Sunteți pe pagina 1din 64
conf. Carmen Racanel CURS: saptamanile 1 - 5 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC1 PROIECT+LABORATOR: saptamanile
conf. Carmen Racanel CURS: saptamanile 1 - 5 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC1 PROIECT+LABORATOR: saptamanile
conf. Carmen Racanel
CURS: saptamanile 1 - 5 (3 ore/sapt.) ⇒ nota NC1
PROIECT+LABORATOR: saptamanile 1 - 10 (2 ore/2 sapt.)⇒ nota NPL1 (NP1+NL1)
nota N1
prof. Mihai Dicu

CURS: saptamanile 5 - 9 (3 ore/sapt.) nota NC2

nota N2

Nota finala examen = 0.5N1 + 0.5N2

CURS : 2 teste Sapt. 1 - curs 1 Sapt. 2 – curs 2 Sapt.
CURS : 2 teste Sapt. 1 - curs 1 Sapt. 2 – curs 2 Sapt.

CURS:

2 teste

Sapt. 1 - curs 1 Sapt. 2 – curs 2 Sapt. 3 – curs 3 Sapt. 4 – curs 4 Sapt. 5

TEST

EXAMEN

TEST

PROIECT + LABORATOR tema 1 tema 2 laborator 1 laborator 2 tema 3 Sapt. 10
PROIECT + LABORATOR tema 1 tema 2 laborator 1 laborator 2 tema 3 Sapt. 10

PROIECT + LABORATOR

tema 1 tema 2 laborator 1 laborator 2

tema 3 Sapt. 10 – predare

OBLIGATORIU

OBLIGATORIU

Nota teme 1, 2, 3 Nota laborator 1, 2

totalitatea lucrarilor care au ca scop sustinerea suprastructurii strazii, racordarea platformei la terenul natural,

totalitatea lucrarilor care au ca scop sustinerea suprastructurii strazii, racordarea platformei la terenul natural, asigurarea continuitatii si stabilitatii strazii

Lucrari:

- de terasamente

- de scurgere a apelor de suprafata si subterane

- de asigurare a stabilitatii

- de continuitate a caii: poduri, podete, viaducte, tuneluri

Lucrarile de terasamente:

- sunt lucrarile din pamânt ce sustin suprastructura si se racordeaza la terenul natural

- cuprind: executia sapaturilor, punerea în opera a pamântului în

umplutura, încarcarea si transportul pamântului, compactarea si finisarea

terasamentelor

Restul lucrarilor de infrastructura:

- rol de protectie si de sustinere a lucrarilor de terasamente

- rol de asigurare a stabilitatii caii

- platforma terasamentelor:

pante transversale în lung urmareste linia rosie a proiectului - taluzuri / borduri

urmareste linia rosie a proiectului - taluzuri / borduri Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a
• cota platformei strazii fata de terenul natural existent - în rambleu (în umplutura, deasupra
• cota platformei strazii fata de terenul natural existent - în rambleu (în umplutura, deasupra

cota platformei strazii fata de terenul natural existent

- în rambleu (în umplutura, deasupra terenului natural)

- în debleu (în sapatura, sub nivelul terenului natural)

- mixte (partial în umplutura, partial în sapatura)

Profilele transversale de terasamente

- standard

- individuale, speciale:

panta transversala a terenului este abrupta, peste 30% strada trece prin zone instabile, cu alunecari de teren strada trece prin zone inundabile sau cu ape subterane, la suprafata terenului

proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei strazii cu un plan vertical normal
proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei strazii cu un plan vertical normal

proiectia pe un plan vertical frontal a intersectiei suprafetei strazii cu un plan vertical normal pe axa sa în toti pichetii stabiliti în foaia sau carnetul de pichetaj max. 30 de m distanta între ele, în functie de relief. surprinde toate punctele caracteristice ale traseului strazii cuprinde:

punctele caracteristice ale traseului strazii cuprinde: - elementele necesare executiei infrastructurii strazii:
punctele caracteristice ale traseului strazii cuprinde: - elementele necesare executiei infrastructurii strazii:
punctele caracteristice ale traseului strazii cuprinde: - elementele necesare executiei infrastructurii strazii:
punctele caracteristice ale traseului strazii cuprinde: - elementele necesare executiei infrastructurii strazii:

- elementele necesare executiei infrastructurii strazii: dimensiuni,

cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elemente caracteristice lucrarilor de arta si dispozitivelor pentru scurgerea apelor

- elemente de suprastructura: latimea si grosimea structurii

rutiere, dimensiunea benzilor de încadrare, pantele transversale

Scop:

Scop: prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal strazii se poate calcula volumul de
Scop: prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal strazii se poate calcula volumul de

prezinta situatia reala, pichet cu pichet, în sens transversal strazii se poate calcula volumul de terasamente/lucrari si suprafetele de taluzat se stabilesc eventualele exproprieri

STRAZI:

in localitati urbane in localitati rurale

partea carosabila sau calea: partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor latime si panta transversala

partea carosabila sau calea:

partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor

latime si panta transversala (dinspre ax spre acostament) în aliniament si curba, mod de alcatuire si dimensiunile structurii rutiere

valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5

3 %);

transversale depinde de tipul de îmbracamintei (1,5 3 %); Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a
amplasarea pomilor sau a stalpilor de iluminat se face pe taluz Tehnologii specifice de realizare
amplasarea pomilor sau a stalpilor de iluminat se face pe taluz Tehnologii specifice de realizare
amplasarea pomilor sau a stalpilor de iluminat se face pe taluz Tehnologii specifice de realizare

amplasarea pomilor sau a stalpilor de iluminat se face pe taluz

platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea dispozitivului de scurgere a apelor umpluturi

platforma se gaseste deasupra terenului natural cu minim adancimea dispozitivului de scurgere a apelor

umpluturi destinate sustinerii suprastructurii caii

PLATFORMA h y>0
PLATFORMA
h
y>0
h h'
h
h'
Dupa înaltimea h a rambleelor: rambleuri mici cu h ≤ 0.50 m rambleuri mijlocii cu

Dupa înaltimea h a rambleelor:

rambleuri mici cu h 0.50 m

rambleuri mijlocii cu 0.50 m < h < 2.00 m

rambleuri înalte cu 2 < h < 12.00 m

rambleuri foarte înalte cu h 12.00 m (se executa proiecte speciale)

Înaltimea rambleului rezulta din cotele profilului longitudinal al drumului, din conditiile hidrologice si din conditiile de teren.

Regiuni de ses: rambleele mici si mijlocii: înaltime minima rezultata din conditia ca apele care

Regiuni de ses:

rambleele mici si mijlocii:

înaltime minima rezultata din conditia ca apele care stagneaza în apropierea strazii sau cele provenite prin ascensiune capilara sa nu umezeasca patul drumului:

prin ascensiune capilara sa nu umezeasca patul drumului: h = 0.50 m în regiuni uscate, în

h = 0.50 m în regiuni uscate, în care apele se scurg usor si nu

exista posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltratii; când terenul este permeabil, în mod exceptional h poate fi redus la 0.20 m;

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 0.50 – 0.60 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h ≥ 0.70 – 0.50 – 0.60 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h 0.70 – 0.80 m – în situatia în care exista o scurgere insuficienta a apelor si pericolul ascensiunii apelor subterane;

pentru nisipuri fine sau argiloase: h ≥ 1.50 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h ≥ 1.80 m – în 1.50 m iar pentru argile nisipoase sau prafoase: h 1.80 m – în situatia în care apele stagneaza timp îndelungat în zona drumului;

care apele stagneaza timp îndelungat în zona drumului; ≥ 0.50 m deasupra nivelului apelor maxime, în

0.50 m deasupra nivelului apelor maxime, în vecinatatea lucrarilor de arta si în zonele inundabile.

h

Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5 îndepartarea stratului vegetal

terenul natural: aproape orizontal sau are o înclinare mai mica de 1:5

îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10

0.20 m

îndepartarea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 0.20 m terenul natural: înclinare mai mare de

terenul natural: înclinare mai mare de 1:5 dar pâna la 1:3 îndepartarea stratului vegetal + trepte de înfratire

min. 1.00 m
min. 1.00 m
terenul natural: înclinare mai mare de 1:3 masuri contra alunecarilor de teren (se asigura stabilitatea

terenul natural: înclinare mai mare de 1:3 masuri contra alunecarilor de teren (se asigura stabilitatea rambleelor):

contraforti, contrabanchete, ziduri de sprijin sau pamânt armat

contrabancheta
contrabancheta
Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Taluzarea rambleelor inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al pamântului folosit,

Taluzarea rambleelor

inclinarea taluzului de rambleu: mai mica decât panta taluzului natural al pamântului folosit, pentru a împiedica alunecarea

inclinarea taluzului: în functie de înaltimea rambeurilor

ramblee mici, care se construiesc prin deplasarea laterala a pamântului din

camere de împrumut: taluzul = 1:3

1:5.

h
h
a pamântului din camere de împrumut: taluzul = 1:3 1:5. h Tehnologii specifice de realizare si
a pamântului din camere de împrumut: taluzul = 1:3 1:5. h Tehnologii specifice de realizare si
a pamântului din camere de împrumut: taluzul = 1:3 1:5. h Tehnologii specifice de realizare si
a pamântului din camere de împrumut: taluzul = 1:3 1:5. h Tehnologii specifice de realizare si
Taluzarea rambleelor pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala ) se pot adopta urmatoarele înaltimi,

Taluzarea rambleelor

pentru o înclinare de 2:3 (valoare uzuala) se pot adopta urmatoarele înaltimi, h ale rambleului:

maxim 6.00 m pentru ramblee din argile prafoase sau argile nisipoase

maxim 7.00 m pentru ramblee din nisipuri argiloase sau praf argilos

maxim 8.00 m pentru ramblee din nisipuri

maxim 10.00 m pentru ramblee din pietrisuri sau balasturi

Taluzarea rambleelor când rambleul are o înaltime, H, mai mare decât valorile, h, prezentate mai

Taluzarea rambleelor

când rambleul are o înaltime, H, mai mare decât valorile, h, prezentate mai sus dar nu peste 12.00m:

înclinarea de 2:3 pe h

înclinare de 1:2 pe H-h

H h
H
h
Taluzarea rambleelor când piciorul taluzului se executa în albia majora a unui râu: inclinare de

Taluzarea rambleelor

când piciorul taluzului se executa în albia majora a unui râu:

inclinare de 1:2

1:4, în functie de natura pamantului folosit.

+ masuri necesare de consolidare

0.50m
0.50m
Umplutura se realizeaza cu pamânt de calitate controlata adus cu mijloace de transport la locul

Umplutura se realizeaza cu

pamânt de calitate controlata

adus cu mijloace de transport la locul de executie al rambleuluiUmplutura se realizeaza cu pamânt de calitate controlata se asterne în straturi uniforme parale le cu

se asterne în straturi uniforme paralele cu linia rosie a proiectului, pe le cu linia rosie a proiectului, pe

întreaga latime a rambleului, cu înclinari de 3

5%

spre exterior (spre taluz)

strat de grosimea variabila în functie de posibilitatile utilajului de compactare, natura pamântului si ut ilajele cu care se transporta pamântul compactare, natura pamântului si utilajele cu care se transporta pamântul

Înclinarea transversala a patului strazii este egala cu cea a îmbracamintii strazii putand sa ajunga pana la 4%.

Pamântul folosit pentru umpluturi poate fi orice tip, exceptie facând mâlurile, turbele, argilele umede sau

Pamântul folosit pentru umpluturi poate fi orice tip, exceptie facând mâlurile, turbele, argilele umede sau inghetate, pamânturi cu ghips sau sarate.

Pamânturile trebuie sa aiba umiditatea optima de compactare, indicele de consistenta peste 0.50 si sa respecte anumite reguli:

de consistenta peste 0.50 si sa respecte anumite reguli: straturile de pamânt coeziv îmbibate cu ape

straturile de pamânt coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul executiei nu se pot acoperi cu un alt strat fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare corespunzatoare (uscare sau tratare cu praf de var)

corespunzatoare (uscare sau tratare cu praf de var) pamanturile necoezive se pun în opera la partea

pamanturile necoezive se pun în opera la partea superioara a rambleelor si se astern în straturi plane pe toata latimea rambleului

în cazul straturilor de pamânt argilos este necesara intercalarea de straturi de nisip de 20

în cazul straturilor de pamânt argilos este necesara intercalarea de straturi de nisip de 20 – 40 cm grosime si cu înclinari de 2-3% de straturi de nisip de 20 – 40 cm grosime si cu înclinari de 2-3% de la axa spre taluz, la fiecare 0.80-1.00 m pe înaltimea rambleului

0.80 - 1.00 m 0.20 - 0.40 m
0.80 - 1.00 m
0.20 - 0.40 m

în scopul de a elimina umiditatea din corpul rambleului, marginile dinspre taluz ale straturilor se vor realiza cu pamant mai permeabil corpul rambleului, marginile dinspre taluz ale straturilor se vor realiza cu pamant mai permeabil

atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita din derocari la partea superioara a
atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita din derocari la partea superioara a

atunci când la executia rambleului se foloseste piatra provenita din derocari la partea superioara a umpluturii pe 1.50 m se va utiliza material mai marunt ce se poate compacta, evitându-se tasarile inegale

1.50m
1.50m
Extinderea lucrarilor de terasamente (în cazul modernizarilor de strazi): simetric fata de axa prin modificarea

Extinderea lucrarilor de terasamente (în cazul modernizarilor de strazi):

simetric fata de axa

prin modificarea axei

de strazi): simetric fata de axa prin modificarea axei Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a
de strazi): simetric fata de axa prin modificarea axei Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a
de strazi): simetric fata de axa prin modificarea axei Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a
platforma se gase ş te sub nivelul terenului natural pentru a se ajunge la nivelul

platforma se gaseşte sub nivelul terenului natural

pentru a se ajunge la nivelul platformei strazii din profilul în lung, se vor executa sapaturi pe adâncimi variabile în functie de cotele de executie.

se executa dispozitive de colectare si evacuare a apelor de suprafata (santuri, rigole) de o parte si de alta a platformei

inaltimea de sapat: diferenta de cota dintre teren si cale + grosimea stratului de forma

de cota dintre teren si cale + grosimea stratului de forma Tehnologii specifice de realizare si
terenuri accidentate: înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care apare spre coasta:

terenuri accidentate: înaltimea debleului care se ia în considerare este cea care apare spre coasta:

h' h
h'
h

debleu mic situat pe coasta: se scoate la zi prin decaparea pamântului din aval si transformarea in profil mixt:

pamântului din aval si transformarea in profil mixt: Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor
inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00 m este în functie de natura

inclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maximum 12.00 m este în functie de natura pamântului din sapatura:

pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3)

din sapatura: pentru pamânturi argiloase: 1,0:1,5 (2:3) pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0 1,0:0,5 pentru

pentru pamânturi marnoase: 1,0:1,0

1,0:0,5

pentru pamânturi macroporice (loess si pamânturi loessoide): 1,0:0,1

roci stâncoase alterabile: 1,0:1,5

1,0:1,0

roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1 roci tâncoase, stabile: 1,0:0,1 pozitie verticala sau consola (semitunel) Daca

roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1

roci stâncoase nealterabile: 1,0:0,1 roci tâncoase, stabile: 1,0:0,1 pozitie verticala sau consola (semitunel) Daca

roci tâncoase, stabile: 1,0:0,1

pozitie verticala sau consola (semitunel)

stabile: 1,0:0,1 pozitie verticala sau consola (semitunel) Daca debleul taie pamânturi de naturi di ferite, taluzul
stabile: 1,0:0,1 pozitie verticala sau consola (semitunel) Daca debleul taie pamânturi de naturi di ferite, taluzul
stabile: 1,0:0,1 pozitie verticala sau consola (semitunel) Daca debleul taie pamânturi de naturi di ferite, taluzul
stabile: 1,0:0,1 pozitie verticala sau consola (semitunel) Daca debleul taie pamânturi de naturi di ferite, taluzul

Daca debleul taie pamânturi de naturi diferite, taluzul poate fi executat cu pante diferite, corespunzatoare caracteristicilor fiecarui pamânt.

strada se gaseste partial în rambleu, partial în debleu Tehnologii specifice de realizare si reabilitare
strada se gaseste partial în rambleu, partial în debleu Tehnologii specifice de realizare si reabilitare
strada se gaseste partial în rambleu, partial în debleu Tehnologii specifice de realizare si reabilitare
strada se gaseste partial în rambleu, partial în debleu Tehnologii specifice de realizare si reabilitare

strada se gaseste partial în rambleu, partial în debleu

strada se gaseste partial în rambleu, partial în debleu Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a
- parte carosabil ă - trotuare - platforme pentru circula ţ ia tramvaielor (linii de

- parte carosabilă

- trotuare

- platforme pentru circulaţia tramvaielor (linii de tramvai)

- piste pentru ciclişti

- borduri de încadrare

- benzi de staţionare / spaţii de parcare adiacente părţii carosabile sau trotuarelor

- fâşii libere respectiv zone verzi rezervate pentru amplasarea de instalaţii subterane, stâlpi de iluminat sau telefonie, parapete, indicatoare rutiere, plantaţii, coşuri de gunoi, reţele edilitare, eventual galerie vizitabilă etc.

- taluzuri, zone de racordare la construcţii sau la terenul invecinat, ziduri de sprijin

- rigole, santuri, drenuri

Partea carosabil ă partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor - latime - panta transversala
Partea carosabil ă partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor - latime - panta transversala

Partea carosabilă

partea centrala special amenajata pentru circulatia vehiculelor

- latime

- panta transversala (dinspre axa spre trotuar) în aliniament si curba

- mod de alcatuire

- dimensiunile structurii rutiere (valoarea pantei transversale depinde de tipul de îmbracamintii)

Felul imbracamintii drumului Pantele transversale în aliniament,   % Imbracamintea partii carosabile:
Felul imbracamintii drumului Pantele transversale în aliniament,   % Imbracamintea partii carosabile:

Felul imbracamintii drumului

Pantele transversale în aliniament,

 

%

Imbracamintea partii carosabile:

 

-

pavaj de calupuri

 

2.5

pavaj de pavale normale si abnorme, impietruiri si macadam

pavaj de piatra bruta si bolovani Imbracaminti asfaltice Imbracaminti din beton de ciment

-

-

2.5

3.0

 

3.0

2.5

2.0

Imbracamintea trotuarelor:

 

- imbracaminti asfaltice

 

2.5

- impietruiri, balastari

3.0

- dale din beton

2.5

Imbracamintea in piete si platforme

0.5

2.5

Latimea: în standardele în vigoare una sau mai multe benzi de circula ţ ie Num
Latimea: în standardele în vigoare una sau mai multe benzi de circula ţ ie Num

Latimea:

în standardele în vigoare una sau mai multe benzi de circulaţie Numărul benzilor de circulaţie se stabileşte printr-un calcul al capacităţii de circulaţie a străzii. Lăţimea unei benzi de circulaţie variază între 2,75 m în localităţile rurale şi 3,50 m în cazul străzilor de categoria I şi II.

Pentru străzi de importanţă secundară se poate amenaja o singură bandă de circulaţie, prevăzându-se la anumite distanţe platforme de încrucişare.

În funcţie de intensitatea circulaţiei partea carosabilă cuprinde benzi duble sau multiple pentru fiecare sens de circulaţie.

Benzile de circulaţie pot fi grupate toate într-o singură cale de circulaţie sau pot fi despărţite între ele cu o zonă verde formând două sau trei căi de circulaţie

în aliniament: gabarit si spatiile de siguranta. în curba: se modifica cu supralargirea

T zv T zv PC zv T zv T
T zv
T zv
PC
zv
T zv
T

PC = parte carosabila T = trotuar zv = zona verde

Profil transversal de stradă cu o singură cale de circulaţie

T zv PC zv PC zv C T
T zv
PC
zv
PC
zv
C
T

PC = parte carosabila

C

= pista de ciclisti

T

= trotuar

zv = zona verde

Profil transversal de stradă cu două căi de circulaţie

T PC zv PC zv PC T PC = parte carosabila T = trotuar zv
T PC zv PC zv PC T PC = parte carosabila T = trotuar zv
T PC zv PC zv PC T
T PC
zv
PC
zv
PC
T

PC = parte carosabila T = trotuar zv = zona verde

Profil transversal de stradă cu trei căi de circulaţie

Trotuarele

Trotuarele elementele str ă zii, special amenajate ş i rezervate exclusiv circula ţ iei pietonilor. se
Trotuarele elementele str ă zii, special amenajate ş i rezervate exclusiv circula ţ iei pietonilor. se

elementele străzii, special amenajate şi rezervate exclusiv circulaţiei pietonilor.

se construiesc pe ambele laturi ale părţii carosabile au aceeaşi lăţime sau lăţimi diferite în funcţie de intensitatea traficului pietonal

poziţionarea trotuarului în lăţimea profilului transversal al străzii este diferită, în funcţie de categoria străzii şi destinaţia clădirilor ce mărginesc strada

tp zv T PC T zv tp PC = parte carosabila T = trotuar zv
tp
zv
T
PC
T
zv
tp
PC = parte carosabila
T = trotuar
zv = zona verde
tp = trotuar de protectie
străzi colectoare mărginite
de construcţii
fără magazine la parter

Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

T zv PC zv T
T zv
PC
zv
T

PC = parte carosabila T = trotuar zv = zona verde

artere magistrale mărginite de construcţii cu magazine la parter

T PC T
T
PC
T

PC = parte carosabila T = trotuar

tp zv T zv PC zv T zv tp PC = parte carosabila T =
tp zv T zv PC zv T zv tp PC = parte carosabila T =
tp
zv
T
zv
PC
zv
T
zv
tp
PC = parte carosabila
T = trotuar
zv = zona verde
tp = trotuar de protectie
tp
zv
T
PC
zv
tp
PC = parte carosabila
T = trotuar
zv = zona verde
tp = trotuar de protectie

construcţii fără magazine la parter, dar cu lăţime mai mare, ce măresc confortul optic al străzii

cu trotuar numai pe o parte

Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

L ăţ imea trotuarelor in functie de fluxul pietonilor de categoria str ă zii. Se
L ăţ imea trotuarelor in functie de fluxul pietonilor de categoria str ă zii. Se

Lăţimea trotuarelor

in functie

de fluxul pietonilor de categoria străzii.

Se are în vedere şi spaţiul necesar amplasării stâlpilor care susţin cablurile aeriene sau spaţiul pentru plantarea copacilor:

lăţimea trotuarului se mareste cu 0,50 – 2,00 m

pentru circulaţia unui şir de pietoni: T = 0,75 m

în zona pieţelor sau a gărilor T = 1,00 – 1,25 m

Categoria str ă zii IV III II I Num ă rul benzilor de circula ţ
Categoria str ă zii IV III II I Num ă rul benzilor de circula ţ

Categoria străzii

IV

III

II

I

Numărul benzilor de circulaţie

1

2

4

6

   

1,00

1,00

1,00

-

-

Lăţimea trotuarelor (m)

1,00

3,00

4,00

5,00

Declivitatea maximă a trotuarelor: 6% sau 8 %

Pantele transversale se stabilesc în funcţie de tipul îmbrăcăminţilor: 0.5 % - 3%

Platformele pentru circula ţ ia tramvaielor sunt cuprinse în l ăţ imea p ă r
Platformele pentru circula ţ ia tramvaielor sunt cuprinse în l ăţ imea p ă r

Platformele pentru circulaţia tramvaielor

sunt cuprinse în lăţimea părţii carosabile.

Lăţimea depinde de gabaritul vagoanelor modul de pozare al şinelor amplasarea stâlpilor care susţin cablul de energie

În general, şinele sunt amplasate la nivelul părţii carosabile în lungul axei sau de ambele părţi ale platformei centrale care separă căile de circulaţie

T zv PC P Tr PC zv T PC = parte carosabila P Tr =
T zv PC P Tr PC zv T PC = parte carosabila P Tr =
T
zv
PC
P Tr
PC
zv
T
PC = parte carosabila
P
Tr = platforma tramvai
şine amplasate în lungul axei
T
= trotuar
zv = zona verde
T
zv
PC
P Tr
zv
P Tr
PC
zv
T
PC = parte carosabila
P
Tr = platforma tramvai
T
= trotuar
zv = zona verde
şine amplasate de ambele părţi ale platformei centrale
Dac ă circula ţ ia este foarte intens ă , ş inele sunt amplasate pe
Dac ă circula ţ ia este foarte intens ă , ş inele sunt amplasate pe

Dacă circulaţia este foarte intensă, şinele sunt amplasate pe o platformă proprie,

decalate cu 15

20 cm faţă de nivelul părţii carosabile.

P Tr T zv PC PC zv T h
P Tr
T zv
PC
PC
zv
T
h

PC = parte carosabila

P

Tr = platforma tramvai

T

= trotuar

zv = zona verde

şine amplasate pe o plaformă proprie denivelată

Avantajele:

creşterea sigurantei circulaţiei;

creşterea capacităţii de circulaţie;

cheltuielile de investiţie reduse pentru amenajarea platformei

zgomotul şi vibraţiile au o intensitatea mai mică.

Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pistele pentru cicli ş ti în afara p ă r ţ ii carosabile - între
Pistele pentru cicli ş ti în afara p ă r ţ ii carosabile - între

Pistele pentru ciclişti

în afara părţii carosabile - între partea carosabilă şi trotuar, pe străzi de categoria I, II sau III.

Lăţimea pistei de ciclişti: 1,00 m pentru o bandă şi un sens de circulaţie 1,50 m pentru două benzi şi un sens de circulaţie 2,00 m pentru două benzi şi două sensuri de circulaţie

T zv PC zv C fl T
T zv
PC
zv
C fl
T

PC = parte carosabila

C

= pista de ciclisti

T

= trotuar

zv = zona verde fl = fasie libera

pistă pentru ciclişti separată de trotuar printr-o fâşie liberă

T zv PC zv C T bordura denivelata PC = parte carosabila C = pista
T zv PC zv C T bordura denivelata PC = parte carosabila C = pista
T zv PC zv C T bordura denivelata
T zv
PC
zv
C
T
bordura denivelata

PC = parte carosabila

C

= pista de ciclisti

T

= trotuar

zv = zona verde

pistă pentru ciclişti separată de trotuar prin bordură denivelată

Evacuarea apelor se face de-a lungul strazilor printr-un sistem de scurgere deschis sau sistem de
Evacuarea apelor se face de-a lungul strazilor printr-un sistem de scurgere deschis sau sistem de

Evacuarea apelor se face de-a lungul strazilor printr-un

sistem de scurgere deschis sau sistem de scurgere inchis

Sistemul de scurgere deschis (se foloseste pentru localitati mici si mijlocii):

se folosesc rigole sau santuri, în functie de forma, dimensiuni si de capacitatea de preluare a apelor de suprafata. Mai departe, apa se evacueaza in cursurile de apa naturale.

Are rolul de a îndeparta de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci când strada este în debleu.

1:m d 1:n h
1:m
d
1:n
h

h

Sant trapezoidal

Sant sau rigola triunghiulara

d 1:n h h Sant trapezoidal Sant sau rigola triunghiular a sant dreptunghiular Tehnologii specifice de

sant dreptunghiular

Sistemul de scurgere inchis : apele se scurg spre rigolele strazilor, se varsa in gurile
Sistemul de scurgere inchis : apele se scurg spre rigolele strazilor, se varsa in gurile

Sistemul de scurgere inchis:

apele se scurg spre rigolele strazilor, se varsa in gurile de canal, de unde ajung in conductele de canalizare subterane prin intermediul carora se evacueaza in cursurile de apa naturale.

Avantajele sistemului de scurgere deschis:

simplu

ieftin

Dezavantajele sistemului de scurgere deschis:

rigolele de pe strazi si intersectii trebuie sa fie rezistente este necesara executarea unor podete sau tuburi pentru scurgerea apelor partea carosabila se poate inunda periodic

Sistemul de scurgere inchis are avantajul ca apa se evacueaza rapid de pe strazi.

Se poate folosi si un sistem mixt: o parte din ape (din zona mai putin
Se poate folosi si un sistem mixt: o parte din ape (din zona mai putin

Se poate folosi si un sistem mixt:

o parte din ape (din zona mai putin populata) se evacueaza prin sistemul deschis care apoi este preluat de canalizarea subterana din zona localitatii populate intens.

Canalizarea apelor din precipitatii poate fi legata sau nu de reteaua de canalizare generala a localitatii.

Astfel pot fi urmatoarele tipuri de retele:

comune:

exista o singura retea de canalizare care preia toate apele din localitate separate:

reteaua de canalizare a localitatii preia doar apele menajere, industriale si altele; exista o retea speciala pt. apele din precipitatii mixte: exista doua sisteme de canalizare:

canalizarea orasului: ape menajere si industriale + apele din precipitatii slabe si cele din spalatul strazilor o retea de conducte speciale care este destinata preluarii apelor din ploi puternice sau torentiale, considerate ape curate.

Se poate folosi si un sistem mixt: o parte din ape (din zona mai putin
Se poate folosi si un sistem mixt: o parte din ape (din zona mai putin

Se poate folosi si un sistem mixt:

o parte din ape (din zona mai putin populata) se evacueaza prin sistemul deschis care apoi este preluat de canalizarea subterana din zona localitatii populate intens.

Canalizarea apelor din precipitatii poate fi legata sau nu de reteaua de canalizare generala a localitatii.

Astfel pot fi urmatoarele tipuri de retele:

comune:

exista o singura retea de canalizare care preia toate apele din localitate separate:

reteaua de canalizare a localitatii preia doar apele menajere, industriale si altele; exista o retea speciala pt. apele din precipitatii mixte: exista doua sisteme de canalizare:

canalizarea orasului: ape menajere si industriale + apele din precipitatii slabe si cele din spalatul strazilor o retea de conducte speciale care este destinata preluarii apelor din ploi puternice sau torentiale, considerate ape curate.

Strazile sunt supuse actiunii mai multor categorii de ape: - apele din precipitatii atmosferice (ploaia

Strazile sunt supuse actiunii mai multor categorii de ape:

- apele din precipitatii atmosferice (ploaia + topirea zapezilor) santuri si rigole laterale, sisteme de canalizare

influenteaza rezistenta si stabilitatea terasamentelor erodare sau chiar spalare a taluzurilor

- apa de suprafata care se scurge spre terasamente de pe terenul înconjurator santuri de garda si canale de evacuare a apei

- apa subterana (vapori, apa de higroscopicitate, apa adsorbita, apa libera etc.) drenuri

- ape curgatoare (râuri, pârâuri) regularizari de râuri, aparari de taluzuri si de maluri, constructii pentru combaterea râpelor, canale de scurgere etc.

- santuri la marginea platformei - santuri de garda - rigole la marginea platformei -

- santuri la marginea platformei

- santuri de garda

- rigole la marginea platformei

- rigole la bordura trotuarului

- rigole de acostament

- casiuri (pentru descarcarea rigolei de acostament la rambleu)

- lucrari de canalizare

- canale de evacuare

- puturi absorbante

Santuri laterale Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata La deblee

Santuri laterale

Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata

La deblee se executa obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri

obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri
obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri
obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri

La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri sau rigole

1.75 0.50 0.50
1.75
0.50
0.50

sant trapezoidal

1.00 0.25
1.00
0.25

rigola

h

h

h h Rigole si Santuri Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata

Rigole si Santuri

Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata

Evacuarea apelor din santuri se face la cel mult 500 m iar a apelor din rigole la cel mult 250 m, în depresiuni sau în cursuri de apa

1:m d 1:n
1:m
d
1:n

sant trapezoidal

1:m
1:m
1:n
1:n
sau în cursuri de apa 1:m d 1:n sant trapezoidal 1:m 1:n rigola Adâncimile minime si

rigola

Adâncimile minime si maxime prevazute sunt urmatoarele:

rigole: 0.20 m santuri: 0.30 m

0.40 m (atunci când se justifica tehnic si economic) 0.50 m

Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola
Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola

Rigola la marginea platformei cu sectiunea pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu)

pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola cu sectiunea betonata la marginea platformei
pavata (pereu sau placi prefabricate din beton simplu) Rigola cu sectiunea betonata la marginea platformei

Rigola cu sectiunea betonata la marginea platformei

simplu) Rigola cu sectiunea betonata la marginea platformei Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor
Rigola carosabila cu sectiunea betonata av and cu placuta carosabila din beton armat Tehnologii specifice
Rigola carosabila cu sectiunea betonata av and cu placuta carosabila din beton armat Tehnologii specifice

Rigola carosabila cu sectiunea betonata avand cu placuta carosabila din beton armat

Panta fundului santului o urmeaza pe cea a strazii Pe portiunile unde strada este în

Panta fundului santului o urmeaza pe cea a strazii Pe portiunile unde strada este în palier:

panta fundului santului: min. 0.25% în teren natural min. 0.1% daca se paveaza fundul (santuri pereate)

Santuri sau rigole neprotejate:

pantele maxime admise sunt în functie de tipul de pamânt:

- pentru pamânturi coezive: 2

- pentru pamânturi necoezive: 2

3%

5 %

Santuri sau rigole protejate:

pantele maxime admise sunt în functie de tipul de protectie:

- pereu uscat din piatra bruta negeliva, rostuit: 5%

- pereu zidit din piatra bruta negeliva sau piatra de râu cu mortar de ciment sau pereu din dale prefabricate din beton simplu pe pat din beton: 15%

- pereu din dale de beton simplu turnat monolit pe pat de nisip: 10%

- casiuri pe taluzuri înalte din piatra bruta sau

piatra de râu zidita cu mortar de ciment pe pat de beton : 67%

Tehnologii specifice de realizare si reabilitare a strazilor

conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Dimensionarea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de suprafata doua categorii de calcule: calcul

Dimensionarea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de suprafata

doua categorii de calcule:

calcul hidrologic, în urma caruia rezulta debitul hidrologic

calcul hidraulic, în urma caruia rezulta debitul hidraulic

Calculul hidrologic cantitatea apelor de suprafata colectata în bazinul de receptie aferent fiecarui dispozitiv de colectare si evacuare în parte în functie de debitul maxim dat de apele de ploaie

În calculul hidrologic, ploile sunt caracterizate prin:

durata: timp, în minute, de la începerea pâna la încetarea ploii intensitate: grosimea stratului de apa cazuta în unitatea de timp pe o suprafata de 1 m2 frecventa: numarul de repetari ale unei ploi de aceeasi durata si cu intensitatea mai mare sau cel putin egala cu cea considerata, într-o anumita perioada de timp

Q hg = m S i ⋅ ⋅ c ⋅ F m - coeficient de

Q

hg

=

m S i

c

F

m - coeficient de reducere care tine seama de capacitatea de înmagazinare pe santuri si canale; se stabileste în functie de durata de curgere, t:

- pentru t < 40 min., m = 0.8

- pentru t > 40 min., m = 0.9

S – suprafata bazinului de receptie aferent santului sau canalului, [ha] – se alege suprafata cea mai defavorabila în lungul strazii

S
S
i c – intensitatea de calcul a ploii: k i f c = t [l/s

i c – intensitatea de calcul a ploii:

k i f c = t
k
i
f
c =
t

[l/s ha]

Relatia dintre i c si t este de tipul unei parabole:

k – coeficientul ecuatiei parabolice (i c si t); se stabileste în functie de zona: ses, deal, munte

f – frecventa ploii de calcul f = 1/1 pentru strazi

t – durata ploii de calcul, [min.] (15 minute pentru ses, 10 minute pentru deal, 5 minute pentru munte)

pentru ses, 10 minute pentru deal, 5 minute pentru munte) Tehnologii specifice de realizare si reabilitare
F – coeficient de scurgere (< 1), dat de raportul între cantitatea de apa care

F – coeficient de scurgere (< 1), dat de raportul între cantitatea de apa care se scurge si cantitatea de apa din precipitatii.

Depinde de natura pamântului, de panta transversala, de gradul de acoperire cu vegetatie a suprafetei respective.

 

Coeficientul de scurgere, F

 

Situatia locala

Teren

Teren

Teren

 

impermeabil

semipermeabil

permeabil

Munte

1000 m

0.70-0.60

0.60-0.50

0.50-0.30

Munte

500 – 1000 m

0.60-0.50

0.50-0.30

0.30-0.20

Deal

150 – 500 m

0.50-0.30

0.30-0.20

0.20-0.10

Podisuri

150 m

0.30-0.20

0.20-0.10

0.10-0.05

Ses

150 m

0.20-0.10

0.10-0.05

0.05-0.00

Calculul hidraulic: se determina capacitatea de scurgere a dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor

Calculul hidraulic:

se determina capacitatea de scurgere a dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor din precipitatii, care depinde de forma si de marimea sectiunii transversale, de panta longitudinala si de rugozitatea fundului si a peretilor

Q hc

= v ω

[m3/s]

v este viteza medie admisibila în sectiune

v ⋅ ω [m3/s] v este viteza medie admisibila în sectiune v = C R ⋅

v = C R I

este viteza medie admisibila în sectiune v = C R ⋅ I [m/s] C – coeficientul

[m/s]

C – coeficientul de viteza functie de rugozitatea si raza hidraulica

C =

87 n 1 + R
87
n
1 +
R

(Bazin)

C =

1

n

R

y (Pavlovski)

n – coeficient de rugozitate

R – raza hidraulica R = ω P [m] P – perimetrul udat al sectiunii,

R – raza hidraulica

R =

ω

P

[m]

P – perimetrul udat al sectiunii, [m]

I – panta hidraulica a santului sau canalului în ipoteza scurgerii uniforme (se considera egala cu declivitatea drumului pe zona respectiva)

ω– sectiunea efectiva de scurgere, [m2] (cu 5 cm mai putin plina decât sectiunea totala).

debitul hidrologic trebuie sa fie mai mic decât debitul hidraulic