiile gazelor cu efect de sera ar ramane constante. Asadar este cazul sa ne pregatim sa vedem tot mai des semne inspaimantatoare din cer si de pe mare.

Bibliografie:

Uragane si Tornade autor Morris Neil, editura Arc 100 de catastrofe naturale Internet Megadezastre: Tornadele- CD terra magazin Tornadele Finley John Park Aleea Tornadelor Howard Bluestein Pe urmele furtunii- Discovery Channel