P. 1
Flora, Valea Cugirului

Flora, Valea Cugirului

|Views: 1,211|Likes:
Published by Valentin Chirosca
Historical view, from 1975, flora of the area known as Cugir Valley. Watershed ecosystem is changed, a lot of dams in the valley and in surrounding area change the shape of valley. Micro climate will change?
Contain index for alternate local names.
Historical view, from 1975, flora of the area known as Cugir Valley. Watershed ecosystem is changed, a lot of dams in the valley and in surrounding area change the shape of valley. Micro climate will change?
Contain index for alternate local names.

More info:

Published by: Valentin Chirosca on Jul 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $0.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

03/30/2014

$0.99

USD

pdf

text

original

Valea Cugirului

Flora

Documentul PDF a fost generat folosind librăria cu sursă deschisă mwlib. Accesați http://code.pediapress.com/ pentru mai multe informații. PDF generated at: Tue, 16 Oct 2012 06:54:50 UTC

Conținut
Articole
Nume alternative românești de plante Măr In Bumbac Carl Linné Plantă Malus Ceapă Usturoi Allium Leurdă Rosaceae Magnoliophyta Maloideae Rosales Cormobionta Magnoliatae Rosidae Hașmă Praz Usturoi sălbatic Ridiche Magnoliopsida Malvaceae Piciorul cocoșului Clasa Dicotiledonate Bujor românesc Fabaceae Traista-ciobanului Gutui Mur Păr Rubus Zmeur 1 17 19 21 23 26 30 32 37 38 40 42 44 47 48 49 50 51 52 54 56 57 59 60 61 62 65 65 68 69 73 75 76 86

Miere Rapiță Brassicaceae Trifoi Hrean Fabales Rosoideae Ghimpe Salcâm Plante melifere Păducel Mentă Floarea soarelui Asteraceae Cicoare Asterales Cichorium Busuioc Helianthus Lamiaceae Lavandula Asteridae Lamiales Robinia Prun Cais Prunoideae Prunus Porumbar Soc Rosa Măceș Calcar Talpa gâștei Alun Hrișcă Păpădie Tarhon

88 94 95 96 99 100 102 103 104 106 115 116 118 120 128 131 132 133 137 138 140 142 143 144 145 147 150 151 155 156 158 159 161 166 168 169 170 172

Angelică Cucuta Cimbrișor Corcoduș Fag Iarba șarpelui Limba mielului Boraginaceae Mărar Nu-mă-uita Hermafrodit Roiniță Urzică Salcie Zălog (arbust) Apiaceae Brânca-ursului Angelica Apiales Arțar tătăresc Castravete Fasole Dovleac Porumb Sfeclă Sfeclă roșie Sfeclă de zahăr Spanac Cereale Cimbru (Thymus) Coriandru Cucurbitaceae Dipsacales Dovlecel Liliatae Magnoliidae Malpighiales Melissa

172 173 173 175 176 179 180 181 182 184 187 188 190 192 197 199 199 202 204 205 206 210 212 214 216 217 219 220 222 224 227 229 231 233 233 234 235 237

Morcov Poaceae Prun roșu Prunus dulcis Pyrus Tei argintiu Tei pucios Trandafir Urzică moartă albă Țelină Margaretă Ranunculus Linaceae Crin Merișor Nap Măcriș Dianthus Astragalus Ferigă Garoafă Plop Rogoz Stejar Sunătoare Agriș Bob Chimen Cătină albă Lobodă Lăptucă Măzăriche Ochiul-boului Peliniță Podbal Sânger Șofran Tei

238 242 243 244 245 246 247 248 252 254 257 258 260 261 262 262 263 264 267 268 270 271 273 274 277 279 281 284 286 289 290 291 291 292 293 294 296 299

Anthemis Busuiocul cerbilor Calendula Cireș Ghindă Gulia Hieracium Liatris Magnolia Muștar Piersic Năsturel Sălcioară Ardei Bujor Ciulin Coada-calului Degețel Dragavei Frag Frasin Ghiocel Gorun Iarbă-roșie Lalea Liliac Lumânărică Mei Mesteacăn Măselariță Narcisă Pelin Pătlagină Păștiță Roșcov Răcovină Schinduf Secară

301 302 304 306 308 309 309 310 312 314 315 317 319 320 321 322 323 326 328 329 330 332 336 337 338 340 340 342 344 348 349 352 354 357 359 362 364 366

Soia Sovârf Zambilă Șofrănel Mușchi (plantă) Sulfină Ranunculaceae Finic Garofiță albă de stânci Mac de grădină Știr Salvie Arin Arnică Bamă Cală Cimbru Ciumăfaie Conopidă Corn Crețișoară Crețușcă Dracilă Dud alb Dud negru Floarea-cucului Forsiția Frezie Ghimbir Gura leului Hamei Iarba osului Ienupăr Jneapăn Lemn dulce Leuștean Molid Mușețel

369 370 372 373 375 376 378 380 382 383 385 386 387 389 390 392 392 395 397 397 398 399 401 402 404 405 406 408 411 414 416 418 420 422 424 426 427 429

Mărul lupului Mătrăgună Nuc Năut Obligeană Orz Osul iepurelui Ovăz Plop alb Plop negru Păstârnac Revent Rostopască Scai vânăt Stejar brumăriu Voinicică Zorea Zâmbru Ștevie

432 434 435 439 442 445 447 449 451 452 453 454 456 458 460 460 462 462 463

Referințe
Sursele și contribuitorii articolelor Sursele, licențele și contribuitorii imaginilor 465 472

Licențele articolelor
Licență 486

Nume alternative românești de plante

1

Nume alternative românești de plante
Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__

A
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Abelmoschus esculentus (syn. Hibiscus esculentus) - bamă, bamie, ocra, bambă, bamie, bamne, bamnă Abies alba - brad, porob Abutilon theophrasti - teișor, pristolnic, crucea-pâinii, floarea-crucii Acanthus longifolius - talpa-ursului, matrună, pălămidă, brânca-ursului; Acer platanoides - arțar, velniș, harțar(iu), ațar, arceriu, arceriu, platan Acer tataricum - arțar tătărăsc, gladiș, glădici, verigar Achillea cartilaginexa - strănutătoare, cănăcei (pl.), ciucurei (pl.), rotoțele-albe (pl.), schinteiuțe-albe (pl.) Achillea millefolium - coada șoricelului Aconitum - omag, omeag , mierea-ursului, toaie, cucurbețea, cucurbețică, dalac, fasolea-cioarei, lepădătoare, lingura-frumoaselor, lingura-popii, păsulică, Acorus calamus - obligeană, calm, spetează, trestie-mirositoare, speribană, spetejoară Adianthum capillus venéris - părul-fetei, buricul-Vinerei, buruiană-de-bubă-neagră, părul-Maicii-Domnului, părul-orfanei, percica-fetei Adonis aestivalis - ruscuță, cocoșel de câmp, chimen-câinesc, iarba-cocoșului. Adonis vernalis, flammea et autumnalis - ruscuță, cocoșel, scânteiță, spânț, dediței-galbeni (pl.). Agrostemma githago - zizanie, năgară, neghină, mălură, plevilă, negreață, pleavă. Agrostis stolonifera - iarba-câmpului Ailanthus altissima (et glandulosa) - cenușar, oțetar fals, arbore-puturos Aira caespilosa - păiuș, păiș, pipiriguță, târsoacă, iarba-bălții, iarbă-lungă Ajuga genevensis - suliman, gubănaș, lavrentină, vinețică, vineriță, iarbă-de-greutate. Ajuga laxmanni - avrămeasă, avrămească, barba-boierului, cârstănească, cristeneasă Ajuga reptans - vineriță, lavrentină, tămâiță, vineț Albizia julibrissin - ghiulbersin, arborele de matase Alchemilla vulgaris- crețișoară, brumărie, plașcă, umbrarul-doamnei Alisma plantago - limbăriță, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, pătlagină-de-apă, podbal-de-apă Allium ascalonicum - hașmă, ceapă-franțuzească, eșalot Allium cepa - ceapă, ceapă de sămânță: arpagic, orceag, parpangică, puiac, puiț, șapă Allium fistulosum - ceapă-ciorească, cepșoare (pl.), ceapă-lungă Allium porrum - praz, horceag, poroaică, poroi, pur, ceapă-albă, ceapă-blândă, coada-vacii Allium sativum - usturoi, ai Allium ursinum - leurdă, ai-ciorăsc, ai-de-pădure, ai-sălbatic, aiuț, ai-ciorasc, aliu, aliu de iunie, leoardă, leordă Allium vineale - usturoi sălbatic, samuraslă, pur Alnus - arin, arinde Alopecurus pratensis - coada vulpii Alsine vera - mierliță Althaea rosea - nalbă, rujă, rujulină Amaranthus retroflexus - știr Andromeda polifolia - ruginare Androsace chamaejasme - lăptișor, laptele-stâncii, primuliță Androsace obtusifolia -

trei-răi.). țeler. doamnă-mare.unghia găii Astrantia major . breabăn. iarbă-bărboasă.ruginiță. iarbă-mirositoare • Anthriscus cerefolium (syn.păștiță. măgdălan. usturoi. asmățúi. ovăscior.ovăz. floarea-oștilor. roit. măidănaș • Angelica archangelica . știr-negru Asarum europaeum . oiță. breabăn.). pâinea-paștelui • Anemone silvestris . păștiță. gălbenele (pl. trei-răi-boieresc • Anemone nemorosa .arnică. măruncă. trei-crai. remf. clopoței-cornuți (pl. hasmațuchi. măturișcă. chervăr • Antirrhinum majus . năjitnică.ceară Asperula odorata .popilnic. găinușe (pl.pelinariță. părălei (pl. cățelandru • Apium graveolens .crucea-voinicului. Arctostaphylos uva ursi .). floarea-patului.floarea-paștelui.lobodă. beladonă.gura leului. peliniță neagră.strugurii ursului Arrhenatherum elatius . tinghirel Armoracia rusticana . tormac Arnica montana . toporaș. trierei.căldărușă. turculeț. măturiță. Prunus armeniaca) . asmațúchi.dediței-de-pădure(pl.). • Anethum graveolens . știr Atropa belladona .matrăgună. piperul-lupului. cinstea-câmpului. mălin.). ficățea.iurpăsătoare. iarbă-de-perină • Anthoxanthum odoratum . floarea-vântului.tarhon. buciniș. tulipin.). floarea-paștilor. iarba-fecioarelor.pelin.). siminoc. ștevie Atriplex hortensis . mama-pădurii Asplenium ruta muraria . iarbă-trei-răi. buruiană-de-atac. țilidonie. oviez. carul-zânelor. linariță. rădăcină-sălbatică. lingura-popii. părangină. țâța-oii. achiu. floarea-păsărilor. viorele (pl. dediței-sălbatici (pl. sânziene-de-pădure. laba-mâții.vițelar. mărai.Anthriscus silvestris) . doamna-codrului. cinci-coade. rîmf. talpa-pisicii • Anthemis tinctoria .). ovăs.mărul lupului. piperniță. candeluță. iarbă-de-orbalț. năfurică. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Aquilegia vulgaris . lemnul-Domnului Artemisia annua (et pontica) .angelică.).vinariță. vetricel. mătură-turcească. iarba-codrului Avena . dediței-galbeni (pl. floarea-codrului. ovoz.asmațuchi. păscuță.). hașmaciúcă. renf. spinarea-lupului Astragalus glycyphyllus . curcubețică Armeniaca vulgaris (syn.parpian. muscerici-galbeni (pl. anghelică.hrean. mătura-Maicii-Precesta. zob Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 2 . buba-inimii. floarea-păsărilor. carul-pădurilor. peliniță. ovâsc.mărar. feriguță. anghelină • Antennaria dioica .țelină. găinușă.cais. podbal-de-munte. angelină. sagna-calului Artemisia vulgaris . seler. foaie-de-vioară. zlac. tenghere. zarzăr. pâinea-paștelui • Anemone ranunculoides . faptul-mare. floarea-paștilor. cireașa-lupului. buruiană-de-țară. flocoșele (pl. păscuță. pipăruș. iarba sfintei Sofia Artemisia dracunculus .Nume alternative românești de plante • Anemone hepatica . sunătoare-de-munte. lingura-frumoaselor. buruiana-frigurilor. împărăteasă. cinci-clopoței.ovăscior Aristolochia clematitis . talpa-mâței. floarea-vântului-galbenă. dafin-mic. turculeț.peliniță. iarba-fiarelor. scânteiuță-de-munte. pălciană. Artemisia absinthium . iarba-fiarelor Asclepias syriaca .floare-de-perină.

rufuliță. rujnicuță. curechi-sălbatic Brassica napus napobrassica et Brassica napus esculenta . spinul-Sfintei-Marii • Carduus nutans . lemn-galben. iarbă-de-friguri. scaiete.păiușa • Buxus sempervirens . roșuliță • Callistephus chinensis . pospang Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ C • Calla aethiopica .bărburel. ardeică. ripă. Bromus sterilis . Betula pubescens . pir-roșu. botrytis . secărică. rujuliță.pălămidă. punguliță.cimișir.calcea calului • Cannabis sativa . șovar. pir • Carthamus tinctorius .chimion. chel.cânepă • Capsella bursa-pastoris . chimen. călinică.Nume alternative românești de plante 3 B • • • • • • • • • • • • • • • • Berberis vulgaris . cârligioară Bifora radians . iarba-ovăzului.mesteacăn pufos. scaiul-dracului. tiuș. boranță. rujuță. secărea. ardei iute. oliban Brassica napus et Brassica rapa . piper. mierea-ursului • Centaurea calcitrapa . • Carum carvi . măcriș-păsăresc. buruiană-de-friguri. vearză. betulă Bidens cenuus . sulumină.). cureti.limba mielului. nap sălbatic.iarbă roșie. rapiță sălbatică Bromus secalinus . carfiol Brassica rapa campestris . molotru • Celtis australis . gogoșar. pipărușcă. tămâie. tarhon. roșioară. secărea. scai-mărunt. scărișor. otrățel Boswellia serrata et carteri .iarbă-puturoasă.rapiță de câmp. rotil. straița-ciobanului.cornuț .iarbă-neagră • Caltha palustris . piparcă. paprică. cartafiol. burac.ardei. bănuț.rostogol.conopidă. curechi. cunupidă. agriș-roșu. amărea.fragă-tătărească Borago officinalis . veardză. spipică • Cerastium alpinum .ciulin • Carex carryophyllea .unghia ursului • Carduus marianus -armurar. merișor turcesc.nap. vădană. țușcă.albăstrița • Centaurea solstitialis .sfeclă.sâmbovină. măcriș-spinos Beta vulgaris . puciognă.ghimpe. buruiană-puturoasă Blitum virgatum . scai-ghimpos • Cephalaria transsilvanica . pangea. rujinică. șofrănaș. capie • Carduus acanthoides . zglăvoc-galben. ciușcă. punga-popii. buruiană-pucioasă. secăriță.ochiul-boului. capustă Brassica oleracea var. rotocoale • Calluna vulgaris . navetă. tășcuța-ciobanului • Capsicum annuum . rușuliță. curechi-de-câmp. gard viu.varză. rujnicea. rușnică.șofrănel. pasul-dropiei. scai-vornicesc • Centaurea cyanus .rapiță. rogojel • Carex silvatica. mestecănaș Betula verrucosa . brojbă.dracilă.cală • Calendula officinalis . nap. pipăruș. gălbenele (pl.traista-ciobanului.rogoz. iarba-vântului.mesteacăn. secară.filimică.odaie. pipărișă. tășculiță. straița-popii. riparica et pilosa . paștele-cailor. vădană. smirnă. șușarcă.livan. salomie. broajbă Brassica oleracea .

lăptiugă. zămos. ghimpe. iarba-vrăjitoarei. romanit. micsandră.spanacul-ciobanilor. crucea voinicului. cătănioare (pl. buruiană-de-pecingine. papelă. mazărea berbecilor.corn • Cornus sanguinea . răscoage. buruiana-spurcului. buruiană-de-bubărea. dudău.).). • Cheiranthus cheiri . harbuz.mărgăritar. rostopol.curpen.iută • Cornus mas .). iarba-rândunelei.chitru • Clematis vitalba (et alpina) . cerceluși.). vioară-galbenă.) gâlceavă. morună. fraga-tătarului. scai • Citrullus vulgaris (et lanatus) .). șiarchin. calce-mare. matricea. paparună. bălură. dalac. negelariță. mazăre-turcească. vrej • Colchicum autumnale . scălușeț de casă. pita-lui-sfântu-Ioan. ceapa-ciorii. luminoasă. alândurișe. levcoaie-galbenă. suflețel • Convolvulus arvensis . mușățăl. spanac-porcesc.sânger. șiboi. romaniță. țâța-caprei • Convallaria majalis . ciocul-ciorii. boșar. pidosnic.cornuț • Ceratonia siliqua . • Chamaenerion hyrsutum .). mărgărit. cornul-caprei. clopoțel. andivă. cicorie amara. mestică. pleoscăriță. crăpușnic. lăcrimioară. ocheșei (pl. doruleț. bostan. curcubete. vrotilică.schinduc. tigvă de tină. foaltine. frunze-de-piatră (pl. coarne-de-mare (pl.somnoroasă.). încingatoare. nemțișor-de-grădină.roșcov.brândușă. lobodă-albă. mărgăritărel. pita-lui-Domnul-Hristos. cione. mărariul câinelui. sângerel. fierul-plugului. oiască. lăcrămioară. iarbă-înfăinată. crăcuțe (pl. năhút.).). lubeniță.rostopască.spanac sălbatic • Chenopodium bonus-henricus . iarbă-de-negi.). ochiul boului. cicoare amară. spanacul-porcilor. măzăriche.smirnă. răsgoage.tilișcă. rostopastică. bolbotină • Citrus medica . floare-domnească. ciocănași (pl. moșițel.năut. ciocul-păsării. viță-albă. cicoară. die. sânginel. mac-sălbatic • Chenopodium album . ai-de-pădure.cineraria • Circaea lutetiana . himanic.zburătoare-răscoace.surguci. romașca. tătărcele (pl. toporași (pl.unghia ciutei • Chaenomeles speciosa .). gălbinare.talpa-lupului • Chelidonium majus . viorea-galbenă.gutui japonez • Chamaenerion angustifolium . rostopalniță. floarea-grâului. coconași (pl.).mușețel.pălamidă • Cirsium vulgare . păpucei (pl. tătăiși (pl. • Cicuta virosa . carub • Cerinthe minor (et glabra) . mușatea. roman. cicoare de câmp. lemn-pucios • Coronilla varia .cicoare. scai voinicesc. • Chenopodium hybridum . buciniș • Consolida ajacis . duleți. măselariță.cucută. scânteiță. piciorul-gâștii. iarba-zgăibii. cerițică • Ceterach officinarum . • Cheiturus marubiastrum . bucinișel • Conium maculatum . tămâioară. floarea secarei.spanac-porcesc.). curpen de munte.zburătoare-pufulițe • Chamomilla recutita . păstaie.Nume alternative românești de plante • Cerastium arvense . pinten.micșunea.coroniște 4 . talpa-gâștei • Cicer arietinum . floarea-brumei. lubă. bonzari (pl. sălățea. lobodă. pita-lui-Sântion. brândușei (pl. sporiș • Cineraria hybrida . tămâiță. spanacul-stânelor. ruscea-de-poiană • Commiphora myrhha . trăgulă. lebeniță. iarbă-de-negei.pepene verde. pleoscă-niță. mamorița. spanacul-oilor. buruiană-de-negei. pintenaș.cucută-de-apă • Cirsium arvense . cicoare de vară.rochița rândunicii • Corchorus olitorius (et capsularis) . cociță. vrăjitoare. răchițică.scaiete. poala sfintei Mării. mir • Conioselium vaginatum (et tartaricum) . dudău. buruiană-de-tătarcă. ghicitori (pl. curpeniță. bobul mocanului • Cichorium intybus .

șofran. nebuneală.brândușă. gherghim. Dipsacus pilosus -scăiuș Doronicum austriacum . gălboi. laur. șofrănel.garoafă. cornută. alămâioară.dalie. pita-porcului. căcădară. măslag. măselar.Roua cerului Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ . iniță. boșar.tulichină.). ramn Crepis rhocadifolia (et foetida) . gutin Cynara cardunculus . cantaloș. ruscea. măceș. himunic. lipici. țiclamen Cydonia oblonga .brândușă. ciuma-fetei. mițuvele (pl. anghinare. cantalup.cardon Cynara scolynmis . lăptuca-iepurilor Crocus aureus .șofran.sculătoare Dahlia . garofiță albă de stânci Digitalis ambigua .garofiță. gherghină. tătulă.garofiță. torțel. garofiță de grădină Dianthus carthusianorum . mărăcine. sunătoare. lubă. țâța-oii. bostan. pojarniță. ludaie.pepene galben. liliac de padure. bostan.flămânzică Dracocephalum moldovica .barba-lupului.brândușă. părul-Sfin-tei-Mării. mărul porcului Delphinium consolida . leurdină Daphne blagayana . brândușă galbenă Crocus reticulatus .cuișoare.târtan Crataegus monogyna (et oxycantha) . zămos • Cuminum cyminum chimion • Curcubita maxima . popone. barba-ungurului.bârcoace Crambe tataria . curcubeată. bolândariță. șofrănel Crocus heuffelianus . pintenași. tufă Cossus cossus . scaunul-lui-Dumnezeu Dianthus spiculifolius . caune. măr ghimpos.anghinarie [1] . faie.gutui. gherghin. carciofoi Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 5 D • • • • • • • • • • • • • • • • Dactylorrhiza maculata .nemțișori de câmp.Nume alternative românești de plante • • • • • • • • • • • • • Corylus avellana . borciu. scânteie Dianthus chinensis . curcubetă. garoafă de câmp. brândușă albă Cucumis melo (et Curcubita pepo) . șofran-galben Crocus banaticus . degetariță. șofran-vărgat Crocus variegatus . borangic.ciumăfaie. măselar.degețel.dovleac. șofrănel Crocus moesiacus . garofiță de grădină. ciclamen.păducel. • Cuscuta epithymum .toporași Dianthus barbatus .). boii-pruncilor.șofran. piperul lupului.) cuișoare (pl. turbare. garoafă sălbatică.cuscută. angina [1]. dulete. cleiță.iarba ciutei Draba dorneri. harbuz. întorțel. steagul-zânelor • • • • Cyclamen europaeum . anghina [1].șofran. vulgaris et melanocarpus . (reg.pâinea-porcului. ieură. măr-gutui. vleg.alun. bolânzeală. găină-părăsită. scolim.răchitar Cotoneaster integerrima.iederă albă Daphne mezereum .Mătăciunea moldovenească Drosera rotundifolia . lemn câinesc Datura stramonium .

răchițică Equisetum .frezie Fritillaria melegris . finchin Forsythia . salbă-moale • Evonymus latifolius . armurar. bănat.scai-albastru.coada-calului. barba-ursului Erigeron acris . îndrăcită. margaretă.frag.Nume alternative românești de plante 6 E • • • • • • • • • • • • Echinops commutatus . chimen-dulce. frasin-de-munte Freesia . caprifoi. greghetin.ciocul-cucoarei.scai vânăt. anason-mare. lemnul-câinelui. romaniță neadevărată. scaiete.rostogol. buruiana-zmeului. romaniță nemirositoare. rostogol.tătarnică. urm. caprifoi. mojdrean. păiș Festuca vaginala .). secărea.păiuș. spin-de-mucedă. măciuca-ciobanului Echinops sphaerocephalus . amărea. cerceii-babei Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ F • • • • • • • • • • • • • Fagopyrum convolvulus . barba-caprei Foeniculum vulgare . floare-de-ochi. arici. rânzișoară. parastasul-popii. Eruca sativa . spilcuță. steluță Erodium cicutarium .păiuș. smântânică. sânziană.forsiția. sperioasă. scaiete. clonțul-cocostârcului. spânz. pliscul-cucoarei. mărăcini (pl. buruiană-mucedă. spin-albastru. spinul-vântului. buruienuță.hrișcă urcătoare Fagopyrum esculentum . grujarcă. clocuță.frasin. sporiul-casei. lemn-câinesc • Evonymus verrucosa .crețușcă. taulă. pepenea.salbă-moale.fag Festuca ovina . steluță. buruieniță. lăptucul-oii. samcă.voinicică Eryngium campestre .vonicer. Ficus carica . lemn-câinesc. Eupatorium cannabinum . scăiuș. anason-nemțesc. Echium altissimum . forzíția. spin. vonicer. pomiță Fraxinus excelsior (et ornus) . spin-vânăt.molotru. piciorul-cocoșului. mângâierea-apelor • Evonymus europaca . cânepioară • Euphrasia stricta (et rostkoviana) -silur. ciocul-berzei. tătarcă Fagus silvatica . pomiță-de-sânger. ploiță de aur Fragaria vesca .salbă-râioasă. sânger. iarba-măgarului. căpățânoasă. cucute. granat. tabană Filipendula ulmaria . fenchen. măciuca-ciobanului. pliscul-cocorului. șipul-vântului. steliță. părul-porcului. scaiul-vântului. căpățânoasă. bumbișor.iarba șarpelui Elaeagnus angustifolia . cinci-degete. anason-dulce.coada-vacii Echium vulgare .smochin. marar dulce. pomniță. scai-vânăt Eryngium planum . dragostea-fetei. rostogol. cumătră. spința-dracului.lalea pestriță Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ . floarea-vinului. pliscul-berzei. molură. căruța-dracului. verigar.hrișcă.ochiul-boului. voinicar.cânepa-codrului. tăvălici.

fasole-soia Glycyrrhiza glabra . părpian Gossypium . brâncă. cutcurig. măr-de-pământ.crin galben. beșicuță. sâmziánă. ordzu. uorz .topinambur. poranici. soreancă.ceapa-ciorii. sâmzâiánă Gentiana asclepiadea . săbiuță. • Helianthemum nummularium . sâmiană. iadră.turtița. săbioară. crin-roșu Glaucium corniculatum (et phoeniceum) .brânca-ursului.mușcată.ghiocel.floarea-soarelui. soarea-soarelui. crucea voinicului. trandafir-de-iarnă • Hemerocallis fulva (et flava) . rujoancă. barba-lupului. tontoroșel Galium aparine . săgețică. ochiul-boului. aișor. crinul-fânului. cununiță • Helleborus niger (et purpurescens) . priboi. popấlnic.mană de apă. iedera zânelor. iarba-ne-bunilor. cumătră.siminoc. coaiele-popii. ruscuță. primăvăruță. bojoței.). macul-cioarei • Hippophaë rhamnoides .mac-cornut. iarbă-strănutătoare.sânziană. pere-iernatice (pl. bozățel. iarba zburătorului. sorică • Helianthus tuberosus . fasole-japoneză. iarbă-stearpă. paparună. flori-de-paie (pl. rază. ruja-soarelui.popilnic. nemuritoare. iarbă-șerpească.rotunjoara Gleditschia triacanthos . plătică. talpa-gâștii Geranium pratense (et lucidum) .zămoșiță. clopoței. pliscul-cucoarei Gladiolus imbricatum (et gandavensis) . boz. bujorei. lumânărică-albastră Geranium macrorrhizum .soia. nap porcesc • Helichrysum arenarium .). cucurig. bribor. macul-ciorii. pliscul-cucoarei. zămoșiță Glechoma hederaceea .spânz. cocorei. scânteiuță Galanthus nivalis . răsărită. sânzănioară.imortelă. poala-Sântei-Mării. morcov-porcesc. ințură.lumânărica-pământului. pămucă Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ H • Hedera helix . poala-Sfintei-Mării. boroștean. sora-soarelui. iarba-nebunilor.gladiolă. mărgică • Helichrysum bracteatum . greghetin. floarea-vinului. hârleț.lemn dulce Gnaphalium dioicum .ciocul-berzei. crumpenă. primăvăriță. sarcie. smântânică Galium rotundifolium . floarea-lui-Sântion. dreț-galben • Hepatica nobilis (et transylvanica) .cucută-de-pădure Galium verum (mollugo et rotundifoluium) .parpian. sârdar. spânț. iederă de pădure. tăietură. eadiră. bănat. lipicioasa Gallium cruciata .tâțoi. trei-răi • Heracleum sphondylium (et Heracleum palmatum) . topinambur. roșcov sălbatec Glyceria aquatica . roua-cerului Glycine hispida (et maxima) . picioică.orz.nap porcesc. pur. răsarea-soarelui. anghinare de Ierusalim • Helianthus tuberosus .cătină albă • Hippuris vulgaris . elebor.iarba osului • Helianthus annuus . plăcinta-porcului • Hibiscus trionum . pochívnic. boșuță.coada-calului • Hordeum . păduchii-popii. strigoaie. iedera celor frumoase.glădiță. fanchin. coton.Nume alternative românești de plante 7 G • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Gagea pratensis . floarea-raiului.bumbac. stânjen. ouăle-popii. coconei.răcovină Galium schultesii . drăgaică. floarea-viorii. coada-popii.iederă. smântânică.

lemn-de-apă. trifoi-căpresc. turtel. trandafir-galben. urzică albă. hărăgică.iarba bivolului Juncus efussus (et conglomeratus) . salcâm galben Lactuca muralis (et sagittata) . piersicel. șpic. butimoacă. floare-galbenă. iarba-spurcății. sugel. măzăroi. zelet.zambilă. anaperi. iarba-spaimei.rugină. Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 8 I • • • • • Ilex aquifolium . lubăn • Lavandula officinalis et angustifolia . acintuș • Hyoscyamus niger .sângele-voinicului. sovârvariță. sugel alb.ienupăr. salată. drob. turtal. brâncuță-de-pisică.drobușor. feniar.cetină-de-negi. harnică. anason-franțuzesc. canale. urzică creață Lathyrus odoratus . laba-mâței Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ J • • • • Juglans regia . aspic . oreșniță.laur de munte. iarba-spaimei. măselar. cioroinic Isatis tinctoria . nebunariță. brădișor. lemnul-bobului. floare-de-mazăre • Laurus nobilis . măsălarniță. zolovăt • Juniperus sabina . zburătoare. anason-stelat Impatiens balsamina . măzărată.cioroi.hamei. măsălniță. pejmă.dafin. grozamă. tâlhărea. drobișor. țipirig. iarba-sângelui. măzăruică. levant. spetează. măselar.levănțică. iarba-mlaștinii Juniperus communis . sovârf-galben. sulițică.teișor. drobișor. pipirig. crestățea. jreapan . merișor. fălcățea. măzărean. măzărică. finier.susai. marulă Lamium purpureum (et album) .nuc Juncus buffonius .sunătoare. sabină Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ K • Kerria japonica . pojar. indrușaim. iarba-lui-Sfântul-Ioan. finior. fălcățea. bradul-ciumei. boabă de brad. susai-sălbatic Lactuca sativa . ceten. măzăriche. spichinat.lăptucă. sinap. iacint.mușcata-dracului. zelevat. archiș. buruiană-de-năduf. lăptuci (pl.Nume alternative românești de plante • Humulus lupulus . măsălare. salată verde. iarba-crucii. închegătoare. crucea-voinicului. nebunăriță.balsamină. • Knautia arvensis . copăcei. floare-de-năduf. șălate (pl.). • Hypericum perforatum (et maculatum) . țigancă. pojarniță.urzică moartă. fata-mâței. floarea-viorelei. hăméi • Hyacinthus orientalis . sunătoare. osul-iepurelui. cardama. șerlai.măselariță. Inula germanica (et salicina) . pojarnică. sunaică. ineper. brazii pitici. nebunariță. susai-de-pădure. lujerică. jneap. drob. barba-lupului.bobițel.). ceatină. ilice Illicium anisatum . cetină. laur. mușcatul-dracului Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ L • • • • • Laburnum anagyroides . boiengioaie.badian.

ameru Malus sylvestris . paradaisă. iarbă-flo-coasă.curcubeu. noduțe. steluță. gura-mâței. floarea-jelei. spanacul ciobanului • Leonurus marrubiastrum .in Lithospermum officinale .potcapul-călugărului • Leontopodium alpinum . molotru. Melilotus albus) . crin pestriț. răchișoară. aișor. schinduf. mărgelușă. somnișor. Origanum majorana) .răchitan Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 9 M • • • • • • • • • • • Majorana hortensis (syn. licină.lucerna albastră Medicago lupulina . hreniță. porodică Lycopodium annotinum . inărică. creasta-cocoșului.crin de munte.in galben Linum usitatissimum . nalbă Malva silvestris . lilie roșie • Linaria vulgaris .ghiocei-mari. omătuțe • Levisticum officinale .crin. in-sălbatic • • • • • • • • • • • • • • Linum flavum . scaunul-popii. zaharică Lycopersicum esculentum .). inișor-de-alior.mei păsăresc.trifoi mărunt Medicago orbicularis . floarea-cununii Lychnis flos cuculi . sulcínă. cuculeasă Lychnis nivalis . iarba codrilor Medicago falcata . opaițul Muntilor Rodnei Lycium vulgare . Lychnis coronaria . vâsc-de-stejar Luzula campestris .mălaiul cucului Luzula sylvatica . pătlăgea. Mandragora officinalis . crin de pădure. liliom • Lilium martagon . colăceii-babei (pl. buruiană-de-in.mătrăgună. laba-lupului. pătlăgică.talpa-gâștei.leuștean. lușce. caprilemă • Leucojum aestivum . talpa-lupului. albumiță. ai-de-pădure. măghiran.cornișor Lythrum virgatum .scredei Lychnis chalcedonica ..sulfină albă. lilie.lemn cainesc • Lilium candidum .floarea-reginei.șalvie-albă. iarbă-de-piatră. iarbă-de-dat. ghilie. coada-leului. flocoșele (pl.vârtejul-pământului Melilotus officinalis (syn. culbeceasa Medicago sativa . rujă-de-deal.).măr. fiere. buruiana-lingorii • Ligularia glauca .Nume alternative românești de plante • Lavatera thuringiaca . albumeală.coada-mâței • Lepidium draba .creson. flocoșică.maghiran.linăriță. buruiană-de-bleasnă.lucerna galbenă. sulfcínă.varza iepurelui • Ligustrum ovalifolium . cătușniță. mălăuț. gălățană. trifoi-mare. iarba-cășunăturii. barba-împăratului.nalbă-mare. rujă-floare-mare • Leontodon hispidus . jale. roșie. floare-de-colț. edelvais.cașul-popii. nalbă.patlăgea roșie. opaiț. mălăcel Loranthus europaeus . tomată.mărgăritar. cervană.cătină.).floarea-cucului. apucătoare. buruiana-orbalțului. luștereag. tindilină . măgheran Malus domestica .urda vacii • Lepidium sativum .măr pădureț Malva rotundifolia . flocoșele (pl.gușa porumbelului.arșinic. floarea-doamnei • Leonurus cardiaca .

urechea-șoa-recelui • Myrica germanica . plămână-albă.dud alb. mintă-turcească. mintă. ferent. nina de chicătură. minta-mâței.leandru. bacon. cirici. Morus nigra . foaia-făgetului. senzitivă. minta calului.ceapa ciorii. crestățea. cocoșei (pl. nenufar. izma-stupilor. ochiul-șarpelui. ceapa-ciorii. • Nerium oleander . roiște. făgețea.iarbă-albastră • Morus alba. iagod. gorun. năsturea. minta de câmpuri. musucel. tabac • Nigritella rubra (et nigra) . iarba-vântului.roiniță. mostochin. iarba-albinelor.vezi Tamarix Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 10 N • Narcissus . noptiță. nenufar.norea. melisă. stupelniță.brâncuță. oleandru. broaștil.mimoză. unguroaică. susai-pădureț. floare-de-ceapă. miozotis. plută. poala-Sfintei-Mării. plumieră. vaestniță • Mentha arvensis . izmă bună. simțitoare. dud negru. susai-de-munte.nu-mă-uita. borșniță. răstupeașcă. mură. porumbul-cucului • Muscari tenuiflorum (et comosum) . iasmă. foaia-tâlharului. stânjen-alb. floarea-hoțului.nufăr. coprină. minta neagra.moșmon. crestanie. năsturel. nina de camfor. nevestică.cătușnică. iarbă neagra. minta moldoveneasca. susai-sălbatic. motoacă.tâlharea.Nume alternative românești de plante • Melissa officinalis . nincă de picușuri. măceș. nintă rece. ochii-păsăruicii.mentă. susai-de-pădure. cocoară. fulie • Narcissus radiiflorus .nufăr. izmă de grădină. floarea-stupului. iarba-stupului. • Nicotiana rustica .cardama. izmă de les.tutun. plută. narcisă-de-munte • Nasturtium officinale . mătăcină. plămână-galbenă • Nymphaea alba . tabac • Nicotiana tabacum . simțitivă • Mirabilis jalapa . rododafin. iarba-roilor. frăgar. măcriș-de-baltă • Nasturtium palustre . zarnacadea. voioșniță-de-albini • Mentha . mintă de chicusuri. bobâlnic.porumbel. ghiocel. brâncuță. plutniță. rogoz-de-grădină. buruiana-stupului. unguroaie. giazmă. sorcoji • Muscari botryoides .tutun turcesc. mișcul.). iarba-mâței.narcisă. • Myosotis silvatica . izmă. minta de grădină. tidvă-de-apă Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ . giugiumă. creson.mentă sălbatică • Mespilus germanica .sângele-voinicului. agud. mostoc.coprină. ghintă. diană. rapiță-sălbatică • Nepeta cataria . barba-împăratului • Molinia coerulea . mai-de-apă. hreniță. lămâiță. salată-câinoasă. lușcă. scoruș-nemțesc • Mimosa pudica . ghiatmă. baconiță. busuiocul-stopului. minta salbatică. mierea-ursului. iarbă-flocoasă. puțoi • Nuphar luteum . floarea viorelei • Mycelis muralis .

dost. târș. șovấrf. plăcințica-vacii Plantago media et Plantago gentianoides . busuioc-sălbatic. rozetă. iarbă-de-cale.păstârnac.răchițele Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ P • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Paeonia officinalis (et peregrina) . gemănariță.spinul lui Cristos.lămâiță.zorea. oregan. căruțele (pl. mălai Papaver somniferum (et rhoeas) . limba-boului.anason.brumărea. lemn-dulce. origan. limba-șarpelui.limba-oii. tolceruț.). zímbru Pinus mugo . limba-oii. rujă. giuneapin Plantago lanceolata . iarba-untului. lupoaie Oxycoccus quadripetalus . molidar. paparună. poroinic. arigan Orobanche caryophyllacea . rotocoale (pl.).Nume alternative românești de plante 11 O • • • • • • • • • • • • Ocimum basilicum . Panicum miliaceum . iarba-balaurului. sita-zânelor Orchis coriophora . limba-cucului. iarba-vântului. păstărnác. păducherniță Petunia hybrida . pom. bujorel Origanum vulgare .curmal.coada cocoșului Polygonum bistorta . limba-bălților. vârtejul-pământului. untul-vacii. . măghiran-sălbatic. limba-oii. Plantago major . limbariță. făsúle. trifoiște. molift.).mei.coada-șoricelului.lupariță. finic Picea abies (et excelsa) . săgeata-lui-Dumnezeu. păsulă. băbărujă Paliurus spina-christi . barba-împăratului Phaseolus vulgaris . iarba-bubei.poroinic. limba-broaștei. budeană. busuioc-de-pădure. iarba-asinului Ononis spinosa . troscot.pătlagină. scânteiuță. scai. cârligățică. sămăchișă. rușioară. mătăcină Oenothera biennis . rujioară. iarbă-grasă-de-grădină. limba-mânzului Polygonatum odoratum .ploșnițoasă Orchis mascula . verigel Orobanche ramosa .darie Pedicularis verticillata . somnișor.jneapăn.răculeț.busuioc. troscoțel. pălămidă. iarbă-iute. parfum. mălin. păducher.fasole. iarba-șarpelui. jnepen. scaunul-Domnului Phoenix dactylifera . rădăcina-șarpelui.). buruiana-rândunicii.săgeata-lui-Dumnezeu. ghimpe. schimbăcioase (pl. sipică. păsui.vârtej. brad roșu.ciulin. scumpină. iarba-tăieturii.zâmbru. leicuță. floarea-untului. iarbă-mare.luminiță. savur. șerpariță.sovârf. măcuț. scaiete. anisón Pinus cembra .mac. fasúle Philadelphus coronarius . păpăruie Pastinaca sativa hortensis . adormițele (pl. ferăstău.). bună-dimineața.verigel. sovấrv. sirinderică Phlox drummondi (et paniculata) .bujor. salep Orchis papilonacea . iarbă-roșie.osul iepurelui Onopordon acanthium . păsat. iarbă-de-cale.petunie. coada-șoricelului. păstârnap Pedicularis campestris . nodurar. vinete (pl. spinul-asinului.molid. sihlă Pimpinella anisum .). părâng. molete. volbură. răcorele (pl. curmal comestibil. stropan. cârligat.gemănariță. moțul-curcanului. jep. sculătoare. crăielici. Orobanche gracilis . sovârfi. milot. minciună. busuiocul-feciorilor. cârligel. bună-dimineața Pharbitis purpurea (et Ipomaea) . broască. dracă.

bășică. ceroi Quercus pubescens .dedițel. buruiană-grasă. plămânare. bubuchie.portulacă. gogoașă. cireș-de-Bărăgan. tufan.plop: plop alb. plămânărică.iarbă-roșie. cireș păsăresc Physalis alkekengi . perj Prunus fructicosa . mahaleb. pearjă. busuioc-roșu. slădun. pisicei. curcubetică. antep. boborea.). cireș-pitic Prunus insititia . zarzăr. brăbănoc. bășicuță. plămânăriță.Cer alternative românești de plante#endnote_sursa1 [2] Quercus fraineto . mollisima et rubra . dediței (albaștri. culcuduș. granată • Pyrola secunda .rodiu. rubin. plămânărea • Pulsatilla alba . verdeața-iernii Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ Q • • • • • • • Quercus cerris .ghindar Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ . tufă.sisinei. Padus avium) . țâța-oii. rodie. renglot. stejărică Quercus robur . oiță. iarba-puricelui Populus alba. șopârlăiță.mălin alb. adormițele • Punica granatum . plămânare. vișină-de-munte • Pulsatilla montana . cuscru. plop negru. coromilă. vișinel. dragoste. tufan.busuioc-sălbatic. 12 • Pulmonaria officinalis. plută Populus pyramidalis .prun. Populus nigra) . cuscrior. degețel. tătăíșă.tătăiș. cuscrișor.Hrișca deasă Polygonum persicaria . urechelniță. punga-babei.plută Portulaca oleracea . omeluțe. Prunella vulgaris . plămânărică. floare-de-piatră.merișor. Quercus petraea . plopotaș.vișin-sălbatic. rodier. prun gogoneț.stejar pufos. seșinei.Nume alternative românești de plante • • • • • • • • • • • • • • • Polygonum convolvulus L . aglicel.coada-racului Primula elatior (et veris) . suflețele. șopârliță. crichin Prunus mahaleb . aglică.stejar alternative românești de plante#endnote_sursa1 [2] Quercus sessiliflora .Vișin turcesc. mălin Prunus padus (syn. porcină. tătăiși. vineți) (pl.păpălău. grasiță.gorun alternative românești de plante#endnote_sursa1 [2].mierea ursului. șledun. iarbă-neagră. goldan. pita-porcului Potentilla anserina . gheorghinar Pulicaria dysenterica . busuioc-de-câmp Prunus domestica . șopârlariță.ciuboțica cucului.stejar brumăriu alternative românești de plante#endnote_sursa1 [2]. iarba-plumânei. țâța-vacii. viânturele.Gârniță alternative românești de plante#endnote_sursa1 [2] Quercus pedunculiflora .corcoduș. perisor. sudoare.

hrenuț. dragaveică. urzica-raței. Rh. calcaderiu. brustan. șarponel. urechea-porcului • Sambucus nigra . crestățea. floarea-călugărului. strugurei negri (pl.mur. lemn-câinesc. lemn-râios. rugul-vacii. spuma-calului. săpunaș. sipică. muroi • Rubus idaeus .săricică • Salvia glutinosa .). păltinele.ridiche sălbatică.Nume alternative românești de plante 13 R • • • • • Ranunculus sceleratus .). strugurel • Scabiosa ochroleuca et Scabiosa lucida . pomusoară. iarba-sasului • Saponaria officinalis (et vaccaria) .ciuin.piciorul cocoșului Raphanus raphanistrum . grozdică. brusturul-caprei. poama-câinelui. mărăcinele cioarei. juni (pl. lipan.agriș. rânzișoară Ranunculus repens . rug de măceș. pomușoară. hoz. salba-dracului. iarbă-de-soponit.coacăz. răchită. spin-alb. scoruș nemțesc. loză. scumpie Ribes rubrum . rug. rișiță. tufă de rug.) Ribes uva-crispa .). dragaveică. acetosella) .revent. Rhus typhina . săpun. aghireáșe Robinia pseudacacia . rug. rubarbă. meduneț. bujor-de-munte. spinele-cerbului Rheum officinale . verigar.). răsură. săpunărică • Satureja hortensis . conglomerata. răchițică. merișor • Ruta graveolens .mușcatul dracului. cocean-căpresc. myrtifolium) . cinci-foi. rotcă. buruiană-de-dambla. părul-ciutei. smorodin. pănar • • • • • • • Rosa canina . spumariță. mielușei (pl. săpunel. cascadin.).boglar. zmeurar. berbecei (pl. iarba-frântului. ridichioară. sanguineus) . sipică. văcăriță. schiaz • Rumex (patientia.măcriș. trandafir de câmp. salvie-cleioasă. cecadar.). rug salbatic. săpunar. năsturaș-de-bube . merișor.cinsteț.soc. dragavei. rărunchi.).salcâm.ghimpe. cascadin. risiță.). acățar. flori-de-tăietură (pl. zgorghin • Rubus caesius . Raphanus sativus . suieș.cimbru. scochin. băgrin. săpunariță. mărăcinele coțofanei. șerlai. vonicer. cacadâr. rujă. ribizli. lăpuș. măceș. vacație. tulipin. iboz.). rug. calcaderiu. crasici. văcărică. zălog. lugeru-broaștii.smârdar. păsuiele (pl. odagaci. ciucuri de mărăcine. ghimpe-pădureț.ridiche. macacadar. Rhamnus frangula et Rhamnus cathartica . rueni (pl. scorpat • Sanicula europaea . ciucuri de mărăcine.mur de miriște • Rubus fructicosus . bujorel de munte. agríșe. trandafiraș-de-munte. popdele.). crispus. porumbel. mlajă. colăgaci. cecadar. murai. trandafir salbatic. dragomir. flori-de-sopon (pl. cocozar. mana-jidovului • Rumex (acetosa. cecadar. smirdar.ștevie. lemn-alb. vâsc-de-munte.ochii-șoricelului.). străvăț. brânca-porcului. săpuior. struguri-spinoși (pl. iovă.sănișoară. măcriș de apă • Ruscus aculeatus . acriș.rută. rujă. cascadin. lamâioara • Saxifraga adscendens . rapiță sălbatică. flori-bătăi (pl.oțetar. lozie • Salsola soda . iarbă-de-săpun. săpuniță. sugariu. ciucuri de mărăcine. salbă-moale. acaț. lamâiță. pațachină. rozinchin. rujiță. răchită. flori-albe (pl. măcrișul calului. cocăzar. săpunioară. rezachie. holer. lemnul-câinelui. scoabe. macriș.dragavei. alpinus. măracacadar. agriș-roșu. cinci-foi-mari.măcieș. rabarbură. mărarul-calului. calcaderiu. iederă-de-munte. Rhododendron kotschyi (syn.crușân. săpunare. limba-boului • Rumex palustris . murar. rupturi-de-mal (pl.salcie.zmeur. buruiană-albă. jale-cleioasă. virnanț Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ S • Salix alba . omag.

barabușcă.) • Tamarix ramosissima . schilculițe (pl. goliciunea-fetii-pădurii.cununiță • Stellaria media . pătati. ghistină. floarea-turcului. iarba-găinii.lemnul-Domnului. barabușcă. țigăncușe (pl. pălă-midă-grasă • Sorbus aucuparia . hărană. baraboi. șugărel • Thalictrum flavum . Mama-Pădurii • Spirea ulmifolia . curu-găinii. cruguliță.hurmuz.păpădie. boance (pl. lilicea. scai-de-papură • Spinacia oleracea. Scilla maritima -ceapă-de-mare. splinăriță. crestățea.). rută • Thlaspi jankae .potiraș • Solidago virgaurea . perușcă. floare-boierească. lemn-câinesc. corale-albe (pl. timișor . zmeoaică.gura-lupului. ceapa-câinelui Scirpus maritimus . bofte (pl. crăițe (pl. mănunchi. salată-de-iarnă Scrophularia alata . budiană.bucsău. șopârlaiță.ruin. pară. hadaburcă. scumpie. erdăpane. nap. spănac. crumpenă. rocoțel. frunza-voinicului. coroabă. bologeană. splinariță. tamariscă.spanac. pitioici. brâncuță Solanum dulcamara . țermer. pipirig. salbă. jugărel. drăgăvii. lăptucă. papalungă. bandraburcă. ocheșele (pl. barba-țapului. ghibiroancă.Nume alternative românești de plante • • • • • • • • • • • • Schoenoplectus lacustris . cătină de garduri • Tamus communis . colțul-lupului Secale cereale . buhă. șușarcă.dumbăț.punguliță • Thymus . jugăreț.).rutișor galben. fluierătoare.rogoz. picioică. săscută. susăiță. steluță-albă.splinuță. napi-porcești-de-pădure (pl. lemn-cu-boabele-albe • Syringa vulgaris . pașă Scorzonera hispanica .). gălbinele-grase (pl.liliac.crăiță.iarbă neagră Scutellaria altissima .scoruș. scânteiuță.). timian.). iarbă-de-păsări. vargă-de-aur • Sonchus . vovică. ghețișoară. floarea-zmeului. picioc. susai-pădureț. gogoașă.răcovină. boroștean. badaliurcă. cuculă.). bigură. Senecio jacobaea . zârnă. dumbeț. măgherușcă.). țiperig. pui-de-gâscă • Teucrium chamaedrys . barabulă. șpenot • Spiraea aruncus . turci. vâzdoagă. papură-rotundă. floarea-sorului. răcoínă.barba-popii. rugină Sinapis arvensis . părăsita-găinilor. măr. scrinte Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 14 T • Tagetes erecta (et patula) . spulberătură.frunza-voinicului. sămcuță. goață. papa-găinii. mălin. cornul-dracului. ou. pilug. gușa-găinii. lemn-pucios. muștar de câmp Sisymbrium officinale . aurică. cicoare. floarea-găinii. fidireie. buruiană-de-dalac.untul pământului. colompiră. ouăle-găinilor (pl.). secărea. coadă-de-găină.rogoz. baraboi. iarba-iepurelui. vița-corcilor.cartof. sclipeț. vargă-de-aur.scorțoneră. boabă. pănușiță. lăptucă. coada-priculicilor. patlagină-de-dalac. steluța-fetei. iorgovan.). pomul-ursului • Spartium junceum . sorb. boboașă. răcuínă. bulughină. burnicruț.cimbrișor. păiuș.). călugărișoară.susai-de-pădure.cătină roșie. floare-buiacă.năgară. crumpen. floarea-văduvelor. iarba cucului. flori-galbene (pl. vița-evreilor Solanum tuberosum . iarba-curălei. mâță. curulă. mersină. salsifi. cuișoriță. mușcatul-dracului • Symphoricarpus albus . poamă-de-pământ. bulugheană. bucșău. vită-neagră • Taraxacum officinale . alună. tâlhărea. bulughină. păpurică. bobâlcă. floarea-mălaiului. floarea-broaștei. castravan. grumbă. bighiroancă. crump. • Succisa pratensis .secară. • Stipa capillata . piroșcă • Soldanella major . boambă.ridichioară.lăsnicior.

urzică. urzică iute Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ V • • • • • • • • • • • • • • • • • • Valeriana officinalis . măr-auriu Tulipa gesneriana . brebenoc. pepenări (pl. motocei (pl. nemțoaică.).Nume alternative românești de plante • • • • • • • • • Tilia cordata . podbeal. Vicia sativa .verbină. amăruș Vicia cracca .). tulipă.barba-caprei. tulipan. Veratrum rugrum. zambilă-de-câmp Viola tricolor(et wittrockiana) . măturiță.mazăre de primăvară Vinca herbacea (et Vinca minor) . floare-de-câmp-galbenă. vânj • Urtica dioica (et urens) . micșunea.bob. clopoțel. floare-domnească. cocoșel. merișor. aguridar Vitis vinifera (et riparia) . matrice. bozățel Verbascum phoeniceum . mâțișor.măzăriche Vicia faba . vioară. poamă Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ . iarba șerpilor Viburnum opulus .lalea. garoafă. șleau. fusta-rândunelii.). cununiță. cercură. violetă.Tei argintiu Tragopogon major .viță-de-vie. ghizdei. micsandră. pepenei (pl. mielușel. album et nigrum . cârligel. vervenă. urzică crăiască. pisici (pl. mâțucă.ulm. velniș. trei-frați-pătați.bulbuc. loază. buruiana-de-perit. salată-de-iarnă. violă. ventricea.lumânărică Verbena officinalis . pufușor. ropan. urzică mică.trifoi.viță sălbatică.schinduf. flori-mărunțele (pl. păpădie. toporaș. știrigoaie.saschiu. gușa-găinii Vitex agnus-castus . catifeluță. Trigonela foenum graecum . acrid. pervincă Viola dacica (et Viola declinata) .). soparlaita. găurea. viță puturoasă. Tussilago farfara . cotocei (pl. oieșea. culbeceasă. urzicea.ventrilică.ventrilică. iarba-somnului. gușa-porumbelului.). papanaș. barba-împăratului. călțunaș. spornic Veronica officinalis . tămâioară.viorea. gușa-porumbului. panseluță.odolean. fân grecesc Trolium europaeus . buruiana-de-cel-perit. laptele-păsării. țâța-caprei Trapa natans . puizea. coada-mâței.mierlărea. molotru.stirigoaie. valeriană. vindrilica Veronica longifolia . flori-mărunte (pl. bâlbor. gloanță.unghia pasării Viola odorata .).Tei pucios Tilia tomenthosa . urzicuță.pansea. sporiș. bulbucel-de-munte. stratorica. lemnul lui Avram Vitis hederacea . odoleană. pepeniță.cornaci Trifolium arvense .coada-mielului Verbascum thapsus .călin.). ropanior. mohorel.podbal. podbeálă Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ 15 U • Ulmus carpinifolia .

misir • Zingiber officinale . do?uri=OJ:C:2011:328A:0001:0035:RO:PDF) .ctarctic. ghimber. tenchi.europa. tavnică.ctarctic. Beldie Al. piper alb • Ziziphus jujuba . ^ „[. pleviță.Cartea Munților: Florile1 (http://www. cocenași. măslin dobrogean • Zostera marina .plevaiță. pelin. măturică.iarbă-de-mare. tavniță.glicină Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ X • Xeranthemum annuum (et foetidum) . călăboc.salvaeco. imortelă.ghimbir. Note [1] Plante medicinale (http:/ / www.ctarctic. zegras Vezi și • Denumiri populare ale plantelor în diverse limbi Bibliografie 1. . călambuc.Nume alternative românești de plante 16 W • Wistaria sintensis . imbir.netfirms. 1979]”.htm) Catalog comun al soiurilor de plante agricole (http://eur-lex. păpușoi.org/plmed/) Bucura Dumbrava .com/florile3.com/florile2. ciolomadă.netfirms. cucoriță. org/ plmed/ ) [2] http:/ / en. salvaeco.Cartea Munților: Florile3 (http://www.Cartea Munților: Florile2 (http://www. colibaș. gârnișor. Flora României . org/ wiki/ :Nume Legături externe • • • • • Plante medicinale (http://www.netfirms.htm) Bucura Dumbrava .eu/LexUriServ/LexUriServ.com/carteam11.Determinator ilustrat al plantelor vasculare Editura Academiei Ramâne. Cuprins: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z__FARACUPRINS__ Z • Zea mays . cucuruz. mălai. cununiță.porumb.htm) Bucura Dumbrava . păpușă.jujubă. wikipedia..

Măr Malus domestica Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Maloideae sau Spiraeoideae Malus M.Măr 17 Măr Acest articol se referă la o specie de plante. domestica Nume binomial Malus domestica Borkh. vezi Măr (dezambiguizare). Pentru alte sensuri. .

Cea mai răspândită formă a mărului este mărul cultivat (Malus domestica). anemie. altele. a durerilor de ficat și de splină.Măr 18 Mărul (Malus domestica) este o specie de plante din familia Rosaceae. ca Malus baccata și Malus sieboldii var. insomnie. diabet și altele. surmenaj. ulcer gastric. zumi. Plinius cel Bătrân îl recomandă în bolile de stomac. convalescență. gută. Este indicat în astenie. sunt cultivate numai ca plante ornamentale. iar ceva mai târziu. printre acestea existând un număr mare de hibrizi. parte care în cele mai multe cazuri nu este comestibilă. iar fructul în sine este ceea ce se numește în termeni populari "cotor". uricolitică. hepatită.Wikipedia:Citarea_surselor Mărul are acțiune tonică. Soiul de mere „Idared“. Utilizări medicinale Chiar dacă este un aliment. Speciile din Asia de Est au fructe de mărimea unei cireșe. graviditate. Varietățile de măr cresc în zona temperată nordică din Europa. hipocolesterolemiantă și laxativă. calitățile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. antiseptică. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri. Producători principali Cei mai importanți 10 producători — 11 iunie 2008 Tone China Statele Unite Iran Turcia Rusia Italia India Franța Chile Argentina 27 507 000 4 237 730 2 660 000 2 266 437 2 211 000 2 075 500 2 001 400 1 800 000 1 390 000 1 300 000 . ca de exemplu mărul japonez (Malus floribunda). Acestea nu trebuie confundate cu specia Punica granatum (rodie). Soiul de mere "Ionatan" reumatism. Asia și America de Nord. litiază urică. gastrite. colibaciloză.Wikipedia:Citarea_surselor Partea comestibilă a mărului este receptaculul (o prelungire a codiței). stări febrile. depurativă. diuretică. călugărița Hidelgard von Bingen recomandă mărul contra migrenelor. intestinală. care se prezintă ca pomi sau arbuști.

vezi In (dezambiguizare). gandul. In Clasificare științifică . Integrated Taxonomic Information System. 30 aprilie 2012. gov/ servlet/ SingleRpt/ SingleRpt?search_topic=TSN& search_value=25262 [2] http:/ / www.Măr 19 Total 64 255 520 Vezi și • Lista fructelor Legături externe Malus pumila (TSN 25262) [1]. info/ magazin/ cat-adevar-exista-in-proverbul-un-mar-pe-zi-tine-doctorul-la-distanta-si-care-este-cel-mai-sanatos-mic-dejun-9580575 In Pentru alte sensuri. • Cât adevăr există în proverbul „Un măr pe zi ține doctorul la distanță” și care este cel mai sănătos mic dejun [2]. itis. Gândul Referințe [1] http:/ / www.

Este de origine mediteraneană. • în litiaza renală și în inflamațiile veziculei. linolenic. În România este cultivată pe suprafețe relativ întinse pentru fuior sau pentru semințele oleaginoase. lipide formate din trigliceride ale acizilor oleic. Utilizare farmaceutică Uz intern • acțiune laxativ-purgativă și emolientă în inflamațiile tubului digestiv. stearic. Este o plantă perenă se prezintă sub formă de tufe. Prezentare Plantă erbacee. . protide. fibroasă. ramnoză. fiind o plantă textilă ca și bumbacul. glucoză și acetonă. cu frunze mici înguste și cu flori albastre sau albe.In 20 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Rosopsida Malpighiales Linaceae Linum Specii Vezi în text Inul (Linum) face parte din familia Linaceae. având circa 200 de varietăți. săruri de potasiu și magneziu. cultivată. Inul pentru fuior este mai înalt și mai puțin ramificat decât cel pentru ulei. miristic și în special linoleic. În scopuri medicinale se folosesc numai semințele ajunse la maturitate completă (Semen Lini). • inflamații ale tubului digestiv. • calculoză (litiază) renală. înaltă până la 1 m. xiloză și arabinoză. Componenții principali Mucilagii formate din acid galacturonic. Indicații • dispensii și constipații. un heterozid cianogenetic-linamarozidul care se dedublează în acid cianhidric. galactoză.

G. Cataplasmele trebuie să fie în permanență calde. 1992. herbaceum L. vitifolium) G.(America) G. București. Răducanu Dumitru. hirsutum L. se pune într-o bucată de tifon și se aplică pe locul bolnav timp de câteva ore. barbadense L. acestea calmând durerile și ajutând la fluidificarea puroiului din abcese și furuncule. arboreum G. barbadense .. Indicații • sub formă de cataplasme din semințele măcinate (Farina Lini). hirsutum G. Făina de semințe se amestecă în apă și se fierbe până devine o pastă. (sinonim G. arboreum L. herbaceum G. Terapia Naturistă. Editura Științifică. (America) G. Bumbac Bumbac Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Rosopsida Malvales Malvaceae Gossypium Specii G.In 21 Uz extern • antiseptic și calmant. Bibliografie • Ecaterina Dumitru.

care se prezintă sub formă de tufe. eliberând semințele înconjurate de fire lungi. Legături externe • Organic Cotton: For Clothing. vata 3. treehugger. uleiul din semințe. cu rădăcină pivotantă. Baby. html . iar apoi devine lemnoasă. lungimea: fibre scurte. fructul se desface în 5 părți. La coacere.Bumbac 22 Bumbacul este o plantă tehnică făcând parte din familia Malvaceae. Semințele sale sunt toxice. Frunzele sunt mari. hidroscopicitatea: proprietatea firelor de a absorbi lichidele din mediul ambiant. subțiri (fibre textile). Tulpina este la început ierboasă.5 % Gosypol. com/ sustainable-fashion/ organic-cotton-for-clothing-baby-bedding-and-more. Aspect Plantă cultivată în zonele călduroase. Bumbacul este un material foarte mult utilizat în industria textilă. ele conținând 1. Collin Dunn. treehugger. Printre proprietățile bumbacului se numără: • • • • luciul: bumbacul are un luciu mat.com Referințe [1] http:/ / www. care este folosit pentru obținerea săpunului. Importanța economică a bumbacului: 1. culoarea: în general la bumbac culoarea este albă sau gălbuie. Bedding and More [1]. depinzând de felul pigmenților naturali. 23 august 2007. firele albe 2. lucioase pe partea superioară.

modifică [1]   Carl Linné. născut Carolus Linnaeus. numele celebrului naturalist suedez este scris și sub alte forme: • Caroli Linnæi[3] • Caroli Linnaei[4] • Charles Linné[5] • Carl von Linné[6] • Karl Linné[7] • Linné[8] • Carl Linnaeus[9] . 1778 Uppsala. Variante scrise ale numelui În lucrările de specialitate publicate în limba română. Uppsala. Născut 23 mai 1707 Råshult. Este considerat părintele taxonomiei și tatăl ecologiei moderne. cunoscut după înnobilare drept  Carl von Linné. Suedia 10 ianuarie. Este tatăl lui Carolus Linnaeus cel Tânăr. medic și zoolog suedez.portret de Alexander Roslin. botanică Universitatea Uppsala Universitatea din Harderwijk Taxonomie Ecologie Botanică Biserica Suediei Decedat Rezidență Naționalitate Domeniu Alma Mater Cunoscut pentru Religie Note Linnaeus a adoptat numele Carl von Linné după ce i-a fost acordat titlul nobiliar von în 1761. (23 mai 1707 – 10 [2] ianuarie 1778). . Kronoberg. Suedia Suedia Suedez Zoologie. 1775 Expus la Academia regală suedeză de științe. medicină. a fost un botanist.Carl Linné 23 Carl Linné Carl Linné Carl von Linné.

conform nomenclaturii binare. Homo asiaticus și Homo africanus. fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist). Aceste patru rase stabilite de Linné sunt: Homo europeus.Carl Linné • Carolus Linnaeus[10] • Carolus von Linnaeus[11] • Linnaeus. iar a doua este reprezentată de antropomorfe. Una dintre specii este omul (denumit. El îl denumește Homo sapiens și îl așază alături de antropomorfe.[12] • Caroli Linnai 24 Lucrări „Systema naturae” apare în 1735. Fiecare rasă are trăsături diferite și temperamente diferite. În această lucrare Linné clasifică omul în ordinul primatelor. Homo sapiens). Oamenii sunt clasificați apoi în patru rase. Homo americanus. numite Homo silvestris. Coperta ediţiei din 1760 a lucrării Systema Naturae. . În ordinul primate Linné introduce două specii.

[13] 1737 Semnătura lui Carolus Linnaeus (Carl v. que se convirtió en el símbolo de Linneo . Linné) Piatra funerară a familiei Line (tatăl şi fiul) in catedrala din Uppsala Linnaea borealis. by Martin Hoffman in Hartecamp. flor lapona. Coperta Imagini Dom Karola Linneusza w Uppsali Bustul lui Linné din Grădina Botanică din Wroclaw. Portraited while in Netherlands.Carl Linné 25 „Species plantarum” apare în 1753. Polonia Carl Linnaeus dressed in Lapp costume.

F. [8] Linné în lucrarea Entomologie de M. wikipedia. Nume Plantă Regn Plantae Clasificare științifică după Anca Sârbu. O lucrare importantă despre numele botaniștilor. București 1971.. [5] Charles Linné în cartea Din viața si opera marilor biologi. [3] Caroli Linnæi pe coperta lucrării Species plantarum (Speciile plantelor). p. 9.1999 de Sârbu Anca și în plantexplorers. Lăcătușu. Fascicula 12 Diptera. [9] Carl Linnaeus în lucrarea Biologie vegetală Editura Universității din București. com/ explorers/ biographies/ carl-linnaeus. plantexplorers. com/ explorers/ biographies/ carl-linnaeus. M. [13] Sörling & Fagerstedt. Insecta. 1977. org/ wiki/ Carl_linn%C3%A9?action=edit& section=0 [2] Stafleu. [10] Carolus Linnaeus [11] Carolus von Linnaeus [12] Linnaeus în lucrarea Fauna României.32. Editura Didactică și Pedagogică. [6] Carl von Linné în plantexplorers. București. 1866 Subregn Principalele subdiviziuni ale Regnului Plantae după Anca Sârbu 1999. Editura Academiei Române. html). (1976-1998) Literatură Taxonomică ediția a doua. [7] Karl Linné in Biologie Manual pntru clasa a 9-a. pag. Lehrer. A. Ariniș Ioana. Mohan Gh. scrisă de Ceaușescu I. 1999 Domeniu: Eukaryota Regn: Plantae [1] Haeckel. apărută în 1753. Editura All 2004.com/ (http:/ / www. Familia Calliphoridae. plantexplorers. sunt: • • Bryobionta Cormobionta . Volumul XI.. html). p. ediția din 1760. Editura Didactică și Pedagogică. de Andy Z.A. Ionescu. Mihail Aurora. realizată sub auspiciile AITP. studiile și publicațiile lor. 1972.com/ (http:/ / www. [4] Caroli Linnaei pe coperta lucrării Systema naturae (Sistematica naturii). 5.Carl Linné 26 Referințe [1] http:/ / en.

și este deci caracteristică și plantelor. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată . Apariția semințelor. prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și. adaptate primar la viața terestră. pteridofite (ferigi) și spermatofite (gimnosperme și angiosperme). sau fragmente de organe vegetative. factorul lumină este puternic restricționat de: a) turbiditatea apei. Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru • • • • Apariția țesuturilor conducătoare. • Mediul terestru nu era ocupat de forme de viață competitive pentru plante. Prezența cuticulei. caracterizându-se prin prezența clorofilei. Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate în Regnul Plantae Organisme pluricelulare Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere. Organisme fotosintetizante Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe. cum se întâmplă adeseori în apă. apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză folosind drept sursă de energie. În mediul acvatic. • dioxidul de carbon din atmosferă este suficient și nu mai este un factor restrictiv asupra fotosintezei.Plantă 27 Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde. în cazul speciilor superioare. Plantele se port multiplica prin reproducere asexuată. conform oamenilor de științăWikipedia:Formulări evazive. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Acest regn se in parte în briofite (mușchi). Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). b) adâncimea apei. 1. tulpină și frunze. lumina solară. proces indispensabil vieții plantelor. Plantă este și ume generic dat organismelor vegetale. Reproducerea Reproducerea reprezntă procesul de multiplicare al organismelor. rizomi. Indiferent de tipul de reproducere. cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii specializati asexuați pot fi spori sau zooospori. prin alcătuirea corpului din rădăcină. Lumina este un factor esențial pentru desfășurarea procesului de fotosinteză. reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii asexuați nespecialiyati pot fi: bulbi. tuberculi. care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați. Au fost descrise la plante. Prezența stomatelor. Organisme adaptate primar la viața terestră Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic • Lumina abundentă. stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. organismele pluricelulare fotosintetizante.

Studiul plantelor Dintre lucrările științifice care tratează plantele cele mai reprezentative sunt cele ce poartă denumirea de Floră. Rezultă un descendent ce primește două fluxuri informaționale. 2000 • Clasificarea Regnului Plantae după Systema Naturae 2000 . Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată monoică și autofecundarea. iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puțin asemănătoare. 28 Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată Această formă de reproducere este o reproducere sexuată. Se implică în acest caz o singură plantă genitoare. în care nu are loc procesul de fecundare. Sistemul se întâlnește sub două forme a) apomixie vegetativă b) agamospermie Concluzii Cele trei sisteme de reproducere au fiecare dintre ele avantaje și dezavantaje. Cea mai recentă clasificare din literatura română de specialitate este cea a prof.Plantă 2. Descendenții primesc un singur flux informațional. univ. Descendenții primesc în acest caz un singur flux informațional. dr. 1999 • Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României. Editura Ceres.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare 3. Dintre clasificările existente amintim: • Clasificarea Regnului Plantae după Al. Astfel în cadrul unei specii pot să existe împreună două sau trei sisteme de reproducere. Vasile Ciocârlan care a fost publicată în lucrareea Flora Ilustrată a României. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare. Scopul final al reproducerii este supraviețuirea speciei.Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare. Ea implică participarea la actul reproducerii a doi genitori diferiți genetic și fecundație. există mai multe păreri. Ele nu sunt complet delimitate. Ciocârlan. Clasificarea regnului Plantae În legătură cu clasificarea regnului Plantae. București. Aceste lucrări tratează în modul cel mai amănunțit posibil totalitatea palntelor dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară.2000. ca de altfel în toate clasificările. Acest sistem este cea mai importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). V. Este un sistem de reproducere asexuată. Beldie 1977 • Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu. Într-un anumit moment poate să domine unul dintre aceste sisteme în funcție de condițiile concrete de mediu.

precum și cu mǎsurile de prevenire și combatere a acestora. Generale Morphologie der Organismen. Constantin Pârvu. În raport cu agenții patogeni care le provoacă.morfologic care se manifestă pe întreaga plantă sau numai pe anumite organe ale acesteia. Biologie vegetală.Cyanophora paradoxa (http://www. 2003 Bibliografie • Sârbu Anca.ro/dnews/ 9244665-a-fost-descoperit-stramosul-tuturor-plantelor). vol. 1991 Legături externe • en Plants and their Structure (http://www. Note de curs. 1–574. În funcție de natura cauzelor care le provoacă. 1–462. Bolile infecțioase (parazitare) sunt provocate de diferiți agenți patogeni din categoria micro-organisemelor și a plantelor superioare parazite. sol. Pe această medalie este reprezentat un trandafir [2]. pls I–VIII [2] Andrei Marin. vol. Note [1] Haeckel G (1866). pp. Bolile neinfecțioase nu se transmit de la o plantă la alta.descopera. pls I–II. temeperatura.1: i–xxxii.edu/faculty/farabee/biobk/ BioBookPLANTANAT. bolile plantelor pot fi infecțioase (parazitare) și neinfecțioase (fiziologice). Berlin: Verlag von Georg Reimer. bacterioze = boli provocate de bacterii micoze = boli cauzate de ciuperci. Medalia florilor Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai.estrellamountain. Bolile neinfecțioase (fiziologice) sunt provocate de o serie de factori de mediu (umiditate. 18 februarie 2012. Plante de apartament. 1999. Protecția plantelor Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunǎtorilor plantelor de cultură. poluarea mediului etc. antofitoze = boli provocate de antofite parazite. Editura alo București. Editura Universității din București. bolile infecțioase pot fi: • • • • viroze = boli provocate de virusuri.Plantă 29 Bolile plantelor Prin noțiunea de boalǎ se înțelege orice tulburare de ordin fiziologic sau anatomo. Ea cuprinde două discipline: fitopatologia și entomologia. Descoperă . Editura Enciclopedică. • „Universul plantelor: mică enciclopedie”.html) • A fost descoperit strămoșul tuturor plantelor . 2: i–clx. Niculescu Adriana.) care determină perturbări în procesele fiziologice și în morfologia și anatomia plantelor. Constantinescu Mioara.

Malus 30 Malus Malus Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Magnoliatae Rosidae Rosales Rosaceae Maloideae Malus Specii .

cu 5 petale. . Pot rezista temperaturilor foarte joase. America de Nord și Australia (fiind adus acolo din Europa). Sunt arbori cu frunza căzătoare. simetrice. nedepășind 12 . Speciile acestui gen sunt răspândite în special în Euroasia.14 m înălțime. Florile sunt albe. Descriere Arborii și arbuștii din acest gen sunt de mărime mică și medie. cu un diametru de 3 cm. cu o marime variabilă. Fructele sunt sferice. Polenizarea este încrucișată.Malus 31 Malus angustifolia Malus baccata Malus bracteata Malus brevipes Malus coronaria Malus sylvestris domestica Malus florentina Malus floribunda Malus formosana Malus fusca Malus glabrata Malus glaucescens Malus halliana Malus honanensis Malus hupehensis Malus ioensis Malus kansuensis Malus lancifolia Malus prattii Malus prunifolia Malus pumila Malus rockii Malus sargentii Malus sieboldii Malus sieversii Malus sikkimensis Malus spectabilis Malus sublobata Malus sylvestris Malus toringoides Malus transitoria Malus trilobata Malus tschonoskii Malus yunnanensis Malus este un gen al subfamiliei Maloideae din familia Rosaceae. ale căror fructe au formă sferică. ce conține aproximativ 35 specii de arbori și arbuști.

Istoric Ceapa provine din regiunile de stepă din Asia centrală și de vest.Ceapă 32 Ceapă Allium cepa Ceapa cultivată (Allium cepa) cu floare Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Liliidae Asparagales Alliaceae 'Allium' A.e. cepa Nume binomial Allium cepa L. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. resturi de ceapă la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. 5.. Ceapa de bucătărie sau Ceapa de grădină este o plantă bianuală din genul Allium. condiment și ca legumă.000 de ani î. datorită formei sale rotunde și a inelelor concentrice[1] și era oferită zeilor. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor . cultivat ca plantă medicinală. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. S-au găsit dovezi. astfel au fost plătiți și lucrătorii care au clădit piramidele. 1753 Ceapa referitor la ceapa cultivată. sau era folosită ca monedă de plată de a ajunge în rai. O tablă cu inscripții sumeriene cuneiforme datând cu 4. În Egiptul antic ceapa era considerată un simbol al vieții eterne. fiind apreciat la ca. precum era amitit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă.000 de ani în urmă. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă. probabil teritoriul Afganistanului de azi.

Conținut În foile de ceapă există o enzimă. ajută la combaterea răcelii. glucochinină. 33 Descriere După metoda de cultivare. Ceapa de vară este semănată primăvara timpuriu și recoltată în luna august și septembrie. formă și gust. . tonice și antiinfecțioase. disulfură de alil și de propil. ceapa este un factor de sănătate și de longevitate. C. De semnalat . fier. În medicină. potasiu.fosforic și acetic. B. vitaminele A. • Principalii constituenți cunoscuți: fructani.ceapa albă (dulce) de Tournon.Ceapă Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. Cultura Culturi mixte cu ceapă Plantele care se dezvoltă bine în cultură învecinată cu ceapa: • • • • • • • Mărar Căpșuni Castravete Salata Morcovi Sfecla roșie Ridichi Folosire În bucătărie este folosită ca și condiment. în Ardèche. mai zemoasă și mai puțin iute. E poate fi depozitată până în luna martie a anului următor. ca și marile cepe trandafirii de Toulouges (în Pirineii Orientali). stimulează sistemulu imunitar. însă nu poate fi depozitată pentru o perioadă de timp îndelungată. Pliniu. una dintre "capitalele" acestei legume-condiment-medicament. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive diferite variante de ceapă ca și culoare. există "ceapa de vară" și "ceapa de iarnă" . reglează metabolismul și mai ales a lipidele. săruri minerale . iod. devine adultă numai în primăvara următoare și poate fi recoltată în luna iunie. ajută la restabilirea și normalizarea circulației sanguine. Are o acțiune antimicrobiană. împreună cu usturoiul. acizi .). Ceapa de iarnă.. este semănată în august. Aliment apreciat în antichitate pentru virtuțile sale terapeutice (Dioscoride. principii antibiotice. sulf. cu târgurile ei anuale speciale. siliciu. oxidaze diostaze (acestea din urmă sterilizate.sau de reamintit . Alliinase și un aminocid cu sulf Aminoacid (Iso-Alliin) și Propanthial-S-Oxid care provoacă lăcrimarea la tăierea cepei. prin căldură).. • Părți utilizate: bulbul și sucul lui. fosfat și nitrați calcaroși.sodiu. ulei volatil.

Îndepărtează țânțarii. Secretor.3 % 2.14 mg 0. Antireumatismal Antiscorbutic Antiseptic și antiinfecțios (antistafilococic: ceapa se comportă în privința acestui microb ca un antibiotic: L. Diuretic puternic.1 % 25 mg 10 mg 170 mg 0. Echilibrant glandular Antisclerotic și antitrombozic Afrodisiac(lucrări vechi.3 mg 7 mg 0.renal).Ceapă 34 Compoziție medie pentru 100 g Energie Apă Glucide Lipide Proteine Fibre Calciu Magneziu Potasiu Fier Vitamina C Vitamina B1 Vitamina B3 Vitamina B6 Vitamina B9 Vitamina E 3 kcal 89 % 7. dizolvant și eliminator al ureii și al clorurilor.3 mg 0. expectorant Digestiv (ajută în digestia făinoaselor).02 mg 0.06 mg 0. Antiseptic. calmant).1 % 0. .2 % 1. hepatic.14 mg Proprietăți Uz intern: • • • • • • • • • • • • • • • Stimulent general (al sistemului nervos. Binat). Hull Walton) Hipoglicemiant Antiscrofulos Vermifug Hipnotic ușor Curativ al pielii și al sistemului pilos. Antalgic(sedativ. Uz extern: • • • • Emolient și rezolutiv (resorbant).

Paraziți intestinali. Atonie digestivă Dezechilibrări glandulare Obezitate Ateroscleroză. Aspecte economice Producția 2004 în mii de tone Sursa FAO Țări Ceapă uscată Ceapă Total proaspătă Lume China India Ex URSS SUA Turcia 53 591 283 4 454 687 58 045 970 18 035 000 717 000 5 500 000 3 323 600 3 162 750 1 800 000 1 000 235 000 18 752 000 5 500 000 3 324 600 3 162 750 2 035 000 . laringită) Gripă . furuncule. arsuri Pistrui Țânțari (pentru a-i îndepărta). pleurezii. Oligurii. ulcere. prevenirea trombozelor. astm. Plăgi. Prevenirea senescenței Prostatism Diabet Adenite. înțepături de viespi. pericardite). 35 Uz extern: • • • • • • • • • • Abcese.Ceapă Indicații Uz intern: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Astenii. creștere. surmenaj fizic și intelectual. rahitism. panariții. Surditate. limfatism. ascite. Azotemie. bronșite. retchții lichidiene (edeme. cloruremie Reumatism. Nevralgii dentare. crăpături Migrene Congestie cerebrală. artritism Litiază biliară Fermentații intestinale (diaree) Infecții genitourinare Afecțiuni respiratorii (guturai. Hidropizie. Negi. Degerături. țiuituri.

profituri. php [5] http:/ / www. htm . ro/ stiinta/ tinerete-fara-batranete-cu-o-ceapa-pe-zi-530213. com/ index. ro/ Cultivarea-Cepei. htm [6] http:/ / www. gradinamea. Anca Aldea. selfsufficientish.Ceapă 36 Japonia Pakistan Iran 1 200 000 1 657 900 1 500 000 510 000 520 000 1 710 000 1 657 900 1 500 000 1 265 203 Coreea de Sud 745 203 Mexic Brazilia Spania 100 000 1 133 240 980 000 1 130 660 1 230 660 35 000 1 133 240 1 015 000 Imagini Plantaţie de ceapă Flori de ceapă Ceapa Ceapă pentru plantat Bibliografie • Tratamentul bolilor prin legume. php?url=/ fr/ plantes/ angio_mon/ liliacee/ allium/ cepa. html [3] http:/ / ingrijireaplantelor. accesat la 7 iulie 2012 [2] http:/ / www. profituri.ro [2] Referințe [1] Tinerețe fără bătrânețe cu o ceapă pe zi (http:/ / www.ro [4] fr Ceapa [5] en Allium cepa Cultivarea Cepei [6]. toildepices.ro [3] ro Ceapa de apă . Jurnalul Național. gradinamea.Jean Valnet Legături externe • • • • • ro Ceapa . html [4] http:/ / www. htm). jurnalul. ro/ Ceapa_2790_545_1. fructe și cereale . gradinamea. 13 decembrie 2009. com/ onion. ro/ Ceapa_de_apa_2669_543_1. gradinamea.

în combinație cu mierea de albine. un adevărat medicament. În afară de efectul antimicrobian. În Egiptul antic și în timpul romanilor. Ulterior s-a stabilit că efectul usturoiului. alături de ceapă. datorită conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale. are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali). sau a pneumopatiilor. În medicina populară este considerat. . utilizată ca aliment și condiment. este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare.Usturoi 37 Usturoi Usturoi Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Trib: Gen: Specie: Liliopsida Asparagales Alliaceae Allioideae Allieae 'Allium' ''A. usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. sau alte produse naturale. a tulburărilor digestive. Usturoiul (Allium sativum) este o plantă comestibilă. sativum'' Nume binomial ''Allium sativum'' L.

Usturoi 38 Utilizare medicinală Un studiu a demonstrat că suplimentarea cu extract de usturoi inhibă calcificarea vasculară la pacienții umani care au colesterolul din sânge ridicat[1].jnutbio. 3 septembrie 2012. "Effects of garlic extract consumption on blood lipid and oxidant/antioxidant parameters in humans with high blood cholesterol". doi:10. J. Aytaç B. Miroase urât. 15 (6): 373–7.html) • Alimentul minune. dar este un antibiotic natural (http://www. PMID 15157944.01. Biochem. Legături externe • Usturoiul (http://www.infogradina. Nutr.gradinamea.ro/legume/plante-medicinale/usturoiul/107/) • Usturoi (www. Vezi și • Lista legumelor • Mujdei Note [1] Durak I.005. Kavutcu M.ro) (http://www.gradinamea. Evenimentul zilei Allium Allium Clasificare științifică .ro/Usturoi_2791_545_1.html). et al (June 2004).evz.1016/j.ro/detalii/stiri/ Alimentul-minune-Miroase-urt-dar-este-un-antibiotic-natural-999070.2004.

rocării și ca flori tăiate sau plantă la ghivece. Morfologie Frunzele pornesc de la nivelul solului și pot fi plate. roz. tubular. cilindrice. Utilizare Pentru decorarea parcurilor. la capătul unei tulpini fără frunze. mici. Acest gen este orginar din Europa. albastre). galbene. Pețiolul este rotund. Perigonul este cu 6 foliole libere. Specii • • • • • • • • • • • • • • • • • Allium aflatunense Allium albopilosum Allium atropurpureum Allium ascalonicum Allium caeruleum Allium cepa Allium cyaneum Allium fistulosum Allium flavum Allium giganteum Allium karataviense Allium moly Allium narcissiflorum Allium neapolitanum Allium oreophilum Allium porum Allium pulchellum . în sol bine drenat. America de Nord și cuprinde peste 280 de specii. la borduri. aparținând familiei Alliaceae. nordul Africii. Asia. iar la maturitate sunt goale în interior. sunt dispuse în umbele compacte. Înmulțire Prin bulbi. înguste și androceul cu 6 stamine mai lungi decât stigmatul și stilul. este un gen de plante erbacee cu bulbi. Florile (albe. sau prin semințe în pământ nisipo-humos.Allium 39 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Liliopsida Liliidae Asparagales Alliaceae Allium Specii Cuprinde peste 280 de specii: Allium L..

București. Editura științifică și enciclopedică. Editura medicală. Botanică farmaceutică. Editura didactică și pedagogică. București. Medicină naturistă. Leurdă Pentru alte sensuri. 1989. București.Allium • • • • • • Allium roseum Allium sativum Allium schoenoprasum Allium triquetrum Allium ursinum Allium vineale 40 Bibliografie • • • • Dicționar dendrofloricol. 1986. 1981. Să ne cunoaștem plantele medicinale. vezi Leurda (dezambiguizare). Editura medicală. Allium ursinum Clasificare științifică . București. 1987.

. Frunzele sale mai pot avea acțiune antiseptică. Are un puternic miros de usturoi. Leurda este răspândită în toată Euroasia.50 cm. Tipul de fruct este achenă. 1753 Leurda. Utilizări Medicinal Leurda are o acțiune puternic antibacterială. este o plantă erbacee. sau Allium ursinum.iunie. Este adesea folosită în alimentație.Leurdă 41 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Liliidae Asparagales Alliaceae Allium A. ursinum L. Este răspâdită în păduri. în special estul Europei și Caucaz. Descriere Leurda poate atinge înălțimea de 30 . și are proprietăți curative. Are 2 frunze eliptic-lanceolate și lung pețiolate. la umbra marilor copaci. . Înflorește în perioada aprilie . perenă.

sau superioară. ord. Numărul de carpele variază de la un număr mare până la una. seminifer. Poziția ovarului poate fi inferioară. După forma receptaculului.Rosaceae 42 Rosaceae Rosaceae Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Rosidae Rosales Rosaceae Subfamilii: • • • • Spiraeoideae Rosoideae Maloideae Prunoideae Familia Rosaceae. Androceul este alcătuit din 10-20 stamine. bombat. iar periantul și androceul sunt prinse pe marginea lui. pentamere. se subîmparte în 4 subfamilii: • • • • Spiraeoideae Rosoideae Maloideae. Rosales. • Florile sunt hermafrodite. asfel că receptaculul floral suferă modificări. a gineceului și a fructului. El poate fi plan. actinomorfe. concav. • Familia Rosaceae însumează aproximativ 3200 de specii. • Frunzele sunt alterne. (Pomoideae ) Prunoideae Genuri • • • • • • • • Acaena Adenostoma Alchemilla Amelanchier Aronia Aruncus Chaenomeles Chamaebatia • Cotoneaster • Crataegus • Cydonia • Dryas . Uneori caliciul este alcătuit dintr-un calicul (caliciu extern). cuprinde plante ierboase și lemnoase. de obicei prevăzute cu stipele.

1981 Vezi și • Listă de plante ornamentale .Rosaceae • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Eriobotrya Exochorda Filipendula Geum Holodiscus Kerria Malus Neillia Osmaronia Osteomeles Photinia Physocarpus Potentilla Prunus Pyracantha Pyrus Raphiolepis Rhodotypos Rosa Rubus Sanguisorba Sibiraea Sorbaria Sorbus Spiraea Stephanandra Waldsteinia 43 Bibliografie • Dicționar dendrofloricol. București. 1989 • Botanică farmaceutică. Editura științifică și enciclopedică. Editura didactică și pedagogică. București.

Astăzi angiospermele reprezintă grupul dominant de plante de pe suprafața pământului (loc ocupat încă de acum 100 de milioane de ani). Caracteristici esențiale Plantele angiosperme (Magnoliophyte) au caracteristice organe vegetale care au sămânța învelită într-un fruct (angio = inveliș sperme = sămânța). cotiledon (substanta de rezerva) și embrion. dar acest unic cotiledon este rezultatul unui proces de reducere sau de concreștere.000 de specii de plante. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) [1] Clase • • Magnoliatae (Dicotiledonatae) Liliatae (Monocotiledonatae) Încrengătura Magnoliophyta cuprinde peste 235. Aceasta s-a datorat unor caractere de superioritate ale acestora. care a dus la o mai bună adaptare la mediul terestru. dintre care aproximativ 3.700 de specii reprezentate și în flora României. Există și specii cu un singur cotiledon ca de exemplu Ficaria sp. O caracteristică esențială este prezența embrionului cu două cotiledoane.Magnoliophyta 44 Magnoliophyta Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasificare științifică după Anca Sârbu.. . În functie de numarul de cotiledoane angiospermele pot fi Dicoltiledonate sau Monocotiledonate. Cyclamen. Această sămânță este alcătuită din tegument.

stamine. măzărichea. drupă Rude: mărul. traista ciobanului 6. roz Fructul: păstaie Rude: fasolea. părul. baca Rude: roșia.Crucifere/Brasicacee: • • • • • • Rădăcina: scurtă Tulpina: scurtă Frunze: suculente Floarea: galbenă Fructul: seamănă cu o păstaie.Vitacee: • Rădăcina: lemnoasă • Tulpina: lemnoasă • Floare: inflorescente-ciorchini • Fructul: baca • Planta: Viță-de-vie 3. cartoful. receptacul.Fagacee: • Rădăcina/Tulpina: lemnoasă • Frunze: ca niște foi • Floarea: mai multe grupate în amenți • Fructul: achena • Rude: stejar . sulfina. silicva Rude: varza. muștarul. caisul. piersicul. trifoiul. verde.mătrăguna.ardeiul. sepale. (formează androceul) și carpele. poamă. salcâmul. ridichea. soia. trandafirul.Rozacee: • • • • • • Rădăcina: lemnoasă/ierboasă Tulpina: lemnoasă/ierboasă Frunza: zimțată pe margini Floarea: roz/albă Fructul: cărnos. 4. măceșul. lucerna.măsălărița(ultimele 2-otravitoare) 5. gineceul. care formează împreună.Solanacee: • • • • • Rădăcina: ierboasă Tulpina: ierboasă/tubercul (subpământeană) Floarea: roz-liliachie Fructul: mic. cireșul. prunul. 1. lintea. Dicotiledonate • au sămânță cu 2 cotiledoane. (totalitatea lor formează corola). (totalitatea lor formează caliciul). mazărea.Leguminoase: • • • • • Rădăcina: pivotantă Tulpina: ierboasă Floarea: bărcuță. vanata. vișinul.Magnoliophyta 45 Alte caracteristici Floarea este formată din: peduncul floral.tutunul. 2. porumbarul. petale.

Note de curs.Magnoliophyta 7. spanacul. mușețel. Note de curs. 1999.Curcubitacee: • plante cu fructe foarte mari • Rude: castravetele. bulbuci-de-munte • Fructul: folicula/baca/achena 10. pepenele. Referințe [1] Sârbu Anca. Editura Universității din București. Editura Universității din București. 1999. pintenul cocoșului. loboda de grădină.Compozite: • au flori compuse • Fructul: achena/nucula • Rude: păpădia. floarea Paștelui. 46 11.Chenopodiacee: • Tulpina: ierboasă • Frunze: suculente • Rude: sfecla de zahăr. bujorul românesc. Biologie vegetală. pătrunjel. cicoare. sfeclă furajeră. Biologie vegetală. mărar.Apiacee: • • • • Rădăcina: pivotantă Tulpina: ierboasă Floare: inflorescențe-umbele Rude: morcov. dovleacul. 8. 9. dalie. .Ranunculacee: • Rude: piciorul cocoșului. Bibliografie • Sârbu Anca.

Maloideae 47 Maloideae Subfamilia Maloideae Clasificare științifică după Anca Sârbu. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Rosidae Rosales Rosaceae Maloideae Subdiviziuni Principalele subdiviziuni ale Familiei Maloideae după Anca Sârbu 1999. sunt: • • • Gen Malus Gen Cydonia Gen Pyrus Sinonime .

Rosales 48 Rosales Ordinul Rosales Clasificare științifică după Anca Sârbu. bace. după Anca Sârbu 1999. 1999 Subregn: Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Angiospermatophyta Clasă: Ordin: Magnoliatae Dicotiledonatae Rosales Principalele subdiviziuni ale Ord. Unele specii au fructe multiple . Rosales. Caracteristic speciilor ce fac parte din acest ordin este variabilitatea mare de forme Caracterisiticile plantelor din Ordinul Rosales • Frunzele • Simple sau compuse prevăzute cu stipele perechi • Florile • Ciclice • Hermafrodite • Actinomorfe până la zigomorfe • Fructele sunt: nucule. drupe. sunt: • Fam. Rosaceae Ordinul Rosales cuprinde plante lemnosae și erbaceae.

sunt: • • • Încrengătura Pteridophyta (Ferigi). ele sunt plante vasculare și datează din Silurian deci de aproximativ 450 milioane de ani Caracterele generale ale subregnului Cormobionta • • • • Plante vasculare Sporofitul dominant Prezența unui sistem de țesuturi conducătoare Existența organelor specializate • Organe specializate pentru fixare • Organe specializate pentru absorbție • Organe specializate pentru conducere • Organe specializate pentru fotosinteză • Prezența cuticulei • Prezența stomatelor • Prezența semințelor și fructelor (la unele dintre ele) . Încrengătura Magnoliophyta (Angio-spermatophyta). Cormofitele (Subregnul Cormobionta) sunt plantele cele mai evoluate. 1999 Regn: Plantae Subregn: Cormobionta Subdiviziuni sau alt text Principalele subdiviziuni ale Subregnului Cormobionta după Anca Sârbu 1999. Încrengătura Pinophyta.Cormobionta 49 Cormobionta Cormobionta Clasificare științifică după Anca Sârbu.

Cormobionta 50 Legături externe • United States Department of Agriculture: Tracheobionta [1] Referințe [1] http:/ / plants. gov/ java/ ClassificationServlet?source=profile& symbol=Tracheobionta& display=31 Magnoliatae Clasa Magnoliatae Clasificare științifică după Anca Sârbu.000 după acelaș autor. usda. În această clasă sunt încadrate circa 171. . sunt: • • • • • • Subclasa Magnoliidae Subclasa Hammamelidae Subclasa Caryophyllidae Subclasa Rosidae Subclasa Dilleniidae Subclasa Asteridae Clasa Magnoliatae (Dicotiledonatae) este una din cele două clase în care a fost împărțită Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta) de către Anca Sârbu 1999. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Principalele subdiviziuni ale Clasei Magnoliatae după Anca Sârbu 1999.

. Întâlnim acst fenomen la Ficaria sp. Cyclamen sp. care fie că au concrescut. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Subclasă: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Rosidae Principalele subdiviziuni ale Clasei Rosidae după Anca Sârbu 1999. cărora le lipsesc cotiledoanele. Există și specii de magnoliate cum sunt speciile parazite ca Viscum sp.Magnoliatae 51 Carcteristicile plantelor din Clasa Magnoliatae • Claca cuprinde specii de plante lemnoase și erbacee. Cuscuta sp. și unele specii de Nymphaea. sunt: • • • Ordin Rosales Ordin Fabales Ordin Araliales . fie că unul din acestea s-a redus.. Singurul cotiledon existent la aceste specii provine din două cotiledoane. Există și puține specii la care sămânța are un singur cotiledon. • Au embrionul prevăzut cu două cotiledoane. Vezi și • • • • Angiosperme Liliatae Monocotyledonatae Clasa Dicotiledonate Rosidae Subclasa Rosidae Clasificare științifică după Anca Sârbu..

• Periantul florilor este diferențiat în caliciu și corolă. ascalonicum . Elementele florale sunt dispuse ciclic. Dispunerea lor poate fi altern sau opus. • Florile sunt înspecial bisexuate. • Androceu de la polimer la monomer • Gineceu de la polimer la monomer Hașmă Allium ascalonicum Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Liliidae Asparagales Alliaceae Allium A. Florile sunt dialipetale. Această subclasă se subdivide în peste 20 de ordine. Plantele încadrate în această subclasă sunt erbacee sau lemnoase. 52 Caracteristici • Frunzele pot fi fie simple dar și compuse.Rosidae Subclasa Rosidae cuprinde dicotiledonatele cele mai tipice.

aggregatum G. este o plantă erbacee perenă din familia Alliaceae (numită anterior Lilliaceae). Înlocuiește usturoiul când se dorește obținerea unei arome mai delicate. înrudită cu ceapa. în salate. Tufă de haşmă Descriere Hașma este o plantă erbacee cu frunze cilindrice. Fedtsch. eșalot sau ceapă franțuzească. sferică. Etimologie Denumirea de hașmă derivă din cuvântul maghiar hagyma (ceapă). cu care se aseamănă mult. pe care unii autori o consideră ca specie distinctă (Allium ascalonicum L. în timp ce alții o consideră doar o varietate de ceapă (Allium cepa L. Bulbi de eşalot (haşmă) comercializaţi în sudul Franţei Utilizare culinară Hașmaua sau ceapa franțuzească are bulbul asemănător usturoiului și cepei. deformate. care formează o tufă cu înălțimea de 20-30 cm. (ceapă) de Ascalon. Semințele sunt mici și negre. la sfârșitul primei cruciade. sub formă crudă. Se folosește ca plantă aromatică în multe sosuri și. Este specifică bucătăriei franceze. orașul este situat pe teritoriul actual al statului Israel. Bulbul. bulbul este în general mai mic și de formă asimetrică. este o specie diferită (Allium oschaninii O. care se utilizează de multă vreme în gastronomie. A fost adusă în Occident de franci. cât și bulbul acesteia. Eşalot: bulb întreg şi secţionat Legături externe • DEX online: Hașmă [1] • Enciclopedia condimentelor: Ceapa franțuzească [2] . este constituit din șapte sau opt căței asemănători cu niște cepe mici. Termenul denumește atât planta întreagă.Hașmă 53 Hașmaua (Allium ascalonicum). originar din Asia Centrală (Afganistan. numită și șalotă. Nu există un consens deplin asupra speciei. comestibilă. după asediul de la Ascalon. dar fără mirosul înțepător al usturoiului sau mirosul acru al cepei.). Denumirea de eșalot derivă din latinescul ascalonia (cepa). var. cu gust și miros de usturoi. Numit în prezent Ashkelon. cavitare. Ascalon era un oraș situat pe vechiul teritoriu al filistinilor. mai mult sau mai puțin alungit. Comparativ cu ceapa. Iran). Cățeii diferiți nu sunt reuniți într-un înveliș comun. tocată sau tăiată felii subțiri. Don). sin... Inflorescența este umbeliformă. Unii autori consideră că eșalotul gri. Este cultivată ca plantă aromatică și ca legumă comestibilă. Allium hierochuntinum Boiss.).

Prazul este simbolul național al Țării Galilor. ro/ search. ro/ index. este o plantă erbacee. porum Prazul. .Hașmă 54 Referințe [1] http:/ / dexonline. fiind foarte renumit și în Oltenia. bienală. php?cuv=hasma [2] http:/ / www. sau Allium porum. php?module=fisaCondiment& cid=147 Praz Allium Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Liliidae Asparagales Alliaceae 'Allium' A. condimenteweb.

Descrierea Prazul are o tulpină falsă groasă. Prazul poate fi întrebuințat în tratamentul unor diverse afecțiuni: arterioscleroză.Praz 55 Origine Originea prazului este în zona Mediteranei. ragușeală. ro/ index. Vezi și • Lista legumelor Legături externe • ro Praz [1] • Tratamente naturale pe bază de praz [2] Referințe [1] http:/ / www. pentru oferirea unor reflexe deosebite (decoct de praz). elimină viermii intestinali.9 cm. sanatatecuplante. îndepărtarea roșeții tenului. Utilizări medicinale Prazul este bogat în vitamina C. cu un diametru de 4 . fier și magneziu. PP. hemoragie nazală. ro/ fructe-si-legume/ alte-legume/ prazul-fam-liliaceae. albă. php?module=fisaCondiment& cid=142 [2] http:/ / www. condimenteweb. cu frunze verzi alungite. iar pe vârful tulpinii apar florile și semințele. În cel de-al doilea an înălțimea tulpinii se dublează. Bulbul subteran este mic și alungit. laringită. este calmant și diuretic. B6. afecțiuni respiratorii. html . cu o lungime de până la 70 cm. faringită. tuse. acnee. cu o lungime de până la 50 cm. Poate fi utilizat și la îngrijirea părului. Prazul este un bun laxativ. fiind recomandat persoanelor ce sufera de constipație.

Fructul este achenă. Descriere Usturoiul sălbatic poate atinge înălțimea de 1 m.5 frunze. . sau Allium vinealis. Perioada de înflorire este iulie .Usturoi sălbatic 56 Usturoi sălbatic Allium vinealis Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Liliidae Asparagales Alliaceae Allium A. Are o inflorescență la capătul superior al tulpinii. pețiolate. Are un puternic miros de usturoi.august. este o plantă erbacee. Utilizare Usturoiul salbatic este o planta furajera. cu o lungime de 15 cm. cu diametru de câțiva mm. alcătuit din zeci de flori mici. Este răspândit pe totul continentul european. estivală. vinealis Usturoiul sălbatic. precum și pe țărmul Mediteranei. Are de obicei 4 .

Ridichea ajunge să cântărească mai mult de 1kg. Rădăcina principală care se găsește sub rădăcina îngroșată este slabă și de 10 cm lungime. Ridichea este foarte populară în America de Sud se folosește varietatea Raphanus sativus . gust care se suavizează prin gătire. depinzând de varietate are pulpa galbenă. Sunt comestibile dar trebuie să fie proaspete. Se folosesc în salate (chiar și frunzele crude). se taie după recolectare. Ridichiile sunt foarte populare in Europa. Specia comună de ridiche cea mai comercializată ca legumă în Europa și America de Nord este de piele și interior alb. Ridichea are un gust înțepător. care doar sunt bune imediat după recolectare și nu se conservă mult timp. Ridichea (Brassica rapa) este o legumă cultivată în regiunile temperate pentru rădacina ei suculentă și bulboasă. sativus Nume binomial Raphanus sativus L. Cea mai mare parte sunt varietăți speciale. Mărimea este în funcție de varietate și de timpul care este lăsată să crească.Ridiche 57 Ridiche Ridiche Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Brassicales Brassicaceae Raphanus R. pentru ca pot fi păstrate mai multe luni dupa recoltarea lor. totuși se poate recolecta cand este mică. albă. Această parte superioară se dezvoltă din țesutul tulpinei. puțin portocalie sau roșiatică. varietațile moi se folosesc pentru consumul uman. asemănător cu varza. iar cele mari și fibroase se folosesc ca aliment pentru animale. în mod normal sunt eliminate înainte să ajungă la vânzare. Frunzele au o asemănare cu muștarul. care este mai mare decât ridichea europeană. în special în zonele reci. aproximativ de 5-15 cm diametru și nu are rădăcini laterale. . dar rămane sudată de rădăcină. care este aproape sferică. excepție făcând cei 1-3 cm superiori care ies la suprafata pamântului și care sub acțiunea rezelor soarelui se schimba in roșu sau roșu-verde. cresc direct în partea superioară aproape făra sa aibă gât. Latinii o numeau radicula. ridiche albă.

campestris L. campestris L. rapifera (Metzger) Sinsk.) W. sylvestris Janchen B.J. B. Alte varietăți • • • • • • • • B. B. Înaintea de apariția cartofului în Europa.) Hartman B. rapa L. Koch Caulanthus sulfureus Payson Vezi și • Ridiche neagră Galerie Floare de ridiche . ssp.Ridiche 58 Origine Ridichea se cultiva în Vechea Grecie și în Imperiul Roman.) Clapham B. rapa L.D. rapa L. importat de spanioli în secolul XVI. B. var. ssp. Pakistan sau regiunea Mediteranei. rapa L. campestris (L. ridichea era un important aliment pentru europeni. Dar nu se cunoaște locul exact de unde a fost introdusă și cultivată pentru prima dată. rapa (L. campestris (L. poate fi: Afganistan. ssp. ssp. var. olifera DC. campestris L.

Orchidaceae cu cca. 2. 8. 6.000 Araceae cu 3. 25.Magnoliopsida 59 Magnoliopsida Magnoliopsida (Dicotiledonate) Nufăr alb Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermae) Clasă: Magnoliopsida Clasa Magnoliopsida cuprinde familiile mai importante: 1. 3.000 Malvaceae cu 4.300 Cyperaceae cu 4.183 Poaceae sau Gramineae cu 9.000 specii Asteraceae sau Compositae cu 20. 5. 9.000 Euphorbiaceae cu 5. 4.000 Rubiaceae cu 13.000 specii Fabaceae sau Leguminosae cu 17.700 . 7.

Malvaceae 60 Malvaceae Malvaceae Althaea rosea L. Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Malvales Malvaceae Malvaceae este o familie de plante (ordinul Malvales) care conține în jur de 95[1] de genuri de plante erbacee. Genuri • Abutilon • Althaea • Callirhoe • • • • • • • • • • Goethea Hibiscus Lavatera Malope Malva Malvastrum Malvaviscus Palauca Pavonia Sidalcea . arbuști și arbori mici.

Tulpina are la bază stoloni culcați. mai ales cele de la baza plantei. lânoase). Ed. pag.ro/taxon/1035) Piciorul cocoșului Piciorul cocoșului Clasificare științifică după Anca Sârbu. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliatae Magnoliidae Ranunculales Ranunculaceae Ranunculoidea Ranunculus R. De AGOSTINI HELLAS SRL.eukarya. repens Nume binomial Ranunculus repens L.25 cm.. Înrădăcinarea se face la noduri. pe pedunculi brăzdați și înfloresc primăvara - . Frunzele. anuală sau bienală. sunt trifidate cu un pețiol lung. Florile sunt galbene (sepale răsfirate. foarte comună în zonele umede din pajiștile montane. Planta are o tulpină erectă de 20 .) este o specie erbacee. ISBN 978-960-416-765-4 Legături externe • ro Familia Malvaceae (http://www. 1710. întinse. în locurile mlăștinoase și pe malurile apelor. 1753 Piciorul cocoșului (Ranunculus repens L.Malvaceae 61 Note [1] Dicționar Enciclopedic Britannica.

Ranulculacee.Piciorul cocoșului toamna. 62 Bibliografie • Sârbu Anca. Asteracee. 1999. Editura Universității din București. org Clasa Dicotiledonate Această clasă cuprinde mai multe familii: Magnoliacee. Biologie vegetală. Caracteristici Plantele dicotiledonate au de obicei 2 cotiledoane – organe de depozitare sau primele frunze de care au nevoie semințele pentru a germina – în timp ce monocotiledonatele au doar un singur cotiledon în sămînță. Dafin arborele de lalele arborele de scortișoară arborele de camfor Ranulculacee Reprezentanți: • • • • • piciorul-cocoșului spânz(plantă medicinală) floarea-Paștelui bulbuci-de-munte(plantă ocrotită) bujor românesc . Fagacee. Rolul cotiledonului este de a furniza energia pentru germinare. Note de curs. Apiacee. Papilionacee. • fr Tela Botanica [1] Referințe [1] http:/ / tela-botanica. Reprezentanți: • • • • • magnolia: plantă originară din China. folosindu-și rezervele de amidon. Juglandacee. Solanacee. Chenopodiacee. Rozacee. Brasicalee. Acesta se întîmplă înainte ca răsadul să devină indepedent și să producă primele frunze verzi. Magnoliacee Plantele acestei familii sunt primitive deoarece prezintă numeroase elemente în flori dispuse în spirală. Fotosinteza din frunze preia sarcina de a furniza energia o dată ce resursele de energie din cotiledoane sunt epuizate. la români este cultivată ca plantă ornamentală.

porumbarul. Reprezentanți • • • • • • • • mazărea(prezintă rădăcină cu nodozități cu bacterii fixatoare de azot) fasolea soia linte salcâmul(fruct cu păstaie) trifoiul lucerna arahide(după fecundație. Importanța rozaceelor • • • • • Alimentară: mere. prunul. pere. zmeurul. piersici. cireșul. gutuiul.Clasa Dicotiledonate 63 Rozacee Reprezentanți: • măceșul. murul. migdalul. părul. unde produce păstaie) Importanța fabaceelor • • • • melifere alimentară medicinală furajere Apiacee Această familie are plante cu flori grupate în inflorescențe numite umbele(în același plan) Reprezentanți • • • • • • morcov pătrunjel țelină leuștean mărar chime . caisul. floarea intră în pământ. păducelul. etc. piersicul. mărul. Medicinală: păducelul Alcool: prune Ornamentală Melifere Fabacee (papilionacee și leguminoase) Plantele acestei familii prezintă flori zigomorfe în formă de papion.

flori mici. galbene(florile bărbătești). uleioasă ) • gorunul(frunza stejarului are lobii mai adânci.Clasa Dicotiledonate 64 Importanța apiaceelor • Alimentară(condimente→ produc uleiuri volatile) Familia Brassicaceae Aceste plante prezintă petalele așezate în cruce(4). Reprezentanți • • • • • • • • • varza conopida(inflorescența) gulia ridichea hrean rapița muștar traista-ciobanului micșuneaua Importanța brasicaceelor • • • • alimentară industria uleiului ornamentală medicinală(traista-ciobanului) Familia Chenopodiacee Reprezentanți • • • • sfecla de zahăr sfecla furajeră loboda de grădină spanacul Familia Fagacee • fagul(fructul se numește jir. în timp ce a gorunului nu prezintă peduncul) • castanul comestibil(frunză simplă. e uleios) • stejarul(ghindă. roșii(florile femeiești)) • castanul sălbatic(flori albe în ciorchine și hermafrodite) . ghinda stejarului are peduncul.

ars-grin. Se găsește în parcurile naționale din pădurea Comana în locurile însorite. Legături externe • Bujor [1] (dexonline. shtml?lang=2& sec=248& art=15525 Fabaceae Familia Fabaceae Clasificare științifică după Anca Sârbu. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. nu trebuie distrusă sau colecționată. gov/ cgi-bin/ npgs/ html/ taxon.gov/) • Articol despre bujorul românesc [3]. romanica) este o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora. Muntenia și sudul Moldovei. pl?26331 [3] http:/ / www.ro/) • Paeonia peregrina Mill.Bujor românesc 65 Bujor românesc Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. în Dobrogea. var. Este o plantă ocrotită de lege. ro/ definitie/ bujor [2] http:/ / www. pe site-ul Radio România Internațional Referințe [1] http:/ / dexonline. [2] (ars-grin. 1999 . rri. ro/ art.

unele dintre ele au valoare nutritivă ridicată. dar mai ales datorită importanței economice a acestor specii. plantele conțin o cantitate relativ mare de proteine. Denumirea de "leguminosae" este dată în anul 1763 de Michel Adanson. fiind un furaj valoros pentru animale. Alte genuri • • • • • • • • • • • • • • • • • • Abrus Acacia Albizia Amherstia Amicia Amorpha Anthyllis Aotus Apios Arachis Baptisia Bauhinia Bossiaea Brachysema Caragana Cassia Ceratonia Cercis .Fabaceae 66 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Angiospermatophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Magnoliatae Dicotiledonatae Rosidae Fabales Fabaceae Principalele genuri ale familiei Fabaceae după Anca Sârbu. Importanța rezultă atat din numărul de specii. Caracteristic acestei familii sunt fructele în formă de păstăi.70 milioane de ani. Oamenii de știință consideră că plantele din această familie există din perioada cretacică. adică în urmă cu 65 .Leguminosae sau Papilionaceae) este cea mai importantă familie din cadrul Ordinului Fabales. 1999: • • • • • • • • • • Genul Pisum Genul Trifolium Genul Medicago Genul Astragalus Genul Vicia Genul Phaseolus Genul Robinia Genul Lupinus Genul Glycine Genul Sophora Familia Fabaceae (numită și a Leguminoaselor . iar în anul 1836 familia primește numele de "fabaceae" denumire dată de John Lindley.

Fabaceae • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Cicer Chorizema Cladrastis Clianthus Clitoria Colutea Coronilla Cytisus Desmodium Dillwynia Dolichos Erinacea Erythrina Galega Genista Gleditschia Glycyrrhiza Gymnocladus Halimodendron Hardenbergia Hedysarum Indigofera Kennedya Laburnum Lathryus Lespedeza Lotus Mimosa Neptunia Ononis Oxylobium Oxytropis Podalyria Pueraria Spartium Swainsona Thermopsis Ulex Wisteria 67 .

dar care s-a extins în multe părți din lume. Semințele plantei produc un compus vâscos atunci când sunt umezite. a fost folosită pentru oprirea hemoragiilor. pe câmp. cu patru petale. Sunt atașate de ramuri de vârf. acolo unde solul nu este foarte uscat și există suficient soare. pajiști. Traista-ciobanului crește în grădini. omorând larvele acestor insecte. Semințele. de până la 20 cm înălțime. Numele său se referă la capsula în formă de traistă. Semințele au formă de inimă. Frunzele bazale sunt lanceolate și dințate. Insectele acvatice se lipesc de acest compus și într-un final mor. În China. Sunt simetrice radial.Traista-ciobanului 68 Traista-ciobanului Traista-ciobanului Plantă cu flori și fructe Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Brassicales Brassicaceae Capsella C. sunt plate și triunghiulare. Ramurile fine se întind pe toată lungimea tulpinii. ea este cultivată pentru consum. . Este o plantă de dimensiuni mici.) Medik. Acest fapt face ca planta să fie folosită ca o metodă de control a țânțarilor. frunzele și rădăcinile acestei plante sunt comestibile. Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) este o plantă nativă Europei. Florile albe sunt aranjate în raceme rare. bursa-pastoris Nume binomial Capsella bursa-pastoris (L. Din punct de vedere medicinal.

pentru tratarea insuficientei cardiace. traista ciobanului este utilizată în vindecarea persoanelor care sufera de diaree. diareea. Ceaiul preparat din planta traista ciobanului constituie un remediu natural în cazul unor afecțiuni cum sunt: tensiunea arterialaă hemoragiile de orice natură. hemoragiilor pulmonare si chiar hemoragiei uterului. oprirea hemoragiei stomacului. dar și bolilor specifice bărbaților: hemoroizi. html Gutui Gutui Cydonia oblonga Clasificare științifică . Legături externe • Tratamente naturale pe baza de traista ciobanului [1] Referințe [1] http:/ / www. ro/ plante-medicinale/ t/ traista-ciobanului-capsella-bursa-pastoris. inflamația sânilor. Datorită calității de astringent. menopauza. inclusiv cele uterine. atrofie musculară.Traista-ciobanului Paraziți: • Albugo candida 69 Tratamente naturale bazate pe traista ciobanului Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) este o plantă medicinală cu numeroase intrebuințări terapeutice. Traista ciobanului mai este cunoscută pentru tratarea bolilor specifice femeilor: dereglări menstruale. Aceasta planta este apreciată pentru reglarea fluxului menstrual. sanatatecuplante.

Se păstrează bine timp îndelungat. Conținutul la 100 g: • • • • • • Calorii 25. albe sau roz. aroma și aciditatea. de culoare albă). Mugurii sunt de asemenea tomentoși. gutuiul atinge înălțimi medii de 3-4. ce pornesc de la baza coletului. care le conferă un grad mare de gelificare. Este folosită la marmelade și compot sau poate fi coaptă în cuptor. oblonga Nume binomial Cydonia oblonga Mill. având totuși vitamine și minerale: potasiu și vitamina C. este un arbore de mărime medie. Rădăcinile nu se dezvoltă mult în adâncime. are proprietăți dezinfectante și favorizează eliminarea acidului uric. florile nefiind astfel expuse înghețurilor timpurii de primăvară. alături de semințe și frunze. este o bacă falsă.Gutui 70 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Maloideae Cydonia C. Frunzele sunt simple. Gutuiul (Cydonia oblonga). solitare. Utilizare culinară Gutuia poate fi mâncată ca atare atunci când este coaptă. cu cinci petale. Coroana este deasă și are formă neregulată. fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina populară. originar din regiunea Caucazului. Puternica ei aromă o face să fie un bun complement pentru unele prăjituri. chiar și după fierbere. fiind dispuse în stratul superficial al solului. unicul membru din genul Cydonia. cu marginea netedă. Este un arbore fructifer înrudit cu mărul și părul. cu pulpa astringentă. în sud-vestul cald al Asiei. Gutuile coapte au culoare galbenă. Ating dimensiuni de 7-12 cm lungime și 6-9 cm lățime. în perioada aprilie-mai. Conținutul ei nutritiv este mic. Sunt tari și aromatice. Au un conținut ridicat de pectine. cu o lungime de 6-11 cm și suprafață tomentoasă (acoperită de peri moi.5 m (cu extreme între 1.2 Hidrați de carbon 6. catifelați. Sunt flori mari. sau poate fi mâncată cu zahăr. după apariția frunzelor.4 g Calciu 14 mg Magneziu 6 mg Potasiu 200 mg . lat-ovalate. Fructul său. acoperită de un puf cafeniu. Este cunoscut din antichitate. Descriere În stare naturală.3 g Fibre 6. Conține importante cantități de fibră. Își mențin consistența fermă.5-6 m) și are un aspect robust și rustic de tufă cu mai multe tulpini. numit gutuie. Înflorirea se produce târziu. Coaja tulpinilor este sensibilă și poate fi afectată chiar și de lovituri superficiale.

Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud. Se cultivă mult în Argentina. cartea de bucătărie romană a lui Apicio ne dă rețete pentru a găti gutuia cu miere și o combină spre surpriza noastra chiar și cu Praz (Allium ampeloprasum var. Spania și în bazinul Mediteranei.Gutui • Vitamina C 13 mg 71 Istoric Cultivarea gutuiului poate fi anterioară mărului. Plutarh relatează ca miresele în Grecia mușcau dintr-o gutuie pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în camera nupțială " ca primul sărut să nu fie dezagradabil" ("Întrebări romane" 3. ritual care a venit din Orient împreună zeița Afrodita. Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia. Specii înrudite Există patru specii înrudite cu Cydonia. clasificate în alte genuri. care se putea mânca crudă.a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). Gutuia . Columella menționează trei tipuri. porrum). și este posibil ca mărul citat în Cântarea Cântarilor să fi fost în realitate un gutui. Aceste specii sunt gutuiul chinezesc (Pseudocydonia sinensis). frunze şi fructele gutuiului Romanii de asemenea foloseau gutui. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina. Vechii greci ofereau gutui la nunți. fruct cunoscut de greci ca "Mela kudonia" sau " măr de Cydonia" de unde provine de asemenea și numele ei stiințific. datorită unei boli cauzată de bacteria Erwinia amylovora. unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. și trei gutui ornamentali. care au fost incluși în genul Chaenomeles. datorită temperaturilor mici ale verii care împiedică gutuia să se coacă în totalitate. originari din Asia. originar din China. pe coasta nord-estică a insulei Creta. Era o gutuie premiul pe care Paris l-a dat Afroditei. în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. una dintre ele "mărul de aur" . De asemenea au fost duse în Lumea Nouă. totuși Anglia nu este o zonă foarte propice. Balcani. Carol cel Mare a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari. Gutuiul este menționat pentru prima dată într-un text englez la sfârșitul secolului XIII. Nu sunt culturi de mare cantitate.care era probabil fructul paradisului citat în Grădina Hesperidelor. Plinius menționează un tip numit gutuie de Mulvian. dar sunt rare în America de nord.65). Uruguay.

gradinamea. ro/ taxon/ 903 [3] http:/ / pomifructiferi. tripod. 2003. html [2] http:/ / www. ro/ Gutui_2463_548_1.tripod.com • EUKARYA . eukarya. Cifre 2003-2004 Date de FAOSTAT (FAO)  Turcia  China  Maroc  Argentina  Iran  Peru  Serbia și Muntenegru  Uruguay  Chile Alte Țări Total 105000 90000 28000 26000 25000 5200 10400 9500 4250 87962 27 % 24 % 7% 7% 7% 6% 3% 2% 1% 22 % 105000 90000 28000 26000 25000 52000 10400 9500 4250 87485 28 % 24 % 7% 7% 7% 6% 3% 2% 1% 23 % 381862 100 % 381385 100 % Vezi și • Lista fructelor Galerie de imagini Ramură cu flori roz Ramură cu flori albe Ramură cu fructe crude Gutuie coaptă Bibliografie • Gelu Corneanu. Iași. html . Editura PIM.Gutui 72 Cultura gutuiului Producția în tone. ISBN 973-8490-65-0 Legături externe • Gelu Corneanu. com/ id5.ro: Gutui [3] Referințe [1] http:/ / sfaturipomicole. pe site-ul SfaturiPomicole.Enciclopedia florei și faunei din România: Cydonia oblonga [2] • GradinaMea. Margareta Corneanu: Sfaturi pomicole. Margareta Corneanu: Specificul culturii gutuiului [1].

). este un arbust peren din familia Rosaceae. vezi Mur (dezambiguizare). Rubus Fructele murului. sau rug-de-munte. în diverse stadii de coacere Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliatae Rosales Rosaceae Rosoideae Rubus Rubus fruticosus Murul (Rubus fruticosus L.Mur 73 Mur Pentru alte sensuri. .

în lunci și de-alungul apelor curgătoare. Randamentul la uscare este 4-5:1. derivați flavonici. în poduri sau artificial la 40-50°C. acid tartric. siropuri și băuturi alcoolice. Orientul Mijlociu.octombrie. în tufișuri. ro/ articole/ mur . mure. roșii și acrișoare la început. dispuse corimbifer. acizi organici (acid malic.) [1] Referințe [1] http:/ / selene. sunt foarte gustoase și se consumă ca atare când sunt coapte (negre și puțin moi). Din frunzele de mur. Acestea mai conțin acid citri. Fructele sunt cărnoase. compoturi. Din ele se mai pot prepara diverse gemuri. secolul al IV-lea î. în zone deluroase din Europa. pectină. K. Hr. Principii active Frunzele uscate conțin o cantitate apreciabilă de materii tanate. cu nervuri păroase și proeminente pe fața interioară. În prezent cuprinde peste 100 de specii și peste 1000 de varietăți hibride. Recoltare Se recoltează frunzele bine dezvoltate în tot cursul verii. compuse. Fructele sunt bogate în vitaminele A și C. Utilizare În alimentație Fructele. 1980.Mur 74 Descriere Lăstarii sunt înalți de 1–3 m. Africa de Nord și America de Nord. mărturiile asupra folosirii ei în medicină datând din vremea lui Hippocrate. în poieni. jeleuri. inozitol. asociate cu cele de frag (Fragaria vesca) și cu cele de afin negru (Vaccinium myrtillus) se poate prepara un ceai. Se întâlnește la marginea pădurilor. Fructele se coc în perioada sfârșit de iulie . cu tulpina arcuită. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cu originea în Orient. Vezi și • Lista fructelor Bibliografie • Plantele medicinale si condimentare din judetul Harghita. Fructele consumate proaspete au un efect ușor laxativ. cu marginile neregulate. acid lactic). negre și dulci când sunt coapte. vitamina C. Csedö Legături externe • Mur (Rubus fruticosus L. Sub redacția: Dr. și se deschid în lunile iunie-august. acoperită de ghimpi drepți sau recurbați. Acestea se usucă în șoproane. acid oxalic. Florile sunt albe sau roze. flavonide și inozitol. deseori târâtoare. mucilagii. Frunzele sunt palmat-compuse. salicilic.

Evenimentul zilei Părul uman. 18 Octombrie 2011. Descoperă • Top zece alimente de consumat ca să nu îți mai cadă părul [2]. Cecilia Stroe. Părul reprezintă toatalitatea firelor subțiri. 20 iunie 2007. văzut la o scară de 200x Secţiuniea transversală a unui fir de păr . producții de origine epidermică și de natură cornoasă care cresc pe tegumentul mamiferelor.Păr 75 Păr Pentru alte sensuri.Părul este format. Ele au rol protector. vezi Păr (dezambiguizare). 12 octombrie 2012. Evenimentul zilei • Top 5 pastile care schimbă părul radical [3]. de o compoziție dură de proteine numit cheratină. ca și la unghii. Legături externe • Misterioasele bucle ale evolutiei [1]. Elena Oceanu. Dan Istratie.

ro/ detalii/ stiri/ top-zece-alimente-de-consumat-ca-sa-nu-iti-mai-cada-parul-950114. html Rubus Rubus Clasificare științifică . ro/ stiinta/ 929304-misterioasele-bucle-ale-evolutiei [2] http:/ / www. ro/ detalii/ stiri/ Top-5-pastile-care-schimb-prul-radical-1005325. evz. html [3] http:/ / www. descopera. evz.Păr 76 Părul animalelor este cunoscut mai mult ca blană Referințe [1] http:/ / www.

Specii Aceasta este o listă de specii Rubus: • Subgenus Anoplobatus • • • • • • • Rubus odoratus Rubus koehleri Rubus parviflorus Rubus aliceae Rubus aboriginum Rubus deliciosus Rubus neomexicanus • Subgenus Chamaebatus • • • • Rubus hayata-koidzumii Rubus calycinus Rubus nivalis Rubus pectinellus • Subgenus Chamaemorus • Rubus chamaemorus • Rubus pseudochamaemorus . ce cuprinde murele. zmeura și alte fructe de pădure.Rubus 77 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Magnoliatae Rosales Rosaceae Rosoideae Rubus Subdiviziuni Principalele subdiviziuni ale genului Rubus sunt: • • • • • • • • • • • • • • Rubus idaeus Rubus occidentalis Rubus fruticosus Rubus chamaemorus Rubus loganobaccus Rubus phoenicolasius Rubus spectabilis Rubus caesius Rubus parviflorus Rubus arcticus Rubus odoratus Rubus leucodermis Rubus saxatilis Mai vezi și Lista de specii Rubus Rubus este un gen al familiei Rosaceae.

Rubus • Subgenus Comaropsis • Rubus geoides • Subgenus Cyclactis • • • • • • • Rubus arcticus Rubus saxatilis Rubus fockeanus Rubus humulifolius Rubus lasiococcus Rubus pedatus Rubus xanthocarpus 78 • Subgenus Diemenicus • Rubus gunnianus • Subgenus Dalibardastrum • Rubus amphidasys • Rubus nepalensis • Rubus tricolor • Rubus tsangiorum • Subgenus Idaeobatus • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus acuminatissimus Rubus adenophorus Rubus alexeterius Rubus alpestris Rubus amabilis Rubus apetalus Rubus archboldianus Rubus aurantiacus Rubus biflorus Rubus chingii Rubus cockburnianus Rubus columellaris Rubus copelandii Rubus corchorifolius Rubus coreanus Rubus crataegifolius Rubus croceacanthus Rubus ellipticus Rubus eustephanos Rubus flosculosus Rubus fraxinifolius Rubus glabricarpus Rubus grayanus Rubus hawaiensis Rubus hirsutus • Rubus hoffmeisterianus • Rubus hypargyrus .

Rubus • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus idaeus Rubus illecebrosus Rubus innominatus Rubus inopertus Rubus irritans Rubus komarovii Rubus lasiostylus Rubus leucodermis Rubus ludwigii Rubus lutescens Rubus macilentus Rubus macraei Rubus mesogaeus Rubus microphyllus Rubus minusculus Rubus niveus Rubus occidentalis Rubus palmatus Rubus parvifolius Rubus peltatus Rubus pentagonus Rubus phoenicolasius Rubus pileatus Rubus pinfaensis Rubus pinnatus Rubus probus Rubus pungens Rubus racemosus Rubus rigidus Rubus rosifolius Rubus sachalinensis Rubus simplex Rubus spectabilis Rubus stans Rubus strigosus Rubus suavissimus Rubus subornatus Rubus sumatranus Rubus teledapos Rubus thibetanus Rubus trianthus Rubus trifidus Rubus vernus 79 • Subgenus Lampobatus • Rubus turquinensis • Rubus trichomallus • Rubus shankii .

Rubus • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus sapidus Rubus roseus Rubus peruvianus Rubus nubigenus Rubus megalococcus Rubus macvaughianus Rubus irasuensis Rubus imperialis Rubus hondurensis Rubus glaucus Rubus glabratus Rubus giganteus Rubus gachetensis Rubus florulentus Rubus fagifolius Rubus eriocarpus Rubus eggersii Rubus costaricanus Rubus coriaceus Rubus acanthophyllos Rubus choachiensis Rubus bullatus Rubus briareus Rubus bogotensis Rubus betonicifolius Rubus adenotrichos Rubus adenothallus 80 • Subgenus Malachobatus • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus acuminatus Rubus alceifolius Rubus assamensis Rubus bambusarum Rubus buergeri Rubus chroosepalus Rubus chrysophyllus Rubus elongatus Rubus fairholmianus Rubus flagelliflorus Rubus fockei Rubus formosensis Rubus gardnerianus Rubus glomeratus Rubus henryi Rubus hunanensis • Rubus ichangensis • Rubus irenaeus • Rubus kawakamii .

Rubus • • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus lambertianus Rubus lineatus Rubus moluccanus Rubus multibracteatus Rubus paniculatus Rubus parkeri Rubus pseudosieboldii Rubus pyrifolius Rubus rolfei Rubus rugosus Rubus setchuenensis Rubus sieboldii Rubus splendidissimus Rubus swinhoei Rubus tephrodes Rubus tiliaceus Rubus wardii

81

• Rubus xanthoneurus • Subgenus Micranthobatus • • • • • Rubus australis Rubus cissoides Rubus parvus Rubus schmidelioides Rubus squarrosus

• Subgenus Orobatus • Rubus loxensis • Subgenus Rubus (syn. subgenus Eubatus) • Sections • Sect. Allegheniensis • Rubus allegheniensis • Rubus alumnus • Rubus pennus • Sect. Arguti • Rubus abactus • Rubus andrewsianus • Rubus argutus • Rubus frondosus • Rubus orarius • Rubus ostryifolius • Rubus pensilvanicus • Rubus recurvans • Sect. Caesii • Rubus caesius • Sect. Canadenses • Rubus canadensis

Rubus • Rubus kennedyanus • Sect. Corylifolii • • • • • • • • • • • • • • • Rubus fioniae Rubus tuberculatus Rubus wahlbergii Rubus fabrimontanus Rubus dissimulans Rubus dumetorum Rubus gothicus Rubus camptostachys Rubus adenoleucus Rubus aureolus Rubus babingtonianus Rubus britannicus Rubus conjungens Rubus cyclomorphus Rubus eluxatus

82

• Rubus lamprocaulos • Rubus mortensenii • Rubus nemorosus • Rubus seebergensis • Sect. Cuneifolii • Rubus cuneifolius • Sect. Flagellares • Rubus arundelanus • Rubus biformispinus • Rubus deamii • Rubus enslenii • Rubus flagellaris • Sect. Hispidi • Rubus hispidus • Sect. Rubus (also known as Rubus fruticosus agg.) • • • • • • • • • • • • Rubus bifrons Rubus laciniatus Rubus plicatus Rubus nessensis Rubus ulmifolius Rubus adornatus Rubus adspersus Rubus ammobius Rubus arrhenii Rubus atrichantherus Rubus axillaris Rubus bavaricus

• Rubus bertramii • Rubus braeuckeri

Rubus • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus bregutiensis Rubus canescens Rubus cardiophyllus Rubus chloocladus Rubus chlorothyrsos Rubus cimbricus Rubus clusii Rubus conothyrsoides Rubus dasyphyllus Rubus divaricatus Rubus drejeri Rubus egregius Rubus foliosus Rubus fuscus Rubus gelertii Rubus glandithyrsos Rubus godronii Rubus grabowskii Rubus gratus Rubus gremlii Rubus hirtus Rubus infestus Rubus insularis Rubus macrophyllus Rubus micans Rubus montanus Rubus mucronulatus Rubus pedemontanus Rubus polyanthemus Rubus praecox Rubus pyramidalis Rubus radula Rubus rhamnifolius Rubus rhombifolius Rubus rosaceus Rubus rudis Rubus schlechtendalii Rubus schleicheri Rubus senticosus Rubus slesvicensis Rubus sprengelii Rubus sulcatus Rubus vestitus Rubus vigorosus Rubus vulgaris

83

• Rubus acheruntinus • Rubus ahenifolius

Rubus • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Rubus alterniflorus Rubus amplificatus Rubus anglocandicans Rubus angustifrons Rubus bakerianus Rubus bayeri Rubus bloxamianus Rubus bloxamii Rubus bollei Rubus boraeanus Rubus calvatus Rubus caucasicus Rubus chrysoxylon Rubus cissburiensis Rubus colemannii Rubus concolor Rubus cordifolius Rubus cyri Rubus discolor Rubus diversus Rubus dumnoniensis Rubus echinatoides Rubus echinatus Rubus errabundus Rubus erythrops Rubus fissus Rubus formidabilis Rubus furvicolor Rubus fuscoater Rubus ieri Rubus georgicus Rubus glanduliger Rubus glandulosus Rubus hartmanii Rubus hylophilus Rubus inermis Rubus lamprophyllus Rubus lespinassei Rubus leucostachys Rubus ergii Rubus eianus Rubus linkianus Rubus miszczenkoi Rubus moschus Rubus mulleri

84

• Rubus nitidioides • Rubus pedatifolius

Rubus • Rubus piceetorum • Rubus promachonicus • Rubus rubritinctus • Rubus sanctus • Rubus scheutzii • Rubus separinus • Rubus septentrionalis • Rubus thyrsiflorus • Sect. Setosi • Rubus glandicaulis • Rubus missouricus • Rubus notatus • Rubus semisetosus • Rubus setosus • Rubus stipulatus • Rubus vermontanus • Sect. Ursini • Rubus loganobaccus • Rubus ursinus • Sect. Verotriviales • Rubus lucidus • Rubus riograndis • Rubus trivialis

85

Zmeur

86

Zmeur
Zmeur

Zmeur Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Subgen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Rosoidae Rubus Idaeobatus R. idaeus

Nume binomial Rubus idaeus L.

Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust tufos, peren, cu lăstari târâtori, cu tulpini drepte, arcuite spre vârf, cu ghimpi drepți, de forma unor ace, adeseori plasați numai pe partea inferioară. Zmeurul aparține familiei Rosaceae. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dințate pe margini, verzi pe fața superioară, albicioase pe cea inferioară. Sunt folosite proaspete sau uscate la preparea de ceaiuri medicinale, care sunt recomandate pentru tratarea durerilor menstruale. Florile zmeurului sunt albe, compuse din 5 sepale, 5 petale și numeroase stamine, și reprezintă o sursă importantă de nectar pentru albinele producătoare de miere. Fructul, care se numește zmeură, este de culoare roșie, cu miros plăcut și gust acrișor-aromat. Zmeura se cultivă din două motive: pentru consumul fructelor în stare proaspătă și pentru procesare industrială. Din zmeură se extrage xilitolul, care este un îndulcitor artificial folosit mai ales în tratarea și prevenirea cariilor dentare.

Zmeur Zmeurul înflorește începând din luna mai până în iulie. Crește spontan în locuri stâncoase, luminișuri de păduri, regiuni deluroase și muntoase. Poate fi intâlnit pe întreg teritoriul României, fiind o plantă specifică zonelor cu climă temperată.

87

Vezi și
• Lista fructelor

Zmeur

Zmeură

Legături externe
• Zmeurul [1] • Rubus idaeus L. [2]

Referințe
[1] http:/ / www. infogradina. ro/ flori/ arbori-si-arbusti/ zmeurul/ 153/ [2] http:/ / selene. ro/ articole/ zmeur

Miere

88

Miere
Mierea (din latină melem; în greacă μελιττα înseamnă "albină") este un produs apicol obținut prin transformarea și prelucrarea nectarului sau manei de către albine și depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populației din stup. Obținerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent și din trecut. Conform statisticilor, producția anuală mondială de miere în 2005 a fost de 1,4 milioane de tone[1].

Istoric
Miere Mierea de albine a fost prima substanță dulce folosită de om, fiind prețuită în special de preoți în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizațiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen și levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare și folosire a mierii. Babilonenii și diferitele civilizații Fagure străvechi din India și China, utilizau mierea atât ca medicament cât și la ritualuri și ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris "miere" de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afecțiuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) și pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride, autorul unei cărți în cinci volume, „De Materia Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicații locale. Pliniu indica mierea în asociere cu untură de pește la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentație (ca hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creștere până la descoperirea zahărului din trestie și sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbește conversia zahărului în glucoză și fructoză.

Miere

89

Clasificare
• După proveniență: • - miere de flori, (florală), provenită din prelucrarea nectarului și polenului cules de albine din florile plantelor melifere, • - miere de mană, (extraflorală), provenită de pe alte părți ale plantei, în afară de flori; poate fi de origine animală sau vegetală. • După speciile de plante melifere de la care albinele au adunat nectarul: • - miere monofloră, provenită integral, (sau în mare parte), din nectarul florilor unei singure specii: (salcâm, tei, floarea soarelui, mentă) • - miere polifloră, provenită din prelucrarea unui amestec de nectar de la florile mai multor specii de plante. • După modul de obținere: • - în faguri (se livrează în faguri), • - scursă liber din faguri , • - extrasă cu ajutorul centrifugii , • - obținută prin presarea fagurilor , • - topită (fagurii sunt încălziți). • După consistență: • - lichidă (fluidă), • - cristalizată (zaharisită). • După culoare: - incoloră, galben-deschisă, aurie, verzuie, brună sau roșcată. • După aromă, diversele sorturi de miere, se apreciază prin miros și degustare, indicându-se denumirea speciei de plante din care provin. La clasificare se mai poate lua în considerare și: compoziția chimică, puritatea, puterea calorică.
O albină polenizând calyx

Proprietăți fizice
Mierea este un aliment cu gust dulce și parfumat, cu aspect semifluid, vâscos sau cristalizat și culoare specifică, având un conținut mare de zaharuri și substanțe minerale, vitamine, enzime, acizi organici. Culoarea. În raport cu substanțele colorate care se găsesc în nectar și care sunt pigmenți vegetali-caroten, clorofilă, xantofilă- culoarea mierii diferă de la incolor până la neagră. La mierea de nectar predomină culoarea galbenă. Mierea strânsă la începutul primăverii are o culoare de un galben viu, până la portocaliu. Cu timpul, mierea își pierde culoarea inițială, de obicei se închide la culoare, iar în timpul cristalizării se deschide.

sau monozaharide. care reprezintă 99% din miere. cât și o umiditate ridicată a mierii. cele mai răspândite fiind: • . (cum este cea de salcâm sau trifoi).zaharoză • . numite oze. Mierea poate fi considerată o soluție concentrată de zaharuri. datorită proprietăților higroscopice ale acesteia.trahaloză • . Constituenți majori Constituenții majori ai mierii sunt apa și substanțele zaharoase. iar la sosire transferă conținutul zaharat albinelor din stup. Creșterea umidității mierii peste 20% duce la scăderea calității acesteia și favorizează dezvoltarea levurilor care produc fermentarea. monoze. prelucrată și conservată în condiții bune are umiditatea între 17-18%. Mierea cu un raport glucoză / fructoză subunitar. până se obține produsul finit. mierea recoltată. (cum este cea de rapiță). (în alcătuirea cărora intră în exclusivitate monozaharidele). începând cu recoltarea și terminându-se cu căpăcirea celulelor din faguri. unde sunt amestecate cu salivă. Elementele care intră în compoziția mierii pot fi împărțite în trei grupe: apă. trebuind să fie păstrată în vase etanșe și depozitată în încăperi uscate. Ozele sunt oxialdehide sau oxicetone provenite din oxidarea unor polialcooli și sunt denumite după numărul atomilor de carbon. dar căpăcirea se face numai după ce umiditatea este de maxim 20%. poate fi destinată unei consumări mai îndelungate. modul de recoltare. care se împart în: • holozide. condiționare și conservare. Nectarul adus în stup are un conținut mare de apă (peste 50%). Compoziție chimică Există numeroși factori care influențează compoziția chimică a mierii: calitatea și compoziția materiei prime (nectar sau mană). numite ozide. datorită faptului că principalii componenți ai mierii sunt substanțele zaharoase: Glucidele sunt aldehide sau cetone ale unor alcooli polivalenți și în funcție de posibilitatea lor de a se hidroliza se împart în: • glucide nehidrolizabile. (zaharuri simple).Miere 90 Producerea mierii Producerea mierii de către albine este un proces complex de transformare a materiei prime în miere. modul de exploatare a albinelor. abundența acesteia. Mierea obținută va avea caractere specifice condițiilor în care s-a produs.glucoza • glucide hidrolizabile. factorii climatici. iar dintre acestea: • . Albinele lucrătoare recoltează nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal (trompa) și le înmagazinează un timp în gușă. În mod normal. care îl prelucrează în continuare. Mierea cu un conținut ridicat de glucoză. În încăperile de depozitare umiditatea atmosferică nu trebuie să depășească 60%.pentoza • . procentul de apă din miere fiind invers proporțional cu gradul de umplere al fagurilor. (capabile de a fi descompuse sub influența acizilor sau enzimelor în zaharuri mai simple). Mierea cristalizată este întotdeauna mai higroscopică decât cea fluidă sau lichidă.hexoza • .melecitoză . substanțe zaharoase. Umiditatea atmosferică ridicată determină creșterea umidității din stup. fiind cele mai importante pentru studiul mierii. va fi mai higroscopică și va avea o perioadă de conservare mai scăzută. substanțe nezaharoase.maltoză • .

iar această proprietate se exercită atât asupra reacțiilor de descompunere. fosfor.6 - Constituenți minori Substanțele nezaharoase se găsesc în cantități mici în mierea de albine.4 35.5 38. contribuind la specificitatea acestui apreciat produs. printre care s-a aflat și România.5 99 13. clor. galiu.) • .fructozani • heterozide. nichel. Fermenții (enzimele sau diastazele). etc.0 . pe cea a amilazei).pentozani • . modul de extracție.26. staniu. coenzimă.3 490 15. pH-ul mic favorizând activitatea invertazei. cât și asupra celor de sinteză. Sărurile minerale: Substanțele minerale totale din mierea de albine variază în limite foarte largi datorită multor factori. cupru.influența razelor ultraviolete are.6 21. iar dintre acestea: • . • . 91 Cantitatea medie (%) a constituenților majori ai mierii.3 32.0 3. apoenzimă. Activitatea enzimelor este influențată de mai mulți factori: • .alfa amilaza (amilaza dextrinogenă). Acțiunea enzimelor este reversibilă. siliciu. Dextrinele. acționează asupra amidonului pe care îi transformă inițial în dextrine. plumb.4 .2 31. aproximativ 1% din miere. având o componentă proteică. neplăcut. (natura materiei prime și gradul de impurificare al acesteia.9 2. .7.2 38. iar în final în maltoză. potasiu. • amilaza: • . (în alcătuirea cărora intră o componentă glucidică și una neglucidică (sau aglicon).1 1036 17.2 2.1 217 17. mangan.Miere • . titan. În miere se mai găsesc în cantități mari și alte holozide complexe sau heterozide ca mucegaiuri.7 . În mierea de mană dextrinele pot depăși 5%.0 39. • .3 1. gume. Principalii fermenți din mierea de albine sunt carbohidrazele. (care determină activitatea catalitică a enzimei). prelucrare și conservare.invertaza și zaharaza (sucraza). magneziu.4 0. cât și unele microelemente: beriliu.6 43. efect asupra activității enzimatice. și nu sunt lipsite de importanță. denumite impropriu dextrine. Prezența dextrinelor mărește vâscozitatea mierii și îi dă un aspect cleios. etc). sulf.4 34.temperatura optimă de activitate. fier. pentru 1063 de tipuri de miere studiate. acționează asupra amidonului pe care îi transformă direct în maltoză. • . (enzimele din miere au pH între 4-7. Coloana "interval" cuprinde valori individuale de la cele mai mici la cele mai mari. iar la temperatură scăzută se conservă). acționează asupra zaharozei. vanadiu. Din punct de vedere structural sunt compuși organici cu caracter proteic.3 30. Principalele elemente minerale din miere sunt: sodiu. zirconiu. scindând-o în glucoză și fructoză. aluminiu.3 257 18.6 37. Constituenți majori (aproximativ 99% din miere) Media România (1955) USSR (1963) Statele Unite (1962) Australia (1974) interval apă fructoză glucoză sucroză Numărul probelor 16.9 20. iar pH-ul mare. conform rezultatelor studiilor[2] efectuate în patru țări.4 . (enzimele sunt total distruse la 80 °C. de asemenea.prezența electroliților poate stimula sau inhiba activitatea enzimelor. (care îi conferă specificitatea de substrat) și o grupare chimică.44.beta amilaza (amilaza zaharogenă).53. sunt catalizatori biologici cu originea în celula vie.reacția mediului. condițiile climatice. argint.9 2.

. cât și în anumite tulburări alergice. • . Vitamina H (biotină). tulburări glicoregulatorii. eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. ce se exercită atât asupra afecțiunilor digestive. datorită conținutului în uleiuri eterice (volatile). (glucoză și fructoză). în afecțiunile sanguine și în cele cutanate. Vitamina C (acid ascorbic). ca la orice medicament. Cu toate calitățile sale prețioase. Vitamina B2 (riboflavină).1 calorii. Indicațiile apiterapice vor fi făcute numai de către medicul specialist. dar (spre deosebire de zahăr). în pediatrie și ginecologie. culoarea. Principalele vitamine din miere aparțin celor două grupe: • . până la stadiul de bioxid de carbon și apă. acizi organici și vitamine). Valoarea alimentară și dietetică Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăția ei în zaharuri (70-80%). fiind de medicina populară foarte apreciată. Deosebirea esențială a mierii de albine de zahărul comercial constă în conținutul său ridicat în unele substanțe nezaharoase (microelemente. rutină. Atât aspectul. Vitamina B12 (cianocobalamină). în bolile de nutriție și cele infecțioase. în bucătărie sau ca medicament. fiind direct asimilate și arse complet. dar mai ales aroma sa specifică. Un gram de zaharuri din miere eliberează ca și zahărul de sfeclă: 4. cardio-vasculare. această energie este pusă în totalitate la dispoziția organismului. avându-se în vedere acțiunile farmaco-fiziologice generale și specifice ale produsului apiterapic. fiind un aliment energetic prin excelență.hidrosolubile: • Vitamina B1 (tiamină). parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine. acid pantotenic. din acest punct de vedere. Vitamina B6 (piridoxină). care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie. ale aparatului urinar. Vitamina K. având utilizări largi în dietetică și terapeutică. . Vitamina PP (niacină). s-a demonstrat că are și o acțiune terapeutică eficientă.Miere Vitaminele: Mierea de albine este valoroasă și prin conținutul său în vitamine. în urma studiilor. afecțiuni ale sistemului nervos. diabet zaharat. dar și contribuind la conferirea calităților gustative specifice ("gust de miere"). 92 Utilizări Prin calitățile sale nutritive este considerată un aliment de mare valoare în hrana oamenilor de toate vârstele. care își exercită efectul pozitiv atât prin acțiunea de reglare a unor funcții importante ale organismului. cât și în afecțiunile hepato-biliare. insuficiență pancreatică exocrină și pentru pacienții gastrectomizați. De asemenea are importante aplicații în alimentația artificială.liposolubile: • Provitaminele A. consistența și gustul fac din miere un aliment mult apreciat. Mierea este foarte des folosită în alimentație. acid folic. mierea are și contraindicații pentru pacienții care suferă de obezitate. în alimentația pre. astfel că mierea este un aliment ușor asimilat și digerabil. care provin în exclusivitate din polenul și nectarul plantelor. Valoarea terapeutică a mierii Mierea de albine nu are doar calități nutritive ci. respiratorii. starea pacientului și evoluția bolii. iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere. enzime.și post-operatorie. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple.

1990. • Eugen Mârza și Nicolae Nicolaide. Adevărul .cdep. aspx)) [2] Eva Crane. Editura agro-silvică. București. 1990. 1979. Potlog. Marin. doc.ro/pls/legis/legis_pck. Dicționar practic de agronomie. M. Adrian Nicolae. dr. dietetică și terapeutică a produselor apicole.descopera. fao. 389 Bibliografie • Dr. București. Alexe S. conținutul. 23 septembrie 2011.adevarul. Legături externe • Norme cu privire la natura. Editura Științifică și enciclopedică. Descoperă • De ce este bine să mănânci zilnic miere (http://www. calitatea și etichetarea mierii (http:// www. pag.a.Miere 93 Vezi și • • • • • • • Albină Agricultură Apiterapie Bondar Bucătărie Listă de produse apicole Plante melifere Note [1] Baza de date FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS ( FAO (http:/ / faostat. 1966. Bees and beekeeping: science..htp_act_text?idt=29755) • Mierea revine in practica medicala (http://www. Inițiere și practică în apicultură. 26 februarie 2008.ro/life/sanatate/alimentatie/ De_ce_este_bine_sa_mananci_zilnic_miere_0_559744553. ș. originea. Redacția de propagandă tehnică agricolă. • Prof. București.html). Valoarea alimentară. prezentarea. org/ site/ 340/ default. Mariana Minea. practice and world resources.ro/stiinta/ 2415625-mierea-revine-in-practica-medicala). compoziția.

Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera) este o plantă din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire. lungă și ramificată.canola este o marcă înregistrată a unui hibrid de rapiță. napus Nume binomial Brassica napus L. în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Planta verde este un nutreț valoros având și importanță melifiră. Uleiul are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi. .Rapiță 94 Rapiță Rapiță Clasificare științifică Regn: Clasă: Ordin: Plantae Magnoliopsida Rosids Familie: Brassicaceae Gen: Specie: Brassica B. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în alimentație și in industrie (biocombustibil). Rapița . Uleiul din semințe de rapiță a fost produs în secolul al 19-lea ca o sursă de lubrifiere pentru motoarele cu abur. inițial produsă și cultivată în Canada. rezultând un ulei gustos. Canola a fost produsă tocmai pentru a reduce această cantitatea de acid. Semințele sale sunt bogate în ulei folosit la producerea biodieselului.

Rapiță 95 Producția În mod normal.35 milioane tone în 2011. sunt acceptate și valabile. Acestă familie cuprinde peste 330 de genuri și aproximativ 3700 de specii. ro/ detalii/ stiri/ dezastru-pentru-productia-de-rapita-vom-produce-sub-o-treime-fata-de-anul-trecut-977244. 18. iar Bulgaria 520. html). Departamentul Economic. Vom produce sub o treime față de anul trecut (http:/ / www. Lepidium . atât Cruciferae cât și Brassicaceae. Cardamine (200 de specii). Kew.000 de tone.[1] În anul 2011. iar denumirea veche de crucifere provine de la asemănarea aranjarea petalelor florilor în formă de o cruce. conform Royal Botanic Gardens. 18 aprilie 2012. Evenimentul zilei. Numele familiei este derivat din genul Brassica. accesat la 19 aprilie 2012 Brassicaceae Brassicaceae Aubrieta deltoidea Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Rosids Brassicacee Juss. Uniunea Europeană este responsabilă pentru aproximativ o treime din producția mondială de rapiță.000 de tone. cu 5. care se ridică la 60 milioane tone anual.[1] În Uniunea Europeană. Brassicaceele.5 (Codexul de la Viena) ambele nume. Franța este cel mai mare producător. producția de rapiță a Uniunii Europene fost de 19.1 milioane tone. Erysimum (225 specii). Cele mai numeroase genuri sunt Draba (365 specii). Conform ICBN art.[1] În același an România a produs 670.[1] Note [1] Dezastru pentru producția de rapiță. evz. sau cruciferele. sunt o familie de plante cu flori (angiosperme).

Watson and M. Dallwitz (1992 onwards). edu/ faculty/ carr/ brassic.hawaii. com/ angio/ www/ crucifer. com/ angio/ http:/ / www.com • Brassicaceae at www. illustrations. botany.J. identification. conopida etc. information retrieval.). The families of flowering plants: descriptions. html Trifoi Trifoi Inflorescență de trifoi Clasificare științifică . varza chinezească etc.edu [3] • Family Brassicaceae [4] Flowers in Israel Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / delta-intkey. Brassica napus (rapița. Raphanus sativus (ridichea). flowersinisrael. etc). htm http:/ / www.). htm http:/ / delta-intkey. hawaii. [2] http://delta-intkey.botany. Familia cuprinde specii binecunoscute. cum ar fi Brassica oleracea (varza. com/ FamBrassicaceae. Armoracia rusticana (hreanul) și multe altele.Brassicaceae (230 specii) și Alyssum (195 specii). 96 Legături externe • Brassicaceae [1] in L. Brassica rapa (nap.

Alte genuri. sunt închise în caliciu. roșii. cu stipelele adnate pe pețioluri. Frunzele sunt trifoliate (rareori 5. Cea mai mare diversitate apare în zonele temperate din emisfera nordică.Trifoi 97 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Trib: Gen: Magnoliopsida Fabales Fabaceae Faboideae Trifolieae Trifolium L. Sunt plante erbacee mici anuale. dar există specii care trăiesc și în America de Sud și Africa. "frunză". incluzând altitudinile înalte de la tropice. Specii Vezi în text Trifoiul (Trifolium) este un gen de aproximativ 300 de specii de plante din familia leguminoaselor. Specii selectate Flori şi frunze de trifoi alb Flori de trifoi roşu (Trifolium pratense) • • • • • Trifolium africanum Trifolium alexandrinum Trifolium amabile Trifolium ambiguum • • • • Trifolium eriocephalum Trifolium fragiferum Trifolium friscanum Trifolium fucatum Trifolium glomeratum • • • • • Trifolium olivaceum Trifolium ornithopodioides Trifolium owyheense Trifolium parryi Trifolium pinetorum Trifolium albopurpureum • . violet sau galbene. iar florile sunt grupate în inflorescențe mici albe. denumite uneori trifoisunt Melilotus (sulfină) și Medicago (culbeceasă). bienale sau plante perene cu viață scurtă. păstăile mici. "trei" și folium. Numele științific este derivat din limba latină tres.sau 7-foliate). cu puține semințe. Trifoiul reprezintă o sursă de hrană pentru larvele unor specii de lepidoptere (fluturi și molii). Fabaceae.

dar aceste cazuri sunt și mai rare. Se spune că dacă deții un trifoi cu patru foi. șase sau chiar mai multe foliole. fiind adoptat de Sfântul Patriciu pentru Sfânta Treime. conform Guinness. sunt considerate norocoase. precum alte rarități. Astfel. Trifoiurile au ocazional patru foliole în loc de trei. Trifoi cu patru foi . care este consumată de vite și ajunge în lapte.[1] În anii 1970 și 1980.Trifoi • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Trifolium amoenum Trifolium andersonii Trifolium andinum Trifolium angustifolium Trifolium arvense Trifolium attenuatum Trifolium aureum Trifolium barbigerum Trifolium beckwithii Trifolium bejariense Trifolium bifidum Trifolium bolanderi Trifolium brandegeei Trifolium breweri Trifolium calcaricum Trifolium campestre Trifolium carolinianum Trifolium cernuum Trifolium ciliolatum Trifolium cyathiferum Trifolium dalmaticum Trifolium dasyphyllum Trifolium dedeckerae Trifolium depauperatum Trifolium dichotomum Trifolium douglasii Trifolium dubium Trifolium echinatum • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Trifolium gracilentum Trifolium gymnocarpon Trifolium haydenii Trifolium hirtum Trifolium howellii Trifolium hybridum Trifolium incarnatum Trifolium jokerstii Trifolium kingii Trifolium lappaceum Trifolium latifolium Trifolium leibergii Trifolium lemmonii Trifolium longipes Trifolium lupinaster Trifolium macraei Trifolium medium Trifolium michelianum Trifolium microdon Trifolium minutissimum Trifolium monanthum Trifolium mucronatum Trifolium nanum Trifolium neurophyllum Trifolium nigrescens Trifolium obtusiflorum Trifolium oliganthum • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Trifolium plumosum Trifolium polymorphum Trifolium pratense Trifolium productum Trifolium purpureum Trifolium pygmaeum Trifolium reflexum Trifolium repens Trifolium resupinatum Trifolium rollinsii Trifolium rueppellianum Trifolium scabrum Trifolium semipilosum Trifolium siskiyouense Trifolium spumosum Trifolium squamosum Trifolium stoloniferum Trifolium striatum Trifolium subterraneum Trifolium suffocatum Trifolium thompsonii Trifolium tomentosum Trifolium trichocalyx Trifolium uniflorum Trifolium variegatum Trifolium vesiculosum Trifolium virginicum Trifolium willdenowii Trifolium wormskioldii 98 Trifolium buckwestiorum • Trifolium macrocephalum • Trifolium microcephalum • Simbolism și mitologie Trifoiul este simbolul tradițional irlandez. Recordul mondial. Trifoiul poate avea și cinci. poți anula magia unui spiriduș. substanța poate fi detectată de teste anti-drog. Aceste trifoiuri cu patru foi. Trifoiul conține o cantitate mică de morfină. testele pentru droguri au devenit foarte exact și erau capabile să detecteze cele mai mici urme de morfină. este 18.

Mey. albă (folosită în alimentație drept condiment). cunoscut și sub numele de usturoi.htm). rusticana Nume binomial Armoracia rusticana P. Jurnalul Național • Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911..Clover . 27 februarie 2005. din familia Brassicaceae. cu frunzele mari și cu flori albe. groasă. guinnessworldrecords. com/ records/ natural_world/ plant_world/ clover_-_most_leaves. Se presupune că hreanul este originar din sud-estul Europei și din .quattrofolium. cu tulpina subterană cilindrică. Hrean Hrean Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Brassicales Brassicaceae Armoracia A.com/eng/index.G. aspx) Legături externe • Quattrofolium (http://www. Gaertn.Most Leaves (http:/ / www. este o plantă legumicolă perenă.html) • Patru foi (http://www.Plant World . B. Tiberiu Kiss.Natural World . rădăcină-sălbatică. o publicație aparținând domeniului public.Trifoi 99 Referințe [1] Guinness World Records .jurnalul.ro/jurnalul-national/patru-foi-50187. & Scherb Hreanul (Armoracia rusticana). tormac.

bronșitei. sinuzitei. 100 Tratamente naturiste cu hrean Hreanul pe lângă întrebuințarea în alimentație este și un bun medicament.5 metri înălțime și este cultivat în special pentru rădăcina mare și albă. ro/ plante-medicinale/ h/ hrean-armoracia-lapathifolia. ro/ stiati-ca-9_l333. 1999 . 9. Laura DOBRE. 1-15 MAI 2010 Referințe [1] http:/ / www. lumeasatului. REVISTA LUMEA SATULUI NR. tratarea gastritei și echilibrarea tranzitului intestinal. bolilor de inimă. fiind utilizat în tratamentul afecțiunilor renale. Această plantă medicinală se recomandă a se consuma proaspăt.Hrean vestul Asiei. html Fabales Ordinul Fabales Clasificare științifică după Anca Sârbu. reumatismului. sanatatecuplante. afecțiunilor dinților (parodontoză). Legături externe • Tratamente naturale cu hrean [1] • Hreanul este cel mai bun conservant natural [2]. sau ca principal ingredient în prepararea anumitor produse naturale (exemplu: tinctura de hrean). html [2] http:/ / www. însă în prezent este popular în toată lumea. Hreanul are multe calități terapeutice. paraziților intestinali. Poate atinge până la 1. inflamațiilor articulare. însă chiar și frunzele sale sunt comestibile. fiind utilizat și la stimularea poftei de mâncare.

rar polistemon sau oligostemon. unilocular și cu poziție superioară. Păstaia prezintă forme și mărimi variate. Numeroase • Embrionii prezintă două cotiledoane mari ce prezintă în cantitate mare substanțe de rezervă (amidon și proteine) . • învelișul floral pentamer. • Gineceul monocarpelar.Fabales 101 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Angiospermatophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Magnoliatae Dicotiledonatae Rosidae Fabales Principalele subdiviziuni ale Ordinului Fabales după Anca Sârbu 1999. Plantele sunt cunoscute mai ales ca leguminoase. • frecvent bisexuate. Rar conține două sau mai multe carpele • Fructul este o păstaie. Caracterele generale • Frunze stipelate. Plantele din acest ordin se caracterizează prin omogenitatea tipului de fruct. • Semințele • Număr. compuse. dialipetal. rareori simple cu dispoziție alternă • Florile • grupate în infloreșcențe racemoase. • prezintă simetrie predominant zigomorfă. rar gamopetal • Androceul • frecvent dialistemon. sunt: • Familia Fabaceae Ordinul Fabales cuprinde plante atât lemnoase cât și erbaceae.

1999 Subregn: Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Angiospermatophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Magnoliatae Rosales Rosaceae Rosoideae Subdiviziuni Principalele subdiviziuni ale Familiei Rosoideae după Anca Sârbu 1999. In funcție de tipul receptaculului se stabilește tipul florii • convex pentru florile hipogine • urceolat la florile epigine • Gineceul • poate fi format din mai multe carpele libere • Poate fi redus la o singură carpelă. sunt: • • Gen Rosa Gen Rubus Subfamilia Rosoideae cuprinde mai multe genuri dintre care amintim genul Rosa și Rubus. Caracteristicile subfamiliei • Tipul de specii • Arbuști • Ierboase • Floarea • Receptaculul are un rol imortant în clasificare.Rosoideae 102 Rosoideae Subfamilia Rosoideae Clasificare științifică după Anca Sârbu. .

5+5C5A∞G∞ O caracteristică a acestei subfamilii este heterogenitatea ei. Hodriștean I. Mihai Gh.. București (1986?) Ghimpe Ghimpe Xanthium spinosum Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Xanthium Nume binomial Xanthium spinosum L Ghimpe (Xanthium spinosum) este o plantă erbacee din familia Asteraceae.[1] .. Editura Didactică și Pedagogică. Mititelu D... fiind cea mai heterogenă dintre rozacee. scaiete muscălesc..Rosoideae • Fructul • Polinuculă • Polidrupă • Formula florală K5. cunoscută și sub denumirile de : holeră. spin alb. scaiete mocănesc. volbură-mică. Lungu Lucia. 103 Bibliografie • Pop I. asprică. Cristurean I. Botanică sistematică.

_Holera. Înflorește începând cu sfârșitul lunii iunie și până în septembrie. ulei volatil. ro/ plante_medicinale/ Ghimpele_planta._plante_medicinale. 131-132). nedivizate sau trilobate. flavonoide. cu lobul mijlociu lanceolat.[1] Indicații Intern în tratamentul ademonului de prostată.ghimpele Salcâm Salcâm Clasificare științifică . Componenți principali Saponine. Științifică.[1] Note [1] Terapii naturiste (pag. alb tomentoase pe partea interioară. pe lângă drumuri și garduri.[2] În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene ale plantei. org/ ghimpele-xhantium-spinosum) . Ed.ghimpele [3] Plate medicinale (http:/ / www. cistopielitei și litiazei renale gravelare în fază incipientă. trifurcate iar cele tulpinate sunt întregi. înaltă de 15-80cm. acid cafeic.sub formă de decoct. html) . ce are la bază frunze prevăzute cu spini. fitosterili. Răducanu D. București 1992 [2] Tratamente naturiste (http:/ / www.Ghimpe 104 Descriere Plantă erbacee.[3] Proprietății Administrată sub formă de decoct. (până la mărimea unui bob de orez) . tratamente-naturiste. prostatitei. recoltate în perioada înfloririi. inffo. acid clorogenic. are o acțiune decongestivă în ademonul de prostată. Crește în locuri necultivate. Ecaterina D. cu flori de culoare gălbuie.

preferă solurile permeabile. îndeosebi în Oltenia. cu tulpina înaltă. turc. Primele culturi forestiere în România s-au realizat în anul 1852. până la 25-30 de metri și ramuri spinoase rare. dar nu suportă solurile calcaroase. suportă seceta. la Băilești Dolj. Europa. dur și deosebit de rezistent la umezeală. chiar și pe nisipuri nefixate. Înflorește primăvara târziu. salkâm) (Robinia pseudoacacia. fiind greu. fiind cultivat pentru fixarea lor. Istoric Salcâmul provine din continentul nord-american. 1753 Salcâmul (cf. în ciorchine. . Proprietăți și condiții de creștere Salcâmul crește spontan pe aproape orice tip de teren putând fi privit și ca o specie invazivă.Salcâm 105 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fabales Fabaceae Faboideae Robinia R. Salcâmul trăiește în jur de 100 de ani și face parte din categoria arborilor cu lemn de esență tare.. ușoare. familia Leguminosae) este un arbore melifer. Salcâmul crește bine pe soluri ușoare. care au introdus salcâmul în Europa în anul 1601. iar semințele își păstrează mulți ani capacitatea de germinare. fertile. pseudoacacia Nume binomial Robinia pseudoacacia L. brun roșcate. Are frunze compuse și flori albe. iubește lumina. puternic mirositoare. Africa de Sud și Asia. iar fructele sunt păstăi aplatizate. pentru ca ulterior să fie plantat pe suprafețe tot mai mari. Valea lui Mihai (Bihor) și în alte regiuni ale țării. Genul Robinia este numit după grădinarii roiali francezi Jean Robin și fiul său Vespasian Robin. pe nisipuri mișcătoare. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosferă. Cu o rezistență bună la ger. fiind aclimatizat în America de Nord. în luna mai-iunie.

iar în medicina populară calmant al tusei. P 1000 Tei pucios Tilia cordata 6-7 N. Acțiune farmacodinamică .de exemplu anumiți hibrizi de floarea soarelui sunt mult mai puțin producitvi decât alții. cherestea. Lemnul de salcâm este utilizat pentru diverse lucrări amplasate în aer liber. Albină cu polen. Datorită robinei. în medie. în orice caz. stâlpi de gard. P 1200 Tei argintiu Tilia tomentosa Salcâm Robinia pseudacacia 5-6 N. producția de miere depinde foarte mult de starea vremii în perioada de cules. lemn de mină. în industria navală etc. ca și de varietatea de plantă cultivată . doage de butoaie. P 1000 . Plante melifere Plantele melifere sunt plantele care produc nectar și sunt vizitate de albinele care transformă nectarul în miere. în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. traverse de cale ferată. vizitând un pom fructifer Plante melifere din România Tabelul următor cuprinde principalele plante melifere din România (nectaro-polenifere): Planta meliferă Denumire populară Denumire științifică Luna Nectar. Polen. Scoarța se folosește tot empiric în hiperaciditate.utilizări terapeutice Florile de salcîm se utilizează ca aromatizant și în industria parfumurilor. pentru a le atrage. cozi de unelte. scoarța trebuie utilizată cu multă atenție. parchet.Salcâm 106 Utilizări Salcâmul reprezintă principala specie forestieră meliferă din România. Florile au întrebuințare în alimentație și farmacia naturistă. În general toate plantele care sunt polenizate de către insecte produc nectar. Capacitatea de producție a plantelor melifere este exprimată sub forma cantității de miere care se poate obține de pe un hectar cultivat cu acea plantă. Mană Producția de miere (kg /ha) de înflorire 6-7 N. deoarece această substanță este toxică. Scoarța salcâmului conține fitotoxine.

P 100 .Răscoage Epilobium angustifolium 7-8 N.Plante melifere 107 Tei cu frunza mare Tilia platyphyllos 6 -7 N. P 380-400 Mătăciune moldovenească Dracocephalum moldavica 7-8 N. P 300-350 . P 200-500 Zburătoare. P 300-600 Iarba șarpelui Echium vulgare 6-9 N. P 800 Facelia Phacelia tanacetifolia 5 -10 N. P 600 Arțar tătărăsc Acer tataricum 5-6 N. P 300-1000 Ceară Asclepias syriaca 7-8 N.600 Salcâm japonez Sophora japonica 7-8 N. P 300-400 Sulfină albă Melilotus albus 7-9 N.

P. P 250-300 Glădiță Gleditschia triacanthos 6 N.Plante melifere 108 Cenușar Ailanthus altissima 6-7 N. P 250 . P 100-500 Jugastru Acer campestre 5-6 N. P 300 Coriandru Coriandrum sativum 6-7 N. P 280 Anghinare Cynara scolymus 7-9 N. P 150-400 Limba mielului Borago officinalis 6-7 N. M 200-400 Salvie Salvia nemorosa 7-8 N. P 300 Talpa gâștei Leonurus cardiaca 7-8 N. P 200-400 Salvie de câmp Salvia pratensis 5-7 N.

P 220 Sparcetă Onobrychis viciaefolia 6-8 N. M 200-300 Sulfină galbenă Melilotus officinalis 7-9 N.10 N.10 N.10 N. P 200 Păpădie Taraxacum officinalis 4 . P 120-300 Cimbrișor Thymus serpyllum 6 . P 200 Iarbă neagră Calluna vulgaris 7-9 N.Plante melifere 109 Paltin de munte Acer pseudoplatanus 4-5 N. P. P 200 Trifoi alb Trifolium repens 5 . P 150-300 Isma broaștei Mentha aquatica 6 . P 100-250 .10 N.

M 100-200 Salcie căprească Salix caprea 3-4 N. P 100-200 Paltin de câmp Acer platanoides 4-5 N. P 100-150 Roiniță Melissa officinalis 6-8 N. P 100-150 Scaiul dracului Eryngium campestre 7-8 N. P. P 100-150 . P 120-150 Jaleș de baltă Stachys palustris 7-9 N. P 100-200 Oțetar galben Koelreuteria paniculata 6-8 N. P 100-200 Busuioc de miriște Stachys annua 7-9 N. P 100-200 Mentă Mentha piperita 7-8 N.Plante melifere 110 Jaleș Stachys officinalis 5-7 N.

P 100-120 70-150 100-120 Salcie albă Salix alba 3-4 N. P 100 . P 50-200 Zmeur Rubus idaeus 6-8 N.10 N. P 100-120 Cicoare Cichorium intybus 7 .10 6-7 5-6 N.10 N. P 50-200 Trifoi hibrid Trifolium hybridum 5 . P N. P 25-200 Busuioc Ceapă Lupin peren Ocimum basilicum Allium cepa Lupinus perennis 6 . P 120 Lucernă Medicago sativa 5 . P. M 100-120 Zălog Salix cinerea 3-4 N. P N. P 100 Cârmâz roșu Symphoricarpus orbiculatus 7 N.Plante melifere 111 Urzicuță Lamium purpureum 3 .10 N.10 N.

P 80 . P 100 Pălămidă Cisium arvense 6-8 N 100 Sălcioară Elaeagnus angustifolia 6 N.Plante melifere 112 Izmă creață Mentha crispa 7-8 N. P 50-150 Angelică Archangelica officinalis 7-8 N. P 100 Urzică moartă Lamium album 5-7 N. P 90 Dovleac alb Cucurbita maxima 6-9 N. P 100 Trifoiaș Trifolium fragiferum 6-9 N. P 75-105 Soc Sambucus nigra 6-7 N.

P 35-100 Crușin Rhamnus frangula 5-7 N.Plante melifere 113 Castan comestibil Castanea sativa 6 N. P 35-100 Păducel Crataegus monogyna 5-6 N. P 50-100 Levănțică Lavandula spica 7-9 N. P 35-100 . P 40-100 Floarea-soarelui Helianthus annuus 6-9 N. P 50-100 Pepene verde furajer Colocynthis citrullus 6-9 N. P 30-120 Dovlecel Cucurbita pepo 6-9 N. P 50-100 Isop Hyssopus officinalis 7-8 N.

P 25-100 Castravete Cucumis sativus 6-9 N. Redacția de propagandă tehnică agricolă.Plante melifere 114 Rapiță Brassica napus 5-6 N. Inițiere și practică în apicultură. București. P 35-100 Castan salbatic Aesculus hippocastanum 5-6 N. P 50-60 Bibliografie • Eugen Mârza și Nicolae Nicolaide. Vezi și • • • • • Albină Apicultură Floare Miere Polenizare . P 20-100 Hrișcă Polygonum fagopyrum 7-8 N. 1990. P 30-100 Fenicul Foeniculum vulgare 7 -8 N.

vâscul și talpa gâștei își potențează efectul medicinal. online. angina pectorală stadiile I si II. El crește pe solurile calcaroase sub formă de tufișuri la liziera pădurilor. el are florile albe și fructele roșii ce au un miros caracteristic și un gust amărui. wikipedia. Regn: Familia Subfamilie: Gen: Specie: Clasificare: Plantae Rosaceae Spiraeoideae Crataegus Crataegus monogyna Nikolaus Joseph von Jacquin Păducelul (Crataegus monogyna) este un arbust (2 . algii precordiale.Plante melifere 115 Legături externe • ro Plante melifere [1] • fr Plantes melliferes et polliniferes de France [2] • en List of honey plants [3] Referințe [1] http:/ / www. htm [3] http:/ / en.6 m) din familia Rosaceae. . tulburări cardiace de origine nervoasă. ro/ pagini/ baza_melifera/ plante_melifere. Din ele se obțin extracte care sunt folosite în primul rând. Utilizare Ceaiul de păducel are un miros neplăcut și un gust fad. tahicardie. lx. extrasistole.. Ceaiul este utilizat în: • Tulburări de ritm cardiac. tahicardie paroxistică. fr/ pollini1. insuficientă cardiacă. Răspândire Păducelul este răspândit în Europa Centrală. html [2] http:/ / apisite. dar poate fi întâlnit și în Asia de Sud-Vest până în Afganistan. • Florile sau fructele de păducel asociate cu valeriana. la ameliorarea tulburărilor legate de problemele cardiace cu substrat nervos. albine. • Eretism cardiac. dar se poate aromatiza cu lămâie sau alte extracte. org/ wiki/ List_of_honey_plants Păducel Păducel Clasificare științifică după..

Cardiotonic (efect inotrop pozitiv). aritmii.Păducel • Adjuvant in afecțiuni cardiace cu substrat nervos. coronarodilatator moderat ( crește fluxul sanguin la nivelul arterelor coronare) 116 Mentă Mentă Mentha longifolia Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Lamiales Lamiaceae Mentha Specii Vezi în text . cardiopatie ischemică. Acțiuni . hipertensiune arterială. ateroscleroză.

ferent. menta dulce (Mentha viridis sau spicata) si hibridul primelor doua: menta piparata (Mentha piperita). menta frantuzeasca (Mentha pulegium). brosnita. care este cea mai folosita specie in prezent. izma de leac. ninta rece. salvia și levănțica. izma de gradina. M. In general. minta creata.piperiță. cimbrișorul. canadensis) Mentha cervina Mentha citrata (syn. odorata) Mentha crispata Mentha cunninghamii Mentha dahurica Mentha diemenica Mentha gattefossei Mentha grandiflora Mentha haplocalyx Mentha japonica Mentha kopetdaghensis Mentha laxiflora Mentha longifolia • Mentha pulegium • Mentha requienii • Mentha sachalinensis . minta moldoveneasca. Denumiri populare Frunze de mentă Borsnita. voieștniță. camfor. alături de alte plante aromatice precum cimbrul. Ea are un gust puternic si mentolat. diana. Mentha piperita poate substitui orice tip de menta. șapte în Australia. mentă creață. iarba creata. Face parte dintr-o familie extinsă. broastil. mai puternic la planta proaspata decat la cea uscata Tipurile de menta Menta face parte din familia Lamiaceae. una în America de Nord și celelalte în Europa și Asia. Acestea sunt menta de apa (Mentha aquatica). M. sachalinensis" Mentha asiatica Mentha australis Mentha canadensis (syn. ghiazma. iarba neagra. iasma. izmă. izma batraneasca. de fapt. giugiuma. nina de camfor. Toate speciile de menta sunt foarte aromate. există și hibrizi. Prin "menta buna" se intelege. menta broaștei. majoritatea speciilor salbatice nu au calitatile medicinale ale asa-numitei "mente bune". • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Mentha aquatica Mentha arvensis Mentha arvensis var. dar nu si invers. izma buna. distribuite mondial. ninta. In aceeasi categorie amintim si menta creata (Mentha crispa). o serie de trei specii de menta (care la randul lor au sute de varietati). minta neagra. minta de gradina. arvensis var.Mentă 117 Menta (Mentha) este un gen de aproximativ 25-30 specii de plante din familia Lamiaceae. izmă creață Proprietati terapeutice Speciile de menta care se folosesc in vindecare nu cresc spontan. izma de les. măghiranul. ghinta. minta.

ro/ ghid_alimente/ M/ menta/ Floarea soarelui Floarea soarelui Clasificare științifică Regn: Clasă: Ordin: Plantae Magnoliopsida Asterales Familie: Asteraceae Gen: Specie: 'Helianthus' 'H. daciccool. viridis) Mentha suaveolens (syn. agrofm. ro/ sanatate-si-frumusete/ remedii-naturiste/ 793-menta-din-gradina-de-vis [3] http:/ / www.Mentă • • • • Mentha satureioides Mentha spicata (syn. M. . rotundifolia) Mentha vagans 118 Legaturi externe • Menta (Mentha silvestris ) [1] • Menta din gradina de vis [2] • Menta [3] Referințe [1] http:/ / www. annuus' Nume binomial Helianthus annuus L. M. ro/ glosar/ menta-mentha-silvestris/ / #more-5728 [2] http:/ / www. reteteculinare.

Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semințele bogate în ulei. Perioada de semănare este din aprilie până în mai. ncbi.Floarea soarelui 119 Floarea soarelui (Helianthus annuus) este o plantă anuală din familia Asteraceae. de exemplu. nativă din America. Frunzele sunt mari. Semințele sunt bogate în ulei. org/ pages/ 468106 http:/ / www. org/ browser/ details. nlm. gov/ servlet/ SingleRpt/ SingleRpt?search_topic=TSN& search_value=36616 http:/ / www. la fabricarea săpunului. eol. nih. itis. pețiolate și cordate. Calatidiile sunt mari. php?namebankID=656731 . Galerie Floarea soarelui Floarea soarelui Floarea soarelui Identificare externă pentru Helianthus annuus NCBI ITIS EOL uBio 4232 [1] [2] [3] [4] 36616 468106 656731 Vedeți și clasificarea de la Wikispecii Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / www. având culoare galbenă. cgi?mode=Info& id=4232 http:/ / www. cu receptaculul plan. fără coaja fructului. conținând. Tulpina se termină cu un singur calatidiu sau. circa 55% ulei comestibil și cu întrebuințare industrială. este ramificată și are mai multe inflorescențe. bogat în proteine brute și digestibile. Turtele rămase ca reziduuri de la extragerea uleiului alcătuiesc un nutreț concentrat. uneori. Este o plantă anuală. gov/ Taxonomy/ Browser/ wwwtax. ubio. întregi.

5. 1820 Subfamilii Genuri Asteraceae (sau Compositae) este una dintre cele mai mari familii de plante cu flori. 8. cuprinzând peste 1 500 genuri și circa 23 000 specii răspândite pe tot globul. Anthemis tinctoria Glebionis coronarium Coleostephus myconis Argyranthemum frutescens Sonchus oleraceus Cicoare (Cichorium intybus) Gazania rigens Galactites tomentosa Calendula arvensis Margaretă (Leucanthemum vulgare) Hieracium lachenalli Osteospermum ecklonis Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Martynov. 11. 6. 9. 4. 2. . 7. 12. 10. 3.Asteraceae 120 Asteraceae Asteraceae O imagine cu 12 specii diferite de Asteracea: 1.

nr. Asia Stifftia Mutisioideae Gochnatioideae Hecastocleioideae Carduoideae Pertyoideae Gymnarrhenoideae Cichorioideae (Liguliflorae) Corymbioideae Asteroideae (Tubuliflorae) 58 4-5 1 83 5-6 1 224 750 90 1 2 500 70 1 3 200 3% America de Sud sud-vestul SUA 11% pe tot globul nordul Africii 14% pe tot globul 1 1130 7 16 200 70% pe tot globul Genuri ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ A Aaronsohnia Abrotanella Acamptopappus Acanthocephalus Acanthocladium Acanthodesmos Acantholepis Acanthospermum Acanthostyles Achillea Achnophora Achnopogon Achyrachaena Achyrocline Achyropappus Achyrothalamus Acilepidopsis Acilepis Acmella Acomis Acourtia Acrisione Acritopappus Acroptilon Actinobole Actinoseris Actites Adelostigma Adenanthellum Adenocaulon Adenocritonia Adenoglossa Adenoon Adenopappus Adenophyllum Adenostemma Adenostyles Adenothamnus Aedesia Aegopordon Aequatorium Aetheolaena Aetheorhiza Ageratella Ageratina Ageratinastrum Ageratum Agoseris Agrianthus Ainsliaea Ajania Ajaniopsis Alatoseta Albertinia Alcantara Alciope Aldama Alepidocline Alfredia Aliella Allagopappus Allardia Alloispermum Allopterigeron Almutaster Alomia Alomiella Alvordia Amauria Amberboa Amblyocarpum Amblyolepis Amblyopappus Amboroa Ambrosia Ameghinoa Amellus Ammobium Amolinia Ampelaster Amphiachyris Amphiglossa Amphipappus Amphoricarpos Anacantha Anacyclus Anaphalioides Anaphalis Anaxeton Ancathia Ancistrocarphus Ancistrophora Andryala Angelphytum Angianthus Anisochaeta Anisocoma Anisopappus Anisothrix Antennaria Anthemis Antillia Antiphiona Antithrixia Anura Anvillea Apalochlamys Aphanactis Aphanostephus Aphyllocladus Apodocephala Apopyros Aposeris Apostates Arbelaezaster Archibaccharis Arctium Arctogeron Arctotheca Arctotis Argyranthemum Argyroglottis Argyrovernonia Argyroxiphium Aristeguietia Arnaldoa Arnica Arnicastrum Arnoglossum Arnoseris Arrhenechthites Arrojadocharis Arrowsmithia Artemisia Artemisiopsis Asaemia Asanthus Ascidiogyne Aspilia Asplundianthus Aster Asteridea Asteriscus Asteromoea Asteropsis Asterothamnus Astranthium Athanasia Athrixia Athroisma Atractylis Atractylodes Atrichantha Atrichoseris Austrobrickellia Austrocritonia Austroeupatorium Austrosynotis Axiniphyllum Ayapana Ayapanopsis Aylacophora Aynia Aztecaster ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ .Asteraceae 121 Subfamilii Subfamilie Genuri Specii Specii nr. % 9 93 Răspândire Barnadesioideae America de Sud îndeosebi în Anzi America de Sud.

Castrilanthemum Catamixis Catananche Catatia Cavalcantia Cavea Celmisia Centaurea Centaurodendron Centauropsis Centaurothamnus Centipeda Centratherum Cephalipterum Cephalopappus Cephalorrhynchus Cephalosorus Ceratogyne Ceruana Chacoa Chaenactis Chaetadelpha Chaetanthera Chaetopappa Chaetoseris Chamaechaenactis Chamaegeron Chamaemelum Chamaepus Chaptalia Chardinia Charieis Cheirolophus Chersodoma Chevreulia Chiliadenus Chiliocephalum Chiliophyllum Chiliotrichiopsis Chiliotrichum Chimantaea Chionolaena Chionopappus Chlamydophora Chloracantha Chondrilla Chondropyxis Chresta Chromolaena Chromolepis Chronopappus Chrysactinia Chrysactinium Chrysanthellum Chrysanthemoides Chrysanthemum Chrysanthoglossum Chrysocephalum Chrysocoma Chrysogonum Chrysolaena Chrysoma Chrysophthalmum Chrysopsis Chrysothamnus Chthonocephalus Chucoa Chuquiraga Cicerbita Ciceronia Cichorium Cineraria Cirsium Cissampelopsis Cladanthus Cladochaeta Clappia Clibadium Cnicothamnus Cnicus Coespeletia Coleocoma Coleostephus Colobanthera Columbiadoria Comaclinium Comborhiza Commidendrum Complaya Condylidium Condylopodium Conocliniopsis Conoclinium Conyza Coreocarpus Coreopsis Corethamnium Correllia Corymbium Cosmos Cotula Coulterella Cousinia Cousiniopsis Craspedia Crassocephalum Cratystylis Cremanthodium Crepidiastrum Crepis Critonia Critoniadelphus Critoniella Critoniopsis Crocidium Cronquistia Cronquistianthus Croptilon Crossostephium Crossothamnus Crupina Cuatrecasanthus Cuatrecasasiella Cuchumatanea Cullumia Cuspidia Cyanthillium Cyathocline Cyathomone Cyclolepis Cylindrocline Cymbolaena Cymbonotus Cymbopappus Cynara Cyrtocymura ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ D Dacryotrichia Dahlia Damnamenia Damnxanthodium Dasycondylus Dasyphyllum Daveaua Decachaeta Decastylocarpus Decazesia Delairea Delamerea Delilia Dendranthema Dendrocacalia Dendrophorbium Dendrosenecio Dendroseris Denekia Desmanthodium Dewildemania Diacranthera Dianthoseris Diaphractanthus Diaspananthus Dicercoclados Dichaetophora Dichrocephala Dichromochlamys Dicoma Dicoria Dicranocarpus Didelta Dielitzia Digitacalia Dimeresia Dimerostemma Dimorphocoma Dimorphotheca Dinoseris Diodontium Diplazoptilon Diplostephium Dipterocome Dipterocypsela Disparago Dissothrix Distephanus Disynaphia Dithyrostegia Dittrichia Doellingeria Dolichoglottis Dolichorrhiza Dolichothrix Dolomiaea Doniophyton Dorobaea Doronicum Dracopis Dresslerothamnus Dubautia Dubyaea Dugesia Duhaldea Duidaea Duseniella Dymondia Dyscritogyne Dyscritothamnus Dysodiopsis Dyssodia .Asteraceae 122 B Baccharidopsis Baccharis Baccharoides Badilloa Baeria Baeriopsis Bafutia Bahia Bahianthus Baileya Balduina Balsamorhiza Baltimora Barkleyanthus Barnadesia Barroetea Barrosoa Bartlettia Bartlettina Basedowia Bebbia Bedfordia Bejaranoa Bellida Bellis Bellium Belloa Berardia Berkheya Berlandiera Berroa Berylsimpsonia Bidens Bigelowia Bishopalea Bishopanthus Bishopiella Bishovia Blainvillea Blakeanthus Blakiella Blanchetia Blennosperma Blennospora Blepharipappus Blepharispermum Blepharizonia Blumea Blumeopsis Boeberastrum Boeberoides Bolanosa Bolocephalus Boltonia Bombycilaena Borkonstia Borrichia Bothriocline Brachanthemum Brachionostylum Brachyactis Brachyclados Brachyglottis Brachylaena Brachyscome Brachythrix Bracteantha Brickellia Brickelliastrum Bryomorphe Buphthalmum Burkartia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ C Cabreriella Cacalia Cacaliopsis Cacosmia Cadiscus Caesulia Calea Calendula Callicephalus Callilepis Callistephus Calocephalus Calomeria Calostephane Calotesta Calotis Calycadenia Calycoseris Calyptocarpus Camchaya Campovassouria Camptacra Campuloclinium Canadanthus Cancrinia Cancriniella Cardopatium Carduncellus Carduus Carlina Carminatia Carpesium Carphephorus Carphochaete Carramboa Carterothamnus Carthamus Cassinia Castanedia .

Asteraceae ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ 123 E Eastwoodia Eatonella Echinacea Echinocoryne Echinops Eclipta Edmondia Egletes Eirmocephala Eitenia Ekmania Elachanthus Elaphandra Elephantopus Eleutheranthera Ellenbergia Elytropappus Embergeria Emilia Emiliella Encelia Enceliopsis Endocellion Endopappus Engelmannia Engleria Enydra Epaltes Epilasia Episcothamnus Epitriche Erato Erechtites Eremanthus Eremosis Eremothamnus Eriachaenium Ericameria Ericentrodea Erigeron Eriocephalus Eriochlamys Eriophyllum Eriothrix Erlangea Erodiophyllum Erymophyllum Eryngiophyllum Erythradenia Erythrocephalum Espejoa Espeletia Espeletiopsis Ethulia Eucephalus Euchiton Eumorphia Eupatoriastrum Eupatorina Eupatoriopsis Eupatorium Euphrosyne Eurybiopsis Eurydochus Euryops Eutetras Euthamia Evacidium Ewartia Ewartiothamnus Exomiocarpon ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ F Facelis Farfugium Faujasia Faxonia Feddea Feldstonia Felicia Femeniasia Fenixia Ferreyranthus Ferreyrella Filago Filifolium Fitchia Fitzwillia Flaveria Fleischmannia Fleischmanniopsis Florestina Floscaldasia Flosmutisia Flourensia Flyriella Formania Foveolina Freya Fulcaldea ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ G Gaillardia Galactites Galeana Galeomma Galinsoga Gamochaeta Gamochaetopsis GamolepisGarberia Garcibarrigoa Garcilassa Gardnerina Garhadiolus Garuleum Gazania Geigeria Geissolepis Geraea Gerbera Geropogon Gibbaria Gilberta Gilruthia Gladiopappus Glaziovianthus Glossarion Glossocardia Glossopappus Glyptopleura Gnaphaliothamnus Gnaphalium Gnephosis Gochnatia Goldmanella Gongrostylus Gongylolepis Goniocaulon Gonospermum Gorceixia Gorteria Gossweilera Goyazianthus Grangea Grangeopsis Graphistylis Gratwickia Grauanthus Grazielia Greenmaniella Grindelia Grisebachianthus Grosvenoria Guardiola Guayania Guevaria Guizotia Gundelia Gundlachia Gutierrezia Gymnanthemum Gymnarrhena Gymnocondylus Gymnocoronis Gymnodiscus Gymnolaena Gymnopentzia Gymnosperma Gymnostephium Gynoxys Gynura Gypothamnium Gyptidium Gyptis Gyrodoma ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ H Haastia Haeckeria Haegiela Handelia Haplocarpha Haploesthes Haplopappus Haplostephium Harleya Harnackia Hartwrightia Hasteola Hatschbachiella Hazardia Hebeclinium Hecastocleis Hedypnois Helenium Helianthella Helianthus Helichrysopsis Helichrysum Heliocauta Heliomeris Heliopsis Helipterum Helminthotheca Helogyne Hemisteptia Hemizonia Henricksonia Heptanthus Herderia Herodotia Herrickia HertiaHesperevax Hesperodoria Hesperomannia Heteracia Heteranthemis Heterocoma Heterocondylus Heterocypsela Heteroderis Heterolepis Heteromera Heteromma Heteropappus Heteroplexis Heterorhachis Heterosperma Heterothalamus Heterotheca Hidalgoa Hieracium Hilliardia Hinterhubera Hippia Hippolytia Hirpicium Hispidella Hochstetteria Hoehnephytum Hoffmanniella Hofmeisteria Holocarpha Holocheilus Hololeion Hololepis Holozonia Homognaphalium Homogyne Hoplophyllum Huarpea Hubertia Hughesia Hulsea Humea Humeocline Hyalis Hyalochaete Hyalochlamys Hyaloseris Hyalosperma Hybridella Hydroidea Hydropectis Hymenocephalus Hymenoclea Hymenolepis Hymenonema Hymenopappus Hymenostemma Hymenothrix Hymenoxys Hyoseris Hypacanthium Hypericophyllum Hypochaeris Hysterionica Hystrichophora .

Asteraceae ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ 124 I Ichthyothere Idiothamnus Ifloga Ighermia Iltisia Imeria Inezia Inula Inulanthera Inulopsis Iocenes Iodocephalus Iogeton Ionactis Iostephane Iotasperma Iphiona Iphionopsis Iranecio Irwinia Ischnea Ismelia Isocarpha Isocoma Isoetopsis Isostigma Iva Ixeridium Ixeris Ixiochlamys Ixiolaena Ixodia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ J Jacmaia Jaegeria Jalcophila Jaliscoa Jamesianthus Jaramilloa Jasonia Jaumea Jefea Jeffreya Jessea Joseanthus Jungia Jurinea Jurinella ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ K Kalimeris Karelinia Karvandarina Kaschgaria Kaunia Keysseria Kinghamia Kingianthus Kippistia Kirkianella Kleinia Koanophyllon Koehneola Koelpinia Krigia Kyrsteniopsis ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ L Lachanodes Lachnophyllum Lachnorhiza Lachnospermum Lactacella Lactuca Lactucella Lactucosonchus Laennecia Laestadia Lagascea Lagedium Lagenithrix Lagenophora Laggera Lagophylla Lamprachaenium Lamprocephalus Lamyropappus Lamyropsis Langebergia Lantanopsis Lapsana Lapsanastrum Lasianthaea Lasiocephalus Lasiolaena Lasiopogon Lasiospermum Lasthenia Launaea Lawrencella Layia Lecocarpus Leibnitzia Leiboldia Lembertia Lemoorea Leontodon Leontopodium Lepidaploa Lepidesmia Lepidolopha Lepidolopsis Lepidonia Lepidophorum Lepidophyllum Lepidospartum Lepidostephium Leptinella Leptocarpha Leptoclinium Leptorhynchos Leptostelma Lescaillea Lessingia Lessingianthus Leucactinia Leucanthemella Leucanthemopsis Leucanthemum Leucheria Leucoblepharis Leucocyclus Leucogenes Leucomeris Leucophyta Leucoptera Leunisia Leuzea Leysera Liabellum Liabum Liatris Libanothamnus Lidbeckia Lifago Ligularia Limbarda Lindheimera Lipochaeta Liatris Litogyne Litothamnus Litrisa Llerasia Logfia Lomatozona Lonas Lopholaena Lophopappus Lordhowea Lorentzianthus Loricaria Lourteigia Loxothysanus Lucilia Luciliocline Lugoa Luina Lulia Lundellianthus Lycapsus Lychnophora Lycoseris Lygodesmia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ M Machaeranthera Macowania Macrachaenium Macraea Macroclinidium Macropodina Macvaughiella Madagaster Madia Mairia Malacothrix Mallotopus Malmeanthus Malperia Mantisalca Marasmodes Marshallia Marshalljohnstonia Marticorenia Matricaria Mattfeldanthus Mattfeldia Matudina Mauranthemum Mausolea Mecomischus Megalodonta Melampodium Melanodendron Melanthera Merrittia Metalasia Metastevia Mexerion Mexianthus Micractis Microcephala Microglossa Microgynella Microliabum Micropsis Micropus Microseris Microspermum Mikania Mikaniopsis Milleria Millotia Minuria Miricacalia Miyamayomena Mniodes Monactis Monarrhenus Monogereion Monolopia Monoptilon Montanoa Monticalia Moonia Moquinia Morithamnus Moscharia Msuata Mulgedium Munnozia Munzothamnus Muschleria Mutisia Mycelis Myopordon Myriactis Myriocephalus Myripnois Myxopappus ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ .

Asteraceae 125 N Nabalus Nananthea Nannoglottis Nanothamnus Nardophyllum Narvalina Nassauvia Nauplius Neblinaea Neja Nelsonianthus Nemosenecio Neocabreria Neocuatrecasia Neohintonia Neojeffreya Neomirandea Neomolina Neopallasia Neotysonia Nesomia Nestlera Neurolaena Neurolakis Nicolasia Nicolletia Nidorella Nikitinia Nipponanthemum Nivellea Nolletia Nothobaccharis Nothocalais Noticastrum Notobasis Notoseris Nouelia Novenia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ O Oaxacania Oblivia Ochrocephala Oclemena Odixia Odontocline Oedera Oiospermum Oldenburgia Olearia Olgaea Oligactis Oliganthes Oligocarpus Oligochaeta Oligoneuron Oligothrix Olivaea Omalotheca Omphalopappus Oncosiphon Ondetia Onopordum Onoseris Oonopsis Oparanthus Ophryosporus Opisthopappus Oreochrysum Oreoleysera Oreostemma Oritrophium Orochaenactis Osbertia Osmadenia Osmiopsis Osmitopsis Osteospermum Otanthus Oteiza Othonna Otopappus Otospermum Outreya Oxycarpha Oxylaena Oxylobus Oxypappus Oxyphyllum Oyedaea Ozothamnus ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ P Pachylaena Pachystegia Pachythamnus Pacifigeron Packera Pacourina Palafoxia Paleaepappus Pamphalea Pappobolus Pappochroma Paracalia Parachionolaena Paragynoxys Paralychnophora Paranephelius Parantennaria Parapiqueria Paraprenanthes Parasenecio Parastrephia Parthenice Parthenium Pasaccardoa Pechuel-Loeschea Pectis Pegolettia Pelucha Pentacalia Pentachaeta Pentanema Pentatrichia Pentzia Perdicium Perezia Pericallis Pericome Peripleura Perityle Perralderia Pertya Perymeniopsis Perymenium Petalacte Petasites Peteravenia Petradoria Petrobium Peucephyllum Phacellothrix Phaenocoma Phaeostigma Phagnalon Phalacrachena Phalacraea Phalacrocarpum Phalacroseris Phaneroglossa Phanerostylis Phania Philactis Philoglossa Philyrophyllum Phoebanthus Phyllocephalum Phymaspermum Picnomon Picradeniopsis Picris Picrosia Picrothamnus Pilosella Pilostemon Pinaropappus Pingraea Pinillosia Piora Pippenalia Piptocarpha Piptocoma Piptolepis Piptothrix Piqueria Piqueriella Piqueriopsis Pithecoseris Pithocarpa Pittocaulon Pityopsis Pladaroxylon Plagiobasis Plagiocheilus Plagiolophus Plagius Planaltoa Planea Plateilema Platycarpha Platypodanthera Platyschkuhria Plazia Plecostachys Plectocephalus Pleiotaxis Pleocarphus Pleurocarpaea Pleurocoronis Pleurophyllum Pluchea Podachaenium Podanthus Podocoma Podolepis Podotheca Poecilolepis Pogonolepis Pojarkovia Pollalesta Polyachyrus Polyanthina Polyarrhena Polycalymma Polychrysum Polymnia Polytaxis Porophyllum Porphyrostemma Praxeliopsis Praxelis Prenanthella Prenanthes Printzia Prionopsis Prolobus Prolongoa Proteopsis Proustia Psacaliopsis Psacalium Psathyrotes Psathyrotopsis Psednotrichia Pseudelephantopus Pseudobahia Pseudoblepharisper Pseudobrickellia Pseudocadiscus Pseudoclappia Pseudoconyza Pseudognaphalium Pseudogynoxys Pseudohandelia Pseudojacobaea Pseudokyrsteniopsi Pseudoligandra Pseudonoseris Pseudostifftia Psiadia Psiadiella Psilactis Psilocarphus Psilostrophe Psychrogeton Psychrophyton Pterachaenia Pterocaulon Pterocypsela Pteronia Pterothrix Pterygopappus Ptilostemon Pulicaria Pycnocephalum Pyrrhopappus Pyrrocoma Pytinicarpa ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ .

Asteraceae 126 Q Quelchia Quinetia Quinqueremulus ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ R Radlkoferotoma Rafinesquia Raillardella Raillardiopsis Rainiera Raoulia Raouliopsis Rastrophyllum Ratibida Raulinoreitzia Rayjacksonia Reichardia Relhania Remya Rennera Rensonia Revealia Rhagadiolus Rhamphogyne Rhanteriopsis Rhanterium Rhetinolepis Rhodanthe Rhodanthemum Rhodanthemum Rhynchopsidium Rhynchospermum Rhysolepis Richteria Riencourtia Rigiopappus Robinsonecio Robinsonia Rochonia Rojasianthe Rolandra Roldana Rosenia Rothmaleria Rudbeckia Rugelia Ruilopezia Rumfordia Russowia Rutidosis ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ S Sabazia Sachsia Salmea Santolina Santosia Sanvitalia Sarcanthemum Sartorina Sartwellia Saussurea Scalesia Scariola Scherya Schischkinia Schistocarpha Schistostephium Schizogyne Schizoptera Schizotrichia Schkuhria Schlechtendalia Schmalhausenia Schoenia Sciadocephala Sclerocarpus Sclerolepis Sclerorhachis Sclerostephane Scolymus Scorzonera Scrobicaria Selloa Senecio Sericocarpus Seriphidium Serratula Shafera Sheareria Shinnersia Shinnersoseris Siapaea Siebera Sigesbeckia Siloxerus Silphium Silybum Simsia Sinacalia Sinclairia Sinoleontopodium Sinosenecio Sipolisia Smallanthus Soaresia Solanecio Solenogyne Solidago Soliva Sommerfeltia Sonchus Sondottia Soroseris Spaniopappus Sparganophorus Sphaeranthus Sphaereupatorium Sphaeromeria Sphagneticola Spilanthes Spiracantha Spiroseris Squamopappus Stachycephalum Staehelina Standleyanthus Staurochlamys Stebbinsoseris Steiractinia Steirodiscus Stemmacantha Stenachaenium Stenocephalum Stenocline Stenopadus Stenophalium Stenops Stenoseris Stenotus Stephanochilus Stephanodoria Stephanomeria Steptorhamphus Stevia Steviopsis Steyermarkina Stifftia Stilpnogyne Stilpnolepis Stilpnopappus Stoebe Stokesia Stomatanthes Stomatochaeta Stramentopappus Streptoglossa Strotheria Stuartina Stuckertiella Stuessya Stylocline Stylotrichium Sventenia Symphyllocarpus Symphyopappus Symphyotrichum Syncalathium Syncarpha Syncephalum Syncretocarpus Synedrella Synedrellopsis Syneilesis Synotis Syntrichopappus Synurus Syreitschikovia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ T Taeckholmia Tagetes Takeikadzuchia Takhtajaniantha Talamancalia Tamananthus Tamania Tamaulipa Tanacetopsis Tanacetum Taplinia Taraxacum Tarchonanthus Tehuana Teixeiranthus Telanthophora Telekia Telmatophila Tenrhynea Tephroseris Tessaria Tetrachyron Tetradymia Tetragonotheca Tetramolopium Tetraneuris Tetranthus Tetraperone Thaminophyllum Thamnoseris Thelesperma Thespidium Thespis Thevenotia Thiseltonia Thurovia Thymophylla Thymopsis Tiarocarpus Tietkensia Tithonia Tolbonia Tolpis Tomentaurum Tonestus Tourneuxia Townsendia Tracyina Tragopogon Traversia Trichanthemis Trichanthodium Trichocline Trichocoronis Trichocoryne Trichogonia Trichogoniopsis Trichogyne Tricholepis Trichoptilium Trichospira Tridactylina Tridax Trigonospermum Trilisa Trimorpha Trioncinia Tripleurospermum Triplocephalum Tripteris Triptilion Triptilodiscus Trixis Troglophyton Tuberostylis Tugarinovia Turaniphytum Tussilago Tuxtla Tyleropappus Tyrimnus ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ .

org/ pdf/ Genera_of_Compositae. aspx?flora_id=1& taxon_id=10074 . efloras. pdf [2] http:/ / www. org/ florataxon.Asteraceae 127 U Uechtritzia Ugamia Uleophytum Unxia Urbananthus Urbinella Urmenetea Urolepis Uropappus Urospermum Ursinia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ V Vanclevea Varilla Varthemia Vellereophyton Venegasia Venidium Verbesina Vernonia Vernoniopsis Viereckia Vieria Vigethia Viguiera Villanova Vilobia Vittadinia Vittetia Volutaria ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ W Waitzia Wamalchitamia Warionia Wedelia Welwitschiella Wendelboa Werneria Westoniella Whitneya Wilkesia Willemetia Wollastonia Wulffia Wunderlichia Wyethia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ X Xanthisma Xanthium Xanthocephalum Xanthopappus Xeranthemum Xerolekia Xylanthemum Xylorhiza Xylothamia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ Y Yermo Youngia ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓ Z Zaluzania Zandera Zexmenia Zinnia Zoegea Zyrphelis Zyzyxia Legături externe • Listă de genuri [1] • en Asteraceae [2] PDF Referințe [1] http:/ / www. compositae.

cu un gust ușor amărui. iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale. sativus Cichorium intybus ssp. intybus Cichorium intybus ssp. se folosesc în salate asortate. fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale. care aparține genului Cichorium din familia Asteraceae. precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene[1]).Cicoare 128 Cicoare Cichorium intybus Cicoare comună (Cichorium intybus) Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Tracheobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asteridae Asterales Asteraceae 'Cichorium ' C. perenă. . glabratum Cicoarea comună (Cichorium intybus) este o plantă erbacee. Subspecii Cichorium intybus ssp. În zilele noastre. comestibilă. intybus Nume binomial Cichorium intybus L. rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea. Este cunoscută din antichitate: în Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală.

În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene (Herba Cichorii) ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei. hepatite cronice iar cafeaua preparată din această plantă are proprietăți gastrice. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe. în locuri necultivate. rădăcinile (Radix Cichorii) se recoltează în lunile septembrie-octombrie. Este cultivată în regiunile temperate. din zona de câmpie până în cea de deal și munte. spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. al cărui areal natural s-a extins și în America de Nord. Europa și Asia. dischinezii biliare. pe marginea drumurilor. când tulpinile nu au apucat încă să se întărească. angicolite. in lunile iulie-august. constipații cronice. . pe marginea apelor curgătoare. Componenți În tulpină : • • • • • • • • • cicorină insulină arginină colină acid cicoric levuloză fier fosfor calciu Cicoare În rădăcină : • • • • • • • lactucină substanțe triperpenice amare lactupireină fructoză alfa și beta lactucerol tanin ulei volatil Proprietăți • diuretic și laxativ hipoglicemiant • eupeptic-amar și colagog • antitirodian și depurativ Indicații În furunculoză și acnee.Cicoare 129 Distribuție geografică Cicoarea comună este o plantă nativă din nordul Africii. căilor ferate și șanțurilor. Prezentare Plantă erbacee perenă.

gov/cgi-bin/npgs/ html/taxon.hort.edu/newcrop/duke_energy/Cichorium_intybus. html). lumeasatului. html) • Plants For A Future: Cichorium intybus – L.itis.: Cichorium intybus (http://www. 9. se bea călduț în trei reprize înaintea meselor principale.info/cicoarea-cichorium-intybus/) . Răducanu Dumitru. Ecaterina Dumitru. de apă două lingurițe de rădăcină mărunțită. REVISTA LUMEA SATULUI NR.I.Cicoare 130 Utilizare Decoct : se fierb în 200 ml.: Cichorium intybus – Subspecies (http://data.B.F.org/database/plants. 5 minute. (http://www.php?Cichorium+intybus) • C.Cicoarea (http://www. Evenimentul • Cicoarea – Cichorium intybus (http://portal-naturist. accesat la 23 martie 2011 Legături externe • I. Bibliografie • Terapia Naturistă. Laura DOBRE. Editura Stiințifică București 1992 Galerie de imagini Cicoare Cicoare cu flori albastre Cicoare cu flori trandafirii Cicoare cu flori albe Note [1] Cicoarea stimulează apetitul (http:/ / www.html).pfaf.T.purdue. Iacob: Plantele verii .pl?10543) • NewCROP: Cichorium intybus (http://www.evenimentul. ro/ stiati-ca-9_l333.ars-grin.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt) • G. 1-15 MAI 2010.org/search/Cichorium intybus) • USDA-GRIN Taxonomy for plants: Taxon: Cichorium intybus L. (http://www.gbif. 20 august 2005.ro/articol/cicoarea.S.I.

Donatiaceae) . Lobeliaceae) Goodeniaceae (incl.000 specii grupate în următoarele familii: • • • • • • • Alseuosmiaceae Argophyllaceae Asteraceae Calyceraceae Campanulaceae (incl. Brunoniaceae) Menyanthaceae • Pentaphragmaceae • Phellinaceae • Rousseaceae (incl. cu antere concrescute și gineceu bicarpelar. Familii Ordinul Asterales cuprinde peste 25.Asterales 131 Asterales Asterales Chrysanthemum x morifolium Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Magnoliopsida Asterales Familii Listă de familii Asterales este unul dintre cele mai evoluate ordine din cadrul plantelor dicotildonate. inferior. actinomorfe sau (cele evoluate) zigomorfe. Carpodetaceae) • Stylidiaceae (incl. Ordinul Asterales cuprinde plante ierboase cu flori bisexuate sau unisexuate.

.Cichorium 132 Cichorium Cichorium Floare de Cichorium intybus Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae ''Cichorium'' Specii Cichorium intybus (cicoare) Cichorium endivia (andivă) Cichorium este un gen de plante din familia Asteraceae. ordinul Asterales.

au/Sorting/Cichorium.html) (Multilingual multiscript plant name database) Busuioc Busuioc Frunze proaspete de busuioc Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Lamiales Lamiaceae Ocimum basilicum Nume binomial Ocimum basilicum L.plantnames.unimelb.edu.Cichorium 133 Caractere morfologice • Tulpina • Frunza • Florile • Semințele Note Legături externe • en Cichorium (http://www. .

ci se sprijină pe cea inferioară. În cazul rețetelor culinare de mâncăruri preparate termic. care are o aromă ușor diferită. la finalul preparării pentru a nu i se distruge aroma. Ținut în pungi de plastic. Bucătăria chineză folosește specialități de busuioc proaspăt sau uscat pentru supe și alte feluri de mâncare. În cazul bucătăriei mediteraneene. În Taiwan. el crescând bine în condiții de căldură și umezeală. pentru o perioadă scurtă. mătăsoase. bucătarii adaugă busuioc proaspăt unei supe-cremă (羹 湯. sunt perene. adăugați puțină sare și apoi acoperiți cu ulei de măsline. adăugarea busuiocului se face. gēngtāng) sau frunze de busuioc fierte în ulei la pui prăjit. o specialitate italiană din ulei și plante aromate. Planta are un gust asemănător cu al anasonului (numit și anis)[3]. Este o plantă ierboasă originară din Asia tropicală. Busuiocul este foarte sensibil la frig. cele patru stamine și pistilul nu emerg de sub marginea superioară a corolei. alte varietăți. Așezați frunze proaspete într-un borcan uscat. Dicționarul Englez Oxford menționează unele speculații conform cărora busuiocul ar fi fost folosit la „câteva unguente sau medicamente regale”. Busuiocul este gătit câteodată cu fructe proaspete sau adăugat în gemuri de fructe și sosuri — de obicei cu căpșuni.Busuioc Busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă din genul Ocimum. βασιλευς (basileus) însemnând „rege”. dar și cu zmeură sau prune. provenind din orașul Genova. planta În mod obișnuit. Planta uscată își pierde mare parte din aromă. „Volănașe purpurii”. având frunzele de culoare verde deschis. 134 Busuioc. fie în congelator. Celelalte două ingrediente sunt uleiul de măsline și semințele de pin. aranjate într-o terminație numită racem.5-5 cm și late de circa 1-3 cm. Florile sunt de culoare albă. Busuiocul este unul dintre ingredientele principale ale sosului pesto. După polenizarea entomofilică (adică polenizare cu ajutorul insectelor)[1]. „Glob”. „Scorțișoară”. corola cade și ulterior se dezvoltă patru achene[2] în interiorul calixului bilabial. aroma este completată de roșii. Frunze de busuioc uscate. Busuiocul este în continuare considerat „regele mirodeniilor” de mulți bucătari și autori de cărți gastronomice. „Mamut”. despre această plantă spunându-se că a crescut pe locul unde Împărații Constantin și Elena au descoperit Sfânta Cruce. Atinge între 20-60 cm înălțime. Cele mai folosite specialități de busuioc mediteraneean sunt „Genovese”. se recomandă ca busuiocul să fie folosit în stare proaspătă. pentru mai mult timp. „Lămâie”. În timp ce varietățile comune de busuioc sunt plante anuale. . familia Lamiaceae. este mai potrivit pentru felurile de mâncare cu fructe. În mod neobișnuit pentru familia Lamiaceae. și „Albastru african”. ceea ce rămâne având un gust foarte diferit. Se consideră că busuiocul cu frunza plată folosit în bucătăria vietnameză. după ce în prealabil a fost opărit puțin. de obicei. Termenul de busuioc provine din limba greacă. Rețetele cu specific mediteraneean și asiatic folosesc în mod frecvent busuiocul. având un miros puternic dulceag-înțepător. cu lungimi cuprinse între 1. cum ar fi busuiocul albastru african și busuiocul sacru thailandez. cu iz slab de iarbă proaspăt tăiată. poate fi păstrat proaspăt fie în frigider.

takmaria. substanță chimică ce face ca anasonul să amintească de Glycyrrhiza glabra [6] și să justifice numele de busuioc-anason. în general mai puternică decât cea a busuiocului mediteranean. Alte substanțe chimice care participă la producerea aromelor distincte ale multor soiuri de busuioc. sunt: • • • • • • • • • cinamat (același compus ca în scorțișoară citronelol (același compus găsit în geranium. sunt cultivate în multe regiuni ale Asiei. este substanța ce dă aroma uleiului de pin) ocimen terpineol . în timp ce varietățile importate sunt denumite 羅 勒 (luólè) or 巴 西 里 (bāxīlǐ).Busuioc 135 Atunci când sunt înmuiate în apă. subja. Alte specii de busuioc Alte specii. incluzând menta-lămâie și limonen. unele varietăți de semințe de busuioc devin gelatinoase. în funcție de proporția în care se găsesc în fiecare specie specifică. Aceste semințe sunt cunoscute sub numele de sabja. după cum spune și numele. care produce aceste efecte la mai multe plante. specia locală este numită 九 層 塔 (jiǔcéngtǎ. fasole verde și castraveți. Este folosit la scară largă în Indonezia. sistemul medicinal tradițional al Indiei. O cutie de băutură pe bază de seminţe de busuioc Componente chimice Diferitele varietăți de busuioc au arome diferite datorită faptului că planta conține un număr variabil de uleiuri esentiale (numite și uleiuri volatile sau uleiuri eterice). care sunt combinate în diferite proporții pentru diferite soiuri. trandafir) geraniol[7] (ca în geranium) linalol (o aromă florală prezentă și în coriandru) metil-cavicol (care dă aroma tarhonului ) mircen (dafin. mirt) pinen (care. Florile sale. sunt un condiment apreciat pentru salată. literalmente „pagoda cu nouă nivele”). Cele mai multe specii asiatice de busuioc au o aromă asemănătoare cuișoarelor. desfăcute. Busuiocul-licorice conține anetol[5]. dând și cojii de lămâie aroma-i specifică. Busuiocul albastru african are o puternică aromă camforată. unde este numit kemangi și este servit crud. sau semințe falooda. deoarece conține o substanță chimică numită citral. În China. Aroma puternică de cuișoare a busuiocului dulce este dată de eugenol. Busuiocul lămâios are un puternic miros de lămâie și o aromă foarte diferită de cea a celorlalte varietăți. datorită proporției mari de camfor și de camfen. care e aceeași substanță chimică prezentă și în cuișoare. Aroma de lămâie a busuiocului lămâios și a celui „limă” [4] este dată de faptul ca aceste două soiuri au un conținut mai mare de citral. inclusiv aparținând familiei Ocimum. și se folosesc în băuturi asiatice sau deserturi precum falooda sau șerbetul. împreună cu varză crudă. ca acompaniament pentru pește prăjit sau rață. Semințele se mai folosesc și în Ayurveda. tukmaria.

27 august 2012. ulcerului gastric.html).evz. colicilor intestinale.ro/detalii/stiri/ Busuiocul-remediu-natural-pentru-numeroase-afeciuni-998148. php?cuv=achena http:/ / ro. fiind și un excelent stimulator al poftei de mâncare. Mircea Alexan.ro/plante-medicinale/b/busuiocul. ro/ search. Evenimentul zilei . wikipedia. ro/ search. afecțiuni gastrointestinale.sanatatecuplante.html) explică folosirea busuiocului în bucătăriile europene și asiatice • Tratamente naturale pe baza de busuioc (http://www. php?lexemId=89855 http:/ / dexonline. De asemenea. php?cuv=geraniol) Bibliografie • Florentin Crăciun. București 1992. Infuzia preparată din frunze de busuioc se recomandă în cazul în care pacientul suferă de crampe. vomă. Carmen Alexan . dureri de cap. dureri de stomac. org/ wiki/ Anason http:/ / en. pentru stimularea poftei de mâncare se recomandă a se administra vin de busuioc.Wikipedia:Citarea_surselor Înțepăturile de insecte. colitelor de fermentație.uni-graz. 98 Legături externe • Paginile lui Gernot Katzer (http://www. remediu natural pentru numeroase afecțiuni (http://www. Editura științifică. pag.Ghidul plantelor medicinale uzuale. faringită.Wikipedia:Citarea_surselor Consumul zilnic al acestei infuzii ajută și la tratarea și vindecarea cefaleei.at/~katzer/engl/Ocim_bas.html) • Busuiocul. org/ wiki/ Glycyrrhiza_glabra [7] Definitie: geraniol | DEX online (http:/ / dexonline. laringită. wikipedia. php?cuv=anetol) [6] http:/ / it. gută. rănile și eczemele se pot trata prin aplicarea unor comprese cu frunze de bucuioc sau cu tinctură de busuioc. ro/ search.Wikipedia:Citarea_surselor Note [1] [2] [3] [4] [5] http:/ / dexonline. febră. wikipedia. org/ wiki/ Lime_%28fruit%29 Definitie: anetol | DEX online (http:/ / dexonline. ro/ search. gripă.Busuioc 136 Tratamente naturale pe bază de busuioc Busuiocul (Ocimum basilicum) reprezintă un remediu natural pentru tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni: bronșită. infecții urinare.

1989 . Dicționar dendrofloricol. București. ordinul Asterales.Helianthus 137 Helianthus Helianthus Helianthus annuus Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae ''Helianthus'' Specii Listă specii Helianthus este un gen de plante din familia Asteraceae. Caractere morfologice • Tulpina • Frunza • Florile • Semințele Note Bibliografie • Milea Preda. Editura Științifică și Enciclopedică .

Scutellarioideae.Lamiaceae 138 Lamiaceae Lamiaceae Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiaceae Lamiaceae sau Labiatae este o familie importantă de plante dicotiledonate care cuprinde aproximativ 6. Nepetoideae.000 de specii și peste 210 genuri. Genuri • • • • • • • • • • • • • Agastache Ajuga Amaracus Coleus Dracocephalum Elsholtzia Eremostachys Glechoma Horminum Hyssopus Lallemantia Lamium Lavandula . Chloanthoideae. Teucrioideae. Lamioideae. Viticoideae. Pogostemoideae). repartizate de Cantino (1992) în 9 subfamilii (Ajugoideae.

Lamiaceae • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Leonotis Marrubium Melissa Mentha Moluccella Monarda Nepeta Ocimum Origanum Orthrosiphon Perilla Perovskia Phlomis Physostegia Plectranthus Prostanthera Prunella Rosmarinus Salvia Satureja Scutellaria Stachys Teucrium Thymus Westringia 139 .

sudul Europei și Mediterana. Denumirea de lavandă este folosită uneori pentru a desemna parfumul extras din levănțică. arbuști. Genul include circa 25-30 specii de plante anuale. Arabia și India. plante ierboase. . departe de mediul natural. sunt uneori găsite și în sălbăticie. Deoarece formele cultivate sunt plantate în grădini din toată lumea. native din regiunea mediteraneană până în Africa tropicală și până în regiunile sud-estice ale Indiei.Lavandula 140 Lavandula Lavandula Flori de levănțică Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiaceae Lavandula Specii Aproximativ 25-30. incluzând: Lavandula abrotanoides Lavandula angustifolia Lavandula canariensis Lavandula dentata Lavandula lanata Lavandula latifolia Lavandula multifida Lavandula pinnata Lavandula stoechas Lavandula viridis Lavandula x intermedia Levănțica sau lavanda (Lavandula) este un gen de plante din familia Lamiaceae. nordul și estul Africii. Zonele native se întind de la Insulele Canare.

gripă și stări febrile. stări de anxietate. • ca aromant și corectiv Extern • masaj cu oțetul obținul din florile de levănțică în caz de răceală. sau toată inflorescența. . substanțe amare.Lavandula 141 Descriere Levănțica (Lavandula augustifolia) este o plantă aromatică și medicinală. valerianat de linalil. geraniol. frunze mici. balonări abdominale. După recoltare se usucă la umbră. furfurol. la noi în țară crește cultivată și înflorește toată vara. borneol. înguste și flori albastre parfumate. cineol. înaltă de 30-50 cm. în strat subțire fară a fi presate. cu tulpini ramificate în tufă. cumarină. boli de rinichi și de ficat. butirat de linanil. Răducanu Dumitru. cefalee. cariofilen. tulburări digestive. alfa pinen. Proprietăți Intern • puternic aromatizant cu acțiune antiseptică locală și ușor antispastică datorită componentelor din uleiul volatil • calmant al sistemului nervos central • diuretic și colagog • florile au acțiune carminativă Extern • calmant și analgetic Indicații Intern • în migrene. când corola nu este complet deschisă (Flores Lavandulaes). Ecaterina Dumitru. Editura Științifică București 1992. nerol. Originară fiind din regiunile calcaroase și muntoase mediteraneene. În scopuri medicinale se recoltează numai florile detașate de pe axul inflorescenței. linalol în stare liberă. reumatism. Bibliografie Terapia Naturistă. Componenți principali • ulei volatil compus din: acetat de linanil. afecțiuni cardiace cu substrat nervos.

Asteridae 142 Asteridae Asteridae Cicoare (Centaurea cyanus) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Magnoliopsida Asteridae Asteridae este o subclasă de plante la care învelișul floral este dispus pe mai multe cercuri dintre care cel intern are piesele concrescute. Clasificare • Asterales • Calycerales • Callitrichales • • • • • • • • Campanulales Dipsacales Gentianales Lamiales Plantaginales Scrophulariales Solanales Rubiales .

superior. în general. Fructul poate fi capsulă multispermă sau fruct uscat segmentat în patru nucule monosperme. pentamere. plante ierboase cu flori actinomorfe sau (cele evoluate) zigomorfe.Lamiales 143 Lamiales Lamiales Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiales este un ordin care cuprinde. Familii Ordinul Lamiales cuprinde peste 11 000 specii grupate în următoarele familii: • • • • • • • • • Acanthaceae (cca 250 genuri și 2500 specii) Bignoniaceae (cca 100 genuri și 800 specii) Boraginaceae Byblidaceae Calceolariaceae Carlemanniaceae Gesneriaceae (cca 150 genuri și 3200 specii) Gratiolaceae Lamiaceae (cca 20 genuri și 3200 specii) • Lentibulariaceae (cca 3 genuri) • Linderniaceae • Martyniaceae • Myoporaceae (cca 3 genuri) • Oleaceae (cca 25 genuri și 600 specii) . tetraciclice. iar gineceul este bicarpelar. Androceul conține 4 sau 2 stamine.

subfamilia Faboideae. .Lamiales • • • • • • • • • • • Orobanchaceae (cca 5 genuri) Paulowniaceae Pedaliaceae (cca 17 genuri) Phrymaceae Plantaginaceae Plocospermataceae Schlegeliaceae Scrophulariaceae (cca 190 genuri și 4000 specii) Stilbaceae Tetrachondraceae Verbenaceae 144 Robinia Robinia Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Rosidae Fabales Fabaceae Robinia Specii Cuprinde circa 18 specii Robinia este un gen de plante din familia Fabaceae.

hartwegii) Robinia hispida Robinia kelseyi * Robinia luxurians * Robinia nana * Robinia neomexicana Robinia pseudoacacia (salcâm) Robinia viscosa Hibrizi • Robinia × ambigua . viscosa • Robinia × margarettiae . hispida × R. viscosa • Robinia × holdtii . pseudoacacia Prun Prun Prunus domestica Clasificare științifică .R. pseudoacacia • Robinia × longiloba . viscosa var.R. pseudoacacia × R.R. neomexicana × R.R.Robinia 145 Specii (*: nu sunt acceptate de toate autoritățile) • • • • • • • • • • Robinia boyntonii * Robinia elliottii * Robinia hartwegii * (R. hispida × R.

uneori fiind și depozitat în butoaie fabricate din lemnul acestuia. pentru conserve sau gemuri. prunul ocupă 34. rezistent la apă. își găsesc multiple întrebuințări în industria alimentară. Arderea sa degajă o putere calorică superioară celei a fagului. și care sunt folosite pentru a face marmeladă și compot. Trunchiul său are un duramen (miez) foarte dur.883 ha. Zone bogate în pruni Printre zonele bogate în pruni se numără zona județului Caraș-Severin. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești. mai exact în zona de nord a județului. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345. și sunt găsite des în zona de vest a țării. Crește în zone de înaltă fertilitate. corcodane. domestica Nume binomial Prunus domestica L. cărbunele său fiind folosit în fierării. Fructele sale imature sunt uneori întrebuințate în combinație cu murături. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. vinete și grase (denumiri regionale).899 ha.000 t prune. preferabil deluroase. Spre deosebire de prunele de vară. Dar cea mai cunoscută utilizare este pentru fabricarea rachiului. unde există o cultură bogată în pruni veche de sute de ani. Prunul (denumire științifică: Prunus domestica) este un arbore fructifer din familia rozaceelor. Din suprafață pomicolă de 77. Soiuri de prun Prune Bistrița Prunele Bistrița sunt prune ce se coc toamna. 50%) în livezile românești.Wikipedia:Citarea_surselor Vezi și • Lista fructelor • Prun roșu • Porumbar . Fructele sale cărnoase.Prun 146 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae Prunus P. de culoare albastru închis sau gălbui. prunele Bistrița sunt mai seci. în satul Duleu. învelit de un alburn de culoare deschisă prin care circulă seva. fiind consumate și în stare proaspătă. de culoare roșu-maroniu.

Aria de răspîndire nativă e oarecum nesigură datorită cultivării extensive încă din preistorie.[1][2] Caisul (Prunus armeniaca). în Latină. descopera. ro/ dnews/ 3864652-un-nou-aliment-vedeta Cais Cais Prunus armeniaca Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae 'Prunus' 'P. este un pom fructifer. clasificat împreună cu prunul în subgenul Prunus. Descoperă Referințe [1] http:/ / www. posibil deasemenea Coreea și Japonia. genul Prunus.Prun 147 Legături externe • Un nou aliment-vedetă [1]. . sinonim Armeniaca vulgaris Lam.) e o specie de Prunus. 5 februarie 2009. ce aparține de familia Rosaceae. armeniaca' Nume binomial ''Prunus armeniaca'' L. Caisul (Prunus armeniaca. dar cel mai probabil e originar din nordul și vestul Chinei si Asiei centrale.

va ajunge numai peste 3000 de ani. după ce a apărut deja în regiunile din Asia Centrală. Regiune tradițională pentru cultivarea caisului este Câmpia Ungară care a fost extinsă în perioada ocupației otomane. cu nuanțe roșii. Frunzele au formă lanceolată cu o lungime medie de 8 cm. au în centru un sâmbure dur. a început prin secolul XIX cultivarea lui în regiunile nisipoase de deșert. Areal de răspândire Caisul provine din China de Nord. Caisul va fi adus de romani în Anatolia și Europa. ca Spania și Italia. În Armenia. Dar cele mai mari culturi de cais se află în regiunea Malatya (Turcia) pe cursul superior al Eufratului. Wachau. Fructele cărnoase care pot fi acoperite de peri. Producători principali Cei mai importanți 10 producători — 2005 (mii de tone) Turcia Iran Italia Pakistan Grecia Franța Algeria Spania Japonia Maroc Siria Total Sursă: [3] 390 285 232 220 196 181 145 136 123 103 101 1916 . sunt de culoare galben portocalie. de unde este cunoscut ca „Prunus armeniaca”. Florile sunt de culoare albă sau rozalie. cantonul Wallis (Elveția). regiune situată aproape de granița cu Rusia.Cais 148 Morfologie Caisul este un pom de mărime mijlocie cu o coroană largă și deasă. fiind cultivat de asemenea în Tirol. Caisul fiind adecvat pentru regiuni calde cu climă uscată.

creșterea setei. pl?29841) [3] UN Food & Agriculture Organisation (FAO) (http:/ / faostat. [2] Sâmburii de caise pot fi. org/ florataxon. Galerie imagini Frunze cais Flori cais Caisă Vezi și • Lista fructelor [1] Flora of China: Armeniaca vulgaris (http:/ / www.Geschichte der Marille in Österreich und mehr • Deutschlands Obstsorten (http://www. Uleiul presat de la aceste soiuri este folosit ca ulei de gătit.ein etwa 100 Jahre altes antiquarisches Fachbuch. Birnen-. in dem mehr als 300 Apfel-. [4] În medie. fao. o glicozidă toxic cyanogenica. scădere a tensiunii arteriale. inclusiv greață. ars-grin. [3] În ciuda acestui fapt. mai degrabă decât cu migdale. erupții cutanate. Lichiorul Italian Amaretto și biscuiții amaretti sunt aromați cu extract de sâmburi de caise. Erdbeeren-. ca o gustare. gov/ cgi-bin/ npgs/ html/ taxon.Verein Original Wachauer Marille (http://www. Semințele sau sâmburii de caise cultivate în Asia Centrală și în jurul Mediteranei sunt atât de dulci încât acestea pot înlocui migdalele. care au fost vândute în magazinele alimentare de sănătate..wein-und-marille.deutschlands-obstsorten.wachauermarille. dacă este consumat în totalitate. diverse dureri articulare și musculare. [Necesită citare] Consumați în exces.at/) • Wachauer Marille (http://www. nervozitate . aspx) Legături externe • . Rezultatele au arătat că fiecare pachet. febră. aceștia pot produce simptome ale intoxicației cu cianură. aspx?flora_id=2& taxon_id=200010636) [2] Germplasm Resources Information Network: Prunus armeniaca (http:/ / www.at/Wachauer Marille. Aprikosen. dureri de cap. Pachetele au fost scoase din magazine. cu gust puternic și amar. slăbiciune. conține cel puțin dublul dozei minime letale de cianură pentru un om adult. Se folosesc în rețete pentru gem de caise. insomnie.5 mg de cianură. uneori.de/) . org/ site/ 340/ default. Departamentul Statului New York pentru Agricultură și Piețe a testat conținutul de cianura a două pachete de sâmburi de caise de 250 gr. biscuiți italieni și lichior Amaretto. letargie. nu au existat decese în Statele Unite ale Americii și doar 1 toxicitate gravă provocată de sâmburi de caise a fost raportată intre 1979 și 1998. un sâmbure de caisă conține aproximativ 0. În 1993. importate din Pakistan. efloras.und Weinsorten mit Abbildungen . Pflaumen-.Cais 149 Sâmburele de caisă Sâmburele de caisă este cunoscut pentru conținutul de amygdalin.php) .

Prunoideae 150 Prunoideae Prunoideae Prun (Prunus domestica) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae Genuri Prunus Prinsepia Prunoideae este o subfamilie a familiei Rosaceae. . precum prunul. ce conține plante. piersicul și corcodușul. Are aproximativ 200 specii de arbori (pomi) fructiferi și arbuști.

Prunus 151 Prunus Prunus Prunus mahaleb Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae Prunus L. Specii .

Prunus 152 Include: Prunus alabamensis Prunus africana Prunus alleghaniensis Prunus americana Prunus andersonii Prunus angustifolia Prunus apetala Prunus armeniaca Prunus avium Prunus buergeriana Prunus caroliniana Prunus cerasifera Prunus cerasoides Prunus cerasus Prunus crassifolia Prunus domestica Prunus dulcis Prunus emarginata Prunus fasciculata Prunus fremontii Prunus fruticosa Prunus geniculata Prunus glandulosa Prunus gracilis Prunus grayana Prunus havardii Prunus hortulana Prunus ilicifolia Prunus incisa .

subțire și care se exfoliază. albe. 20 stamine. solitare sau grupate. circa 198 specii[1]. pedicelate. ovar glabru cu un singur pistil. cu stil prelungit[1]. alterne.Prunus 153 Prunus japonica Prunus laurocerasus Prunus lusitanica Prunus maackii Prunus mahaleb Prunus maritima Prunus maximowiczii Prunus mexicana Prunus minutiflora Prunus mume Prunus munsoniana Prunus murrayana Prunus myrtifolia Prunus nigra Prunus occidentalis Prunus padus Prunus pensylvanica Prunus persica Prunus pleuradenia Prunus pumula Prunus rivularis Prunus salicina Prunus serotina Prunus serrulata Prunus spinosa Prunus spinulosa Prunus ssiori Prunus subcordata Prunus subhirtella Prunus tenella Prunus texana Prunus tomentosa Prunus triloba Prunus umbellata Prunus verecunda Prunus virginiana Prunus yedoensis Prunus zippeliana Prunus este un gen de plante din familia Rosaceae. pe tip 5. arbuști sau arbori mici. necleioase. la bază cu scvame brune. cu marginea dințată. cu scoarța ramurilor cenușie. . originar din Asia Orientală. • Fructul este drupă brumată. • Florile sunt uneori mirositoare simple sau duble. ordinul Rosales. Înmulțire Speciile pure se înmulțesc prin semințe. rar nedantelate. cu stipele[1]. roz sau roșii. varietățile și soiurile se înmulțesc prin altoire și prin butași. Morfologie • Frunzele sunt simple.

izolat. grupuri sau în combinații cu alte specii. București . Imagini Prunus spinosa Prunus armeniaca Prunus cerasifera Prunus domestica Note [1] Milea Preda . Editura științifică și enciclopedică. pag.Prunus 154 Utilizare Se folosesc în parcuri și grădini. 437 .1989.Dicționar dendrofloricol. la marginea masivelor.

sau deficit imunitar. . inapetență. Ea putând fi găsită frecvent la lizierea pădurilor. diaree. înalt de 1-3 m. trăind împreună cu socul. cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție. tusa convulsivă. debilitate psiho-fizică. în cura de slăbire. Caucaz și Africa de Nord. In America de Nord n-a existat ca plantă autohtonă ci a fost adusă de om.Porumbar 155 Porumbar Pentru alte sensuri. cu ramuri spinoase. Utilizare Fitoterapeutica modernă recomandă porumbarul ca plantă medicinală. ceaiurile pe bază de fructe sau flori de porumbar sunt folosite în hemoragie. Alte utilizări în convalescențe postgripale. anorexie. tulburări în creștere. gută. dischinezia biliară. după boli pulmonare. în regiunile calcaroase. dezvoltare. vezi Adăposturi pentru porumbei. din familia rozaceelor (Rosaceae). pe marginea drumurilor și a terenurilor cultivate. Răspândire Porumbarul poate fi întâlnit de la câmpie până-n zonele montane (1400 m) din Europa. Planta nu trăiește în Islanda și regiunile reci din nord. afecțiuni renale. alunul și măceșul. Asia de Sud-Vest. Porumbar Clasificare științifică Regn: Subclasă: Ordin: Familia Plantae Rosidae Rosales Rosaceae Subfamilie: Amygdaloideae Gen: Prunus Clasificare: Linnaeus Nume binomial Nume: Prunus spinosa Porumbarul (Prunus spinosa) este un arbust sălbatic. uremie.

html*plantID_64-detalii_plante http:/ / www. ro/ Porumbarul-(Prunus-spinosa). Genul face parte din familia Adoxaceae.) este un gen de plante din grupa arbuștilor.ro [1] [2] [3] de Blausäure-Glykoside in den Samenkernen der Schlehe de Verbreitungskarte Deutschland bei Floraweb de Verbreitungskarte weltweit [5] [4] de „Des Schlehdorns Blüten sind die ersten im Frühjahr“. htm http:/ / www. traudl-walden. Cea mai cunoscută specie este socul negru (Sambucus nigra). armonianaturii. floraweb. se/ flora/ di/ rosa/ prunu/ prunspiv. de/ MAP/ scripts/ esrimap. giftpflanzen. com/ prunus_spinosa. html http:/ / www. dll?name=florkart& cmd=mapflor& app=distflor& ly=gw& taxnr=23397 http:/ / linnaeus. cu 20-30 de specii. de/ Traudi/ artikel/ publikation_schlehe. . jpg Soc Soc Sambucus nigra Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Dipsacales Adoxaceae Sambucus Socul (Sambucus L. von Traudl Walden Referințe [1] [2] [3] [4] [5] http:/ / www.Porumbar 156 Legături externe • • • • • ro ArmoniaNaturii. nrm.

100 Legături externe • Tratamente naturale pe baza de soc [1] Referințe [1] http:/ / www. pag. in principal datorita proprietatilor terapeutice ale tuturor partilor componente ale acestui arbust: frunzele (actiune laxativa). pe când frunzele au un miros neplăcut atunci când sunt frecate în mâini. Editura științifică. are o înălțime de la 1 la 10 metri. reumatism. și cu precădere cele dintâi. Ceaiul din fructe de soc este recomandat a fi utilizat pentru tratarea obezitatii. florile (diuretice. Scoarța acestuia are culoarea verde-gri și este fisurată. bronsita. Frunzele. afectiuni ale aparatului respirator. sunt parfumate.Soc 157 Descriere Acest arbust. antinevralgice). guta. dureri de cap. friguri. Mircea Alexan. fructele (vitaminizante. dispuse în ciorchine. Fructele se prezintă sub forma unor bobițe negru-violacee de 6-8 mm. rani. București 1992. Socul se multiplică prin semințe. și dintre acestea mai ales pentru fluturii de noapte. ro/ plante-medicinale/ s/ socul-sambucus-nigra. Astazi socul cunoaste o utilizare variata: bronsita. Popular. Florile hermafrodite. Tratamente naturale pe baza de soc Socul (Sambucus nigra) este apreciat ca remediu natural. scoarta (este foarte bogata in substante diuretice). stari febrile (favorizeaza transpiratia abundenta). apărute primăvara. dar si a hemoroizilor (uz extern). umflaturi. arsuri.Ghidul plantelor medicinale uzuale. gripa. Ceaiul din flori de soc are un rol extrem de important in tratarea afectiunilor vezicii urinare. afectiuni ale rinichilor. Carmen Alexan . sudorifice). cu ramurile adesea curbate. ce apar la începutul verii. socul era intrebuintat la tratarea si vindecarea unor numeroase afectiuni: tuse. raceala. reprezintă o atracție pentru numeroase insecte. Florile au câte cinci stamine și cinci petale de culoare albă. html . Vezi și • Lista fructelor Bibliografie • Florentin Crăciun. sanatatecuplante.

• Rosa. unul din genurile familiei de plante Rosaceae Nume de familie Rosa • Rosa. având altitudinea de 4. George (1744 . Carl August Nicholas (1843 . William Stewart (1775 . vă rugăm să o corectați.1818) • Rosa.1843) Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Monte. lanț muntos din masivul Alpii Pennini. dirijor și impresar englez de origine germană • Rosa.1673).1889). poate desemna un nume de familie un prenume sau o plantă de tip arbust cu spini și cu flori mari cu petale multiple.633.Rosa 158 Rosa Rosa. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol. . uneori Rose (în limba engleză). Cel mai înalt pisc al lanțului muntos este Dufourspitzeu. Salvator (1615 . Biologie • Rosa. pictor italian aparținând Școlii napolitane Rose • Rose.9 m deasupra nivelului mării. situat la granița dintre Italia și Elveția. Hugh James (1795 — 1838) • Rose.

1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Angiospermatophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliatae Rosales Rosaceae Rosoideae Rosa R. Au un diametru de 4-6 cm și sunt formate din cinci petale. are o formă elipsoidă și este roșu sau portocaliu închis. Frunzele sunt penate.Măceș 159 Măceș Măceș Clasificare științifică după Anca Sârbu. Florile sunt de obicei roz pal. nord-vestul Africii și în vestul Asiei. Tulpina este acoperită de țepi mici. . ascuțiți. cu o înălțime care variază între 1 și 5 metri. cu 5-7 frunzulițe. Măceșul (Rosa canina) este o specie de plantă nativă în Europa. canina Nume binomial Rosa canina L. sub formă de cârlig. Fructul. Este un arbust deciduu. dar există și plante cu flori albe sau roz închis. numit măceașă.

dulcețuri. măceşe Fructe. viermii intestinali (în acest caz. html [2] http:/ / selene. De aceea. gemuri. conținând peste 2000 mg din această substanță la 100 de grame de fruct. palpitațiile. Elixirul de măceș este recomandat în tratarea bronșitei cronice și a tusei de bătrânețe.Maceșul [2] Referințe [1] http:/ / www. ceaiuri. Fructul este foarte bogat în vitamina C. Măceșul este un rezervor de vitamine pentru organismul uman. prin ramuri înrădăcinate obținute prin desparțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. Flora României . măceşe Bibliografie • Beldie Al. Galerie de imagini Frunză cu stipele Flori Fructe. se vor recolta fructele de maceș numai în stadiul de galben-portocaliu. ro/ plante-medicinale/ m/ macesul-rosa-canina. Ceaiul de măceșe tratează intoxicațiile. . K.Măceș 160 Cultivare și utilizare Înmulțirea maceșului se poate face prin semințe. în special datorită complexului de vitamine pe care îl conține: vitamina A. diarea. este utilizat la producerea de siropuri. E. Varietatea Rosa canina 'Assisiensis' este singura care nu are spini pe tulpină. deci la început de maturizare. Afecțiunile rinichilor și ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semințe de măceș. sanatatecuplante. Tratamente naturale pe bază de măceș Măcesul (Rosa canina) este foarte apreciat în medicina naturistă. P. ro/ articole/ macesul . Editura Academiei Ramâne. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere. C. afecțiunile hepatice. B2. și pulberea de măceșe este foarte eficientă). febra. 1979 Vezi și • Lista fructelor Legături externe • Tratamente naturale pe bază de măceș [1] • Rosa Canina L.Determinator ilustrat al plantelor vasculare. B1.

Calcar

161

Calcar
Calcarul sau carbonatul de calciu este o rocă sedimentară, dominant organogenă, de culoare albă, cenușie sau galbenă. Roca este compusă în special din mineralele calcit și aragonit ambele având formula chimică (CaCO3). Calcarele se formează în general din sedimente biogene, dar mai pot avea o geneză de formare prin reacții chimice sau procese clastice. Calcarele au o importanță economică deosebită, fiind folosite ca materie primă în industria de construcții, sunt rezervoare naturale de depozitare a petrolului, gazelor naturale, sau este roca în care au loc procesele carstice, cu formarea peșterilor acestea fiind locuri de atracție turistică.

Terase de calcar in Pamukkale, Turcia

Caractere generale
Calcarul este o rocă cu foarte multe variante, aceasta se referă nu numai la procesul de formare a lor, dar și la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare. Din această cauză există o ramură specială a geologiei Carbonatsedimentologia care se ocupă numai cu formarea și caracterele tipurilor diferite de calcar. Termenul de calcar este folosit în vorbirea curentă, pe când în limbajul tehnic sau științific acest termen este utilizat diferențiat. De exemplu roca masivă compactă va fi numită calcar pe când roca poroasă este numită cretă în industria de construcții calcarul fiind folosit ca var nestins, sau varianta cu o structură porfirică este numită marmoră cu toate că marmorele adevărate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice.

Compoziție
Calcarul este compus în mare parte din două minerale, calcit și aragonit ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporții foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu și sodiu), dolomitul (CaMg(CO3)2), cuarțul, gipsul și alte minerale. Calcarul care conține un procent ridicat de argile este numita marna. Calcarul care are în proporții diferite elemente organice în compoziție este numit calcar bituminos dacă crește procentul de sulf fiind numit stinkkalk (calcar puturos).

Calcar

162

Formare
Din punct de vedere al modului de formare, există mai multe tipuri de calcar: • Calcare biogene (cea mai mare parte a calcarelor) ce s-au format prin depunere chimică determinată de procesele biologice ale viețuitoarelor. • Calcare anorganice ce s-au format prin depunere, în urma proceselor chimice, fără participarea directă viețuitoarelor, dar care le pot influența aceste procese • Calcare organogene ce s-au format prin acumularea resturilor de organisme calcaroase. O altă posibilitate a formării depozitelor de calcar este aceea când calcarul prin procesele de eroziune este transportat de exemplu în stare nedizolvată (calcar sau marmoră) fiind depus într-un alt loc unde se formează roci sau depozite noi de calcar.

Calcarul de natură biogenă
In această categorie se pot diferenția calcare formate din depuneri rezultate din acțiunea microorganismelor (numiți în general microbi, virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, alge sau organisme unicelulare) sau calcare formate din depunerile scheletelor de corali (organisme marine din clasa Anthozoa ce trăiesc în general în mările calde tropicale) O altă sursă de calcar biogen sunt scheletele unor animale marine moluște (Mollusca) ca: melci (Gastropode), scoici (Bivalva) sau bureți de mare (Spongieri).
Coralii in general trăiesc în apele mai puţin adânci. Numai acolo pot să trăiască în

A-Depuneri de calcar rezultate din simbioză cu algele care efectuează procesele de fotosinteză microorganisme aici se poate aminti creta și calcarele sedimentare cu o structură fină microcristalină, care i-au naștere din fosile microscopice ca cocolithen (organisme sub 0,01 mm mărime), foraminifere (foramen = gaură, organisme cu mărimea între 0.01 mm - 15 cm), alge bacterii (ca cianobacterii), uneori în afară de microfosile se pot găsi și macrofosile în aceste calcare, fiind forme de tranziție spre calcarele rezultate din fosile. Acest tip de calcar rezultă din microschelete, după moartea acestor organisme alcătuind de obicei în apele calde marine cu adâncimi sub 5000 m la început un mâl bogat în calcar. Prin procesele ulterioare de diageneză (sedimentare, densificare sub acțiunea presiunii și temperaturii) i-a naștere roca compactă, sau poroasă. în timpul procesului de solidificare se formează și cristale de calcit, din formele inițiale transformate de calcit și aragonit.

Calcar

163 B-Calcar rezultat din fosile (macrofosile), aici se pot aminti coralii, (atolii sau barierele de corali), moluștele, brahiopodele (asemănătoare moluștelor Bivalva dar au numai o valvă și în jurul desciderii gurii au tentacule), foraminiferele mari (Nummuliții care au forme circulare sau eliptice), și alte pluricelulare algele sau coloniile de Ectoprocta (mușchi) din încrengătura Protostomia. Pe când din scheletele de corali ia naștere inițial o rocă compactă, care poate suferi evetual ulterior schimbări de structură, din celelalte fosile pot rezulta de la început calcare poroase.

Calcare rezultate din procese chimice și biogene

Cacar roşu cu crini de mare Crinoidea

Acesta ia naștere în apele cu concentrație mare de hidrocarbonat de calciu care este mult mai solubil în apă decât carbonatul, adăugat ulterior; aceasta este o reacție reversibilă: Acesta va fi calciul sub formă de carbonat de calciu, adăugat în apă până la saturație; sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se va depune, astfel i-au naștere rocile numite evaporite (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de m, pentru că în adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea bioxidului de carbon care contribuie la solobilitatea crescută a carbonaților în apă. Cristale de calcit se pot forma la fel și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați unde la început se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va transforma în calcar sub formă de travertin.

Calcar

164

Calcare rezultate prin procese clastice
Aceste calcare sunt formate prin procesele de eroziune și transport și depozitare a calcarului, sedimentele de calcar în acest caz au o structură cu o granulație mai mare care din punct de vedere petrografic sunt numite brecii, având în structură un amestec de minerale, nefiind considerate calcare.

Habitus
In general aspectul calcarului este caracterizat prin nuanțe de culoare deschisă, de cenușiu, cenușiu gălbui. Prin prezența în compoziția sa a unor minerale considerate străine, ca de exemplu fier care va da o nuanță roșcată, calcarele bituminoase având nuanțe de culoare cenușiu închis până la negru. Modul în care au luat naștere calcarele pot influența aspectul rocii, calcare compacte sunt cele formate prin procese chimice pe când cele de origine biogenă pot fi poroase, sau cu rme de fosile. O formă de calcar extrem de poros este varianta de calcar de apă dulce travertin (ital. travertino fiind descoperit lângă Tivoli, Italia) este un calcar poros de culoare gălbuie brună luând naștere lângă izvoarele cu apă hidrocarbonatate.

Fenomene carstice
Din cauza solubilității relativ bune a carbonatului de calciu în apă, calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din peșteri.

Terase de travertin în Mammoth Hot Springs, Parcul Naţional Yellowstone, Wyoming, SUA

Utilizare
Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei. Roca măcinată mărunt este folosită ca amendamente chimice în agricultură pentru reducerea acidității solului. Este de asemenea folosit calcarul ca îngrășământ artificial a terenurilor agricole. Formele pure de calcar sunt folosite pe scară largă de asemenea în industria chimică. Calcarul cu o structură poroasă, mai ales calcarul format din fosile joacă un rol de o însemnătate economică imensă fiind un rezervor natural pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale. Zăcămintele cele mai mari de pe glob și anume zăcămintele de petrol din peninsula arabică se află în straturile poroase a unui calcar coraligen, care a luat naștere în perioada cretacică și jurasică.

Calcar

165

Răspândire
• In general calcarul este foarte răspândit în natură, fiind întâlnit pe platourile continentale vechi ca și în munții tineri unde apare mai frecvent. Cea mai mare parte din calcare se formează în mediul marin, ulterior acesta fiind ridicat prin mișcările tectonice la suprafață. Calcarul format pe continente necesită rezervoare vechi de calcar care furnizează materia primă pentru formarea noii roci calcaroase, un astfel de exemplu este formarea travertinului în Turingia. • In Europa depozite mari de calcar de origine biogenă formate în triasic și cretacic (în urmă cu câteva sute de milioane de ani) se află în sudul Germaniei, în nordul munților Alpi și în Europa centrală. In nordul Germaniei sunt frecvent întâlnite calcare din perioada glaciară transportate de ghețari. Depozite mai importante de travertin sunt în regiunea Stuttgart, bazinul Turingiei (Weimar-Ehringsdorf). Pe când depozitele de cretă se pot întâlni în așa numitul cordon (brâu) al cretei din Europa ce se întinde din Anglia prin Franța și ajungând până la Marea Baltică. In România depozite mai importante de calcar sunt în regiunile carstice cu peșteri numeroase, ca de exemplu regiunea Munților Apuseni. • Forme mai deosebite de calcar sunt: 1. Calcarul Fax un calcar coraligen (de pe insula Seeland Danemarca format în urmă cu 60 milioane de ani) 2. 3. 4. 5. Stalactitele din peșteri Travertin, formațiuni calcaroase depuse pe malul unui pârâu Bavaria (monumente ale naturii) Calcar selenar (lat. Lac Lunae) este de fapt o depunere de calcit în peștera Mondmilchloch din Elveția Terasele de calc formate lângă izvoarele cu apă bogată în carbonat de calciu din Pamukkale Turcia și Mammoth Hot Springs din SUA

Vezi și
• Listă de roci • Listă de peșteri • Tipuri de roci

Talpa gâștei

166

Talpa gâștei
Talpa gâștei

Clasificare științifică după... Regn: Clasă: Subclasă: Ordin: Familia Gen: Specie: Plantae Rosopsida Caryophyllidae Caryophyllales Amaranthaceae Chenopodium Chenopodium bonus-henricus

Clasificare: Linnaeus

Talpa gâștei (Chenopodium) este denumirea populară dată unei grupe de plante din familia Amaranthaceae, dar care este considerată de unii botaniști ca făcând parte din familia Chenopodiaceae.

Descriere
Talpa gâștei este o plantă erbacee, perenă, cu înălțimea maximă de 150 cm. Secționate, tulpinile și ramurile, care sunt păroase pe margini, se prezintă în patru muchii. Frunzele sunt opuse, cele de la bază au forma palmei, fiind divizate adânc în 5 lobi. Frunzele mijlocii au 3 crestături, iar cele din vârful tulpinii sunt alungite si dințate. La subsuoara frunzelor se găsesc florile de culoare roz, grupate în inflorescențe mici, care înconjoară tulpina. Floarea este formată dintr-un caliciu in formă de tub cu 5 sepale unite între ele, fiecare sepal terminându-se cu o țeapă. Corola prezintă un inel păros, bilabiat, de forma unei guri, fiind de două ori mai mare decât caliciul. Partea superioară a corolei este de forma unui coif, acoperit cu peri mărunți. Planta înflorește din iunie până în septembrie. Crește pe marginea drumurilor, prin locuri necultivate si printre ruine.

Talpa gâștei

167

Utilizare
„Leonurus cardiaca” este o plantă medicinală cunoscută în România sub denumirea de talpa gâștei. Ea se culege la începutul și în timpul înfloririi. Datorită alcaloizilor și a uleiurilor volatile conținute de plantă, ea este considerată a fi o plantă medicinală: • Uz intern: are o acțiune antispasmodică și este follosită ca tonic cardiac, sedativ, hipnotic, antispastic general, stomahic, indicat în afecțiuni cardiace, aritmii de origine nervoasă. Se mai poate folosi datorită efectelor tonice pe care le are asupra organismului ca remediu împotriva stărilor depresive.

Sistematică
Genul Chenopodium este răspândit în toată lumea, cuprinzând ca. 100 - 250 de specii, din care în Europa se află 15 20 de specii: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Chenopodium acuminatum Chenopodium album Chenopodium bonus-henricus Chenopodium botrys Chenopodium bryoniifolium Chenopodium californicum Chenopodium capitatum Chenopodium chenopodioides Chenopodium ficifolium Chenopodium foliosum Chenopodium giganteum Chenopodium glaucum Chenopodium gracilispicum Chenopodium hybridum Chenopodium iljinii Chenopodium karoi Chenopodium macrospermum Chenopodium murale Chenopodium opulifolium Chenopodium pallidicaule Chenopodium polyspermum Chenopodium pumilio Chenopodium purpurascens Chenopodium quinoa Chenopodium rubrum Chenopodium subglabrum Chenopodium simplex Chenopodium strictum Chenopodium suecicum Chenopodium urbicum Chenopodium vulvaria

Acum aparține de genul Dysphania: • Dysphania ambrosioides (Talpa gâștei din Mexic)

Talpa gâștei

168

Legături externe
• Plants for a Future. [1] (engl.)

Referințe
[1] http:/ / www. pfaf. org/ database/ search_name. php?ALLNAMES=Chenopodium

Alun
Termenul „alun” se poate referi la: • Alun, gen de arbuști (Corylus L.) • Localități din România: • • • • Alun (Boșorod), Hunedoara Alun (Bunila), Hunedoara Alungeni, Covasna Alunu, Vâlcea, reședința comunei cu același nume

Vezi și
• Aluniș (dezambiguizare)
Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați.

Hrișcă

169

Hrișcă
Regn Plantae

Fagopyrum esculentum Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllidae Caryophyllales Polygonaceae Fagopyrum Fagopyrum E.

Nume binomial Fagopyrum esculentum M.

Hrișca (Fagopyrum esculentum) este o specie de plante din genul Fagopyrum, familia Polygonaceae. Plantă ierboasă cu o înălțime de 20 - 60 cm . Cu toate că nu face parte din categoria cereale semințele ei sunt asemănătare cu cele de grâu folosindu-se sub formă măcinată ca făină. Planta provine din Asia fiind răspândită în Europa de mongoli și turci.

officinale Nume binomial Taraxacum officinale .Hrișcă 170 Legături externe • A fi sau a nu fi o cereală – Hrișca [1] 16 septembrie 2011.ro Referințe [1] http:/ / diversificare. ro/ alimente/ 2011/ 09/ a-fi-sau-a-nu-fi-o-cereala-hrisca/ Păpădie Păpădie Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Taraxacum T. diversificare.

Salata de frunze proaspete de păpădie curăță organimul de toxine.177/78 [2] Tratamentul natural în bolile hepatice axat pe dietă (http:/ / www. dietetice și gastrice. ea crește în calea unui izvor subteran.html) . flori-galbene. etc. fermentațiilor intestinale. Păpădie: Imagine de aproape Răspândire Păpădia este găsită pretutindeni. crestate și cu flori galbene grupate în capitule. sudorifică. gușa-găinii. pilug. stimulatorie. Rădăcinile de păpădie sunt considerate un remediu natural în tratamentul unor variate afecțiuni datorită acțiunii acestora asupra organismului: depurativă. floarea-sorului. prin locuri necultivate și pe marginile drumurilor.[1][2] Tratamente naturale pe baza de păpădie Păpădia reprezintă o planăa medicinală apreciată pentru proprietățile ei terapeutice: curață organismul. papa-găinii. lăptucă. Bojor. Fiat Lux. diuretică.Fitoterapie tradițională și modernă. iar părțile aeriene intră în compoziția ceaiurilor depurative. gutei. Ed. două trei căni pentru rezultate eficiente. unde se află vegetație.Păpădie 171 Păpădia (Taraxacum officinale) este o plantă erbacee din familia compozitelor. litiazei biliare. stimulează activitatea ficatului. Note [1] O. obezitate. papalungă. acneei. gută. inflamației ganglionilor. crestățea. tulburărilor de metabolism. diabet. turci. 2005. Din acest decoct se beau zilnic. vindecă diabetul. Utilizare Rădăcina de păpădie se poate folosi sub formă de decoct în afecțiuni hepato-biliare. curu-găinii. renale. eczemelor. floarea-mălaiului. părăsita-găinilor sau pui-de-gâscă. Păpădia ajută și la vindecarea: anemiei. ouăle-găinilor.ro/plante-medicinale/p/papadia. topmedici. Popescu . cu frunze lungi. html) Legături externe • Tratamente naturale pe baza de papadie (http://www. celulitei. pp. hepatice. gălbinele-grase. ro/ Medicul-de-pe-site/ Tratamentul-natural-in-bolile-hepatice-axat-pe-dieta. varicei. cicoare. de la câmpie până în zona subalpină. floarea-turcului. hemoroizilor. fiind utilizate și ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos. floarea-broaștei. O. Decoctul de păpădie se recomandă în afecțiunile circulatorii. litiazei renale. mâță. Ea are anumite locuri in care creste ca de exemplu: nu creste în loc umbros ci în loc cu soare. reumatismului.sanatatecuplante. floarea-găinii. Mai este numită și buhă. lilicea.

grupate în umbele mari. . Florile și fructele: iulie. Tulpinile tinere: iunie. Tulpina robustă. Alte denumiri: Angelica officinalis. Flori alb–verzui. Frunze mari. Archangelica officinalis. Fructe diachene elipsoidale. buciniș. septembrie. denumit și tarcăn. Tarhonul. Descriere botanică Plantă erbacee cu rizom gros. cu frunze lanceolate aromate întrebuințate drept condiment. antonică.Tarhon 172 Tarhon Tarhon Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Artemisia A. lungi (60–90 cm). Angelică Angelica (Angelica archangelica) este o plantă erbacee din familia Apiaceae (Umbelliferae). napiform. cu flori alburii. Angelica archangelica Părți utilizate Planta trebuie uscată imediat după recoltare! Este utilizabilă doar timp de un an după recoltare! Rizomii cu rădăcini se recoltează la sfârșitul verii – începutul toamnei (lunile august. octombrie în al doilea an de cultură) sau primăvara (martie-aprilie). angelină. din care pornesc rădăcini adventive lungi. cucută mare. Denumiri populare: anghelică. iulie. globuloase. dracunculus Nume binomial Artemisia dracunculus L. umflată și striată. striată fin (până la 300 cm). (Artemisia dracunculus L. cu teacă mare. Preferă locuri umede și stâncoase. Are tulpina dreaptă și ramificată. cilindrică.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. Frunzele se recoltează în lunile iunie – iulie. Răspândire: spontană în etajul montan și subalpin.

Columbia. o localitate în județul Iași. buciniș.) [1] Referințe [1] http:/ / selene. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol. plantă erbacee otrăvitoare din familia umbeliferelor. Cimbrișor Cimbru de câmp Thymus serpyllum Clasificare științifică . o localitate în departamentul Norte de Santander. cu frunze mari. Transilvania. o localitate în județul Dâmbovița. sat în comuna Durnești. Cúcuta (San José de Cúcuta). Cucuteni. România. Cucuteni. cu miros caracteristic. vă rugăm să o corectați. sau Cucuta Mare (Angelica archangelica) este o plantă erbacee din familia Apiaceae (Umbelliferae). • Conium maculatum. • Termeni derivați • • • • Cucuteni. dudău. România. județul Botoșani. • Angelica. Alba este o localitate în județul Alba. flori albe și fructe brune-verzui. întrebuințată ca medicament.Angelică 173 Legături externe • Angelica archangelica L. officinalis Mnch. ro/ articole/ angelica Cucuta Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. {A. Termenul „Cucuta” se poate referi la: • Cucuta. România. România.

. 1753 Cimbrișor (Thymus serpyllum) este o specie de plante perene. in locuri mai greu accesibile precum stâncăriile. emarginată. pețiolate. care mai este numit tămâiță sau iarba cucului. dar se recomandă ca stomahic-aromatic în tusea spastică. pubescente[1]. Are o acțiune diuretică și antiseptică intestinală. convulsivă și astmatică [2]. doi inferiori. pubescent. în exterior corola cu baza superioară ovată. Utilizare Se folosește atât pentru condimentarea alimentelor cât și pentru prepararea unor ceaiuri în medicina naturistă. cu flori purpurii sau roz și ciclam. plane. Cimbrișorul crește pe dealuri. opuse. nedentate. la bază semilemnificată. lungi. Cimbrișor este o sursă de nectar pentru albine. din genul Thymus. trei superiori. Caracteristici • Florile sunt purpurii sau roz și ciclam. serpyllum Nume binomial Thymus serpyllum L. liniare. tub floral scurt. ascendentă. erbacee. pe pajiști sau pașuni alpine. Florile sunt așezate în verticile. rar albe. care înflorește vara—toamna. rar albe având caliciul cilindric-campanulat cu cinci dinți. . eliptic-ovate sau rotunjite. patru-unghiulară. • Frunzele sunt mici. scurți.Cimbrișor 174 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiaceae Thymus T. Este ruda sălbatică a cimbrului de câmp. • Tulpina are 3-5 centimetri înălțime. aromatice. grupate în capitule sau raceme. Înmulțire Se înmulțește prin semințe și prin divizare. formând covoare[1].

cerasifera' Nume binomial Prunus cerasifera Ehrh. atingând 6-15 m înălțime.Dicționar dendrofloricol. Corcodușul (Prunus cerasifera. gradinamea.html) Corcoduș Corcoduș Flori de corcoduș Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae Prunus 'P.1989.ro/ Confuzii_frecvente_cimbru_sau_cimbrisor_4892_580_1. florile sunt albe cu . pag. Editura științifică și enciclopedică. Este unul dintre primii arbori europeni care înfloresc primăvara. Frunzele au între 4 și 6 cm lungime. html) Legături externe • Confuzii frecvente cimbru sau cimbrișor (http://www. sinonim P. adesea pe la mijlocul lunii februarie. divaricata). este o specie de plante care aparține genului Prunus. sud-vestul și centrul Asiei. Crește sub formă de tufă mare sau mică. nativă din centrul și estul Europei.gradinamea. ro/ Confuzii_frecvente_cimbru_sau_cimbrisor_4892_580_1. denumit și Myrobalan.Cimbrișor 175 Note [1] Milea Preda . București . 513 [2] Confuzii frecvente cimbru sau cimbrișor (http:/ / www.

sylvatica Nume binomial Fagus sylvatica L.Corcoduș diametrul de 1. având cinci petale.5-2 cm. 176 Fag Fag Stare de conservare: Risc scăzut (lc) Fagus sylvatica Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fagales Fagaceae Fagus F. sunt comestibile și ating maturitatea începând de la mijlocul lunii august până la mijlocul lunii septembrie. având culoarea galben sau roșu. Fructul este o drupă cu diametrul de 2-3 cm. .

Pădure de fagi numit jir. Înflorirea are loc în luna mai. Ucraina și Rusia se păstrează părți din acest codru străvechi. Are muguri fusiformi. deși uneori trăiește până la 300 de ani. mai ales în regiunile nordice ale României. cenușie-albicioasă. În Republica Moldova este înregistrat în partea nord-vestică a codrilor. impunător. ascuțiți. Răspândire Deține un areal imens cuprinzînd întreaga Europă. Fagus sylvatica este un arbore din zona temperată. Descriere Acesta este un copac mare. cu scoarța netedă. formând. cu excepția Europei de Nord. În anumite regiuni din Bielorusia. Habitatul Vegetează în pădurile revene. deși de obicei el are 25–35 m înălțime și diametrul trunchiului până la 1. iar frunzele în general ovale. legată de ceea ce se numește acum Taigaua siberiană. Deși nu este exigent la tipul de sol. stepe și păduri relicte. Fructul. . fagul european are mai multe cerințe importante: o atmosferă umedă (precipitații bine distribuite pe tot parcursul anului și ceață frecventă) și sol bine drenat (acesta nu poate manipula apa stagnată excesiv). este o achena trimucheata. Este înalt. În trecut forma o pădure întinsă din Carpați până departe în Rusia de astăzi.sporadic .5 m. Florile sunt unisexuate monoice. dar poate fi întâlnit . în cadrul așa-numitelor făgete. Clima și temperaturile variază. Fagul permite multor specii de plante mărunte să supraviețuiască în zonele în care predomină. El are o durată de viață de la 150 la 200 de ani. Crește în special la deal și munte. Pădurea a fost înlocuită în zonele din nord de Nistru (Podolia) cu silvostepă. capabil de a ajunge la înălțimi de până la 49 m înălțime[1] și 3 m diametrul trunchiului. acoperită de o scoarță țepoasă. Un puiet de 10 ani va avea circa 4 m înălțime.și la câmpie. biotopuri bogate și pline de frumusețe. deși umiditatea trebuie să fie constantă.Fag 177 Fagul.

a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn. Jir Referințe [1] „ Tall Trees (http:/ / bomeninfo.eukarya. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită. fructul fagului. de pildă la producerea sticlei sau fierului. arzând cu fum puțin și la o temperatură destul de ridicată. dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți). precum și la vindecarea afecțiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora. El a rămas mult apreciat atât în industria construcțiilor cât și în cea a mobilei. Coaja fagului este folosită ca febrifug și tonic amar. datorită rezistenței sale.formula-as. Gudronul de fag se folosește în unele boli de piele.ro/taxon/1545) • ro Silvoterapie (http://www. fiind folosit în trecut în cuptoarele industriale. nl/ tall trees. fineții fibrelor și culorii plăcute. htm)”.ro/reviste_691__88__silvoterapie-fagul.Fag 178 Utilizare Jirul. Lemnul de fag a fost și este mult apreciat. fiind unul dintre echivalenții europeni ai chininei.html) . . Accesat la 5 Decembrie 2011 Legături externe • ro Genul Fagus (http://www. alături de scoarța de salcie.

roz. neramificată sau ramificată de la bază. androceu . Planta este cunoscută încă din antichitate deoarece era folosită de către locuitorii dintre granițele de astăzi ale României. cele de la bază sunt pețiolate. Morfologie Rădăcina este pivotantă. uninerve. vulgare'' Nume binomial ''Echium vulgare'' L. Numele genului provine din greacă („echion”) înseamnă șarpe.Iarba șarpelui 179 Iarba șarpelui Iarba șarpelui Iarba șarpelui înflorită Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Boraginales Boraginaceae 'Echium' ''E. frunzele sunt linear – lanceolate. ușor curbată și bilabiată. surmenaj. și din vestul și centrul Asiei. are cinci lobi inegali. caliciul format din cinci sepale linear – lanceolate. diareei. florile prezintă simetrie zigomorfă inițial au culoarea roșiatică apoi albastră. dureri de dinți. tulpina erectă. acute. pubescentă. nu prezintă fornice. dispuse în rozetă. gamofilă. la tratarea anemiei. acoperită cu peri scurți moi iar printre ei se găsesc peri lungi. eczeme. corola infundibuliformă. cele tulpinale sesile. păroase. setiformi. rigidă. grupate în cime simple iar acestea într-o inflorescență cilindrică. înaltă până la 1metru. Echium vulgare (iarba șarpelui) este o specie de Echium nativă din Europa. gamofil. neagră. și a fost dat din timpuri străvechi (Dioscorides și Plinius cel Bătrân). paniculată. sau pot fi albe.

de la termenul borrago. care sunt îngramădite în centrul florii. începând din iunie până în septembrie. Limba mielului (Borago officinalis sau Echium amoenum) este o plantă erbacee anuală. care se traduce prin tatăl asprimii. probabil din abu buraq. de culoare verde închis. în aproape toată Europa. officinalis' Nume binomial Borago officinalis L. cu cinci petale triunghiulare.Iarba șarpelui din cinci stamine curbate. 180 Limba mielului Limba mielului Floare de limba mielului Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Lamiales Boraginaceae 'Borago' 'B. Fructele sunt nucule. poate fi urmărit începând cu latina evului mediu. cu stigmat bilobat. scobite în interior și suculente. Tulpinile ating înălțimea de 60-100 cm și este acoperită cu perișori albi. Fructul constă în . limba mielului înflorește pe tot parcursul anului. exerte. orientate în sus. deasemenea exert. naturalizată în regiunile mediteraneene. distingându-se de orice plantă din aceeași familie prin staminele negre. stil lung. în multe limbi europene. originară din Siria. nordul Africii și Iran. Frunzele sunt mari. Florile sunt mici. au culoare albastru strălucitor sau roz și formă de stea. de circa 5-15 cm lungime și 5 cm lățime. roșietice iar anterele albastre. gineceul prezintă disc nectarifer la bază. ovale și ascuțite la vârf. În general perioada de înflorire este ceva mai târzie decât a celorlalte specii din această familie. În locuri cu climate blânde. Se crede că acesta din urmă provine din limba arabă. ridate. pubescent. proeminente. Produce o mulțime de semințe și astfel continuă să crească și să se răspândească prolific din locul în care a fost semănată sau plantată. Numele plantei. tari. sunt ramuroase.

Androceul din 5 stamine. sunt grupate in inflorescente cima unipare scorpioida. in ovar se formeaza 4 loje. In flora rm vegeteaza 51 specii din 19 genuriale acestei familii. Fructul boraginaceelor este alcatuit din 2-4 mericarpi. actinomorfe. care evita patrunderea in interiorul florii a picaturilor de apa si insectelor nepolenizatoare. Intrare in tubul corolei adesea este inchisa de niste apendici pubescenti. 181 Limba mielului Boraginaceae Familia Boraginaceae Familia include 115 genuri cu circa 2000 de specii raspindite mai cu seama in regiunile uscate subtropicaleale emisferei nordice. Unele specii au stilul divizat. cu periant dublu.fara stipele. Boraginaceae se clasifica in 3 subfamili: Heliotropioidae.rareori zigomorfe pentamere. Conform structurii pistilului si a fructului Fam. frunzele stipelate asezate altern cu limbul intreg. numiti-fornice. sub forma de palnie. In jurul ovarului din receptacul se formeaza un disc nectariferic intreg sau lobat. Gineceul deobicei bicarpelar. sau tubul si lobii corolei formeaza un unghi de 90 de grade.Limba mielului patru nucșoare mici de culoare brun foarte închis. Boraginaceele sunt deobicei palante erbacee anuale si perene. insa sepalele concresc doar labaza. La unele specii de boraginacee (Pulmonaria oficinalis-mierea ursului)se manifesta heterostelia. in rezultatul formarii unui perete fals. Stilul de regula ghinobazic. Boraginoideae si Echioideae. rareori in numar redus sau mai mare. Florile bisexuate . Corola gamopetala . sincarpic. tetrachena sau drupe. tulpina si frunzele acoperite cu perisori aspri. Genuri • • • • • • • • • • • • • Anchusa Arnebia Borago Brunnera Cerinthe Cordia Cynoglossum Echium Heliotropium Lindelofia Lithospermum Mertensia Moltkia . mai rar plante lemnoase. mai rar tetra-hexa mere. tubulara poate avea diferit grad de deschidere: campanulata. care concresc cu tubul corolei. cu ovar superior.Caliciul gomosepal. tetraciclice. se termina cu un stigmat bilobat sau globulos.

graveolens Nume binomial Anethum graveolens L.Boraginaceae • • • • • • Myosotidium Myosotis Omphalodes Onosma Pulmonaria Symphytum 182 Mărar Mărar Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Anethum A. .

pfaf. Este singura specie a genului Anethum.com. [2] „ Dill Weed (http:/ / www. . M.) C. html)”. Our spices. botanical.[1][2] Date generale Mărarul este o plantă care rezistă la temperaturi scăzute.aspx?LatinName=Anethum graveolens) • en 'A Modern Herbal' (Grieves. Umbrelă de mărar uscată Recoltarea frunzelor verzi poate începe când plantele au 10–12 cm înălțime. direct în sol. 2010. carvonă. Origine Mărarul este originar din zona mediteraneană și sudul Rusiei. oldethompson.Clarke. Ea se seamănă toamna sau primăvara foarte devreme. com/ botanical/ mgmh/ d/ dill--13. Accesat la 21 decembrie 2011. la o adâncime de 2–3 cm. 1931) (http://botanical. bogat în anetol. Olde Thompson Inc. . Frunzele și semințele mărarului au mult ulei volatil. deși clasificată de unii botaniști în relație cu genul Peucedanum ca Peucedanum graveolens (L. Referințe [1] Grieve. cu viață scurtă. „ Dill (http:/ / www. Botanical. Accesat la 21 decembrie 2011.html) . nativă sud-vestului și centrului Asiei. aspx?SpiceID=15)”. cu aromă puternică. A Modern Herbal. Legături externe • en Plants for a Future: Anethum graveolens (http://www.Mărar 183 Mărarul (Anethum graveolens) este o plantă anuală. (2011). Necesită umiditate mai ales în timpul germinării semințelor.org/user/Plant.B.com/botanical/mgmh/d/dill--13. com/ spice-details. specifică.

1753 Specii Cuprinde peste 50 de specii: Nu-mă-uita (Myosotis) o plantă ce aparține familiei Boraginaceae cu peste 50 specii erbacee. până în Europa. bienale sau perene[1].. .Nu-mă-uita 184 Nu-mă-uita Nu-mă-uita (Myosotis) Nu-mă-uita Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Boraginaceae Myosotis Nume binomial Myosotis L. cât și cultivată. Este întâlnită din Noua Zeelandă. Asia și America de Nord. Crește atât în stare spontană. anuale.

Principalele specii • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Myosotis alpestris Myosotis arvensis Myosotis asiatica Myosotis azorica Myosotis caespitosa Myosotis decumbens Myosotis discolor Myosotis latifolia Myosotis laxa Myosotis nemorosa Myosotis ramosissima Myosotis scorpioides Myosotis secunda Myosotis sicula Myosotis stricta Myosotis sylvatica Myosotis verna Myosotis venosa Myosotis forsteri . iar femeile purtau la piept aceste flori.Elementele componente sunt: caliciu cu cinci diviziuni. se folosesc în parcuri și grădini. fără bractee. rar cu câteva bractee. albe. tufe scunde. balcoane. ca mod de a-și aminti de iubiții lor. mulți bărbați au ochii de culoare albastră. • Fructele sunt păstăi. care conțin multe semințe mici. iar limbul plan cu cinci petale îndepărtate cu gâtul închis prin solzi gălbui și cinci stamine[1]. tubuloasă. în cimă scorpioidală. interioare și ca flori tăiate. însă. Utilizare Ca plante ornamentale. lipsite de stipele[1]. Caractere morfologice • Aspect: Erbaceu. unde. Sunt specii care se pot forța. nedivizate. roz sau albastre. numele vine din spațiul german. • Frunzele sunt opuse simple. înfloresc din luna mai până în iulie. Înmulțire Se înmulțește atât pe cale sexuată (prin semințe) cât și pe cale asexuată (butași). numele florii – Nu mă uita – vine din limba franceză – Ne m’oubliez pas – care e întâlnit pentru prima dată în anul 1532. În funcție de specie. ca sens. corolă lungă. • Florile sunt hermafrodite. compacte. alterne. Preferă sol de grădină mai humos și poziții semiumbroase[1].Nu-mă-uita 185 Nume Din punct de vedere etimologic.

București .Dicționar dendrofloricol.php?t=9956& sid=719bab215fe163c8cb598e5ac8e654d9) • Legenda florii „Nu mă uita” (Legende populare românești .gradinamea.ro) (http://www.e-calauza.gradinamea. pag.Minerva) (http://www.html) • Myosotis (www.Nu-mă-uita 186 Galerie imagini Myosotis alpestris Myosotis scorpioides Myosotis arvensis Myosotis decumbens Myosotis laxa Myosotis sylvatica Myosotis ramosissima Myosotis stricta Note [1] Milea Preda . php?afiseaza=folclor_show&page=all&id=65) .1989.egradini.ro) (http://www.egradini.ro/MYOSOTIS_2328_536_1. Editura științifică și enciclopedică.ro/forum/viewtopic. 364 Legături externe • Myosotis(www.ro/index.

având ambele sexe (hermafrodit). vrând să se unească cu el. Marius Comper. Hermaphroditus a respins-o. nimfa Salmacis s-a îndrăgostit de tânărul și frumosul Hermaphroditus. înțelesul modern al cuvântului: • (Adjectiv) (Despre plante și animale) Care are organe de reproducere atât masculine. descopera. De aici. 4 aprilie 2011. rugând zeii să le unească trupurile pentru totdeauna. pe când se scălda în apele unui lac. androgin • (Substantivat) Persoană intersexuală Legături externe • Hijra . Descoperă Hermaphroditus Referințe [1] http:/ / www. Zeii i-au împlinit dorința: în locul tânărului și a nimfei. Ea l-a cuprins în brațe cu sila. ro/ cultura/ 8121306-hijra-povestea-celui-de-al-treilea-sex . cât și feminine pe același individ.povestea celui de-al treilea sex [1]. a apărut o singură făptură.Hermafrodit 187 Hermafrodit Legenda spune că.

. familia Labiatae (Lamiaceae). Roinița (Melissa officinalis L.) este o plantă perenă din genul Melissa L.Roiniță 188 Roiniță Melissa officinalis Melissa officinalis (ilustrație) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiaceae Melissa M. . officinalis Nume binomial Melissa officinalis L. Roinița este meliferă. aromatică și are proprietăți curative.

Frunzele roiniței sunt însă de un verde mai pronunțat. Originea denumirii Roinița este o plantă meliferă și inflorescența ei este vizitată de numeroase insecte. elimină gazele din stomac). Se cultivă însă în grădini și așezăminte monahale. înlătură diareea. frunzele se veștejesc și cad spre sfârșitul toamnei și apar din nou de obicei în luna aprilie. 94 Legături externe • O valoroasă plantă meliferă și medicinală . O dată ce planta s-a stabilizat este greu de eradicat. de asemenea din cauza mirosului pronunțat care atrage albinele este folosită de apicultori atunci când capturează un roi (se freacă pereții stupului) sau când vor să unifice două familii. Carmen Alexan . ro/ modules. dar și la tratarea diskineziilor biliare. php?name=News& file=article& sid=64 [2] http:/ / www. de aici și denumirea plantei (de la roi de albine). Roinița mai poate fi utilizată și pentru vindecarea rănilor (sub formă de băi) datorită proprietății acestei plante de cicatrizant. html . pierderea temporară a cunoștinței.Roiniță 189 Descriere Roinița crește în tufe dense care nu depășesc înălțimea de 90-100 cm. Tratamente naturale pe bază de roiniță Roinița reprezintă o plantă medicinală cunoscută pentru efectele ei terapeutice asupra afecțiunilor stomacului (calmează spasmele stomacale. echilibrează digestia. Ceaiul preparat din frunze de roiniță. fermierul. București 1992. dar și cel preparat din flori de roiniță ajută la calmarea durerilor de cap. Bibliografie • Florentin Crăciun. Mircea Alexan. sanatatecuplante. Fiind perenă. mărește secreția biliară. aproape închis la culoare și ele exud o aromă plăcut mirositoare asemănătoare lămâii atunci când sunt presate între degete. Se aseamănă la înfățișare cu urzica (Urtica dioica) deși aceasta din urmă aparține unei familii cu totul diferite. și stimulează pofta de mâncare. Pentru o eficiență maximă acest ceai trebuie administrat în fiecare zi. Răspândire geografică Roinița se întâlnește spontan pe teritoriul României doar pe arii restrânse în sud-vestul țării în zone ferite de pe lângă păduri și luminișuri în Oltenia (în preajma localității Baia de Aramă) și în Banat. calmează stările nervoase. ro/ plante-medicinale/ r/ roinita-melissa-officinalis. tratarea amețelilor.Ghidul plantelor medicinale uzuale. pag. Editura științifică.Roinița sau iarba stuparului [1] • Tratamente naturale pe baza de roinita [2] Referințe [1] http:/ / www.

. Urzica (Urtica dioica) este o specie de plante erbacee. familia Urticaceae. dioica Nume binomial ''Urtica dioica'' L. vezi Urzică (dezambiguizare).Urzică 190 Urzică Pentru alte sensuri. perene. Urzică Urtica dioica Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosidae Rosales Urticaceae Urtica U. din genul Urtica.

org/ database/ plants. aspx?flora_id=2& taxon_id=220014002 http:/ / microscopy-uk. pfaf. Asia și America de Nord. pâsloase • Tulpina (cu 4 muchii evidente) și frunzele.( U. opuse. php?Urtica+ dioica http:/ / www. cu numeroase rădăcini subțiri. ars-grin. efloras. nordul Africii. Uz • medicinal • culinar Imagini Plante Inflorescenţe Flori Fructe Legături externe • • • • • ro Urtica dioica L. org/ florataxon. ovale. Caractere morfologice • Partea subterană : rizom subțire. dințate pe margini. • Florile sunt dioice. dispuse pe plante diferite. comprehensive account with a long list of uses en Germplasm Resources Information Network: Urtica dioica en Flora of China: Urtica dioica [4] [5] [3] en Fotos of the stinging hairs of Urtica dioica Referințe [1] [2] [3] [4] [5] http:/ / selene. verzui. cilindric. a căror atingere provoacă bășicarea pielii și mâncărimi. brun-deschis. php?album=50& pos=16 . Poate ajunge până la un metru înălțime. deal sau munte. cu perigonul persistent.Urzică 191 Răspândire Urzica este răspândită prin locuri necultivate de la câmpie. sunt acoperite cu perișori urticanți. major Fuchs) [1] [2] en Plants for a Future database entry for Urtica dioica. lung și ramificat. • Semințele sunt nucule ovale. net/ coppermine/ displayimage. pl?40944 http:/ / www. gov/ cgi-bin/ npgs/ html/ taxon. în panicule dispuse la axila frunzelor superioare. ro/ articole/ urzica http:/ / www. în Europa.

este un gen de plante din familia Salicaceae. arbuști sau subarbuști cu lujeri elastici și frunze căzătoare.Salcie 192 Salcie Salix Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Malpighiales Salicaceae 'Salix' Specii Cuprinde circa 350 specii Salix L. . (Salcia). cuprinzând arbori.

respectiv răchită.Salcie 193 Denumire Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. • Frunzele sunt întregi (rar lobate). cu pețioli scurți. • Florile unisexuate. înainte ca aceștia să înflorească. Răspândire Genul Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică. flori si fructe de salcie Speciile genului Salix după mai multe surse Genul Salix cuprinde circa 350 specii. poate fi noduroasă. Din genul Salix fac parte: . scoarța cu crăpături. cu 2-10 stamine. sunt numiți și mâțișori. stipelate. • Semințele sunt mici. fiind întâlnit în principal pe soluri umede. pe malurile râurilor. ovarul bicarpelar și stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. dispuse altern pe ramurile elastice. netede. Numele popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix. dar la unele specii poate atinge până la 10-15 metri si aeriana. • Fructul este o capsulă cu 2-4 valve. dispuse în amenți drepți (care apar înaintea frunzelor sau odată cu acestea). înălțimea neatingând mai mult de 3-4 metri. Mugurii pufoși semi-deschiși ai salciei. iazurilor și lacurilor în zonele mai răcoroase. în număr mare și acoperite cu perișori argintii. Înmulțire Se înmulțește pe cale asexuată și sexuată. Frunze. Caracteristici • Tulpina.

Salix silesiaca Willd. Salcie pitică Salcie de Silezia Zălog Salcie căprească - . Salcie pletoasă Răchită - Salix babylonica Salix fragilis Salcie plângătoare Salcie fragedă. Salix herbacea Salix retusa - Salix rigida Mühlenb (specie cultivată) Salix alba L. lambertiana Salix purpurea Salix reticulata L. Zălog - - Salix reticulata Salix silesiaca Salix hastata Salix cinerea Salix caprea Salix viminalis (mlaje). Salix alpina Scop. Salix aurita L. Salix retusa L. Salix cinerea L. Salcie - Salix retusa ssp. răchită Răchită roșie Salix purpurea L. kitaibeliana (Willd) Rchb. purpurea Salix purpurea ssp. Salix herbacea L. Salix myrtilloides L. Salix hastata L. retusa Salix retusa ssp. Salix babylonica L. Salix elaeagnos Scop. Observații Salcie Subspecia Speciile genului Salix după ? Specia Denumirea populară Salix triandra L. Răchită roșie Salix purpurea ssp. alba Salix ssp. Salix starkeana Willd. răchită albă Salix daphnoides Will. vitelliana L. triandra Salix trianda var. Salix alba Salcie albă. Salix caprea L. Răchită americană - - - - Salix ssp. discolor Wimm. Salix polylicifolia L. Salix triandra - Salix pentandra L. Salix viminalis L.Salcie 194 Speciile genului Salix din flora României după Beldie 1977 Specia Denumirea populară. Salix rosmarinifolia L. et Grab. plesnitoare. Salix trianda var. Salix fragilis L.

Folclor Ceaiul medicinal de salcie are proprietăţi Salcia crește în abundență pe teritoriul României dar nu este un copac prețuit similare aspirinei din cauza lipsei de întrebuințări. Hibrid între Salix alba și Salix fragilis Salix x alopecuroides Tausch Hibrid între Salix fragilis și Salix triandra Salix x undulata Ehrh. Hibrid între Salix alpina și Salix retusa Salix x subcinerea Anderss. Pe malul drept al Prahovei.) de aproximativ 200 de ani. Hibrid între Salix alba și Salix purpurea Salix x sepuleralis. Altele din păcate au o coloratură rasistă: așa cum salcia nu e pom. Hibrid între Salix alpina și Salix retusa Salix x retusoides Kern. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul). Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica. Hibrid între Salix fragilis și Salix pentandra) Salix x tinctoria Sm. Hibrid între Salix cinerea și Salix silesiaca Salix x holosericea Koch et Ziz Hibrid între Salix cinerea și Salix piminalis Salix x pontederana Willd. Hibrid între Salix fragilis și Salix pentandra) Salix x rubens Schrk. așa cum ar fi: când va face plopul pere și răchita micșunele. așa numita "salcie plângătoare" ale cărei ramuri atârnă de trunchi. lemnul de salcie nu poate fi folosit la confecționarea bețelor de chibrituri. Hibrid între Salix cinerea și Salix piminalis • Salix x irreflexa Brb. Hibrid între Salix cinerea și Salix purpurea Utilizare Salcia conține salicina. Hibrid între Salix triandra și Salix viminalis Salix x tatrae. Hibrid între Salix babzlonica și Salix fragilis Salix x mollissima. nici țiganul nu e om. Hibrid între Salix alba și Salix triandra Salix x undulata Ehrh. . Hibrid între Salix alpina și Salix silesiaca Salix x retusoides Kern. Din nuielele de răchită (mai ales din răchita roșie (Salix purpurea) se împletesc coșuri și papornițe. se află o răchită (Salix fragilis L. Există numeroase proverbe populare în care salcia e descrisă cu o notă de sarcasm. la km 128. Hibrid între Salix alba și Salix triandra Salix x velenovskyi Servit. Hibrid între Salix alba și Salix babilonica Salix x blanda Anderss. folosită în parcuri și grădini ca plantă ornamentală. o substanță asemănătoare acidului acetil salicilic care se găsește în aspirină. Lemnul de salcie este de calitate inferioară el neputând fi utilizat nici măcar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă.Salcie 195 Hibrizi • • • • • • • • • • • • • • • • Salix x tinctoria Sm.5.

html . go. html http:/ / www. plantesiflori. com/ taineaurel/ omul. html http:/ / www. Olimpia Man.Salcie 196 Bibliografie Al. ro/ salicap. itis. go. gov/ servlet/ SingleRpt/ SingleRpt?search_topic=TSN& search_value=22476 http:/ / www. Salcie energetică • O plantă ar putea scoate din criză și agricultura și producția de energie [7]. ro/ www/ produse-naturiste/ plants|displayPlant/ id_78/ letter_S/ pageID_0/ Salcia. go. Integrated Taxonomic Information System. Adevărul Referințe [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] http:/ / www. plantesiflori. Determinator ilustrat al plantelor vasculare. 25 aprilie 2012. ro/ salixmat. html http:/ / www. ro/ locale/ zalau/ O_planta_ar_putea_scoate_din_criza_si_agricultura_si_productia_de_energie_0_688731257. adevarul. 1977. geocities. Vezi și • Salix matsudana [1] • Salix caprea [2] • Salix alba [3] • Salcii și răchite [4] • Aurel Manea . Flora României. html http:/ / www. plantesiflori. ro/ salixalba. Beldie. armonianaturii.Arbori Seculari si Monumentali Pe Valea Superioara a Prahovei [5] Legături externe Salix (TSN 22476) [6]. Editura Academiei Republicii Socialiste România. html http:/ / www.

care crește sub formă de arbust înalt până la 5 m.Zălog (arbust) 197 Zălog (arbust) Salix cinerea Clasificare științifică după Al. cinerea Nume binomial Salix cinerea Salix cinerea L. Beldie. 1977 Regn: Încrengătură: Plantae Spermatophyta Subîncrengătură: Angiosperma Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Dicotyledoneae Salicales Salicaceae Salix S. . (Zălog).. este o specie de plante din familia Salicaceae.

în șanțuri. zăvoaie. usda. Floare Frunze Legături externe • en Profil [1] Referințe [1] http:/ / plants. pajiști mlăștinoase. gov/ java/ profile?symbol=SACI . Solurile pe care crește Preferă soluri gleice sau soluri slab acide. Se poate întâlni în tufărișuri. pe malul apelor sau în mlaștini.Zălog (arbust) 198 Răspândirea Se întâlnește în țara noastră în mod frecvent de la câmpie până la munte și anume până în subzona fagului.

Apiaceae 199 Apiaceae Genuri • • • • • • • • • • • • • Angelica Astrantia Athamanta Azorella Bupleurum Didiscus Eryngium Ferula Foeniculum Hacquetia Heracleum Hydrocotyle Ligusticum • Meum • Molopospermum • Seseli Brânca-ursului Brânca-ursului Heracleum sphondylium Clasificare științifică .

numele plantei provine de la forma asemănătoare a frunzelor cu laba ursului.Wolff Heracleum lallii C.Brânca-ursului 200 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Heracleum L.Mukh. de asemenea. Heracleum canescens Lindl. Heracleum fargesii H. unde se poate întâlni în păduri.Gibson) P. epilepsiei și frigidității. Tratamente naturale pe bază de Brânca ursului Planta medicinală Brânca ursului are o serie de proprietăți terapeutice ce o face utilizabilă în tratamentul multor afecțiuni. (Sin.) (Heracleum mantegazzianum Sommier & Levier) Heracleum millefolium Diels Heracleum moellendorffii Hance Heracleum nepalense D. 1753 Brânca ursului (Heracleum) este o specie de plante din familia (Apiaceae).T. de Boissieu Heracleum cachemiricum C. ex DC.H.: Tetrataenium lallii (Norman) A.Wang Heracleum olgae Regel & Schmalhausen Heracleum oreocharis H. Heracleum hemsleyanum Diels Heracleum henryi H.Don Heracleum nyalamense R.Carbonnier & M.Wolff Heracleum franchetii M.Wolff Heracleum pastinacifolium K.Fu Heracleum dissectum Ledeb.) Heracleum dissectifolium K.S. infertilității. Brânca ursului este recomandată.Shan & T. (Syn. . reglarea ciclului menstrual.Norman (Syn.B. în tratamentul impotenței. la îmbunătățirea digestiei.K.Cauwet-Marc..Farille) Heracleum leucocarpum Aitch.J. & Hemsl. Planta este cunoscută ca remediu natural în tratamentul problemelor ginecologice și de fertilitate.Clarke Heracleum candicans Wall.Koch Heracleum persicum Desf.: Heracleum afghanicum Kitam. de Boissieu Heracleum forrestii H. Planta este perenă fiind răspândită în Europa.: Heracleum hirsutum Edgew. Variante de Heracleum • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Heracleum asperum Heracleum bivittatum H.Hiroe Heracleum grande (Dalzell & A.Wolff Heracleum kingdonii H.-M.

această specie se poate găsi în Norvegia de Nord) • Heracleum subtomentellum C.Bieb. f.B. (Syn. sphondylium • Heracleum sphondylium subsp.Clarke Heracleum polyadenum Rech.Wu & M. si Heracleum transsilvanicum Schur) • Heracleum stenopteroides Fedde ex H.) Brummitt (Syn.L.He • Heracleum wilhelmsii Fisch. transsilvanicum (Schur) Brummitt (Sin. • Heracleum wenchuanense F. (Syn. Heracleum souliei H. & Riedl Heracleum ponticum (Lipsky) Schischk.) Heracleum rapula Franchet Heracleum rigens Wall.Pu & X.Wolff • Heracleum tuberosum Molina.Bartram si Heracleum montanum Schleich.) • Heracleum sphondylium subsp. Heracleum maximum W. • Heracleum vicinum H. de Boissieu • Heracleum wallichii DC.Wolff • Heracleum stenopterum Diels • Heracleum stevenii Manden. si Heracleum villosum auct. • Heracleum wolongense F.J.) • Heracleum sphondylium subsp. montanum (Schleich. ternatum (Velen. (Syn.He • Heracleum xiaojinense F.He • Heracleum yungningense Handel-Mazzetti • Heracleum yunnanense Franchet 201 .J.Pu & X.T. (Sin. ex Gaudin) Briq.: • Heracleum sphondylium subsp.. & Avé-Lall.: Sphondylium pubescens Hoffm.J.T. ex Grossh.T.Y.Sheh • Heracleum tiliifolium H.: Heracleum cyclocarpum var.) Simonk.: Heracleum palmatum Baumg.) M.: Heracleum lanatum Michx. de Boissieu (Heracleum sphondylium) L. (Sin. Heracleum scabridum Franchet Heracleum sosnowskyi Manden.Brânca-ursului • • • • • • • • • • Heracleum pinnatum C..Pu & X. ex DC. sibiricum (L.: Heracleum ternatum Velen.: Heracleum sibiricum L.: Heracleum laciniatum auct. ponticum Lipsky) Heracleum pubescens (Hoffm. ex Gaudin) • Heracleum sphondylium subsp.

din familia Apiaceae. Specii Angelica aculeolata • Angelica acutiloba • Angelica adzharica • Angelica alba • Angelica alpina • Angelica altissima • Angelica ampla • Angelica amurensis • Angelica angelicastrum • Angelica angelicifolia • Angelica angustifolia • Angelica anomala • Angelica apaensis • Angelica apiifolia • Angelica aquilegifolia • Angelica archangelica • Angelica arenaria • Angelica arguta • Angelica atropurpurea • Angelica balangshanensis • Angelica biserrata • Angelica boissieuana • Angelica boninensis • Angelica brachyradia • Angelica bracteata • Angelica brevicaulis • Angelica breweri • Angelica calcarea • Angelica californica • Angelica callii • Angelica calloso-serrata • Angelica canbyi • Angelica candollei • Angelica cartilagino-marginata • Angelica carvifolia • Angelica caudata • Angelica ceretanica • Angelica chaerophyllea • Angelica chinghaiensis • Angelica cincta • Angelica citriodora • Angelica commutata • Angelica confusa • Angelica controversa • Angelica coreana • Angelica crucifolia • Angelica cryptotaeniifolia • Angelica curtisii • Angelica cyclocarpa • Angelica czernaevia • Angelica dahurica • Angelica dailingensis • Angelica daucoides • Angelica dawsoni • Angelica decipiens • Angelica decurrens • Angelica decursiva • Angelica dentata • Angelica dieffenbachii • Angelica dielsii • Angelica dilatata • Angelica discocarpa • Angelica dissoluta • Angelica distans • Angelica diversicolor • Angelica donatiana • Angelica duclouxii • Angelica . aromatice. bienale sau perene.Angelica 202 Angelica Angelica Angelica sylvestris Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Apiales Apiaceae ''Angelica'' Angelica este un gen de plante erbacee. originar din regiunile emisferei nordice.

Angelica dura • Angelica ebulifolia • Angelica edulis • Angelica elata • Angelica elatior • Angelica elgonense • Angelica erythrocarpa • Angelica fallax • Angelica fargesii • Angelica fischeri • Angelica flaccida • Angelica flavescens • Angelica florenti • Angelica formosana • Angelica forrestii • Angelica forsterana • Angelica furcijuga • Angelica geniculata • Angelica genuflexa • Angelica gigas • Angelica gingidium • Angelica glabra • Angelica glauca • Angelica globifera • Angelica gmelini • Angelica gmelinii • Angelica gracilis • Angelica graveolens • Angelica grayi • Angelica grosseserrata • Angelica hakonensis • Angelica harae • Angelica hendersoni • Angelica hendersonii • Angelica henryi • Angelica herminii • Angelica heterecarpa • Angelica hirsuta • Angelica hirsutiflora • Angelica hultenii • Angelica ibukiensis • Angelica illyrica • Angelica inaequalis • Angelica integrifolia • Angelica intermedia • Angelica involucellata • Angelica iwatensis • Angelica jaluana • Angelica japonica • Angelica kangdingensis • Angelica kawakamii • Angelica keiskei • Angelica kingii • Angelica kiusiana • Angelica komarovii • Angelica koreana • Angelica laevigata • Angelica laevis • Angelica lancifolia • Angelica laurentiana • Angelica laxifoliata • Angelica leporina • Angelica levisticum • Angelica lignescens • Angelica likiangensis • Angelica lineariloba • Angelica litoralis • Angelica lobata • Angelica longicaudata • Angelica longipedicellata • Angelica longipes • Angelica longiradiata • Angelica lucida • Angelica lyallii • Angelica macrocarpa • Angelica macrophylla • Angelica maculata • Angelica major • Angelica maowenensis • Angelica maritima • Angelica matsumurae • Angelica maximowiczii • Angelica mayebarana • Angelica megaphylla • Angelica mexicana • Angelica minamitanii • Angelica minor • Angelica miqueliana • Angelica mixta • Angelica mongolica • Angelica montana • Angelica morii • Angelica morrisonicola • Angelica mukabakiensis • Angelica multicaulis • Angelica multisecta • Angelica myriostachys • Angelica nakaiana • Angelica nelsoni • Angelica nemorosa • Angelica nikoensis • Angelica nitida • Angelica norvegica • Angelica nubigena • Angelica nuristanica • Angelica officinalis • Angelica omeiensis • Angelica oncosepala • Angelica oreada • Angelica oreoselinum • Angelica ostruthium • Angelica pachycarpa • Angelica pachyptera • Angelica paeoniifolia • Angelica paludapifolia • Angelica palustris • Angelica pancicii • Angelica paniculata • Angelica pastinaca • Angelica peucedanoides • Angelica pinnata • Angelica pinnatiloba • Angelica piperi • Angelica polycarpa • Angelica polyclada • Angelica polymorpha • Angelica porphyrocaulis • Angelica pratensis • Angelica pringlei • Angelica procera • Angelica pseudo-selinum • Angelica pseudo-shikokiana • Angelica pubescens • Angelica purpurascens • Angelica pyrenaea • Angelica razulii • Angelica refracta • Angelica reuteri • Angelica rivulorum • Angelica rosaefolia • Angelica roseana • Angelica roylei • Angelica rubrivaginata • Angelica rupestris • Angelica ruthenica • Angelica sachalinensis • Angelica sachokiana • Angelica sativa • Angelica saxatilis • Angelica saxicola • Angelica scaberula • Angelica scabra • Angelica scabrida • Angelica schishiudo • Angelica scotica • Angelica seatoni • Angelica setchuenensis • Angelica shikokiana • Angelica sibirica • Angelica sieboldi • Angelica sikkimensis • Angelica sinanomontana • Angelica sinuata • Angelica smithii • Angelica songorica • Angelica songpanensis • Angelica stenoloba • Angelica strattoniana • Angelica sylvestris • Angelica taiwaniana • Angelica takeshimana • Angelica tarokoensis • Angelica tatianae • Angelica tenuifolia • Angelica tenuisecta • Angelica tenuissima • Angelica ternata • Angelica tianmuensis • Angelica tichomirovii • Angelica tomentosa • Angelica tournefortiana • Angelica traversii • Angelica trichocarpa • Angelica trifoliata • Angelica triloba • Angelica triquinata • Angelica tschiliensis • Angelica tschimganica • Angelica tsinlingensis • Angelica ubatakensis • Angelica uchiyamae • Angelica ursina • Angelica urticifoliata • Angelica utilis • Angelica valida • Angelica venenosa • Angelica veneta • Angelica verticillaris • Angelica verticillata • Angelica villosa • Angelica wheeleri • Angelica wilsonii • Angelica wolffiana • Angelica wulsiniana • Angelica yabeana • Angelica yakusimensis • Angelica yoshinagae 203 .

G.Angelica 204 Legături externe • en Angelica [1] (UVSC Herbarium) • en Angelica [2] (Galerie foto) Referințe [1] http:/ / herbarium. Genus. uvsc.SpecificEpithet. asp?p=1& s=form& n=& o=Family. baynatives. Genus)%20LIKE%20'~ANGELICA~')%20OR%20((SpecificEpithet)%20LIKE%20'~ANGELICA~')%20OR%20((InfraspecificName)%20LIKE%20'~ANGELIC t=%20Taxon='angelica'& cc=n& ce=n& cf=y& cg=y& cl=y& ct=y& cy=n& m= [2] http:/ / www. com/ plants/ Angelica/ Apiales Anason Anason Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Magnoliopsida Apiales Apiales este un ordin al clasei Magnoliopsida. edu/ virtual/ search.InfraspecificName& l=((((G. .

Apiales

205

Caractere generale
• • • • • Dicotiledonate; Flori mici, grupate în inflorescențe sub formă de umbrelă; Flori dioice; Flori alcatuite din 4/5 petale. Fructrul este drupa.

Clasificare
• Apiaceae • Araliaceae • Aralidiaceae

Arțar tătăresc
Arțar tătăresc

Clasificare științifică

Regn: Subregn:

Plantae Cormobionta

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Sapindales Aceraceae Acer Acer tataricum

Nume binomial Acer tataricum Mill.

Arțar tătăresc Arțarul tătăresc (Acer tataricum, numit și gladiș sau glădici) un un arbore scund, ce face parte din familia aceraceelor, înalt până la 10 metri, cu scoarța netedă, de culoare cenușie întunecată. Trunchiul are un diametru de 30 cm, cu o scoarță cenușie-brună. Frunzele sunt late, ovale nelobate, dințate neregulat pe margini, cu o lungime de 7 12 cm. Fructele aripate, câte două pe o codiță lungă, sunt, înainte de maturitate roșii purpurii, mai târziu brune. Acesta este răspândit în estul Europei, Caucaz și vestul Asiei. În România crește mai ales în regiunea de câmpie. Adeseori este cultivat în plantații forestiere de protecție, în perdele forestiere și în parcuri.

206

Utilizări economice
Arțarul tătăresc este un arbore melifer.

Note Bibliografie
• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1966

Castravete
Castravete

Castraveți Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Cucurbitales Cucurbitaceae Cucumis C. sativus

Castravete

207
Nume binomial Cucumis sativus L.

Castravetele (Cucumis sativus) este o plantă legumicolă din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben și cel verde etc., și este cultivat pe scară largă. Provine din India și este cultivat în regiuni tropicale și temperate. Se cultivă în numeroase varietăți, datorită diversității fructelor. Planta de castravete este o viță târâtoare de 1,5 – 2 m lungime, care crește agățându-se pe spaliere sau alte structuri de susținere cu ajutorul cârceilor. Planta are frunze mari care acoperă fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, și poate crește până la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei crește de cam de 10 cm lungime. Castraveții pot fi mâncați în stare crudă sau murați (murături). Planta se dezvoltă dintr-o sămânță închisă. Din punct de vedere științific, rezultatul polenizării plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legumă, ca și în cazul roșiilor și a dovlecelului, de exemplu, este arbitrară și se bazează în principal pe folosirea acestuia în bucătărie.

Înflorire și polenizare
Cîteva varietăți de castravete sunt partenocarpice, rezultând fructe fără semințe, pentru aceste varietăți polenizarea reducându-le potențialul calitativ. De obicei aceste varietăți sunt crescute în sere, unde polenizarea prin insecte este eliminată. În Europa sunt preferate soiurile de castravete care pot produce semințe și care necesită polenizare. Polenizarea acestor varietăți este făcută de albine, bondari și diverse alte soiuri de insecte, apicultorii preferând să-și aducă stupii în preajma terenurilor însămânțate cu legume. În cazul în care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate îngălbeni, cădea, sau poate crește strâmb. Fructele parțial polenizate pot fi verzi la capătul de lângă pețiol dar galbene și prost formate lângă locul unde a fost floarea.

Aliment
Consumat ca aliment, castravetele cu coajă, în stare crudă, are un aport de 20kcal la 100 grame, din care carbohidrați aproximativ 3,63g, grăsimi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme de vitamina B6 și B9, vitamina C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. Castravetele este cules când are culoarea verde, și poate fi consumat crud sau murat. De asemenea, varietățile fără semințe sunt folosite în industria decorațiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc îndeosebi castraveții a căror formă nu este așa de plăcută ochiului, cei cu formă neregulată, prea groși sau strâmbi, sau cu coaja grunzuroasă. Pentru murare se

Castravete folosește de obicei saramura sau oțetul, în combinație cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare reduce conținutul de vitamine din legume, dar le păstrează în niște valori crescute față de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). În plus, le conservă pentru mai mult timp. Gustul deosebit și multiplele întrebuințări pe care le are în gastronomie, alături de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o piesă de rezistență a alimentației umane, în special alături de produse din carne, în sezonul rece.

208

Tratamente naturale pe bază de castravete
Castravetele datorită calităților terapeutice poate fi utilizat ca remediu natural in tratamentul: iritațiilor intestinelor, reumatismului, gutei, arsurilor solare, constipației. De asemenea, acesta este un bun laxativ și contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Ridurile pot fi combatute prin aplicarea unor creme sau măști pe bază de castravete. Proprietăți terapeutice extraordinare au și semințele de castravete care tratează afectiuni variate: tuse, probleme ale tenului, probleme cu expectorația.

Istoric
Castravetele este cultivat de cel puțin 3000 de ani, în Asia de vest; în Europa a ajuns în timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franța, care amintesc de cultivarea castravetelui. Se crede că este o plantă nativă a teritoriului Indiei de azi. Castravetele este menționat în legenda lui Gilgamesh, între produsele vechiului oraș Ur, fiind consumat de către locuitorii acestuia. Unele surse spun că a fost produs pe scară largă în Tracia; apartenența sa la bucătăria bulgărească și turcească vin să întărească această teorie. Din India, castravetele a ajuns în Grecia (unde este numit "vilwos") și în peninsula italică, unde populația este foarte amatoare de această legumă. Fructul castravetelui este menționat și în Vechiul Testament (Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plantă foarte răspândită în Egipt, chiar și sclavilor israeliți: Ne amintim de Pește, pe care l-am avut pe mesele noastre în timpul robiei egiptene / de castraveți, pepeni, praz, ceapă, usturoi. Israeliții vor rămâne, astfel, foarte atașați de aceste legume, care vor fi folosite adeseori în mesele lor tradiționale de sărbători. Despre împăratul roman Tiberius se spune că servea castraveți la fiecare masă, indiferent de anotimp. Astfel, pe teritoriul Imperiului Roman a fost dezvoltat pentru prima dată un sistem artificial de creștere a fructelor și legumelor în condiții speciale, similar cu o seră agricolă, pentru a asigura prezența pe masa împăratului a legumei sale favorite. Sistemul de creștere era combinat, pe timpul zilei vasele cu plante de castravete fiind ținute la soare, apoi puse la adăpost în zone acoperite, la căldură, sau erau acoperite cu pânză îmbibată cu ulei, pentru a nu permite circulația curenților de aer. Aceste pânze erau numite specularia. În însemnările sale, Plinius cel Bătrân consemnează existența unui castravete foarte mic, probabil soiul cornișon, care crește nu mai mare de 8 cm și are coaja neregulată, cu broboane și grunji. Plinius descrie și pregătirea unor remedii naturale din castravete, cu toate că unele cercetări spun că ar fi fost vorba de o plantă diferită, un soi de castravete sălbatic, necultivat. Totodată, este menționată folosirea fructului castravetelui pentru tratarea mușcăturii de scorpion, pentru cei cu vederea slabă și pentru a îndepărta șoarecii din hambare. Nevestele care doreau să rămână însărcinate îi purtau la cingătoare, la fel și moașele chemate la câte o naștere mai grea, și îi aruncau după ce copilul se năștea. În Evul Mediu, la curtea regelui Carol cel Mare (Franța secolului al XI-lea) se creșteau castraveți. Ei au fost introduși în Anglia la începutul secolului al XIV-lea, pierduți, apoi reintroduși după 250 de ani. În Lumea Nouă, castraveții au ajuns în 1494, în Haiti, o dată cu expedițiile lui Cristofor Columb. În 1535, Jacques Cartier, explorator francez care a călătorit în zona a ceea ce astăzi se numește Canada, spunea că a găsit castraveți imenși în zona orașului Montreal. În secolele XV-XVII, vânătorii europeni de blănuri, comercianții, exploratorii, vor face schimburi și trocuri cu popoarele indigene amerindinene, inclusiv cu produse agricole. Triburile din Marile Câmpii și din zona Munților Stâncoși au învățat de la conchistadori cum să cultive legumele și

Castravete fructele europene. Cei mai buni agricultori erau cei din triburile Mandan, din zona Dakota de Nord și de Sud. Ei au învățat să cultive soiuri de castraveți și de pepeni și le-au adăugat rapid în alimentație, pe lângă soiuri de porumb, fasole, și altele din aceeași familie a cucurbitaceelor, dovleac, dovlecel și tărtăcuță. Triburile Iroqueze cunoșteau deja planta, la momentul la care au fost vizitați de primii europeni. În 1630, reverendul Francis Higginson a publicat o carte pe nume „Plante din Noua Anglie”, în care se descrie o grădină din insula Conant, în portul din Boston, „grădina Guvernatorului”. Acolo sunt descrise multitudinea produselor vegetale cultivate, printre care și „țelină, sfecle, morcovi, care cresc aici mult mai mari și mai dulci decât sunt îndeobște cunoscute în Anglia. Sunt aici și soiuri de dovleac și de castravete de care nu aveam cunoștință înainte”. În 1633, William Wood publică o carte care conține observațiile sale referitoare la plantele pe care le întâlnise în America „Pământul este foarte bun pentru creșterea verdețurilor de bucătărie, toate soiurile cunoscute în Anglia și altele noi, și care sunt mai mari și mai gustoase”. Câțiva ani mai târziu apar, tot în Anglia, un număr de articole publicate în reviste de specialitate cu profil medical, în care se specifică faptul că verdețurile sunt responsabile de un număr tot mai mare de îmbolnăviri pe timpul verii și că legumele crude nu trebuie consumate de către copii. Castravetele a fost unul din legumele marcate de această proastă reputație, fiind retras din alimentația umană și păstrat doar pentru animale, în special vaci, schimbându-i-se și numele în engleză din cucumber în cowcumber. Nefiind preferat în alimentație, soiurile de castravete au degenerat, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, transformându-se într-o plantă de dimensiuni reduse, cu inflorescență redusă și cu fructe foarte mici. În jurnalul său, Samuel Pepys nota, în data de 22 septembrie 1663: „Azi, Sir W. Batten m-a informat de trista soartă a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricină că a consumat castraveți. Și cred că am mai auzit de un caz asemănător acum câteva zile.”

209

Industrie
În industria alimentară, castravetele este foarte preferat în varianta murată, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv în industria fast-food. În industria cosmeticelor, este foarte întrebuințat în diverse creme și loțiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind ușor astringent. Totodată, aroma de castravete proaspăt este considerată a fi afrodisiacă. Legături externe: • Tratamente naturale pe bază de castravete [1]

Referințe
[1] http:/ / www. sanatatecuplante. ro/ fructe-si-legume/ alte-legume/ castravetele-fam-cucurbitaceae. html

Fasole

210

Fasole
Fasolea

Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosidae Fabales Fabaceae Phaseolus Phaseolus vulgaris

Nume binomial Phaseolus vulgaris Linnaeus, 1758

Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o plantă leguminoasă agățătoare anuală care este originară din America și este întrebuințată în bucătărie.

Fasole

211

Cultivare
Fasolea se cultivă atât în zone cu climat mai răcoros cât și în cele cu climat mai cald. Planta are nevoie de soluri saline.

Recoltare
De la fasole se pot consuma atât păstaia tânără cât și bobul uscat. Principalele țări producătoare de fasole uscată sunt: • Brazilia - 3,2 milione tone • India - 3,0 milione tone • Birmania - 1,7 milione tone • China - 1,2 milione tone
fasole pinto

• SUA - 1,1 milione tone

Principalele țări producătoare de păstăi verzi: • • • • • China - 2,47 milione tone Indonezia - 0,87 milione tone Turcia - 0,52 milione tone India - 0,42 milione tone Spania - 0,22 milione tone

Valori nutritive
Fasolele uscate sunt bogate în proteine și fibre deasemenea au și multe minerale. Tabloul pentru 100 grame se prezintă astfel: • • • • • • kilocalorii 332 fibre 4,3 g proteine 19,2 g grăsimi 1,8 g carbohidrați 61,5 g apă 7,9 g

Lipide • • • • • grăsimi totale 1,8 g colesterol 0,0 mg saturate totale 0,12 g monoinsaturate (olecice) 0,06 g polinesaturate (linoleice) g 0,18

Minerale • • • • calciu 228 mg fosfor 407 mg fier 5,5 gr magneziu 140 mg

• sodiu 24 mg • potasiu 1406 mg • zinc 2,79 mg

Fasole

212

Valorile nutritive ale păstăilor verzi
100 grame de păstăi verzi conțin: • • • • • • • • • 31 kcal carbohidrați - 79 g zaharuri - 1,4 g fibre - 3,4 g grăsimi - 0,1 g proteine - 1,8 g vitamina A - 35 μg vitamina C - 16 mg calciu - 37 mg

Dovleac
Dovleac

Dovleac Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Cucurbitales Cucurbitaceae Cucurbita Cucurbita maxima

Dovleacul sau bostanul (Cucurbita maxima) este o plantă erbacee anuală cultivată pentru fructul, florile și semințele sale.

Dovleac C. maxima este o plantă anuală cu tulpină flexibilă și agățătoare. Are frunze cordiforme (în formă de inimă), pentalobulate, de mărime mare și cu nervuri bine marcate; prezintă abundantă polozitate pe frunze și tulpină. Florile sunt galbene și cărnoase. Fructul prezintă mare variație (polimorfism); poate fi lung sau sferic, de culoare verde sau portocaliu intens. Pulpa fructului este galbenă-portocalie, densă și de gust dulce. Dovleacul conține în interior numeroase semințe ovale, convexe și netede, de 2-3 cm lungime, care la rândul lor conține un miez alb și comestibil. Mărimea variază între 25- 40 cm diametru, deși există și cazuri excepționale. Există varietăți de vară cu pilele de culoare deschisă și semințe mai moi (varietate care se conservă puțin timp) și varietăți de iarnă care sunt mai seci și dulci, folosit în produsele de cofetărie (durata de conservare este mai lungă).

213

Origine
Este originară din America de sud, unde crește de formă sălbatică în Conul Sud. A fost introdusă într-o epocă timpurie în Europa (sfârșitul sec. XVI), ușurința hibridizării sale l-a facut să fie confundat cu dovlecii peregrinilor (Lagenaria siceraria). Azi se cultivă pe mari suprafețe în regiuni temperate din toată lumea.

Cultivare
Floare de dovleac

C. maxima încolțește din semințe cu ușurință. Trebuie ca semințele să fie selecționate, pentru ca hibridează ușor cu alte specii de Curcubita, și cu alte specii înrudite. Preferă soluri ușoare, cu umiditate, nu rezistă la secetă nici la îngheț.

Întrebuințare și calități
În unele țări floarea se consuma ca legumă; fructul se conservă, în condiții adecvate de lumină, temperatură și umiditate, până la 6 luni în condiții bune. Este bogat în β-carotină și glucoză. Semințele sunt cunoscute sub numele de seminte de dovleac și li se atribuie proprietăți medicinale în medicina naturistă. Dovleacul se folosește în ritualele din Ziua Morților din mai multe țări americane (Statele Unite alae Americii, Mexic, Guatemala etc.).

Legături externe
• Ce beneficii terapeutice are dovleacul [1], 22 octombrie 2010, Liliana Ivan, Adevărul • [2]

Referințe
[1] http:/ / www. adevarul. ro/ life/ sanatate/ medicina_alternativa/ Ce_beneficii_terapeutice_are_dovleacul_0_358164731. html [2] http:/ / www. drsarantuya. com/ info%20medical. html#dovleacul

mays. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii. numită știulete. porumbul comercial este cultivat la o înălțime maximă de 2.Porumb 214 Porumb Porumb Plante de porumb Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Poales Poaceae Zea Z. cucuruz) este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară. Florile bărbătești sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescență numită spic cumpus ramificat. Deși unele varietăți de porumb pot crește până la 7 metri în înălțime. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpina. Alcătuirea plantei: Frunzele sunt mari și liniare. cu frunze lungi și ascuțite la vârf.5 metri. Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul. Stigmatul pistilului este foarte lung și formează mătasea porumbului. Fructul este o cariopsă care conține amidon. reprezintă alaturi de grâu 80% din producția de cereale. mays Nume binomial Zea mays L. regional păpușoi. grupate în inflorescență. Porumbul (Zea mays ssp. aspre. industrială și furajeră. care se numește popular: "cocean". Florile femeiești se găsesc mai jos pe tulpină. Porumbul aparține familiei Poaceae după Anca Sârbu 1999. Are tulpina înaltă și groasă. Florile feminine se găsesc la subsoara frunzelor. neramificată. substanțe proteice și uleiuri. . Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât varietățile de porumb de câmp.

coeficient de înmulțire foarte mare. de porumb – 97 kcal. zinc și potasiu. albumine. vitamina E. 215 Știuleți de porumb Boabe de porumb . tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului. constituie o bună premergătoare pentru multe plante. mai ales în vitamina B1. reacționează foarte puternic la irigații.Porumb 100 g. Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Porumbul conține de asemenea un anti – oxidant de frunte și anume vitamina E. foarte multe vitamine din grupa B. care are efect asupra funcționării sistemului nervos. porumb masă verde (însilozat). Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic micșorează riscul apariției bolilor de inimă și a cancerului. utilizat în alimentația dietetică. prin cantitatea mare de polen pe care o produce. amidon sau 71 kg. a spirtului. importantă plantă meliferă și medicinală. -Randamente de extracție : 100 kg. care ne protejează împotriva artritei. 150 de grame de porumb acoperă aproximativ 25 % din cantitatea necesară de vitamina B1 pentru un adult. magneziu. număr relativ redus de boli și dăunători. a mușchilor. boabe – 77 kg. însilozați (nutreț suculent) -Particularități fitotehnice : rezistență bună la secetă și caldură. a inimii și asupra producției de globule roșii. Conține multe hidrocarburi. glucozei și dextrinei . izomeroză -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat(boabe). mălai sau 63 kg. alcool sau 50-60 kg. Este bogat în vitaminele din grupa B. fiind prașitoare. valorifică bine îngrășămintele organice și minerale. lasă terenul curat de buruieni. Magneziul. adaptabilitate la condiții diferite de climă. amidon. Porumbul are efect împotriva stresului. glucoză sau 44 l. fosfor. fier. germenii sunt utilizați pentru extragerea uleiului. care este prezent în cantități mari în porumb completează într-un mod excelent lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului.

Acest gen este format din specii bienale sau. Orientul Apropiat și în părți din Asia.Sfeclă 216 Sfeclă Sfeclă Clasificare științifică Regn: Ordin: Familie: Plantae Caryophyllales Amaranthaceae Subfamilie: Chenopodioideae Gen: ''Beta'' Sfecla este un gen de plante din familia Amaranthaceae. Specii sălbatice de sfeclă pot fi găsite pe întreaga coastă a Mediteranei. rareori. pe coasta atlantică a Europei (din Grecia spre Siria). Specii Beta adanensis Beta altissima Beta atriplicifolia Beta bengalensis Beta bourgaei Beta brasiliensis Beta campanulata Beta chilensis Beta cicla Beta corolliflora Sfecla cultivată Beta vulgaris . perene. Este cultivată specia Beta vulgaris. inclusiv India.

Sfeclă Beta intermedia Beta lomatogona Beta macrocarpa Beta macrorhiza Beta maritima Beta nana Beta orientalis Beta palonga Beta patellaris Beta patula Beta perennis Beta procumbens Beta trigyna Beta trojana Beta vulgaris Beta webbiana 217 Vezi și • Sfeclă de zahăr • Sfeclă roșie Sfeclă roșie Sfeclă roșie Clasificare științifică .

ca plantă furajeră și pentru producția de zahăr.. vulgaris Nume binomial Beta vulgaris L. 1753 Sfecla roșie (lat. Vezi și • Sfeclă de zahăr Rădăcini de sfeclă roşie.Sfeclă roșie 218 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllales Amaranthaceae Beta B. . Beta vulgaris) este o plantă cultivată pentru rădăcina sa cărnoasă folosită pe post de legumă în alimentația omenească.

Din rădăcină se extrage zahărul și resturile de la industrializarea zahărului sunt folositoare în fabricarea spirtului. altissima) (Beta vulgaris saccharifera) este o plantă bienală. Polenizarea este făcută de vânt (directă) și de insecte (încrucișată). Plante înrudite cu sfecla de zahăr sunt: sfecla roșie. 5 stamine și un pistil). pe care cresc florile. grupate în inflorescență. spanacul. lucioase. vulgaris var. care se numesc glomerule. În al doilea an este ramificată și mai lungă. cultivată pentru obținerea zahărului. Florile nu au petale. Fructele sunt mici.Sfeclă de zahăr 219 Sfeclă de zahăr Sfecla de zahăr (Beta vulgaris subsp. loboda. Florile sunt mici. groasă. Tulpina este în primul an scurtă și înconjurată de un buchet de frunze mari. Fiecare fruct are o sămânță în interior. gălbuie la exterior și albă în interior. sub formă de ghemulețe. pe tipul 5 (adică au 5 sepale. Vezi și • Sfeclă roșie . Rădăcina este pivotantă. se numesc apetale (toate florile lipsite de petale se numesc apetale. a=fără).

spanacul provine din Orient și face parte din familia chenopodiaceelor[1].Spanac 220 Spanac Spinacia oleracea Spanac la înflorire Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllales Chenopodiacee 'Spinacia' S. uneori și pe terenuri necultivate. prezentă mai ales în grădini. Spanacul (Spinacia oleracea) este o plantă perenă comestibilă (legumă). oleracea Nume binomial Spinacia oleracea L. . Erbacee legumicolă.

avitaminoza.com/genpage. tulpina dreaptă care nu trece de 30 cm înălțime[1]. tusea.php?tname=foodspice&dbid=43) . scorbutul. frunzele verzi lanceolate.1 mg Magneziu: 23 mg Sodiu: 65 mg Fosfor: 45 mg Zinc: 0.6 g Grăsimi: 0. Referințe [1] Dicționarul plantelor de leac.6 mg Vitamina B6: 0. contribuind la profilaxia sau ameliorarea unor afecțiuni.5 mg Fier: 3-4 mg Potasiu: 0.2 mg Acid nicotinic (Vitamina B3): 0.2 mg Vitamina C: 40-150 mg Vitamina E: 2.5 g Hidrați de carbon: 1.45 g Calciu: 130 mg Cupru: 0.22 g Utilizări Preparatele din frunze de spanac acționează ca un produs medicinal. cu diametrul 3-4 mm. acneea. de lungime de la 2 până la 30 cm și cu lățimea cuprinsă între 1 și 15 cm. precum:hipertensiunea arterială. Editura Călin ISBN 978-973-7661-08-1 Vezi și • Lista legumelor Legături externe • en Date științifice despre spanac (http://www. I se atribuie spanacului și rolul de activator al secrețiilor pancreatice și de agent anticancerigen [1].1 mg Vitamina B2: 0.8 g Carotinoidă: 0.Spanac 221 Descriere Este o plantă anuală. largi la bază și mai înguste către vârf.7 mg Vitamina B1: 0. Componente (considerate la 100 de grame spanac proaspăt) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Calorii (conținut energetic): 20 kcal/85kJ Apă: 92. Florile sunt galben-verzui. rahitismul.4 g Acid oxalic: 0. anemia. uneori și bianuală cu rădăcina fusiformă.whfoods.7% Albumină: 2.

016 0.8 2.6 5. triticale.9 4.8 4.0 71.1 2. porumbul.56 0.8 9.0 22 38 79.2 2.01 0.75 0.67 0.7 69.1 447 444 355 215 330 150 530 130 119 129 170 120 157 140 0.52 0.0 12.5 9.0 75.03 0.065 0. orzul.41 0.0 0.7 2.18 0.0 71.5 8.8 1.8 1. deși hrișca este din altă familie botanică Polygonaceae.35 0.27 0.0 72. secara.6 0. Tot în aceasta grupa este cuprinsă și hrișca datorită compoziției chimice și a utilizărilor asememănătoare cu a celorlalte specii.026 0.29 1.14 0.0 6.2 1. sorgul.17 0.09 0.36 0.20 0.5 10.17 0.0 7.8 .5 5.43 0.75 0.14 Niacină (mg) Alac Orz Ovăz Mei Porumb Orez Secară 1340 1430 1530 1510 1498 1492 1323 11.9 3. meiul și orezul.Cereale 222 Cereale Cerealele sunt o grupă de plante din familia Gramineae care cuprinde: grâul.8 2.74 2.1 3.40 0.1 7.033 0. Spic de grâu într-un lan Recolta modială pe ani a cerealelor mai importante Conținut Conținutul diferitelor cereale (pe 100 g) max min Energie (kJ) Albumine (g) Lipide (g) Glucide (g) Calciu (mg) Fier (mg) Potasiu (mg) Magneziu (mg) Vitamine B1 (mg) B2 (mg) B6 (mg) E (mg) Acid folic (mg) 0. ovăzul.5 69.6 25 15 23 64 4.5 11.0 63.0 1.84 0.8 5.46 0.67 0.40 0.2 1.5 2.15 0.

1 Grâu Producătorii cei mai importați de cereale Producătorii cei mai importați de cereale din lume (2007)  Rang  Țara  Cantitate   Rang  (in mii de t) 460.32.0 70.362 2.0 43.553 33.066 10 252.295 41. igc.430 13 68.832 14 58.720 32.400 1 2 3 4 5 6 7 8 China Statele Unite India Rusia Indonezia Brazilia Franța Canada Bangladesh Germania Argentina Vietnam Pakistan Myanmar Mexic Pe glob Legături externe • International Grains Council [1] Referințe [1] http:/ / www.363 Țara  Cantitate  (in mii de t) 44.3 502 173 0.5 2.7 3.961 39.24 0.669 42.35 0.44 1.121 11 80.09 5.495 12 69.707 15 50.881 35.48 0.Cereale 223 1342 11.353 9 414. int/ .

Caracteristici • Tulpina este culcată sau ascendentă. originar din regiuni mediteraneene și care cuprinde circa 48 de specii. Caliciul este Thymus vulgaris . • Frunzele sunt mici.. rar. dispuse în verticile. întregi. erbacee. 1753 Cimbrul (Thymus) este un gen de plante din familia Lamiaceae. plane.Cimbru (Thymus) 224 Cimbru (Thymus) Thymus Thymus pulegioides Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiaceae Thymus L. liniare sau rotund-eliptice. de cele mai multe ori patru-unghiulară. lipsite de stipele. adeseori aromatice și odorante[1]. reunite în spic scurt. • Florile sunt hermafrodite. neregulate. mai rar semilemnoase.

două loje false. borduri. drepte. Specia Thymus vulgaris se utilizează în industria farmaceutică și drept condiment. cu trei dinți. 225 Înmulțire Se înmulțește prin semințe și prin divizare. • Fructul este o nuculă glabră[1]. Specii Cuprinde circa 48 de specii. dintre care două mai lungi și două mai scurte. două carpele. Corola cu tub cilindric. labiul superor lat. rar mai scurte. stâncări. peluze. cu 10-13 nervuri. patru stamine distante în partea superioară. Thymus serpyllum Utilizare Se folosesc în parcuri și grădini. ovat. aproape plat. labiul superior drept. limbul bilabiat. emarginat. iar cele inferioare pot fi concrescute. Ovar superior. cel inferior cu doi dinți.Cimbru (Thymus) persisistent. bilabiat. Thymus adamovicii Thymus altaicus Thymus amurensis Thymus bracteosus Thymus broussonetii Thymus caespititius Thymus camphoratus Thymus capitatus Thymus capitellatus Thymus carnosus Thymus cephalotus Thymus cherlerioides Thymus ciliatus Thymus cilicicus Thymus cimicinus Thymus comosus Thymus comptus Thymus curtus Thymus disjunctus Thymus doerfleri Thymus glabrescens Thymus herba-barona Thymus hirsutus Thymus hyemalis Thymus inaequalis . îndepărtat. deseori exerte.

1989.Cimbru (Thymus) Thymus integer Thymus lanuginosus Thymus leucotrichus Thymus longicaulis Thymus longiflorus Thymus mandschuricus Thymus marschallianus Thymus mastichina Thymus membranaceus Thymus mongolicus Thymus montanus Thymus moroderi Thymus nervulosus Thymus nummularis Thymus odoratissimus Thymus pallasianus Thymus pannonicus Thymus praecox Thymus proximus Thymus pseudolanuginosus Thymus pulegioides Thymus quinquecostatus Thymus richardii Thymus serpyllum .Dicționar dendrofloricol. Editura științifică și enciclopedică. 512 .este o sursă de nectar pentru albine Thymus striatus Thymus thracicus Thymus villosus Thymus vulgaris Thymus zygis 226 Note [1] Milea Preda . București . pag.

Coriandrul (Coriandrum sativum) este o specie de plantă erbacee anuală anuală din familia umbeliferelor. fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică. cu flori albe sau roz și fructe în formă de globulețe. a parfumurilor sau drept condiment. înaltă de 30—100 cm. exalând un miros neplăcut de ploșniță[1] .Coriandru 227 Coriandru Coriandru Coriandru Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Coriandrum ''C. Poartă și denumirile de puciognă. buruiană-pucioasă sau piper-alb. . sativum'' Nume binomial ''Coriandrum sativum'' L. bogate în uleiuri eterice. exclusiv de cultură.

Compoziție chimică Principalii constituienți ai coriandrului sunt 0. întregi. 10% amidon. alterne. Are proprietăți bactericide și fungicide. o dată sau de două ori penat sectate. frunzele superioare sunt sesile. în ceaiul gastric nr. se folosește la combaterea viermilor intestinali[2] . foarte diferențiate după nivelul la care se află : cele bazale în rozetă sunt lung pețiolate. pinen. pectine etc. subțire. 4—5% substanțe minerale. • Utilizat în industria alimentară ca aromatizant și condiment. • Frunzele sunt verzi-deschis. inegale la florile de la marginea inflorescenței la care petala externă este mult mai mare (până la 4 mm) [1]. Floare de coriandru Seminţe coriandru Frunze coriandru Coriandru la maturitate . filiforme[1]. deoarece se usucă repede). Coriandrul este cunoscut și ca un bun tonic al sistemului nervos[2]. înguste. ramificată numai la partea superioară [1]. Utilizare • Utilizări terapeutice : Acțiune carminativă și stomahică. cu cele două jumătăți unite. fin brăzdată.20—1% ulei volatil format din 60—70% d-linalol sau coriandrol. cele mijlocii. cu diametru de 2—6 mm. Având acțiune vermifugă. glabre. lung pedunculate. miros plăcut la maturitate [1]. galben-brune sau brune. acid petroselinic etc. inegal penat lobate . • Tulpina este cilindrică. cu margine crenată sau trilobate până la trifoliate (se observă numai în stadiul de plantulă. de trei ori penat sectate cu lacinii rare. • Florile sunt grupate în umbele compuse. slab ramificată [1]. Intră și în compoziția apei aromatice cu care se prepară apoi tinctura de malat de fier. cu petale albe sau ușor roz-violacei. ele sunt pe tipul 5. terpinen. cu lacinii late. dipentene. 15—20% lipide. Intră în compoziția ceaiului contra colicilor pentru copii. glabră. cu 3—7 radii și lipsite de involucru . felandren. utilizat și corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). păstrînd la vârf resturile caliciului și cele două stigmate.Coriandru 228 Caractere morfologice • Rădacina este pivotantă. cimol. pe fiecare mericarp cu 5 coaste ondulate și 4 mai pronunțate. geraniol. • Fructele sunt diachene sferice. . 2 și în ceaiul tonic aperitiv.

ro) (http://www. Editura Călin . București. București.pravaliata.com) (http://www.htm) • (Coriandri fructus) Coriandrum sativum L. Editura Călin . ro/ articole/ coriandru) accesat 2010-03-18 [2] Dicționar plantelor de leac.(www.ro) (http://selene.htm) Cucurbitaceae Cucurbitaceae Cyclanthera brachystachya Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Rosidae Cucurbitales Cucurbitaceae Subfamilie • • Cucurbitoideae Nhandiroboideae . ISBN 978-973-766-08-1 Bibliografie • Dicționar plantelor de leac.pravaliata.sanatateata. (http:/ / selene. 2008. (selene.Coriandru 229 Note [1] Coriandrum sativum L.ro/articole/coriandru) • Coriandru (www. 2008.com/plante/ coriandru.ro/coriandrul.sanatateata. ISBN 978-973-7661-08-1 Legături externe • Coriandrum sativum L.

Cucurbitaceae 230 Genuri • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Abobra Acanthosicyos Actinostemma Alsomitra Ampelosycios Anacaona Apatzingania Apodanthera Bambekea Benincasa Biswarea Bolbostemma Brandegea Bryonia Calycophysum Cayaponia Ceratosanthes Chalema Cionosicyos Citrullus Coccinia Cogniauxia Corallocarpus Cremastopus Ctenolepis Cucumella Cucumeropsis Cucumis Cucurbita Cucurbitella Cyclanthera Dactyliandra Dendrosicyos Dicoelospermum Dieterlea Diplocyclos Doyerea Ecballium Echinocystis • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Echinopepon Edgaria Elateriopsis Eureiandra Fevillea Gerrardanthus Gomphogyne Gurania Guraniopsis Gymnopetalum Gynostemma Halosicyos Hanburia Helmontia Hemsleya Hodgsonia Ibervillea Indofevillea Kedrostis Lagenaria Lemurosicyos Luffa Marah Melancium Melothria Melothrianthus Microsechium Momordica Muellerargia Mukia Myrmecosicyos Neoalsomitra Nothoalsomitra Odosicyos Oreosyce Parasicyos Penelopeia Peponium Peponopsis • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Polyclathra Posadaea Praecitrullus Pseudocyclanthera Pseudosicydium Psiguria Pteropepon Pterosicyos Raphidiocystis Ruthalicia Rytidostylis Schizocarpum Schizopepon Sechiopsis Sechium Selysia Seyrigia Sicana Sicydium Sicyos Sicyosperma Siolmatra Siraitia Solena Tecunumania Telfairia Thladiantha Trichosanthes Tricyclandra Trochomeria Trochomeriopsis Tumacoca Vaseyanthus Wilbrandia Xerosicyos Zanonia Zehneria Zombitsia Zygosicyos Herpetospermum • Cephalopentandra • .

Familii Conține următoarele familii: Adoxaceae • Adoxa • Sambucus • Viburnum Diervillaceae • Diervilla: 3 specii • Weigela: 10 specii. Caprifoliaceae • Heptacodium : 1 specie • Lonicera. • • • • Leycesteria: 6 specii Lonicera: 180 specii Symphoricarpos: 17 specii Triosteum: 6 specii .Dipsacales 231 Dipsacales Dipsacales Scabiosa ochroleuca Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Angiospermae Subdiviziune: Eudicotyledoneae Clasă: Ordin: Rosopsida Dipsacales Dipsacales este un ordin de plante cu flori. etc.

with particular reference to the Dipsacales [2] (link to abstract) • Materiale multimedia legate de Dipsacales la Wikimedia Commons Referințe [1] http:/ / tolweb. C. springerlink. • Donoghue. org/ tree?group=Dipsacales [2] http:/ / www. & R. M.1 . C.1:104878. S.Dipsacales Linnaeaceae • • • • Abelia: 30 specii Dipelta: 4 specii Kolkwitzia: 1 specie Linnaea: 1 specie 232 Morinaceae • Cryptothladia • Morina Dipsacaceae • Dipsacus.. Dipsacales phylogeny based on chloroplast DNA sequences.journal. J. etc. D. Harvard Papers in Botany 6:481-499. D.7. The evolution of reproductive characters in Dipsacales. Kim. International Journal of Plant Sciences 164:S453-S464 Legături externe • Dipsacales [1] at Tree of Life • Phylogeny of the Asteridae s. com/ (lmk1zcqhf3qoezridttpvqvk)/ app/ home/ contribution.. • Acanthocalyx • Pterocephalus • Dipsacus • Scabiosa • Triplostegia Valerianaceae • • • • • • • Patrina Nardostachys Centranthus Plectritis Valeriana Valerianella Fedia Referințe • Bell.1500. str. based on rbcL sequences. 2003. Edwards. Winkworth. J.linkingpublicationresults. J. E. 2001. & M.5. T. asp?referrer=parent& backto=issue. Donoghue.87. Bell. C.

Curcubita pepo hibridizează ușor cu alte cucurbitacee. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Liliatae (Monocotiledonatae) .Dovlecel 233 Dovlecel Dovlecelul. potasiu. Cucurbita pepo este o plantă agățătoare a cărei rug poate ajunge la o lungime de 10 metri cu tulpina striată și noduroasă cu frunze mari lobate. este o plantă erbacee anuală din familia cucurbitaceelor. Liliatae Clasa Liliatae (Monocotiledonatae) Clasificare științifică după Anca Sârbu. Dovlecelul este bogat în apă. vitamina C și β-caroten. Planta este originară din America dar în actualitate este sădită pe tot globul pentru fructul folosit în alimentație. științific denumit cucurbita pepo. Diferite varietăţi de dovlecei Fructele sunt lunguiețe și variază mult în funcție de varietate. Florile sunt unisexuale de culoare galbenă iar caliciul este unit cu corola. În Moldova leguma este denumită dovleac iar Cucurbita maxima (dovleacul) este denumit bostan. pufoase și cordate. cca 93%. Coaja dovleceilor pot prezenta mai multe culori dar de obicei au tonuri de la alb-verzui la verde închis.

• Rădăcini adventive. Caracteristici • Plante în special erbacee. • Tulpina.000 de specii de plante. Ele au o nervațiune paralelă sau arcuată. extrem de rar 4 sau 2 și niciodată 5. Aceasta are o viață scurtă. Poate fi neramificată sau ramificată monopodial. sunt: • • • Subclasa Alismidae Subclasa Liliidae Subclasa Arecidae Clasa Liliatae sau Monocotiledonatae cuprinde un număr de circa 66. Frunzele sunt adesea sesile. Magnoliidae Subclasa Magnoliidae Magnolie-hibrid Clasificare științifică după Anca Sârbu. Florile sunt pe tipul 3. Prezintă un singur cotiledon. • Frunza. Poate fi sepaloid sau petaloid. mai rar lemnoase. • Embrionul. nestipelate. • Sămânța. Rădăcinile adventive sunt adesea fasciculate. Prezintă o teacă evidentă. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Subclasă: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Magnoliidae . • Floarea. • Rădăcina. • Perigonul. Înclocuiesc de timpuriu rădăcina principală.Liliatae 234 Principalele subdiviziuni ale Clasei Magnoliatae după Anca Sârbu 1999. • Rădăcina principală.

cu familii de plante predominant erbacee. Ordinul Piperales. liane. arbuști și arbori. ce cuprinde plante erbacee. sunt: • • • • • • Ordinul Magnoliales Ordinul Piperales Ordinul Ranunculales Ordinul Papaverales Ordinul Aristolochiales Ordinul Nymphaeales Subclasa Magnoliidae face parte alături de subclasele Hamamelidae. Rosidae. iar cele mai evoluate sunt plante erbacee. din clasa Magnoliatae. are plante erbacee. Asteridae. cuprinde plante predominant lemnoase. Caryophyllidae.Magnoliidae 235 Principalele subdiviziuni ale Subclasei Magnoliidae după Anca Sârbu 1999. Malpighiales Malpighiales Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Rosopsida Malpighiales . Dilleniidae. dar și erbcee. În interiorul subclasei se constată că cele mai primitive forme sunt forme lemnoase. • simetrie actinomorfă. În Subclasa Magnoliidae au fost introduse cele mai primitive Angiosperme. arbuști și rar arbori. Ordinul Ranunculales. Astfel prezentate în ordine filogenetică. Ordinul Papaverales. Ordinul Magnoliales. • receptacul convex. Caracteristicile plantelor care au fost cuprinse în această subclasă sunt: • un număr mare de elemente florale polimerie.

cu peste 16000 specii. care sunt răspâdite în toată lumea. . Sunt clasificate în 37 familii. dintre care cea mai mare este Euphorbiaceae cu peste 8000 specii.Malpighiales 236 Familii Achariaceae Balanopaceae Bonnetiaceae Caryocaraceae Chrysobalanaceae Clusiaceae Ctenolophonaceae Dichapetalaceae Elatinaceae Erythroxylaceae Euphorbiaceae Goupiaceae Humiriaceae Hypericaceae Irvingiaceae Ixonanthaceae Lacistemataceae Linaceae Lophopyxidaceae Malesherbiaceae Malpighiaceae Medusagynaceae Ochnaceae Pandaceae Passifloraceae Peridiscaceae Phyllanthaceae Picrodendraceae Podostemaceae Putranjivaceae Quiinaceae Rafflesiaceae Rhizophoraceae Salicaceae Trigoniaceae Turneraceae Violaceae Malpighiales este un ordin de plante dicotiledonate.

perene.com en ITIS [2] [3] [1] en USDA Plants Database en Tropicos [4] [5] it Botanica Sistematica . Legături externe • • • • • en ZipcodeZoo.Melissa 237 Melissa Melissa Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Lamiales Lamiaceae Melissa Specii În text Melissa este un gen de plante erbacee. originar din regiuni mediteraneene și din Asia Centrală.

gov/ servlet/ SingleRpt/ SingleRpt?search_topic=TSN& search_value=32564 http:/ / plants. gov/ java/ profile?symbol=MELIS http:/ / www. com/ Key/ Plantae/ Melissa_Genus. tropicos. org/ NameSearch. htm#012573 Morcov Morcov Morcovi recoltați Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Liliidae Apiales Apiaceae 'Daucus' Daucus carota . aspx?name=Melissa http:/ / www. com/ scienza/ erbario/ utility/ botanica_sistematica/ hypertext/ 1246. itis.Melissa 238 Referințe [1] [2] [3] [4] [5] http:/ / zipcodezoo. homolaicus. usda. asp#Taxonomy http:/ / www.

Lastarul florii ajunge aproape de 1 m lungime. B3) Vitamina B6 Acid folic (vit.05 mg (4%) Niacină (vit. este o rădăcină vegetală. cu ramurele de floare albe.04 mg (3%) 239 Riboflavină (vit.2 g 1g 835 μg (104%) 8285 μg (77%) 0. B1) 173 kJ 9g 5g 3g 0.Morcov Morcov Valoarea nutrițională la 100 g Energie Carbohidrați .prin definiție tuberculul este o tulpină îngropată.betacarotenă Tiamină (vit. dacă este vorba de tubercul sau rădăcină . iar tuberculul îmagazinează zaharuri pentru ca planta să înflorească în al doilea an.4 mg (0%) ? mg (unknown operator: u'?'%) Procentele din paranteze sunt în funcție de recomandările americane pentru adulți. de culoare portocalie.66 mg (5%) 18 mg (5%) 35 mg (5%) 240 mg (5%) 2.Fibre alimentare Grăsimi Proteină Vitamina A echiv. B9) Vitamina C Vitamina D Vitamina E Vitamina K Calciu Fier Magneziu Fosfor Potasiu Sodiu Zinc 1.Zahăr . Partea comestibilă a plantei este tuberculul (de verificat. Morcovul (Daucus carota). majoritatea cărților menționează rădăcina morcovului ca fiind comestibilă. . . în primul an frunzele care produc alimentul plantei. nu tuberculul).2 mg (8%) 0. Este o plantă bienală.09 mg (7%) 19 μg (5%) 7 mg (8%) ? μg (unknown operator: u'?'%) ? mg (unknown operator: u'?'%) ? μg (unknown operator: u'?'%) 33 mg (3%) 0. B2) 0.

Morcov 240 Compoziție Mâncând doar o jumătate de cană de morcovi în fiecare zi. Tulpina verde de asemenea se poate mânca.Morcovii împiedică formarea depozitelor pe pereții arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroză.71g Lipide 0. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11.24g Vitamina A 12mg Vitamina B1 0.039mg Vitamina B2 0. Toate acestea împreună cu doar 50 calorii. Întrebuințare și calități Morcovii se pot mâncă sub formă crudă.053mg .98g Glucide 8. iar rădăcina se distruge. deși nu este o practică obișnuită. Floare de morcov Strat de morcovi Morcovul crud Valoare nutrițională pe 100 g Apă 89g Valoare energetică 40 kcal Proteine 0. morcovii sunt ingredientele primare cele mai folosite la mâncaruri.000 UI (Unități Internaționale) de vitamina A din beta-caroten (sursa: Biblia Vitaminelor de Earl Mindell). Împreună cu ceapa și țelina. organismul nostru asimilează: • • • • Fibre dietetice 2g β-Carotină 4960 mcg Potasiu 127 mg Vitamina C 6g Conține între altele și multe alte substanțe nutritive esențiale pentru organismul uman: acidul folic. Boli Putregaiul negru Guignardia bidwellii sau stemphylium radicinum frunzele se înnegresc și mor. Se poate face de asemenea piure pentru noi născuți. în salate sau gătite în supe și mâncare. vitamina K și calciu.

1mg Vitamina PP 1. info/ legumicultura/ 700-Cultura_ecologica_a_morcovului. html http:/ / www. recolta.info Cum sunt morcovii mai sănătoși .Morcov 241 Vitamina B6 0. 7 Decembrie 2010.2mg Fier 0. gazetadeagricultura.ro Cultivarea morcovului . html http:/ / www.09mg Vitamina C 7. Alexandra Postelnicu. Evenimentul zilei Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / www. ro/ morcovul. 24 august 2012.spălați sau curățați de coajă? [4].66mg Calciu 33mg Magneziu 18mg Fosfor 35mg Potasiu 240mg Sodiu 2. gazetadeagricultura.morcovul in cultura tarzie [2]. ro/ detalii/ stiri/ Cum-sunt-morcovii-mai-sntoi-splai-sau-curai-de-coaj-997821. eu/ cultivarea-morcovului-morcovul-in-cultura-tarzie/ http:/ / www. html .eu Cultura ecologica a morcovului [3]. agricool. evz. recolta.4mg Fibre dietetice 3g Legături externe • • • • Morcovul [1]. agricool.

000-10. Membrii acestei familii sunt menționați ca „graminee”. ro/ definitie/ graminee . Legături externe • „graminee [1]” la DEX online Referințe [1] http:/ / dexonline.Poaceae 242 Poaceae Poaceae Secale cereale (secară) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Liliopsida Poales Poaceae Barnhart Sinonime • Gramineae Familia conține între 9.000 de specii de plante.

Prun roșu 243 Prun roșu Prun roșu Prunus nigra Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae Prunus 'P. nigra' Nume binomial ''Prunus nigra'' Aiton Prunul roșu (Prunus nigra) este una dintre cele mai cunoscute specii de prun. .

Migdalele amare nu se pot consuma ca atare.7 % Balast 15. Din varianta Ferraduel care se coace la mijlocul lunii septembrie se obțin drajeuri. Fructele lui sunt de formă alungită ovoidă acoperite de o coajă groasă cu aspect pielos. doza necesară fiind ca. Utilizare Migdalul a fost cultivat deja în urmă cu 4000 de ani. Culturile de migdale din Franța sunt compuse din așanumitele Ferragnès ca 60 % și Ferraduel ca. Pentru alte sensuri vedeți Migdal (dezambiguizare) Prunus dulcis. pe când cele din Italia varianta mai importantă de migdale este Avola. iar migdalele ce provin din Spania sunt numite Marcona. unde este mai ferit de frig. Livadă de migdali Fructul migdalului Compoziție Migdalele conțin: • • • • • Glucide 2. fiind comercializate sub numele de Valencia. cuticulă care poate îndepărtată după opărirea fructelor. care au o aromă deosebită.2 % Proteine 18. marzipan. În prezent apare ca plantă de cultură în California.7 % Grăsimi 58. . Varianta californiană este numită migdal-Nonpareil. din SUA. Pakistan și Iran. la lichioruri. Bazinul mediteranean. Migdalele se folosesc la prepararea și aromatizarea unor băuturi alcoolice. sau Migdalul este un pom fructifer din familia Rosaceae.3 % Apă 5. Migdalele se pot coace de asemenea în Germania pomul fiind plantat în podgoorii de viță de vie.1 % Migdale (sâmburi decorticaţi) S-a observat că un consum regulat de migdale reduce bolile cardio-vasculare. Trebuie să se facă o diferențiere între migdalele amare și cele dulci. în interior fructul conține un sâmbure tare. de 20 de g pe zi. 30 % din cultura totală.Prunus dulcis 244 Prunus dulcis Pagina „Migdal” trimite aici. un glicozid din care rezultă acid cianhidric. ele conțin amigdalin. Migdalele dulci sunt acoperită de cuticulă de culoare brună aspră la pipăit.

ro • De ce este bine să mâncăm migdale [3]. condimenteweb. Gineceul pentacarpelar are stilele libere. În acest scop se utilizează laptele de migdale.arbore înalt până la 20 m . Adevărul Referințe [1] http:/ / www. afecțiunilor digestive. html Pyrus Pyrus este un gen de plante ce se caracterizează prin florile de culoare albă.Prunus dulcis 245 Tratamente naturale cu migdale Pentru vindecarea unor afecțiuni. sanatatecuplante. în special pentru hidratarea pielii. Fructul polifoliculă falsă . afecțiunilor aparatului urinar și genital. adevarul. Semințele de migdal sunt remineralizante și usor laxative. • Pyrus communis . ro/ condiment/ detalii/ 105 [2] http:/ / www.iar anterele staminelor sunt roșii-violete.păr pădureț.cu petalele albe . tusei. gastritei. cu frunzele mai alungite. html [3] http:/ / www. Specii • Pyrus pyraster . Florile sunt dispuse in corimbe . de la migdal se folosesc atât semințele.prevazută cu sclereide. Fructul (para) conține în pulpă sclereide.glabre . Adina Radu. În silvostepa Dobrogei și în pădurile din sudul și estul județului Galați se întâlnește Pyrus elaeagrifolia (păr argintiu). Vezi și • Lista fructelor Legături externe • Migdala [1]. Cultivat pentru fructele sale în numeroase culturi. 25 februarie 2011. condimenteweb. Staminele au anterele de culoarea roșie și nu galbene ca la Malus. . crește spontan la margini de păduri începând din zona de câmpie și până în zona subcarpatică. iar datorită proprietăților terapeutice ajută la vindecarea ulcerului gastric. coaja de migdale și sâmburii. ro/ life/ sanatate/ alimentatie/ De_ce_este_bine_sa_mancam_migdale_0_433757173. ro/ fructe-si-legume/ fructe-cu-samburi/ migdalul-fam-rosaceae.sunt fin serate. Migdalele mai sunt recomandate a fi folosite și în cosmetică.păr .Frunzele ovat-eliptice . sanatatecuplante. argintiu tomentoase și fructele mai lignificate.ro • Tratamente naturale cu migdale [2].

Tilia tomentosa Moench. formând păduri de foioase și mixte. Privit de la distanță. argintii. perișorii formând un toment des. Este rezistent la poluare. tei alb).Tei argintiu 246 Tei argintiu Tei argintiu Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Malvales Tiliaceae Tilia tomentosa Nume binomial Tilia tomentosa Moench. . Acest arbore are frunze pe fața inferioară stelate. (tei argintiu. este un arbore melifer care poate atinge 20-30 m înălțime. Este răspândit în zonele calde . Are tulpină groasă brun-închisă. vizibil de la distanță.se poate vedea că forma coroanei este lat-piramidală.

Tilia cordata . tei cu frunză mică) este un arbore melifer care poate atinge 25–30 m înălțime. dar nu numai! Este arborele național al Cehiei și al Slovaciei. putând fi găsit în zone montane. de formă triunghiulară. Este rezistent la frig și vânt. ajungând la o lungime de 6–7 cm..[1] Răspândire Este răspândit în toată Europa meridională și centrală. Teiul pucios (Tilia cordata Mill. Are frunze verzi. Acest arbore are o tulpină groasă de peste 1 m diametru și coroana piramidală.Tei pucios 247 Tei pucios Tei pucios Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Malvales Tiliaceae Tilia cordata Nume binomial Tilia cordata Mill.

Exemple de acest fel sunt întâlnite în pădurile ocoalelor silvice Cerna. apărute în special datorită aplicării greșite a tăierilor de îngrijire și regenerare a pădurilor atât în trecut (când se urmărea extragerea stejarilor și a speciilor diverse tari) cât și în prezent datorită acelorași motive de către silvicultori. ac. pdf Trandafir Pentru alte sensuri. aber. Macin (România). vezi Trandafir (dezambiguizare).Wikipedia:Citarea_surselor Note [1] http:/ / www. Trandafir Clasificare științifică Regn: Regnum Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Rosidae Rosales]] Rosaceae Rosa Carolus Linnaeus Specii Cuprinde peste 200 specii: . uk/ en/ media/ tree-walk-booklet.Tei pucios 248 Importanța economică Formează arborete întinse numite teișuri în special în Dobrogea de nord.

roșii. Specii Cuprinde peste 200 specii: • Rosa acicularis Lindl. având o deosebită valoare decorativă. (cu peste 11 foliole. etc). în locuri însorite. • Rosa x alba L. imparipenat-compuse. roz. • Rosa arvensis Huds. umbeliforme sau dispuse în raceme umbeliforme. Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele trandafirului sălbatic. permeabilă. Utilizare Ca plante ornamentale. pot fi caduce sau persistente.Trandafir 249 Rosa L. „Rosa canina” care crește sub formă de tufișuri în regiunile aride. de înălțime variabilă în funcție de soi (0. însoțite de stipele. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae. • Rosa chinensis Jacq. Preferă soluri cu textură lutoasă. stilul cu stigmatul capitat. • Rosa canina L. galbene. adânc lucrate și bogate în substraturi nutritive. cu numeroase ovare. bine drenate. etc. • Fructul este cărnos. iar receptaculul.). originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice. cuprinzând peste 200 de specii de arbuști erecți. marcotaj. altoire. pauciforme. Se întrebuințează și pentru extragerea uleiurilor eterice din petale. cu soluri calcaroase. Ca flori tăiate se pot folosi în aranjamente florale și în arta buchetieră. 5 sepale și număr mare de stamine și stile. Caractere morfologice • Tulpina. deseori spinoși. de diverse culori (albe.5 . butași. rar simple). pot fi solitare. Nu sunt favorabile solurile cu reacție acidă și nici cele cu tendință accentuată spre reacție alcalină. poate fi cățărătoare sau târâtoare. • Frunzele alterne. . se folosesc în parcuri și grădini (ca exemplare izolate sau grupate). fiind foarte apreciate pentru colorit și parfum. sferic sau urceolat. • Rosa centifolia L. • Florile cu 5 petale. • Rosa banksiae Ait. Înmulțire Se înmulțește atât pe cale sexuată (prin semințe) cât și pe cale asexuată (drajoni.4 m).

• Rosa odorata Andrews. • Rosa tomentosa Smith. ca de exemplu • • • • • • • • • • • • • • Rosa acicularis Rosa arkansana Rosa beggeriana Rosa blanda Rosa laxa Rosa majalis Rosa moyesii Rosa multibracteata Rosa pendulina Rosa rugosa Rosa sertata Rosa suffulta Rosa willmottiae Rosa woodsii Specia „Carolinae” cu 6 variante fiind răspândit în America de Nord • • • • Rosa carolina Rosa nitida Rosa palustris Rosa virginiana Specia „Caninae” cu 60 de variante Specia „Synstylae” cu 30 . America de Nord. • Rosa multiflora Thumb. fiind răspândit în Asia. Asia și Europa. • Rosa rugosa Thumb.35 variante. • Rosa gallica L. Africa și Europa • Rosa abyssinica • Rosa arvensis . • Rosa eglanteria L. • Rosa damascena Mill.Trandafir • Rosa cinnamomea L. 250 Sistematică Specia „Cinnamomeae” cu 85 de variante răspândit în America de Nord. • Rosa foetida Herrm.

fiind răspândit în Asia și Europa Specia „Indicae” cu 2 sau 3 variante • • • • • • • • • Rosa altaica Rosa ecae Rosa foetida Rosa hugonis Rosa primula Rosa sericea Rosa spinosissima Rosa banksiana Rosa cymosa • • • Rosa chinensis Rosa odorata Rosa gigantea 251 Specia „Laevigatae” cu • Rosa laevigata Specia „Gallicanae” cu • Rosa gallica Specia „Platyrhodon” cu • Rosa roxburghii Specia „Bracteatae” cu 2 variante • • Rosa bracteata Rosa clinophylla Specia „Hesperhodos” cu 2 variante. 1989.Determinator ilustrat al plantelor vasculare. Vezi și • Listă de plante ornamentale • Măceș • Rosaceae Bibliografie • • • • 1. 1966. 2012. București. Editura științifică și enciclopedică. Numărul mare de variante a dus la determinarea dificilă a originii și clasificarea unor variante de trandafiri. 3. București. "Cultura trandafirilor [1]".Trandafir • • • • • • • Rosa filipes Rosa helenae Rosa multiflora Rosa phoenicia Rosa sempervirens Rosa setigera Rosa wichurana Specia „Pimpinellifoliae” cu 15 variante. răspândit în America de Nord • • Rosa stellata Rosa minutifolia Aceste variante au luat naștere prin selecție naturală sau artificială. București. Dicționar enciclopedic român. . 1979 2. Flora României . Beldie Al. Editura Academiei Ramâne. 4. Editura politică. Dicționar dendrofloricol. iar prin încrucișări au apărut hibrizi. Editura Gramen. Ana Tomescu.

album'' Nume binomial ''Lamium album'' L. revistamagazin. . 28 aprilie 2010.) este o plantă erbacee perenă.75 cm. Urzica moartă albă (Lamium album . [2] • Regina florilor [3].L.Trandafir 252 Legături externe • Caracterizarea genului Roza L. dispuse sub formă de guler la subsuoara frunzelor. ro/ content/ view/ 7780/ 30/ http:/ / www. html Urzică moartă albă Lamium album Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Lamiales Familie: Lamiaceae Gen: Specie: 'Lamium' ''L. Dorin Marian. triunghiular-ovate. de 20 . librariejuridica. 4 aprilie 2000. Evenimentul zilei Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / www. înălțime. evz. pe care sunt dispuse frunze opuse. Florile sunt alb-labiate (cu 2 buze). icashd. ro/ product. ro/ rosa. ro/ detalii/ stiri/ vremea-trandafirilor-595477. php?ProductID=87 http:/ / www. Revista Magazin • Vremea trandafirilor [4]. html http:/ / www. dințate. cu tulpinița în 4 muchii.

partea aeriană prin tăierea tulpinilor de sub ultimele frunze. Acțiune farmacologică Se folosesc florile (Flores Lamii albi) și partea aeriană (Herba Lamii albi). orientale Kamelin & A.Kim & S. tulburări nervoase la menopauză. Moldova (județele Neamț. var. Lamium album L. hyrcanicum (Khokhr.) Yu. etc. Lamium album L.Budantzev (1990) Lamium album L.Menitskii (1992) Lamium album L. parietariifolium (Benth. la marginea pădurilor. catar intestinal. turkestanicum (Kuprian. brachyodon Bordz.Menitskii (1992) Lamium album L.) Yu.) J.) Nyman (1881) Lamium album L. Se mai folosește la leucoree.L. album Lamium album L. Este recomandată la hipertrofii de prostată. ca emolient și expectorant.J. sempervirens (Khokhr. subsp.) Y.Mennema (1989) Lamium album L. kitadakense N. subsp. roseum Dumort.L. maculatum L. astringent. transcaucasicum (Khokhr. var. Florile se culeg prin ciupire. vasoconstrictor. Sinonimie și variante • • • • • • • • • • • • • • • • Lamium album L. Suceava) și Muntenia (Argeș. Acționează decongestiv. subsp. var. Este mai răspândită în zona subalpină.Park (1995) Lamium album L. dismenoree. var. subsp. ex Benth.Urzică moartă albă 253 Răspândire Crește prin șanțurile umede.) Kamelin & A.L. subsp. Prahova). crinitum (Montbr.Menitskii (1992) Lamium album L.L. & Sav. (1981) Lamium album L. diaree. var. (1875) Lamium album L.) Yu.S. mai rar în zona de câmpie. var.Budantzev (1990) Lamium album L. (1827) Galerie . subsp.Mennema (1982) Lamium album L. barbatum (Siebold & Zucc. sângerări nazale. mai ales în Transilvania. fo.) Franch. var. subsp.) J.L. barbatum (Siebold & Zucc. subsp. parviflorum Ball (1878) Lamium album L.Yonez. barbatum (Siebold & Zucc. & Auch.

pag. pfaf. Editura științifică. php?Lamium+ album Țelină Țelină Apium graveolens Clasificare științifică . uk/ cgi-bin/ nph-readbtree.Urzică moartă albă 254 Bibliografie • Florentin Crăciun. pl/ feout?FAMILY_XREF=& GENUS_XREF=Lamium& SPECIES_XREF=album& TAXON_NAME_XREF=& RANK= [2] http:/ / www. 92 Legături externe • Flora europeană: Lamium album [1] • Plante pentru Viitor: Lamium album [2] Referințe [1] http:/ / rbg-web2. Mircea Alexan. rbge. org/ database/ plants. org. București 1992.Ghidul plantelor medicinale uzuale. Carmen Alexan .

Medicină Folosirea semințelor de țelină ca medicament este descrisă Aulus Cornelius Celsus. graveolens Nume binomial Apium graveolens L. Sunt folosite și ca stimulent digestiv ușor. Semințele se pot folosi și pentru aromă sau combinate cu sare. Este folosită drept condiment în cocktail-uri (notabilă este contribuția la cocktail-ul Bloody Mary). pentru artitele reumatice. oboseală. pentru lipsa de apetit.Țelină 255 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Apium A. sau apium graveolens. Întreaga plantă este folosită pentru stimulare și pentru valoarea sa nutritivă. Țelina. Utilizări Țelina este folosită în întregime ca legumă. Este o plantă hidrofilă. devenind sare de țelină. din care se poate extrage un ulei volatil folosit în industria parfumului și farmaceutică. zeama fiind folosită în inflamațiile aparatului urinar. Rădăcina și fructele sunt folosite etnomedical pentru a trata anxietatea ușoară și agitația. tuse. Poate atinge o înălțime de până la 1 m. sunt baza pentru un extract homeopatic folosit ca diuretic. fiind consumată atât radăcina cât și tulpina. Poate rezista până la temperaturi aproape de 0 grade Celsius. pentru condițiile fizice slabe sau pentru epuizarea nervoasă. Frunzele sale sunt mari. țelina este crescută și pentru semințe. recoltate după ce planta înflorește. Perioada de înflorire este la începutul toamnei. Se crede că poate ajuta la eliminarea toxinelor din corp. Fructul său este achenă. Semințele. de obicei având culoarea albă.[1] Extractul din semințe se folosește mai ales în tratamentul afecțiunilor inflamatorii. penat-lobate. este o plantă din familia apiaceae. deci sunt Seminţe de ţelină bune în special pentru gută și artite. și ca un vermifug((Substanță care distruge viermii intestinali). Florile sunt mici. poate fi lichefiată. . În țările cu climă temperată.

A.[2] O reacție alergică poate fi pornită consumând produse preparate cu mașini care mai devreme au procesat țelină. trebuie evitat contactul cu soarele • Trebuie evitat uleiul și consumul de țelină în cantități mari în timpul sarcinii • Semințele cultivate special pentru cultivare nu sunt comestibile fiind de cele mai multe ori tratate cu fungicide (Substanță care se utilizează pentru combaterea ciupercilor vătămătoare plantelor) Reacții alergice Deși mulți oameni consumă cu plăcere mâncarea preparată cu țelină. nih. 158(6): 610-611. Breiteneder H and Hoffmann-Sommergruber K Cross-reactive N-glycans of Api g 5. Wilson IBH. de Medicina (http:/ / penelope. deci după ce se aplică uleiul . Scheiner O. Radauer C. edu/ Thayer/ E/ Roman/ Texts/ Celsus/ home. Legături externe • Țelină (www. uchicago. fcgi?artid=1311786). West J. Heiner DC. o mică parte pot avea reacții alergice severe. 1993 Jun.wordpress. org/ cgi/ content/ full/ 17/ 12/ 1697) The FASEB Journal. întrând în șoc anafilactic. Med. [3] Bublin M. gov/ articlerender. 2003. alergia provocată de țelină este cel mai predominantă în Europa Centrală. În contrast cu alergia provocată de arahide.com/2008/05/10/ telina-aliment-si-medicament-indicat-in-dieta-zilnica/) .ro/main/content/2/5/15/41/telina) • Țelina. contactul cu țelina poate fi fatal.[3] Referințe [1] Celsus.ro) (http://www. html) [2] Celestin J.bonduelle.Țelină 256 Atenție • Bergapten-ul din semințe poate crește fotosensibilitatea. West.17:1697-1699. a high molecular weight glycoprotein allergen from celery. fasebj. Alergiile și sistemul imunitar: Anafilactia produsă de mâncare (http:/ / pubmedcentral. J.bonduelle. aliment și medicament (http://farmaciaverde. are required for immunoglobulin E binding and activation of effector cells from allergic patients (http:/ / www.. Kraft D.U. cea mai răspândită în S. Pentru aceste persoane.

60 cm. așezate pe un singur rând. mai ales când încep să vestejească.Margaretă 257 Margaretă Margaretă Chrysanthemum leucanthemum Clasificare științifică Regn: Subclasă: Ordin: Familia Gen: Plantae Asteridae Asterales Asteraceae Leucanthemum Nume binomial: Leucanthemum vulgare Clasificare: Lamarck Margaretele (Leucanthemum vulgare) sunt flori de câmp. iar în Asia se întâlnește specia Leucanthemum ircutianum chiar în regiunea Irkutsk. care poate atinge o înălțime între 30 . și nu sunt așezate perechi pe tulpină. Ele fac parte din familia Asteraceae. Are o tulpină neramificată care prezintă pe secțiune transversală muchii. care pot fi întâlnite frecvent pe pășuni și pajiști. Petalele sunt albe. Frunzele sunt lobate dințat. Răspândire Margaretele sunt răspândite pe pajiștile din toată Europa. Morfologie Margareta este o plantă perenă cu tulpina ierboasă. . Florile. au un miros neplăcut. Cercetările genetice presupun că genul „Leucanthemum” ar proveni din Africa de Nord.

Margaretă 258 Margaretă Ranunculus Gen Ranunculus Clasificare științifică după Anca Sârbu. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Magnoliidae Ranunculales Ranunculaceae Ranunculoidea Ranunculus .

Note de curs. 259 Speciile spontane Caractere generale Speciile spontane sunt în special perene. Frunzele sunt de regulă adânc incizate. Editura Universității din București. • . ca flori tăiate.prin divizare. plantându-se imediat după îngheț și păstrându-se peste iarnă în încăperi uscate și aerisite. • . Staminele și carpele sunt numeroase. • Dicționar dendrofloricol. cea mai cunoscută fiind Piciorul cocoșului. umed și semiumbrit. rar anuale sau bienale. penat-partite. se folosesc: în parcuri și grădini (stâncării. ca plante de apartament. sau sectate. în pământ humo-nisipos.Ranunculus Genul Ranunculus este un gen foarte comun care cuprinde câteva sute de specii spontane și cultivate. când vegetația a încetat. Tulpina este de obicei ramificată. Au periant. sau în vase cu pământ de pădure nisipos. 1999. se scot în iulie. Biologie vegetală. în aer liber (pe malul apelor). acvarii).prin rizomi. . bazine. în brazde umbrite. Ele pot fi lobate. Utilizare Ca plante ornamentale. la ghivece. București. Vezi și • Listă de plante ornamentale • Ranunculaceae Bibliografie • Sârbu Anca. Florile au în mod obișnuit culoarea galbenă. Reprezentarea grafică a florii Formula florală ๑ ๑ - Speciile cultivate Înmulțire Se pot înmulți: • . Ele au o simetrie actinomorfă și sunt hermafrodite. 1989. Editura științifică și enciclopedică.prin semințe.

Genuri în subfamilia Linoideae • • • • • • • • Anisadenia Cliococca Hesperolinon Linum Radiola Reinwardtia Sclerolinon Tirpitzia .Linaceae 260 Linaceae Linaceae Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Malpighiales Familie: Linaceae Linaceae este o familie de plante cu flori care include 250 de specii.

Au o importanță culturală și literară în mare parte a lumii. un gen de plante cu flori erbacee ce cresc din bulbi. . Unele specii sunt. cultivate sau recoltate pentru bulbii comestibili. uneori. Ele cuprind un gen de circa 110 specii din familia crinului (Liliaceae). Speciile în acest gen sunt adevărații crini.Linaceae 261 Genuri în subfamilia Hugonioideae • • • • • • Durandea Hebepetalum Hugonia Indorouchera Philbornea Roucheria Crin Crin Lilium hansonii Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Liliatae Liliales Liliaceae Lilioideae Lilium Linnaeus Crinul este numele popular al fenului Lilium. Cele mai multe specii sunt native emisferei nordice temperate.

rapa L. Mureș Merișor (plantă) (Vaccinium vitis idaea) Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Nap Nap Rădăcini de nap Clasificare științifică Regn: Plantae (neclasificat): Eudicots (neclasificat): Rosids Ordin: Familie: Gen: Specie: Brassicales Brassicaceae 'Brassica' 'B. bienală cu înălțimea de până la 50–100 cm. . Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol. cu tulpina floriferă dreaptă. cilindrică. acoperită cu perișori.Merișor 262 Merișor Merișor se poate referi la: • • • • Merișor. Covasna Merișor. Maramureș Merișor. Napul este o plantă erbacee. mult ramificată. rapa' Nume trinomial Brassica rapa var. vă rugăm să o corectați. Înflorește în lunile mai–iunie.

bine prelucrate și cu o umeditate moderată. zinc). magneziu. B2. fier. PP). B1. atonie a intestinului. Sucul de nap cu miere se întrebuințează în tratamentul afecțiunilor gastrointestinale și ca stimulator al funcției cardiace. multe vitamine (mai ales C. antiscorbutic. Are un gust acru și este folosită în salate sau în ciorbe. Are perioada de vegetație scurtă și poate fi cultivat în zonele reci. Recoltarea rădăcinilor se face peste 60-80 zile de la semănare. Este folosit ca laxativ. colită spastică. Consumul rădăcinilor are efect curativ în cazuri de gastrită cu secreția scăzută. calciu. cantități mici de caroten și celuloză. fosfor. Napul se cunoaște foarte mult ca plantă medicinală.Nap 263 Origine Este originar din țările bazinului Mării Mediterane. medicament și furaj. Se păstrează la rece (în beciuri sau în nisip). Măcriș Pentru o apă curgătoare vezi Râul Măcriș. lipide. multe săruri minerale (potasiu. Este rezistent la temperaturi joase și de aceea se seamănă foarte devreme. Napul preferă soluri ușoare. Vezi și • Ștevie Măcriş . diureic. Consistență Rădăcinile de nap conțin zaharuri (predomină glucoza). Frunzele tinere conțin ulei de muștar și vitamina C. Măcrișul (Rumex acetosa) este o plantă perenă cultivată pentru frunzele sale. expectorant și calmant. proteine. Grecii antici foloseau napul ca aliment. dereglare a funcției căilor biliare. mangan.

300 specii de plante cu flori din familia Caryophyllaceae. foarte puține din Africa de Nord și doar o singură specie (D. Dianthus barbatus . 1753 Garofița (sau Dianthus) este un gen cu cca. repens) din America de Nord arctică.Dianthus 264 Dianthus Dianthus Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Caryophyllales Familie: Caryophyllaceae Gen: ''Dianthus'' L.. cele mai multe originare din Europa și Asia. Dianthus alpinus Sweet William Dwarf.

Dianthus 265 Dianthus superbus Specii (selecție) • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Dianthus alpinus Dianthus amurensis Dianthus anatolicus Dianthus arenarius Dianthus armeria Dianthus barbatus Dianthus biflorus Dianthus brevicaulis Dianthus burgasensis Dianthus callizonus Dianthus campestris Dianthus capitatus Dianthus caryophyllus Dianthus chinensis Dianthus cruentus Dianthus deltoides Dianthus erinaceus Dianthus freynii Dianthus fruticosus Dianthus furcatus Dianthus gallicus Dianthus giganteus Dianthus glacialis Dianthus gracilis Dianthus graniticus • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Dianthus gratianopolitanus Dianthus haematocalyx Dianthus japonicus Dianthus kladovanus Dianthus knappii Dianthus lusitanus Dianthus microlepsis Dianthus moesiacus Dianthus monspessulanus Dianthus myrtinervius Dianthus nardiformis Dianthus nitidus Dianthus pavonius Dianthus petraeus Dianthus pinifolius Dianthus plumarius Dianthus pungens Dianthus repens Dianthus scardicus Dianthus seguieri Dianthus simulans Dianthus spiculifolius Dianthus squarrosus Dianthus subacaulis Dianthus superbus Dianthus sylvestris Dianthus urumoffii Dianthus carthusianorum • .

caryophyllus Dianthus monspessulanus Dianthus carthusianorum Carnation D. monspessulanus D.Dianthus • Dianthus zonatus 266 Galerie Dianthus barbatus D.caryophyllus Dianthus caryophylus (red) Semințe de D.caryophyllus Vezi și • Garofița Pietrei Craiului .

.peste 1500 specii Astragalus este un gen care cuprinde circa 2. 1753 Specii .Astragalus 267 Astragalus Astragalus Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Rosidae Fabales Fabaceae Astragalus L..000 de specii de plante din familia Fabaceae. subfamilia Faboideae.

Sunt plante iubitoare de umezeală. Acestea au organe vegetative (frunză. de care sunt prinse rădăcinuțe adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. frunze). clasificate în aproximativ 300 genuri. Organizarea structurală Rădăcina Ferigile sunt cormofite. Corpul este denumit corm. Se cunosc peste 20000 specii de ferigi. În pământ are un rizom. tulpină și rădăcină) adevărate. în păduri. etc. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Pteridophyta Subdiviziuni Principalele subdiviziuni ale Încrengăturii Pteridophyta după Anca Sârbu 1999. Caractere generale • • • • Plante vasculare. tulpină. Pe dosul frunzelor la ferigi se . pe valea râurilor. pețiol și limb (organe vegetative adevărate) întrucât acestea au vase conducătoare. Frunza este formată din teacă.Ferigă 268 Ferigă Pteridophyta Clasificare științifică după Anca Sârbu. sunt: • • • • Gen Psilophytatae Gen Lycopodiatae Clasa Equisetatae Clasa Filicatae Ferigile (Încrengătura Pteridophyta) sunt primele plante vasculare apărute pe uscat. Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină. de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină. dar nu foarte puternică. care devine dominantă. Înmulțirea se face prin spori. dar în special în cele de la munte. care au corpul vegetativ reprezentat de generația sporofitică. Aceste condiții sunt întâlnite în pădurile de câmpie.

iar sporangii la rândul lor conțin spori. ei vor da naștere unei plăntuțe numită protal. reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. La început ele sunt răsucite în formă de melc. pedicuță. aceasta dă naștere unei noi plăntuțe și atunci protalul va muri. ele dau naștere celulei-ou. Psilofitate Licopodiate Equisetate Filicate/Polipodiate . majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului. La unele specii de ferigi tropicale epifite. Clasificarea Încrengătura cuprinde patru clase: 1. În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla) se dezvolta cianobacterii fixatoare de azot. Alte particularități ale anatomiei ferigilor Reproducerea Ferigile se inmultesc Vegetativ (prin fragmente de rizomi). Ciclul de dezvoltare este diferit prin generația sexuată (protalul) și asexuată (celula-ou) față de mușchi. deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pentru realizarea inmultirii sexuate este necesara prezenta apei.Ferigă găsesc sori cu sporangi. Frunzele îndeplinesc.. Alte ferigi mai pot fi: coada-calului. de regulă.asexuat (prin spori) sau sexuat (gameti . Importanța ferigilor: • din rizomul de ferigi se face medicament împotriva viermilor intestinali (vermifug). Prin fecundație. La maturitate sporii cad pe pământ. care la unele specii pot atinge 30m în lungime. • ferigile mai pot fi și plante decorative. La rândul ei. În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi. aparând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. 4. Dacă găsesc locuri umede. Ferigile sint mai evoluate comparativ cu muschii prin prezenta tesuturilor si a organelor adevarate (frunze. ferigile dispun de țesut conductor. Pe măsura creșterii. frunzele se desfac.butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. pastrând forma cilindrică. iar din ferigile arborescente străvechi se pot forma cărbunii. iar cele de la bază prezintă un . Unele specii tropicale și subtropicale sunt arborii. deoarece generațiile sunt independente.tulpina si radacina) care formeaza cormul. doua funcții: de fotosinteză și de sporificație.spermatozoizi si oosfere). 2. Arealul de răspândire În locurile umede și umbroase. prin care spermatozoizii se deplaseaza cu ajutorul fleagelului spre oosfera. struțișorul. • din coada-calului se face ceai împotriva bolilor de rinichi. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). 3. Tulpina lor nu crește în grosime. Aceasta are organe sexuate bărbătești și femeiești. 269 Frunza Anual se dezvoltă frunze noi.

Garoafă

270

Garoafă
Garoafă

Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Caryophyllidae Caryophyllales Caryophyllaceae Dianthus caryophyllus

Garoafa (Dianthus caryophyllus) este o plantă erbacee aparținând familiei Caryophyllaceae. Tulpina ajunge la 1 metru înălțime, are frunzele înguste și ascuțite dispuse în opoziție și flori ce pot avea o gamă amplă de culori.

Plop

271

Plop
Acest articol se referă la un arbore. Pentru alte sensuri, vezi Plop (dezambiguizare).

Plop

Frunză de plop Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Rosopsida Salicales Salicaceae [1]

Populus Carolus Linnaeus

Specii • • • • • • (Populus alba) Populus balsamifera Populus canescens Populus deltoides Populus nigra Populus tremula

Plopul, științific Populus Wikipedia:Citarea_surselor L., este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori la care cad frunzele toamna). Plopii pot atinge înălțimea de 35-40 m.

Plop

272

Răspândire
Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea).

Utilizare
Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei.[2][3] Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate din crengi, tulpina crește mai departe, fiind un arbore puțin pretențios, din care motiv este folosit și la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucrările miniere, sau a carierelor de piatră abandonate, precum și de-a lungul căilor ferate. Plopul fiind un lemn de esență moale este folosit la confecționarea pantofilor de lemn. Plopul este utilizat pe scară largă pentru fabricarea hârtiei.[4] În prezent plopul este obiectul unor cercetări genetice în SUA, Canada, Europa și China de a obține variante de plante rezistente la dăunători, sau la îmbunătățiri funciare prin absorbția din sol a substanțelor toxice cum ar fi de exemplu metalele grele. Iată denumirea în limba latină a unor specii de arbori din genul Populus, denumiți, în mod generic, plută în limba română: • • • • • • • plută (Nuphar luteum); plută (Nymphaea alba); plută (Populus alba); plută (Populus nigra); plută-galbenă (Nuphar luteum); plutică (Limnanthemum nymphaeoides); plutică (Nymphoides peltata).

Vezi și
• Plută (dezambiguizare)

Referințe
[1] „ Genus Populus (poplars) (http:/ / www. uniprot. org/ taxonomy/ 3689)”. Taxonomy. UniProt. . Accesat la 04 februarie 2010.

Plop bătrân în marginea păşunii comunale de la Băneşti, Dâmboviţa

[2] Meikle, R. D. (1984). Willows and Poplars of Great Britain and Ireland. BSBI Handbook No. 4. ISBN 0-901158-07-0. [3] Rushforth, K. (1999). Trees of Britain and Europe. Collins ISBN 0-00-220013-9. [4] „ Utilizarea Plopului (http:/ / www. peupliersdefrance. org/ la-filiere-peuplier/ les-utilisations-du-peuplier/ pate-a-papier-791654_744280_744818. html?& FULLTEXT=papier)”. Peupliersdefrance.org. . Accesat la 7 martie 2012.

Legături externe
• en www.fao.org (http://www.fao.org/forestry/site/ipc) • de Forschungsinstitut für schnellwachsende Baumarten Hann. Münden (http://www. schnellwachsendebaumarten.de/)

Rogoz

273

Rogoz
"Rogoz" poate avea următoarele semnificații: • Nume de plante erbacee din genul Carex: • • • • • • • Rogoz, Carex acutiformis Ehrh. Rogoz lucios, Carex liparicarpos Gaud. Rogoz paniculat, Carex paniculata L. Rogoz nutant, Carex pendula Huds. Rogoz de baltă, Carex pseudocyperus L. Rogoz pediform, Carex rhizina Blytt. Rogoz mare, Carex riparia Curtis

Toponime
• Nume de localități din România: Moldova: • Mănăstirea Rogoz, o mănăstire ortodoxă din România, în comuna Slobozia Bradului, județul Vrancea localitate din Transilvania: • • • • Rogoz, localitate din județul Alba Rogoz de Beliu (Bélrogoz), o localitate în județul Arad, Transilvania, România Rogoz (Venterrogoz), localitate din județul Bihor Rogoz (Rogoz), localitate din județul Maramureș • Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din Rogoz, județul Maramureș • Biserica de lemn Sf. Paraschiva ("Cuvioasa Paraschiva") din Rogoz, județul Maramureș Râu • Râul Rogozu, un curs de apă în România, unul din cele două brațe care formează râul Măgura

Nume de familie
• Adrian Rogoz (1921, București  – 1996, Bad Nauheim), un scriitor român, prozator, poet • Dana Rogoz (* 1985, București), o actriță română de televiziune

Vezi și
• Rogojel (Havas-Rogoz), Cluj • Rogojel (dezambiguizare)
Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol, vă rugăm să o corectați.

Stejar

274

Stejar
Pentru alte sensuri, vezi Stejar (dezambiguizare).

Quercus robur

Quercus robur Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fagales Fagaceae Quercus Q. robur

Nume binomial Quercus robur L.

Stejar

275

Aria de răspândire a stejarului

Stejarul (Quercus robur), este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4-8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este achenă (ghindă). Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase, în așa-numitele păduri de șleau. Este răspândit în Europa, Asia Mică și alte câteva zone asiatice, Africa de Nord. În trecut era mult mai răspândit, de multe ori în amestecuri cu fagul și alte foioase.

Etimologie
Termenul stejar este probabil de origine tracicăWikipedia:Citarea_surselor. În trecut lingviștii români i-au atribuit, eronat, origine maghiară sau bulgărească, însă Dimitrie Cantemir îl menționează în Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei) ca fiind un cuvânt inexistent în maghiară sau bulgară.Wikipedia:Citarea_surselor

Utilizarea stejarului
Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor, fiind foarte apreciată și de mistreți, alături de jir, cât și la confecționarea de coliere și păpușele pentru copii, și chiar la unele piese de mobilier sau "bibelouri" rustice. Scoarța de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece conține mari cantități de tanini foarte eficienți în prelucrarea pielii. Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Lemnul de stejar uscat natural, având peste 12 ani vechime, este scump, fiind folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcții de lux, etc. Aproape două secole traversele de stejar au fost Ghindă folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate, doar recent începând înlocuirea lor conform noilor tehnologii de transport. Lemnul de stejar se folosește pe scară largă în construcțiile de lemn sau mixte, iar în industria mobilei, acolo unde nu se găsește, este una din principalele varietăți imitate, alături de nuc și cireș. Scoarta de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece conține mari cantităti de taninuri foarte eficiente în prelucrarea pieilor.

Stejar

276

În mitologie
În mitologia slavă, stejarul era considerat arborele adevărului. Se credea că primul bărbat a apărut din acest arbore. Din carnea mistreților, care se hrănesc cu ghindă, ar fi luat naștere preoții, lideri spirituali ai vechilor slavi.[1]

Proprietăți terapeutice
Stejarul (Quercus robur) reprezintă un arbust a cărui scoarță este utilizată în terapeutica naturistă. Scoarța de stejar are proprietățile de: antiseptic al florei microbiene, cicatrizant, hemeostatic și ajută la tratarea și vindecarea hemoroizilor, hemoragiilor uterine, leucoreei, afecțiunilor stomacului, leziunea anusului, afecțiunilor intestinelor, transpirației picioarelor. Ceaiul preparat din scoarță de stejar este considerat un remediu natural în vindecarea: diareei, hemoragiilor, hemoroizilor (aplicarea de comprese), reduce scurgerile vaginale, combate constipația ce are drept cauza hemoroizii (infuzie preparată din scoarță de stejar, amestecată cu flori de mușețel și semințe de in).

Note
[1] Ilie Danilov, Dicționar de mitologie slavă, Iași, Polirom, 2007, ISBN 973-46-0535-6 p. 37

Legături externe
• • • •
ro Stejarul (http://plantemedicinale.gradinamea.ro/1_541_Stejar_2627.html) en Flora din America de Nord (http://www.efloras.org/florataxon.aspx?flora_id=1&taxon_id=127839)

Choose the most imppressive oak in Europe (English) (http://www.greatoaks.eu) Oaks from Bialowieza Forest (biggest oak cluster with the monumental sizes in Europe) (http://www.deby. bialowieza.pl/ang) {english} • Tratamente naturale pe baza de stejar (http://www.sanatatecuplante.ro/plante-medicinale/s/ stejarul-quercus-robur.html) • Cel mai batrin stejar din Romania are 650 de ani (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ cel-mai-batrin-stejar-din-romania-are-650-de-ani-599447.html), 13 septembrie 1998, Evenimentul zilei

Sunătoare

277

Sunătoare
Sunătoare Hypericum perforatum

Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Theales Hypericaceae Hypericum ''H. perforatum''

Nume binomial ''Hypericum perforatum'' L.

Sunătoarea (Hypericum perforatum) (alte denumiri: pojarniță, regionalisme: drobișor, fălcățea, harnică, închegătoare)[1] este o plantă erbacee, perenă, cu tulpină dreaptă, ramificată în partea superioară, ușor lemnoasă în partea de jos, prevăzută de-a lungul ei cu două muchii, glabră și înaltă până la 1m. Frunzele, dispuse opus, sunt sesile, oval-eliptice, glabre și conțin numeroase pungi secretoare, dând impresia că prezinta puncte translucide (când sunt examinate prin transparență), de unde și denumirea de "perforatum" dată acestei specii. Florile sunt grupate în vârful tulpinii și ramurilor, sunt hermafrodite, pentamere; periantul este format din 5 sepale și 5 petale de culoare galben-aurie, iar androceul din stamine numeroase. Înflorește din iunie până în septembrie. Fructul este o capsulă ovală. Produsul vegetal folosit: părțile terminale (de 20-30 cm) înflorite (Herba Hyperici) Florile de sunătoare se culeg în zile uscate și însorite, din iunie și până în septembrie, prin tăiere cu foarfeca. Se usucă la umbră, în loc bine aerisit, întinse în strat subțire, pe hârtie sau pânză. După uscare, se păstrează în pungi de hârtie ori săculeți de panză în locuri uscate și întunecate.

Sunătoare Principii active: derivați antracenici (hipericină, pseudohipericină), ulei volatil, flavonozide având ca aglicon hiperina, acizii cafeic și clorogenic, tanin. Acțiune farmacologică: datorită hipericinei și pseudohipericinei, uleiului volatil și taninurilor produsul are acțiune antiseptică, astringentă și cicatrizantă. Flavonozidele sunt răspunzătoare de acțiunea vasodilatatoare și hipotensivă. Acizii clorogenic și cafeic explică proprietățile antiinflamatoare și colagoge ale plantei.

278

Galerie

Floarea

Frunze

Fructe

Habitat

Bibliografie
• Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura științifică, București 1992, pag. 116

Note
[1] http:/ / www. infoportal. md/ dex/ sunatoare

Legături externe
• Sunatoarea (http://sanatatenaturala.3x.ro/sunatoarea.htm) • Sunătoare (Hypericum perforatum) (proplanta.ro) (http://proplanta.ro/resurse-naturale/ sunatoare-hypericum-perforatum) • en „ St. John's wort: MedlinePlus Supplements (http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/druginfo/natural/ patient-stjohnswort.html)”. Biblioteca Națională de Medicină a Statelor Unite. Accesat la 7 October 2009.

Ribes grossularia Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Saxifragales Grossulariaceae Ribes Grossularia Nume binomial Ribes uva-crispa L (1753) . Pentru alte sensuri.Agriș 279 Agriș Acest articol se referă la o specie de plante. vezi Agriș (dezambiguizare). sin. Agriș Ribes-uva-crispa.

săruri minerale: sodiu. viaminele A. În scopuri medicinale se folosește fructul recoltat când este copt. 80). Ribes grossularia) este o specie de plante din familia Grossulariaceae.diuretic . mică. Ed. tartric.antigutos . calciu. de culoare verde. Răducanu D. Științifică București 1992 . ovoidală sau sferică. fosfor.[1] Componenți principali Acizi: malic. cu ramurile arcuite. potasiu și fier. Se consumă în stare proaspătă sau în industria alimentară. C și P. prevăzute cu ghimpi. sin.Agriș 280 Agrișul (Ribes uva-crispa. citric.laxativ[1] Vezi și • Lista fructelor Note [1] Terapia naturistă (pag. cu multe semințe. gălbuie sau roșiatică. cu gust dulce-acrișor. Se cultivă în regiuni deluroase. Este un arbust înalt de 60 .150 cm. Ecaterina D.[1] Agriș Proprietăți . Fructul (agrișa) este o bacă falsă. B2. B1.

care atinge viteze de peste 130 km/h. cască Piste de bob 1924 modifică [1]   Bobul este un sport de iarnă în care o echipă de două sau patru persoane face o cursă pe o pârtie sinuoasă de gheață într-un vehicul pe patine. vezi Bob (dezambiguizare). Cel mai înalt for Porecla Fédération Internationale de Bobsleigh et de Tobogganing Bobsled. King´s class Jucat prima oară Anii 1870 Caracteristici Contact Nu Membri ai echipei Echipe a câte 2 sau 4 persoane Mixt Categorizare Echipament Loc de întâlnire Olimpic Da.Bob 281 Bob Pentru alte sensuri. Bob Echipă de bob (două persoane) a Statelor Unite în 2010. Echipaj masculin de 4 . competiții separate Sporturi de iarnă Sanie.

împreună cu Dumitru Hubert. campionate interne de bob.Bob 282 Istorie • Bobul a apărut ca sport la a sfârșitul secolului al XIX-lea în Elveția. de la virajul 5.[4] În cele 17 participări ale României la Jocurile Olimpice de iarnă. dar toți componenții echipajului trec linia de sosire. bobul a fost un sport semi-profesionist. • Trecerea la bobul construit din fibră de sticlă a transformat bobul într-un sport al vitezei. campion național la bob în 1928 și 1931 și campion mondial la bob în 1933. însă. în Polonia). ordinea la start este dată de clasamentul ultimei Cupe Mondiale. • Dacă bobul se răstoarnă. coborârea este considerată validă. • La start echipajul împinge bobul aproximativ 50 de metri cu o viteză de 40 km/h. Cei doi au participat atunci și la proba de bob-4 persoane.Moritz în 1897. sanie și skeleton. împreună cu Petre Hristovici și Gheorghe Maftei. după care. Startul se dă. în Germania (astăzi Szklarska Poręba. Echipaj feminin de bob la Olimpiada din 2002 • Pentru cursa olimpică.500 de metri 13 curbe și 132 m diferență de altitudine și se află la Sinaia. Pârtia este. [2] În prezent. ultima porțiune a pârtiei păstrându-se încă în condiții rezonabile. Echipajul bobului României a fost alcătuit din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe (frânar). totuși. întreg echipajul (2 sau 4 persoane) urcă în interiorul bobului. [3] Bobsleigh la Sinaia Primul bober celebru din România a fost Alexandru Papană. • Primul club de bob s-a format la St. pentru a se putea organiza pe ea. Regulament • Pentru determinarea învingătorilor sunt necesare 4 manșe. [5] . Bobul în România În România există o singură pârtie de bob omologată de federația internațională de specialitate. doar Jocurile Olimpice de iarnă din 1968 de la Grenoble au adus țării noastre o medalie de bronz în proba de bob-2 persoane. omologată la nivel național. partea superioară a pârtiei (primii 500 de metri și primele cinci viraje) este distrusă. în iernile cu zăpadă. Ea are o lungime de 1. • Este un sport olimpic pentru bărbați. echipe de patru persoane din 1924 și echipe de două persoane din 1932 iar pentru femei. echipe de două persoane din 2002. bobul a fost recunoscut oficial ca sport prin înființarea Federației Internaționale de Bob și Tobogganing (FIBT). • În 1923. la Campionatele internaționale de la Schreiberhau. • Până în anul 1922. și s-au clasat pe locul 4.

care a concurat pe bobul "Leonard". la pilot de incercare (http://www.ro/articol/ziar/iasi/iarna-nu-i-ca-vara/9208/) Partia de bob din Sinaia .unstory.o paragina (http://www.[6] Placheta primită de câştigătorul din 1924 al competiţiei de bobsleigh "Cupa Arsenie". care era manevrat de un conducător. Ulterior. iar în spate cu două patine fixe.ro/Panturu---Neagoe-singurii-romani-medaliati-la-Bob-28739.ieseanul. blogspot. Astfel. 7 februarie 2006 (http://www. ediția din 1924 a cupei Arsenie a fost câștigată de domnul ing. desfăşurată la Sinaia Note [1] http:/ / en. O competiție de bobsleigh a avut loc pe pârtia din Sinaia.ziarulprahova. Miss Victor.html) Panturu . echipajul constând din doi sau trei coechipieri și un frânor.bobsleigh. prevăzută în față cu două patine mobile.com) . html) [6] Campionatele României de bobsleigh. singurii romani medaliati la Bob (http://sport.ro/stiri/valea-prahovei/3296/partia-de-bob-din-sinaia-o-paragina) De la campion la bob.rol. ski și săniuță (1924) (http:/ / restitutio-interbellica. com/ 2011/ 12/ bobsleigh-ski-si-saniuta. org/ wiki/ Bob?action=edit& section=0 [2] [3] [4] [5] Ziarul „Ieșeanul”. html) Legături externe • en Federația Internațională de Bob și Tobogganing (http://www. în data de 19 ianuarie 1914.com/de-la-campion-la-bob-la-pilot-de-incercare.Bob 283 Precursorul bobului Precursorul bobului se numea bobslei (din engleză bobsleigh) și era o sanie joasă și îngustă. dirijată cu ajutorul unui volan. de la Cercul Peleș. wikipedia.Neagoe. pe această pistă s-a organizat "Cupa Arsenie".

Chimen (Carum carvi) este o plantă bianuală din familia Apiaceae. nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții ideale și pentru a produce fructe aromate. carvi Nume binomial Carum carvi L. Are. . uscate. ca și chimionul.Chimen 284 Chimen Chimen Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Carum C. care crește în Europa și în vestul Asiei în soluri argiloase.

în special pâinea de secară. hemoroizii (pulbere de semințe de chimen). un exemplu fiind varza acră. care provin de la uleiurile aromatice conținute. De la chimen se folosesc în general fructele sau rădăcina. Fructele de chimen. Tratamente naturale pe bază de chimen Chimenul este foarte apreciat în terapeutica naturistă datorită proprietăților lui de a regla funcțiile stomacului. dismenoreea. care cresc pe tulpini de 20-30 cm. de culoare albă sau roz. Chimionul este utilizat ca și condiment cu preponderența în Africa de Nord. Uleiul din semințe de chimen este folosit ca ingredient în săpunuri. Infuzia preparat din semințe de chimen este folosit pentru calmarea colicilor intestinale. cu frunze fin ramificate. precum și în diverse alte feluri de mâncare. pe de altă parte. în special pe internet. Pețiolul florii are 40-60 cm. Chimenul (în engleză caraway) nu este același lucru cu chimionul (Cuminum cyminum. chimenul era utilizat la vindecarea răcelilor și durerilor de stomac. vestul Chinei. în special aparținând bucătăriilor din Europa Centrală și Scandinavia. este folosit la condimentarea brânzeturilor. Orientul Mijlociu. sau la prepararea supelor și cremelor de legume în special în Europa Centrală și Scandinavia. mâncăruri gătite la cuptor. Cu mult timp înainte. Semințele de chimion sunt mai iuți. mai deschise la culoare și mai mari decât fructele chimenului. Este incorect și foarte mulți fac această confuzie în diverse publicații. asemănătoare cu ale anasonului. Ceaiul de semințe de chimen se recomandă pentru tratarea afecțiunilor menționate anterior. Akvavit și câteva alte lichioruri conțin de asemenea chimen. fiind și un antiinflamator intestinal. iar de la chimion se folosesc atât semințele cât și fructele. Cataplasmele cu semințe de chimen fierte ajută la tratarea sânilor inflamați și umflați. iar florile sunt mici. În una dintre nuvelele cuprinse în Oameni din Dublin de James Joyce. colicile intestinale. astăzi el are întrebuințări multiple: tratează anorexia. . Este folosit și pentru a aroma brânzeturile cum ar fi havarti. în engleză cumin). de aproximativ 2 mm lungime. Cuba și nordul Mexicului. Chimenul este de asemenea folosit în lichioruri. bronșita. loțiuni si parfumuri. Cultivarea și utilizările Fructele au un miros și gust puternice. reglează menstruația și elimină viermii intestinali. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună. a cărnii. sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine. Planta preferă locațiile calde. un personaj mănâncă fructe de chimen pentru a-și ascunde mirosul de alcool al respirației. întregi sau măcinate. Chimenul. însorite și solul bine drenat. India.Chimen 285 Descriere Planta are un aspect similar cu cel al morcovului.

Hippophae rhamnoides Cătină albă Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Elaeagnaceae 'Hippophae' H.Gernot Katzer's Spice Pages. eu/ LexUriServ/ LexUriServ. uni-graz. htm http:/ / www. ro/ articole/ chimenul-si-chimionul. vezi Cătina (dezambiguizare). rhamnoides Nume binomial . html http:/ / www. europa. ro/ plante-medicinale/ c/ chimen-carum-carvi. Tratamente naturale de baza de chimen [4] Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / eur-lex. do?uri=CELEX:52008XC0530(07):RO:HTML http:/ / www.Chimen 286 Legături externe • • • • Note explicative ale Nomenclaturii Combinate a Comunităților Europene [1] Chimenul și chimionul [2] Caraway [3] . html Cătină albă Pentru alte sensuri. bioproduct. at/ ~katzer/ engl/ Caru_car. sanatatecuplante.

galben-ruginii. de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. liniar-lanceolate. Frunzele și scoarța arbustului are conținut mai mare de sitosferol și tocoferol. calciu 211. de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate. B1. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. etc. de până la 6 cm lungime.5-10%) microelemente (dintre care amintim fosforul 194. calciu. potasiu 165. zeaxantină. Florile. vitamina P. cele masculine grupate în fluorescențe globulare. taraxantină. betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov). Fructul conține: • • • • • • • • • • • • • • substanță uscată (15-20%) zaharuri (0.Cătină albă 287 Hippophae rhamnoides L. B6. acid palmitoleic (1%). Alte vitamine prezente în fruct sunt A.9%) proteine (1. sunt mici și apar înaintea frunzelor. Face fructe "false". fier 13. păroși. fier si sodiu. vitamina F 8mg%. magneziu. are scoarța brun-închis care se transformă în ritidon brăzdat. vitamina B1-B9 cantitatea lor variază intre 360-2500mg/100g fruct) 18 amino acizi esențiali acizi grași esențiali (80-90%) Dintre acizi esențiali amintim: acidul oleic (1%). Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decat măcesul și de 10 ori mai mult decat citricele. cu nervură mediană evidentă. B9. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. ect. în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Frunzele sunt lanceolate. magneziu 186. cele mascule. potasiu. fitosteroli. sesile.1 mg %. iar cele feminine în raceme. vitamina E 16 mg%. ramuri laterale cu spini numeroși și puternici. cenușu-argentii. Face lujeri anuali solzoși. acid heptadecanoic (1%). acid linoilei (3%). flavonoide (1.α și β cateron. Arbustul fructifică numai 4-5 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic.5%). acid ascorbic. ovoide. sodiu 2.84mg%) vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% . vitamina K. acid malic.). portocalii cu un sâmbure foarte tare. în silvicultură. Descrierea speciei Frunzele sunt întregi. iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale.4 mg% . Păstrarea . criptoxantină. cu gust amărui. lungi de 5-10 mm și late de 4-8 mm. au 2 sepale și 4 stamine. acid erucic (1%). vitamina D 20mg%) vitamine hidrosolubile ( vitamina C.5-4%) pectine (0. cărnoase. licopen . acid pantotenic (1. Semințele mai conțin acizi grași nesaturați ( cu legături duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic și linolenic. kantofilă. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară. este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase. acid succinic.1%. E. F. Cătina albă. fitofluină. tocoferoli. iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile în mediu alcalin. B2. cu muguri mici.8%) celuloză (0.5%) acizi organici (1. alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. uleiuri complexe. microelemente ca fosfor. După cum bine se știe vitaminele liposolubile sunt instabile în mediu acid. K. drupe de 6-8 mm.2%) ulei deosebit de complex (8-12%) β-caroten (3.14-0. dioice.05-0. cunoscută īn unele părți și sub numele de cătină de rāu sau simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L. P.8 mg%. Fructele sunt ovoide sau globuloase. Face flori unisexuat-dioice. Planta crește până la 2-5 m. acid maleiuc.5) polifenoli și tananți.8 mg%. Mai regăsim celuloza.

în stare crudă u gust acru-astringent.și avitaminoze. De aceea majoritarea preparatelor nu au același conținut ridicat în vitamine ca fructul în sine. C. Mircea Alexan. în anemie și convalescență. carotenoide.„Ghidul plantelor medicinale uzuale”. Se poate utiliza și infuzia 2-3%. Evenimentul zilei Cătina. București 1992. marmeladă etc. datorită complexului vitaminic pe care-l conține. o plantă-minune [1]. folosind 2-3 ceaiuri pe zi. având în același timp și o acțiune tonică. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. PP. selene. deoarece ajută organismul vitaminizandu-l.Cătină albă acestor vitamine se explică prin existența unor mebrane unidirecționale. pag. cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri. cât și uscată. siropuri. 118 • Ing. 17 Iulie 2007. Ștefan Manea „Cătină și ulei de cătină” Legături externe • • • • • Cătina. B2. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor. acid folic. natlife. sanatatecuplante. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo. Principii active : vitaminele B1. Acțiune farmacologică : tonifiant general. Liviu Cojan. Editura științifică. România liberă Efectele benefice ale sucului de cătină [3]. fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Carmen Alexan . Galerie foto Bibliografie • Florentin Crăciun. una dintre cele mai rentabile plantații [2].ro Tratamente naturale folosind cătina [5].ro Cătină [4].ro . Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural. se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger. 4 martie 2012. 288 Întrebuințări Se întrebuințează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă.

ro/ 2011/ 10/ sucul-de-catina-sanatate-curata/ http:/ / selene. ro/ bani-afaceri/ companii/ catina-una-dintre-cele-mai-rentabile-plantatii-101243. html http:/ / www. . natlife. ro/ plante-medicinale/ c/ catina. latină: Atriplex hortensis) este numele dat mai multor specii de plante anuale erbacee din familia Amaranthaceae. Loboda (sau Spanacul francezului. ro/ detalii/ stiri/ catina-o-planta-minune-969589.Cătină albă 289 Referințe [1] [2] [3] [4] [5] http:/ / www. html Lobodă Atriplex hortensis Clasificare științifică Regn: Ordin: Familie: Plantae Caryophyllales Amaranthaceae Subfamilie: Chenopodioideae Gen: Specie: 'Atriplex' ''A. ro/ articole/ catina http:/ / www. hortensis'' Nume binomial ''Atriplex hortensis [1] . html http:/ / www.L. sanatatecuplante. romanialibera. evz.

(http:/ / www. gov/ cgi-bin/ npgs/ html/ taxon. pl?6017)”. ars-grin. Beltsville Area. Agricultural Research Service. vă rugăm să o corectați. Accesat la 23 March 2008. .Lobodă 290 Note [1] „ Taxon: Atriplex hortensis L. United States Department of Agriculture. Lobodă Lăptucă Lăptucă poate fi: • Salată • Păpădie Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. . Germplasm Resources Information Network (GRIN). Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol.

epigram: . Termenul „Ochiul-boului” se poate referi la: • Sinonime: bumbișor. • „Callistephus chinensis” (ochiul boului. romaniță neadevărată. steluța. com/ english/ dictionary. Frunzele bazale sunt pețiolate. • Planta .„Ochiul boului” de Emil Felician. plante florifere. (Surse: „ Dictionar Roman-Englez ([1])”) • Pasărea . Legături externe • „măzăriche [1]” la DEX online Referințe [1] http:/ / dexonline. spilcuță.Ochiul-boului crește pe câmpuri. lăptucul-oii. pitulice. spatulate. steliță.Descriere: 100 cm inălțime.Ochiul-boului / Troglodytes troglodytes (pănțăruș) familia Troglodytidae. inflorescența cu flori involte cu un singur rând de petale. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol.Măzăriche 291 Măzăriche Măzărichea este o formă de precipitație solidă care cade sub formă de grăunțe de gheață aproape sferice al căror diametru nu depășește 5 mm. dictionare. romaniță nemirositoare. Patria acestei specii este China și Japonia. înflorind în iulie-august. spânz. vă rugăm să o corectați. • Poezie . Este anuală. ro/ definitie/ măzăriche Ochiul-boului Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. codobatură. piciorul-cocoșului. margaretă. Vezi și • Nume alternative românești de plante Referințe [1] http:/ / www.are floarea de forma globuloasă. cam o dată cu mușețelul. prundaș. ruji de toamnă) . htm . dealuri pustii și la munte. prundar. Măzărichea ia naștere prin sublimarea vaporilor de apă în jurul cristalelor de gheață. compactă. granat. cinci-degete.

Poate atinge inaltimea de 2 m.Peliniță 292 Peliniță Peliniță Artemisia annua Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Artemisia A. Frunzele sale sunt lungi și verzi. Descriere generala Pelinița este o plantă perenă. anua Nume binomial Artemisia anua L.net [3] Charity that trains people in the Tropics to cultivate Artemisia annua and to use their harvest in the form of tea to treat malaria and other diseases. as practiced in China for centuries. Pelinița (Artemisia annua L. Legături externe • Scientific information about the plant [1] • University of Washington article regarding anti-cancer properties [2] • Anamed.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. • Distribution of Artemisinin in Artemisia annua [4] • Project to improve artemesinin yield at the University of York (UK) [5] . Fructul este o achenă. Florile sunt galbene și au un miros plăcut. Înflorește în iunie-august.

hort.Peliniță 293 Referințe [1] [2] [3] [4] [5] http:/ / www. asp?articleID=21792 http:/ / www. crescentbloom. htm http:/ / uwnews. com/ Plants/ Specimen/ AO/ Artemisia%20annua. anamed. org/ uweek/ uweekarticle. html http:/ / www. ac. farfara'' Nume binomial ''Tussilago farfara'' L. . uk/ org/ cnap/ artemisiaproject/ Podbal Coltsfoot Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Asterales Familie: Asteraceae Gen: Specie: 'Tussilago' ''T. purdue. net http:/ / www. Podbalul (Tussilago farfara) este o plantă medicinală din familia Asteraceae. york. edu/ newcrop/ proceedings1996/ V3-578.

(Antodiu sau calatidiu . pe malul apelor. sanguinea'' Nume binomial .inflorescență specifică plantelor). tulpina este florieră lânos-păroasă. Frunzele de la baza tulpinii au limbul aproape rotund. adânc corodat.Podbal 294 Descriere Este o plantă pernă erbacee. 50-300 mm. râpoase. în antodiu. prin locuri umede. Florile sunt galbene. acoperită de scvame alungite. Are cca. Sânger Ramură cu fructe Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Angiospermae Clasă: Ordin: Familie: Gen: Subgen: Specie: Eudicots Cornales Cornaceae Cornus Swida ''C. vezi Sânger (dezambiguizare). Fructele sunt achene. Sânger Pentru alte sensuri. roșiatice. Răspândire Crește pe coastele erodate. Tulpina crește primăvara timpuriu înainte de dezvoltarea frunzelor.

Frunzele sunt opuse și au 4–8 cm lungime și 2–4 cm lățime. Rubus idaeus. Florile sunt hermafrodite și mici. Ovarul este situat în interior.[4] Cornus sanguinea Lăstarii drepți produși de plantă pot fi folosiți ca bastoane. produse în grupuri de 3–5 centimetri în diametru.Planta este. Crataegus monogyna. Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică. în special în zonele umbrite și ravene. În zonele mai reci. Soiurile de grădină sunt adesea numite „foc de iarnă”. avea asupra sa săgeți făcute din sânger. de multe ori cultivată în grădini organice și permacultură pentru a preveni daune la culturile de livadă.[5] . Descriere Este un arbust cu frunze căzătoare. ele sunt acoperite de puf. sunt verzi pe partea superioară și mai palide pe partea inferioară. Sângerul (Cornus sanguinea) este un arbust nativ din cea mai mare parte a Europei și Asiei de Vest. Prunus spinosa. care atinge 2–6 metri înălțime. Malus sylvestris. Arcașul preistoric cunoscut sub numele de Ötzi „Omul Ghețurilor”. Floarea are patru stamine care sunt doar cu puțin mai scurte decât petalele și ies puțin mai sus. frigărui sau săgeți.[3] Ecologie El preferă căldura moderată în locuri însorite. ele au 5–10 milimetri în diametru.Sânger 295 ''Cornus sanguinea'' L. acesta crește la nivelul mării. acesta apare și în nordul și sudul Angliei. Aria sa naturală acoperă cele mai multe zone din Europa și Asia de Vest. Fructele sunt consumate de către unele mamifere și mai multe păsări. Rubus ulmifolius etc). inclusiv pentru Lepidoptera care este purtător al moliei Coleophora anatipennella. de multe ori alcaline. astfel. Acesta este larg răspândit ca plantă ornamentală. cu patru petale alb-crem.[1][2] Fructul este sferic și negru și are 5–8 milimetri în diametru. Acesta are nevoie de soluri ușoare. Acesta crește la marginea pădurilor sau zone cu păduri în regenerare sau cu alte specii de arbuști spinoși (de exemplu: Clematis vitalba. Utilizare Frunzele asigura hrana pentru unele animale. acesta conține o singură sămânță. descoperit în 1991 la granița dintre Italia și Austria. au o formă ovală alungită. deși acesta poate tolera umbra și în mai multe zone din sud crește în munți. Se înmulțește prin semințe și butaș. cum ar fi Scandinavia. cu ramuri și crengi verzui-brun. Multe păsări le găsesc irezistibile și le preferă în „dauna” fructelor cultivate de către om. și sunt polenizate de insecte. Este deosebit de abundent în malurile cursurilor de apă. deoarece frunzele se colorează în portocaliu-galben toamna și apoi după ce cad se colorează în roșu.

com/ trees/ cornus_sanguinea. org/ database/ plants.org/user/Plant.Sânger 296 Referințe [1] Schütt et al. Accesat la 09 iunie 2009. pfaf. 1996-2008.de/baumdetails. php?Cornus+ sanguinea)”. Plants For A Future.: Enzyklopädie der Sträucher.pfaf. 2009.baumkunde.php?baumID=0189) • de Beschreibungen mit Bildern (http://www. Gardening Express. first-nature. co.forst.Dogwood (http:/ / www.tu-muenchen. gardeningexpress. 2009. .de/EXT/LST/BOTAN/INSTITUT/LANG/ KNOS/HABIT/corsan. Accesat la 09 iunie 2009. . .Dogwood (http:/ / www. S. 354 [3] „ Cornus sanguinea (http:/ / www. sativus Nume binomial Crocus sativus Linné . Accesat la 09 iunie 2009. asp?ProductID=972)”. uk/ ProductDetails. S. First nature. 65 [2] Hecker: Bäume und Sträucher.html) Șofran Șofran Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Asparagales Iridaceae Crocus C. [5] „ Cornus sanguinea .aspx?LatinName=Cornus sanguinea) • de Informationen mit Bildern (http://www. [4] „ Cornus sanguinea Midwinter Fire (Winter Beauty) . Legături externe • de Beschreibung in Plants for a Future (http://www. asp)”.

Plantele încep să înflorească în septembrie. care pot fi recoltați. Cuvântul "azafran" (condiment în spaniolă) provine din za'faran din arabă. . dar câmpuri de șofran se pot vedea și în Iran sau China. argilos. Așezați ghivecele într-un loc rece. Un ghiveci cu diametrul de 25 cm este potrivit pentru 6 bulbi. din care se poate extrage condimentul șofran.Șofran 297 Șofranul (Crocus sativus) este o plantă mediteraneană. Solul trebuie să conțină humus și să fie bine arat. Se recomandă ca noi plante să fie cultivate la fiecare 3-5 ani. Mai târziu se formează noi bulbi. Deoarece șofranul rezistă numai în regiunile calde. În primul an. Zona plată de la Toledo la Albacete oferă condiții optime: climă moderată. pe care se prinde și încolțește polenul). Prețul său ridicat se datorează faptului că pentru 1 kg de condiment trebuie recoltat cel puțin 100. care înflorește primăvara Zona de creștere Foarte important este ca locul să fie cald și însorit. Frunzele sale sunt lungi și înguste. sol bogat. precipitații adecvate. Arabii au adus șofranul în peninsula Iberică în sec. Stigmatele roșii conțin uleiuri esențiale. Aveți grijă să îi plantați destul de adânc. substanțe amărui și colorant galben. pentru a fi protejați de îngheț. roșii. Cultivare Puteți alege plantele tinere sau bulbi. Florile sunt violete. planta produce flori albastre-violet. se recomandă să scoateți bulbii toamna și să îi plantați în givece. plantele trebuie lăsate să se usuce. Fructele sale sunt mici si albe. Șofranul galben era considerat un simbol al luminii. cresc în același timp. X. Specii similare Șofranul aparține acelorași specii ca și tipurile de șofran obișnuit de grădină. perenă. cu ovare lungi. uleiuri aromatice. frunzele care cresc se vor ofili în timpul verii. Stigmate de şofran șofranul este cultivat în Spania (La Mancha) și Grecia. uneori nisipos. dar ferit de îngheț. precum și numeroase alte substanțe cu utilizări în medicină și alimentație.40 cm în înălțime. Originile și le are în Orientul mijlociu. Aceștea nu trebuie să putrezească așa că ametecați pământul cu nisip și fiți atenți ca apa să se scurgă fără dificultăți. Frunzele. cu linii purpurii. În Europa. Din septembrie până în noiembrie. iar maurii l-au transportat în Spania. care sunt asemănătoare firelor de iarbă.000 de stigmate (partea superioară a pistilului. În acest moment. astfel încât vârfurile să fie abia vizibile. cultivată. de aceea hainele conducătorilor erau vopsite cu această culoare. chiar și acum poate fi gasit la aceste popoare. ce poate atinge 30 . Caracteristici Șofranul este plantă erbacee. Bulbii trebuie acoperiți cu vreascuri sau compost. după ce au fost udate bine. Origine Șofranul a fost întotdeauna cel mai scump condiment din lume. Crește din tulpini subpământene (rizomi) și aparține speciei Crocus.

. înviorează spiritul. Eduard al III-lea impune fermierilor englezi cultivarea plantei.condiment Spania exportă șofran din sec XIV. În 1838 în America agenda medicală arăta că "în doze mici. Chaucer sau Shakespeare. orez. Efecte terapeutice Condimentul întărește inima și ajută împotriva anemiei și a problemelor cauzate de suprasolicitarea organismului. poate provoca avorturi spontane. O Dulcinee este aleasă regina sărbatorii. iar Don Quijote și Sancho Panza. cultivat în straturi sau în ghivece. în Italia pentru risotto. În homeopatie. Cleopatra îl folosea în preparatele sale cosmetice. Spania este sărbătoarea încheierii culesului. În Franța este indispenabil pentru bouillabaisse. Înflorește toamna târziu. conferindu-le în același timp o culoare foarte plăcută. Sosurile și pâinea au un gust mai plăcut datorită lui. Fenicienii dedicau prăjituri cu șofran zeitei Astarte. Este considerat în același timp un afrodisiac. Stigmatele roșiatice trebuie puse la uscat după recoltare și depozitate în cutii închise. Hippocrates. zdrobiți fibrele de șofran într-un mojar. Înainte de utilizare. azi deține 70% din piața mondială. mai ales în Orient. SUA. Utilizări Arabii. dar trebuie folosit totuși cu moderație. din cauza gustului amărui. la care iau parte localnicii dar și oameni veniți din toata Spania sau turiști. îl folosesc la aromatizarea mâncarurilor din miel. oaie. este utilizat pentru relaxare și împotriva depresiei. Istoria șofranului . numită aici "crockers". Bulbii și pudra de șofran se pot achiziționa din piețe și supermarketuri.. Dacă se depășește totuși doza recomandată. pui.. Kuweit.Wikipedia:Citarea_surselor Scopuri decorative Șofranul arată foarte bine în grădini.cum ar fi paella -. Plinius cel Bătrân. cei mai mari consumatori de șofran. Era un articol valoros cu secole înainte și în Persia. • • • • • Aromatizant Stimulator digestiv Purgativ Întaritor Afrodisiac Gastronomie Șofranul se utilizeară la condimentarea supelor de pește și a felurilor pe bază de orez .Șofran 298 Recoltare Stigmatele (organ femeiesc) plantei Crocus sativus trebuie rupte la câteva ore de la înflorire altfel ea se ofilește repede. Țări ce importă șofran: Arabia Saudită. transformându-le în pudră. fortificând uterul și ameliorând durerile provocate de menstruație. Șofranul este menționat de Homer. În evul mediu." Ultima duminică din luna octombrie în regiunea La Mancha. Șofranul se află în compoziția mai multor medicamente naturiste. Fragmente mici de șofran s-au găsit și în mumiile egiptene. în costume de epocă își fac apariția triumfală. în Spania pentru paella.

. vezi Tei (dezambiguizare). în Asia (unde majoritatea diversității speciilor este găsită). Tei Clasificare științifică după Morton Arboretum Regn: Subregn: Plantae Spermatofite Angiosperme Încrengătură: Eudicots Clasă: Ordin: Familie: Gen: Rosids Malvales Malvaceae Tilia Teiul. Speciile de Tilia constau în copaci foioși. cu frunze străbătute de nervuri și anvergura de 6-20 cm și flori cu sămânță dicotiledonată. sau Tilia. Europa și estul Americii de Nord. ajungând de la 20 la 40 m înălțime. Numărul exact de specii este incert deoarece multe dintre ele hibridizează spontan. nativi zonelor temperate a emisferei nordice. atât în sălbăticie cât și cultivate. este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori.Tei 299 Tei Pentru alte sensuri.

Carmen Alexan . rotunde. Simbol în literatura română Teii joacă un motiv literar semnificativ în mai multe poezii scrise de cel mai faimos poet romantic român. Deasupră-mi teiul sfânt Să-și scuture creanga. iar pe fața inferioară se observă nervuri proeminente. Bibliografie • Florentin Crăciun. Mihai Eminescu. 128 . Avand o actiune usor deprimanta asupra sistemului nervos central. Editura științifică. concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui.Tei 300 Frunze Frunzele sunt lung-pețiolate.Ghidul plantelor medicinale uzuale. uneori și mai multe. 5 petale.ceaiul din flori de tei poate fi utilizat in scopuri terapeutice. așezate pe un peduncul comun. Fiecare floare este formată din 5 sepale care cad în momentul înfloririi. un citat din poezia sa. plăcut mirositoare. de culoare verde-galbuie. Spre exemplu. București 1992. în număr de 2–10 pe ram. cu o bractee lungă în formă de limbă. Fructul Fructul este o nucă de formă sferică sau ovală de dimensiuni mici. Aria de răspândire Este răspândit prin pădurile din regiunile deluroase până aproape de zona muntoasă. teiul este un arbore cu flori Florile Florile. ascuțite la vârf. sunt alb-gălbui. pag. numeroase stamine și un ovar globulos. „Mai am un singur dor”: Pătrunză talanga Al serii rece vânt. Mircea Alexan. Sunt des folosite la prepararea infuziilor de ceai.

Anthemis 301 Anthemis Anthemis Anthemis tinctoria Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae ''Anthemis'' L. 1753 Specii Listă specii Anthemis este un gen de plante din familia Asteraceae. printre care și următoarele: • Anthemis altissima • Anthemis arvensis . 100 de specii. ordinul Asterales. Caractere morfologice • Tulpina • Frunza • Florile • Semințele Specii Sunt cca..

Anthemis • • • • • • • • • • • • • • • • • Anthemis austriaca Anthemis carpatica Anthemis cinerea Anthemis cotula Anthemis cretica Anthemis glaberrima Anthemis haussknechtii Anthemis macedonica Anthemis marschalliana Anthemis melampodina Anthemis nobilis (sau Chamaemelum nobile) Anthemis punctata Anthemis rosea Anthemis sanci-johannis Anthemis secundiramea Anthemis styriaca Anthemis tinctoria 302 • Anthemis triumfetti • Anthemis tuberculata Note Busuiocul cerbilor Busuiocul cerbilor Mentha pulegium Clasificare științifică .

1753 Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) este o plantă erbacee din familia Lamiaceae. Legături externe • Integrated Taxonomic Information System: Mentha pulegium [1] • Enciclopedia condimentelor: Menta piperată [2] Referințe [1] http:/ / www. piperitonă). Conține tanin și uleiuri volatile (pulegonă. În popor se utilizează și ca insecticid împotriva puricilor.. ro/ index. php?module=fisaCondiment& cid=120 . datorită aromei puternice de mentă a frunzelor sale.Busuiocul cerbilor 303 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Lamiales Lamiaceae 'Mentha ' M. nordul Africii și vestul Asiei. o substanță toxică volatilă care stimulează activitatea uterului. una din speciile de mentă ale florei spontane din Europa. Este cultivată în unele zone ca plantă aromatică. Uleiul esențial extras din plantă se folosește în aromoterapie. Este bogat în pulegonă. Medicina populară folosește planta pentru efectul emenagog și abortiv. condimenteweb. pulegium Nume binomial Mentha pulegium L. gov/ servlet/ SingleRpt/ SingleRpt [2] http:/ / www. itis. mentonă.

Tulpina este erectă. pubescentă glandular. cu rădăcina pivotantă. Acestea au pe margine flori ligulate. Cele inferioare sunt invers lanceolate. Florile sunt grupate în antodii terminale. sunt fertile). cu diametrul de 3-5 cm. Tulpina și frunzele sunt lipicioase.. cu marginea întreagă. erectă. 15-40 la populațiile locale și 60-500 la soiurile cu inflorescențe involte (. foliată. iar spre partea superioară sunt din ce în ce mai înguste și mai mici. din centrul inflorescenței. bogat ramificată. întregi. Frunzele sunt sesile. cu 5-25 ramificații. lungă de cca. fertile. Tulpina este ierboasă. alterne.. sterile (gălbenele fac excepție de la regula familiei Asteraceae la care florile tubuloase. alb-gălbuie. rotunjite la vîrf. lungi până la 18-20 cm. În centrul inflorescenței se găsesc florile tubuloase. de culoare verde-viu. ordinul Asterales. câte 20-50 la o plantă. hermafrodite. de aceeași . glabre.Calendula 304 Calendula Calendula Calendula officinalis Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae ''Calendula'' L. 20-25 cm și groasă până la 1 cm. sesile.bătute"). rar bienale. Morfologie Articol principal: Gălbenele. Gălbenelele sunt plante anuale. Frunzele sunt alterne. cu talia de 20-40 (uneori pînă la 80) cm. Procentul de flori ligulate (care interesează în primul rând pentru valorificare) din întreaga inflorescență este între 20 și 45% în funcție de soi. 1753 Specii Listă specii Calendula este un gen de plante din familia Asteraceae.

Carotenoide. • GONCEARIUC MARIA. UBB Cluj-Napoca. C. MIRCEA TĂMAȘ. algeriensis Boiss&Reut. C. gracilis DC. hilimică. crăițe.. filimică. salunii. lipide și alți compuși biologic activi în Calendula officinalis L. floare galbenă. ISBN 978-973-751-463-9.2 (8-15) g. C. sălunină. Mircea Alexan. macranta Tin&Guss. rujnică. lazemaire. Risoprint Cluj-Napoca. gălbenioare.. Florentin. fetișcă. rujulițe. 1. DAN I.. Repartizarea principiilor active în inflorescențele de Calendula officinalis L. arvensis L. de cca. sinilii.. stâncuță... C. C. Editura Tipo Moldova.. 2001. Vol. maritima Guss. 1988.. 73-78. ISBN 978-9975-9814-2-2. caracalensis Vass. ROȘCA. LEON MUNTEAN. tripterocarpa Rupr. năcoțele. rușnici.. Plante utile pentru grădina dumneavoastră. 2006. În Clujul Medical – Revistă de Medicină și Farmacie.. Plante medicinale și aromatice cultivate. rușulițe. căldărușe. ISBN 973-8900-18-2. Polenizarea este alogamă. 928 p. • FĂLTICEANU MARCELA. NECULAI MUNTEANU. C. DUDA. ogriștene. rujinele. 2008. Bibliografie • CRĂCIUN.. rujinei. 226 p. C. MMB este. . vâzdoage.. • MUNTEAN LEON S. p.. 2007. Carmen Alexan. fulgida (Rafin. tomentosa Murb. palaestina Boiss. C. • TĂMAȘ. cilimine. Denumiri populare În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance. cilimică. C. gălbenare. C. rușori. coconițe. calinică. Ghidul plantelor medicinale uzuale.Mey. rujmică. 10. ochi-galbeni. aegiptiaca Desf. cilimini. roșiori. roșuliță.. C..)Ohle și ssp. năcoțele. pachysperma Zoh. rătăiși. LXX. entomofilă. ADRIANA MEȘTER. C. C. suffruticosa Vahl. rusculițe. dintre care: C. SIMION FLORIAN. chilimiche. Teză de doctorat. în medie. filimini. ochișele. călincă. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. Academia de Științe a Moldovei. hilimică. cu mici țepi pe suprafață. • PINTEA ADELA. felimică. persica C. C. calce. C. 1997. ssp. salomie. officinalis L. flori oșenești. roșioară. cuprinde cca 20 specii. rujinele.A. C. VÂRBAN. roșioare. silinii. SORIN MUNTEAN.Calendula culoare ca și cele ligulate sau maronii. stellata Cav. flori galbene. tătăiși.. 305 Specii Genul Calendula L. filimină. MARCEL M. ruginele. salomie.. gălbioare. ochiul boului. M. Ed. bicolor Rafin. C. stîncuțe. ruguliță. București. Fructele sunt achene curbate în formă de seceră sau barcă arcuită care formează niște inele (de unde și denumirea în limba germană “Ringelblume” = floare cu inele). gălbănușe. Nr. Tratat de plante medicinale cultivate și spontane. DORINA TÂRNOVEANU. marocana Ball. M.. silunini. gracilis DC. filincică. hloare.

cu un diametru de 6 . mai rar ajunge să aibă 30 de m.5 cm.7 cm. Morfologie Cireșul este un arbore ce atinge înălțimea de 15 . Florile. denumire care datorează faptului că cireșele sunt o hrană preferată de păsări. o floare având un diametru între 2. tulpinile tinere au la început scoarța netedă urmând ca apoi scoarța să devină zgrunțuroasă. zimțate pe margini și ascuțite la capăt. cu nuanțe de la roșu spre galben până la negru. sunt grupate frecvent câte două sau câte patru.5 . Fructele pot fi de culori diferite. în mijlocul fructului cărnos se află un sâmbure rotund.20 m. Coaja cireșului este friabilă de culoare cenușiu roșcată.9 .25 mm. este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus familia Rosaceae. crengile sunt în general scurte și groase. Cireșul (Prunus avium).15 cm. Frunzele sunt de formă oval alungită. avium Nume binomial Prunus avium L.5 . Termenul avium provine din cuvântul latin avis . cu mărimea de 7 .Cireș 306 Cireș Prunus avium Cireș (Prunus avium) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunus P.pasăre. Pomul are o coroană circulară. sferică. de culoare albă. Lungimea frunzelor este între 6 .3. iar lățimea de 3. ele fiind de formă sferică sau elipsoidală.

de . avium (cireșul sălbatic) • Prunus avium subsp. Transcaucazia până în nordul Iranului. floraweb. xsql?suchnr=4582& [2] http:/ / www. de/ pflanzenarten/ artenhome. spre est linia care unește localităție Minsk. floraweb. [1] In: FloraWeb.Cireș mm. spre sud Asia Centrală de sud. juliana Vezi și • Lista fructelor Legături externe • Cireș. Caucaz. Turcia. Voronej și Rostov.de [2]. duracina • Prunus avium subsp. Referințe [1] http:/ / www. 307 Areal de răspândire Cireșul în forma sălbatecă ca areal natural este răspândit în regiunile submeridionale și temperate din Europa. Limita de nord în Europa fiind paralela de nord de 54°. regiunea de est din America de Nord și Asia de Sud. Kursk. Prin cultivare de către om apare acum în Africa de Nord. Sistematică • Prunus avium subsp.

Folosire Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor (fiind foarte apreciată și de mistreți. vezi Ghinda (dezambiguizare). Ghinde scoţiene Quercus ithaburensis ssp.Ghindă 308 Ghindă Pentru alte sensuri.macrolepis . Ghindele stejarului pot fi amare (Quercus ilex subsp. Deasemenea se fabrica si o băutura din ghinde. Este o formă de achenă. Au existat triburi preromanice in peninsula Iberică care obțineau făină din ghinde. și chiar la unele piese de mobilier sau "bibelouri" rustice. alături de jir) sau a caprinelor. ilex) și ghinde dulci (Quercus ilex subsp. ballota). fructul se mănâncă crud sau prăjit. În zonele unde există o tradiție în consumul de ghinde. Ghindele sunt utilizate și la confecționarea de coliere și păpuși pentru copii. Fruct de stejar.

Gulia 309 Gulia Gulia se poate referi la: • Gulia. vă rugăm să o corectați. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol. Hieracium Hieracium Hieracium caespitosum Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae ''Hieracium'' Specii Listă specii Hieracium este un gen de plante din familia Asteraceae. ordinul Asterales. Suceava Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Dâmbovița • Gulia. .

ordinul Asterales. București. Editura Științifică și Enciclopedică . . 1989 Liatris Liatris Liatris spicata Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae ''Liatris'' Specii Listă specii Liatris este un gen de plante din familia Asteraceae. Dicționar dendrofloricol.Hieracium 310 Caractere morfologice • Tulpina • Frunza • Florile • Semințele Note Bibliografie • Milea Preda.

Ca și alți membri ai acestui trib. Dicționar dendrofloricol. 1989 . Trilisa [2] și Carphephorus. Gay-pene sau Buton snakeroot) este un gen de plante ornamentale din familia Asteraceae.prairie blazing star Liatris savannensis Liatris spicata -dense blazing star Liatris squarrosaEarl's blazing star Liatris squarrulosa . inclusiv Schinia gloriosa. de exemplu. [2] Liatris este strâns legată de Garberia din Florida.rough gayfeather Liatris bracteata Liatris chapmanii Liatris cokeri Liatris compacta Liatris cylindracea .dotted blazing star Liatris pycnostachya . [1] Liatris specii sunt utilizate ca alimente plante de larve de Lepidoptera unele specii.dwarf gayfeather Liatris odoratissima . București.southern blazing star Liatris tenuifolia Florida blazing star Liatris tenuis Liatris virgata Note Bibliografie • Milea Preda.pinkscale blazing star Liatris elegantula Liatris garberi Liatris gholsonii Liatris glandulosa Liatris gracilis Liatris graminifoliagrass-leafed blazing star Liatris helleri Liatris hirsuta Liatris laevigata Liatris lancifolia Liatris ligulistylis . Editura Științifică și Enciclopedică . [1] o parte din lista speciilor: Liatris acidota Liatris aestivalis Liatris aspera .Ontario blazing star Liatris cymosa Liatris elegans . Liatris este în subtribe Liatrinae împreună cu. [1] Aceste plante sunt folosite ca un popular pentru buchete de flori de vară. floarea șefii au florets disc și nu cu raze florets. deoarece acesta din urmă este un arbust și are o altă karyotype. dar pot fi deosebite.deerstongue Liatris ohlingerae Liatris oligocephala Liatris patens Liatris pauciflora Liatris pilosa Liatris provincialis Liatris punctata . supraviețuitor de iarnă sub formă de cepe. și Bahamas. Schinia sanguinea (ambele din care hrana pentru animale exclusiv pe genul).meadow blazing star Liatris microcephala .Liatris Liatris (nume comun: aprins-star. Ele sunt perennials. [3] [modifică] Specii Există 37 de specii de Liatris. 311 Caractere morfologice • Tulpina • Frunza • Florile • Semințele Specii Clasificarea este în Liatris trib Eupatorieae din ASTER familie. Mexic. Schinia tertia și Schinia trifascia. native în America de Nord.

Genul Magnolia este orginar din Asia.) este un gen de plante care aparține familiei Magnoliaceae. Ciocârlan. 2000 Regn: Încrengătură: Plantae Spermatophyta Subîncrengătură: Magnoliophyta (Angiospermae) Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida (Dicotyledonatae) Magnoliidae Magnoliales Magnoliaceae Magnolia Specii Cuprinde cca.Magnolia 312 Magnolia Magnolia Clasificare științifică după Flora Ilustrată a României. America de Nord și America Centrală și cuprinde circa 77 de specii de arbori sau arbuști. . 77 de specii: Magnolia (Magnolia L.

• Magnolia tripetala L. albastru sau verzi-gălbui.-Bod. M. hermafrodite (cca 12 foliole. Imagini Magnolie (Grădina Botanică din Bucureşti) Magnolia stellata Magnolia liliiflora Magnolia champaca . conspicua Salisb.. ). purpur. caduce sau persistente si ovale. • Magnolia salicifolia Maxim. • Magnolia obovata Thumb. • Magnolia sieboldii K. f. • Magnolia sargentiana Rehd. et Thoms. Înmulțire Se înmulțește prin semințe și pe cale asexuată (marcotaj. • Magnolia stellata Sieb. 77 specii: • Magnolia acuminata L. • Magnolia denudata Desr. precia Corr. et Wils. solitare. yulan Desf. Koch. pe alei). heptapeta (Buch-Hoz. altoire).. Specii Cuprinde cca. • Fructul este compus. număr mare de stamine și stile). alb. • Magnolia campbellii Hook. ( syn. M. în formă de con. M. • Magnolia x soulangiana Soul. • Magnolia kobus DC. et Zucc. acute. Utilizare Ca plante ornamentale. M. • Magnolia macrophylla Michx.Magnolia 313 Descriere • Frunzele sunt simple cu marginea întreagă sau rar-lobată. • Florile sunt mari. alterne. de culoare roz. • Magnolia grandiflora L.) Dandy. scurt-pețiolate. Ramurile unor specii se pot folosi și în aranjamente florale. în soluri fertile.. se folosesc în parcuri și grădini (ca exemplare izolate sau grupate. • Magnolia virginiana L.

Muștar Muștar 1. Sinapis). cu flori galbene și cu semințe mici. întrebuințată la prepararea unui condiment picant sau pentru cataplasme contra durerilor nevralgice. obținut prin prelucrarea semințelor descrise mai sus cu adaos de zahăr. acid acetic. Editura științifică și enciclopedică. 3. de culoare galbenă-verzuie. București. Nume dat mai multor plante erbacee anuale din familia cruciferelor. Condiment sub formă de pastă moale. Sămânța muștarului. 2.Magnolia 314 Vezi și • Listă de plante ornamentale • Magnoliaceae Bibliografie • Dicționar dendrofloricol. cimbru etc. rotunde (Brassica. Mustar1 . 1989. cu tulpini ramificate. sare.

persica' Nume binomial ''Prunus persica'' L.) un pom fructifer.Piersic 315 Piersic Pentru alte sensuri. din familia Rosaceae. genul Prunus. Prunus persica Cais (Prunus persica) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Prunoideae 'Prunus' 'P. μῆλον Περσικόν mêlon Persikón „măr persian“. vezi Piersic (dezambiguizare). Piersicul (Prunus persica) (grec. .

de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. au o formă cupolă. . Piersicii sunt menționați în scrierile chineze încă din secolul X î.Piersic 316 Morfologie Piersicul. țări precum Statele Unite. istoria cultivării piersicilor în China a fost rescrisă de la început.[1] Piersica a fost adusă în India și în Asia vestică încă din vremuri antice. Țări importante care cultivă piersicul sunt China.[2] Mai târziu. Canada și Australia au devenit de asemenea țări importante producătoare de piersici. unde era considerată o delicatesă. în luna cea mai fierbinte. piersicul s-a răspândit pe tot mapamondul. piersicul este de fapt nativ Asiei. Recent. În prezent. galben la roșiatic. având nuanțe de culoare de la verde deschis. Istoric Chiar dacă numele său științific (Prunus persica) sugerează că piersica este originară din Persia. în secolul XVII. De asemenea. Pomii sunt sensibili la frig. întrucât piersicul înflorește destul de devreme (la începutul primăverii).10 cm. crengile sunt relativ drepte cu ramificații puține.4 cm. temperatura scade la mai puțin de -4 de grade. având lungimea între 8 .15 cm și lâțimea de 2 . fiind de culoare roză sau galbenă. este un arbore care atinge 8 m înălțime. Sâmburele așezat central este de consistență dură. înghețurile neașteptate din timpul primăverii sunt destul de problematice.5 . este nevoie ca temperatura din timpul verii. Iran. Spania. [2] Alexandru Macedon a adus fructul în Europa după cucerirea perșilor în 331 î.5 cm.Hr. Frunzele lui sunt pe margini ușor zimțate de formă lanceolată. Fructele acoperite frecvent de peri. să fie între 20 și 30 de grade. unde se spune că au fost fructele preferate ale regilor și împăraților chinezi.Hr. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii. este plantat în podgorii de viță de vie. florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul respectiv. a fost adus în America de către exploratorii spanioli și a ajuns în cele din urmă și în Anglia și Franța. piersicul pentru a fi ferit de frig. Franța dar și țări mediteraneene precum Italia. Grecia.Hr. Florile cu un diametru de 2. fiind un pom fructifer destul de comun. mai precis Chinei.3. au forma sferică cu un diametru de 4 . . Mai de curând. însă dacă după înflorirea ramurilor. Floare de piersic Cultivare În Europa Centrală. pentru ca fructele să se coacă. în urma studierii unor manuscrise din anii 1100 î. Astfel.

(1994). CAB International.html) • en Taxonomie (http://www. Audrey H. google.ro) (http://www. ISBN 9781845933869.gradinamea.ro/Piersicul_2471_548_1. [2] Ensminger. CRC Press.gradinamea. ISBN 0849389801. Vezi și • Lista fructelor Legături externe • ro Piersicul (www. Desmond R. com/ books?id=xLW3mKQbcUUC& printsec=frontcover& dq=The+ Peach:+ Botany. măcriș de baltă sau năsturaș. . google.org/taxonomy/3760) Năsturel Nasturtium Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Brassicales Familie: Brassicaceae Gen: 'Nasturtium' Năsturelul (latină: Nasturtium officinale) este o plantă (acvatică) ierboasă din familia Brassicaceae.. Se mai numește și brâncuță. Bassi. com/ books?id=XMA9gYIj-C4C& pg=PA1040& dq="Prunus+ persica"& hl=en#v=onepage& q="Prunus persica"& f=false).Piersic 317 Referințe [1] Layne. The Peach: Botany.uniprot. Foods & nutrition encyclopedia (http:/ / books. Production and Uses (http:/ / books.+ Production+ and+ Uses& source=bl& ots=_vHzntVguH& sig=qP8dSuyP5xD54VwK0a6hGwp-9Cw& hl=en& ei=yEZtTKuPBcL_lgebosivDw& sa=X& oi=book_result& ct=result& resnum=4& ved=0CCgQ6AEwAw#v=onepage& q& f=false). Daniele (2008).

P. ducând și la scăderea glicemiei în diabetul zaharat.co. Injecțiile subcutanate (hipodermice) cu suc proaspăt din această plantă au efect de antidot contra nicotinei.watercress.bioterapi. Floria .er.watercress. Tarhon.The Watercress Line/Mid-Hants Railway • GLANSIS Species Fact Sheet (http://nas.Plantele. stomahice și antiscorbutice.com) • www. Utilizare Se folosesc frunzele care au proprietăți diuretice.org (http://www. Conține iod și vitamina C.watercressline.uk (http://www.itis. «Știința».asp?NoCache=6/11/ 2010+12:45:17+PM&SpeciesID=229&State=&HUCNumber=DGreatLakes/) . în locurile umede.The Alresford Watercress Festival • www. Năsturelul înflorește din luna iunie până în septembrie. Morfologia Note [1] I. 1993 Legături externe • http://www.watercress.watercressfestival.org) . F. în apropierea izvoarelor și a pârâielor. Florile plantei sunt grupate în inflorescențe situate la partea superioară a ramurilor. Răspândire Planta crește prin locuri mlăștinoase.html • Rorippa nasturtium-aquaticum (http://www.[1] Planta este utilizată și ca salată. izvor de sănătate.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN& search_value=22993) (ITIS) • www.uk (http://www.co.Năsturel 318 Descriere Năsturelul are frunzele imparipenat compuse.uk) • www.watercressfestival.co.gov/queries/GreatLakes/SpeciesInfo.watercress.usgs.uk) . Băra. Fructul este o silicvă cilindrică. Planta este folosită și în tratamentul bolilor de piele.ro/vegetale/index_vegetale_plante_medicinale_nasturasul%28nasturelul%29.watercressline.co. Chișinău.com (http://www.

1758 Salcia mirositoare. precum și florile plăcut mirositoare. dispuse altern. cu miros plăcut. întâlnit uneori prin parcuri. Fructele sunt sferice sau ovale. sau sălcioară. . Sălcioara rezistă bine la secetă și se dezvoltă bine și în condițiile unor soluri mai sărace în substanțe nutritive. cu un înveliș cărnos. angustifolia Nume binomial Elaeagnus angustifolia Linnaeus. este un arbore ornamental de mici dimensiuni (înălțimi de până la 5-6 m).Sălcioară 319 Sălcioară Salcie mirositoare Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosidae Rhamnales Elaeagnaceae Elaeagnus E. oferă o valoare ornamentală destul de ridicată acestei specii. persistente peste iarnă. Florile sunt mici. Frunzele și lujerii argintii tomentoși. Elaeagnus angustifolia L. cu marginea întreagă. argintii. Frunzele sunt simple. deschise la culoare. alb-tomentoase..

ro/ taxon/ 967 [2] http:/ / ro.Eukarya [1] • ro Plante melifere [2] • en Russian-Olive USDA [3] Referințe [1] http:/ / www.Sălcioară 320 Importanță Sălcioara este utilizată îndeosebi ca specie ornamentală. edu/ trees/ ELAANGA. dar poate prezenta importanță și din punct de vedere apicol sau pentru ameliorarea proprietăților solului. annuum . eukarya. ufl. org/ wiki/ Plante_melifere [3] http:/ / hort. pdf Ardei Capsicum annuum Capsicum annuum Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asteridae Solanales Solanaceae Capsicum C. Legături externe • ro Elaeagnus angustifolia . wikipedia.

căldură.Ardei 321 Nume binomial Capsicum annuum L. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Teleorman localitate din Moldova: • Bujoreni (mănăstire). Pentru a avea o producție mare și de calitate. la fel ca roșiile și vinetele. apă și hrană. este o plantă pretențioasă la lumină. la proprietățile vitaminizante (îndeosebi privind vitaminele A și C). lungi (de ex. Dâmbovița Bujoreni. reședința comunei cu același nume Bujoru. lucrat adânc și îngrășat cu gunoi de grajd. Vezi și • Listă cu soiurile de ardei și chili Bujor Bujor se poate referi la: • Bujor. Mureș • Bujoru (Sztregonya). Proprietățile medicinale ale ardeiului sunt limitate. Dolj • Bujoreni. Ardeiul. ardeiul iute a fost răspândit în lume de marinarii spanioli și portughezi. Argeș • Bujoreni. Teleorman. Hunedoara localitate din Oltenia: • Bujor. Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iuți. cu multiple indicații terapeutice. în general. Vaslui • Localități din Republica Moldova: . varietatea de ardei iute este o excepție datorită substanței iritante capsaicină. reședința comunei cu același nume localitate din Muntenia: • • • • Bujoreanca. grași. Vâlcea. plantă • Bujor românesc Toponime • Localități din România: localitate din Transilvania: • Bujor (Kendeffytanya. afânat. Bossor). reședința comunei cu același nume Bujoru (Călmățuiu). Teleorman. Mureș • Bujor-Hodaie (Bozsortanya (Bozsor-Tanya)). kapia) și gogoșari. Răspândire Originar din America Centrală și de Sud. În acest sens. Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae.

filolog din Republica Moldova • Leonid Bujor. politician din Republica Moldova Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Ciulin Ciulin Carduus nutans Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Carduus Ciulinul (Carduus nutans) este o plantă erbacee din familia Asteraceae. vă rugăm să o corectați.Bujor • Bujor. Hîncești 322 Nume de familie • Personalități • Bujor. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol. . haiduc moldovean • Ala Bujor.

cu tulpina și frunzele spinoase.Ciulin 323 Descriere Ciulinul. Științifică.hepatoprotector datorită existenței aminoacizilor și flavonoidelor Indicații • Hepatoprotector în bolile ficatului[1] Note [1] Ecaterina D. Terapia naturistă. în câmpuri și pășuni uscate. Ciocârlan. aminoacizi. 2000 . antocianozide și derivați orto-dihidroxifenolici. recoltată în perioada înfloririi. 107. Ed. plantă erbacee bienală. pe marginea drumurilor. În scopuri medicinale se întrebuințează partea aeriană a plantei. ce înflorește începând din luna iunie și până în august. Răducanu D. foarte răspândită în locuri necultivate. București 1992 Coada-calului Coada-calului Clasificare științifică după Flora ilustrată a României V.[1] Componenții principali Flavonoide. Proprietăți . pag.

săruri de potasiu. oleic. beta-sitosterol. precum și ramuri verticilate ce au aceeași morfologie ca și tulpinile. omega-dicarboxilici. recomandă această plantă și în tratamentul artrozei sub formă de ceai/elixir. datorită acțiunii diuretice a ceaiului. brune. laudă proprietățile hemostatice ale acestei plante. verzi. au 5-15 cm înălțime. Medicul german Sebastian Kneipp. La noduri există frunze uninerve. Substanțe active: oxid salicic (5-7%). gliceride ale acizilor stearic. perene (prin rizomul orizontal articulat. eczemelor. farmacolog și botanist al Greciei antice. Tulpinile sterile produc substanțe de rezervă care se vor depozita în rizomi și vor hrăni viitoarea tulpină fertilă. verticilate. degerăturilor. bubelor. antiseptică. 1753 Coada-calului. ulcerului varicos. Întrebuințări Coada-calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflături. arvense Nume binomial Equisetum arvense L. purtând la noduri frunze verticilate. unite într-o teacă ce are marginea dințată. combaterea transpirației excesive a picioarelor. prezenți în fracțiunea lipidică (sursa: v. sau extern. linoleic. neurodermitelor. • tulpinile sterile apar mai târziu (cam la mijlocul primăverii). palustrină și palustridină. În zilele noastre. acid oxalic. vânătăi). unite într-o teacă. care a readus această plantă în medicina naturistă în Germania secolului XIX. medic. sub formă de comprese și băi. fitosterină. încât ar fi suficient ca aceasta să fie ținută în mână pentru a beneficia de proprietățile sale vindecătoare. legături externe). adesea tuberculat). edemelor la picioare atât de frecvente in climacterium. Dioscoride. acid malic.) este o specie de plante erbacee.Coada-calului 324 Regn: Regn Plantae Încrengătură: Pteridophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Equisetopsida Equisetales Equisetaceae Equisetum E. Plinius cel Bătrân pretinde chiar că proprietățile hemostatice ale plantei ar fi atât de mari. linolic. Deasemenea. sub formă de ceai cu acțiune diuretică. activează circulația locală. cicatrizarea rănilor. urme de ulei volatil. Descriere De pe rizom se dezvoltă două tipuri de tulpini aeriene: • tulpinile fertile apar primăvara. Planta este indicată pentru uzul intern. vitamina C. măresc rezistența țesutului conjunctiv. Kneipp) . În vârf este situat spicul sporifer. gluteolină. asimilatoare. această plantă se regăsește în diverse preparate (nu doar marca dr. sunt neramificate. dimetil sulfone. sau baba-ursului. neasimilatoare. (Equisetum arvense L. dând aspect de coadă de cal.. Utilizări în medicina naturistă Coada-calului este cunoscută si folosită încă din antichitate în medicina tradițională ca și sursă de acid salicilic (substanță activă conținută în Aspirina modernă). acesta este indicat în prevenirea calculozei renale (spală rinichii și căile urinare). sunt înalte de 20-50 cm. antiinflamatoare. nicotină. Principiile active din coada-calului au acțiune antimicrobiană. Sporii contin acizii cu lant lung alfa.

ro/ Coada_calului_A3630. Csedö. K. Decoctul obținut se strecoară și el în vană. 10min.Ghidul plantelor medicinale uzuale. se adaugă apă caldă cât să acopere corpul și se stă cca.Equisetum arvense [1]. 1991. Se usucă la umbră. 2/3 din tulpină. pe vreme frumoasa. Kisgyörgy. Se va consuma zilnic o ceașcă. A. Mircea Alexan. Laza. pag. Dr. Colectivul de redacție: Dr. Dr. G. Z. Carmen Alexan . rinichilor și purificare a sângelui. Se păstrează în saci de hârtie sau din material textil. în strat subțire. Dr. Giurgiu. care sunt otrăvitoare! Bibliografie • Florentin Crăciun. dupa ce s-a ridicat roua. 1980. Prepararea ceaiului/decoctului: 1 lingură de plantă uscată la 250ml apă se fierbe timp de 10-15min.I. 325 Recoltare și depozitare Tulpinile sterile se vor recolta în lunile iunie-septembrie. A se culege doar de persoane inițiate. 20-25 min în baia obținută. deoarece există plante asemănătoare din aceeași familie.org Legături externe • Mihaela Toma: Coada calului . ro/ 2005/ 653/ medicina-naturista-25/ coada-calului-5739 .wikipedia.ro [2] Referințe [1] http:/ / www. se strecoară lichidul în vană iar peste plantele rămase se toarnă iarăși 10L de apă și se fierbe cca. tusei. Füzi. html [2] http:/ / www. în locuri bine aerisite și lipsite de umezeală. formula-as. După această baie nu se face duș. Gradina online. Prepararea băii: Un pumn de plante se pune la macerat în 10L apă timp de 6h. Rácz O parte din informația adăugată este traducere din Wikipedia germană: de. Dr. 16 • Plantele medicinale si condimentare din judetul Harghita.Coada-calului de tip ceai pentru tratamentul reumatismului. Se va folosi partea superioară a plantei. • Formula-AS. gradina-online. M. Drd. Uscarea artificială la 40 °C. Se intorc zilnic. După aceea. cca.

anuale sau bienale. degetariță). Speciile acestui gen sunt plante otrăvitoare. (Degețel. orginar din partea centrală și de vest a Asiei și din Europa. . erbacee. Scrophulariaceae.Degețel 326 Degețel Digitalis Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Scrophulariales Scrophulariaceae Digitalis Specii Gen cu 25-30 specii • Digitalis L. este un gen de plante din fam. degetar.. vivace.

) • Digitalis lanata Ehrh. 1989. pendente. Editura medicală. sunt așezate în ciorchini lungi. București. Toamna sau primăvara se plantează la loc definitiv. în răsadnițe reci sau pe brazde.. cât și ca floare tăiată. în vase. (syn. formând combinații cu alte plante perene. Se utilizează și în industria farmaceutică. Înmulțire Înmulțirea plantelor ornamentale se face prin semințe.. (Degețel lânos) • Digitalis purpurea L. Specii Cuprinde 25-30 specii: • Digitalis grandiflora Mill. (Degețel roșu) Bibliografie • Dicționar dendrofloricol. campanulate.Degețel 327 Caracteristici Florile roz-purpurii sau albe. Utilizări Ca plantă ornamentală se folosește atât în parcuri și grădini pentru amenajarea și decorarea rondurilor. • Să ne cunoaștem plantele medicinale. 1986.. sau în arta buchetieră. pentru proprietățile sale medicinale. Digitalis ambigua Murr. Editura științifică și enciclopedică. . București.

bronghi. sceava. (Rumex crispus) este o plantă erbacee perenă din familia Polygonaceae. crestățea. lungi si înguste. comestibile. nativă Europei și Asiei. sau ștevie creață. stegie. cu frunze dințate. . verzui. măcrișul calului. Dragavei. Are tulpină înaltă. cu flori mici. hrenuț. crispus Nume binomial Rumex crispus L. brozdii. limba-boului. hrenuț.Dragavei 328 Dragavei Dragavei Stare de conservare: Neamenințat Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllales Polygonaceae Rumex R.

Academia Română. buruiană de fragi.fragi-de-cîmp . vesca'' Nume binomial ''Fragaria vesca'' Coville Fragul . vărăguțe. ro/ stevie-creata-rumex-crispus-0P9455 Frag Fragul Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Specie: Magnoliopsida Rosales Rosaceae ''F.ro Referințe [1] http:/ / www. fragi de pădure. 1998 Legături externe • Rumex crispus (stevie creata) [1]. frăguță sălbatică. denumire populară agrange.denumire științifică Fragaria vesca. ro/ plante-a-z/ stevie-creata-Rumex-crispus. html [2] http:/ / www. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". eplante.Dragavei 329 Bibliografie • Dicționarul explicativ al limbii române. eplante.Rumex crispus [2]. Editura Univers Enciclopedic. romedic. căpșuni de pădure. romedic. fronză.ro • Stevie creata .

cvercitrină. B2.lipide . pectine . poieni și fânețe recente .vitamina C . asemănătoare cu căpșunul. și C acid salicilic .fosfor. vezi Frasin (dezambiguizare).vitaminele A .malic) Vezi și • Lista fructelor Frasin Pentru alte sensuri.acizi organici (citric.antocianidina.fragarol.acizi organici .etajul molidului .Nordul Africii .săruri minerale de potasiu .PP.Frunzele conțin taninuri elagice . Utilizarea Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de magiunuri.cuprizînd Eurasia .B1.helio-sciadofită eutrofă care crește îndeosebi în zona pădurilor de stejar .magneziu .protide. dulcețuri . în ochiuri de pădure.America de Nord și de Sud .cvercetol .Frag 330 Răspîndirea Specie cu un areal mare de răspîndire .Fructele conțin mucilagii.glucide .Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici.zaharuri.săruri minerale .ulei volatil .calciu .fier . Frasin Fraxinus excelsior Clasificare științifică .sodiu .citrol. la marginea pădurii . Ecologia Plantă mezotermofită .taninuri.

frasinul de Pensilvania (frasinul verde) Imagini Fraxinus excelsior Frunze şi seminţe de Fraxinus excelsior Lemn de frasin Secţiune transversală în trunchi . Specia comună în Europa. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Caracteristici Atinge înălțimea de 40 metri. ex L.. Tulpina sa prezintă în partea tânără scoarță de culoare cenușie-verzuie.. frasinul american Fraxinus angustifolia. Specii • • • • • Fraxinus americana L. Florile nu au nici caliciu. frasinul de câmp Fraxinus excelsior L. Înflorește în luna aprilie. iar în partea bazală de culoare cenușiu-negricioasă. Cuprinde circa 65-75 specii de arbori și câteva de arbuști.Are frunze imparipenate. frasinul comun Fraxinus ornus. mojdreanul Fraxinus pennsylvanica Marsh. răspândită și în România. compuse din 7-13 foliole sesile. Utilizare Frasinul crește relativ repede și produce un lemn foarte valoros pentru industria mobilei și pentru industria materialelor sportive.Frasin 331 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Lamiales Oleaceae ''Fraxinus'' Tourn. este Fraxinus excelsior. iar androceul este redus la două stamine. pe același individ se găsesc flori mascule. nici corolă. femele și hermafrodite.. Fructul este aripat (samară). înainte de apariția frunzelor. Specii Listă de specii Frasinul (Fraxinus) este un gen de plante din familia Oleaceae. Scoarța și frunzele sale își găsesc întrebuințări în medicina naturistă.

Specii .Frasin 332 Flori de frasin Seminţe de Fraxinus excelsior Frunze de Fraxinus excelsior Ghiocel Ghiocel Ghiocel comun Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Liliopsida Asparagales Amaryllidaceae Galanthus L.

Ghioceii nu trebuie confundați cu două plante asemănătoare.) este un gen de plante bulboase din familia Amaryllidaceae. .asociind astfel aceste flori cu puritatea. ikariae G. gracilis G. peshmenii G.Pe data de 2 ianuarie italienii împodobesc statuia Sfintei Fecioare cu ghiocei și ghirlande.Ei sunt un leac împotriva epilepsiei. transcaucasicus G.au încercat să caute calea de întoarcere în Rai.a problemelor neurologice și neuromusculare. trojanus G.Ghiocel 333 G.îngerul trimis să îi însoțească a luat în mână un bulgăre peste care a suflat și s-a transformat în ghiocel.Neavând nici un loc unde să se adăpostească. woronowii Ghiocelul (Galanthus L. reginae-olgae G. koenenianus G.ei au murit. alpinus G.nămeții au început să se topească și pământul a cunoscut pentru prima dată primăvara. rizehensis G.Ajunși pe Pământ și nemaivăzând asemenea viscol și răcoare. Cel mai reprezentativ membru al genului Galanthus este Ghiocelul comun (Galanthus nivalis). krasnovii G.dar și împotriva maladiei Alzheimer. plicatus G. fosteri G.Odată cu apariția ghioceilor.De-a lungul istoriei ghioceii au fost apreciați datorită gingășiei lor.O altă legendă spune că aceștia au apărut în momentul în care Adam și Eva au fost alungați din Rai. angustifolius G. elwesii G. Atunci. nivalis G. plante care înfloresc printre primele la începutul primăverii. platyphyllus G.dar nu au mai găsit-o. Istoric Legendele balcanice povestesc despre ghiocei că au apărut după ce mai mulți copii au fost alungați de acasă de către părinți și lăsați în viscol. deși unele specii de Galanthus au segmentele interioare de aceeași mărime cu cele exterioare. cilicicus G. acestea sunt mult mai mari și au toate cele șase petale de aceeași mărime.dar Dumnezeu a hotărât ca trupurile lor să se transforme în ghiocei. lușca (Leucojum vernum) și ghiocelul bogat (Leucojum aestivium). lagodechianus G.

elwessi . bisexuată.deosebite la această varietate sunt marcajele verzi de pe petale. cele trei exterioare fiind mai mari și mai convexe decât cele interioare.florile sunt foarte mari pe tulpini de 25 de cm și au un parfum dulceag.'Magnet'. acoperit cu tunici brune. Descriere Toate speciile genului Galanthus au bulbi. De asemenea.care apar atât la cele din interior.este o varietate cu flori duble care se înmulțește foarte ușor. lipsite de frunze. Galanthus nivalis are în jur de 15 cm înălțime și înflorește în ianuarie și februarie în zonele temperate nordice.este mai greu de cultivat decât varietățile cu margini verzi și de aceea sunt destul de rare. .gri.iar florile atârnă greu și nu se deschid de tot.se caracterizează prin margini galbene în loc de verde.parțial umbrit.ikariae .originar din zona mediteraneană și înflorește toamna. plane.iar frunzele late.frunzele sunt gri-verzui.originar din Rusia. G.continuă să înflorească până în martie. frunze liniare și tulpini erecte.'S. iar din el rezultă o capsulă tricelulară. Ovarul este format din trei celule.care înflorește din ianuarie și care. G.nivalis Scharlockii .florile au un parfum subtil și sunt aproape de două ori mai mari decât florile ghioceilor obișnuiți.tulpinile ajungând până la 25 cm înălțime.este ghiocelul obișnuit.Ghiocel 334 Soiuri recomandate Varietăți care înfloresc din ianuarie până în februarie Galanthus nivalis. G.plicatus .cât și pe cele din exterior. Floarea albă este actinomorfă. Galanthus nivalis 'Flore Peno'. Varietăți care înfloresc din februarie până în martie G. La baza tulpinii se află două frunze verzi-albăstrui. cu o singură floare în vârf. sub formă de clopot.specia e originară din Turcia.în condiții favorabile.caucasicus . Arnott' . cele interioare au câte o maculă verde verzuie sau gălbuie. G. Pe cele șase antere se deschid pori sau șanțuri. liniare. Bulbul este globulos.nivalis 'Pagoda'petalele se răsucesc ușor în afară. Varietăți neobișnuite G.și această varietate provine din Turcia și de aceea este mai potrivită pentru zonele ușor uscate.florile sunt mari.reginae-olgae . situată apical.iar florile mari. G.florile se deschid foarte mult. are șase petale.este o varietate viguroasă care face flori foarte mari și formează destul de repede grupuri mari de plante.nivalis 'Sandersii' . G. G. slab carenate.această specie are frunze crețe.frunzele sunt late.este printre ultimii ghiocei care înfloresc.ca la majoritatea ghioceilor.de culoare verde deschis. G.nivalis 'Virescens'. în funcție de specie. G.în formă de lanternă.are puține frunze și trebuie plantat într-un loc uscat.

prin mutare când planta este în hibernare. prin diviziunea atentă a lor când planta este matură. Galantamina poate fi utilă în tratamentul bolii Alzheimer. precum anticolinesteraza. care. anunta sosirea primaverii Substanțe active În 1983. care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioada de înflorire cu flori duble. deși nu este un leac. precum narcisa. pleniflorus 'Flore Pleno'). cu flori simple sau duble (Galanthus nivalis f. imediat după ce frunzele se ofilesc. putea acționa ca antidot contra otrăvurilor lui Circe. Duvoisin a sugerat că planta misterioasă care apare în Ghiocel comun Odiseea lui Homer este de fapt un ghiocel.Ghiocel 335 Înmulțirea se face vegetativ (asexuat) prin bulbi. substanța apare și în alte plante. Există numeroase varietăți de ghiocei. Galerie Ilustraţie a ghiocelului comun din Thomé Galanthus elwesii . O substanță activă din ghiocel este numită galantamină. sexuat se înmulțește prin semințe.

Akhalkatsi MSh. Ultrastructure of autumn and spring Embryo Sac of Galanthus nivalis L. Clin Neuropharmacol. Timber Press.http://www.dmmt.ro/uploads/files/arbori_arbusti/Ghiocelul. nlm. Numero 23 • Plaitakis A.E. 1983 Mar. nih. Duvoisin RC. Abstract [1] Legături externe 1. January 2002 (ISBN 0-9541916-0-9) • Gvaladze GE. Ultrastructural study of Embryo Sac of Galanthus nivalis L.: physiologic antidote to stramonium poisoning. Kew) ISBN 0-88192-431-8 • Matt Bishop. in Annales Scientifiques de l'Universite de Reims Champagne-Ardenne et de l'A. fcgi?cmd=Retrieve& db=PubMed& list_uids=6342763& dopt=Abstract Gorun Acest articol se referă la specia de stejar. Portland. 6(1):1-5. in: Fertilization and embryogenesis. Quercus petraea Quercus petraea Clasificare științifică . 1988.S. John Grimshaw. Homer's moly identified as Galanthus nivalis L. Bratislava. A Botanical Magazine Monograph. 1983 • Gvaladze GE. Oregon (in association with the Royal Botanic Gardens.R. vezi Gorun (dezambiguizare).pdf Referințe [1] http:/ / www.Ghiocel 336 Bibliografie • Aaron P Davis.. SNOWDROPS A Monograph of Cultivated Galanthus.R. Pentru alte sensuri. Aaron Davis. The Genus Galanthus. Griffin Press. ncbi. gov/ entrez/ query.

Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol. petraea Nume binomial Quercus petraea L.Gorun 337 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fagales Fagaceae Quercus Q. . Gorunul (denumire științifică Quercus petraea) este o specie de stejar originar din Europa și Anatolia. Iarbă-roșie Numele de iarbă-roșie se poate referi la următoarele plante: • Bidens cenuus • Polygonum bistorta • Polygonum persicaria Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. vă rugăm să o corectați.

Sunt originare din sudul Europei. Munții Hindu Kush și stepele din Kazakhstan.Floriade 2005. Specii selectate . Canberra Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Lilliopsida Liliales Liliaceae Tulipa Specii Vezi în text Laleaua (Tulipa) este un gen care cuprinde aproximativ 100 de specii de plante cu flori din familia Liliaceae. Zonele cele mai diversificate în ceea ce privește speciile de lalele sunt Munții Pamir. nordul Africii și Asia.Lalea 338 Lalea Lalea Lalele cultivate . din Anatolia și Iran (unde floarea este reprezentată pe drapelul național) până în China și Japonia.

Lalea 339 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Tulipa acuminata Tulipa agenensis Tulipa armena Tulipa batalinii Tulipa bakeri Tulipa biflora Tulipa butkovii Tulipa carinata Tulipa celsiana Tulipa clusiana Tulipa cretica Tulipa cypria Tulipa didieri Tulipa dubia Tulipa edulis Tulipa ferganica Tulipa gesneriana Tulipa goulimyi Tulipa greigii • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Tulipa grengiolensis Tulipa heterophylla Tulipa hoogiana Tulipa humilis Tulipa iliensis Tulipa ingens Tulipa julia Tulipa kaufmanniana Tulipa kurdica Tulipa kuschkensis Tulipa lanata Tulipa lehmanniana Tulipa linifolia Tulipa marjolettii Tulipa mauritania Tulipa micheliana Tulipa montana Tulipa orphanidea Tulipa ostrowskiana Tulipa platystigma Tulipa polychroma • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Tulipa praecox Tulipa praestans Tulipa primulina Tulipa pulchella Tulipa retroflexa Tulipa saxatilis Tulipa sharonensis Tulipa sprengeri Tulipa stapfii Tulipa subpraestans Tulipa sylvestris Tulipa systola Tulipa tarda Tulipa tetraphylla Tulipa tschimganica Tulipa tubergeniana Tulipa turkestanica Tulipa undulatifolia Tulipa urumiensis Tulipa urumoffii Tulipa violacea Tulipa whittalli Tulipa aucheriana • Tulipa borszczowii • Tulipa kolpakowskiana • Tulipa dasystemon • Tulipa linifolia Tulipa praestans Tulipa turkestanica Tulipa pulchella Tulipa Tulipa Tulipa Tulipa .

ro/ cultura/ 8287904-tulipomania-sau-nebunia-lalelelor-o-poveste-din-istoria-economica-a-europei [2] http:/ / www. România Liliac . revistamagazin. ro/ content/ view/ 7251/ 8/ Liliac Liliac se poate referi la: • • • • Liliac . vă rugăm să o corectați. descopera.localitate în județul Neamț. Revista Magazin Referințe [1] http:/ / www. din ordinul Chiroptera Liliac . Lumânărică Verbascum densiflorum Clasificare științifică .Lalea 340 Legături externe • Tulipomania sau nebunia lalelelor – o poveste din istoria economică a Europei [1]. 2 septembrie 2009. Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol.fotbalist român Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. 27 mai 2011. Descoperă • Cresterea si descresterea unei afaceri nebune [2].mamifer zburător.arbust (Syringa vulgaris) Liliac .

Frunzele sunt eliptice mari și păroase. pe măsură deschiderii florilor. cu 5 stamine.100 cm (200 cm). la marginea drumurilor. Frunzele de la baza tulpinii sunt decurente. fără caliciu. prin ciupirea corolei cu stamine. nisipoase și pietroase de la șes și deal. Florile sunt dispuse în racem spiciform. Au corola galbenă.Schrad. după ce se ridică roua. Răspândire Planta vegetează în locurile necultivate. Toată planta este acoperită de o pâslă moale de peri. genul Verbascum. cu substanțe care să absoarbă vaporii de apă. Sinonimie • Verbascum phlomides . . densiflorum'' Nume binomial ''Verbascum densiflorum'' Lumânărica (Verbascum densiflorum) este o plantă medicinală din familia Scrophulariaceae. aluvionare. Trebuiesc luate măsuri de precauție deoarece perii plantei provoacă inflamații ale pielii și ochilor. Florile sunt puțin asimetrice cu inflorescențe terminale lungi. cele de pe tulpină sunt alungit-ovale. florile se pun în borcane acoperite sau în cutii de tablă. având nevoie de lumină multă și uscăciune excesivă. După ce sunt uscate. Lumânărica crește pe coline însorite și prin pășuni. iar cele de pe partea superioară a tulpinii sunt ovat-lanceolate.Lumânărică 341 Regn: Ordin: Plantae Lamiales Familie: Scrophulariaceae Gen: Specie: 'Verbascum' ''V. Morfologia Recoltare Lumânărica se recoltează dimineața. Descriere Este o plantă erbacee cu înălțimea de 50 . produsul fiind higroscopic. pe soluri ușoare.L • Verbascum thapsus • Verbascum thapsiforme . Fructul este sub formă de capsulă.

1985. sudorific Administrare Se administrează sub formă de infuzie (1 linguriță la cană. Constanța Moruzi. laringite. Bibliografie • Florentin Crăciun. hemoroizi. pag. la bronșite. înțepături. cataruri (intestinale. Mircea Alexan. furuncule. degerături. 2 căni pe zi) sau spălături locale și cataplasme cu infuzie. Se recomandă la tuse de diferite etiologii (inclusiv tusea astmatică). traheite. abcese. urinare). Editura didactică și pedagogică. pag.Ghidul plantelor medicinale uzuale. arsuri.Lumânărică 342 Principii active • mucilagii • saponozide Acțiune farmaceutică: emolient. Ion Toma . București 1992. bine strecurată.Atlas botanic. Editura științifică. 134-5 • Lucia Popovici. Carmen Alexan . maturativ. 122 Mei Proso millet Clasificare științifică . Atenționare Se evită recoltarea florilor de la speciile de lumânărică cu antene de culoare violet. expectorant. București.

ro/ autori-nicolae-dragomir/ meiul-panicum-miliaceum-l. poate fi inclus în dieta persoanelor care nu pot tolera grâul. posibil fiind domesticit independent în mai multe regiuni. meiul este folosit drept hrană pentru păsări. Note [1] http:/ / www. cu inflorescența ramificată și cu flori albe-gălbui. html Mămăligă de mei. revista-ferma. cu brânză de soia și smântână de soia. În urma cercetărilor este planta ideală pentru extragerea ethanolului folosit in industria biocarburanților. Turcia și România. Rezistent la secetă. datorită lipsei sale de gluten. dar a apărut ca plantă de cultură în Transcaucazia și China acum 7000 de ani. Orientul Mijlociu. miliaceum'' Nume binomial ''Panicum miliaceum'' L. Nu se cunoaște exact strămoșul sălbatic al meiului și nici locul unde a fost cultivat pentru prima dată.Mei 343 Regn: Plantae (neclasificat): Monocots Ordin: Familie: Gen: Specie: Poales Poaceae 'Panicum' ''P. Este de asemenea vândut pe post de aliment dietetic și. Rusia. Meiul (Panicum miliaceum) este o plantă erbacee din familia gramineelor. meiul are o perioadă de vegetație cuprinsă între 60-90 de zile(în funcție de soi și zona de cultură)[1]. folosită ca nutreț pentru vite. Este cultivat încă extensiv în India. În Statele Unite. .

cu o coajă albă caracteristică. . și pot fi dințate sau lobate. înrudit cu familia fagului/stejarului. Mesteacănul e numele copacilor din genul Betula. care cresc mai ales în clima temperată nordică. 1977 Regn: Încrengătură: Plantae Spermatophyta Subîncrengătură: Angiosperma Clasă: Ordin: Familie: Gen: Dicotyledoneae Fagales Betulaceae Betula L. unde este celebrat în reprezentarea unei zeițe. Mesteacănul este considerat copac național în Rusia. Betula Betula pendula Clasificare științifică după Al. vezi Mesteacăn (dezambiguizare). la anume specii. Fagaceae. în familia Betulaceae. Fructul este o samară. lemnoși și în formă de con. Frunzele sunt simple. Mesteacănul reprezintă sursa de hrană pentru un număr mare de larve ale genului Lepidoptera. este tot din limba Latină. și serbat în timpul Săptămânii Verzi de la începutul lui Iunie. Beldie.Mesteacăn 344 Mesteacăn Pentru alte sensuri. Betula. cu toate că aripile acesteia pot lipsi. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor. Aceștia sunt în general copaci sau arbuști de talie mică spre medie. spre deosebire de mâțișorii de anin. Denumirea științifică a genului. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus.

Ca lemn de ars. se numesc strobil și sunt alcătuiți din două mici semințe cu aripi. rotunjiți la capăt. Flori și fructe Florile sunt monoice (flori femele și flori mascule. Semințele cresc în interior. lutea) Betula cordifolia – mesteacănul de hârtie Betula glandulosa – mesteacănul pitic american Betula lenta – mesteacăn dulce. de consistența unei hârtii fine. mesteacănul de canoe sau mesteacănul alb american • • • • • • • Betula populifolia – mesteacănul gri • Betula pumila – mesteacănul de mlaștină Speciile de mesteceni din Europa și Asia sunt: . și se rupe în fâșii în mod natural. ovulul este solitar. Solzii pistilului sunt alungiți. fertilizați. valoarea sa este dintre cele mai bune. la maturitate. amenți (mâțișori). Coaja conține multe rășini și are un pigment care dă numele diverselor soiuri de mesteacăn: roșu. cu doi lobi. Smyth Country. Se formează în toamnă și stau peste iarnă. către mijloc sunt galbeni sau oranj. prins de tulpinițele apărute în anul precedent. cu granulație mică. Toate speciile cresc ușor din semințe. Specii Speciile de mesteceni din America de Nord sunt: • • • • Betula alleghaniensis – mesteacănul galben (B. Toți mugurii frunzelor cresc lateral. cu textură mătăsoasă și care poate fi șlefuit fin. care se vor transforma în crengi. fiecare floare fiind alcătuită dintr-un caliciu sesil. Frunzele variază de la un soi la altul. Ovarul este plat. Virginia) Betula michauxii – mesteacănul pitic de Newfoundland Betula nana – mesteacănul pitic (se regăsește și în Europa și Asia) Betula neoalaskana – mesteacănul de Alaska sau de Yukon Betula nigra – mesteacăn de râu sau mesteacănul negru (foarte folosit în fixarea solurilor nisipoase) Betula occidentalis – mesteacănul de apă sau mesteacănul roșu Betula papyrifera – mesteacănul de hârtie. Solzii amenților. mesteacăn de cireșe sau mesteacăn negru • Betula lenta subsp. Cotiledoanele sunt plate și cărnoase. Lemnul tuturor speciilor de mesteacăn este fin. Amenții purtători de stamine pot atârna sau nu. Amenții pistilului. deschizându-se în același timp sau cu puțin timp înainte de apariția frunzelor. alb. solitar. cu vinișoare ca o pană. iar la capăt maro închis Fiecare solz prezintă două bractee și trei flori sterile. și sunt formate din grupe de câte trei flori femele. fiecare floare fiind alcătuită dintr-un ovar. iar coaja este subțire. sunt ovali. Fiecare caliciu are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente. negru și galben. Aceștia sunt localizați la baza ultimelor frunze de anul trecut sau la baza tulpinițelor formate anul trecut. acoperiți de o coajă fină dar rezistentă. Mugurii apar primăvara devreme și cresc până la începutul verii. dințate. fiecare floare devenind maro la maturitate. dar puțin. prinse la baza mâțișorilor masculi. îmbrăcate într-o coajă de protecție de culoare maro și cu consistență aproape lemnoasă. care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. bicameral și are două terminații. Acești solzi poartă două sau trei flori fertile.Mesteacăn 345 Descriere Coaja tuturor soiurilor de mesteacăn prezintă aceeași caracteristică: este marcată de dungi fine. de culoare verde stins sau puțin roșietici. orizontale. Pistilul poate atârna sau fi erect. dar nodul de inserție al pețiolului frunzelor formează mici tulpinițe laterale. cu codiță. Apar în perechi. cu trei lobi. membranos. uber – mesteacănul de Virginia cu frunză rotundă – endemic în zona Cressy Creek. separat). nu există mugure terminal. Acestea sunt alternante.

Mesteacăn • Betula albosinensis – mesteacănul alb chinezesc • • • • • • • • • • • • Betula albosinensis var. La scară comercială. frunzele. Groenlanda) • Betula szechuanica (Betula pendula var. mesteacănul alb European (crește și în nordul Asiei) • Betula pubescens subsp. Crengile uscate de mesteacăn.mesteacănul japonez Betula jacquemontii (Betula utilis subsp. tratamente medicale naturiste. iar în industria cosmeticelor la producerea săpunului și a șamponului.20% din persoanele care suferă de alergie la fân poate să răspundă și la granulele de polen ale mesteacănului. japonica – mesteacănul japonez Betula maximowiczii – mesteacănul Monarch Betula medwediewii – mesteacănul din Caucaz Betula nana – mesteacănul pitic Betula pendula – mesteacănul argintiu 346 • Betula platyphylla (Betula pendula var. tortuosa – mesteacănul Arctic alb (Eurasia. Crenguțele de mesteacăn argintiu. Mesteacănul argintiu (Betula pendulata) este copacul național al Finlandei.mesteacănul alb din nordul Chinei Betula alnoides – mesteacănul cu frunză de anin Betula austrosinensis – mesteacănul din Sudul Chinei Betula chinensis – mesteacănul pitic chinezesc Betula ermanii – mesteacănul Ermann Betula grossa . Extractul de mesteacăn este folosit pentru aromă sau ca ulei în industria marochinăriei. Crenguțele se numesc vihta sau vasta. uleiuri și alte aplicații practice. Bhoorj este denumirea în sanscrită a mesteacănului. pubescens. În nordul Europei mesteacănul este considerat unul din cei mai importanți alergeni din zonă. pendula și B. au fost folosite ca lubrifiant și în industria farmaceutică. estimarea fiind că 15. au fost folosite ca formă de admonestare . pentru a face masaj pe piele. crenguțele și rădăcina sunt folosite pentru materiale de construcție. sunt folosite în saune. proaspete și aromate. jacquemontii) – mesteacănul de Himalaya cu coaja albă Betula mandschurica – mesteacănul din Manchuria • Betula mandschurica var. szechuanica) – mesteacănul din Sichuan • Betula utilis – mesteacănul de Himalaya Notă: în multe texte de specialitate se întâlnește confuzia între B. Denumirea hârtiei este Bhoorj Patra. cojile subțiri și albe care pot fi colectate iarna. și au un efect foarte relaxant pentru mușchi. această esență este folosită în industria hârtiei. Deoarece lemnul de mesteacăn are fibre scurte. iar Patra înseamnă hârtie. sunt folosite ca suport de scris care se păstrează foarte bine în timp. cu toate că sunt soiuri distincte. În trecut. coaja. gudronul de mesteacăn sau uleiul rusesc. și este foarte folosit în industria cosmeticelor. cu număr diferiți de cromozomi. Sucul. extrase care conțin coajă de mesteacăn. la pigmenți și șampoane. septentrionalis . uleiurile de rășinoase (pin) din comerț aveau ca bază uleiul de mesteacăn dulce. prinse într-o legătură groasă. Întrebuințare Mestecenii sunt copaci foarte versatili. tobe. În India. lemnul. datorită polenului său. Ceaiul de frunze de mesteacăn are efect diuretic. platyphylla) – mesteacănul argintiu din Siberia • Betula pubescens – mesteacănul Downy.

(vezi Birching [1]). Lemnul era foarte folosit în construcția canoelor. Ciuperca. este foarte prețuit datorită indicelui calorific mare per unitate de greutate și volum. etc. seva mesteacănului este considerată băutură răcoritoare. Mestecenii au importanță spirituală în multe religii. Statele Baltice. este foarte folosită în Asia ca leac împotriva cancerului. întrucât previne și în unele cazuri tratează caria dentară. Coaja este bogată în betulină și acid betulinic. nordul Chinei. ruptă în fâșii și înmuiată în apă fierbinte. Coaja fibroasă este folosită pentru a porni focul. Xylitolul – îndulcitor artificial din zaharide hidrogenate .poate fi extras din sucul de mesteacăn. chiar și udă. Xyilitolul este folosit în industria alimentară. folosit pe scară largă în industria farmaceutică. chagamushroom. flexibilă și care putea fi ușor recoltată. Folosire medicinală Ciuperca Chaga [3] crește pe trunchiurile copacilor din familia Betulacee. Legături externe • Mesteacănul [4] Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / en. în special pe mesteacănul alb. a vaselor de bucătărie și a corturilor tepee cu formă specifică. Sucul de mesteacăn natural se regăsește și în băuturi ca sirop de mesteacăn / arțar. Seva este apoasă. bere. provenind mai ales din Siberia. siropul de mesteacăn este foarte dificil de produs. poate fi folosită pentru imobilizarea articulațiilor sau a brațelor fracturate. html http:/ / www. gustos. având calități tonice. wikipedia. Spre deosebire de siropul de arțar. Amerindienii prețuiau foarte mult mesteacănul pentru coaja sa. devine foarte tare.Mesteacăn corporală. coaja se poate aprinde și de la câteva scântei. datorită constituenților extrași din coaja de mesteacăn. Coaja de mesteacăn. și este ideal pentru înregistrările în studio. băutură alcoolizată din cereale. Rusia. diverse băuturi răcoritoare. verzuie și are un gust dulceag. din pricina uleiurilor conținute. oțet de mesteacăn. Ca lemn de foc. Răcită. ro/ retete-culinare/ sucuri-si-compoturi/ cvas. Din lemn de mesteacăn se produc scobitori de calitate. ro/ articole/ mesteacan . Sunetul produs de tobele cu mesteacăn este foarte puternic pe frecvențele înalte și joase. Este comercializată la scară industrială. Finlanda. Siropul de mesteacăn este produs îndeosebi în Alaska și în Rusia. Lemnul de mesteacăn este folosit și la tobe. ușoară. Sub formă de fâșii foarte fine. Coaja arde foarte bine. Seva de mesteacăn este folosită în aromatizarea cvasului [2]. org/ wiki/ Birching http:/ / www. 347 Alimentație În Belarus. com/ http:/ / selene. fiind foarte costisitor.

Măselărița. toxică. sau Hyoscyamus niger. Toxicitatea acesteia este cauzată cele 2 atropine: hioscină și hioscinamină. Florile sale sunt galben-verzui. deoarece și așa prezintă un mare grad de risc. niger Mill. Înflorește în perioada iunie . sedative și antinevralgice. Poate atinge jumătate de metru în înălțime. antispasmodice.Măselariță 348 Măselariță Măsariță Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Solanales Solanaceae Hyoscyamus Hyoscyamus niger Nume binomial H.august. . însă nu trebuie folosită în viața de zi cu zi. este o plantă. ce face parte din familia Solanaceae. Uz medical În cantități foarte mici are proprietăți anestezice.

până la circa 10 cm diametru. Elementele florale: 6 stamine. Termenul de narcisă vine de la mitul frumosului tânăr Narcis din mitologia greacă. 1753 Specii Vezi text Narcisa (genul Narcissus) este un gen originar din nordul Africii. glaucesceate. ascuțite la vârf sau ensiforme [1]. circa 32 specii erbacee. chiar pe mormântul său. perigon compus din foliole mai mult sau mai puțin asemănătoare. . Legenda spune că floarea a apărut la moartea sa. tubuloase sau coronate. În România este vestită rezervația naturală Poiana cu narcise din localitatea Vad. antere mai mult sau mai puțin bilobate[1]. Caractere morfologice • Bulbul este ovoid. cu tulpină unifloră sau multifloră. dispuse în formă de raze-farfurie. din depresiunea Făgărașului. în funcție de specie. piriform-lunguleț. cilindrice. rotund. globulos-piriform.. • Florile sunt. din centrul lor ridicându-se un tub sau un inel numit coronulă. care s-ar fi îndrăgostit de chipul său. bulboase[1]. • Frunzele sunt lat-liniare. județul Brașov. albe sau galbene. ovate. cu petale albe și coronulă galbenă sau cu coronulă galbenă cu margine roșie etc. regiuni mediteraneene și Europa Centrală. cu sau fără miros. simple sau involte. piriform. puțin canaliculate. gros-piriform[1].Narcisă 349 Narcisă Narcisă Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Lilliopsida Asparagales Amaryllidaceae Narcissus L. oblonge sau uneori înguste. mici (miniatur).

Narcisă • Fructul este o capsulă[1]. 350 Specii • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Narcissus abscissus Narcissus alpestris Narcissus assoanus Narcissus asturiensis Narcissus atlanticus Narcissus aureus Narcissus barlae Narcissus bertolonii Narcissus bicolor Narcissus broussonetii Narcissus bulbocodium Narcissus calcicola Narcissus canaliculatus Narcissus canariensis Narcissus cantabricus Narcissus cavanillesii Narcissus corcyrensis Narcissus cordubensis Narcissus cuatrecasasii Narcissus cupularis Narcissus cyclamineus Narcissus cyprii Narcissus dubius Narcissus elegans Narcissus fernandesii Narcissus gaditanus Narcissus hedraeanthus Narcissus hispanicus Narcissus italicus Narcissus jonquilla Narcissus longispathus Narcissus macrolobus Narcissus minor Narcissus moschatus Narcissus nanus Narcissus nevadensis Narcissus nobilis Narcissus obesus Narcissus obvallaris Narcissus ochroleucus Narcissus pachybolbus • Narcissus pallidiflorus • Narcissus panizzianus • Narcissus papyraceus .

ca flori tăiate și la ghivece în pământ argilo-nisipos. grădini.Pe timp de iarnă se forțează ușor.Narcisă • • • • • • • • • • • • • • • • Narcissus poeticus Narcissus polyanthos Narcissus portensis Narcissus provincialis Narcissus pseudonarcissus Narcissus pumilus Narcissus radiiflorus Narcissus romieuxii Narcissus rupicola Narcissus scaberulus Narcissus serotinus Narcissus tazetta Narcissus tortifolius Narcissus triandrus Narcissus viridiflorus Narcissus willkommii 351 Înmulțire Se înmulțește prin divizarea bulbilor și . Galerie imagini Narcissus assoanus Narcissus bulbocodium Narcissus poeticus Narcissus jonquilla Narcissus cantabricus Narcissus pseudonarcissus Narcissus cyclamineus Narcissus papyraceus . prin semințe. Utilizare Ca plante ornamentale. se folosesc în parcuri. bogat în humus. expus la soare. mai rar.

Narcisă 352 Narcissus tazetta Narcissus blancoi Narcissus triandrus Narcise cultivate Note [1] Milea Preda . București . Editura științifică și enciclopedică.html) • Narcisa albă(narcissus poeticus) (http://www.ro/Istoria_narcisei_3960_588_1.ro/dictionar-plante-medicinale/ narcisa-alba-narcissus-poeticus_14479) Pelin Pelin Artemisia absinthium Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Artemisia A.Dicționar dendrofloricol.sfatulmedicului. absinthium .gradinamea.1989. 366 Legături externe • Istoria narcisei (http://www. pag.

stimulente gastric. antiinflamator al mucoaselor gastro-intestinale. Frunzele bazale sunt tripenat sectate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor. Descriere generală Pelinul este o plantă perenă. În practica naturistă. în hipotonie gastrică etc. antihelmintic. laxative. grupate în capitule mici E raspândit în Europa. Pelinariță. ierboasă. încă din vechime. înalt de 60-120 cm. Artemisia maritima (pelinul de mare). întâlnit. pe care fitoterapeuții le enumeră sunt: proprietăți dezinfectante. Pelinul (Artemisia absinthium L. tonic-amare și cicatrizante (inter și extern). crescând în special pe terenuri necultivate. diuretice.paroase. conține un tezaur de principii active. dovedindu-și eficiența în tratarea a numeroase afecțiuni.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. Înflorește în perioada iulie-septembrie. se utilizează frunzele și vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie). antiinflamatoare. Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee. Fructul este o achenă. Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune.Pelin 353 Nume binomial Artemisia absinthium L. Asia și Africa. Pelinul alb. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu. vermifuge. se simplifică treptat spre vârf. cu o lungime de până la 20 cm. aproape la tot pasul în satele românești. Poate atinge o înălțime de 1 . depurative. iar cele tulpinale. Uz medicinal Pelinul: are numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la noi si din alte țări: excitant al secrețiilor gastrice. cu lungimi nu mai mari de 10 cm. în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. când planta are un miros puternic aromat și gust foarte amar.specie frecvent întâlnită la noi. aromate. Cele mai răspândite fiind speciile:. păroase (Artemisia austriaca). . laxativ.argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene. . peliniță. antidiareic. perena cu frunze compuse. dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare.2 m.pelinul negru ( Artemisia vulgaris).spintecate. varietate de pelin( Artemisia pontica). verzi-cenușii pe față .Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe. Printre cele mai importante proprietăți terapeutice pe care pelinul alb le prezintă.1.

cabinet-alergologie-timisoara.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0. plante-medicinale.html Legături externe • Pelin [1] • Alergia la polen [2] Referințe [1] http:/ / www. pelinul este o componenta importanta a cunoscutei bauturi spirtoase absint (ca dovada si numele bauturii. Subgenuri .evenimentul. În tradiția populară această plantă are numeroase întrebuințări: http://www. derivat din denumirea latina a plantei). 1 Mai este ziua pelinului. org/ pelin/ [2] http:/ / www.Pelin 354 Alte intrebuintari De asemenea. ro/ alergia-la-polen Pătlagină Plantago Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Lamiales Plantaginaceae Plantago L.

vegetând și în locuri bătătorite în care alte specii nu cresc. vitamina K. Specii Există aproximativ 200 de specii ale genului Plantago. alantoină. răni. antihemoragic. Se mai folosește la ulcerul gastric. Bougueria nubicola) • . conjunctivite și blefarite etc. în buruienișuri. hipocolesterolemiant. printre care: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Plantago afra Plantago africana Plantago aitchisonii Plantago alpina Plantago arborescens Plantago arenaria Plantago argentea Plantago asiatica Plantago aucklandica Plantago bigelovii Plantago canescens Plantago coreana Plantago cordata Plantago coronopus Plantago cornuti Plantago cynops Plantago eripoda Plantago elongata Plantago erosa Plantago fernandezia • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Plantago grayana Plantago hawaiiensis Plantago hedleyi Plantago heterophylla Plantago hillebrandii Plantago himalaica Plantago incisa Plantago krajinai Plantago lanceolata Plantago lanigera Plantago longissima Plantago macrocarpa Plantago major Plantago maritima Plantago maxima Plantago media Plantago melanochrous Plantago moorei Plantago musicola Plantago nivalis • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Plantago palmata Plantago patagonica Plantago polysperma Plantago principes Plantago pusilla Plantago psyllium Plantago raoulii Plantago rapensis Plantago remota Plantago reniformis Plantago robusta Plantago rugelii Plantago rupicola Plantago schneideri Plantago sempervirens Plantago sparsiflora Plantago subulata Plantago spathulata Plantago tanalensis Plantago taqueti Plantago tenuiflora Plantago amplexicaulis • Plantago nubicola (sin. în pășuni. laringite. Pătlaginile sunt folosite drept sursă de hrană de către larvele unor specii de fluturi. culturi. traheite.Pătlagină 355 Plantago Coronopus Bougeria Psyllium Littorella Pătlagina (Plantago) este un gen de aprimativ 200 de specii de plante mici. polifenoli. cu inflorescențe terminale în formă de spic și cu floricele gălbui. hemoroizi.50 cm înălțime. hipertensiune. glicozidul aucubina. ulcere varicoase. Răspândire Pătlagina Plantago major este foarte răspândită. tanin. Descriere Pătlagina este o plantă erbacee perenă. Acționează ca emolient și expectorant. cu frunze ovate sau lanceolate. Acțiune farmacologică Se folosesc frunzele (Folium Plantaginis). Crește pe marginra drumurilor. Se cultivă numai Plantago lanceolata (pătlagina îngustă). de 10 . Principiile active sunt: mucilagii. cicatrizant. mici. de la câmpie până în zona alpină. antiseptic. cu tulpini florifere drepte. hipotensor. catar (urinar sau digestiv). stomatite.

Carmen Alexan .Ghidul plantelor medicinale uzuale. Editura științifică. com/ plante/ patlagina. Mircea Alexan. 136 Legături externe • Pătlagina [1] Referințe [1] http:/ / www. sanatateata. pag.Pătlagină • • • Plantago fischeri Plantago gentianoides Plantago glabrifolia • • • Plantago obconica Plantago ovata Plantago pachyphylla • • • Plantago triandra Plantago triantha Plantago tweedyi 356 Galerie Plantago alpina Plantago lanceolata Plantago lanceolata Plantago nivalis Plantago lanceolata Plantago coronopus Plantago media stepposa Plantago maritima Bibliografie • Florentin Crăciun. htm . București 1992.

nemorosa' Nume binomial Anemone nemorosa L.Păștiță 357 Păștiță Anemone nemorosa Stare de conservare: Risc scăzut (lc) Anemone nemorosa Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Ranunculales Ranunculaceae 'Anemone' 'A. .

este unul din numele alternative populare românești ale acestei plante. găinușe (doar plural). Alte denumiri românești populare includ (dar nu se reduc la): floarea-paștelui. floarea-vântului și pâinea-paștelui. denumirea binomială. floarea-păsărilor. floarea-oștilor. . Anemone nemorosa. O macro-fotografie a florii păştiţei. turculeț. oiță. păscuță.Păștiță 358 Păștiță. Vezi și • Nume alternative românești de plante Poiană dintr-o pădure de foioase din Polonia plină de Anemone nemorosa înflorite.

(arabă ‫ ﺧﺮﻭﺏ‬kharrūb.. greacă χαρουπιά haroubia). siliqua Nume binomial ''Ceratonia siliqua'' L. ebraică ‫ חרוב‬ḥaruv. .Roșcov 359 Roșcov Roșcov Ceratonia siliqua Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fabales Fabaceae Caesalpinioideae 'Ceratonia' C. 1753 Roșcovul. (Ceratonia siliqua) este un arbore originar din bazinul Mării Mediterane și face parte din familia fabaceelor.

au o ridicată valoare nutrițională (pot fi consumate ca simplu fruct sau pur și simplu folosite in diferite produse de cofetărie). în regiunea Algarve unde este cunoscut sub numele de alfarrobeira pentru arbore și alfarroba pentru fruct. preferă solurile bine drenate și prezintă intoleranță la zonele saturate în apă. odată ajuns la maturitate și. Frunze de roşcov Habitat Genul Ceratonia aparține fabaceelor și este considerat un reprezentant arhaic al unei familii dispărute.[2] Roşcove Deși se credea că roșcovul nu prezenta noduli de fixare biologică a azotului specifici leguminoaselor. Pe de altă parte. Coroana este semisferică susținută de un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie care dezvoltă ramuri robuste. În Spania arborele se numeste algarrobo iar fructul algarroba. dispuse într-o inflorescență spiroidală și apar atât pe ramuri cât și direct pe trunchiul arborelui. în Grecia. prin conținutul său bogat în lactomanani are un efect sechestrant (formează un gel vâscos care întârzie absorbția de lipide și glucide) ceea ce induce o stare de sațietate (senzație de stomac plin).Roșcov 360 Morfologie Acest arbore crește. pulberea este utilizată împotriva diareii. Florile mascule produc un miros asemănător cu acel al spermei. Prezentând caracteristici xerofite.[3] Cu toate că este cultivat. Roșcovul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). eventual uscat sau prăjit. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri și sunt rezistente la îngheț. de culoare roșie. posedă numeroase proprietăți terapeutice. Roșcovul este des întâlnit în sudul Portugaliei. Păstăile coapte care cad pe pământ sunt consumate de diferite animale care dispersează semințele prin materiile fecale. dizenteriei. arborele se numește garrofer iar fructul garrofa. Numele cel mai comun al păstăii.[4] Utilizare Păstăile de culoase brun-roșcată. gastritei și enterocolitei. pe când în Catalonia și zona Valenciei. Fructul roșcovului. recent s-au identificat noduli conținând bacterii din genul Rhizobium. Florile sunt mici. Guma de caruba mai este folosită și ca adjuvant în cure de slăbire sau tratament preventiv împotriva aterosclerozei. pectine. este χαρουπιά (charoupia) iar în Turcia i se zice keçiboynuzu. Roșcovele conțin o cantitate importantă de glucide simple și complexe. fiind naturalizat în zonele occidentale. De altfel. În Malta. Este bine adaptat climatului temperat și subtropical și tolerează umiditatea și temperaturile ridicate din zonele de coastă. poate fi apt și pentru consumul uman.[6] Fructul verde s-a folosit în medicina tradițională ca antimicotic iar guma de caruba. în medie. numit roșcovă.[1] Fructul este o păstaie și are nevoie de un an pentru a se dezvolta până la coacere. Pulberea din pulpa roșcovelor[5] are efecte antidiareice și de absorbție a toxinelor microbiene.[7] . ceea ce s-ar traduce "cornul-caprei". cu gust dulceag. fructul se numește ħarruba iar în Italia carrubo. mucilagii. este un arbore bine adaptat condițiilor ecologice din regiunea Mediteranei. amidon și vitamine. până la 10 metri înălțime dar uneori poate atinge chiar și 15 metri. Datorită proprietățiilor astringente. în plus. roșcovul se poate găsi în stare de sălbăticie în regiunile orientale ale bazinului mediteranean. rădăcinile profunde se pot adapta unor compoziții foarte variate ale solului și acceptă destul de bine pământurile sărăturoase.

1996. 1111/ j. htm [6] http:/ / www. bioversityinternational. ro/ articol. doi. com/ z/ informatii_nutritionale_faina_de_roscov. Y.1365-2672. 1365-2672.5 % Portugalia 20 000 Grecia Turcia Cipru Algeria Liban Tunisia Alte țări Total 20 000 14 000 7 000 4 600 3 200 1 000 840 182 680 100 % 186 640 100 % Surse [1] http:/ / www. php?id=394#TAG [7] http:/ / www. 1365-2672. net/ plut/ index2. 1111/ j. org/ english/ pages. doi: 10. A. tititudorancea. 1996. [4] http:/ / www. htm Legături externe • Roșcovul – Ceratonia siliqua (http://portal-naturist. ipgri. linneo. turkish-cuisine. com/ Publications/ Pdf/ 347. .x] (http:/ / dx.5 % 2004 67 000 26 000 24 000 20 000 19 000 14 000 7 000 4 600 3 200 1 000 840 36 % 14 % 13 % 11 % 10 % 8% 4% 2% 2% 1% 0.1996. Filali-Maltouf (1996). pdf Biodiversity International. Dessaux. org/ 10. com/ doi/ abs/ 10. N. p16 [2] http:/ / www. pdf [3] M. org/ publications/ pdf/ 347. Carob tree. Missbah El Idrissi. Journal of Applied Microbiology 80 (2): 165–73. tb03205. A. blackwell-synergy.tb03205. x)”.1111/j. pcfarm.info/roscovul-ceratonia-siliqua/) . cgiar. Belabed. php?ParentID=6& FirstLevel=95 [5] http:/ / www. x]). tb03205. Aujjar.Roșcov 361 Producție Producție în tone Date furnizate (FAO) Țară Spania Maroc Italia 2003 67 403 24 000 18 600 37 % 14 % 10 % 11 % 11 % 8% 4% 2% 2% 1% 0. „ Characterization of rhizobia isolated from Carob tree (Ceratonia siliqua) (http:/ / www.

Controlarea răspândirii Planta completă . nativă Europei. iarbă-de-păsări. Răcovina (Stellaria media) este o plantă anuală de sezon rece. coadă-de-găină. de obicei consumată de găini. Sinonime Alsine media L. Atât în Europa. rocoțel. planta este o buruiană care invadează grădinile [1] și câmpurile. steluța-fetei. Stellaria apetala Ucria ex Roem.Răcovină 362 Răcovină Răcovină Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllales Caryophyllaceae Stellaria S. și apoi formează covoare de vegetație. Florile sunt mici și albe. Planta germinează toamna sau iarna târziu. cât și în America de Nord. Regional. mai este numită și aurică. cuișoriță. steluță-albă. scânteiuță. media Nume binomial Stellaria media (L. ghețișoară. formând rapid capsule cu semințe. iarba-găinii.) Vill.

London: Century. Wild Flowers Worth Knowing. au peri care acoperă uniform toată tulpina. L. K.Răcovină este dificilă din cauza numărului mare de semințe. ca remediu împotriva râiei.org/database/plants. C. În prezent este prescrisă pentru boli ale pielii. Project Gutenberg Literary Archive Foundation [2] A. Tilford. Davis. ISBN 0712617310 Bibliografie 1. vânătăilor. Stellaria media poate fi ușor deosebită de ceilalți membri ai familiei prin examinarea atentă a tulpinilor. Traditional folk remedies : a comprehensive herbal.[2] 363 Folclor Planta este utilizată în medicina populară. Referințe [1] Neltje. Plante din genul Cerastium sunt foarte similare cu cele din genul Stellaria și fac parte din aceeași familie (Caryophyllaceae). [3] Howard. Nu toate aceste utilizări sunt motivate științific. Blanchan (2005). asemănători cu Stellaria. Alți membri ai familiei Caryophyllaceae. și poate produce pierderi de până la 80% din recolta de orz. în secolul al XVII-lea. deși ierbicidele sunt utile când plantele sunt mici.pfaf. Edible and Medicinal Plants of the West. Există mai multe plante strâns înrudite și considerate răcovină. Cataplasme cu răcovină pot fi aplicate tăieturilor. ISBN 0-87842-359-1 Legături externe • Stellaria media (http://www. bronșită.php?Stellaria+media) at Plants for a Future . Răcovina este competitivă cu gramineele mici. p.[3] Distribuție și identificare Stellaria media este comestibilă și nutritivă și frunzele pot fi folosite în salate. John Gerard o recomanda. Gregory L. Michael (1987). dar acestea nu au proprietățile culinare și medicinale ale plantelor din genul Stellaria. Stellaria media este răspândită în America de Nord din Alaska până punctele sudice. pp.119. Sprague. Dyer. Renner. Stellaria are peri fini doar pe o parte a tulpinii. într-un singur șir. Integrated Weed Management. D. dureri reumatice. MSU. Mutch (2005). artrită și dureri menstruale.

adăugate în amestecuri tradiționale (curry). întrebuințată ca nutreț pentru vite sau folosită în bucătărie și în medicină. Semințele de schinduf se folosesc în țările asiatice drept condiment: fie uscate. . foenum-graecum' Nume binomial Trigonella foenum-graecum L. Schinduful (Trigonella foenum-graecum). în salate. aparține familiei Fabaceae și este înrudit cu molotrul albastru (Trigonella melilotus-coerulea). denumit și fân grecesc sau regional molotru. fie încolțite ca o verdeață picantă.Schinduf 364 Schinduf Schinduf Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fabales Fabaceae 'Trigonella' 'T. Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor.

lungi de 10 cm. Întreaga plantă emană un miros puternic. Astăzi schinduful se mai cultivă în India. Maroc. VII. Egipt) și în SUA. Franța. la utilizarea sa ca nutreț. 2 cm lungime și sunt grupate câte trei pe pețiol. Grecia. În special în ținuturi mai uscate din Orientul Mijlociu. în India era cunoscut pentru proprietățile sale carminative. K. Numele arab hulbah este derivat din rădăcina ḤLB cu semnificația "lapte". Utilizări Printre utilizările tradiționale ale schindufului se numără cea ca plantă furajeră. schinduful este foarte bogat în minerale.Schinduf 365 Descriere Frunzele ovale sunt asemănătoare trifoiului. .n. Florile sunt mici. printre altele pentru îmbălsămare. din zona Irak-ului de azi. Liban. Numele latin al speciei foenum graecum se traduce prin "fân grec". Origine și etimologie Schinduful a fost cultivat pentru proprietățile sale medicinale încă din antichitate.e. cât și la originea de la est de Mediterană a speciei. au aprox. În Europa nordică. Africa de nord și Spania se cultivă încă în acest scop. acesta fiind o referire atât la mirosul puternic de fân uscat. călugării benedictini au încercat să aclimatizeze această plantă în sec. în regiunea mediterană (Italia. Algeria. tonice și afrodiziace. vitamine și alte substanțe. Semințele măcinate au o aromă puternică și un gust dulce-amărui amintind de zahăr ars. Arabii îl foloseau ca tratament împotriva căderii părului. ceea ce se explică prin acțiunea galactagogă a plantei cunoscută în medicina populară. 1998. Acestea conțin semințe dure.e. Condiments and Seasonings. Acest nume a fost preluat și este încă uzual în multe din limbile europene. de culoare galben-maronie. ușor asemănător cu leușteanul.T. În Egipt era utilizat încă din 1000 î.n. Din flori se dezvoltă păstăi subțiri. Springer. Cele mai vechi dovezi datează din 4000 î. alb-gălbui și la bază violet. Alimentare Un condiment folosit încă din antichitate. În multe țări din sudul și estul Asiei numele plantei are la bază denumirea arabă. Spania. Schinduful înflorește din mai până în iunie. În agricultură planta se pretează și ca îngrășământ verde. dreptunghiulare sau rombice.: Spices. îmbogățind solul cu elemente nutritive. iar chinezii l-au utilizat ca plantă decorativă. Bibliografie • Farell. după care a fost întrebuințată timp îndelungat în medicina populară. și sunt poziționate la subțioara frunzelor.

existând două varietăți de secară.iarnă. . cereale Nume binomial Secale cereale M. adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat. Secara (Secale cereale) aparține grupei cerealelor.Bieb. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată. at/ ~katzer/ engl/ Trig_foe. .Schinduf 366 Legături externe • en Fenugreek at Gernot Katzer‘s Spice Pages [1] • Schinduf [2] Referințe [1] http:/ / www. uni-graz. html [2] http:/ / selene.de vară și . ro/ articole/ schinduf Secară Secară Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Trib: Gen: Specie: Liliopsida Poales Poaceae Pooideae Triticeae Secale S.

de asemenea este utilizată pentru producerea alcoolului. Constituenți • • • • • • Apă 10.000 tone în industria de panificație. Însă datorită prezenței substanțelor mucilaginoase din secară se produce prin coacere o crustă brună aromată.Secară 367 Istoric Secara nefiind cultivată în antichitate. aceasta se explică prin faptul că moleculele de gluten.76 % Lipide 2. prin pentozane se prelungește fenomenul de digestie. Se pot întîlni la unele recolte de secară prezența unor amilaze care descompun amidonul. de exemplu vodca de calitate se obține din secară. Făina de secară Are proprietăți diferite de făina din grâu la coacere. Folosire Secara este folosită ca cereală pentru pâine. • Calorii: 1400 kJ Substanțe minerale • • • • • • • Calciu 33 mg Fier 2. Fiziologie Conținutul ridicat în lizină și pentozane determină ca secara să fie indispensabilă unei alimentații echilibrate.000 ha 3. s-a răspândit ca buruiană în lanurile de grâu din Asia Mică de unde s-a răspândit în Europa.76 % Substanțe balast 14.450 mg • Mangan 2.6 % Substanțe minerale 2 % . Secara de iarnă poate să fie și folosită la îngrășarea terenului agricol. prin prezența de pentozan nu se produce efectul lipicios ca făina de grâu pentru a reține gazele din aluat. Din anul 2004/05 secara este folosită ca materie primă pentru producerea de bio-etanol. ce se presupune că ar avea un efect anticarcinogen.9 milioane tone de secară. a sintetizat Albert Hofmann substanța halucinogenă LSD.680 mg .73 mg • Cupru 0.95 % Proteină 14. pâinea de secară fiind mai densă în comparație cu pâinea de grâu.5 % Carbohidrați 69. degradând calitatea făinii. din care s-au folosit 706.67 mg Magneziu 121 mg Fosfor 374 mg Potasiu 264 mg Sodiu 6 mg Zinc 3. în special în Europa de est și centrală unde este mai răspândită pâinea de secară. În Germania secara are ambele utilizări ca pâine de secară și ca furaj în hrana animalelor.Aici de exemplu în anul 2004 s-a recoltat de pe o suprafață de 635.pe 100 grame secară. Din "cornul secarei" produs de o ciupercă parazită (Claviceps purpurea).

ierbicide folosite la cultivare.813 g Histidină 0.035 mg 368 Vitamine • • • • • • • • Tiamină 0.605 g Metionină 0.674 g Tirozină 0.Secară • Seleniu 0.747 g Arginină 0.701 g Prolină 1. Țara care conduce în cultivarea secarei este China.248 g Cistină 0.329 g Fenilalanină 0.681 g Aceste date diferă bine înțeles influențate de climă.270 mg Acid pantotenic 1.456 mg Vitamina B6 0.980 g Lisină 0.532 g Isoleucină 0.711 g Asparagină 1. .316 mg Riboflavină 0.339 g Valină 0.154 g Treonină 0.251 mg Niacină 4.549 g Leucină 0. îngrășăminte. teren.367 g Alanină 0.060 mg Vitamina E 1.661 g Glicină 0.491 g Serină 0.177 g Glutamină 3.280 mg Aminoacizi • • • • • • • • • • • • • • • • • • Triptofan 0.294 mg Acid folic 0.870 mg Alfa-Tocoferol 1.

html . ele conținând 39 % proteine. Din această familia mai face parte fasolea. trifoiul sau lucerna. subfamilia Faboideae.Soia 369 Soia Regn Plantae Soia. Boabele de soia joacă un rol important în industria alimentară.) este o plantă de cultură din familia leguminoase. evz. Soia modificată genetic. culinar. Evenimentul zilei Referințe [1] http:/ / www. Legături externe • Mancare cu soia [1] • Din ciocolată în carne. ro/ cuvinte-cheie-retete/ mancare-cu-soia/ [2] http:/ / www. 17 % ulei. 23 mai 2012. Soia (Glycine max (L. Cristina Lica. antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă? [2]. (Glycine max) Clasificare științifică Ordin: Fabales Familie: Fabaceae Gen: Glycine Nume binomial Glycine max Merr. ro/ detalii/ stiri/ romanii-mananca-soia-modificata-genetic-fara-sa-stie-secretele-din-spatele-celui-mai-cont.

Sovârf 370 Sovârf Sovârf Sovârf înflorit Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Lamiales Lamiaceae Origanum O. vulgare Nume binomial Origanum vulgare L. .

Descriere Sovârful este o plantă perenă. acesta fiind motivul utilizării drept condiment. Planta este o specie nativă Europei. lungi de 3-4 mm. este o plantă medicinală din familia Lamiaceae. cu marginea întreagă sau ușor dințată.). Origanum vulgare Referințe Legături externe • „ Sovârf (http://dexonline.Sovârf 371 Sovârful (Origanum vulgare .L. și apar pe țepi. Crește prin fânețele din regiunile de deal și de munte. Planta înflorește începând din iulie până în august. genului Origanum. scurt pețiolate. măghiran sălbatic. cu o lungime de 1-4 cm. în regiunea mediteraneană. Numele său derivă din grecescul origanon (ὀρίγανον): oros (ὄρος) „munte” și verbul ganousthai (γανοῦσθαι) „a face plăcere”. rareori albe. Conțin celule cu ulei eteric. aproape glabre. Ele sunt înconjurate de bractee cu marginea de culoare purpurie. Frunzele sunt opuse. și sudului și centrului Asiei. cu tulpina în patru muchii. de formă ovală.ro/definitie/Sovârf)” la DEX online . care crește până la 20-80 cm înălțime. busuioc de pădure sau oregano. Florile sunt mov. cunoscut și ca șovârv.

piersic. galben si portocaliu. este o plantă. însă s-a răspândit în toată lumea. Înflorește primăvara. Iacint Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asparagales Liliaceae Hyacinthus Hyacinthus orientalis Nume binomial H.30 cm. Iacintul este o plantă perenă.Zambilă 372 Zambilă Zambila. rosu. cald. insa daca doriti zambile din seminte. bine drenate. Se uda putin iar dupa ce acestea infloresc se inceteaza udatul! Se planteaza prin bulbi . cu pamant bogat in substante nutritive.10. mutati zambilele in locuri ferite de soare direct. va trebui sa aeteptati cca 5 sau 6 ani. decorativă. nu e nevoie sa udati florile dupa plantare. Pentru a incetini inflorirea. Bulbul are până la 10 cm. Zambilele se planteaza in luna octombrie intr-un loc insorit. Zambilele sunt apreciate pentru parfumul lor intens. Zambilele se dezvolta bine pe locuri insorite. . Zambilele au fost aduse. Florile sale pot avea cele mai diverse culori: purpuriu. roz. pe soluri fertile. Frunzele sunt sunt alungite. Zambilele pot fi plantate si in ghivece tinute in apartamente. grupate câte 5 . ca si lalelele dealtfel. Daca nu cumva pamantul este deja foarte uscat. bulbii lor fiind foarte scumpi acum cateva sute de ani si deaceea erau pastrati in casele oamenilor foarte bogati ca drept trofeu al bogatiei acestora. din Grecia si Asia Mica. cu o lungime de 25 . sau Hyacinthus orientalis. Are nevoie de un sol umed. albastru. orientalis Zambila. care este originară din Orientul Mijlociu. perenă. Bulbii se planteaza la 15 cm adancime si tot la 15 cm distanta unul de altul. violet. alb. ca sa iasa zambiluta anul viitor. iacintul. Ea face parte din ordinul Asparagales. Poate atinge 40 cm în înălțime.

Zambilă 373 Zambilă în Grădina Botanică din Cluj-Napoca Șofrănel Șofrănel Carthamus tinctorius (ilustrație) Clasificare științifică .

Florile de șofrănel sînt uneori folosite ca un înlocuitor al șofranului. tinctorius Nume binomial Carthamus tinctorius (Mohler. 1967) Șofrănelul (Carthamus tinctorius) este o plantă erbacee anuală din familia Asteraceae. Utilizare Șofrănelul era cultivat în trecut pentru semințe. Imagini Carthamus tinctorius Floare de şofrănel .Șofrănel 374 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae Carthamus C. în vopsele și în medicină. Roth. care erau folosite pentru a da culoare și gust mîncării. În ultimii 50 de ani. planta a fost cultivată în special pentru uleiul vegetal extras din semințe. Schmidt & Boudreaux.

Mușchii au corp alcătuit din două generații subordonate:gametofitul dominant (mușchiul propriu zis) și sporofitul marunt. cum sunt denumiți în literatura științifică. cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante. iar ciclul vital este haplodiplofazic. cum este zona ecuatorială și sfârșind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de scăzute. Ei sunt răspândiți pe tot globul. Covor muşchi în Munţii Bucegi • Organele de reproducere sexuată. . Caracterele generale ale Subregnului Bryophita • Mușchii au corpul vegetativ lipsit de vase conducătoare adevărate.Mușchi (plantă) 375 Mușchi (plantă) Subregnul Bryophita Mușchi. anteridia și arhegonul. Artforms of Nature. 1999 Regn: Plantae Subregn: Bryophita Mușchii. sunt pluricelulare. cum sunt zonele polare. În toate zonele climatice ei preferă biotopurile umede. după Ernst Haeckel. 1904 Clasificare științifică după Anca Sârbu. începând cu zonele calde și ploiose tot timpul anului. numit tal cormoid . (Subregnul Bryophita) sau briofitele.

care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Importanța mușchilor • Muschii sporesc pătura de humus de pe stânci.Mușchi (plantă) 376 Mușchii inferiori Mușchii inferiori mai pastrează multe caractere specifice algelor. material izolant. Corpul vegetativ. • Turba. • Protejează solul împotriva eroziunii. este utilizată ca îngrășământ organic. format din tulpiniță. Mușchii superiori Mușchii superiori au corpul vegetativ . frunzulițe și rizoizi pluricelulari. care se formează în locurile mlăștinoase din resturile parțial descompuse ale mușchiului de turbă (Sphagnum). Din mușchii inferiori face parte Fierea pământului (Marchantia polymorpha) care traiește în locurile permanent umede. este un tal lamelar care se fixează în sol cu ajutorul rizoizilor monocelulari.un tal cormoid. Superioritatea față de alge o dovedește prezența epidermei la suprafața talului. a țesuturilor parenchimatice. Sulfină Sulfină Clasificare științifică . combustibil. Exemplu este Mușchiul de pământ (Politrichum commune). Inmultirea muschilor se face asexuat prin spori si sexuat prin celula ou sau zigot. cu rol asimilator și de depozitare. lângă izvoare și fântani.

Morfologia • Trifolium melilotus-officinalis L. Este plantă medicinală și meliferă. Sinonime • Medicago officinalis (L. • [1] . Sulfina (Melilotus officinalis) este o plantă medicinală din familia Fabaceae. & Graebn. • Melilotus neglectus Ten. • Melilotus petitpierreanus Willd.Sulfină 377 Regn: Ordin: Familie: Plantae Fabales Fabaceae Subfamilie: Faboideae Trib: Gen: Specie: Trifolieae 'Melilotus' ''M.L. Florile sunt galbene.) Pall. Înflorește primăvara-vara.H. așezate în raceme mari. • Trifolium officinale L. • Melilotus pallidus Ser. foarte parfumate. officinalis'' Nume binomial ''Melilotus officinalis'' (L. Frunzele sale sunt trifoliate. • Trifolium Melilotus officinalis L.Krause • Melilotus arenarius Grecescu • Melilotus arvensis Wallr.)E. Descriere Sulfina are 50-100 (200) cm. • Melilotus melilotus-officinalis Asch. numeroase.

fânețe. 1999 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta (Angiospermatophyta) Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Magnoliatae (Dicotiledonatae) Magnoliidae Ranunculales Ranunculaceae Subfamilii Principalele subdiviziuni ale Familiei Ranunculaceae după Anca Sârbu. sunt: • • • Subfamilia Ranunculoideae Subfamilia Helleboroideae Subfamilia Anemonoideae Sinonime .Ghidul plantelor medicinale uzuale. Bibliografie • Florentin Crăciun. Mircea Alexan. 126 Referințe [1] http:/ / www. Editura științifică. București 1992. la marginea drumurilor. eol. pag. Carmen Alexan .Sulfină 378 Răspândire Este răspândită prin semănături. org/ taxa/ 16420958 Ranunculaceae Familia Ranunculaceae Clasificare științifică după Anca Sârbu. 1999.

& J. Hydrastidaceae Martynov. Aquilegiaceae Lilja. simple. 1818.Presl. 1823. Isopyrum thalictroides • Fructele sunt folicule sau nucule. Genuri • • • • • • • • • • • • • Aconitum Actaea Adonis Anemone Aquilegia Callianthemum Caltha Cimicifuga Clematis Coptis Delphinium Eranthis Glaucidium • Helleborus • Hydrastis . Floarea are caractere de inferioritate prin numărul mare. fără stipele.Agardh. Această familie cuprinde în special plante erbacee. 1818. cu tulpini subterane.Ranunculaceae • • • • • • • • • • • • • Aconitaceae Bercht. Ele pot fi fie solitare. 1815. nedefinit de elemente florale și dispoziție spirociclică. 1820. 1858.. Clematidaceae Martinov. rar bace sau capsule. fie grupate în infloreșcențe cimoase. cu simetrie actinomorfă. 1820. • Petalele au adesea nectarii. 1820. 1820. rar lemnoase. 379 Familia Ranunculaceae este cea mai importantă familie a ordinului Ranunculales. Nigellaceae J. • Frunzele sunt alterne.. Calthaceae Martinov. & J. 1972. Anemonaceae Vest. 1870. Cimicifugaceae Arn. Actaeaceae Bercht. Plantele sunt în special perene și rar anuale. Nu au țesuturi secretoare. Caracteristicile familiei • Rădacinle plantelor sunt adventive. rar compuse. divers divizate și rar sunt întregi. Delphiniaceae Brenner. Helleboraceae Vest. • Florile sunt hermafrodite.Presl. Thalictraceae Raf. 1840.. 1886. Glaucidiaceae Tamura.

înaltă până la 15–25 m. Deschiderea totală a coroanei variază de la 6 la 10 m. cu aproximativ 150 foliole. . cultivat pentru dulcele fruct comestibil. Cu toate că locul lui de origine este necunoscut din cauza cultivării îndelungate.Ranunculaceae • • • • • • • Isopyrum Nigella Paeonia Ranunculus Thalictrum Trollius Xanthorhiza 380 Finic Phoenix dactylifera Phoenix dactylifera Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Arecales Familie: Arecaceae Gen: Specie: 'Phoenix' ''P.[1] Este o plantă de mărime medie. crestate (spinate) pe pețiol. probabil este provenit din terenurile din jurul Golfului Persic. ce crește singură ori formează un mănunchi cu mai mulți stemi dintr-un singur sistem de rădăcini. curmalul veridic. dactylifera'' Nume binomial ''Phoenix dactylifera'' Chabaud Curmalul sau finicul (Phoenix dactylifera) este un palmier din genul Phoenix. și penate. foliolele sunt 30 cm lungime și 2 cm lățime. Frunzele au 3–5 m lungime.

Phoenix canariensis • Palmierul Theophrasti. — Universitatea Purdue. Speciile numite dactylifera "dactil-feros" vine din greaca veche dáktulos "dată" (de asemeni "deget")[2] și stemul din latinul verb ferō "aduc".fao. purdue. Miami.omanholiday. FL.asp?url_file=/DOCREP/006/Y4360E/ y4360e00.co. Centru pentru Culturi Noi și Produse de Plante. Phoenix theophrasti Referințe [1] Morton. hort.fao. Morton. edu/ newcrop/ morton/ date.iranica.org/docrep/t0681E/t0681e02. p.nutfruit. J.htm) (Additional information from the FAO) • en Date Palm (http://www.uk/Bountiful-Havest-by-Tony-Walsh-for-Arab-News. Julia F. În: Fructe ale climatelor calde. International Nut and Dried Fruit Council Foundation (http://www.[3] Specii înrudite • Curmalul din Insulele Canare. finikŭ și este "finic".org) • en Date Palm Cultivation (http://www.HTM) (Food and Agriculture Organization) • en Date Palm Products (http://www. Date (http:/ / www. pdf) Note . 1987.com/newsite/articles/v7f2/v7f210.org/documents/show_cdr.Finic 381 Etimologie Cuvântul pentru palmierul curmalelor Phoenix dactylifera în română este derivat din gr. [2] greacă da/ktulos [3] latină fĕro Legături externe • en INC. html). respectiv sl.html) entry in Encyclopaedia Iranica • en Date Harvest in Oman (http://www. 5–11. phoenix (φοίνιξ) sau fienics.

Garofiță albă de stânci 382 Garofiță albă de stânci Garofița albă de stânci sau Barba ungurului (Dianthus spiculifolius . cu 2-4 solzi și 5 petale foarte spintecate în numeroase diviziuni fine. Beldie. Editura didactică și pedagogică. C.Atlas botanic. 1959.Schur) este o plantă din familia Caryophyllaceae. Caliciul este îngust și lunguieț. răsfrânte de obicei în jos. Garofița albă de stânci sau Barba ungurului Descriere Garofița albă de stânci prezintă numeroase tulpini gingașe. ca firul de iarbă. Ion Toma . Ele sunt așezate în perechi și sunt mai îngrămădite la baza tulpinii. subțiri.Flori din munții noștri. La capătul tulpinii crește câte o floare de culoare alb-lăptos sau palid-roz. 74-75 • Lucia Popovici. Pridvornic . pag. Științifică. Bibliografie • Al. Ed. București. 173 . Frunzele sunt înguste și ascuțite. Dianthus spiculifolius Răspândire În România. care formează pâlcuri stufoase. București. mai des în etajul subalpin și în cel montan (Este plantă endemică pentru Carpații României). 1985. pe stânci calcaroase. Florile sunt foarte plăcut mirositoare. garofița albă de stânci crește în munții Carpați (Rodnei). Garofița albă de stânci înflorește în lunile iulie-august. pag. Constanța Moruzi.

html Mac de grădină Papaver somniferum Papaver somniferum. .Hășmaș • Listă de plante din munții României Legături externe • Imagine [1] Referințe [1] http:/ / imagini.somniferum Macul de grădină (Papaver somniferum) se întâlnește în România ca specie cultivată sau subspontană. se observă floarea cu simetrie actinomorfă Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Ranunculales Papaveraceae Papaver P. romania-natura. Este identic cu macul opiaceu.Garofiță albă de stânci 383 Vezi și • Parcul Național Cheile Bicazului . Semințele sunt utilizate în industria alimentară. jpg. ro/ v/ flora/ 16_garofite_barba_ungurului.

nigrum cu flori violacee. Mac din flora spontană (Papaver rhoeas) Formula florală: K2C2+2A∞G(∞) Opium Macul de grădină este principala sursă naturală pentru receptorul μ-opioid. Din opiu un numar de alcaloide sunt extrase precum morfină. caliciul este caduc (cade după înflorire). setigerum cu florim violete. album cu flori albe. Morfina este alcaloidul predominant în varietățile de mac cultivate în majoritatea țărilor producătoare. tulpina erectă netedă cilindrică . fața superioară cu nervură proeminentă. Statistical information on narcotic drugs" (http:/ / www. Toate organele plantei conțin vase laticifere cu latex care are în compoziție peste 40 de alcaloizi. albe. semințe păroase ssp. cerificată. capsule globuloase și semințe albastre cenușii var. roz sau roșii. semințe aproape negre var. codeină și oripavină. Cele mai cunoscute varități de Papaver somniferum sunt: • var.Mac de grădină 384 Descrierea speciei Rădăcina pivotantă lungă de 25-30 cm (80cm). incb. groasă de circa 1-2cm cu ramificații secundare pe o rază de circa 30-50cm. glabrum cu flori roșii purpurii. solitare 1-10 pe plantă. actinomorfe. Frunzele sunt întregi alterne alungit-ovoide. și a tuturor opioidelor. 2008. simplă sau puțin ramificată. Fructul este o capsulă ovoidă sau ușor turtită. flori gri albastre. Opiul natural este un latex pe care planta îl secretă când capsulele verzi sunt incizate.[1] Vezi și • Mac de câmp • Opiu • Războaiele Opiului Referințe [1] "International Narcotics Control Bureau. Flori sunt mari. glabre (lipsite de peri). cu stigmat persistent (aspect de rozetă). violete. înaltă de circa 150cm. org/ pdf/ technical-reports/ narcotic-drugs/ 2008/ part_four_All_2008. Technical Reports. pdf) . Part IV. cu margini neregulate. tebaină. acoperite cu ceară. capsule ovoide și semințe alb gălbui • • • • var.somniferum specie numai de cultură.

Mexic-5000 a. . În ceea ce privește animalele domestice.C. cultivarea ei este foarte ușoară deoarece este foarte rezistentă în orice climă. sau alte cereale.Știr 385 Știr Știr de Thomé (1885) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllales Amaranthaceae Amaranthus A.) încă de acum 7000 ani datorită faptului că această plantă este mai hrănitoare chiar mai mult decât porumbul. Frunzele sunt comestibile și au gust asemănător spanacului. în grădinile organice ajută la aerisirea solului. știrul are proprietăți toxice. grâul. retroflexus Nume binomial Amaranthus retroflexus L. precum vitele și porcii. În plus. cât și semințele uscate sub diferite forme. Deși știrul este considerat o buruiană. Știrul (Amaranthus retroflexus) este o specie de plante din familia Amarathaceae. Se pot consuma atât frunzele proaspete. Anumite specii de Amaranthus au fost consumate de către oameni (în special în America de Sud .

edu/ cgi/ img_query?query_src=photos_index& where-taxon=Amaranthus+ retroflexus Salvie Salvie Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Lamiales Lamiaceae 'Salvia' S. Salvia (Salvia officinalis) este o plantă erbacee cu flori divers colorate.Știr 386 Legături externe • Amaranthus retroflexus [1] Referințe [1] http:/ / calphotos. Este cunoscută și sub denumirile de jale. originară din sudul Europei și din regiunile mediteraneene. jaleș. . berkeley. officinalis Nume binomial Salvia officinalis L. (mici) cultivată ca plantă medicinală sau decorativă. salbie sau șerlai.

oboselii fizice și psihice. bronșită. Salvia este foarte eficientă în tratarea bolilor specifice femeilor: probleme ale organelor pelviene (băi de șezut cu salvie). stres. nervozității. dar și în stimularea menstruației. afecțiunilor intestinelor și stomacului. Legături externe • Tratamente naturale pe bază de salvie [1] Referințe [1] http:/ / www. febră. ulcerații ale pielii.Salvie 387 Tratamente naturale pe baza de salvie Salvia reprezintă o plantă medicinală recomandată ca remediu natural în tratarea și vindecarea hipertensiunii arteriale. ro/ plante-medicinale/ s/ salvia. Mirosul neplăcut al gurii poate fi combătut cu gargarisme cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi sau chiar si mai multe ori pe zi. tonus sexual scăzut. sanatatecuplante. Ceaiul de salvie este recomandat în uz extern. inflamațiilor căilor respiratorii. în vindecarea bolilor de gât (amigdalită). ale măduvei spinării. inflamațiilor cavității bucale. afte. abcese dentare. html Arin Pentru alte sensuri. tuse. dar și în bolile specifice bărbaților: probleme de sterilitate și impotență (ceaiul din frunze de salvie sau ceai din flori de salvie mărunțite). vezi Arin (dezambiguizare). Alnus glutinosa Alnus Clasificare științifică . celulită. abceselor dentare. stomatite.

frunzele au o culoare negricioasă.) Gaertn. în lungul văilor de la câmpie și până în regiunea dealurilor. cu vârf obtuz.at — animals and plants: Alnus glutinosa [1] Referințe [1] http:/ / nomen. grupate în amenți mici. Răspândire Se găsește prin păduri umede. alterne. Toamna. grupate în amenți lungi. glutinosa Nume binomial Alnus glutinosa (L. în rest neregulat dințate sau lobulate. Alnus glutinosa Legături externe • Nomen. Bractele lignificate ale amenților feminini — care se deschid la maturitate lăsând semințele sa cadă — rămân pe ramuri după căderea fructelor (nucule) ca niște conuri de conifere.Arin 388 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fagales Betulaceae Alnus A. trunchiate pe margine. Arinul negru (Alnus glutinosa) este un arbust cu frunze căzătoate. și cele feminine. sunt polenizate de către vânt. Florile masculine. întregi spre bază. ovali. at/ Alnus%20glutinosa . ovate sau subrotunde.

nu se recomandă a se lua intern. ca stimulent nervin. La un litru de apă de plumb se pun 100 g tinctură. În general. Ele conțin ulei volatil. deoarece provoacă gastro-enterite. substanțe colorante de natură carotinoidică. montana'' Nume binomial ''Arnica montana'' L. iar în cantități prea mari. alcooli triterpenici. paralizează centrii nervoși. înviorează tenurile palide. Cu avizul medicului se pot folosi intern. împodobind pășunile cu florile ei galbene-aurii. De la această plantă se folosesc florile . În amestec cu apă de plumb această tinctură are proprietatea de a decongestiona umflăturile și loviturile. Mai ales din florile de arnică se prepară o tinctură care. Infuzia 4%. sub formă de comprese. carul-pădurilor.flores arnicae . în amestec cu apă îndulcită. în proporție de 10-20 g la 100 g apă.Arnică 389 Arnică Arnica montana Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales 'Arnica' ''A. se utilizează ca pansament ca antiseptic și cicatrizant al rănilor. cu zahăr sau ceai.mai rar planta întreagă și rădăcina. dimineața și seara. cu care se fac comprese ce se aplică pe locurile umflate sau lovite. colina. . 25-50 picături de tinctură (care se procură de la farmacie). cujda sau carul-zânelor. Din florile acestei plante se prepară un ceai care se folosește sub formă de gargară în laringită și răgușeală. Arnica crește în regiunile de munte. diluată cu apă. Poporul o mai numește podbal de munte. ridică tensiunea arterială.

Numele științific este Abelmoschus esculentus. arborele de cacao și hibiscul). Este o plantă anuală care crește până la 2 m înălțime. htm Bamă Bame Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Malvales Malvaceae 'Abelmoschus' ''A. ro/ descoperirea-romaniei-08/ necunoscuta-noua-apreciata-in-europa-129398. . Florile au un diametru de 4–8 cm.Arnică 390 Legături externe • Necunoscută nouă. apreciată în Europa [1]. la noi este uzitat mai des sinonimul său Hibiscus esculentus. având 5–7 lobi. esculentus'' Nume binomial ''Abelmoschus esculentus'' (L. cu 5 petale gălbui. Fructul este o capsulă verde și păroasă cu lungimea de 8-20 cm și conține numeroase semințe. Adrian Mogos. 14 iulie 2008. Frunzele au 10–20 cm lungime și sunt late. palmate. adesea cu o pată roșie la baza fiecărei petale. Jurnalul Național Referințe [1] http:/ / www. jurnalul.) Moench Bama este o plantă cu fructe comestibile din familia Malvaceelor (din care fac parte și bumbacul.

De asemenea este folosită în bucătăriile indiană. Ulterior planta a fost introdusă în America de Sud (semnalată în Brazilia în 1658) și apoi America de Nord (1748 în zona Philadephiei). Germinarea are loc între 6 zile (semințele înmuiate) și 3 săptămâni. Liban. cuvânt de origine africană. Uz Bama este cultivată în zonele tropicale și temperate mai calde pentru fructele sale fibroase care au forma unor păstăi verzi cu semințe rotunde albe.Bamă 391 Etimologie și origine Numele de bamă provine din arabul bāmyah care stă la originea numelor plantei în Orientul Mijlociu. Iordania. Păstăile devin repede fibroase și trebuie culese în cel mult o săptămână de la polinare. Balcani. Florile de bamă În Siria. Cultivare Pentru cultivare. Iran. semințele sunt înmuiate peste noapte și apoi îngropate 1-2 cm. Frunzele pot fi folosite la îngroșarea supelor. Iraq. planta este aparent originară din Etiopia. Grecia. Deși felul său de răspândire este nedocumentat. În vest este cunoscută sub numele de okra. Din Arabia. Grecia. planta s-a răspândit pe malurile Mediteranei și spre est. ceea ce sugerează o origine orientală. Fructele sunt culese necoapte (lungime sub 10 cm) și mâncate ca legume. nordul Africii și Rusia. Bama este una dintre legumele cele mai rezistente la căldură și secetă și tolerează solurile argiloase. Turcia și Yemen bamele sunt folosite mai ales pentru prepararea unor supe groase cu alte legume și cu carne. braziliană și caraibeană. Iran. Egipt. O secţiune transversală a fructului . Egiptenii și maurii din secolele XII-XIII foloseau denumirea arabă a plantei.

deservită de bigi sau macarale din instalația de încărcare a navei. termenul se aplică numai în cazul navelor cu o singură punte. Științifică. Unele nave pot avea magazii cu 2 — 3 guri. vezi Cală (dezambiguizare). termenul indică exclusiv magazia inferioară. de regulă din lemn. Gurile de magazii se pot închide etanș împotriva pătrunderii apei. Ed. Fiecare magazie este prevăzută de regulă cu o gură pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor. În interiorul magaziilor este asigurată ventilația. magaziile sunt prevăzute cu o podea.Cală 392 Cală Pentru alte sensuri. 1971 Cimbru Cimbru Satureja hortensis Clasificare științifică . Cală este denumirea generică a compartimentelor de sub puntea navei. De regulă magaziile navei se numerotează de la prova spre pupa. București. în care se încarcă mărfurile. Pentru protecția mărfurilor. denumită „paiol" și fardaj mobil pe bordaje. iar la navele moderne există și avertizoare contra incendiului. Bibliografie • Lexicon maritim englez-român. La navele cu mai multe punți. reprezentând spațiul de sub puntea inferioară destinat mărfurilor. În sens strict.

Este o plantă scundă. Cultivare Cimbrul. rezistă la secetă.Cimbru 393 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Lamiales Lamiaceae Satureja S. respectiv lămâioară și era deosebit de apreciat în Evul Mediu. iar iarna supraviețuiește la temperaturi scăzute.. Frunzele au forma lanceolat-ovală. sunt netede și au un miros specific. Frunze și tulpini întregi de cimbru se introduc uneori în borcanele în care se murează varza și castraveții. la prepararea sarmalelor. Originea Cimbrul își are originile pe țărmurile europene ale Mării Mediterane. dar și la ploi abundente. Cimbru Gastronomie Este întrebuințat în diferite preparate culinare. dar și la prepararea cărnii de porc și de vânat. de asemenea. Cimbrul se aseamănă întrucâtva la înfățișare cu rozmarinul. Cimbrul preferă verile lungi. cea de linte. 1753 Cimbrul (Satureja hortensis) este o plantă perenă din genul Satureja. Se folosește. secetoase. cimbrul se denumea și lămâiță. hortensis Nume binomial Satureja hortensis L. mai ales în bucătăriile de pe lângă așezămintele monahale. familia labiatelor (Lamiaceae). calde. de aceea plivitul trebuie făcut cât mai des. . atâta timp cât este cultivat într-un loc bine însorit. Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au început să înflorească. Este în schimb o plantă sensibilă la buruieni. mai ales în mâncarea de fasole. care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri în înălțime. Florile cimbrului sunt mici și au o culoare albă sau roz-palid. Crește pe aproape orice tip de sol. În trecut. se mulțumește cu puțin.

html http:/ / www. ro/ actualitate/ putin-cimbru_0_49795899. [1]. ro/ life/ viata/ Uleiul-cimbru-antibiotic-natural_0_37796382. la prepararea ceaiurilor contra răgușelilor și laringitelor. wordpress. Mai este folosit. bioproduct. infuzia de cimbru uscat este deosebit de eficace în tratarea tusei rebele. deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România. În medicina naturistă. e tipic pajiștilor însorite alpine din Carpați și e folosit în medicina naturistă. Liliana Ivan. 26 august 2007.Cimbru 394 Cimbru sau cimbrișor? Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care. Vezi și • • • • Lista legumelor Listă de plante medicinale Nume alternative românești de plante Regnum Plantae Legături externe • • • • Cu puțin cimbru. ro/ articole/ nu_confundati_mirodeniile. html http:/ / www. 28 iulie 2006. adevarul. bioproduct. adevarul. un antibiotic natural [2]. Ioana Barzeanu. aparține genului Thymus. Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tamâița. com/ mirodenii/ cimbru/ . legume sau pește.. htm http:/ / retzetar. ca și maghiranul. Adevărul Uleiul de cimbru.. și în gastronomie pentru a da aromă unor mâncăruri din carne de vită. Adevărul Nu confundați mirodeniile! [3].ro Mirodenii: cimbrul în bucătărie [4] Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / www.

familia Solanaceae.Ciumăfaie 395 Ciumăfaie Ciumăfaie Datura stramonium Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asteridae Solanales Solanaceae Datura D. Ciumăfaia (Datura stramonium) este o specie de plante toxice din genul Datura. stramonium Nume binomial Datura stramonium L. .

Planta este adusă în Europa ca să servească la prepararea alifiilor pentru vrăjitoare. În prezent se folosește datorită florilor frumoase ca plantă de ornament. ca de exemplu cu fumul de la frunze uscate de ciumăfaie se alinau crizele de astmă. Era folosită și ca stupefiant de preoții Zuni din America de Nord la slujbele religioase cu scopul de a putea lua contactul cu zeii sau la identificarea hoților.Ciumăfaie 396 Caractere morfologice • Tulpina • Frunza • Florile • Semințele Folosire În cultura americană este folosită de mii de ani ca plantă medicinală. Toate părțile plantei in special semințele maronii-negre sunt toxice. Imagini Plantă Floare Fruct Seminţe Note . iar în China și Peru se punea în bere. find frecvent confundată cu Brugmansia. Datura mai era folosită în Europa ca afrodiziac.

Conopidă Corn Corn se poate referi la: • Corn (arbust) . cu flori galbene și cu fructe roșii. • Corn (anatomie) .instrument muzical de suflat pentru orchestre sau corn de suflat folosit la vânătoare pentru dat semnale. Pagina aceasta de dezambiguizare listează articolele care au titluri identice sau susceptibile de confuzie. Este o plantă anuală. comestibile (Cornus mas) • Corn (anatomie) . • Corn (limbaj de programare) • Corn (produs alimentar) • Corn (instrument) .Conopidă 397 Conopidă Conopida este o plantă din familia Brassicaceae. . Dacă ați ajuns aici prin intermediul unei legături interne care trebuia să trimită direct la un articol.prin analogie. fiecare din cele patru organe tactile (pipăitoare) ale melcului.fiecare din cele dou excrescențe osoase ce cresc pe osul frontal (fruntea) al animalelor rumegătoare.arbust cu lemnul foarte tare. vă rugăm să o corectați.

în timpul prânzului. În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene ale plantei. margini de pădure și tufișuri). pe pante abrupte și rupturi de pantă. înaltă de 10-40 cm. Descriere Crețișoara este o plantă perenă. răspândită în zona de deal (în fânețe.Crețișoară 398 Crețișoară Crețișoara Alchemilla vulgaris Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Alchimilla Crețișoara (Alchemilla vulgaris) este o plantă din familia Rosaceae cunoscută sub mai multe denumiri populare: brumărie. atunci când planta este perfect uscată (fără stropi de rouă sau picături de ploaie). plașcă. în zile însorite.[1] . verzi-gălbui. recoltate în lunile iunie-iulie (în perioada înfloririi). prin tăierea întregii părți aeriene de sub rozeta de frunze bazale. cu flori mici. umbrarul-doamnei.

pag.antidiareic Indicații Extern. în fixarea sarcinilor și în pregătirea intevențiilor chirurgicale ORL.[1] Creţişoara Note [1] Ecaterina D. 119-120.astringent . Științifică. Extractul de crețișoară are un efect terapeutic complex în tratamentul metroragiilor.Crețișoară 399 Componenți principali Saponime. Ed. Crețușcă Crețușcă Filipendula ulmaria Clasificare științifică .antihemoroidal . fitosteroli și săruri minerale. Terapia naturistă. București 1992. Proprietăți . flanovoide. substanțe grase formate din acizii palmitic și stearic. Răducanu D. infuzia este folosită pentru gargară în stomatite și pentru cicatrizarea rănilor. taninuri.

prin frecare degajă un miros de salicilat de metil. Ed. ca diuretic și diaforetic.acțiuni astringente. cu flori albe dispuse în corimb.Crețușcă 400 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Rosales Rosaceae Filipendula Crețușca (Filipendula ulmaria) este o plată din familia Rosaceae. aldehidă salicică. Proprietăți . Răducanu D. spireină și tanin.acțiune antireumatismală datorită gaulterozidei și spireinei . Terapia naturistă.efecte diuretice datorită flavonoidelor Indicații Se utilizează ca adjuvant în tratamentul reumatismului articular acut. înaltă de 100-120 cm. precum și în fânețele umede și înflorește începând cu luna iunie. București 1992 . tonice și antihidropice . 120-121. meliferă și medicinală. Inflorescența se taie cu foarfeca cu cel mult 1 cm de axul care o susține. Descriere Crețușca este o plantă erbacee perenă. gaulterozidă. pag. până la sfărșitul lui august.[1] Componenții principali Flavonoide. heliotropină. vanilină. Științifică. iar florile proaspete.[1] Creţuşcă Note [1] Ecaterina D. cunoscută sub denumirile populare de: barba-caprei sau pepenică. Este frecvent întâlnită pe marginea apelor curgătoare de la câmpie până la limita superioară a fagului. În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene recoltate în perioada de înflorire.

Vezi și • Lista fructelor .Dracilă 401 Dracilă Dracilă Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Ranunculales Berberidaceae 'Berberis' B. cu flori galbene și cu fructe în formă de boabe roșii. cultivat adesea ca gard viu. Dracila (Berberis vulgaris) este un arbust spinos din familia Berberidaceae. vulgaris Nume binomial Berberis vulgaris L.

) este o plantă medicinală din familia Moraceae (dud).Dud alb 402 Dud alb Dud alb Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Rosales Familie: Moraceae Trib: Gen: Specie: Moreae 'Morus' ''M. . alba'' Nume binomial ''Morus alba'' Dudul alb (Morus alba .L.

se folosește la scorbut. dudul alb este foarte răspândit la câmpie și la deal. ulcer. Fructele se coc în luna august și sunt zemoase și cărnoase. tenie. Frunzele. infuzie sau decoct.iunie. la diabet. Morfologia Utilizare Coaja rădăcinii. de culoare verde și coroana este globulară. Galerie Fructe Secțiune în lemn Flori Scoarță de copac . înflorește în luna mai . ca infuzie. icter. viermi intestinali.Scoarța dudului alb. dar este cultivat și de-a lungul drumurilor. enterite cronice. care crește până la 10–20 m. Este un copac mic de dimensiuni medii. constipații. se folosește la gastrită. de culoare albă.[1] Răspândire În România. Dudul alb este cunoscut ca शहतूत în limba hindi. boli de ficat.Dud alb 403 Descriere Dudul alb are o viață scurtă. Florile au culoarea albă. Dudul alb are frunzele asimetric lobate. ca laxativ. Specia este nativă din nordul Chinei și este larg cultivată și naturalizată în altă parte. infuzie sau decoct. se folosesc la diaree. Tuta în sanscrită și Tuti în limba marathi. crește rapid.

unde a fost cultivat de așa de mult timp încât extinderea sa naturală precisă este necunoscută. morus nigra) (http:/ / www. sfatulmedicului.L. . Este nativ din sud-vestul Asiei. nigra'' Nume binomial ''Morus nigra'' Dudul negru (Morus nigra . Este cunoscut pentru numărul mare de cromozomi.Dud alb 404 Note [1] Dudul alb sau negru (morus alba. având 154 perechi (308 cromozomi individuali).) este o specie de dud (familia Moraceae). ro/ plante-medicinale/ dudul-alb-sau-negru-morus-alba-morus-nigra_14443) la Sfatul Medicului Dud negru Dud negru Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Rosales Familie: Moraceae Trib: Gen: Specie: Moreae 'Morus' ''M.

ro. rar aproape albe. Accesat 24 ianuarie 2012 Referințe [1] http:/ / www. caliciu gamosepal. Răspândirea geografică: Răspândită în Europa și Asia. corola cu petale filiform-laciniate. adânc-bidentată. coronula evidentă. . adeverită în America. Frunze opuse. i-medic. tubulos-campanulat. Descrierea plantei: Tulpina înaltă până la 90 cm.Dud negru 405 Legături externe • Dud negru [1]. adesea roșiatică. mai mult sau mai puțin aspre. i-medic. Se mai numește cocoșei. în partea superioară cu axe florifere unghiulare. dispers-păroase. Flori roz. superioare liniar-lanceolate. androceu din 10 stamine. cuculeasă. gineceu cu ovar unilocular. cele inferioare alungit-spatulate. schânteiuța-lupului. flos-cuculi Nume binomial Lychnis flos-cuculi L. ro/ plante/ dud-negru Floarea-cucului Floarea-cucului Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Caryophyllales Caryophyllaceae Lychnis L. dispuse în dicaziu lax. glabru.

se folosește în perioada postnatală. Plantă perenă hemicriptofilă spre mezohidrofilă. Se uscă la umbră în strat subțire.S. vitamina C. 406 Bibliografie • Constantin Pârvu. sub numele de FLOSKULEN.I. Uz intern pentru tratarea catarelor bronhice infuzie din 1-1 ½ linguriță plantă uscată și mărunțită peste care se toarnă o cană cu apă clocotită. Decorativă prin frunze. Modul de preparare Recoltare părțile aeriene ale plantei se recoltează la înflorire pe timp frumos și după ce s-a ridicat roua. Componentele plantei utilizate în terapeutică: părțile aeriene ale plantei sunt utilizate de medicina umană tradițională în tratarea unor afecțiuni ale căilor respiratori și grăbirea cicatrizării rănilor. pentru relaxarea și revenirea musculaturii uterine. glicozizi.Floarea-cucului pedicelat. umede. Fruct capsular. Ed. flori. 2000 Forsiția Forsythia Forsythia x intermedia Clasificare științifică . Enciclopedică. de la câmpie până în regiune montană. microtermă spre moderat-termofilă. numeroase. în grădini publice sau individuale. în fânețe umede. întâlnită frecvent prin locuri înierbate. Semințe brune. Timpul de înflorire: Înflorire mai-august. Cultivarea plantei: Se poate cultiva în grupuri. Principii active: Conține saponine. alcaloizi. Medicina umană extractul alcoolic din părțile aeriene ale plantei. apătoase. la pH amfitolerantă. rabate. Înmulțirea prin semințe. la marginea bălților. Mica Enciclopedie Ediția III. Utilizată ca floare tăiată. săruri minerale. Universul plantelor. continuat cu 5 stile. comercializat în Rusia și alte țări din C. București.

) Vahl. majoritatea native Asiei de est. F. Corea. mai rar.C. fiind colorate cu un galben intens. înaintea frunzelor. până la 6 m.Forsiția 407 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Lamiales Oleaceae Forsythia Vahl Specii Vezi în text Forsiția este numele dat mai multor plante din genul Forsythia. și variază ca lungime între 10 și 15 cm. Forsythia giraldiana Lingelsh. Un arbust forsiţia Flori şi frunze tinere de Forsythia × intermedia Floare de forsiţia Forsiţia în vârstă de 50 de ani . dar uneori trifoliate. una fiind nativă Europei de sud-est. Forsythia mandschurica Uyeki. Japonia (Shōdoshima).[1][4] Specii • • • • • • • • • • • Forsythia europaea Degen & Bald. China de nord și centrală. pinyin: liánqiào) este considerată una din cele 50 de ierburi fundamentale în medicina naturistă chinezească.Lee.Hara.Y. de obicei simple. Forsythia togashii H. China de nord-est. Forsythia ovata Nakai. familia Oleaceae. Bețe de forsiția sunt folosite drept arcuș la un instrument cu coarde corean numit ajaeng. în Balcani. Frunzele sunt opuse. Forsythia japonica Makino. în Albania și Kosovo. China de est. Genul a fost denumit în acest fel în onoarea lui William Forsyth.[1][2][3] Planta este un arbust deciduu.Bai. Japonia. cu o pereche de frunzulițe bazale. Genul cuprinde circa 11 specii. Forsythia nakaii (Uyeki) T. Florile apar primăvara devreme. China de nord-est. cu scoarță de culoare maro spre negru. cu o înălțime de 3 m și. precum Naenia typica și Euproctis chrysorrhoea. Forsythia likiangensis Ching & Feng ex P. Forsythia viridissima Lindley. Corola este formată din patru petale care se unesc la bază. Surse:[1][2][4][3][5] Această plantă are rol de hrană vegetală pentru unele larve de fluturi. Coreea. Forsythia suspensa (Thunb. suspensa (chineză: 连翘. Forsythia mira M. China de est și centrală.B. China de sud-vest.Chang. Fructul este o capsulă uscată. conținând câteva semințe cu aripi.

uk/gardening/plants/plant_finder/plant_pages/3306.shtml) • Royal Horticultural Society (http://www. html) Legături externe • BBC . [5] University of Oxford.vanderbilt. plants. org. uk/ cgi-bin/ nph-readbtree. ox.Forsythia page (http://www. (1992). ed.co.Forsiția 408 Referințe [1] Flora of China: Forsythia (http:/ / www. org/ florataxon.edu/bioimages/ species/frame/fovi.bbc.org. asp) • Forsythia viridissima Vanderbilt University . st-andrews.. aspx?flora_id=2& taxon_id=112951) [2] Flora Europaea: Forsythia (http:/ / rbg-web2. pl/ feout?FAMILY_XREF=& GENUS_XREF=Forsythia& SPECIES_XREF=& TAXON_NAME_XREF=& RANK=) [3] St Andrews Botanic Garden: Plant of the Month: Forsythia (http:/ / www. A.rhs. htm) [4] Huxley.Forsythia page (http://www. Macmillan ISBN 0-333-47494-5. New RHS Dictionary of Gardening. efloras. ac.cas. ac. uk/ fraxigen/ fraxinus/ oleaceae/ forsythia. rbge.htm) Frezie Frezia Clasificare științifică Regn: Subregn: Plantae Tracheobionta Superdiviziune: Spermatophyta Încrengătură: Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliophyta Liliopsida Liliidae Liliales Iridaceae Freesia Specii vezi textul .uk/WhatsOn/gardens/wisley/archive/wisleypom03mar. Oleaceae information site: Forsythia (http:/ / herbaria. uk/ ~gdk/ stabotanic/ aprilpom.

colorate în diverse nuanțe pale (alb. Specii Genul Freesia cuprinde un număr de 14-16 specii de flori: • • • • • • • • • • • • • • • Freesia alba Freesia andersoniae Freesia caryophyllacea Freesia corymbosa Freesia fergusoniae Freesia fucata Freesia grandiflora Freesia laxa (sin. perene din familia Iridaceae. care cresc din tuberobulbi mici (1 – 2. fiind plăcut mirositoare. piriformi. cu nervuri paralele. perene. 12 specii provin din Capul Bunei Speranțe. mov. crem.Frezie 409 Freesia (Ecklon ex Klatt) este un gen de plante erbacee. iar parfumul lor este asemănător iasomiei. una dintre ele având o arie de răspândire la nord de Ecuator. Anomatheca laxa. portocaliu. fiind grupate în inflorescențe decorative în formă de spic unilateral. până în Sudan. violet). protogine.5 cm diametru). Denumirea populară românească a plantelor din genul Freesia este Frezie sau uneori Fresie. Heinrich Theodor Freese (1795-1876) de către botanistul Christian Friedrich Ecklon (1795-1868). Anomatheca viridis) . liniar-lanceolate. roșu. Africa de Sud și alte două provin din Africa tropicală. Speciile acestui gen sunt originare din sudul Africii și importate pentru prima dată în Europa la sfârșitul secolului 19. sunt foarte delicate. lipsite de pețiol. Au rădăcini subțiri care pătrund adânc în sol. Sunt simple sau involte. Lapeirousia laxa) Freesia leichtlinii Freesia occidentalis Freesia refracta Freesia sparrmannii Freesia speciosa Freesia verrucosa Freesia viridis (sin. lungi de 10 – 30 cm și subțiri ca niște săbii. galben. au formă de trompetă. de culoare brun-roșiatică. roz. Tulpina lungă de 10 – 40 cm poartă câteva frunze dispuse pe două rânduri. Tija florală este subțire și uneori curbată. cu înveliș pergamentos. Denumirea plantei datează din 1886 și a fost atribuită în onoarea medicului german. hermafrodite. Florile sunt alogame. alungiți sau sferici. Caracteristici morfologice și însușiri fiziologice Freziile sunt plante erbacee. Fructul este o capsulă cu trei valve conținând circa 15 semințe colțuroase sau rotunde.

bulbii se scot din sol și se usucă la 25 ºC în spații aerisite și se păstrează în camere uscate. iar udatul se face cu moderație. Florile ofilite se vor îndepărta pentru a încuraja deschiderea altora noi. freziile se cultivă în seră. singure. cultivate adesea pentru parfumul lor plăcut și aspectul delicat. la sfârșitul perioadei de vegetație. afânat și bine drenat. cremelor etc. Cultura la ghiveci. Ca plante tăiate se vor alege cele care au cel puțin o floare deschisă și au nevoie de apă în permanență. într-un sol foarte hrănitor. pe marginea aleilor. în asociere cu Asparagus sau combinate cu alte specii de flori sau ramuri înflorite. leichtlinii în secolul 19. Vara. În codițiile climatului temperat caracteristic țării noastre. care a fost încrucișată cu F.Frezie 410 Cultura freziilor Freziile sunt plante de grădină. Înmulțirea freziilor se realizează prin bulbi sau semințe și pot fi plantate în grădină sau ca plante de apartament. Temperatura va fi de 15°C în primele 60 zile. în apartament. freziile sunt folosite în diverse aranjamente florale. astfel încât mirosul lor să fie perceput cu ușurință. apoi în funcție de iluminat. refracta. Cea mai cultivată specie este F. Imagini Frezie alba Freezii multicolore Frezie violet Frezie portocalie Frezii portocalii si violet Frezie roz . este greoaie. Se pot utiliza și în lucrări de legătorie sau în grădini. Utilizare Plante delicate și parfumate. Plantarea bulbilor se va face la sfârșitul verii. datorită parfumului specific foarte plăcut sunt folosite în industria cosmetică la prepararea parfumurilor. Cultura se realizează într-un loc luminos și aerisit. dar mai puțin ca plante la ghivece. De asemenea. Plantele nu se vor păstra în vecinătatea legumelor și fructelor deoarece sunt sensibile la etilena emanată de acestea. De asemenea. se va evita un mediu călduros în exces. în asociere cu frunze proprii.

za/ bio/ plants/ iridaceae/ freesia. shtml http:/ / www. museums. org. com/ plantefg/ freesalba. gov/ java/ ClassificationServlet?source=profile& symbol=FREES& display=63 Ghimbir Ghimbir Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Zingiberales Zingiberaceae 'Zingiber' Z. plantzafrica. usda. htm http:/ / www. bulbsociety. htm http:/ / plants. officinale Nume binomial . org/ GALLERY_OF_THE_WORLDS_BULBS/ GRAPHICS/ Freesia/ Freesialist. South Africa: Freesia [3] United States Department of Agriculture: Freesia Ecklon ex Klatt [4] Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / www.Frezie 411 Vezi și • Virusul mozaicului galben al fasolei la freesia Legături externe • • • • Bulbsociety: Freesia [1] PlantZAfrica: Freesia [2] Iziko Museum.

Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei in antichitate. Australia. Utilizari culinare Ghimbirul este. sau ceapa. iar apoi s-a impus în intreaga țară. Desi a fost inca de pe vremea romanilor un condiment important. Ghimbirul e deosebit de prețuit în bucătăriile orientale cum ar fi cea chineză. Ghimbirul murat. Indonezienii utilizeaza frecvent paste condimentate pe baza de ghimbir proaspat si ardei iuti proaspeti. o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei in acea perioada: ”singivera” in pali si ”shringavera” in sanscrita. Situatia s-a schimbat o data ce acesta a devenit mult mai disponibil. supe si feluri principale. ”ghimbir” in romana. ”ginger” in engleza etc. Daca ghimbirul proaspat este fiert. Rizomul nu se consumă crud. Kenia. ci se curăță îndepărtându-se coaja. poate. cel mai probabil din cauza ca ghimbirul proaspat era arareori comercializat pe continent. atingând până la 5-6 centimetri în lungime. Este o specie perenă care are nevoie de o temperatură ridicată și constantă precum și de o umiditate permanentă pentru a se dezvolta corespunzător. si datorita popularitatii crescute a bucatariei asiatice. De altfel un nume alternativ al ghimbirului. de fapt. Indienii folosesc adesea aceasta tehnica pentru a obtine sosuri delicioase cu care asezoneaza mancarurile de legume si carne. In bucataria chineza ghimbirul este folosit atat prajit cat si fiert. Jamaica. cel mai versatil condiment. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin razatoare. carnea de pui este aromata prin stropire cu sucul obtinut prin stoarcerea ghimbirului proaspat. in mod surprinzator grecii contemporani il numesc ”piperoriza” (radacina de piper). cere adesea ghimbir maruntit sau dat prin razatoare. de la sosuri. cu care marineaza carnea inainte de a o gati. care inseamna gatirea pe foc iute. la prepararea pastelor de curry. iuteala sa creste. denumit în trecut și ghimber. ”gingembre” in franceza. Merge foarte bine prajit alaturi de usturoi. marunțită.Ghimbir 412 Zingiber officinale [1] Roscoe 1807 Ghimbirul (Zingiber officinale). asemenea altor denumiri ale plantei in mai multe limbi europene (”Ingwer” in germana. iuteala sa domolindu-se. (beni shoga). imprumutat si el din greaca veche (”zingiberis”). pana la deserturi si bauturi. Mancarea care fierbe inabusit mai mult timp este aromata cu feliute de ghimbir. Aceste denumiri inseamna ”in forma de corn de cerb”. indiană. În fostele colonii britanice. ”zenzero” in italiana. . cu amestecare continua. Etimologie Cuvantul "ghimbir" provine. popularitatea acestuia a scazut temporar in Europa. care isi elibereaza aroma destul de repede. Ghimbirul se consumă câteodată în forma sa pisată. unde este folosit in cantitati mici. și se taie în felii care se gătesc ca acompaniment la cărnuri sau sosuri. alaturi de alte condimente. Denumirea de ghimbir a fost folosită mai ales în Banat și Ardeal provenind din maghiarul gyömber. iar aroma scade. rapida a mancarii. răcoritoare. Ghimbirul ocupa un loc important in bucataria japoneza. este preparat din rizomi foarte tineri si este adesea servit alaturi de sushi. Rizomul de ghimbir are o forma neregulată. Cu toate ca denumirile in majoritatea limbilor europene provin din greaca veche. este numele dat unei plante erbacee din regiunile tropicale. fiind folosit in absolut toate tipurile de preparate. curry-uri etc. cu referire la gustul iute al rizomului. cum ar fi Canada. În acest caz ghimbirul e o pulbere fină asemănătoare piperului alb. introdus de turci în Moldova și Muntenia a fost cel de 'piper alb'.) din latinescul ”zingiber”. etc. denumirea greaca este. contorsionată si e noduros. în salate. De exemplu. cu rizom aromatic bogat în uleiuri eterice. se consumă o așa-zisă "bere" din ghimber (ginger beer) care de fapt este o băutură ne-alcoolică. Tehnica chinezeasca stir-fry (chao). tailandeză. Ghimbirul prajit are un gust diferit.

produce un ceai cu efecte remarcabile în tratarea edemelor. beți câte 1-2 căni pe zi.0. ceafă. frigiditate. grețurile și voma (la femeile însărcinate). Ceaiul de ghimbir este un calmant ideal în inflamațiile gâtului. Atunci când febra nu cedează. • Reumatism: Rapoarte medicale din diverse spitale chinezești arată că injectarea unei soluții de 5-10% suc de ghimbir în zonele afectate.5 g de praf de rădăcină de ghimbir. sau la mancaruri mai grele (din fasole. Astmul se mai poate trata cu tinctură de ghimbir care eliberează plămânul de secreții. de obicei mai grase. Rădăcina încălzește meridianele de acupunctură. înainte de masă. Oricum. cataracta. dar si la deserturi (de ex. ci doar zahar. ajută digestia. • În caz de greață. poate trata cu succes durerile reumatice. febră. rasă și fiartă în 250 ml apă. ghimbirul este omniprezent în formule revitalizante ale cremelor de față. 413 Utilizari medicale Abia la începutul anilor 1980 cercetătorii occidentali s-au preocupat de virtuțile terapeutice ale ghimbirului. Cosmetologii europeni au fabricat loțiuni cu ghimbir pentru tonificarea și revitalizarea părului. stomacului și splinei. • În medicina alternativă: Moleculele aromatice de ghimbir trimit impulsuri creierului imediat ce ating pielea. cozonacul cu ghimbir proaspat). elimină gazele. linte. sub limbă. respectiv un efect sudorific pregnant. In Europa intalnim ghimbirul in mod special in bucataria ungureasca traditionala unde cunoaste o utilizare frecventa in condimentarea unor fripturi.5-1. este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani. dă poftă de mâncare. răgușeală. Terapeuții folosesc uleiurile aromatice de ghimbir pentru fricționarea zonelor unde se acumulează tensiuni negative: tâmplă. vomei sau tusei. acționează asupra plămânilor. rizomul de ghimbir emană o savoare de lămâie piperată și conferă astfel căldură și personalitate parfumurilor. Loțiunile de corp pe bază de ghimbir au efecte de întinerire: hrănesc epiderma și îi conferă finețe și suplețe. inducând și o senzație puternică de încălzire a corpului. varza). neutralizează toxinele. O rădăcină proaspătă de ghimbir. Alte utilizari • În industria parfumurilor: grație uleiului esențial pe care îl conține. • În răceală. stoarceți o rădăcină de ghimbir și amestecați sucul cu puțină miere și 250 ml apă fierbinte. este utilizat în tratamentul alopeciilor (cheliilor) sub formă de rondele proaspete. Senzația de greață și vomă va dispărea imediat. in special rizomul. El este doar un ingredient optional in unele amestecuri de condimente. in Evul Mediu ghimbirul a fost folosit si la aromatizarea berii adevarate. ca pudra de curry. extract de plante si apa gazoasa. fierbeți 100 g ghimbir proaspăt în 500 ml apă și spălați tot corpul cu zeama rezultată. Dacă tusea nu vrea să vă lase în pace. se ține în gură. eliminare de mucozități și congestii respiratorii. timp de 10 minute. Este calmant pentru durerile abdominale. • În China. greață sau vomă. fosfor și acizi aminați. Gustul sau este mai mult aromat decat iute si este folosit si la prepararea unor deserturi. Ghimbirul uscat este destul de diferit ca gust si nu poate substitui rizomul proaspat. în vreme ce o cană de suc din aceeași parte a plantei vă poate scăpa de un sughiț rebel. . relaxând și detensionând musculatura. • În industria cosmeticelor: La spitalele din Beijing. înlătură durerile de cap de natură nevralgică și spastică. o bucățică de rădăcină de ghimbir. luat de 3 ori pe zi. Ghimbirul uscat nu este folosit in regiunile unde acesta este cultivat. • Indigestia poate fi tratată dacă mâncați căteva bucățele de tulpină de ghimbir proaspăt. ori chiar de o toxiinfecție alimentară.Ghimbir ”Ginger ale” este o bautura foarte populara in America de Nord. Nu este o bere fermentata. sinuzite. folosindu-se suc de ghimbir și morcovi. tratează bronșita și astmul bronșic. Fiind bogat în magneziu. ”5 arome” si berebere.

Ghimbir încheieturi. Cel mai mare exportator de ghimbir este China cu 232 mii tone in anul 2005. dar in mare parte pentru piata indigena. Accesat la 24 November 2011. ars-grin. org/ wiki/ Galangal Legături externe • Efectele benefice ale siropului de ghimbir (http://www. .natlife. org/ wiki/ Ginger_beer [3] http:/ / en. engleză) • Galangal [3] (în lb.ro/2011/08/siropul-de-ghimbir/) Gura leului Antirrhinum Clasificare științifică .ars-grin. pl?42254)”.gov. Vezi și • Turtă dulce • Bere de "ghimber" [2] (în lb. wikipedia. Cu o suprafata de 181 mii ha (2005) si o recolta de 125 mii tone Nigeria este cel mai mare cultivator de ghimbir ca extindere. www. gov/ cgi-bin/ npgs/ html/ taxon. wikipedia. engleză) Note [1] „ Zingiber officinale information from NPGS/GRIN (http:/ / www. 414 Cultivare Cele mai mari plantatii de ghimbir se afla in regiunile tropice si subtropice. [2] http:/ / en. In schimb India produce anual 359 mii tone pe o suprafata de 95 mii ha (2005).

Gura leului 415 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Asteridae Scrophulariales Scrophulariaceae Antirrhinum Specii cca. 42 specii Specii Cuprinde circa 42 specii Gura Leului detaliu .

lupulus are frunze cu 3–5 lobi.: hop — planta și hops — grupul floral feminin) este o specie perenă a genului de plante erbacee Humulus care aparține familiei Cannabaceae. care include și genus Cannabis (cânepă: plantă textilă. Wikipedia:Citarea_surselor. Specia H. lupulus Nume binomial Humulus lupulus L. . plantă medicinală [1]). (Hameiul sau (rar) hămeiul în rom. Genul Humulus ca atare are trei specii.Hamei 416 Hamei Humulus lupulus Humulus lupulus Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosales Cannabaceae Humulus H.. din care una are cinci varietăți. în engl. Humulus lupulus L.

Conurile de hamei sunt o materie primă importantă la fabricarea berii.Hr. tanin.Hamei 417 Istoric Prima cultivare de hamei atestată documentar a avut loc în 736 d. 1%) cu sescviterpene. în regiunea Hallertau din regiunile pe care se află Germania astăzi. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-pozitive care favorizează activitatea exclusivă a drojdiei de bere în fermentarea berii. Hameiul mai este folosit și în bucătărie. calmant al durerilor provocate de menstruație. popular denumită con. coleretic-colagog. esteri valerianici. lupulona). Utilizări Inflorescența de hamei este de tip ament. Principii active Conține ulei volatil (cca. astringent. principii amre (humulona. fiind un agent de stabilitate în bere. Hr. activează circulația sanguină. geraniol. Imagini Plantă cu flori mascule Plantă cu flori femele Inflorescenţe mascule Inflorescenţe femele Plantaţie de hamei . pe garduri. iar prima menționare a utilizării hameiului în producția de bere este datată în anul 1079 d. din acesta preparându-se o mâncare asemănătoare celei de spanac. zăvoaie. tufișuri. Acțiune farmacologică Sedativ nervos major. tonic-aperitiv și stomachic. până la 800-1000 m. în zona de câmpie și deal. flavonoide. antitrichomonazaic. anafrodisiac. Răspândire Crește în flora spontană din lunci. mircen. diuretic cu eliminare de acid uric. crânguri.

wikipedia. . alb-cenușii. la atingere ele se mișcă spre marginea florii. păroase. Mircea Alexan. Descriere Iarba osului are tulpini subțiri. cu patru nervuri groase. pâsloase pe partea inferioară. de 100-300 mm înălțime. lemnoase la bază. florile se închid și se apleacă în jos. Pe timp de ploaie și noaptea. La subsuoara frunzelor se găsesc frunzișoare mult mai mici. urmărind mișcarea acestuia (la fel ca floarea soarelui). late. Florile. eliptice. org/ wiki/ Medical_cannabis • Florentin Crăciun. Carmen Alexan . Pe timp senin sunt deschise și orientate în mod continuu spre soare. 34-35 Iarba osului Helianthemum nummularium Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Malvales Familie: Cistaceae Gen: Specie: 'Helianthemum' ''H.) Mill. 1991. alungite. Florile sunt foarte sensibile la variațiile de temperatură. păroase. familia Cistaceae. nummularium'' Nume binomial ''Helianthemum nummularium'' (L. păroase.Ghidul plantelor medicinale uzuale. Restul de două sepale sunt exterioare și mai înguste. cresc câte trei sau mai multe la capătul superior al tulpinilor. Și staminele sunt sensibile. Iarba osului (Helianthemum nummularium) este o plantă din genul Helianthemum. Iarba osului înflorește în luna iulie. Frunzele sunt așezate în perechi pe tulpină. Florile au cinci petale galbene și cinci sepale. cu diametrul de 20-30 mm. fără dințișori pe margini. pag.Hamei 418 Note [1] http:/ / en. pentru a se proteja polenul. Trei sepale sunt interioare.

eplante. În Europa de Est. sud-estul Franței. grandiflorum. Helianthemum nummularium subsp. berterianum. Imagini Vezi și • Listă de plante din munții României Bibliografie • Al. Italia. Editura didactică și pedagogică. nummularium. însorite și pe bolovănișurile din munții Carpați. în locuri stâncoase.. html . Ion Toma . Italia. pyrenaicum. 1959 • Lucia Popovici. În Europa Centrală și sudul Europei. glabrum. tomentosum. C. Pridvornic . București. Pirinei. Subspecii Sunt opt subspecii: • • • • • • • • Helianthemum nummularium subsp. Sudul Europei. ro/ plante-a-z/ iarba-osului-Helianthemum-grandiflorum. Ed. Helianthemum nummularium subsp. sud-estul Franței. Cea mai răspândită.Flori din munții noștri. Constanța Moruzi. Helianthemum nummularium subsp.Iarba osului apoi revin la loc. 419 Răspândire În România. Helianthemum nummularium subsp. În Europa Centrală și sudul Europei. semiglabrum. Helianthemum nummularium subsp. obscurum.Atlas botanic. București. subspeciaHelianthemum tomentosum crește prin pajiștile de pe brâne. Helianthemum nummularium subsp. Helianthemum nummularium subsp. Beldie. 1985 Legături externe • Iarba osului [1] Referințe [1] http:/ / www. Științifică.

L. V. pentru vânat sau varză. elimină piatra existenta la nivelul vezicii urinare. oboselii. colitei de fermentație. Ienupărul (Juniperus communis . zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment. Ceaiul preparat din fructe de ienupăr calmează tulburările digestive și balonările. răceala. viermilor intestinali. în special în marinade. Ciocârlan. .Ienupăr 420 Ienupăr Juniperus Arbust Juniperus communisdin Barcelona. arteriosclerozei. bolile de piele. bronșitei. gripei. negre.L. asigurând o funcționare optimă a organismului. lipsa poftei de mâncare. Spania Clasificare științifică după Flora Ilustrată a României. 2000 Regn: Încrengătură: Plantae Spermatophyta Subîncrengătură: Pinophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Pinopsida Pinales Cupressaceae Thujoideae 'Juniperus' L. bronșita. Tratamente naturale pe baza de ienupar Ienupărul (Juniperus communis . artrită.) reprezinta o plantă medicinală ale cărei proprietăți terapeutice sunt utilizate în tratarea multor afecțiuni și boli: tratează și vindecă reumatismul. Pulberea rezultată din mărunțirea fructelor de ienupăr este foarte eficientă în tratarea obezității. Fructele de ienupăr constituie și ele un remediu natural pentru anemie. Fructele uscate de ienupăr (boabe mari. Important de menționat este că fructele de ienupăr nu trebuie consumate de femeile însărcinate. Un alt remediu natural oferit de ienupăr îl reprezintă tinctura de ienupăr eficientă în vindecarea afecțiunilor urinale. și ca ingredient la fabricarea ginului.) este un conifer care aparține genului Juniperus din familia Cupressaceae.

Neamț. Vrancea. pag. Prahova). berkeley. htm [6] http:/ / www. pl?JUCO6 [3] http:/ / calphotos. edu/ cgi-bin/ get_cpn. putând crește pe solurile cele mai sărace. gov/ java/ profile?symbol=JUCO6 [2] http:/ / ucjeps. conifers. Moldova (jud. în poieni. Referințe • Florentin Crăciun.Juniperus [5] Arboretum de Villardebelle [6] Photos of cones and foliage of selected species Referințe [1] http:/ / plants. juniperus.Ienupăr 421 Răspândire Specia crește în întreg lanțul carpatic la 700-1400 m. org/ cu/ ju/ index. Mircea Alexan. org/ cones/ JUcones. htm . org/ [5] http:/ / www. Suceava). Buzău. Bacău.Ghidul plantelor medicinale uzuale. usda. adesea în tufărișuri și pâlcuri. Vâlcea). pinetum. rariști. Carmen Alexan . pășuni. Muntenia (Argeș. edu/ cgi/ img_query?query_src=ucjeps& where-genre=Plant& where-taxon=Juniperus+ communis& title_tag=Juniperus+ communis [4] http:/ / www. 1991. 20-21 Legături externe • • • • • • USDA: Juniperus communis [1] Jepson Manual Treatment . berkeley. Gorj.Photo Gallery [3] Junipers of the world [4] Gymnosperm Database . Este recoltabil în mari cantități în Transilvania (mai puțin Sălaj și Satu-Mare).Juniperus communis [2] Juniperus communis . Oltenia (jud.

îngrămădite câte două spre vârful lujerului. . Pinus montana Mill) este un arbust cu tulpină culcată sau ascendentă. cu frunze aciculate. cu umbelic central. jep. în coadă de vulpe. de un verde viu și cu olungime de 3-8 cm. cu crengile plecate la pământ. astfel că perioada de vegetație de 5-6 luni pe an oferă o perioadă de creștere și maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an. scoarța este cenușie-brună. iar periodicitatea fructificației anuală. adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră. scurt mucronat. V. câte două. Maturitatea este timpurie. ramificată. la 6-10 ani. crăpată în plăci neregulate. Conurile solitare sau câte două .Jneapăn 422 Jneapăn Jneapăn Pinus mugo Clasificare științifică după Flora Ilustrată a României. sau sferice. înconjurat de un inel negru. 2000 Regn: Plantae Încrengătură: Spermatophyta Subdiviziune: Pinophyta (Gymnospermae) Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Gen: Serie: Pinopsida (Coniferipsida) Pinales Pinaceae (Abietaceae) Pinoidea 'Pinus' Pinus mugo Specii • • Pinus mugo var. Jnepenișurile se găsesc în zone unde stratul de zăpadă este prezent 80-160 zile pe an. de 2-6 cm lungime. ovoide. catun (Pinus mugo Turra. Ciocârlan. pumilio Pinus mugo uncinata Jneapănul. rigide.trei aproape sesile.

sau vlăstarii tineri. pag. org/ poze_fotografii/ ceahlau/ un_jneap_n_mpodobit_de_pe_toaca_i_cabana_meteo_de_jos_alb_5_12_2004_/ 1674/ . Se mai cunoaște și sub denumirea populară de jep (pl. eukarya. Jnepenișurile constituie un sistem de apărare împotriva avalanșelor. Carmen Alexan . Elasticitatea tulpinilor oferă o rezistență deosebită împotriva avalanșelor.Jneapăn Este un conifer. naturaplant. jepi). carpati. care crește sub formă de arbust la altitudini montane situate între 1500-2300 m. 1991. Bibliografie • Florentin Crăciun. edu/ plants/ p/ pinmug/ pinmug1. se obțin substanțe cu efect antiinflamator. Se mai numește și pin de piatră. hort. vitamina C. viscolelor și stratului gros de zăpadă. considerat monument al naturii. html http:/ / www. tanin. Mircea Alexan. 423 Principii active Cetina și mugurii conțin ulei volatil. ro/ produse/ 586/ Extract_din_muguri_de_Jneapan http:/ / www. Indicat în anumite forme de reumatism. jip mare.Ghidul plantelor medicinale uzuale. uconn. Efecte farmacologice Din muguri. osteoporoză. Zăpada poroasă. cetină strâmbă. artroză. alcooli. Tot sub denumirea de jneapăn există și Juniperus communis. 18-19 Legături externe • ro Jneapăn [1] • en Pinus mugo [2] • ro Extract din muguri de Jneapăn [3] • ro Un jneapăn împodobit de pe Toaca [4] Referințe [1] [2] [3] [4] http:/ / www.august. fiind interzisă distrugerea lui din flora spontană. ro/ taxon/ 732 http:/ / www. care acționează ca termoizolant. față de temperaturile foarte coborâte. protejând pădurea din vale. Pinus montana (Pin montan). conținând un mare volum de aer. rezine. regenerator al țesutului osos în procesele de decalcifiere. Este considerat un pin târâtor. are un important rol protector. Înflorește în perioada iunie . substanțe minerale. Este o relicvă glaciară. conurile rămân pe lujeri mai mulți ani.

îi priesc solurile nisipoase și este puțin răspândit în foste albii de râuri. în luminișuri și în zone necultivate. Înflorește în lunile iunie și iulie. Are aspect de subarbust ce crește spontan dar și în cultură. din luna martie până la începutul lui mai. Lemnul dulce sau răculeț (Glycyrrhiza glabra) este o plantă erbacee. comună în sudul Europei și în Orient. înainte de înflorire și toamna după căderea frunzelor dar numai de la specii care au depășit 3-4 ani. perenă. rizoamele și rădăcinile (Radix Echinatae). În scopuri medicinale se recoltează părțile subterane. Prezentare Lemnul dulce este o plantă erbacee perenă sau arbust cu frunze imparipemat-compuse. liliachii și fructe spinos-păroase. ale cărei rădăcini cu gust dulce-amar constituie una din cele mai vechi mirodenii. flori mici. glabra' Nume binomial Glycyrrhiza glabra L. . utilizată pentru aromatizarea dulciurilor și a băuturilor.Lemn dulce 424 Lemn dulce Lemn dulce Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Subfamilie: Trib: Gen: Specie: Magnoliopsida Fabales Fabaceae Faboideae Galegeae 'Glycyrrhiza' 'G.

o linguriță în 200 ml. faringită. apă clocotită. traheită. Bibliografie • Terapia Naturistă. Ecaterina Dumitru.Lemn dulce 425 Componente principale • • • • • • • • • • glicirizina acid glabric rezine lipide amidon asparagină zaharuri albumină vitamina B săruri minerale Proprietăți Fluidizează secrețiile traheobronhice și faringiene. laxativ și purgativ funcție de doza administrată. dismenoree. pe zi . se beau 3 ceaiuri pe zi. constipație. Indicații În artrite. infuzie. antiinflamatoare și antiulceroasă în ulcerul gastric. ulcer gastric. Utilizare Macerat 2 % din care se iau 200ml. bronșită. Răducanu Dumitru. antispasmodică. are acțiune diuretică. Contraindicații Nu se utilizează de către bolnavii hipertensivi. calculoză renală și biliară. Editura Științifică București 1992 .

Rădăcina leușteanului este pivotantă și de foarte mari dimensiuni. folosită drept condiment în supe și în alte feluri de mâncare. dând naștere unor flori compuse în forma unor umbrele. În plină vară. Koch. Planta poate crește până la înălțimi de 2 metri și are flori galbene. descoperită și folosită pentru prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. atunci când este consumat sistematic ca aliment. și un remediu eficient într-o multitudine de boli cum ar fi indigestia. putând deveni. din care . Tulpina este groasă. înaltă de 2-3 metri. Ceaiul preparat din semințe de leuștean liniștește rapid durerile de stomac. Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă. cu marginea foliolelor dințata. Uleiul obținut din leuștean scade tensiunea și stimulează diureza. Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator. anorexia. dispepsia. litiaza renală.Leuștean 426 Leuștean Leuștean Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Levisticum L. leușteanul înflorește. sistemului endocrin și celui imunitar. colicile intestinale. tubulară. dublu sectate. de culoare galbenă. Este o plantă mediteraneană. că leușteanul este mai degrabă o plantă medicinală decât o simplă legătură de zarzavat. la nevoie și atunci când este dozat corespunzător. pe bună dreptate. aparatului reno-urinar. Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor. putând atinge lungimi de peste 1 metru. officinale Nume binomial Levisticum officinale L. Putem spune. Frunzele sunt compuse.

427 Legături externe • Leușteanul (Levisticum officinale K. Nu este deloc o plantă pretențioasă. ro/ articole/ leusteanul Molid Picea abies Stare de conservare: Risc scăzut (lc) Molid Clasificare științifică după Flora Ilustrată a României. iar toamna se formează mănunchiuri care se usucă și se pot păstra astfel tot timpul iernii. iar atunci când este cultivată în gradină. 2000 . în saci de pânză sau în borcane. pe timpul verii. Frunzele de leuștean se pot recolta după nevoie. Leușteanul crește pe soluri grele și reci. rezistă atât la căldură excesivă. Este o plantă perenă. V.Leuștean se vor forma semințele. trăiește în medie 7-10 ani.) [1]] Referințe [1] http:/ / selene. Deși provine din regiunile mai calde. peste care se adauga multă sare de bucătărie. Ciocârlan. leușteanul s-a adaptat de minune în România. O metodă alternativă de păstrare o reprezintă presarea puternică a frunzelor verzi în borcane. spre deosebire de rudele sale care le preferă pe cele nisipoase și calde. cât și la îngheț.

Karst. care după fecundare se transformă în conuri ai căror solzi adăpostesc sămânța. abies Nume binomial Picea abies (L. cu coroană piramidal-conică. în condițiile unei lumini naturale slabe. Temperament de semilumină. în comparație cu arborii mai izolați. Molizii mai bătrâni. de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop. cu frunze aciforme de culoare verde inchis.Molid 428 Regn: Plantae Încrengătură: Pinophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Pinopsida Pinales Pinaceae Picea P. care cresc în desișul codrilor.. Karst. conurile sunt pendente .mesteacăn).) este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1. sămânța este înaripată. Răspândirea: pădurile de molid acoperă 22% din suprafața forestieră a României. Forma conic-piramidală se datorează creșterii din ce în ce mai scurte a crengilor. Înrădăcinarea este trasantă.5 m. aceștia prezintă o creștere laterală slabă. dinspre bază spre vârf. Molid Conuri de molid Frunze cu muguri de molid Ilustraţie Vezi și • Pădure de molid . în bătaia vântului. Florile la molid sunt unisexuat-monoice. care primăvara formează. de aceea suferind des doborâturi de vânt. Preferințe pedologice: preferă solurile acide. permanent verde. De asemenea. coroana urcând spre mijlocul tulpinii. își pierd crengile de la bază (acest fenomen se numește elagaj natural și se datorează faptului că lumina nu mai pătrunde la baza arboretului). H. Vârsta exploatabilității se situează în jurul vârstei de 90-110 ani. cele mascule producând foarte mult polen anemofil.) H. adevărați nori de praf gălbui în jurul arborelui. Molidul (Picea abies L. Ritidom brun-roșcat crăpat longitudinal. Florile femele apar ca niște mici ghemotoace.

roman. Chamomilla recutita (nume acceptate în conformitate cu Flora Europei). Matricaria chamomilla. Următoarele denumiri sunt sinonime pentru mușețel: Chamomilla chamomilla. din familia Asteraceae. cu frunze divizate și cu flori grupate în capitule terminale. Chamomilla chamomilla. medicinală. Matricaria suaveolens.Mușețel 429 Mușețel Mușețel Matricaria recutita Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Asterales Asteraceae 'Matricaria' ''M. și Matricaria suaveolens. morună. Chamomilla recutita Mușețelul (Matricaria recutita. Sinonime Matricaria chamomilla. romonel sau prin Transilvania românică) este o plantă erbacee anuală. recutita'' Nume binomial ''Matricaria recutita'' L. mătrice. . mătricea. denumit și romaniță.

acid salicilic. spontană. gastritelor. diareei. florile au cel mai mare conținut în ulei esențial. În țara noastră are o mare arie de răspândire întâlnindu-se aproape peste tot. și mult ramificată. Proprietăți • • • • • • • antiinflamatoare antiseptice analgezice antihistaminice cicatrizante și gastrice acțiune antiseptică și decongestivă anorectal tonic capilar Indicații Intern Bun sedativ antispasmatic și stimulent în cistite. căi ferate. în tratamentul enterocolitelor. galben-aurii. diferite ulcerații ale pielii. cu flori grupate în capitule terminale. Componenții principali Această plantă conține : ulei volatil bogat în chamazulenă. mucilagii. Recoltarea se face numai după ce s-a ridicat roua și numai pe timp însorit. vitamine. camilină. Receptaculul capitulului. cu predilecție pe solurile nisipoase ușoare.Mușețel 430 Prezentare Musețelul este o plantă erbacee. răni. în unele stări alergice. băi în diferite afecțiuni : arsuri. uneori înflorește și a doua uară în septembrie. în lunile mai-iunie. pajiști.acid clorogenic. de obicei o singură dată pe an. infecțiilor renale. substanțe glicozidice. plan la începutul înfloririi devine conic și gol la interior. atingând o inălțime între 20 și 60 cm. Mușețelul este o plantă originară din sudul și sud-estul Europei. colină. substanțe amare de natură sescviterpenică. Marginea fiecărui capitul este ocupată de flori albe. flavonoide. în boli ale ficatului. . hemoroizi. fitosterine. ceea ce permite deosebirea florilor de mușețel adevărat de florile recoltate de la specii înrudite dar care nu au proprietăți terapeutice. iar în regiunea lui centrală se găsesc numeroase flori tubuloase. Extern Are multiple întrebuințări sub formă de cataplasme. clisme. dureri de gât. calmează tenurile înroșite și iritate. pâna în toate locurile însorite și mai umede de pe lângă drumuri. în astmul bronșic al copiilor.Înflorește începând cu lunile aprilie-mai până la sfârșitul lunii august. anuală. conjunctivite. de la câmpie unde apare masiv pe solurile sărăturoase. fânețe. Momentul cel mai prielnic pentru recoltare este atunci când majoritatea inflorescențelor au petalele marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae). săruri minerale. abcese dentare. în această fază de înflorire. Calmează iritațiile oculare. gargară. substanțe de natură cumarinică. colicilor intestinale. dismenoreelor. astăzi întâlnită în aproape întreaga lume.

104 • Ecaterina Dumitru. pag. Mircea Alexan. Bibliografie • Florentin Crăciun. le întreține și chiar le reactivează.) [2] Referințe [1] http:/ / www.Terapia Naturistă. ro/ legume/ plante-medicinale/ musetel/ 117/ [2] http:/ / selene. Editura Științifică București 1992 Galerie foto Flori de muşeţel Flori de muşeţel Fluture de varză pe muşeţel Flori de muşeţel Legături externe • Mușețel [1] • Mușețel (Matricaria chamomilla L. Răducanu Dumitru . Carmen Alexan . București 1992. infogradina. Editura științifică. ro/ articole/ musetel .Mușețel 431 Contraindicații Persoanelor cu micoze (ciuperci) întrucât o componentă a acestei plante și anume chamazulena.Ghidul plantelor medicinale uzuale.

perenă. clematitis Nume binomial Aristolochia clematitis L.Mărul lupului 432 Mărul lupului Aristolochia clematitis Aristolochia clematitis Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Magnoliidae Piperales Aristolochiaceae Aristolochia A. glabră și cu miros neplăcut. (Mărul lupului). care crește în locuri cultivate și în tufișuri.. Aristolochia clematitis L. este o specie de plantă erbacee. .

câte 3-5. în afară de mărul lupului. • Fructele sunt capsule piriforme. Cluj. erectă. Neamț. (toxică). Bistrița-Năsăud. Vaslui). Caraș-Severin. Extractele obținute din părțile aeriene ale plantei prezintă acțiune antibiotică. epidermofitie). la subsuoara frunzelor și au culoarea galben-deschis. Aceasta conține acid aristolochic. Dolj. ulei volatil și flavonozide și se folosește numai extern. neramificată. Gorj. "Aristolochiae herba". Timiș. (pentru tratamentul rănilor). • Florile sunt zigomorfe. cu multe semințe. . Vâlcea. Prahova. Sibiu. ramificat. mai mult în medicina populară. Mehedinți. ca o pâlnie. • Frunzele sunt de forma ovat-triunghiulară. Este o plantă puternic activă. dar și în medicina naturistă. Înmulțire Se înmulțește prin semințe. • • • • • • • • • • • cucurbețea cucurbețică dalac fasolea-cioarei lepădătoare lingura-frumoaselor lingura-popii omag păsulică fasolică remf Caracteristici • Rădăcina este sub formă de rizom repent. în câmpurile cultivate și pe marginea drumurilor. Utilizare În scopuri farmaceutice se întrebuințează partea aeriană a plantei. recoltată în timpul înfloririi. Galați. cu un periant cilindric. și ca . în formă de tub lărgit în partea superioară.Mărul lupului 433 Denumire populară Este cunoscută în limbaj comun. (mai ales în județele: Arad. (artralgie. Ialomița. cordate la bază și dispuse altern. Mureș. Apar în mai-iunie. Ilfov. • Tulpina aeriană este simplă. Bacău. ce nu se folosește intern. Iași. Răspândire Este frecventă ca buruiană în vii și livezi.

1987. doamna-codrului sau doamnă-mare. • Botanică farmaceutică. Mătrăgună Mătrăgună Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Solanales Solanaceae Atropa A. • Medicină naturistă. București. 1981. Editura medicală. Editura didactică și pedagogică. București.Mărul lupului 434 Vezi și • Listă de genuri de plante ornamentale Bibliografie • Dicționar dendrofloricol. Editura științifică și enciclopedică. . cireașa-lupului. Mai este denumită și beladonă. care face parte din genul Atropa. Mătrăguna (Atropa belladonna) este o specie de plante erbacee . alături de Mandragora officinarum. familia Solanaceae. 1989. cu înălțimea de 50-150 cm. formează de regulă de la jumătate trei ramificații. belladonna Nume binomial Atropa belladonna L. București. perene prin rizom . iarba codrului sau țilidonie. • Tulpina.

. • Fructele. 435 Nuc Pentru alte sensuri.Planta înflorește în perioada iunie-august. cu marginea întreagă. regia Nume binomial Juglans regia L. atropină. dispuse altern la baza ramurilor și perechi în partea superioară (una dintre ele fiind mult mai mare ca cealaltă). scopolamină. Substanțele active sunt reprezentate de alcaloizi. • Florile sunt brun-violete sau brun-purpurii. lucioase și suculente. sunt mai întâi verzi. bace sferice cu multe semințe. Nuc Juglans regia Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Fagales Juglandaceae Juglans J.Mătrăgună • Frunzele sunt ovale. beladonină. în special hiosciamină. vezi Nuci (dezambiguizare). În prezent nu se mai utilizează în medicina populară din cauza toxicității neobișnuit de mari. Produsele farmaceutice bazate pe extracte de beladonă sunt indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinale și a spesmelor biliare. apoi negre.

în nenumărate forme ale produselor românești: cozonaci. cu margini întregi. având o singură sămânță. Specii mai intalnite sunt J. Florile femelă sunt grupate câte 2 până la patru. California (în America de Nord) și Chile în America de Sud. Spontan crește sporadic în păduri de amestec. crește în toate regiunile țării. sub formă de infuzie. la altitudini de 1. miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare. cu două cotiledoane mari.în special bărcuțe.. Flori de nuc Cojile de nucă. De asemenea. Descriere Nucul este un arbore viguros. uneori solitare.Nuc 436 Nucul. Se înmulțește aproape numai prin sămânță. plăcinte și alte produse de același tip. Florile bărbătești sunt grupate în amenți masculi solitari sau câte doi. Florile sunt folosite în popor. Fructul este drupă sferică. Ea apare în alimentație. mai ales la deal. Zonele importante ale culturii nucului cuprind Franța.pentru realizarea unor piese de mobilier și ornamente rustice. verde. ca tratament pentru întărirea și însănătoșirea părului și a pielii capului. Lăstar înfrunzit Utilizarea nucului Nuca. atât ca floră spontană. zbârcite. răspândit în zona temperată și mediteraneană. Serbia. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est. glabre. dar cu destulă greutate. cilindrici. tari. Înflorește în luna mai. care poate ajunge la 30 de metri înălțime. cât și în culturi. în provincia Jalal-Abad. purpurii. textile naturale și altele asemenea. dar nu numai . Grecia. Frunzele sunt mari. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan. Juglans regia L. argintiu-cenușie. sesile. în alimente rituale cum sunt coliva sau măcinicii. multiflori. mai ales din pricina untdelemnului pe care îl conține. unde copacii se dezvoltă extensiv.000 m (Hemery 1998) — mai ales la Arslanbob. Are crengi puternice. colaci. se folosește atât pentru unele tratamente. în anumite alimente de post (sarmale de post și altele asemenea) etc. China (în Asia). bogate în untdelemn și numită nucă. fructul nucului. Acest untdelemn era folosit în vechime de români. Are trunchiul gros și scoarța netedă. Cultivat. folosit pentru păr. Regia si J. În trecut erau folosite și pentru anumite pedepse (statul pe coji de nucă). alături de untdelemnul de fag sau jir.000–2. coroana foarte largă și bogată. Mai recent. în special în Banat și Oltenia. este unul din fructele mult folosite de români. compuse din 5-9 foliole eliptice. Învelișul gros. lemnoase. până în Himalaya și sud-vestul Chinei. în păduri aproape exclusiv de nuc. Bulgaria și Romania (în Europa). iar în cele două Americi în secolul 17. sunt folosite pentru confecționarea de mici jucării pentru copii . este un arbore din familia Juglandaceae. atunci când nu se putea folosi untedemnul de măsline. cât și pentru obținerea de pigment negru (colorant negru). în România. foarte rezistent. Nucul a fost introdus în vestul și nordul Europei din vremea romanilor Nucă sau mai devreme. Nigra. . cultura nucului s-a răspândit pe scară largă și în alte regiuni: Noua Zeelandă și sud-estul Australiei[1].

taninuri. ulei eteric. Se folosește pentru mobilă de lux. pentru piese de lux în ornamentații și decorări. săruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg% vitamina A 4m% vitamina B1 0. prețios.Nuc Lemnul de nuc este un lemn greu. au o acțiune ușor hipotensivă. hemoroizi). Farmacodinamic principiile active împiedică înmulțirea bacteriilor. pectine. amidon.. suprimă diareea și înlătură inflamațiile acute ale intestinului.d. ușor hipotensivă. descuamările pruriginoase ale capului (mătrață). Acțiunea cea mai importantă este cea astringentă și amarotonică cu aplicații în tratamentul dispepsiilor și inflamațiilor catarale gastrointestinale.10 mg%. hidrați de carbon 14%. în confecționarea de casete scumpe pentru bijuterii ș. stimulează digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale. deoarece frunzele acestuia emană iod. juglonă. cosmetică la colorarea părului (reacționează cu grupele tiol –SH ale cheratinei având efect tinctorial). tinctură sau chelați cu care se prepară șampoane și loțiuni capilare cu care se fac aplicații locale. afecțiuni ale cavității bucale și faringiene (antialgic). antitoxică. niacin 1mg%. relaxează țesuturile și determină scăderea stărilor inflamatorii. hipoglicemiantă. cantități mici de ulei volatil. înlătură toxinele din organism. Utilizare farmaceutică Produsul poartă denumirea de juglandis folium et pericarpium. foarte rezistent. capilarelor sanguine.a.[2] . diarei ușoare. clorofile. decoct. acționează împotriva transpirației. fin. închis la culoare. acizi organici. Pericarpul conține juglonă (5 hidroxil 1-4 naftochinonă). Se utilizează sub formă de infuzie. scad concentrația de glucoză din sânge. Principiile active pe care le conțin sunt răspunzătoare de acțiunile bactericidă. cicatrizantă. antieczematoasă și antireumatismală. produc o sîngerare a țesuturilor.m. calmantă. 437 Compoziție chimică Acidul elagic se formează prin hidroliza taninurilor elagice (elagotaninuri) Forma redusă juglonei se găseşte în procent de 2% în pericarp şi 0.35mg% riboflavină 0. afecțiuni dermatologice contra arsurilor superficiale și puțin întinse (antipruriginos și antibacterian). Datorită acestor efecte se întrebuințează în tratamentul simptomatic al manifestărilor subiective de insuficiență venoasă (dureri de gambă. grăsimi 63%. și reprezintă foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L. Pentru vindecarea răcelii ascunse. bacteriostatică.6%în frunze Constituentul principal a pericarpului Semințele conțin foarte puțină apă. Juglona formează o combinație cu proteinele din piele și dă o colorație brună. pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux. vitamina C 15mg%. antisudorală. emolientă. protide 15%. astringentă. imprimă o acțiune homeostatică locală. Frunzele conțin taninuri elagice 4-5%. vara se recomandă plimbări prin livezi de nuci sau șezutul la umbra unui nuc înfrunzit. Frunzele si pericarpul fructelor au utilizări terapeutice în medicina umană și veterinară. antimitotică. inozitol.

nucifere.ro) (http://www.html) • ro Nucul (farmacia-verde.Nuc 438 Precauții Frunzele de nuc conțin și degajă o mare cantitate de iod și juglonă. adică un perimetru limitat în jurul pomului. adică zona umbrită. dar și plantele anuale și perene ce cresc în imediata vecinătate a copacului.Cum tratam polipii: ii scoatem sau ii pastram? (http:/ / www. totuși.nucifere. Note [1] „ FAO corporate document repository: Walnut (http:/ / www. Nu numai omul este influențat negativ de substanțele emanate de nuc.tripod. Sub umbra nucului (deci într-o zonă limitată din preajma tulpinii) aproape toate plantele nu se pot dezvolta și morWikipedia:Citarea_surselor. Ziarul de Iași.ro/2008/05/nucul/) . Tot observațiile populare au indicat și zona periculoasă din preajma nucului. Din această cauză petrecerea unui timp îndelungat la umbra unui nuc nu este indicată. htm)”. arțarul și mesteacănul.farmacia-verde. Această recomandare se bazează pe observațiile făcute de-a lungul generațiilor asupra influenței „umbrei” de nuc asupra sănătății omului. [2] Adriana Yamane . . Genialitatea populară își arată și aici roadele. ziaruldeiasi. experiențe.com/id11.html) [nefuncțională] • ro Despre infiintarea si exploatarea plantatiilor de nuc (http://www. ro/ naturist/ cum-tratam-polipii-ii-scoatem-sau-ii-pastram~ni467m). oamenii din popor dotați cu o inteligență remarcabilă au dat sfaturi cu mult înaintea descoperirii substanțelor emanate de nuc ce sunt dăunătoare sănătății. analize chimice.com) • ro Specificul culturii nucului (http://sfaturipomicole. Există. 2006 Vezi și • Fructe cu coajă lignificată • Lista fructelor Legături externe • ro Studii stiințifice asupra produselor din nuc sunt prezentate aici (http://www. Astfel fără laboratoare. Există o credință în popor că umbra nucului nu este sănătoasă. org/ docrep/ 007/ y5704e/ y5704e03.com/studii. și plante rezistente la juglonă: fagul. fao.

arietinum Nume binomial Cicer arietinum L. sunt colorate în roz deschis. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre. Descriere Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel al mazării prin forma frunzelor și a păstăii. singura deosebire fiind excrescența caracteristică a embrionului în formă de cioc.. cunoscut și sub denumirea de mazărea berbecilor. 1753 Năutul (Cicer arietinum) . Năut alb şi verde . originară din Asia Mică. galben și foarte rar cafeniu. care de cele mai multe ori închide două sau trei boabe. ce se aseamănă cu capul unui berbec. foarte rar o singură boabă.Năut 439 Năut Cicer arietinum Două varietăți de năut: bengaleză (stânga) și europeană (dreapta) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Rosidae Fabales Fabaceae Cicer C. este o plantă leguminoasă anuală.

colțuroase . iar în estul Europei. sau uneori violetă-deschis. (talie: mijlocie."cap de berbec". de culoare albă. colțuroase. au existat culturi de năut și pe teritoriul acestei provincii românești.12 mm. transcaucaziano-carneum. India. MMB=200-300g).1937): • Subsp. • Subsp. Cotiledoanele sunt de culoare galbenă. turkestano-eborinum. care se împarte în patru subspecii (după G. afganico-roseum. în formă de cap de bufniță. roz. rotunjite. MMB=100-150g).) : • • • • • var. transcaucaziano-lutescens. (plante cu frunze mici. Acum această plantă este cultivată în unele republici din Federația Rusă. (ca de mazăre) cu un rostru (cioc). cu semințe roz-gălbui. După forma și culoarea semințelor se deosebesc următoarele varietăți de năut. Popova și A. Italia și Bulgaria. roșcată. • Perioada de vegetație poate fi de 75 până la 130 zile. • Frunza este imparipenată. culoare semințe: albicioasă. cu semințe negre. Culoarea semințelor este albă. Hilul este oval. De aici provine si denumirea . cu semințe galbene. drept cultură. Tufa este răsfirată și are înălțimea cuprinsă între 30 . bohemico-nigritum. de culoare galbenă-deschis. [1] Istoric A fost introdus. • Tulpina este erectă.orientale. culoare flori: albă. rotunjite. • Subsp. var.euroasiaticum. care cuprinde mai multe specii. specific spaniol • Subsp. cu semințe galbene. (după G. sau mai rar roză.70 cm. var. Caractere morfologice și însușiri fiziologice Planta de năut este în întregime acoperită de perișori care secretă acid oxalic și acid malic. Pav. culoare semințe: cafenie sau neagră. (rareori aplecată sau culcată) și ramificată. roză sau cafenie. semințe mici. unde verile calde și secetoase erau prielnice acestei plante. (talie: înaltă. Suprafața semințelor poate fi netedă sau neregulată. var. Mărimea semințelor este cuprinsă între 6 .Năut 440 Specii și varietăți Năutul face parte din genul Cicer L. precum și în unele țări din Europa precum Spania. brună sau neagră.asiaticum."cap de bufniță. galbenă. zbârcită sau cu asperități. Pot fi semințe: globuloase. culoare semințe: albă-gălbuie. În perioada când Dobrogea făcea parte componentă a Imperiului Otoman și unde trăia o însemnată comunitate turcă. galbenă. var.500 g. Mâncare de năut. rotunjite . MMB variază între 60 . de formă ovală sau rombică. în Asia Centrală. în Evul Mediu. • Florile sunt mici.16 foliole mici. culoare semințe: albicioasă. MMB=300-500g). • Păstaia este scurtă și umflată. (talie: mijlocie. având 1-3 semințe. albastră. colțuroase. începe să fie cunoscut abia din secolul al XVII-lea. Specia cultivată este Cicer arietinum L. • Semințele. mediteraneum. MMB=150-200g). cu 10 . Africa. roz. Popova . Forma semințelor este neregulat-sferică pânâ la colțuroasă. în formă de cap de berbec. globuloase (ca de mazăre) cu cioc. cu semințe roz.

4 °C. un popular fel de mâncare din Orientul apropiat si Balcani. Nu sunt recomandate solurile cu textură argiloasă sau cele cu exces de umezeală. Calitățile apei de năut nu se opresc aici. Cu toate acestea se știe că din năut și cicoare se poate realiza o cafea naturală foarte bună pentru copii. bogate în special în calciu. iar apa de năut care se obține prin strecurarea boabelor. Semănat la 6 . cât și boabele prăjite și măcinate care se pot consuma în amestec cu cafea sau chiar ca înlocuitor de cafea. Boabele de năut prăjite și măcinate au un efect puternic stimulent digestiv și nervos. Boabele de năut fierte. săruri minerale (fosfor. fiind și mai gustos decât soia. fiind un foarte bun înlocuitor pentru carne. Năutul mai este recomandat pentru consum și datorită faptului că este un aliment nutritiv. 441 Importanță Năutul este bogat în proteine. năutul găsește condiții bune de creștere și dezvoltare în partea de sud a Podișului . dar temperatura medie pe timpul perioadei de vegetație nu trebuie să depășească 20 . În Moldova. pentru a le stimula pofta de mâncare. fasolea și soia. restul teritoriului dobrogean făcând parte din zona mai puțin favorabilă. față de lumină. Creșterea este oprită pe timp de secetă. înlocuind în buna parte proteinele din carne. una potrivit de favorabilă la Hârșova. verzi. potasiu. magneziu. Năutul se comportă. condițiile cele mai favorabile de creștere și dezvoltare sunt cele din zona de sud a țării. Adamclisi și Medgidia. sau a celor joase și umede. la care se adaugă și un procent consistent de hidrați de carbon și grăsimi. ea fiind apreciată și ca revigorant masculin. și în convalescență. mărind potența. După răsărire. când cafeaua naturală nu era adesea disponibilă ca atare. sarmalelor sau pilafurilor. poate suporta înghețul de scurtă durată (până la -6 °C). este un adevarat elixir de sănătate. Zone ecologice Pentru năut. năutul are o valoare alimentară deosebită. nisipoase. există condiții favorabile pentru năut în zona cernoziomului și puțin favorabile în zona terenurilor sărăturoase. pisate și apoi amestecate cu pasta din semințele de susan (denumită și tahini) la care se adaugă condimente. preparate ca supe sau mâncăruri. are o influență negativă asupra producției de boabe. în astenia fizică și psihică. calciu. Năutul amestecat cu cafea este asociat uneori cu restricțiile alimentare de pe timpul dictaturii lui Ceaușescu. Cultura năutului Cerințe față de climă și sol Temperatura minimă la care germinează semințele de năut este de 3 . Utilizare De la năut se consumă atât păstăile tinere. ca plantă de zi lungă. fiind hrana preferată a berbecilor.8 °C. Năutul se caracterizează printr-o foarte mare rezistență la secetă și la uscăciune. năutul va răsări în maxim 10 zile. În Câmpia Română. dar se va relua după prima ploaie. Având o concentrație ridicată de proteine (24%). Năutul poate constitui chiar un înlocuitor foarte bun pentru cafea. Năutul este asemănător cu soia și se poate folosi în prepararea chiftelelor. O umiditate prea mare a solului. În Dobrogea există o zonă favorabilă în perimetrul localităților Negru-Vodă. conferind o stare de vitalitate. Turmele de oi ale mocanilor transilvăneni care transhumau în Dobrogea provocau adesea pagube acestei culturi. fier) și în complexul de vitamine B.21 °C. în faza de creștere. Răceala poate fi combătută cu câte un pahar de apă de năut. poartă denumirea de humus sau houmous [2] . luto-nisipoase sau nisipo-lutoase. populare mai ales in Liban și Israel. fiind mai rezistent decât mazărea. favorizând apariția bolilor criptogamice (în special antracnoza). Cernoziomurile îndeplinesc toate cerințele de creștere și dezvoltare.Năut alternativă de mazăre a berbecilor. creșterea sa fiind redusă în condiții de zi scurtă. fiind contraindicată utilizarea solurilor cu aciditate mare și a sărăturilor. Solulurile potrivite pentru năut sunt cele cu textură mijlocie. diuretic. Chiftelele prăjite din făină de năut se numesc falafel [3] .

inițial în varianta. Editura Științifică și Enciclopedică. Editura Agro-silvică. jpg [2] http:/ / en.Năut Bârladului și câmpia de sud a Moldovei. wikipedia. În cultură există și populații locale: de Lovrin. năutul brun-roșcat. Etimologie Numele de năut își găsește etimologia în cuvântul turc nohut de unde mai apoi a intrat în limba română. năutul galben. București. wikipedia. • Gulnar. org/ wiki/ File:Cicer_arietinum_HabitusFruits_BotGardBln0906a. org/ wiki/ Falafel Obligeană Acorus calamus Acorus calamus Clasificare științifică . azi arhaică. năutul galben-cafeniu. 1979 Referințe [1] http:/ / en. În Banat. București. În limba bulgară a intrat sub forma нахут nahut. etc. wikipedia. năutul galben de Moldova. org/ wiki/ Houmous [3] http:/ / en. 1967 • Dicționar practic de agronomie. năhut. Bibliografie • Cultura leguminoaselor pentru boabe. zona favorabilă este în câmpia Timișoarei și Aradului. 442 Soiuri de năut • Cicero.

În cantități mari este halucinogen.. așezate pe 2 rânduri. roșiatică la bază. înaltă de 100 . spiribana. Tratamente naturiste cu obligeană: Obligeana (Acorum calamus) reprezintă un excelent remediu natural. de culoare galbenă. în afară de obligeană. cu vârful ascuțit. care au proprietăți antibacteriene și insecticide. originară din India și crește în locuri mlăștinoase. Este lungă de 50 . crin de apa. Se folosește și pentru decorarea parcurilor. calamar. Utilizări Datorită proprietății rădăcinilor și frunzelor se utilizează în industria farmaceutică și cosmetică pentru aromatizare. Rizomii. calm. Tulpina este aeriană. Acorus calamus L. tartarachi. calamus Nume binomial Acorus calamus L. utilizat cu succes în stimularea secrețiilor gastrointestinale și ca diuretic cu eliminare de acid uric. Florile sunt hermafrodite. Fructele sunt sub formă de bace alungite.150 cm și are o culoare gălbuie. puternic înrădăcinat. Apar într-o inflorescență cărnoasă. de culoare roșiatică. se recoltează toamna și se utilizează ca tonic în industria farmaceutică.Obligeană 443 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Arecidae Acorales Acoraceae Acorus A. paporontec. Spadicele (cocean. speribană. Denumire populară Este cunoscută în limbaj comun. calmena. știulete) este tubulos. Face parte din genul Acorus L. familia Acoraceae. lungă de 20 . Caracteristici Rădăcina este sub formă de rizom articulat. Frunzele sunt alterne. Conțin ulei volatil (bogat în azaronă). papura rosie. cărnos. pestriță. calin. buciumas. târâtor.150 cm. vivace. colm. Înmulțire Înmulțirea plantelor se face pe cale vegetativă. (calamii rhizoma). lung de până la 22 cm. . (obligeană) este o specie de plantă erbacee. prin despărțire. de obicei sterile. și ca trestie mirositoare. spongios. lungi. Are patru muchii și poartă o singură frunză. tanin și principii amare (acorină). uniforme. spetează. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. de formă cilindrică.80 cm. cu miros aromatic plăcut.

București. calmează sistemul nervos. boli de splina. Medicină naturistă. tulburărilor digestive. 444 Vezi și • Listă de genuri de plante ornamentale Bibliografie • • • • • • Dicționar dendrofloricol. București. Editura medicală. și ajută în tratarea balonărilor. Editura ALL. http://www.nationmaster. cancer pulmonar. Flora medicinala a Romaniei. Bucuresti. diaree. 1981. Botanică farmaceutică. 1986.Obligeană De la obligeană se folosesc în scopuri terapeutice rădăcinile. impotriva fumatului. ro/ plante-medicinale/ o/ obligeana-acorus-calamus. Editura științifică și enciclopedică. hiperacidității gastrice și stărilor de greață și vomă. anemiei. Editura didactică și pedagogică. sanatatecuplante. diareei. ficat. care ajută în curățarea intestinelor de mucozități. ulcerului stomacal. București. hipotonie intestinala.com/encyclopedia/Acorus-calamus. 2008 Legături externe: • Tratamente naturiste cu obligeană [1] Referințe [1] http:/ / www. 1987. pancreas. 1989. ux extern : degeraturi. artritei. hidropizie. hipermetabolism. html . Să ne cunoaștem plantele medicinale. Editura medicală. București. circulatia periferica scazuta la maini si picioare.

2 m. Sunt variante diferite de spic de orz cu numărul de grăunțe pe spic variind. Origine Regiunea de origine a orzului este Orientul Apropiat. . semănatul orzului se face numai primăvara timpuriu.e. Începînd cu anii 8. de la varianta orzului de vară la cea de iarnă. de numai 100 de zile) la orzul de vară. (Orzul) este o specie de plante cerealiere aparținând genului Hordeum care face parte din familia Poaceae. iar suprafața cultivată s-a restrâns de 3-4 ori.) se cultivă orzul și în Europa centrală.000 (î. iar fructul este o cariopsă. Spicul copt atârnă pe tulpina plantei. Orzul A) Hordeum vulgareL. în Egiptul Antic orzul apare ca orz sălbatic (Hordeum vulgare). Orzul este o cultură cerealieră cu utilizări multiple:ca furaj.1. În ultimele decenii importanța orzului s-a redus. Cultivare Orzul se dezvoltă bine în special pe terenuri joase umede. dar coacerea spicelor se produce într-un timp scurt (uneori record.n. la fabricarea berii. ca și zona balcanică de est. Mărturiile istorice cele mai vechi despre orz datează din anii 10 500 î.7 .Orz 445 Orz Hordeum vulgare L.Hr. Fructul este un spic* cu mustăți lungi.000 î. în alimentație s. Avînd Spic de orz rezistența la frigurile din timpul iernii mai redusă decît cea a grâului sau secarei. De prin anii 5.a. • Florile orzului sunt de fapt o inflorescența denumită spic"cu mustăți lungi".e. B) Hordeum hexastihon L.n. Timp îndelungat a fost una din culturile principale împreună cu grâul si meiul. se face o cultivare selectivă a orzului în același Egipt antic. datorită calității inferioare a grăunțelor. dar se adaptează și la condiții mai vitrege (soluri sărate) de cultivare.n. Caracteristici Planta atinge înălțimea de 0. iar de prin anii 7. Orzul de iarnă este folosit de obicei în furajarea animalelor.000 î.e.

valorificate prin tratamentul unor afecțiuni ca: diaree. hipotensor. proteine 11%. Importanța economică a orzului este mai redusă în comparație cu cea a grâului. pentru că orzul este un ingredient important. tuse. sanatatecuplante. orezului sau secarei. lipide.Orz Recoltarea spicelor de orz se face când acestea ajung să se coloreze în galben intens. iar cea a orzului de iarnă între 50 . sterilitate. fiind folosit. ro/ plante-medicinale/ cereale/ orz. 446 Utilizare Grăunțele de orz conțin un procent în celuloză de 8-15 % (nedecorticat). ca furaj pentru animale. porumbului. De asemenea. orzverde. ro . Legături externe • Tratamente naturale cu orz [1] • Deep Green .90 dt. hemoroizi. stări depresive. gripă. în cazuri de febră ridicată. vitamine (mai ales B) și substanțe minerale. Cel mai mare producător mondial de orz este China. amidon 60-70 %. Tratamente naturale cu orz Pe lângă întrebuințările deja cunoscute. html [2] http:/ / www.Pulbere din orz verde [2] Referințe [1] http:/ / www. balast 10 % . reumatism. ( recoltă de grăunțe). avînd efectul de scădere a febrei bolnavului Wikipedia:Citarea_surselor. anemie. gluten. În hrana oamenilor se poate aminti în mod deosebit cafeaua malț și producerea berii. Recolta per hectar a orzului de vară atinge 40-60 dt. Orzul este apreciat în terapeutica naturistă și pentru proprietățile sale de remineralizant. antiinflamator. orzul are și calități teraapeutice. se mai poate aminti efectul extractului de orz. Persoanele cu intoleranṭă la gluten nu pot consuma bere. măreste apetitul sexual și ajută persoanele tinere și bătrâne pentru a se recupera după o perioadă de convalescență. afecțiuni dermatologice etc. în special orzul de iarnă. cistită.

cașul iepurelui. la noi în țară fiind cunoscută sub mai multe denumiri populare: asudul calului. sălăștioară. ciocul caprei. lemnic. sudoarea capului. dirmotin.Osul iepurelui 447 Osul iepurelui Osul iepurelui Ononis spinosa Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Specie: Magnoliopsida Fabales Fabaceae Ononis Nume binomial Ononis spinosa L. ciocul ciorii. specie euro-asiatică. 1753 Osul iepurelui (Ononis spinosa) este o plantă erbacee din familia Fabaceae. sudoarea calului.[1] . lingoare. lingoare.

[3] Note [1] Plante medicinale .[2] Înflorește în lunile de vară. onocerină. de culoare roz și păstaie (fructul) de dimensiune redusă. perenă. tulpina. ce are în pământ un rizom în prelungirea căruia rădăcina atinge o lungime de până la 20 cm. zaharuri. întâlnită prin pășuni.elimină toxinele din organism Indicații Intern (sub formă de decoct) este recomandat ca adjuvant în afecțiuni renale. 2-3 ceaiuri pe zi ca diuretic. acid citric. [3] Proprietăți . fânețe aride și terenuri nisipoase. ro/ plante/ planta/ 68/ osul-iepurelui) [3] Terapia naturistă. remediu. tanozide. Ecaterina. În scopuri medicinale se utilizează părțile subterane. cu flori solitare sau pereche. București 1992 . lemnoasă la bază.Osul iepurelui (http:/ / www. grosme de 1 cm. ușor brunificată. medicamente-plante. Osul iepurelui (inflorescenţă) Componenți principali Ononizida (heterozidă de natură izoflavonică). apeor curgătoare. ulei volatil și ulei gras. ononină și onospină.diuretic .Osul iepurelui (http:/ / www. trifolizină și fitoglutină. înaltă până la 60 cm. recoltate în lunile martie-aprilie și septembrie-octombrie. de-a lungul apelor.adjuvant în afecțiuni renale . Ed. saponozide triterpenice. ro/ plantemedicinale/ plante-medicinale-cu-litera-n-o/ osul-iepurelui) [2] Remediu plante .Osul iepurelui 448 Descriere Este o plantă erbacee. Răducanu D. de culoare cenușie iar partea aeriană. Științifică. cu multe ramificații spre vârf.

datorită sursei bune de carbohidrați cu absorbție lentă. sativa'' Nume binomial ''Avena sativa'' L. . cultivată pentru grăunțele ei. Ovăzul (Avena sativa) este o plantă erbacee cerealieră cu tulpina de tip pai și inflorescența în formă de spic.Ovăz 449 Ovăz Ovăz Avena sativa Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Liliopsida Poales Poaceae 'Avena' ''A. folosite ca nutreț și în alimentație.

In România anilor 1980.Ovăz 450 Descriere Ovăzul diferă prin inflorescența lui de celelalte cereale neavând un spic propriuzis. ovazul era ingredientul principal al surogatului de cafea nechezol. cultivată ca plantă furajeră. avenae) Dăunători • Gândacul bălos (Lema melanopus) • Musca suedeză (Oscinia frit) Legături externe • en Listă de boli şi dăunători . Cultura ovăzului Boli • • • • Tăciunele zburător (Ustilago loevis) Tăciunele îmbrăcat (Ustilago avenae) Rugina coronată (Puccinia coronifera) Rugina neagră (Puccinia graminis sp. ca piure în alimentarea oamenilor. salate. preparate de panificație. la fel este utilizat ca fulgi de ovăz. este o plantă anuală. sau müsli. Varietăți de ovăz • • • • • • Ovăz cu barbă (Avena barbata) (Avena fatua) Ovăz de nisip (Avena strigosa) Ovăz despuiat (Avena nuda) Ovăzul cultivat (Avena sativa) (Avena pubescens) Folosință În Germania de exemplu cea mai mare parte este folosit ca plantă furajeră.

albă-cenușie și cu frunzele argintii pe partea inferioară. științific Populus alba. alba Specie: Nume binomial Populus alba Plopul alb.Plop alb 451 Plop alb Plop alb Plop alb Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Malpighiales Salicaceae Populus Carolus Linnaeus P. este o specie de plop cu scoarța netedă. .

cele masculine sunt mai scurte. Aspect Arborii ce aparțin acestei specii ating înălțimi de aproximativ 30 m[1]. apar înainte de înfrunzire. Coroana este largă. pe față verde-închis. strâmbă. lung pețiolate. rareori dreaptă. lung acuminate. neregulată. La bătrânețe formează scorburi. lucitori. Durata de viață a unui plop negru este de 100-400 ani. Frunzele sunt groase. Plopul negru (Populus nigra) este o specie a genului populus. la bază cuneate. cu tulpina deseori curbată. în amenti pendenti. pe dos verde-mat. galben-verzui. Scoarța este de culoare galben-cenușie. glabri.Plop negru 452 Plop negru Plop negru Clasificare științifică Regn: Ordin: Familie: Gen: Plantae Malpighiales Salicaceae 'Populus' Secțiune: Aegiros Specie: ''P. Florile unisexuat-dioice. nigra'' Nume binomial ''Populus nigra'' L. rară. pieloase. iar ramurile sunt groase. din familia Salicaceae. pe margini serat dințate. Lujerii sunt rotunzi. . Înmulțirea se face prin semințe și butășire. Înflorește în lunile martie-aprilie.

Landesforstanstalt Eberswalde & Ministerium für Ernährung. Band 24. Band 11.: Die Schwarzpappel. Münden. html) Bibliografie • Horst Weisgerber (Hrsg. Hann. Eberswalder forstliche Schriftenreihe. Waldforschung und Waldökologie. Deciduous Trees (http:/ / chestofbooks. Forschungsberichte der Hessischen Landesanstalt für Forsteinrichtung. Vorträge und Poster anläßlich des Symposiums am 13.) et al. Hessische Landesanstalt für Forsteinrichtung.) in Brandenburg. Mai 1998 in Hann. Waldforschung und Waldökologie. Probleme und Möglichkeiten bei der Erhaltung einer gefährdeten heimischen Baumart. und 14.Plop negru 453 Note [1] Populus L. . Münden 1998 • Hans-Friedrich Joachim: Die Schwarzpappel (Populus nigra L. sativa Nume binomial Pastinaca sativa L. com/ flora-plants/ trees/ Woody-Plants-Winter/ Populus-L-Deciduous-Trees. Landwirtschaft und Forsten Brandenburg 2000. ISBN 3-933352-32-0 Păstârnac Păstârnac Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Pastinaca P.

fusiformă. de culoare alb-murdar ori gălbuie. 454 Surse • Gh. B2 și C. antioxidante. depurative. acoperită cu numeroase lenticele din cauza cărora rădăcina are un aspect neregulat. Pulpa este de culoare albă sau alb-gălbuie. Este o plantă bianuală care formează în primul an de cultură partea comestibilă (rădăcina îngroșată) și rozeta de frunze. Editura Agro-Silvică 1964 Legături externe • Păstârnacul [1] Referințe [1] http:/ / www. fiind cu mult mai mari decât cele de pătrunjel și de morcov. Păstârnacul are proprietăți diuretice.Ciobanu: Legumicultură.Păstârnac Păstârnacul (lat. folosite drept condiment la prepararea mâncărurilor. Pastinaca sativa) este o legumă care se cultivă pentru consumul de rădăcini. ro/ pastarnacul. Frunzele sunt lucioase pe față și pufoase pe dos. deoarece sunt foarte aromate și bogate în vitaminele B1. Păstârnacul are rădăcina simplă sau puțin ramificată. html Revent Revent Clasificare științifică . agricool. iar în anul al doilea își dezvoltă tulpina floriferă. suculentă și cu aromă specifică.

Origine Specia este originară din Asia centrală (Tibet) și orientală. constipații ocazionale. Indicații terapeutice: lipsa poftei de mâncare. În timpul primului an de vegetație.definitia DEX Online [1] • Rubarba: o plantă cu proprietăți medicinale. astringentă (în doze mici) . este o plantă ierboasă perenă. Produs farmaceutic: Rhei rhizoma. care reunite formează un panicul mare. este prevăzut cu aripioare pe muchii. Utilizare Tulpinile sale sunt folosite la prepararea dulciurilor. nobile R. laxativ-purgativă (în doze mari) . reum-emodina). Acțiune terapeutică Este tonic amară. Liviu Cojan.acțiune datorată antracenozidelor. denumit și Rabarbăr sau Rabarbară sau Rubarba. 29 februarie 2012. fiind cultivată și în Europa. în anii următori apar și tulpinile florifere. officinale R. folosită încă din antichitate [2]. lungi. pețiolul lor este lung. În pământ posedă un rizom dezvoltat și numeroase rădacini cărnoase. mici. printre care: • • • • • R.Revent 455 Regn: Subregn: Plantae Cormobionta Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliatae Caryophyllales Polygonaceae ''Rheum'' Specii Aproximativ 60. inflamații ale mucoasei bucale. Compoziție chimică: antracenozide (reina. Florile sunt roșii. tanin.acțiune datorată taninurilor. înaltă de 1-2 m. Evenimentul zilei . palmat-lobate la palmat-fidate. Fructul de tip achenă piramidală. rhaponticum Reventul . Descriere Frunzele sunt mari. Legături externe • Rabarbar . cărnos. se dezvoltă o rozetă de frunze bazale. palmatum R. galben-portocalii la interior. rhabarbarum R. dispuse în cime.

evz. Frunzele sunt simple. ro/ definitie/ rabarb%C4%83r [2] http:/ / www. de culoare galbenă.). bisexuate. grupate în umbele simple. cunoscută și sub denumirea populară de iarbă de negi sau negelariță. Rostopasca (nume științific Chelidonium majus L. nestipelate. html Rostopască Pagina „Rostopasca” trimite aici. Pentru grupul de artiști plastici din România vedeți Rostopasca (grup artistic) Chelidonium Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Subclasă: Ordin: Familie: Gen: Magnoliopsida Magnoliidae Papaverales Papaveraceae Chelidonium Nume binomial ''Chelidonium majus'' L. este o plantă erbacee ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică. . Fructul este o capsulă. ro/ detalii/ stiri/ rubarba-o-planta-cu-proprietati-medicinale-folosita-inca-din-antichitate-968907. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială).Revent 456 Referințe [1] http:/ / dexonline. Înflorește din aprilie până în septembrie. alterne.

. relaxează musculatura netedă a vaselor mari și au acțiune ușor stimulatoare asupra respirației. Principii active Planta este bogată în alcaloizi.topmedici. prezentând totodată avantajul unei toxicități mai reduse. Indicații terapeutice • Farm. cu grijă pentru a nu dezrădăcina planta. timp de 7 zile. • Chelidonina și homochelidonina au acțiune sedativă și narcotică asupra centrilor nervoși superiori. Rostopasca este cunoscută și pentru proprietatea ei de a echilibra metabolismul. Ed. Momentul recoltării Culesul se face pe timp frumos. pp. ruderale (în jurul așezărilor omenești). tuse. cancer de piele. Se bea o cană pe zi.Fitoterapie tradițională și modernă. și Tratamentul natural în bolile hepatice axat pe dietă la: http://www. Popescu .html). uterine și a altor organe. în tufărișuri. abceselor pe pleoape.177/78. până în regiunea montană. iar vinul de rostopască în vindecarea afecțiunilor hepatice. Cercetările mai recente au dovedit că sanguinarina din rostopască are efecte antitumorale. • Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din plantă au și acțiune coleretic-colagogă (înlesnește secreția bilei). (v. colecistopatii și în ciroza hepatică inițială. avînd în această direcție acțiune antispastică de tipul papaverinei. Doza nu trebuia depășită. Se culege partea aeriană a plantei (tulpina. • Cheleritrina are proprietatea de a coborî presiunea arterială și stimulează peristaltismul intestinal și contracțiile uterine. 1 g (1/2 linguriță la o cană cu apă). • Pe lângă acțiunile majore. • Sanguinarina are acțiune excitantă asupra centrilor medulari. v. ceea ce duce la degradarea principiilor active). hepatită cronică. • Chelidonina diminuează tonusul musculaturii netede intestinale. în mai multe reprize. 2005. frunzele și florile). Sucul de rostopască se recomandă în tratarea mătreții. bătături. care va da apoi alte tulpini. însorit. în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei. constipației.Rostopască 457 Arealul de răspândire Rostopasca este comună în locuri umbroase. O.ro/Medicul-de-pe-site/Tratamentul-natural-in-bolile-hepatice-axat-pe-dieta. extractele totale din această plantă au remarcabile efecte antibiotice pe un mare număr de germeni patogeni. fiind utilizate în afecțiunile hepato-biliare. Fiat Lux. și articolul despre Armurariu Tratamente naturale pe bază de rostopască Rostopasca (Chelidonium majus) este considerată un remediu natural în tratarea și vindecarea următoarelor afecțiuni: afectiuni renale. hemoroizi. reumatism. fapt cunoscut în medicina populară încă din timpuri străvechi. Dr. După 7 zile. V. se face pauză o săptămână. Ovidiu Bojor recomandă Rostopasca în bolile hepato-biliare astfel: infuzie de Rostopască (Chelidonium majus). Bojor. O. negi.

Rostopască 458 Contraindicații Această plantă nu se va administra copiilor sub 12 ani. sanatatecuplante. 1999 Listă de plante toxice Denumiri dacice de plante medicinale Nume alternative românești de plante Bibliografie • Florentin Crăciun.R Listă de denumiri dacice de plante medicinale Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu.Ghidul plantelor medicinale uzuale. html Scai vânăt Scai vânăt Eryngium planum Clasificare științifică . București 1992. Vezi și • • • • • • Listă de plante medicinale . 108 Legături externe • Tratamente naturale pe bază de rostopască [1] Referințe [1] http:/ / www. Mircea Alexan. pag. Carmen Alexan . femeilor gravide sau care alăptează. Editura științifică. ro/ plante-medicinale/ r/ rostopasca.

barringtogenol C și ringinol A. care prin hidroliză pune în libertate glucoză și saniculagenol A. perenă.[1] Descriere Scaiul vânăt este o plantă erbacee. drumurilor și a căilor ferate).Scai vânăt 459 Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Magnoliopsida Apiales Apiaceae Nume binomial Eryngium planum L. scai albastru. Ecaterina D. București 1992 [2] selene. 220-221. buruiana zmeului. Răducanu D. Ed Științifică. prin tăierea de la bază în vederea obținerii unui produs cu frunze bazale. spin de mucedă. Extern în combaterea artritei și a dermatofitozei (infecții ale pielii capului.scaiul vănăt . selene. 1753 Scai vânăt (Eringium planum) este o plantă erbacee din familia Apiaceae. printre care saniculasaponozida B. răspândită în toate în flora spontană din întreaga țară (în fânețe. locuri nisipoase. pășuni. la copii). C. spin vânăt. la marginea. Componenți principali Saponozoide. Înflorește în lunile iulie și august. cu flori violacee dispuse în capitule ovale.ro (http:/ / www. înaltă de 50-60 cm.fluidifiant al secrețiilor bronșice .[1] Note [1] Terapia naturistă pag. B. eringiumgenol A. în perioada înfloririi. ro/ articole/ scai_vanat) . cunoscută sub mai multe denumiri : buruiană de cârtițe. mărăcine.diuretic Indicații Intern în bronșite și tuse convulsivă. în locuri necultivate. D.[2] În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene ale plantei.[1] Proprietăți .espectorant și antiseptic bronșic . spinul vântulu.

arbore indentificat în România în 1936. .) Eruca eruca (L. cărpiniță în Dobrogea. În pădurile de pe grindul Letea.. Delta Dunării este bine dezvoltat.) Thellung Brassica eruca (L. Voinicică Eruca sativa Voinicică (Eruca sativa) Clasificare științifică Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Ordin: Familie: Gen: Specie: Magnoliopsida Capparales Brassicaceae 'Eruca ' E.) Aschers & Graebn Raphanus eruca (L.Stejar brumăriu 460 Stejar brumăriu Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). tei. sativa Nume binomial Eruca sativa Mill. 1768 Sinonime Eruca vesicaria ssp. sativa (P. Mill.) Crantz. cu areal întins în silvostepă unde formează arborete pure sau în amestec cu cer și gârniță.

Mill. planta produce o floare bogată în seminte. gov/ servlet/ SingleRpt/ SingleRpt?search_topic=TSN& search_value=524057 [2] http:/ / www. ca frunze pentru salate dar și sub forma de plantă medicinală. cu flori albe sau gălbui cu vinișoare brune sau violete. late. Semințele sunt folosite drept condiment. sativa (P. Pe timp de vară. Legături externe • Integrated Taxonomic Information System: Eruca vesicaria ssp. pdf .Voinicică 461 Voinicica (Eruca sativa) este o plantă anuală din familia Brassicaceae (Cruciferae).) Thellung [1] • Enciclopedia condimentelor: Voinicica [2] • Rocket: A mediterranean crop for the world [3] (PDF) Referințe [1] http:/ / www. neglijându-se denumirea comună din limba română. Crește rapid și poate atinge înălțimea de 30 de centimetri. php?module=fisaCondiment& cid=35 [3] http:/ / www. cgiar. în formă de limbă. itis. Voinicica este o plantă care are frunze bogate în vitamina C și conține ulei de muștar. Este o plantă comestibilă folosită încă din antichitate. cu frunze de culoare verde închis. În supermarketurile din România se comercializează uneori sub denumirea din limba italiană. Este consumată în stare crudă. voinicică. condimenteweb. org/ publications/ pdf/ 234. ro/ index. rucola. ipgri. cu aromă puternică.

de culoare verde-întunecat. nearipate. Zâmbrul.Zorea 462 Zorea Zorea: • Meir Zorea • Vecerniaia Zorea Zâmbru A nu se confunda cu zimbru. se găsește insular. de 10 cm lungime. apoi largă și rotunjită. adesea neregulată. Descriere Acest arbore poate atinge o înălțime de până la 20–25 m și un diametru de 2 m. în Lista speciiilor periclitate IUCN Prezentat de: BirdLife International. Făgărași. Redactat 12 mai 2006. Zâmbru în Dachstein. cu multe vârfuri. lucitoare. Produce lemn valoros și foarte trainic. Conurile. Lemnul său este maro-închis. și semințe de 5 mm. în zona subalpină și alpină. izolat sau în grupe la limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene glaciare din munții Călimani. este rezistent la climatul de mare altitudine. 2006. cu miezul comestibil. Austria Răspândire Zâmbrul este răspândit în Europa. sau pinus cembra. cu o lungime de până la 10 cm. cu geruri și variații termice extreme. Este pretențios față de lumină. este un arbore conifer. Rodnei. . apreciate în unele părți ca alunele la noi. Specie indigenă. înrădăcinare pivotantă cu o bună rezistență la doborâturile de vânt. Scoarța este verde-cenușie. foarte rezistent. specific zonelor montane. prin Alpi și Carpați. folosit la fabricarea mobilei și în sculptură. rigide și grupate câte 5 pe un brahiblast. în trei muchii. ovoidale și erecte. unde urcă la peste 2000 m. Pinus cembra [1]. Zâmbru în Munţii Rodnei Bibliografie • Conifer Specialist Group (1998). Zâmbrul are acele subțiri. are coroana în tinerețe îngust-piramidală. Parâng și mai ales în Retezat. conțin semințe mari. netedă.

Alte denumiri populare ale șteviei sunt: dragomir. org/ sp/ Aletsch.Zâmbru 463 Legături externe • en Pinus cembra cone pic (scroll to bottom of page) [2] • en Photos of Pinus cembra in Switzerland [3] Referințe [1] http:/ / www. org/ cones/ PNStrobus. măcriș de gradina. măcrișul-cucului. htm Ștevie Ștevie Clasificare științifică Regn: Ordin: Plantae Caryophyllales Familie: Polygonaceae Gen: Specie: 'Rumex' ''R. etc. org/ search/ details. patientia'' Nume binomial ''Rumex patientia'' Ștevie (Rumex patientia) este o plantă din genul Rumex. . htm [3] http:/ / www. pinetum. pinetum. familia Polygonaceae. php/ 42349/ all [2] http:/ / www. iucnredlist.

ro Indicațiile terapeutice ale șteviei (http://sanatate.terapii-alternative.ro/indicatiile-terapeutice-ale-steviei-8188).bzi. numită și ștevie creață Din frunzele proaspete se poate prepara ciorbă de ştevie Note Legături externe • • • • • Plante medicinale: Ștevie (http://www. terapii-alternative. Răzvan Exarhu . bzi. hepatită. rumex acetosa) (http://www.ro Stevia (Rumex patientia.html). crizofaneină.medicultau. albastru).horticultorul.ro/legume/cultivarea-steviei-bio/). Vezi și • Dragavei. Tot rădăcina era folosită pentru ungerea pielii.php) Cultivarea șteviei (http://www.exarhu.com/plante-medicinale/plante-medicinale/stevie. Rizomii conțin tanin. Ștevia se poate folosi la mai multe afecțiuni: constipație.ro Cultivarea șteviei BIO (http://www.com • Adevărata mâncare de ștevie (http://razvan. horticultorul. reocrizină și gluco-reină. horticultorul. răni.ro/legume/cultura-steviei/).com/remedii-naturiste/ Stevia-Rumex-patientia-rumex-acetosa-_673.ro/adevarata-mancare-de-stevie/).Ștevie 464 Utilizare Rădăcina plantei era folosită în tradiția populară la vopsitul în diferite culori (galben.horticultorul. gluco-emodină. atonie digestivă. verde.

Tudor.org/w/index. Parvus7. AnaZ. Roamata. Minisarm.php?oldid=6906233  Contribuitori: Ady777. Jean. GEO. GEO. Skribunto. Rebel.org/w/index. Jean. Basarab. Andrei Stroe.wikipedia. KlaudiuMihaila. GEO.php?oldid=6777595  Contribuitori: AdiJapan. Nicu farcas. Minisarm. Emily. Parvus7. GEO.wikipedia. Buican andreea gabriela. KlaudiuMihaila. Ionelita99. Goldenphoenix2007.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6653359  Contribuitori: Alexander Tendler.org/w/index.wikipedia. Jokes Free4Me. Parvus7. 67 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Măr  Sursă: http://ro. Victor Blacus.php?oldid=6654603  Contribuitori: Emily.php?oldid=6794227  Contribuitori: GEO. KlaudiuMihaila.wikipedia. Emily. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Allium  Sursă: http://ro. Avereanu. GEO Ceapă  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rosaceae  Sursă: http://ro. Laurap. GEO. Edio.org/w/index.Sursele și contribuitorii articolelor 465 Sursele și contribuitorii articolelor Nume alternative românești de plante  Sursă: http://ro. Valy8851. GEO Piciorul cocoșului  Sursă: http://ro.wikipedia. GÜT.wikipedia.^Zoey. GEO. Laur2ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rosidae  Sursă: http://ro. Xhyljen.php?oldid=6930214  Contribuitori: Alin. Goldenphoenix2007. RaymondSutanto. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Maloideae  Sursă: http://ro. GEO. GEO. BlueMonday. Nerissa-Marie.php?oldid=6931434  Contribuitori: Cezarika1. Nicu farcas. Eugen Dihoru. Ledicri. ImaChaser. Ark25. Rebrisoara. Jean.php?oldid=6797039  Contribuitori: AnaZ.org/w/index.wikipedia. Terraflorin. Minisarm. Minisarm. Leopardul. Basarab.php?oldid=6543449  Contribuitori: AnaZ. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Plantă  Sursă: http://ro. AprilSea.org/w/index.org/w/index.org/w/index.php?oldid=6044206  Contribuitori: Avereanu. Jean. Marcos56. Gikü.org/w/index. Jean. Jean. Mravinszky. Rebel. Leopardul.org/w/index. GÜT.ro.wikipedia. 15 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Carl Linné  Sursă: http://ro.php?oldid=6455386  Contribuitori: Andrei Stroe. Cumanul.wikipedia. Bernstein Leonard. Nicu farcas. 7 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fabaceae  Sursă: http://ro. Tudrescu. Radufan. GEO. Parvus7. Marapopa. Nicu farcas. Ellena99. Andrei Stroe. Radufan Rosales  Sursă: http://ro. Nicolae Coman. Jean Magnoliatae  Sursă: http://ro. GEO. GringoCroco.php?oldid=6916493  Contribuitori: Agricool.php?oldid=6546590  Contribuitori: GEO.wikipedia. Venske. GEO. Jean.php?oldid=6515525  Contribuitori: Basarab. Nicu farcas.org/w/index. Parvus7. Anclation.wikipedia.wikipedia. KlaudiuMihaila. Luciandrei.wikipedia.wikipedia. Futurewolf. Jean. Parvus7. Ark25.php?oldid=6506767  Contribuitori: AnaZ. Wars. Empathizer. Tlustulimu.php?oldid=6247480  Contribuitori: Alexandrusca. Mvelam. Diafan. Nicolae Coman. Gikü. C-m-t. Terraflorin.aln. Ark25. Solt.org/w/index.org/w/index. Eduardk. GEO. Miehs. Jean. Nicu farcas. Udrea Ion Liviu.php?oldid=6905357  Contribuitori: Basarab. KlaudiuMihaila. Ark25. Leopardul. Izvora. Ugo.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Leurdă  Sursă: http://ro. Minisarm. Ionutp. Parvus7. Rad Urs. Mvelam.org/w/index. Leopardul.wikipedia. Basarab. Sebastianpin. GEO.org/w/index. Valugi. KlaudiuMihaila. Gutza. Jean. Jean. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Bumbac  Sursă: http://ro. Bogdan. Frigg. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Clasa Dicotiledonate  Sursă: http://ro. GEO.php?oldid=6670555  Contribuitori: Andrei Stroe. Razool.php?oldid=6616392  Contribuitori: Afil.org/w/index. BlueMonday. Ciac Noris.wikipedia. Jean.php?oldid=6563139  Contribuitori: Agricool. Antonio295. Marcelvduma.org/w/index. Nicu farcas. MihaelaAndreeaS.org/w/index.org/w/index.wikipedia. Urzică. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Păr  Sursă: http://ro. Zenzor. Danilcus. Laufer. Emily.ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Gutui  Sursă: http://ro. Jean.org/w/index. Nicu farcas.php?oldid=6884133  Contribuitori: AnaZ.org/w/index. GÜT. Parvus7. Ark25.wikipedia. Mycomp.php?oldid=6469575  Contribuitori: Big58. Minisarm. Cumanul. Urzică. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} .org/w/index.wikipedia.aln.org/w/index. GEO.php?oldid=6488455  Contribuitori: AnaZ. Orioane. Arado.php?oldid=6847563  Contribuitori: Ark25. Jean. Elerium. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Praz  Sursă: http://ro.wikipedia. Vlad. Saxonul. Jokes Free4Me. Mew^.org/w/index. GÜT. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Hașmă  Sursă: http://ro.wikipedia. Compactforever. NeaNita. Calle Widmann.org/w/index. Ionutzmovie. GEO Ridiche  Sursă: http://ro. GÜT.php?oldid=6797170  Contribuitori: AnaZ. Avereanu. Basarab. Basarab.php?oldid=6527651  Contribuitori: Andrei Stroe. Victoria andreicu. Ionutp. Ark25.wikipedia.wikipedia. Andrei Stroe.wikipedia. Terraflorin. 14 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Malus  Sursă: http://ro. Saxonul. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mur  Sursă: http://ro. Ark25. DJDok. Rad Urs. Gikü. Jean Cormobionta  Sursă: http://ro.php?oldid=6960364  Contribuitori: AnaZ. Rad Urs.org/w/index. Tudor. Mycomp. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Bujor românesc  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia. Jean. GÜT.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rubus  Sursă: http://ro.wikipedia. Anclation. Jean. GEO Zmeur  Sursă: http://ro.org/w/index.php?oldid=7002064  Contribuitori: Afil. Ark25. Nicolae Coman. Ark25.org/w/index.php?oldid=6797671  Contribuitori: GEO.php?oldid=4421381  Contribuitori: GEO.php?oldid=6982637  Contribuitori: BlueMonday. 19 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} In  Sursă: http://ro. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Usturoi sălbatic  Sursă: http://ro. GEO.wikipedia. GEO. Saxonul. Terraflorin.php?oldid=6968919  Contribuitori: AnaZ. Saxonul Traista-ciobanului  Sursă: http://ro. AnaZ. Ionutzmovie.php?oldid=6912237  Contribuitori: BlueMonday.org/w/index. Nicu farcas Magnoliopsida  Sursă: http://ro.org/w/index. Mvelam. Mihai Andrei. Avereanu.wikipedia. GEO. Mycomp.org/w/index. Miehs. BlueMonday. Basarab. AnaZ. GEO. VonTasha. GÜT. 17 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Usturoi  Sursă: http://ro. Wars. Andrei Stroe.php?oldid=6977771  Contribuitori: Andrei Stroe. Wars Magnoliophyta  Sursă: http://ro. MihaelaAndreeaS. Razool. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Malvaceae  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia. Emily. KlaudiuMihaila. Paul Răzvan Nechifor. Parvus7.wikipedia.wikipedia.

php?oldid=6702033  Contribuitori: AnaZ. Miehs. Nicu farcas Salcâm  Sursă: http://ro. GEO.org/w/index. Jean.php?oldid=6900254  Contribuitori: Andrei Stroe.org/w/index.dumitru.org/w/index. Cezarika1. Vrudan.wikipedia. GEO.aln. Andrei Stroe.org/w/index. KlaudiuMihaila. Nicu farcas.php?oldid=6448557  Contribuitori: AnaZ. Emily. Ovidiucb. Miehs. Mishuletz. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fabales  Sursă: http://ro.wikipedia. Lascorz. Jean.org/w/index. Emily. Tudor. GEO.php?oldid=6797466  Contribuitori: GEO Cichorium  Sursă: http://ro.wikipedia. GEO. Parvus7.php?oldid=6930641  Contribuitori: GEO. M-o.org/w/index. Ark25. Ionutzmovie. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Măceș  Sursă: http://ro. Ark25. AnaZ.org/w/index. Rbrausse Busuioc  Sursă: http://ro.php?oldid=6774096  Contribuitori: AdiJapan.php?oldid=6390732  Contribuitori: Courcelles. Sorin Lungu.wikipedia. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Calcar  Sursă: http://ro. GÜT. Ronline. Gikü. GEO. Minisarm.php?oldid=6982656  Contribuitori: Alexandru dincu.wikipedia. Qualia. Anclation.org/w/index. 10 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Asteraceae  Sursă: http://ro. December. GEO.org/w/index. Kerouac. GEO. Miehs. Mycomp. Jovus2667.php?oldid=6642430  Contribuitori: GEO Robinia  Sursă: http://ro. Dbogdan. GEO.php?oldid=5401010  Contribuitori: Autoreplay.php?oldid=6922034  Contribuitori: Avereanu.org/w/index. Parvus7 Alun  Sursă: http://ro. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cais  Sursă: http://ro.wikipedia. Tudor. Nelu craciun. Cipndale. Wars Porumbar  Sursă: http://ro.php?oldid=6938664  Contribuitori: Afil. Ommiy-Pangaeus. GÜT.php?oldid=6504882  Contribuitori: Agricool. Terraflorin.aln. GEO. Emily. Cezarika1. Ewan. BlueMonday. Ciobyk. Mara marutza2000. Sokoban. VARIAro. Minisarm.php?oldid=6772652  Contribuitori: Deinocheirus. Farmacist.php?oldid=6787794  Contribuitori: AnaZ.wikipedia. Vmariusgl.org/w/index. Silvianguranda. Elerium. Mustique.org/w/index. Pixi Lamiales  Sursă: http://ro. Parvus7. Nicolae Coman. 13 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Talpa gâștei  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index. GEO. Ark25.wikipedia.wikipedia. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rosa  Sursă: http://ro. Danyelflorea. Jean. Turgidson. Minisarm. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Asteridae  Sursă: http://ro. Nicu farcas. Parvus7.php?oldid=6974811  Contribuitori: Andrei Stroe. KlaudiuMihaila. Nicolae Coman. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Prun  Sursă: http://ro. Ark25. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Hrean  Sursă: http://ro. Jean.php?oldid=6653706  Contribuitori: AnaZ. Parvus7. Terraflorin Cicoare  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia. Basarab. Nicu farcas.wikipedia. Minisarm. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Floarea soarelui  Sursă: http://ro. Anonim feat. KlaudiuMihaila. Parvus7.org/w/index. Redfox hq.org/w/index. GEO.php?oldid=6507089  Contribuitori: AdiJapan. Leopardul.org/w/index. Laur2ro.aln. Terraflorin. 15 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rapiță  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila. Nipisiquit. Terraflorin. Cimbrum.wikipedia.org/w/index. GEO.ro.wikipedia. AprilSea.wikipedia. Parvus7. Rad Urs. Lare 11. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Soc  Sursă: http://ro. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Prunoideae  Sursă: http://ro. GÜT. Minisarm. Avereanu.wikipedia. Leopardul. Radufan.php?oldid=6976593  Contribuitori: Andrei Stroe. 11 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} 466 . Strainu. SpunkyLepton.org/w/index.Sursele și contribuitorii articolelor Miere  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila.php?oldid=6913663  Contribuitori: Emily. Eugen Dihoru.php?oldid=6943918  Contribuitori: Afil.php?oldid=6948759  Contribuitori: Andrei Stroe. Terraflorin.wikipedia. Andrei Stroe.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Trifoi  Sursă: http://ro. GEO. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mentă  Sursă: http://ro.php?oldid=6746561  Contribuitori: Adela latcau. Stelian Gabrian. Eugast.php?oldid=6506670  Contribuitori: Basarab. Nelu craciun.php?oldid=6956776  Contribuitori: Alexander Tendler.php?oldid=5814713  Contribuitori: Ark25. Emily. Aly. Padurar2009.org/w/index.php?oldid=6831937  Contribuitori: AnaZ. GEO Prunus  Sursă: http://ro. Rebel.aln. Wars. Pixi. Maxima m.org/w/index. Saxonul Rosoideae  Sursă: http://ro. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Helianthus  Sursă: http://ro. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Păducel  Sursă: http://ro. Rsocol.org/w/index. Emily. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Lavandula  Sursă: http://ro.aln. Orioane.wikipedia. Danutz. Mvelam. Nicoledanicole. GÜT.org/w/index. Sochi19971997. Ionutp.php?oldid=5796103  Contribuitori: Basarab.org/w/index. Turbojet. Leopardul.wikipedia. Emily.wikipedia. GEO. Vladimirko. Tudor. Snapickss. Parvus7. Swallow. Minisarm.wikipedia. BAICAN XXX.wikipedia. AnaZ. Ark25. Frigg. Neagu Andreea.php?oldid=6890576  Contribuitori: Cezarika1. Ark25.org/w/index.wikipedia.php?oldid=6893993  Contribuitori: GEO. GEO.org/w/index. Harlau Ana99. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Brassicaceae  Sursă: http://ro. Bricolator.wikipedia. Impy4ever. Opas. Parvus7. Ark25. Pocor. GEO. Jean.wikipedia.wikipedia.org/w/index. Avereanu. GEO. GEO. Urzică. Emily. Roamata. Ruxandra b. Avereanu.php?oldid=6998932  Contribuitori: Andrei Stroe.wikipedia. Orioane Hrișcă  Sursă: http://ro.wikipedia. Daemmon. Mewtwowimmer.wikipedia. KlaudiuMihaila.org/w/index. KlaudiuMihaila.wikipedia. Afil. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Asterales  Sursă: http://ro. Tgeorgescu. Common Good. Gikü. Ionutzmovie. Laur2ro.org/w/index.wikipedia. Emily.php?oldid=6925030  Contribuitori: Mycomp. Zetconnect Ghimpe  Sursă: http://ro. Saxonul. Gikü. Castielli.wikipedia. Tudor. Jean.org/w/index. Rbrausse.org/w/index.php?oldid=6506776  Contribuitori: AnaZ. Tudor. Eugen Dihoru. El estremeñu. Gikü. Liana.php?oldid=6905652  Contribuitori: AnaZ. BlueMonday. Mycomp. Andrei Stroe.wikipedia. Intelitem.org/w/index. Nicu farcas.org/w/index. Mihai Andrei. Slyther.org/w/index.org/w/index. GEO.php?oldid=6941892  Contribuitori: GEO.wikipedia. Nicu farcas. bug mafia.wikipedia.wikipedia.php?oldid=6931406  Contribuitori: GEO. Terraflorin. Ark25.php?oldid=6690881  Contribuitori: Lamiaceae  Sursă: http://ro. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Plante melifere  Sursă: http://ro. Leopardul.wikipedia. Parvus7. Byron. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Păpădie  Sursă: http://ro. Emily. Nicu farcas.org/w/index.

Hashar. Eugen Dihoru. Nicu farcas.php?oldid=6492810  Contribuitori: AnaZ. Robert Weemeyer.wikipedia.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Sfeclă de zahăr  Sursă: http://ro.wikipedia. Victor Blacus.php?oldid=6924012  Contribuitori: Agricool. Pocor. Valugi.php?oldid=6911139  Contribuitori: Afil. Terraflorin.php?oldid=6796141  Contribuitori: AnaZ.org/w/index.org/w/index. GÜT. IDA97.wikipedia.php?oldid=6263570  Contribuitori: GEO. GÜT. Miehs.wikipedia.php?oldid=6394285  Contribuitori: GEO.php?oldid=6656122  Contribuitori: AnaZ. GEO. Saxonul Cimbrișor  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index. Nicu farcas. Miehs.org/w/index. GEO. Jean. Jyypon. Minisarm. AnaZ.org/w/index. KlaudiuMihaila. Terraflorin. Terraflorin Malpighiales  Sursă: http://ro. Agricool. Node ue.wikipedia. GÜT. Terraflorin. Dpotop. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fasole  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.php?oldid=6729611  Contribuitori: AnaZ. Emily. Tudor. Mycomp. Radufan. Terraflorin. Victor Blacus. Valentin89. Andrei Stroe. Nipisiquit. Martinas Angel Fag  Sursă: http://ro.org/w/index. Nicu farcas. GEO. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cimbru (Thymus)  Sursă: http://ro. Nicu farcas. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Porumb  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Melissa  Sursă: http://ro. Kallul23. GEO. Jean.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Coriandru  Sursă: http://ro. Bogdan29roman. 14 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Iarba șarpelui  Sursă: http://ro. Danielgrad. Valugi. Jean.wikipedia.org/w/index. Emily.php?oldid=6798405  Contribuitori: AdiJapan. Parvus7.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cereale  Sursă: http://ro. GEO.org/w/index.org/w/index.php?oldid=6552017  Contribuitori: GEO.org/w/index. GEO.wikipedia.wikipedia. Bernstein Leonard. MihaelaAndreeaS.php?oldid=6278094  Contribuitori: AnaZ.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Limba mielului  Sursă: http://ro. Ionutzmovie.php?oldid=6777282  Contribuitori: Alex:D. Rsocol. Minisarm. Tlustulimu.php?oldid=6466525  Contribuitori: AnaZ. Alecsescu.wikipedia.php?oldid=6917199  Contribuitori: AnaZ. Emily. Parvus7 Brânca-ursului  Sursă: http://ro.org/w/index.ro.wikipedia.php?oldid=6962500  Contribuitori: AlternoBreak. Mycomp. Minisarm. Bernstein Leonard. Nicu farcas. Killerr23.wikipedia.wikipedia. Vladimir-Adrian. KlaudiuMihaila. Emily.org/w/index.php?oldid=6778175  Contribuitori: Andrei Stroe. Andrei Stroe. AprilSea.wikipedia.php?oldid=4421626  Contribuitori: GEO. Mishuletz.org/w/index. Bajamircea.aln. GEO. Terraflorin. Jean. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Zălog (arbust)  Sursă: http://ro.php?oldid=6547541  Contribuitori: Butko.org/w/index. Emily. Solt. GEO. 18 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Sfeclă  Sursă: http://ro.php?oldid=6973127  Contribuitori: Terraflorin Dovlecel  Sursă: http://ro. Saxonul. Miehs. Ama. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Dipsacales  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.php?oldid=6768191  Contribuitori: Ark25.org/w/index. Laur2ro. GEO. Strainu Nu-mă-uita  Sursă: http://ro. AdySarbus. Patricia olaru. Parvus7. Nicu farcas. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Urzică  Sursă: http://ro. Nosceteipsum.org/w/index. Victor Blacus. Bernstein Leonard.php?oldid=6318180  Contribuitori: Emily.php?oldid=6452569  Contribuitori: Emily. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Angelică  Sursă: http://ro. Soimul. Saxonul.org/w/index.wikipedia. Bogdan29roman. Wanderer099. Pirlinho. Parvus7.Sursele și contribuitorii articolelor Tarhon  Sursă: http://ro. GÜT. Minisarm. Avereanu. Cezarika1. Bunu vio. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Salcie  Sursă: http://ro.php?oldid=6814540  Contribuitori: Ark25.php?oldid=6666944  Contribuitori: Emily.org/w/index.wikipedia.wikipedia.org/w/index.org/w/index. Alexander Tendler. GEO. Miehs. Parvus7.wikipedia.org/w/index. GEO. GEO. GEO. Jean. Roamata. GÜT. Nicu farcas. Andrei Stroe.wikipedia.wikipedia..aln. Rsocol. If. Crisfree2fly.org/w/index.ro.org/w/index. Parvus7. Miehs. GEO.wikipedia. Laurap. TMLutas. Victoria andreicu. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Apiaceae  Sursă: http://ro. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Roiniță  Sursă: http://ro. Bogdan29roman. Terraflorin Sfeclă roșie  Sursă: http://ro.org/w/index. Tournasol7 Castravete  Sursă: http://ro. Opas Corcoduș  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia. Ionutp.wikipedia. Parvus7. Terraflorin.php?oldid=6977491  Contribuitori: AnaZ. GÜT. GEO. KlaudiuMihaila Magnoliidae  Sursă: http://ro. Mycomp.php?oldid=6795862  Contribuitori: Emily.php?oldid=6314880  Contribuitori: Jyypon. GEO. Tiberiu Balint.wikipedia. Ark25.org/w/index. Nicu farcas. Tudor.php?oldid=6829237  Contribuitori: AlternoBreak. KlaudiuMihaila. Nicolae Coman.php?oldid=6137445  Contribuitori: Nicu farcas. Laurap.wikipedia.org/w/index. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Spanac  Sursă: http://ro. Mvelam. Kelovy. KlaudiuMihaila.php?oldid=6637350  Contribuitori: AnaZ. Orioane. Emily. Vlad. Nicu farcas. AnaZ. Mvelam. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mărar  Sursă: http://ro. Cumanul. Andrei Stroe.wikipedia. Parvus7.org/w/index.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Dovleac  Sursă: http://ro. Emily.org/w/index. Ark25.php?oldid=6929030  Contribuitori: Basarab.wikipedia. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} 467 .wikipedia. Strainu.wikipedia.wikipedia. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Angelica  Sursă: http://ro. Parvus7.php?oldid=6797462  Contribuitori: Basarab Arțar tătăresc  Sursă: http://ro.php?oldid=6426931  Contribuitori: Alex F. Ivanov Dumitru. Valugi Cucurbitaceae  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cucuta  Sursă: http://ro.php?oldid=6924265  Contribuitori: GEO. Nicu farcas. Ark25.wikipedia. Kallul23. Vlad.php?oldid=6929713  Contribuitori: Basarab.php?oldid=6458551  Contribuitori: Bogdan29roman Liliatae  Sursă: http://ro.aln.wikipedia. Leopardul. GEO.org/w/index.org/w/index.org/w/index. Vl1175 Hermafrodit  Sursă: http://ro.php?oldid=6974659  Contribuitori: AdiJapan. GEO. Jean. Minisarm. Nicu farcas. Miehs.org/w/index. Urzică. Minisarm.org/w/index.wikipedia.wikipedia.php?oldid=6616845  Contribuitori: AnaZ. Ionutp. KlaudiuMihaila. Tudor. Cattor. Kylies. Terraflorin. Eugen Dihoru. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Boraginaceae  Sursă: http://ro. Iulia Curtman. KlaudiuMihaila.org/w/index. AnaZ. VonTasha. Ark25.php?oldid=5263827  Contribuitori: GEO. Laurap Apiales  Sursă: http://ro.

org/w/index. Andrei J.php?oldid=6844202  Contribuitori: Ampel.org/w/index. Terraflorin. Roamata. Opas.wikipedia.php?oldid=6932486  Contribuitori: Terraflorin Sânger  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila. Pandur. Parvus7. Jean. Andrei Stroe. GEO. Ark25. AnaZ. Victor Blacus. Mycomp. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rogoz  Sursă: http://ro. Noder4.wikipedia. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ferigă  Sursă: http://ro. Ionutp. 41 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Garoafă  Sursă: http://ro. Ark25. Rad Urs.wikipedia. Ark25. Terraflorin.org/w/index.org/w/index. Minisarm. Nicu farcas. Gikü. Pixi. Nipisiquit.php?oldid=6558915  Contribuitori: Cezarika1.php?oldid=6876496  Contribuitori: GEO. Ionutzmovie.wikipedia. Stejara. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Margaretă  Sursă: http://ro. Pocor.org/w/index. GEO. Andrei Stroe. Minisarm. Mycomp.wikipedia. Gikü. Nipisiquit.php?oldid=5875642  Contribuitori: Ark25 Măzăriche  Sursă: http://ro. Nicu farcas.org/w/index. GÜT. Parvus7.wikipedia. AnaZ. Ionutzmovie. Parvus7. Lascorz.php?oldid=6423214  Contribuitori: Basarab. Goliath.wikipedia. Miehs. Terraflorin.php?oldid=6739473  Contribuitori: Ark25.php?oldid=6931380  Contribuitori: Terraflorin Crin  Sursă: http://ro.php?oldid=6920503  Contribuitori: Afil. Frumoase. Minisarm. Mal`Ganis.php?oldid=6938928  Contribuitori: GEO. Andrei2000CM. Wwik. Victor Blacus. Vali.wikipedia. Tudor.aln.php?oldid=5968076  Contribuitori: Andrei Stroe.wikipedia.php?oldid=5657824  Contribuitori: Ark25. Radu Ana Maria.php?oldid=6765937  Contribuitori: Terraflorin Țelină  Sursă: http://ro.wikipedia. Basarab.php?oldid=6950419  Contribuitori: Alex17nico. Terraflorin.php?oldid=4561406  Contribuitori: Parvus7 Peliniță  Sursă: http://ro. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Agriș  Sursă: http://ro. Miehs.org/w/index.php?oldid=6746778  Contribuitori: Ark25. Aliwal2012. GEO. Minisarm.aln.php?oldid=6683867  Contribuitori: AB. Terraflorin. 10 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Urzică moartă albă  Sursă: http://ro. Danalovelara. Patricia olaru Măcriș  Sursă: http://ro.wikipedia.php?oldid=6248666  Contribuitori: Ark25.php?oldid=6967709  Contribuitori: Ama.php?oldid=6712799  Contribuitori: GEO. Mvelam. Bogdan29roman. Laur2ro. Cumanul.org/w/index.wikipedia.org/w/index.org/w/index.wikipedia.org/w/index. GEO. GÜT.ro.wikipedia. Ionutp. Andrei Stroe. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Lăptucă  Sursă: http://ro. Eugen Dihoru. Terraflorin. Barabum.php?oldid=6724394  Contribuitori: Afil. Emily. AnaZ.wikipedia.mihaela. KlaudiuMihaila. GEO. Emily. Jokes Free4Me. Rsocol.wikipedia. GEO.org/w/index.org/w/index. Nicu farcas. Ionutzmovie. Leopardul. Crisfree2fly.wikipedia.php?oldid=6514901  Contribuitori: Alex17nico. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Trandafir  Sursă: http://ro.org/w/index. VonTasha. Pixi Șofran  Sursă: http://ro. Emily.org/w/index.org/w/index. VonTasha Astragalus  Sursă: http://ro. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cătină albă  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Stejar  Sursă: http://ro. King-danny.org/w/index.wikipedia.org/w/index. 27 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Lobodă  Sursă: http://ro.php?oldid=6690902  Contribuitori: Jokes Free4Me. Rubik. Ark25.php?oldid=6494944  Contribuitori: AnaZ. Miehs. Parvus7.org/w/index. Gikü. VonTasha Busuiocul cerbilor  Sursă: http://ro. Placet experiri. Parvus7.php?oldid=6943055  Contribuitori: Alexander Tendler. 7 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Anthemis  Sursă: http://ro. Alecsescu.org/w/index. Rad Urs. Gikü.org/w/index.org/w/index. Wipol. Gabiteodoru. Emily.org/w/index.php?oldid=6931760  Contribuitori: Adela latcau. Terraflorin.org/w/index. Minisarm. GEO.wikipedia. MihaelaAndreeaS.org/w/index. GEO. Avereanu. Tico. AnaZ. Kdanv. Andrei Stroe. Supaplexis. Marcos56. BAICAN XXX. KlaudiuMihaila. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Merișor  Sursă: http://ro. Mal`Ganis. Urzică.wikipedia. Basarab.wikipedia. Bernstein Leonard.wikipedia.wikipedia. Nicu farcas. Minisarm. Buiestru. Cezarika1 Prunus dulcis  Sursă: http://ro.org/w/index.php?oldid=6559283  Contribuitori: Bogdan29roman Plop  Sursă: http://ro. GEO. Ana-maria 99. Jean. GEO Tei pucios  Sursă: http://ro. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} 468 . Andrei Stroe.php?oldid=6546406  Contribuitori: Ark25.aln.org/w/index.php?oldid=6851443  Contribuitori: Andrei Stroe.Sursele și contribuitorii articolelor Morcov  Sursă: http://ro. Rad Urs.wikipedia.wikipedia. Vl1175. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Dianthus  Sursă: http://ro. Parvus7.php?oldid=6966415  Contribuitori: AnaZ. Nicu farcas. Tudor.org/w/index. GÜT.wikipedia.wikipedia. Ark25.org/w/index. Kr1st1deejay97. GEO.php?oldid=6903866  Contribuitori: Terraflorin. GÜT. Androv89.php?oldid=6882925  Contribuitori: Cezarika1. GEO. AnaZ. Terraflorin. Severina. Basarab. Strainu. GÜT. Mvelam.org/w/index.wikipedia.php?oldid=6849825  Contribuitori: Aether.org/w/index. Neumeiko.org/w/index. Archaeodontosaurus. Mravinszky. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Poaceae  Sursă: http://ro.php?oldid=6487998  Contribuitori: BlueMonday. Victor Blacus. GÜT.org/w/index. Terraflorin Podbal  Sursă: http://ro. Pocor.wikipedia.org/w/index.wikipedia. Avereanu. Laur2ro. Miehs. Nicu farcas. Laurap. Jean.wikipedia. Plantesiceaiuri. Eddie Nixon. Saena. Solt. Ark25.org/w/index. Terraflorin Tei argintiu  Sursă: http://ro. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Tei  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Linaceae  Sursă: http://ro. Mihaicsaky. St. Nicolae Coman. KlaudiuMihaila. AnaZ. Terraflorin.wikipedia. Tudoritza.wikipedia. Cst101. Miehs.aln Pyrus  Sursă: http://ro. GEO.wikipedia. 22 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Sunătoare  Sursă: http://ro. Jean.php?oldid=6913528  Contribuitori: Agricool. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Prun roșu  Sursă: http://ro. Tudor. GEO.org/w/index.wikipedia. Ionutzmovie. Parvus7.org/w/index.php?oldid=6801855  Contribuitori: Adelina corina. Minisarm. Mycomp. Terraflorin Nap  Sursă: http://ro.wikipedia. Romihaitza. Basarab.org/w/index.org/w/index.org/w/index. Ionutzmovie. Ark25. DokX.php?oldid=6554325  Contribuitori: AlexBacau. Tudor. Andrei Stroe. Romihaitza Bob  Sursă: http://ro.php?oldid=6975402  Contribuitori: Astus.wikipedia.wikipedia. Parvus7 Ranunculus  Sursă: http://ro. Mycomp. Ionutzmovie. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ochiul-boului  Sursă: http://ro. GEO. Nicu farcas. Cezarika1.wikipedia.php?oldid=5893785  Contribuitori: Basarab.wikipedia. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Chimen  Sursă: http://ro. Puscas Emanuela.php?oldid=6179984  Contribuitori: AnaZ. Leopardul. Nicu farcas.

Rebel Dragavei  Sursă: http://ro. Mycomp. Stelian Gabrian Ardei  Sursă: http://ro. Nicu farcas.wikipedia. Minisarm. 11 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Pelin  Sursă: http://ro.org/w/index. DinamoFacebook.org/w/index. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ciulin  Sursă: http://ro. Miehs. 11 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Soia  Sursă: http://ro. Ionutzmovie. Radufan.org/w/index. KlaudiuMihaila. Jean. AntonK. Valugi. Basarab. GÜT.org/w/index.wikipedia. Andrei Stroe.php?oldid=6917545  Contribuitori: Alexander Tendler. Jean. Parvus7. Emily. Jean.wikipedia.php?oldid=6077426  Contribuitori: Adela latcau.org/w/index.org/w/index.wikipedia. Ark25. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Lumânărică  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila.php?oldid=6900343  Contribuitori: Emily. AnaZ.wikipedia. Danutz1978. GEO. Lucian GAVRILA. Mvelam.wikipedia.org/w/index. Opas. Remigiu.wikipedia. GÜT.wikipedia. Minisarm. Ark25. Petru Dimitriu Năsturel  Sursă: http://ro. Nipisiquit. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Muștar  Sursă: http://ro. X!.org/w/index. Rsocol. Jean.org/w/index.wikipedia. Nicu farcas Schinduf  Sursă: http://ro. Yakudza. Cezarika1. Minisarm.org/w/index. Eugen Dihoru. Luckydreamer. GÜT. Gikü.wikipedia. GEO. Wanderer099. Nicu farcas. Nelu craciun. Nicu farcas.php?oldid=4546769  Contribuitori: Ark25. Tgeorgescu.wikipedia. Alexander Tendler. Phoney. GEO.org/w/index.wikipedia. Wars. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ghindă  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Secară  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila. VonTasha.php?oldid=6507167  Contribuitori: 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Magnolia  Sursă: http://ro. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Liliac  Sursă: http://ro. Terraflorin. Nicu farcas. Bernstein Leonard. Avereanu. Parvus7. GEO.wikipedia.org/w/index. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Piersic  Sursă: http://ro.org/w/index. Mvelam.php?oldid=6860527  Contribuitori: AnaZ. Tlustulimu. AnaZ. Nipisiquit. X!. SEFALIN. Nicu farcas.wikipedia. Archaeodontosaurus. Leopardul. Nicolae Coman. Urzică. KlaudiuMihaila.php?oldid=6842100  Contribuitori: Andrei Stroe Iarbă-roșie  Sursă: http://ro.php?oldid=6952978  Contribuitori: Andrei Stroe.ro. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Măselariță  Sursă: http://ro. GEO. Victor Blacus.org/w/index. Ark25.php?oldid=5471712  Contribuitori: Emily. Urzică. Firilacroco. Andrei Stroe. Mvelam. Ovi 1. Parvus7.org/w/index.org/w/index.wikipedia.wikipedia.wikipedia. Martinas Angel.php?oldid=6925809  Contribuitori: Andreeaszekely.php?oldid=6520515  Contribuitori: AnaZ.org/w/index. Nipisiquit.org/w/index. Urzică. Bernstein Leonard. Saxonul. Jean.php?oldid=6977596  Contribuitori: Agricool.wikipedia. AprilSea. Ionutzmovie.php?oldid=6995360  Contribuitori: Ark25. MihaelaAndreeaS.org/w/index.org/w/index.php?oldid=6851770  Contribuitori: Emily.php?oldid=6972035  Contribuitori: AdiJapan. Emily.org/w/index.org/w/index. Emily. Miehs.php?oldid=6613514  Contribuitori: KlaudiuMihaila.wikipedia.wikipedia. 12 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Pătlagină  Sursă: http://ro.org/w/index. Outlook. Side2. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Narcisă  Sursă: http://ro. Miehs.php?oldid=6969766  Contribuitori: GEO. AprilSea. Turbojet 469 .php?oldid=6931771  Contribuitori: Alexander Tendler.wikipedia. Pandur.wikipedia.php?oldid=5990743  Contribuitori: Andrei Stroe.php?oldid=6380072  Contribuitori: Bogdan29roman.org/w/index. GEO. Martinas Angel.wikipedia.php?oldid=6672958  Contribuitori: GEO.org/w/index. Chent. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Bujor  Sursă: http://ro. GEO.php?oldid=6570153  Contribuitori: Ark25. Orioane.wikipedia. Parvus7.org/w/index. Valugi. Dieseltofo.php?oldid=6791451  Contribuitori: Terraflorin Mei  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Răcovină  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cireș  Sursă: http://ro.php?oldid=6620421  Contribuitori: KlaudiuMihaila.php?oldid=6365210  Contribuitori: Agricool.wikipedia. Minisarm. Minisarm. Ion-95. Gimbrinel.org/w/index.php?oldid=6647579  Contribuitori: Andrei Stroe. Minisarm. Warzza. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ghiocel  Sursă: http://ro. Bajamircea. KlaudiuMihaila. Dbogdan.org/w/index. Oana radu. GEO. Minisarm.wikipedia. Andrei Stroe. Gikü.php?oldid=6940986  Contribuitori: Danvasilis. GÜT. Leopardul. Miehs.php?oldid=6865811  Contribuitori: ARAGONEZ35.php?oldid=6125767  Contribuitori: Terraflorin Sălcioară  Sursă: http://ro.php?oldid=6916009  Contribuitori: AnaZ.php?oldid=6315359  Contribuitori: AnaZ. GringoCroco.org/w/index.wikipedia.wikipedia. KlaudiuMihaila.org/w/index. Bernstein Leonard. Whiteman.wikipedia.php?oldid=4536426  Contribuitori: KlaudiuMihaila Lalea  Sursă: http://ro.org/w/index. Alexandrusca.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Roșcov  Sursă: http://ro. Stiri. Danalovelara.wikipedia. GEO. Orioane. Gikü.org/w/index. Andrei Stroe. Ohv.wikipedia.php?oldid=6720795  Contribuitori: AnaZ. Corina971. Waelsch. GÜT. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Frag  Sursă: http://ro. GEO. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mesteacăn  Sursă: http://ro.org/w/index.php?oldid=6899902  Contribuitori: Basarab.ro. Leopardul. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Frasin  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila.org/w/index. GEO.php?oldid=5494529  Contribuitori: Ark25 Hieracium  Sursă: http://ro. GEO.org/w/index. Mocu. Cezarika1.wikipedia.Sursele și contribuitorii articolelor Calendula  Sursă: http://ro. Mycomp. Anclation. Terraflorin Degețel  Sursă: http://ro. Waelsch. Nicu farcas Coada-calului  Sursă: http://ro. Terraflorin. Looana. Jean.wikipedia. Orioane. Emily. Danalovelara. Terraflorin Păștiță  Sursă: http://ro. 7 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Gorun  Sursă: http://ro.org/w/index. Nicu farcas.php?oldid=5066639  Contribuitori: Andrei Stroe.php?oldid=6878774  Contribuitori: Liatris  Sursă: http://ro.wikipedia. Nicu farcas. Emily. Jokes Free4Me. AnaZ.org/w/index. Parvus7. Parvus7.wikipedia.wikipedia. Rapceacristina. Ben Meier. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Gulia  Sursă: http://ro. Kay7even.

org/w/index.php?oldid=6447018  Contribuitori: Agricool. Hashar. Rsocol. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Jneapăn  Sursă: http://ro.wikipedia. Leopardul.php?oldid=6704563  Contribuitori: KlaudiuMihaila. Ugo. Gabian. Parvus7.org/w/index.php?oldid=6515464  Contribuitori: Courcelles.wikipedia. Victor Blacus. GEO. Emily.php?oldid=6975496  Contribuitori: AnaZ. Andrei Stroe.wikipedia. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Salvie  Sursă: http://ro.org/w/index. Kallota. Terraflorin. GEO. Jean. Miehs. Bernstein Leonard. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Forsiția  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia. Terraflorin. FlorinCB.ro. Terraflorin.wikipedia.org/w/index. GEO. Mvelam. Roamata. BlueMonday.ro. Nicu farcas. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Molid  Sursă: http://ro.wikipedia.php?oldid=6469029  Contribuitori: Terraflorin Dud negru  Sursă: http://ro. Parvus7. Mishuletz.wikipedia. Solt. Valugi. Jean. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Arin  Sursă: http://ro. Tudor.wikipedia.wikipedia. Parvus7. Emily.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Zambilă  Sursă: http://ro. Terraflorin.org/w/index. AnaZ.wikipedia.php?oldid=6963812  Contribuitori: Harlau Ana99. AnaZ. Laur2ro. Goliath. Sokitty.php?oldid=6507743  Contribuitori: Miehs. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Leuștean  Sursă: http://ro.php?oldid=6458442  Contribuitori: Emily. Bogdan badescu.wikipedia.php?oldid=6830438  Contribuitori: Ark25.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Arnică  Sursă: http://ro. El bes. Jean. Jean.wikipedia. Danyelflorea. GEO.php?oldid=6590461  Contribuitori: Terraflorin Floarea-cucului  Sursă: http://ro. Luizalita.org/w/index. Ryo. Vlad. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Iarba osului  Sursă: http://ro. Nicu farcas. Severina.org/w/index.php?oldid=6757774  Contribuitori: Aashaa.org/w/index. Bdiscoe. Parvus7. 23 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mușchi (plantă)  Sursă: http://ro. Emily. Nicolae Coman.george.wikipedia. Basarab.php?oldid=6709344  Contribuitori: Alicestefanescu.php?oldid=6503615  Contribuitori: Emily. Rsocol. Mvelam.org/w/index.org/w/index. Parvus7 Dud alb  Sursă: http://ro. Emily. Nicu farcas. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Lemn dulce  Sursă: http://ro. Nicu farcas Dracilă  Sursă: http://ro.php?oldid=6980104  Contribuitori: Andrei J.wikipedia. Minisarm.org/w/index. Gabitu71. GEO.wikipedia.org/w/index. Turbojet.php?oldid=6310301  Contribuitori: AnaZ. Minisarm.php?oldid=6638732  Contribuitori: AdiJapan. Grigoras. Rbrausse. AnaZ. Victor Blacus. Valugi.php?oldid=6226546  Contribuitori: AMDATi. GÜT.org/w/index.wikipedia. GEO. GEO.org/w/index.org/w/index. KlaudiuMihaila.wikipedia. Pixi. Roamata. GEO. Laur2ro.wikipedia. Vlad. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Știr  Sursă: http://ro. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mușețel  Sursă: http://ro. 20 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Sulfină  Sursă: http://ro.php?oldid=6701439  Contribuitori: Cezarika1. Valugi.php?oldid=6047688  Contribuitori: Terraflorin Mac de grădină  Sursă: http://ro.php?oldid=6685564  Contribuitori: Cezarika1. Basarab. Severina. Gikü. Valentin89.org/w/index.wikipedia. GEO. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ciumăfaie  Sursă: http://ro. Olahus2.php?oldid=6410630  Contribuitori: Andrei Stroe. Jjmihai.wikipedia.php?oldid=6699626  Contribuitori: AnaZ.wikipedia. Agricool.org/w/index. Jean. Andrei Stroe. Terraflorin. ElizabethFaust.org/w/index. 10 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Gura leului  Sursă: http://ro. Valugi. Manuelciosici. Danyelflorea. Jean. KlaudiuMihaila. Eugen Dihoru. Emily. Lupescu81. AdiJapan. Danutz. Ark25. La la means I love you. Poppy.org/w/index. Terraflorin Cimbru  Sursă: http://ro. Loveless. Sabi. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Hamei  Sursă: http://ro. Emily. GEO. GEO. Nicu farcas.wikipedia.php?oldid=6380312  Contribuitori: BAICAN XXX. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Cală  Sursă: http://ro. Rumsefardi. UNSCRAMBLER.org/w/index. Mvelam.php?oldid=6977471  Contribuitori: Adela latcau.wikipedia. Vlad.org/w/index. Jean.org/w/index. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Bamă  Sursă: http://ro. Miehs. Nicu farcas.aln. Greenguy. Wanderer099. Ionutzmovie. Tudor.php?oldid=5164419  Contribuitori: Andrei Stroe. Andrei Stroe. Georgianatarnita. Nicu farcas. GÜT. GEO. Nicu farcas. Mycomp.php?oldid=6958670  Contribuitori: Andrei Stroe.wikipedia. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Șofrănel  Sursă: http://ro.org/w/index. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Crețișoară  Sursă: http://ro. Wars.php?oldid=6125754  Contribuitori: Terraflorin Ienupăr  Sursă: http://ro. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Finic  Sursă: http://ro. Minisarm. BAICAN XXX. Mycomp. Minisarm.Sursele și contribuitorii articolelor Sovârf  Sursă: http://ro.php?oldid=6936767  Contribuitori: Anclation.php?oldid=6654714  Contribuitori: Ark25. Nipisiquit.org/w/index. Erinaceus.aln.wikipedia. Miehs. KlaudiuMihaila. GEO. Vlad. Roscaf.wikipedia.php?oldid=6769057  Contribuitori: GEO. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ghimbir  Sursă: http://ro.org/w/index. Terraflorin.wikipedia.org/w/index. Nicu farcas Crețușcă  Sursă: http://ro.org/w/index.php?oldid=6895905  Contribuitori: Bogdan29roman. Ugo. Danalovelara.php?oldid=6414357  Contribuitori: Archaeodontosaurus.wikipedia.php?oldid=6911620  Contribuitori: Adela latcau. Strainu.org/w/index.php?oldid=6924855  Contribuitori: GEO. Pocor.org/w/index.wikipedia.org/w/index. MihaelaAndreeaS Garofiță albă de stânci  Sursă: http://ro. KlaudiuMihaila Frezie  Sursă: http://ro.wikipedia. KlaudiuMihaila. GEO. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Corn  Sursă: http://ro.wikipedia. KlaudiuMihaila. Mtfr. Biglbigv.wikipedia. Nicu farcas. GEO.org/w/index. Minisarm. MihaelaAndreeaS. Nipisiquit. Anaima. Severina. Jean.org/w/index.php?oldid=6679332  Contribuitori: AMDATi.php?oldid=6966110  Contribuitori: Terraflorin Ranunculaceae  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia. Rares1. Wahatalzarzura. ImaChaser.org/w/index.wikipedia. Laur2ro.wikipedia. Nicu farcas.org/w/index. 7 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} 470 . Minisarm. GÜT. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Conopidă  Sursă: http://ro. Minisarm.wikipedia.php?oldid=6931589  Contribuitori: Archaeodontosaurus. Orioane. Severina.

org/w/index.wikipedia. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Scai vânăt  Sursă: http://ro. Xerxes. Tjmoel. GEO. Silvianguranda.php?oldid=6907916  Contribuitori: AnaZ. Ionutp. DinamoFacebook. Emily.php?oldid=6937127  Contribuitori: Andrei Stroe.wikipedia. NeaNita.org/w/index. Miehs. Pocor. Andrei Stroe.org/w/index.aln. Kihoiu. Jean. Sandukiro.org/w/index. Bdk.wikipedia. Roped.wikipedia.aln. Razvans11.wikipedia.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6654546  Contribuitori: Basarab. Numitor. Andrei Stroe.wikipedia. Leopardul. Jean.wikipedia. Feri Goslar.php?oldid=6733572  Contribuitori: Danalovelara. 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Zorea  Sursă: http://ro.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Păstârnac  Sursă: http://ro. Bernstein Leonard.php?oldid=4584741  Contribuitori: Mycomp. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Mătrăgună  Sursă: http://ro. BlueMonday. GEO. Parvus7. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Rostopască  Sursă: http://ro. GEO. Tudor.wikipedia. Vlad. Mvelam. Miehs. Diana-ioana.php?oldid=6686921  Contribuitori: Frumoase. Parvus7. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Revent  Sursă: http://ro. Danielgrad. Laur2ro.php?oldid=6947526  Contribuitori: AdiJapan. Redzebra99.org/w/index.aln Orz  Sursă: http://ro. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Ștevie  Sursă: http://ro. Parvus7 Nuc  Sursă: http://ro. Danretegan. Redzebra99. GEO. Danalovelara.org/w/index.Sursele și contribuitorii articolelor Mărul lupului  Sursă: http://ro. Goliath.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6957327  Contribuitori: Adrian ach. GÜT.wikipedia. સતિષચંદ્ર. Nicu farcas. GEO. KlaudiuMihaila.A.org/w/index.php?oldid=6423493  Contribuitori: BlueMonday. Cezarika1. Tudor.org/w/index.org/w/index. GEO. GEO. Jean. Mycomp. Terraflorin.wikipedia. Parvus7.php?oldid=6946203  Contribuitori: Nicu farcas.wikipedia. Ark25.wikipedia.php?oldid=6287163  Contribuitori: Ark25. Mishuletz. 12 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Năut  Sursă: http://ro.wikipedia. Ionutzmovie.org/w/index. Andrei Stroe.php?oldid=6970745  Contribuitori: Andrei Stroe. Asybaris01. Tudor. GEO. Parvus7. Victor Blacus. (AWB) Zâmbru  Sursă: http://ro. 9 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Plop alb  Sursă: http://ro. Nicu farcas. Nicu farcas. Nicu farcas Ovăz  Sursă: http://ro. Minisarm. Severina. Kay7even. Anclation. Hugo. L. Parvus7 Voinicică  Sursă: http://ro. Irinab. GEO.arg. Jean.php?oldid=6653440  Contribuitori: Ama. 7 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Osul iepurelui  Sursă: http://ro. FlorinCB. Flondin. Emily.org/w/index. Victor Blacus. Iosif73.org/w/index. Farmacist. KlaudiuMihaila. Nicu farcas. Terraflorin. Mitzublond2011. Impy4ever. Pinof.php?oldid=6916090  Contribuitori: Adrian ach. Ovi 1. Terraflorin 471 . Terraflorin. VonTasha. Urzică. Mvelam. Eugen Dihoru.php?oldid=6526778  Contribuitori: Cezarika1 Plop negru  Sursă: http://ro.php?oldid=6128131  Contribuitori: GEO. 7 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Obligeană  Sursă: http://ro. Terraflorin Stejar brumăriu  Sursă: http://ro. Ark25. Terraflorin.php?oldid=6973519  Contribuitori: Ark25. Kdanv.php?oldid=6806141  Contribuitori: Adela latcau.wikipedia.wikipedia.php?oldid=6946644  Contribuitori: Cezarika1. GÜT.org/w/index.org/w/index. GEO. Jean. Ionutp. Nipisiquit. AnaZ. Ciopartelu.wikipedia. GEO. Parvus7.org/w/index.org/w/index. Mishuletz.org/w/index. GÜT.

wikipedia.jpeg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bdk. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Bärlauch Blüte. Limulus. Imagine:flag of Chile.wikipedia.php?title=Fișier:Flag_of_Italy. Shanmugamp7.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Iamunknown.php?title=Fișier:Aster-alpinus.org/w/index. Fibonacci.php?title=Fișier:Flag_of_India.php?title=Fișier:Flag_of_Russia. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Image:Linne_autograph.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Zscout370 Imagine:Flag of Italy. Zscout370.jpg  Sursă: http://ro. Image:Carl Linnaeus dressed as a Laplander. Osi.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Original uploader was Wouterhagens at nl.wikipedia.php?title=Fișier:CarlvonLinne_house.wikipedia.svg  Sursă: http://ro. Ultratomio.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: David Benbennick (original author) Imagine:Flag of Russia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell.org/w/index. J. Tommy Kronkvist.php?title=Fișier:Pulsatilla_montana2.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Allium_cepa.php?title=Fișier:Linnaea_borealis.php?title=Fișier:Flag_of_the_People's_Republic_of_China. Dbenbenn.wikipedia.wikipedia.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:SKopp Imagine:Flag of France.svg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.org/w/index. Mu.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Various Imagine:flag of Turkey.org/w/index. Quadell Fișier:Shallots.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. published in 1760 in Halle (Germany) Fișier:Species_plantarum_001.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:MarkusHagenlocher Fișier:In gradina. SKopp. Fred J.svg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia. Sterling. Wouterhagens.org/w/index. Thuresson.png  Sursă: http://ro.org/w/index.svg  Sursă: http://ro. Julo. 2006 Image:CarlvonLinne house.php?title=Fișier:Flag_of_Chile.org/w/index.org/w/index. artist. Hailey C.php?title=Fișier:Field_with_onions.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.png  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike  Contribuitori: Rkitko Fișier:Malus sylvestris. Yakoo.0 Unported  Contribuitori: BeAr Imagine:Onion. licențele și contribuitorii imaginilor 472 Sursele. Nightstallion.php?title=Fișier:Linne_autograph.org/w/index. Sarang. Fsopolonezcaro.wikipedia. 11:45.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.wikipedia.org/w/index.svg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Feld_mit_reifer_Baumwolle.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bayo. Wst .php?title=Fișier:Malus_sylvestris.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Goombah. Kilom691.php?title=Fișier:Linæus. Shannon. Lipothymia. redrawn by User:Denelson83 and User:Zscout370 Recode by cs:User:-xfi.wikipedia. Sten. Mdd.svg  Sursă: http://ro. Technion.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Limba englezăengleză This graphic was drawn by SKopp.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop. 49 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Imagine:flag of Argentina. Myself488.php?title=Fișier:Illustration_Linum_usitatissimum0.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Carl von Linné Image:CarlvonLinne gravestone. Limulus. MPF.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. Slarre.php?title=Fișier:Flag_of_France.svg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Donovan Govan. Quadell.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Disambig-dark. Piastu.jpg  Sursă: http://ro. The Evil IP address. Fry1989. Maksim Fișier:Pulsatilla_montana2.org/w/index. Urbourbo. Xarucoponce.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Carl Linnæus.wikipedia. Str4nd.org/w/index.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Dbenbenn.php?title=Fișier:Linné-Praeludia_Sponsaliorum_Plantarum.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ies.php?title=Fișier:Plantuitjes_(onions_for_planting).jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. Chris.php?title=Fișier:Flag_of_Iran.wikipedia. Gnosygnu. 22 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Systema Naturae cover. Apr.wikipedia.Sursele.wikipedia. Srtxg.wikipedia. Vzb83.org/w/index. Er Komandante.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Upload of Scan by Valérie75.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Flag_of_Sweden.php?title=Fișier:Allium_sativum_Woodwill_1793.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ies. User:Shizhao (colors) Image:Flag of the United States. Rocket000. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Crataegus_oxyacantha_L.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: AndreasPraefcke.php?title=Fișier:Zwiebelblueten_offen_geschlossen.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell Fișier:Argemone mexicana 02.wikipedia. Kanonkas. Zscout370. Meneerke bloem.5  Contribuitori: Andreas Trepte Image:Wroclaw OgrodBotaniczny popiersieLinneusza. ElmA.php?title=Fișier:Carl_von_Linné.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Doruk Salancı.jpg  Sursă: http://ro. Nagy.wikipedia. Pixeltoo. Mirithing.wikipedia. Werckmeister. Indolences.svg  Sursă: http://ro.M. Yonatanh.0 Unported  Contribuitori: Stephan Baum Image:Gtk-dialog-info. Wolfmann.org/w/index.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:Malus-Idared_on_tree.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Michiel1972. Nikola Smolenski.php?title=Fișier:Systema_Naturae_cover.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia.org/w/index.wikipedia.wikipedia.wikipedia. Shakko.php?title=Fișier:Koeh-108.wikipedia.wikipedia.svg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia Imagine:Field with onions.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Alkari. Imagine:flag of Iran. Kallerna.jpg  Sursă: http://ro. Huhsunqu.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: see below Imagine:flag of India.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.5  Contribuitori: User:Alterego(fin) Image:Linné-Praeludia Sponsaliorum Plantarum.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rainer Haessner Imagine:Zwiebelblueten offen geschlossen.org/w/index. Husky. Franz Xaver. Raphael.php?title=Fișier:Argemone_mexicana_02.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Shallots. Imagine:Plantuitjes (onions for planting).jpg  Sursă: http://ro. Franz Xaver.jpg  Sursă: http://ro. Nethac DIU. Kuerschner.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Jon Harald Søby Image:Loudspeaker. Mozzan.jpg  Sursă: http://ro. Väsk.5  Contribuitori: Andreas Trepte Image:Linnaea borealis.org/w/index.urs-o Fișier:Feld mit reifer Baumwolle.svg  Licență: GNU Lesser General Public License  Contribuitori: David Vignoni Fișier:Koeh-108. Togamek Image:Linæus. Wst Fişier:Carl von Linné.org/w/index.php?title=Fișier:Loudspeaker.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Turkey. Gmaxwell. Kyro.org/w/index. 30.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Argentina. David Newton.svg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Onion. Kaganer.php?title=Fișier:CarlvonLinne_gravestone.php?title=Fișier:Flag_of_the_United_States.php?title=Fișier:Gtk-dialog-info.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index. Ikiwaner.jpeg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Chapman. MichaelPhilip. Pumbaa80. Skipjack.php?title=Fișier:Crataegus_oxyacantha_L. Ranveig.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Carl von Linné Fișier:Diversity of plants image version 5.wikipedia. Limulus.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.org/w/index.org/w/index.(code). 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Flag of Sweden. Wst Fișier:Aster-alpinus. B1mbo.lorenzeto.svg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Rasbak Fișier:Allium sativum Woodwill 1793.php?title=Fișier:Malus-Idared_on_tree. Denelson83.wikipedia.php?title=Fișier:In_gradina.org/w/index.wikipedia.svg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Carl_Linnaeus_dressed_as_a_Laplander.php?title=Fișier:Wroclaw_OgrodBotaniczny_popiersieLinneusza.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bonio.. Omegatron.php?title=Fișier:Bärlauch_Blüte.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Government of Argentina (vector graphics by Dbenbenn) Fișier:Illustration Linum usitatissimum0. Jacobolus. Ranveig.org/w/index. Herbythyme.wikipedia. Pixeltoo.wikipedia. Mattes.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Kürschner.php?title=Fișier:Diversity_of_plants_image_version_5.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Drawn by User:SKopp.php?title=Fișier:Species_plantarum_001.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. Klemen Kocjancic. Quadell.wikipedia. licențele și contribuitorii imaginilor Imagine:Disambig-dark.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.png  Sursă: http://ro.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Nicu farcas Imagine:flag of the People's Republic of China.wikipedia.php?title=Fișier:Allium_cepa.Archer. FoeNyx.svg  Sursă: http://ro.

Thiotrix.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Zscout370 Fișier:Flag of Argentina.org/w/index.wikipedia. Mattes.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: CarolSpears.jpg  Sursă: http://ro. FischX.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Aroche.wikipedia. Siebrand 473 .org/w/index.2.jpg  Sursă: http://ro. Er Komandante. Mattes. KTo288. Petwoe.0 Unported  Contribuitori: User:Stan Shebs Fișier:Trefle2. Klemen Kocjancic.php?title=Fișier:Flag_of_Uruguay.jpg  Licență: Copyrighted free use  Contribuitori: F.jpg  Sursă: http://ro. Zscout370.php?title=Fișier:Brosen_flower_nn1.php?title=Fișier:Cydonia_oblonga_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-049.php?title=Fișier:Volle_Honigglaeser_51a. Piastu.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ayacop.svg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Turnip. Shyam. Nightstallion.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: David Benbennick (original author) Fișier:Flag of the People's Republic of China. Fișier:Illustration Astragalus glycyphyllos0. Kyro.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Charles P.org/w/index.php?title=Fișier:Capsella_bursa-pastoris.php?title=Fișier:Leeks_produce-1.org/w/index.wikipedia. Dysmorodrepanis.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Werckmeister.org/w/index. User:Shizhao (colors) Fișier:Flag of Morocco.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.wikipedia.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Turkey.jpg  Sursă: http://ro.png  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: M.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Nymphaea_alba.php?title=Fișier:Rubus-idaeus.wikipedia.wikipedia.org/w/index.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Serbia_and_Montenegro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: FoeNyx.wikipedia.0. Nk.org/w/index. Havang(nl).wikipedia.5  Contribuitori: Original uploader was Merdal at tr.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: Ayacop. SKopp.1s.php?title=Fișier:Allium_ascalonicum_Ypey29.php?title=Fișier:Aubrieta_deltoidea_4.0 Unported  Contribuitori: MarioM imagine:Quince.php?title=Fișier:Raspberries_(Rubus_Idaeus). Yakoo.jpg  Sursă: http://ro. Derbeth.wikipedia.php?title=Fișier:QuinceBloom.wikipedia. Wst Fișier:Leeks produce-1. Yuval Y Imagine:Brassica rapa closeup.wikipedia. Kilom691. Quadell.jpg  Sursă: http://ro. Quadell.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Illustration_Astragalus_glycyphyllos0.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Government of Argentina (vector graphics by Dbenbenn) Fișier:Flag of Iran.0  Contribuitori: Ragesoss Fișier:Menschenhaar 200 fach..org/w/index.wikipedia. Karrackoo.php?title=Fișier:Raspberry.php?title=Fișier:Flag_of_Peru. FSII Fișier:Capsella_bursa-pastoris.wikipedia. Magnus Manske Fișier:Fur redfox.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Loveless.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Alkari.php?title=Fișier:Bee_on_-calyx_935.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Quadell Fișier:Paeonia peregrina 144-8742._ripening.wikipedia Fișier:Bee on -calyx 935.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Flag of Turkey.svg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Anime Addict AA. Wst Fișier:Cydonia_oblonga_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-049. Sarang. del.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Reisio (original author) Fișier:Flag of Chile.0 Unported  Contribuitori: Juhanson Imagine:Rubus-idaeus.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Kdouloň.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fir0002. Chris.org/w/index.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Diego UFCG. Bjørnstad (†) Fișier:Rubus-odoratus-flower.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Jan Homann Fișier:Gray945. Kersti Nebelsiek.0 Unported  Contribuitori: User:David. Yuval Y Imagine:Brassica rapa turnip. licențele și contribuitorii imaginilor Image:Allium ascalonicum Ypey29.jpg  Licență: Public domain  Contribuitori: Dcoetzee.org/w/index.php?title=Fișier:Rubus-odoratus-flower.php?title=Fișier:Quince.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Manfred Heyde imagine:Cydonia oblonga.php?title=Fișier:Flag_of_Iran.svg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. EDUCA33E. Foroa.php?title=Fișier:Raspberries04.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index..JPG  Sursă: http://ro. Pumbaa80.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia.org/w/index. Uleli. 49 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} imagine:Kdouloň.org/w/index. Quadell Fișier:Allium vineale1. Huhsunqu.1s.org/w/index.svg  Sursă: http://ro.org/w/index. Jack ma. Quadell.wikipedia. Yonatanh.svg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Cydonia.1.jpg  Sursă: http://ro. Nikola Smolenski.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Fișier:Ranunculus repens(02).org/w/index.svg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index. ripening. Lamiot. Richie.php?title=Fișier:Trefle2.org/w/index. MikePhobos.jpg  Sursă: http://ro.S.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Donovan Govan Fișier:Ripe.(code). Herbythyme.wikipedia.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Cydonia. Rocket000.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Althaea rosea1.org/w/index.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Fur_redfox.org/w/index. Kanonkas.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: user:Dcoetzee Imagine:Raspberries04.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Drawn by User:SKopp.M.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Arcadian.php?title=Fișier:Ranunculus_repens(02).php?title=Fișier:Brassica_rapa_turnip.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Honey_comb. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Koeh-169.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Imagine:Brosen flower nn1.php?title=Fișier:Flag_of_Morocco. ElmA. Str4nd.php?title=Fișier:Flag_of_Chile.urs-o.php?title=Fișier:Koeh-169.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Attribution-ShareAlike 3. Selso.php?title=Fișier:Echalote_p1040227. Ies. Mindmatrix. Prazak. Nagy. TeunSpaans.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Dodo.org/w/index.php?title=Fișier:Menschenhaar_200_fach.svg  Sursă: http://ro. Bukk.php?title=Fișier:Gray945.org/w/index.5  Contribuitori: AnRo0002.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. Ultratomio. J.org/w/index.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.N.org/w/index. Quadell.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: tato grasso imagine:Cydonia oblonga unripe.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:Aubrieta deltoidea 4. Srtxg. Dbenbenn. CarolSpears. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Champion quince.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Denelson83._and_green_blackberries.svg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Waugsberg Fișier:Honey comb.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.2.Archer.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: MPF.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Turnip.JPG  Sursă: http://ro. Fibonacci.php?title=Fișier:Flag_of_Argentina.JPG  Sursă: http://ro. Mozzan.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Dbenbenn Fișier:Flag of Serbia and Montenegro.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.org/w/index.php?title=Fișier:Brassica_rapa_closeup.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Vzb83.wikipedia.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Flag_of_the_People's_Republic_of_China.Sursele. redrawn by User:Denelson83 and User:Zscout370 Recode by cs:User:-xfi.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Fsopolonezcaro. Uleli Image:Echalote_p1040227.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} imagine:QuinceBloom.php?title=Fișier:Shallots_-_sliced_and_whole. Kallerna.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Jack ma.org/w/index. Sterling.wikipedia.php?title=Fișier:Paeonia_peregrina_144-8742.wikipedia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Allium_vineale1. Historicair image:Raspberry.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Peter Presslein Fișier:nymphaea_alba.php?title=Fișier:Ripe.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Various Fișier:Flag of Peru.5  Contribuitori: Pro2 Fișier:Volle Honigglaeser 51a.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: JoJan.wikipedia.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Zscout370 Fișier:Flag of Uruguay.wikipedia.org/w/index. Fry1989. and green blackberries.Monniaux Image:Shallots_-_sliced_and_whole.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. Denelson83.wikipedia. B1mbo.php?title=Fișier:Cydonia_oblonga_unripe. Kersti Nebelsiek.0 Unported  Contribuitori: Ies.php?title=Fișier:Cydonia_oblonga.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Althaea_rosea1. Brosen.Fitch lith.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Wst.5.0 Unported  Contribuitori: User:Sten Fișier:Raspberries (Rubus Idaeus).php?title=Fișier:Champion_quince.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Man vyi. David Newton.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. Xarucoponce. Mdd. Jacklee. Pixeltoo.0.

1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Salcam alb flori.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. JoJan.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: ComputerHotline.php?title=Fișier:Melilotus_officinalis_habitus.php?title=Fișier:Robinia_(Robinia_pseudoacacia).0 Unported  Contribuitori: Kristian Peters -.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop.org/w/index.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Phacelia tanacetifolia fax02.0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Gleditsia triacanthos 20050730 738.Fabelfroh 14:10.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Havang(nl).php?title=Fișier:Melilotus_albus-leaves.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index. TeunSpaans Fișier:Epilobium spp Sturm42.jpg  Sursă: http://ro. Liné1.wikipedia. SB Johnny Fișier:Stachys officinalis3.php?title=Fișier:EchiumVulgare-CloseUp-hr.org/w/index.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. Duesentrieb.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Salix_caprea8.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Illustration_Coriandrum_sativum0.jpg  Sursă: http://ro. 18 September 2006 (UTC) Fișier:Thymus serpyllum1.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Nilfanion.wikipedia. Romanm.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:PagodaTreeFlowers3.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak Fișier:Calluna vulgaris 140805.org/w/index. Maksim. Ghouston.php?title=Fișier:Gleditsia_triacanthos_20050730_738.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Calluna_vulgaris_140805.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Melilotus albus-leaves.php?title=Fișier:Red_clover_close_800.php?title=Fișier:Noorse_esdoorn_bloeiwijze_(Acer_platanoides_inflorescens). Siebrand.php?title=Fișier:Mentha_aquatica_(2005_09_18)_-_uitsnede.org/w/index.php?title=Fișier:Salcam_alb_flori.php?title=Fișier:Acer_tataricum0.uitsnede.org/w/index. Quadell Fișier:Leonurus cardiaca 001.php?title=Fișier:Four-leaf_clover.wikipedia.0  Contribuitori: Vadassy Rita Fișier:Robinia (Robinia pseudoacacia). Sten.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Ailanthus_altissima4.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.0 Unported  Contribuitori: Quadell Fișier:Szalwia lakowa Salvia pratensis.org/w/index.php?title=Fișier:Stachys_palustris_Sturm45.php?title=Fișier:Plumpollen0060.php?title=Fișier:Trifolium-repens.php?title=Fișier:Salvia_nemorosa_flora.org/w/index.Fabelfroh 08:32.php?title=Fișier:Taraxacum_officinalis_DSC02042.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Phyzome under the GFDL. MPF Fișier:Melilotus officinalis habitus.wikipedia.wikipedia.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Kristian Peters -.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Acer_pseudoplatanus_Inflorescence_BavariaMay2005.5  Contribuitori: User:Georg Slickers Fișier:Acer pseudoplatanus Inflorescence BavariaMay2005. Rasbak Fișier:Borago-officinalis-flowers.jpg  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Plumpollen0060.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Bogdan.php?title=Fișier:Asclepias_syriaca.0 Unported  Contribuitori: Cmapm.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Butko.0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Fișier:KoelreuteriaPaniculata.org/w/index. Pixeltoo. Kersti Nebelsiek.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Radomil Fișier:Artichautfleur.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 1.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Szalwia_lakowa_Salvia_pratensis.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. Fișier:Armoracia rusticanaAHA.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Hapsiainen.wikipedia.wikipedia.wikipedia. Quadell.jpeg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Tilia platyphyllos(02).jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Guérin Nicolas Fișier:Stachys annua Sturm47. JoJan. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Tilia-cordata2. Quadell Fișier:Acer tataricum0.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index. Taka Fișier:Onobrychis viciifolia.wikipedia.php?title=Fișier:Borago-officinalis-flowers.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak. TeunSpaans Fișier:Dracocephalum moldavica Sturm .php?title=Fișier:KoelreuteriaPaniculata. Olybrius.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Prof.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Rasbak.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.wikipedia.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Alno. Kjetil r. Nova.php?title=Fișier:Melissa_officinalis.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpeg  Sursă: http://ro. Maksim Fișier:EchiumVulgare-CloseUp-hr.org/w/index.jpeg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Fabelfroh 474 .org/w/index.php?title=Fișier:Leonurus_cardiaca_001.0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Salvia nemorosa flora.0  Contribuitori: Chmee2.jpeg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Armoracia_rusticanaAHA.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:PagodaTreeFlowers3. Sten.wikipedia.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Franz Xaver.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Aphaia.jpeg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Onobrychis_viciifolia.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Franz Xaver.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.Sursele. 18 September 2006 (UTC) Fișier:Mentha aquatica (2005 09 18) .jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 1.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:Four-leaf clover. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Trifolium-repens.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.org/w/index.wikipedia Fișier:Red clover close 800.php?title=Fișier:Trifolium-repens-hvitkløver.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Original uploader was Heron at en.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Stachys_officinalis3. Butko.php?title=Fișier:Stachys_annua_Sturm47. Otto Wilhelm Thomé Fișier:Acer-campestre.0 Generic  Contribuitori: Taken by Fanghong Fișier:Ailanthus altissima4. Orchi.5  Contribuitori: Aroche.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: JoJan.php?title=Fișier:Acer-campestre.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Stachys palustris Sturm45.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Tilia-cordata2. Denis Barthel.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Mentha-piperita. Quadell.jpg  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: Zanchetta Fabio (faxstaff) Fișier:Asclepias syriaca.php?title=Fișier:Epilobium_spp_Sturm42.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: Bernd Haynold Fișier:Taraxacum officinalis DSC02042.jpeg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rocket000 Fișier:Illustration Coriandrum sativum0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Melissa officinalis. Satyrium Fișier:Tilia-tomentosa.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Jan Kops (1765-1849) Fișier:Szerbtövis.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Quadell.jpg  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Salix caprea8.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. MPF.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.Monniaux Fișier:Trifolium-repens-hvitkløver.0 Generic  Contribuitori: Scanned by Fanghong Fișier:Noorse esdoorn bloeiwijze (Acer platanoides inflorescens).jpg  Sursă: http://ro.detail. Circeus.org/w/index. ComputerHotline.php?title=Fișier:Tilia-tomentosa.wikipedia.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Dracocephalum_moldavica_Sturm_-_detail.php?title=Fișier:Thymus_serpyllum1.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro. Jeffdelonge.wikipedia.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Phacelia_tanacetifolia_fax02. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Mentha-piperita.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Tilia_platyphyllos(02).php?title=Fișier:Artichautfleur.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Szerbtövis.wikipedia.0  Contribuitori: User:David. Dr.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Havang(nl).jpg  Sursă: http://ro.

wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Lavender_chicory01.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Lamium_album_plant.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Sir Antoni. Sir Antoni.56. Prazak. Quadell.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Paul Hermann Wilhelm Taubert (1862-1897) Fișier:Salix alba leaves. Überraschungsbilder Fișier:Lavandula spica.org/w/index.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Sunflower uf7.5  Contribuitori: Kdanv Imagine:Floarea Soarelui.php?title=Fișier:Castanea_sativa2.5  Contribuitori: Bernd Haynold Fișier:Lamium purpureum top. Wst Fișier:Aesculus hippocastanum1. Fir0002. Rocket000.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Michael Becker Fișier:Mint leaves.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Lokal Profil.0 Unported  Contribuitori: User:MPF Fișier:Grauwe wilg (Salix cinerea). Tony Wills (10) Imagine:Adobepdfreader7 icon.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Johan Fișier:Trifolium hybridum01.org/w/index.php?title=Fișier:Sambucus_nigra_2004_b.Sursele.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. Havang(nl) Fișier:Lupinus perennis Taub50.php?title=Fișier:Illustration_Cichorium_intybus0. Danutz Fișier:Illustration Cichorium intybus0.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Utilizator:December Fișier:Asteracea poster 3.org/w/index.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Augiasstallputzer.php?title=Fișier:WegwarteBlüten.org/w/index.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: User:FoeNyx Fișier:Cirsium arvense (aka).jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Quadell. FSII.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ies.org/w/index.org/w/index. MPF Fișier:Foeniculum vulgare.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Cayambe.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Elaeagnus_angustifolia_20050608_852.0  Contribuitori: Christian Fischer Fișier:Lamium album plant.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Nova Fișier:Symphoricarpos albus.Köhler–s Medizinal-Pflanzen-040.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Eryngium capestre 310705.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Uwe H.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Quadell.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Crataegus-monogyna-frugt. Quadell.wikipedia.0  Contribuitori: User:JeLuF Fișier:Castanea sativa2.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Sunflower_uf7.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.wikipedia.php?title=Fișier:Cirsium_arvense_(aka).02 09. Quadell Imagine:Cichorium_intybus_june02.org/w/index.php?title=Fișier:Cikoria.53. Sten.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.org/w/index. Quadell.53. Fișier:Cucumis sativus0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Aroche.php?title=Fișier:Asteracea_poster_3.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Lavandula_spica.php?title=Fișier:Courgette_plant_'Diamant'.org/w/index.php?title=Fișier:SunFlower.org/w/index.wikipedia.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Fagopyrum_esculentum2.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: AnRo0002.0 Unported  Contribuitori: Bogdan.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Pethan Fișier:Medicago sativa bgiu.0 Unported  Contribuitori: Elnaz Sarbar Fișier:Rhamnus frangula01.0 Unported  Contribuitori: Manfred Heyde Imagine:Lavender_chicory01.org/w/index.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Lupinus_perennis_Taub50.php?title=Fișier:Medicago_sativa_bgiu.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Wikiro Imagine:SunFlower. Rasbak Fișier:Cykoria podroznik pokroj.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Rhamnus_frangula01. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Brassica napus 3.wikipedia. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Sunflower Taleghan.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.56. Siebrand.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: BlueMonday.php?title=Fișier:Foeniculum_vulgare.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. TeunSpaans. Siebrand.wikipedia.php?title=Fișier:Rouge_vif_d'Étampes-Cucurbita_maxima-01.png  Licență: necunoscută  Contribuitori: Alex:D.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.php?title=Fișier:Mint_leaves.User:Vulkan Imagine:Floarea soarelui.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. WayneRay.jpg  Sursă: http://ro. Franz Xaver.php?title=Fișier:Mentha_longifolia_2005.wikipedia.php?title=Fișier:Mentha_x_unknown.wikipedia.08.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Crataegus-monogyna-frugt.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Cucumis_sativus0.org/w/index.wikipedia.0  Contribuitori: Alvesgaspar.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Farbenfreude.org/w/index.5  Contribuitori: User:Georg Slickers Fișier:TrifoliumFragiferum1.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Alno Fișier:Fagopyrum_esculentum2.wikipedia.php?title=Fișier:Citrullus_colocynthis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-040.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Lemmikkipuu.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Trifolium_hybridum01.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia.org/w/index. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Mentha longifolia 2005.wikipedia.5  Contribuitori: André Karwath aka Aka Fișier:Elaeagnus angustifolia 20050608 852.png  Sursă: http://ro. Wst Fișier:Citrullus colocynthis .org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. Uleli Fișier:Hyssopus officinalis. TeunSpaans Fișier:Illustration Angelica archangelica0.php?title=Fișier:Lamium_purpureum_top. Pogrebnoj-Alexandroff.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Guérin Nicolas.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Salix_alba_leaves.php?title=Fișier:Floarea_Soarelui.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Adobepdfreader7_icon.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell image:Crataegus-monogyna-frugt.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Brassica_napus_3.php?title=Fișier:Aesculus_hippocastanum1.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Sunflower_Taleghan.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Angelica_archangelica0.php?title=Fișier:Raspberry-flower-2. Mohlenbrock @ USDA-NRCS PLANTS Database / USDA SCS.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Ayacop. WayneRay Fișier:Rouge vif d'Étampes-Cucurbita maxima-01.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Lokal Profil. Sten. Lokal Profil.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Spedona Fișier:Sambucus nigra 2004 b.wikipedia.org/w/index.02_09.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak. Sarang Fișier:Cikoria.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Augiasstallputzer.wikipedia.php?title=Fișier:TrifoliumFragiferum1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Robert H.wikipedia.wikipedia.org/w/index.08.php?title=Fișier:Cykoria_podroznik_pokroj.org/w/index.php?title=Fișier:Grauwe_wilg_(Salix_cinerea).wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Taken by Carsten Niehaus (user:Lumbar).jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.png  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Floarea_soarelui.org/w/index.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.php?title=Fișier:Hyssopus_officinalis.php?title=Fișier:Cichorium_intybus_june02. Fișier:Crataegus-monogyna-frugt.wikipedia. Friese . Quadell. GÜT 475 .org/w/index.php?title=Fișier:Symphoricarpos_albus.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: Ies.wikipedia.php?title=Fișier:Eryngium_capestre_310705.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. TeunSpaans Fișier:Raspberry-flower-2.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:ArtMechanic Fișier:Mentha x unknown.0  Contribuitori: Anders Bjurnemark Imagine:WegwarteBlüten.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: User:MPF Fișier:Courgette plant 'Diamant'.wikipedia.

wikipedia. Pimke Fişier:Fruits Prunus domestica.php?title=Fișier:Rosa_canina_blatt_2005.50.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Butko.wikipedia. Julia W.wikipedia. Imagine:Flag of Spain.wikipedia. Rex Image:Rosa canina. Pamri.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Butko Image:Rosa canina hips.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Denelson83.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:A_sunflower.2.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Schlehen.php?title=Fișier:Fruits_Prunus_domestica. Romanm Fișier:Illustration_Rosa_canina0.2.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Geierunited.0  Contribuitori: kikiricky 476 .svg  Sursă: http://ro. TeunSpaans Fișier:Single lavendar flower02. Olivier2.php?title=Fișier:Cichorium_intybus. Maksim.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Guety.php?title=Fișier:Flag_of_Syria.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Prunus_cerasifera_branch_fruits_bgiu. Ustas.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Christof Bobzin Fișier:Illustration Sambucus nigra0.org/w/index.0.org/w/index.wikipedia. licențele și contribuitorii imaginilor Imagine:Cichorium intybus.php?title=Fișier:MammothHotSprings2.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.5. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Dandelion(Taraxacum).wikipedia.php?title=Fișier:Robinia_pseudoacacia_-_Ardenne. Dr. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Kornblume.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Algeria. Luigi Chiesa.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.2. Vicente Selvas Fişier:Blackthorn aka sloe aka prunus spinosa sweden 20050924.php?title=Fișier:Prunus0002.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bricktop.org/w/index.wikipedia.svg  Sursă: http://ro.jpeg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Kristian Peters Fișier:Russian comfrey close 800.wikipedia. Ies. Queryzo Image:Rosa canina blatt 2005.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fir0002.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpeg  Sursă: http://ro.0 Generic  Contribuitori: Photo taken by Fanghong Fișier:Cichorium-intybus-031003.svg  Sursă: http://ro. MPF.wikipedia image:Illustration Chenopodium bonus-henricus0.se).wikipedia.php?title=Fișier:Prunus-armeniaca-Potsdam-Wilhelmplatz-17-10-2007-62.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 1.org/w/index.0  Contribuitori: Luis Fernández García Fişier:Prunus cerasifera branch fruits bgiu.php?title=Fișier:Illustration_Fagopyrum_esculentum0_clean. Gracia Fajardo.php?title=Fișier:Basil_seed_drink. Gera.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Cichorium-intybus-031003. Vic Fontaine Fișier:Illustration Fagopyrum esculentum0 clean.jpg  Sursă: http://ro. Überraschungsbilder.jpg  Sursă: http://ro. escudo de Manual de Imagen Institucional de la Administración General del Estado Imagine:Flag of Japan.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Botaurus Fişier:Apricot blossom detail2.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.0  Contribuitori: Jean-Pol GRANDMONT Fișier:Schlehen.wikipedia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Prunus_dulcis0. Rocket000.JPG  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ayacop.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Rosa_canina_hips.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Traroth Fișier:Staghorn coral in seagrass.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Sursă: http://ro.1.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.0 Unported  Contribuitori: User:Gentgeen Fişier:Apricot fruit.(talk) Imagine:flag of Algeria.Ardenne.php?title=Fișier:Apricot_blossom_detail2.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: G.svg  Sursă: http://ro.wikipedia. Eugene van der Pijll.2.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: YAMAMAYA image: Prunus spinosa001.0 Unported  Contribuitori: Martin Olsson (mnemo on en/sv wikipedia and commons.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Butko.dallorto.php?title=Fișier:Basil-Basilico-Ocimum_basilicum-albahaca.org/w/index.php?title=Fișier:Rosa_canina.php?title=Fișier:Russian_comfrey_close_800. Maksim.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.org/w/index. G.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.php?title=Fișier:Apricots.php?title=Fișier:Prunus-armeniaca-20090606_1.php?title=Fișier:Lamium_maculatum_top.13.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.svg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 1.jpeg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Illustration Prunus dulcis0.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia. Magnus Manske.org/w/index.wikipedia.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Rosa_canina2.php?title=Fișier:Kalkstein_mit_Crinoiden.5  Contribuitori: Michael H.php?title=Fișier:Blackthorn_aka_sloe_aka_prunus_spinosa_sweden_20050924.Fabelfroh 09:25.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Greece.0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Prunus_spinosa001.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Illustration_Sambucus_nigra0.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Bogdan.jpg  Sursă: http://ro.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Pedro A.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Various Imagine:flag of Morocco.org/w/index. 18 November 2006 (UTC) Fișier:ChrysanthemumMorifolium2. Victor M.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Single_lavendar_flower02.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Julia W. FSII.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Original book source: Prof.php?title=Fișier:Flag_of_Pakistan.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Flag_of_Morocco. Kelson. Germany Fișier:Taraxacum_officinale_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-135.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Dandelion(Taraxacum). Nejmlez.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Staghorn_coral_in_seagrass. martin@minimum.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Brudersohn Original uploader was Brudersohn at de.org/w/index.wikipedia.05. Lycaon.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.wikipedia. CarolSpears.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: (of code) cs:User:-xfi. Ies. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Lamium maculatum top.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.0 Generic  Contribuitori: Henna.org/w/index.wikipedia. Zscout370 Imagine:flag of Syria.org/w/index.urs-o Fișier:Prunus0002.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: This graphic was originaly drawn by User:SKopp. Fişier:Prunus-armeniaca-20090606 1.26_11.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Solipsist.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. Rocket000 Imagine:flag of Pakistan. Samuel Blanning.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.Sursele. TomCatX Fișier:Kalkstein_mit_Crinoiden.jpg  Sursă: http://ro.50.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Original uploader was Grabenstedt at de.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: User:TheKMan Fișier:A sunflower.wikipedia.php?title=Fișier:Pamukkale3.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. Otto Wilhelm Thomé Flora von Deutschland.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Kornblume.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell. Österreich und der Schweiz 1885.05.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Basilic-spice.jpeg  Sursă: http://ro.13.php?title=Fișier:ChrysanthemumMorifolium2.wikipedia.org/w/index.wikipedia.wikipedia. Chris.26 11.php?title=Fișier:Illustration_Chenopodium_bonus-henricus0.php?title=Fișier:Apricot_fruit. Lemmer Fișier:Basil-Basilico-Ocimum basilicum-albahaca.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0.0  Contribuitori: Castielli Fișier:Basilic-spice.jpg  Sursă: http://ro.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Zscout370 Imagine:flag of Greece.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Michael Becker Image:Rosa canina2.php?title=Fișier:Flag_of_Spain.0 Unported  Contribuitori: Kristian Peters -.wikipedia. Franz Xaver.1. Laitche.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Xaver. Queryzo.php?title=Fișier:Illustration_Rosa_canina0. Telim tor.wikipedia Fișier:MammothHotSprings2.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.5. EugeneZelenko.php?title=Fișier:Flag_of_Japan.jpg  Sursă: http://ro. Rasbak Fișier:Apricots. Quadell.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Sursă: http://ro. Queryzo Fișier:Pamukkale3.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: en:Sannse Fișier:Robinia pseudoacacia .svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: see below Fişier:Prunus-armeniaca-Potsdam-Wilhelmplatz-17-10-2007-62.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.0.jpg  Sursă: http://ro. Quadell Fișier:Basil seed drink.php?title=Fișier:Taraxacum_officinale_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-135.dallorto.wikipedia. Panterka.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fir0002.

jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Acroterion.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Angelica_sylvestris_3.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop. Wouterhagens.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Imagesalcie.php?title=Fișier:Pumpkin_with_stalk.JPG  Licență: Creative Commons Zero  Contribuitori: Martinas Angel Fișier:Illustration Fagus sylvatica0.5.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: AnRo0002. Eugene van der Pijll.php?title=Fișier:ARS_cucumber.org/w/index. Chris. Franz Xaver.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Fagus_sylvatica0.php?title=Fișier:Myosotis_sylvatica_Rosylva_dsc00966.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.Monniaux Fişier:Myosotis ramosissima W. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:ARS_cucumber.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Pinto_bean.org/w/index.gif  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: burgkirsch Image:Zea mays.0  Contribuitori: Mnolf Fișier:Myosotislatifolia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Corn_kernels.urs-o.php?title=Fișier:Myosotis_scorpioides1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Afrodita nz.0.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. DieBuche.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.1.org/w/index.org/w/index.0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Melissa_officinalis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-094. FlickreviewR.wikipedia. Joadl.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Salix_cinerea_(feuilles).org/w/index.org/w/index.2. WayneRay Fișier:Dill dried umbel.php?title=Fișier:Koehler1887-PimpinellaAnisum.php?title=Fișier:Starflower_1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.0 Unported  Contribuitori: Luc Viatour Fișier:Starflower_1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: BCB Fișier:Illustration Heracleum sphondylium0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.org/w/index.wikipedia.wikipedia Fișier:Flori de corcodus.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: Fornax Fișier:Hermaphroditus lady lever. Chris.org/w/index. FoeNyx.0 Unported  Contribuitori: Original uploader was Wouterhagens at nl.-H.php?title=Fișier:Myosotis_ramosissima_W.php?title=Fișier:Illustration_Anethum_graveolens0. FSII.wikipedia. Quadell Image:Pinto bean. FlickrLickr.org/w/index.org/w/index. Donarreiskoffer.php?title=Fișier:378_Salix_cinerea. Enochlau.0  Contribuitori: Fornax Fişier:Myosotis stricta2 W. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Illustration Thymus serpyllum0 clean.0  Contribuitori: User:David.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Maispflanze.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Koehler1887-GardenAngelica.org/w/index. Romanm Fișier:Angelica sylvestris 3.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bdk.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Salvor Gissurardottir Fişier:Three Myosotis laxa.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Franz Xaver Fișier:Koehler1887-PimpinellaAnisum.wikipedia. FSII.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.0 Unported  Contribuitori: Frank Vincentz Fișier:Salix_x_sepulcralis_7845.wikipedia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Salix_cinerea_habitus_in_spring_Germany.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: KENPEI Fişier:Niezapominajki 3 wisnia6522.org/w/index.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Kjarrmunablóm. Mbc.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia Fișier:Maispflanze.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.wikipedia. Cocoloi.org/w/index.php?title=Fișier:Alpine_Forget-Me-Not_in_Grand_Teton_NP-NPS. Simplicius Imagine:Urtica dioica17 ies.jpg  Sursă: http://ro. Nilfanion.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.wikipedia.0.org/w/index.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Hermaphroditus_lady_lever. Rtc Imagine:Brennnessel.0  Contribuitori: Danielgrad Fișier:Beta_vulgaris_z01.php?title=Fișier:Castravete.php?title=Fișier:Echium_vulgare_Luc_Viatour.jpg  Sursă: http://ro.2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Tortuosa Fișier:Echium vulgare Luc Viatour.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. Kilom691.wikipedia.php?title=Fișier:Zea_mays.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Wisniowy Fişier:Kjarrmunablóm.wikipedia.php?title=Fișier:Thymus-serpyllum.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Nandhp.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.Sursele.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.wikipedia.5  Contribuitori: Yummifruitbat Fișier:Borage-overv-hr.jpg  Sursă: http://ro. Franz Xaver.wikipedia.0  Contribuitori: Oroussei Fişier:Salix cinerea habitus in spring Germany.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Anghy.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.wikipedia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. J.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Heracleum_sphondylium0.php?title=Fișier:Urtica_dioica20_ies.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Unported  Contribuitori: BCB Fişier:Salix cinerea (feuilles).php?title=Fișier:Salix_x_sepulcralis_7845.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Beta_vulgaris_z01.0 Unported  Contribuitori: Przykuta Fișier:Imagesalcie.0 Unported  Contribuitori: Frank Vincentz Imagine:Urtica dioica30 ies.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Myosotislatifolia.php?title=Fișier:Pompoenbloem.1.2. 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Melissa_officinalis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-094.0 Unported  Contribuitori: Frank Vincentz Imagine:Urtica dioica20 ies.wikipedia. PDH.wikipedia Fișier:Pumpkin with stalk.urs-o.0  Contribuitori: Mosepors at da.gif  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:SALCIE.php?title=Fișier:Salix_cinerea_flowers-4.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Three_Myosotis_laxa.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.wikipedia. Mav. Hydro.php?title=Fișier:SALCIE. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fişier:Myosotis scorpioides1.wikipedia.wikipedia. Singkong2005 Imagine:Pompoenbloem.wikipedia.0  Contribuitori: Angela.php?title=Fișier:Borage-overv-hr.php?title=Fișier:Illustration_Urtica_dioica0. Janßen.wikipedia.5.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: Athena Flickr Fişier:Myosotis sylvatica Rosylva dsc00966.wikipedia.php?title=Fișier:Urtica_dioica17_ies.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. Dim Grits Fişier:Salix cinerea flowers-4.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Nilfanion.jpg  Sursă: http://ro. Man vyi.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:378 Salix cinerea.0 Unported  Contribuitori: Dodo.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.php?title=Fișier:Niezapominajki_3_wisnia6522.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Augiasstallputzer.php?title=Fișier:Dill_dried_umbel.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Grib_skov.wikipedia.2.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Conscious.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.org/w/index.org/w/index.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Kilom691 Fișier:Thymus-serpyllum.org/w/index.php?title=Fișier:Brennnessel.5  Contribuitori: AprilSea Fișier:A green bean.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Husky.0  Contribuitori: sztalker777 Fişier:Alpine Forget-Me-Not in Grand Teton NP-NPS.wikipedia.wikipedia. TeunSpaans Fișier:Illustration Anethum graveolens0. licențele și contribuitorii imaginilor Image:Koehler1887-GardenAngelica. Franz Xaver.wikipedia.org/w/index. Lemmikkipuu Image:Corn kernels. Kilom691 Fișier:Grib skov.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Thymus_serpyllum0_clean.php?title=Fișier:Flori_de_corcodus.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Malene Thyssen Fișier:FagusSylvNuts.wikipedia.org/w/index.org/w/index. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:castravete.0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Original uploader was Ellmist at en.php?title=Fișier:A_green_bean. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Illustration Urtica dioica0.php?title=Fișier:Urtica_dioica30_ies.0  Contribuitori: Zyance 477 .org/w/index.php?title=Fișier:FagusSylvNuts. Dbenbenn.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Myosotis_stricta2_W.wikipedia.

jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:N3 Queen Anne's Lace.org/w/index. Olve Utne. Srtxg._Reis.php?title=Fișier:Prunus_nigra.5.php?title=Fișier:Flag_of_Myanmar.0  Contribuitori: Forest & Kim Starr Fişier:Starr 081031-0407 Coriandrum sativum.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Nehrams2020 Fișier:Almond 1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.svg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Georg Slickers Fișier:Wild rye.wikipedia.org/w/index.0  Contribuitori: Forest & Kim Starr Fișier:Cyclanthera_brachystachya_Fructus.php?title=Fișier:Beets_produce-1.wikipedia.. Xiengyod. Fry1989.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Opponent.JPG  Sursă: http://ro. rewritten by User:Gabbe Imagine:flag of Brazil.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fir0002.php?title=Fișier:Lamium_album_White_Deadnettle_-_www_mzarobkiewicz_pl.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Brazil.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.php?title=Fișier:Rosa_canina_hips.jpg  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: OsvaldoGago Fișier:Almonds02. based on the earlier PNG version.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.wikipedia. Quadell.0  Contribuitori: Age1869 .svg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.780.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: USDA-NRCS PLANTS Database / Britton. 白 布 飘 扬.780.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Butko. CommonsDelinker.org/w/index.php?title=Fișier:Wheat_close-up.org/w/index. Mason Decker. Weizen.php?title=Fișier:Starr_070906-8875_Coriandrum_sativum.php?title=Fișier:Almond_1. Homo lupus.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. SeNeKa.BOT.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Stevanb.org/w/index. Thiotrix.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Alex Covarrubias. Rodejong.org/w/index.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Brazilian Government Imagine:flag of Myanmar.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ayacop.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Rosa_Ave_Maria_1.wikipedia.svg  Sursă: http://ro.org/w/index. Dbenzhuser.wikipedia.0  Contribuitori: FlickrLickr Fișier:Carott 20041012 2598.svg  Sursă: http://ro. Lupo.org/w/index. Reis.php?title=Fișier:Beta_vulgaris_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-167.JPEG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Canada.php?title=Fișier:Pears.php?title=Fișier:Magnolia-loebneri.wikipedia.php?title=Fișier:Carott_20041012_2598.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. 2: 323. / Eva K.0.jpg  Sursă: http://ro.svg  Sursă: http://ro. User:Mzajac Fișier:Thymus pulegioides.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.php?title=Fișier:Suikerbiet_bloeistengel_Beta_vulgaris. MarkusHagenlocher. Zell Fişier:Graines coriandre. Köhler's Medizinal-Pflanzen File:Beets produce-1.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Carrot. UnreifeKirsche. Fișier:Cukety1.wikipedia. Maksim Fişier:Thymus-serpyllum.org/w/index.org/w/index. Thuresson. Quadell.wikipedia Fişier:Coriandrum sativum 003. Rex Fișier:Rosa centifolia foliacea 17. Quadell.org/w/index.svg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia.wikipedia. Rasbak.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.BOT.wikipedia.org/w/index. Hämbörger.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Carrot. Imagine:Flag of Canada.jpg  Sursă: http://ro. Vividuppers.0 Unported  Contribuitori: JoJan.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.L.0. An illustrated flora of the northern United States.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Drawn by User:SKopp. Rasbak Image:Wheat close-up.svg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Köhler's Medizinal-Pflanzen File:Tilia cordata MHNT.wikipedia.1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ies.wikipedia.php?title=Fișier:Beets_produce-1. Legnaw. Gunkarta.php?title=Fișier:Commons-logo.wikipedia.org/w/index.wikipedia. and A.php?title=Fișier:Starr_081031-0407_Coriandrum_sativum.0 Unported  Contribuitori: Thomas Mathis Fişier:Thymian.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: User:BMK Imagine:flag of Bangladesh.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. WikipediaMaster.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:E Pluribus Anthony.0  Contribuitori: Nicu farcas Fișier:Lamium_album_White_Deadnettle_-_www_mzarobkiewicz_pl. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:RO BV Trandafir 1.org/w/index. created by Reidab.0 Unported  Contribuitori: User:Bluemoose Fișier:Magnolia-loebneri.org/w/index. Idh0854.wikipedia.php?title=Fișier:Cukety1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Anna reg. Ronaldino Fișier:Suikerbiet bloeistengel Beta vulgaris.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:RO_BV_Trandafir_1.wikipedia. Brown.svg  Sursă: http://ro. Jontas.php?title=Fișier:Rosa_centifolia_foliacea_17. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Beets produce-1.jpg  Sursă: http://ro. Mattes.0  Contribuitori: Mosepors at da.2004.php?title=Fișier:N3_Queen_Anne's_Lace.Michal 478 .wikipedia Fişier:Starr 070906-8875 Coriandrum sativum. MPF Fișier:Tilia_cordata_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-139.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Jastrow at fr.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported  Contribuitori: Ies.0.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Hämbörger. Nightstallion.wikipedia. 1913.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Pixeltoo.0. Quadell.org/w/index. StMH Fișier:Prunus nigra.5  Contribuitori: Eva K. Kilom691 Image:commons-logo.wikipedia.php?title=Fișier:SugarBeet.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Thymus-serpyllum.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Flag_of_Germany.jpg  Sursă: http://ro. Vol.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Karelj Fișier:Wheat_close-up.0 Unported  Contribuitori: User:Bluemoose image:Welternten Mais.php?title=Fișier:Tilia_tomentosa12.php?title=Fișier:Coriandrum_sativum_003._Weizen.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: *drew.jpg  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: Andel Früh Fișier:Dipsacus pilosus0.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.2.Sursele. Klemen Kocjancic.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro. 9 April 2006 Based on the arms by Juan Gabino.0  Contribuitori: H.jpg  Sursă: http://ro. 10 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Imagine:flag of Mexico.wikipedia.php?title=Fișier:Flag_of_Mexico.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Danielle Keller (Danielle_dk) Fișier:Pears.svg  Licență: logo  Contribuitori: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247.wikipedia.2. Melchoir.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. ThomasPusch.org/w/index.org/w/index.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Welternten_Mais.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Bangladesh.0  Contribuitori: Didier Descouens Fișier:Rosa Ave Maria 1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.wikipedia.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:SugarBeet.php?title=Fișier:Flag_of_Indonesia.org/w/index.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Tilia tomentosa12.php?title=Fișier:Graines_coriandre.php?title=Fișier:Dipsacus_pilosus0.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak Fișier:Spinacia oleracea Spinazie bloeiend.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: MILEPRI.JPEG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.2004.php?title=Fișier:Tilia_cordata_MHNT.php?title=Fișier:Thymus_pulegioides.org/w/index. Rasbak.wikipedia. Fișier:AlmondorchardWintonCA08.php?title=Fișier:Thymian.jpg  Sursă: http://ro.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:Madden.php?title=Fișier:Wheat_close-up.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Tilia_cordata_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-139.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.php?title=Fișier:Cyclanthera_brachystachya_Fructus.php?title=Fișier:Spinacia_oleracea_Spinazie_bloeiend.org/w/index. Neq00.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. MPF.org/w/index.php?title=Fișier:Wild_rye.JPG  Sursă: http://ro. User:SKopp Imagine:flag of Vietnam.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Ies.php?title=Fișier:AlmondorchardWintonCA08.wikipedia. AnonMoos.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:SKopp Imagine:Flag of Germany. Zscout370.wikipedia.org/w/index. Rfc1394.jpg  Sursă: http://ro. Winzipas. Canada and the British Possessions. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Beta_vulgaris_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-167.wikipedia.org/w/index.org/w/index.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Lưu Ly vẽ lại theo nguồn trên Imagine:flag of Indonesia.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Almonds02.JPG  Sursă: http://ro. Thiotrix. N.php?title=Fișier:Flag_of_Vietnam.org/w/index.wikipedia. Rasbak. Josegeographic. Queryzo.jpg  Sursă: http://ro. Duduziq. Fișier:Rosa canina hips.

php?title=Fișier:Fern.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Dataportal 479 .wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Original uploader was Miehs at ro.org/w/index.wikipedia Fișier:Dianthus.wikipedia.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Flor_GDFL_660eue.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.Banesti 005V-F.0 Unported  Contribuitori: user:donarreiskoffer Image:Lamium album(01).jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: Forest & Kim Starr Image:My Garden Flower 07.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Anna reg.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. Lusitana.jpg  Sursă: http://ro. Rasbak.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.php?title=Fișier:My_Garden_Flower_07.wikipedia.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Apium_graveolens0.net Image:Starr 070730-7934 Dianthus caryophyllus.org/w/index.php?title=Fișier:Linum_pubescens.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Lamium_album_plants.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Fișier:Astragalus.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:P1050432. Otto Wilhelm Thomé Flora von Deutschland.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.www. Quadell.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.jpg  Sursă: http://ro.Sursele.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia. Ejdzej.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: User:Metju12 Image:Lamium-album-total.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: JoJan.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Quercus_robur0.org/w/index.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Ayacop.php?title=Fișier:Small_Lamium_album_plants_and_a_stone. Lycaon.org/w/index.png  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Dianthus_monspessulanus.org/w/index.org/w/index.04/2005 .0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Image:Lamium album no flowers.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Celery_seed.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.0.org/w/index.org/w/index.wikipedia.org/w/index.www.wikipedia.0.org/w/index.wikipedia.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: User:Tsui Fișier:Spring Flowers.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Prof.0.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell. Kelson.php?title=Fișier:Lamium_album_closeup.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU General Public License  Contribuitori: Kilom691.2.jpg  Sursă: http://ro.2. TeunSpaans Image:Lamium album.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. FSII.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Prof.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Photo by and (c)2007 Derek Ramsey (Ram-Man).JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Sten Fișier:2006.php?title=Fișier:Acorns_in_Scotland.Michal Zarobkiewicz .0  Contribuitori: Habib M'henni Image:Dianthus monspessulanus. Kilom691 Fișier:Hanson's Lily Lilium hansonii Flowers 1842px.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Rumex_acetosa_cultivar_01.php?title=Fișier:Spring_Flowers.php?title=Fișier:Astragalus.php?title=Fișier:Starr_070730-7932_Dianthus_caryophyllus.wikipedia.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Lamium-album-total.jpg  Sursă: http://ro. licențele și contribuitorii imaginilor Zarobkiewicz .wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Lamium_album_no_flowers.5.org/w/index. Österreich und der Schweiz 1885.JPG  Sursă: http://ro.org/w/index.2. Tintazul Image:Lamium_album_White_Deadnettle_-_www_mzarobkiewicz_pl.org/w/index. Farbenfreude.1. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Hypericum perforatum i01.wikipedia.FujiFinePix 2600Z Image:Lamium album.09.australis1.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: Age1869 .org/w/index.fleurs-des-montagnes.5  Contribuitori: Bernd Haynold Image:Nelken 8 Juni 2003.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Lamium_album_leaf.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.2.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.mzarobkiewicz.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Lamium_album(01).wikipedia.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.09.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.pl Image:Lamium album closeup.mzarobkiewicz.wikipedia Fișier:Acorns in Scotland. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:P1050432.wikipedia.com Image:rumex_acetosa_cultivar_01.1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.php?title=Fișier:Hypericum_perforatum_i01.17.php?title=Fișier:Lamium_album. WayneRay Fișier:Celery seed. Franz Xaver.php?title=Fișier:Turnip_2622027.wikipedia.wikipedia.org/w/index. Quadell Image:Small Lamium album plants and a stone. Fișier:Turnip_2622027.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:2006.php?title=Fișier:StJohnswort-leaves.php?title=Fișier:Dianthus_caryophyllus0.jpg  Sursă: http://ro.Banesti_005V-F.0  Contribuitori: Forest & Kim Starr Image:Flor GDFL 660eue.wikipedia. Thomé.php?title=Fișier:Populus-trichocarpa. TeunSpaans Image:Lamium album leaf.wikipedia.org/w/index.0  Contribuitori: ghislain118Ghislain118 http://www.php?title=Fișier:Illustration_Chrysanthemum_leucanthemum0. Lycaon.JPG  Sursă: http://ro.pl Fișier:Illustration Apium graveolens0. Lm13700.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Ies.0.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Dianthus_superbus_140805a.jpg  Sursă: http://ro. Dr.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: MPF.0 Unported  Contribuitori: Howcheng image: Illustration Chrysanthemum leucanthemum0.JPG  Licență: Public Domain  Contribuitori: Yakovlev Sergey Fișier:Populus-trichocarpa.0 Unported  Contribuitori: Bernd Haynold Image:Dianthus monspessulanus 6.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Dianthus.php?title=Fișier:Dianthus_carthusianorum_160505.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.2.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Rainer Zenz.php?title=Fișier:Lamium_album_2.php?title=Fișier:Sint-janskruid_bloeiwijze_(Hypericum_perforatum).5.wikipedia.org/w/index.17.wikipedia.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: Metju12 .org/w/index.php?title=Fișier:Dianthus_alpinus_Alpennelke_Rax.0  Contribuitori: thebittenword.1. Gera.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.5.org/w/index. Twid.wikipedia. Dr.jpg  Sursă: http://ro. Yevaud PL Fișier:RO BV Margaretă. TeunSpaans Image:Lamium album plants. MPF. Otto Wilhelm Fişier: Sint-janskruid bloeiwijze (Hypericum perforatum).php?title=Fișier:Starr_070730-7934_Dianthus_caryophyllus.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike  Contribuitori: Nicu farcas Fișier:Linum_pubescens.0 Unported  Contribuitori: Thomas Mathis Fișier:Fern.0  Contribuitori: Hedwig Storch Image:Starr 070730-7932 Dianthus caryophyllus.org/w/index.php?title=Fișier:Dianthus_monspessulanus_6.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Guérin Nicolas.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Original uploader was Burschik at en.wikipedia Fișier:Illustration Quercus robur0.wikipedia.0.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Hanson's_Lily_Lilium_hansonii_Flowers_1842px.wikipedia.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak Fişier: StJohnswort-leaves. Germany Fişier:QuercusRobur ZasiegGatunku01.wikipedia.2. Joseolgon.php?title=Fișier:Lamium_album.jpg  Sursă: http://ro. Lmbuga Image:Dianthus caryophyllus0.png  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User Borch3kawki on pl.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3. Quadell Image:Lamium album 2.JPG  Licență: Public Domain  Contribuitori: Banana patrol.org/w/index.php?title=Fișier:QuercusRobur_ZasiegGatunku01.0 Unported  Contribuitori: AutoGyro Fișier:Dianthus superbus 140805a.php?title=Fișier:Nelken_8_Juni_2003.0 Unported  Contribuitori: Thegreenj Fișier:Dianthus alpinus Alpennelke Rax.0.org/w/index.wikipedia. Rocket000.jpg  Sursă: http://ro. Stef1432 Image:Dianthus carthusianorum 160505. Fir0002.php?title=Fișier:RO_BV_Margaretă.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell.australis1. Location credit to the Chanticleer Garden.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Lamium_album_White_Deadnettle_-_www_mzarobkiewicz_pl.

5  Contribuitori: Túrelio Image:Hippophae rhamnoides4 beentree bialowieza.php?title=Fișier:Liatris_spicata_Purple. Saravask.org/w/index.wikipedia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. FlickreviewR Fișier:Liatris spicata Purple. DanMS. Waldsassen Original uploader was W.org/w/index.org/w/index.wikipedia. Franz Xaver.php?title=Fișier:Sanddorn_mit_Beeren.php?title=Fișier:Süßkirsche_Prunus_avium.0 Unported  Contribuitori: User:Svdmolen Image:Sanddorn mit Beeren.php?title=Fișier:Magnolia_liliiflora3.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Hippophae_rhamnoides_Sturm41.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Mentha_pulegium.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Hippophae_rhamnoides_051012.php?title=Fișier:Hypericum-perforatum-frutos.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 3.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.org/w/index.jpg  Licență: Free Art License  Contribuitori: Dieseltofo Fișier:Illustration Prunus persica0.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.Sursele.php?title=Fișier:Hippophae_rhamnoides4_beentree_bialowieza.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: El Denis Conrado File:Mustar1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Magnolia_Watsoni.jpg  Sursă: http://ro..wikipedia.php?title=Fișier:Ribes_grossularia_L.org/w/index.org/w/index. 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} File:Quercus_ithaburensis_ssp. Wouterhagens.wikipedia.wikipedia. licențele și contribuitorii imaginilor Fişier: Hypericum-perforatum-frutos.JPG: WibblyWibby derivative work: Wikiklaas (talk) Fişier:Magnolie roz.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Cornus-sanguinea.0.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bdk.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.0  Contribuitori: Didier Descouens Fișier:Yellow Hawkweed.5  Contribuitori: Aroche.5  Contribuitori: Aka.jpg  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: Luis Fernández García. Pilsak.php?title=Fișier:Cornus-sanguinea.Fabelfroh 11:40.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Free.wikipedia. Wst Fişier:Stachelbeeren-WJP-1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.org/w/index. Mariluna Image:Hippophae rhamnoides 051012.php?title=Fișier:Saffran_crocus_sativus_moist.wikipedia.5  Contribuitori: Andreas Trepte Fișier:Cornus sanguinea Sturm39.80.php?title=Fișier:US_2womenbobsled_2002_Winter_Olympics. GEO Fişier:Magnolia stellata6..0  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Saffran crocus sativus moist.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Stelian Gabrian Fișier:Capsicum_annuum_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-027.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Image:Hippophae rhamnoides-01 (xndr).jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.0.0  Contribuitori: CarolSpears. Rasbak.wikipedia.wikipedia. Köhler's Medizinal-Pflanzen 480 .jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Walter J.php?title=Fișier:Mentha_pulegium_1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ayacop.serpico. Zorro2212.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Stachelbeeren-WJP-1.wikipedia. Burts.org/w/index.php?title=Fișier:Atriplexhortensis1.jpg  Sursă: http://ro.80. Quadell Fișier:Mentha pulegium.php?title=Fișier:Bobsleigh_1914.php?title=Fișier:Placheta_Cupa_Arsenie_1924_-_60x42_mm.php?title=Fișier:Elaeagnus_angustifolia.wikipedia.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. Quadell Fișier:Calendula officinalis 3517.jpg  Sursă: http://ro. Kenraiz.2004.org/w/index.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:BobsldRun.BOT.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Kurt Stueber Fişier:Magnolia1.jpg  Sursă: http://ro.jpeg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Kristian Peters -.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Capsicum_annuum_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-027. Eusebius.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Acorns_in_Scotland. Darkone.urs-o.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Watercress_(2).jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Bobsleigh 1914.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Darkone.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: 1st Class Preston Keres Fișier:US 2womenbobsled 2002 Winter Olympics.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Stickpen Fișier:Artemisia annua detail.php?title=Fișier:Cornus_sanguinea_Sturm39.wikipedia.wikipedia File:USA I in heat 1 of 2 man bobsleigh at 2010 Winter Olympics 2010-02-20.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia.wikipedia.0 Generic  Contribuitori: User:Henna Fișier:Sommerlinde_(Tilia_platyphyllos). Onderwijsgek.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Beentree.wikipedia. EugeneZelenko.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 1.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: Chrumps Fișier:Magnolia_wieseneri.Pilsak at de.org/w/index.php?title=Fișier:Coltsfoot.php?title=Fișier:Atriplex_hortensis_cleaned_Sturm.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.php?title=Fișier:Saffron-spice_adjusted.php?title=Fișier:Quercus_ithaburensis_ssp. 8 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Saffron-spice adjusted.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Zero  Contribuitori: Martinas Angel Fișier:Watercress (2).macrolepis_MHNT.wikipedia.5  Contribuitori: Aka.wikipedia.php?title=Fișier:Mustar1.org/w/index.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Floare_de_piersic_012.2004.5  Contribuitori: Emily.0  Contribuitori: Peripitus Fișier:Ribes grossularia L.60x42 mm.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Tim Hipps Fișier:BobsldRun. Mindmatrix.php?title=Fișier:Magnolie_roz.wikipedia.BOT.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Artemisia_annua_detail.org/w/index.wikipedia. Syrcro.php?title=Fișier:Yellow_Hawkweed.png  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Illustration_Prunus_persica0.org/w/index.wikipedia. Twid.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Original uploader was Miehs at ro.php?title=Fișier:Sommerlinde_(Tilia_platyphyllos). Quadell.org/w/index.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Magnolia1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.wikipedia Fișier:Placheta Cupa Arsenie 1924 .org/w/index.php?title=Fișier:Hypericum_perforatum_plant_belair_park.org/w/index.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Utilizator:Miehs Fișier:Carum_carvi_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-172.jpg  Sursă: http://ro. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Hippophae rhamnoides Sturm41.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Färber_Hundskamille_Anthemis_tinctoria. 16 September 2007 (UTC) Fișier:Coltsfoot.wikipedia.php?title=Fișier:Magnolia_wieseneri.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.J.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.org/w/index.org/w/index. Chris.wikipedia.0  Contribuitori: Jürgen Howaldt Fișier:Atriplex_hortensis_cleaned_Sturm. Penarc Fișier:Floare de piersic 012.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Hippophae_rhamnoides-01_(xndr). Quadell Image:Mentha_pulegium_1.php?title=Fișier:USA_I_in_heat_1_of_2_man_bobsleigh_at_2010_Winter_Olympics_2010-02-20.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Nasturtium_officinale0.wikipedia. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Färber_Hundskamille_Anthemis_tinctoria.org/w/index.org/w/index. CarolSpears.jpeg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ary29. Millars Fişier: Hypericum perforatum plant belair park.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: MPF Fişier:Magnolia liliiflora3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. Farbenfreude.org/w/index.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Carum_carvi_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-172.wikipedia.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) File:Atriplexhortensis1. Marcus Cyron.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: MPF.wikipedia.wikipedia.wikipedia.wikipedia.wikipedia.5  Contribuitori: Konrad Lackerbeck Fișier:Acorns_in_Scotland. Quadell Fișier:Elaeagnus angustifolia.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.0  Contribuitori: Masparasol Fișier:Illustration Nasturtium officinale0.php?title=Fișier:Calendula_officinalis_3517.macrolepis_MHNT.png  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Flominator Fișier:Süßkirsche Prunus avium.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Magnolia_stellata6.

wikipedia. Wst Imagine:Ash flower.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Image:Tulipa turkestanica. Joolz.org/w/index.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Kristian Peters -. Orinoco.0 Unported  Contribuitori: Iris Wijngaarden Fișier:Quercus petraea 06.org/w/index.jpg  Licență: Attribution-ShareAlike 3.php?title=Fișier:Tulpen_red_von_oben3_2_stück_1a. Bremerhaven File:A tulip rote tulpen 1f.arp. Bansp. Orchi.php?title=Fișier:Hyoscyamus_niger_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-073.0.php?title=Fișier:Equisetum_arvense_fr.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Zero  Contribuitori: Martinas Angel Fișier:Assoanus2.jpg  Sursă: http://ro.5.org/w/index.jpeg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Narcisa 0012.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Jonas Bergsten Image:Galanthus nivalis 2005.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. Bremerhaven Fișier:Verbascum densiflorum S2.2.wikipedia.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: AnRo0002.wikipedia.org/w/index.cluster.org/w/index.wikipedia.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Cookie. Quadell Image:snowdrop.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Fraxinus-excelsior-seeds.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index. Quadell Imagine:Esche gemeine Holz.php?title=Fișier:Equisetum_arvense_2005_spring_003.0 Unported  Contribuitori: James K.wikipedia.wikipedia.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Sursă: http://ro.arvense.0.php?title=Fișier:Millet-tofou.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop.php?title=Fișier:Tulipa_pulchella0.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.arp.wikipedia. Thuresson.1.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.5.org/w/index. Sfan00 IMG.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Quercus_petraea_06.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia.php?title=Fișier:Blaikiewell_snowdrops.org/w/index. Quadell.org/w/index.org/w/index.1.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Rumex_crispus_Sturm52.wikipedia.org/w/index. Cmapm.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike  Contribuitori: Meneerke bloem 481 . Franz Xaver.0.php?title=Fișier:Fraxinus_excelsior_tree.org/w/index.wikipedia Fișier:Narcissus bulbocodium 'Golden Bells'. FSII. Man vyi. Mirgolth Imagine:Fraxinus excelsior.0  Contribuitori: Waelsch Fișier:European birch summer leaves and green cone. FSII.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.0.1.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.php?title=Fișier:Equisetum_arvense_sporangium. Quadell.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Galanthus_nivalis_close-up_aka.jpg  Sursă: http://ro. Sten Imagine:Fraxinus-excelsior-male-leaves.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Original uploader was Jeantosti at fr.wikipedia.0.org/w/index.JPG  Sursă: http://ro. MPF.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Narcissus_bulbocodium_'Golden_Bells'.jpeg  Sursă: http://ro. Meneerke bloem.cluster.0 Unported  Contribuitori: User:Javier martin Fișier:Rumex crispus Sturm52. Quadell Fișier:Equisetum_arvense_stem.php?title=Fișier:Illustration_Fraxinus_excelsior1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:fragi. Franz Xaver.org/w/index.php?title=Fișier:Galanthus_nivalis_2005.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.JPG  Sursă: http://ro. MPF.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Image:Snowdrop.wikipedia.wikipedia.wikipedia. Darapti.org/w/index.wikipedia. Lindsey Image:Equisetum arvense sporangium.php?title=Fișier:Equisetum.0  Contribuitori: Lokal Profil.php?title=Fișier:Fraxinus_excelsior1_cross_beentree.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Panicum_miliaceum0. MPF.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: PenAcademy Fișier:Hyoscyamus_niger_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-073.org/w/index.Sursele. Siebrand. FoeNyx.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.php?title=Fișier:Tulipa_praestans0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler. Lamiot Fișier:Digitalis mariana4m. Beentree.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Snowdrop. Quadell Image:Galanthus elwesii0.2.php?title=Fișier:Esche_gemeine_Holz.2.jpg  Sursă: http://ro.1  Contribuitori: Kropsoq Image:Equisetum arvense fr.0 Unported  Contribuitori: F.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Adrian Pingstone (Arpingstone) Image:Blaikiewell_snowdrops.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia. Quadell.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: John O'Neill Image:Tulipa batalinii Bright Gem habitus1.wikipedia.org/w/index. Ram-Man File:Bild 003 tulpe wp. Caroig.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. FoeNyx.php?title=Fișier:Fraxinus-excelsior-male-leaves.php?title=Fișier:Fragi.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: AnRo0002.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.0.org/w/index.php?title=Fișier:Digitalis_mariana4m.5.0  Contribuitori: Bdk.php?title=Fișier:Illustration_Carduus_nutans0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.php?title=Fișier:European_birch_summer_leaves_and_green_cone.org/w/index.wikipedia.0  Contribuitori: Vulkano Uwe H.php?title=Fișier:Tulip_-_floriade_canberra. Sir Antoni Fișier:Keremet.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Keremet.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Epibase.jpg  Sursă: http://ro.1.arvense.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Panicum miliaceum0.php?title=Fișier:Equisetum_arvense_stem. Friese .org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Tulipa_turkestanica.jpg  Sursă: http://ro. Darkone.php?title=Fișier:Ash_flower.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.org/w/index. Bremerhaven File:Tulpen red von oben3 2 stück 1a.php?title=Fișier:Verbascum_densiflorum_S2. Rasbak Image:Equisetum.org/w/index.2.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Schnahacken Fișier:Verbascum densiflorum Sturm18.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:BerndH Image:Tulipa pulchella0.wikipedia.0  Contribuitori: Vulkano Uwe H.2. Orchi.wikipedia.php?title=Fișier:A_tulip_rote_tulpen_1f.floriade canberra.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Das Ohr.wikipedia.php?title=Fișier:Tulipa_batalinii_Bright_Gem_habitus1. Luis Fernández García.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell Image:Snowdrop closeup 2005 01. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Illustration Carduus nutans0.0.2.wikipedia.php?title=Fișier:Assoanus2.org/w/index. MPF.5  Contribuitori: AprilSea Fișier:Illustration Fraxinus excelsior1.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: BerndH.2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.1.wikipedia. Siebrand.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Narcisa_0012. Quadell.wikipedia.org/w/index.wikipedia. Quadell. Sten Fișier:Galanthus_nivalis. Quadell.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Snowdrop.1. MPF.5.wikipedia. Quadell.2. 2 August 2006 (UTC) Image:Equisetum arvense 2005 spring 003.php?title=Fișier:Verbascum_densiflorum_Sturm18.wikipedia.org/w/index. Bremerhaven File:Tulpe 456 wp uf 2.php?title=Fișier:Galanthus_nivalis.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Galanthus nivalis close-up aka.wikipedia.2.2.0 Unported  Contribuitori: user:donarreiskoffer Imagine:Fraxinus-excelsior-seeds.0  Contribuitori: Vulkano Uwe Horst Friese . MPF.php?title=Fișier:Tulpe_456_wp_uf_2. Foroa.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: JerryFriedman Image:Tulipa praestans0.5. Quadell.php?title=Fișier:Bild_003_tulpe_wp.jpg  Sursă: http://ro. Ies.php?title=Fișier:Fraxinus_excelsior.Fabelfroh 12:38.wikipedia. Friese . MPF. Justinc.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Bdk. FSII.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Imagine:Millet-tofou.org/w/index.0.jpg  Licență: Copyrighted free use  Contribuitori: BerndH.org/w/index.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: MPF.0.php?title=Fișier:Illustration_Galanthus_nivalis0.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Rtc Imagine:Fraxinus excelsior tree.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Snowdrop_closeup_2005_01. Ies.2.5  Contribuitori: André Karwath aka Aka Image:Illustration Galanthus nivalis0. Skipjack Imagine:Fraxinus excelsior1 cross beentree.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.5  Contribuitori: Willow Fișier:Tulip .0.0.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.0.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia.org/w/index. MPF.jpg  Sursă: http://ro. Friese .2.wikipedia.5.0  Contribuitori: Vulkano Uwe H.php?title=Fișier:Galanthus_elwesii0.jpg  Sursă: http://ro.

wikipedia. WayneRay Image:Plantago_lanceolata_plant.php?title=Fișier:Palm_tree_wtih_Dates. Mdd.wikipedia.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:JBaum.jpg  Sursă: http://ro.1.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.0  Contribuitori: Cristian Bortes Fișier:Melilotus officinalis 002.JPG  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: H.php?title=Fișier:Plantago-media.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro. Barra Fișier:Narcissus triandrus 4.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Carobs.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.wikipedia.0  Contribuitori: Aelwyn Fișier:StellariaMedia001.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. KOchstudiO.php?title=Fișier:NarcissusPaperwhite01.jpg  Sursă: http://ro. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Narcisă (Narcissus poeticus) în Poiana Narciselor. Str4nd.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Panterka.0  Contribuitori: Ceasol Fișier:Narcissus tazetta Baleares.arg Fișier:Illustration_Trigonella_foenum-graecum0.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Ies Image:Plantago coronopus0.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 3.php?title=Fișier:Narcissus_pseudonarcissus_nobilis02.0  Contribuitori: Francine Riez Fișier:NarcissusPaperwhite01.php?title=Fișier:Narcissus_tazetta_Baleares.5  Contribuitori: André Karwath aka Aka Fișier:JBaum.php?title=Fișier:Melilotus_officinalis_002. Franz Xaver.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Zawilec_gajowy_cm01.2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.5  Contribuitori: Mark Pellegrini Fișier:Artemisia absinthium.0  Contribuitori: Meneerke bloem Fișier:Narcissus cyclamineus01.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. Quadell Fişier:Zawilec gajowy cm01.php?title=Fișier:Artemisia_absinthium. Quadell Image:Plantago-maritima-flowers.org/w/index. Quadell Image:Plantago-media-stepposa10.php?title=Fișier:Illustration_Carthamus_tinctorius0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Jurema Oliveira.org/w/index.0  Contribuitori: Vicharam Fișier:DianthusBarbatus. FSII.jpg  Sursă: http://ro. Sarang.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Panterka.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.php?title=Fișier:Hyacinths_-_floriade_canberra. Linnea.0.wikipedia.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Narcissus_cantabricus_Closeup5_DehesaBoyalPuertollano. Olve Utne. Shyamal 482 . Rtc.wikipedia.php?title=Fișier:Sumpfdotterblume_Porträt_Ausschnitt.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: BS Thurner Hof.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:muschi bucegi.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: flickr-user spacepleb (Dave Gough) Fișier:Double daffodil narcissus bridal crown 2.wikipedia.org/w/index.org/w/index. Gera.wikipedia.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. WayneRay Image:Plantago alpina0.org/w/index. Quadell Image:Safflower.wikipedia. Quadell Fișier:Stellaria_media_NRM.wikipedia.org/w/index.5  Contribuitori: Look2See1. Paulatz. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:Hyacinths .jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: user:Raul654 Fișier:Plantago-media.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Double_daffodil_narcissus_bridal_crown_2.org/w/index.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Narcisă_(Narcissus_poeticus)_în_Poiana_Narciselor.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.jpg  Licență: Copyrighted free use  Contribuitori: Ayacop.wikipedia.0  Contribuitori: Franz Xaver.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: A. Franz Xaver.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.5.0  Contribuitori: Cristian Bortes Fișier:Carthamus tinctorius Sturm21. Quadell.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bff.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Image:Illustration Carthamus tinctorius0.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. Lamiot.wikipedia. Quadell Fișier:Palm tree wtih Dates.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Donarreiskoffer.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2. Franz Xaver.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: JoJan.wikipedia.wikipedia.org/w/index. Quadell Fișier:Illustration Isopyrum thalictroides0.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:Meteor2017 Fişier:Windflower 2 (aka). Mattes.php?title=Fișier:Narcissus_jonquilla_2.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.wikipedia.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Helix84.php?title=Fișier:Safflower.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Plantago-maritima-flowers.php?title=Fișier:Plantago_nivalis.wikipedia. Fir0002 Fișier:Zambila.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Otto Wilhelm Thomé Flora von Deutschland.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. OsvaldoGago.0  Contribuitori: User:Firilacroco Fișier:Narcissus jonquilla 2. județul Brașov.1.jpg  Sursă: http://ro.2. Quadell Fișier:Haeckel Muscinae. Liné1.wikipedia. Germany Fișier:Illustration Secale_cereale0.php?title=Fișier:Stellaria_media_NRM.org/w/index. Homonihilis. Siebrand.jpg  Sursă: http://ro.2.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.wikipedia.Sursele.org/w/index.wikipedia.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Dr.php?title=Fișier:Zambila.org/w/index.php?title=Fișier:Illustration_Anemone_nemorosa0.php?title=Fișier:Plantago_coronopus0.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Illustration_Trigonella_foenum-graecum0. Österreich und der Schweiz 1885.php?title=Fișier:DianthusBarbatus.php?title=Fișier:Soybeans.0  Contribuitori: L.jpg  Sursă: http://ro. Barra Fișier:Narcissus cantabricus Closeup5 DehesaBoyalPuertollano.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.wikipedia.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Javier martin Fișier:Narcissus pseudonarcissus nobilis02.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. Kilom691.php?title=Fișier:Ribwort_flower_spike_800.org/w/index.wikipedia.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.php?title=Fișier:Narcissus_triandrus_4.php?title=Fișier:ChristianBauer_flowering_oregano.jpg  Sursă: http://ro. TwoWings Fișier:Soybeans.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: A. Sten.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike  Contribuitori: Cillas Fișier:Narcissus blancoi.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Plantago_lanceolata_plant. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Sumpfdotterblume Porträt Ausschnitt.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: E rulez.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.JPG  Sursă: http://ro.5.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: sannse Image:Plantago nivalis.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Kurt Stueber Image:Ribwort 600.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Ies.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.php?title=Fișier:Muschi_bucegi.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Prof.org/w/index.org/w/index.org/w/index._județul_Brașov.0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Illustration Anemone nemorosa0.wikipedia.org/w/index. Dysmorodrepanis.org/w/index.wikipedia. Quadell Fișier:Ceratonia siliqua 1.php?title=Fișier:StellariaMedia001.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Bidgee.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Plantago_alpina0.org/w/index.php?title=Fișier:Melilotus_officinalis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-093.php?title=Fișier:Illustration_Secale_cereale0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. FSII.0 Unported  Contribuitori: Hugo.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Origanum_vulgare_2.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Susana Rams Image:Ribwort flower spike 800.php?title=Fișier:Ribwort_600. David Perez.0.1  Contribuitori: Ximenx Fișier:Carobs.php?title=Fișier:Haeckel_Muscinae.0. FoeNyx. Ragesoss.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Narcissus_blancoi.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index. Quadell.php?title=Fișier:Narcissus_cyclamineus01.jpg  Sursă: http://ro.floriade canberra.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.wikipedia.org/w/index.org/w/index.wikipedia.php?title=Fișier:Plantago-media-stepposa10.wikipedia.0.php?title=Fișier:Ceratonia_siliqua_1. Zell Fișier:Melilotus_officinalis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-093.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.2.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Quadell Fișier:Origanum vulgare 2.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.php?title=Fișier:Windflower_2_(aka).jpg  Sursă: http://ro. Quadell.0  Contribuitori: Franz Xaver Fișier:ChristianBauer flowering oregano.php?title=Fișier:Illustration_Isopyrum_thalictroides0.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Carthamus_tinctorius_Sturm21.org/w/index.wikipedia.wikipedia.

1. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Imagine:Forsythia.0  Contribuitori: Nova Fișier:Cauliflower.wikipedia.php?title=Fișier:Illustration_Alnus_glutinosa0. Multichill. WayneRay.org/w/index. Mareklug.php?title=Fișier:Forsythia. Chris.php?title=Fișier:Salvia_officinalis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-126.fleurs-des-montagnes.Köhler–s Medizinal-Pflanzen-051. the netherlands Fișier:Gatunek leczniczy darkgreen on 102 255 0 6C transparent.wikipedia. Symac. Quadell.php?title=Fișier:Gatunek_leczniczy_darkgreen_on_102_255_0_6C_transparent. FSII.svg: MesserWoland Gatunek_chroniony_prawnie_w_Polsce_$_darkgreen_on_102_255_0_6C_transparent.wikipedia. GreenZmiy.php?title=Fișier:Filipendula-ulmaria.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2. Frank C.206.php?title=Fișier:Cimbrul.0  Contribuitori: David.php?title=Fișier:Datura_stramonium_white_flower.wikipedia.php?title=Fișier:XN_Lychnis_flos_cuculi.php?title=Fișier:Morusalbaleavesandflowersspring2500ppx. Quadell.intermedia03.net Fișier:Papaver_somniferum_flowers.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.) Fișier:Morusalbaleavesandflowersspring2500ppx.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.urs-o.wikipedia. JoJan 483 . Ies.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: ghislain118Ghislain118 (AD) http://www.x.php?title=Fișier:Alnus_glutinosa_MHNT.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.2004.php?title=Fișier:Papaver_somniferum_flowers.org/w/index.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: DALIBRI.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.0  Contribuitori: FASTILY (TALK) Fișier:Morus-alba.php?title=Fișier:Dianthus_spiculifolius. Quadell.x.svg: *derivative work: Mareklug talk Gatunek_leczniczy.jpg  Sursă: http://ro.2.org/w/index. MesserWoland.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 1.2004.0  Contribuitori: Didier Descouens Fișier:Arnica_montana_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-015.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Guido Gerding Fișier:Forsythia close-up 2 cropped.org/w/index.0  Contribuitori: Nicu farcas Fișier:Cleaned-Illustration Amaranthus retroflexus.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.org/w/index.intermedia03.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Okra_(Abelmoschus_esculentus)_cross-section_-_20080613.0. Philmarin.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Cmapm.wikipedia. Köhler's Medizinal-Pflanzen Image:DaturaStramonium-plant-sm. FSII.org/w/index.php?title=Fișier:Morus_alba_wood_ray_section_1_beentree. MPF.php?title=Fișier:Gatunek_trujący.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: GeorgHH.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Datura_fruit.php?title=Fișier:DaturaStramonium-plant-sm.org/w/index.wikipedia.wikipedia.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.php?title=Fișier:Morus-alba. Franz Xaver.wikipedia. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} File: Alnus glutinosa MHNT. Quadell.php?title=Fișier:Tree_dsc00856.php?title=Fișier:Nordens_flora_Alchemilla_vulgaris.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.10a.0 Unported  Contribuitori: Bayo.0 Unported  Contribuitori: Epibase.wikipedia.php?title=Fișier:Cleaned-Illustration_Amaranthus_retroflexus.wikipedia.org/w/index.A. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Bucket of raw okra pods.wikipedia.php?title=Fișier:Arnica_montana_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-015.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. Denniss.svg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Datura_stramonium_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-051.php?title=Fișier:Illustration_Morus_nigra0. Tintazul Image:Datura fruit.wikipedia.5  Contribuitori: User:Rdsmith4 Imagine:Tree dsc00856.svg: Mareklug Fișier:Gatunek trujący. WayneRay Fișier:Salvia_officinalis_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-126.org/w/index.1  Contribuitori: User:Luis_Fernández_García Fișier:Morus alba bark.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Morus_alba_bark.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Morus_alba_Blanco1.wikipedia.wikipedia. Lusitana.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.-H.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.org/w/index. Janßen.org/w/index.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Dianthus spiculifolius.wikipedia Fișier:Nordens flora Alchemilla vulgaris.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike  Contribuitori: Beentree Fișier:Illustration Morus nigra0.org/w/index.wikipedia. File:OkraLeafFruitFlower-GomboFeuilleFruitFleur.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.Monniaux.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler. 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Image:Bieluń dziędzierzawa Datura stramonium Seed.0  Contribuitori: derivative work: Mareklug talk Gatunek_leczniczy_black_and_white.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:View_down_the_hatch_of_a_container_ship.org/w/index.php?title=Fișier:Two_okra_flowers.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.png  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:OkraLeafFruitFlower-GomboFeuilleFruitFleur.wikipedia.php?title=Fișier:Bucket_of_raw_okra_pods.php?title=Fișier:Alchemilla_vulgaris.BOT. Proxima Centauri.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler. Kilom691.org/w/index. 2 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Image:Datura stramonium white flower. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Illustration Alnus glutinosa0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.S.5  Contribuitori: BanyanTree Fișier:Okra_(Abelmoschus_esculentus)_cross-section_-_20080613. Rtc.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.JPG  Licență: Public Domain  Contribuitori: User Anthony DiPierro on en.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.BOT.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:Datura stramonium .Sursele.php?title=Fișier:Forsythia_close-up_2_cropped.jpg  Sursă: http://ro. J.php?title=Fișier:Cauliflower.jpg  Sursă: http://ro.2.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Chrizz.0 Unported  Contribuitori: Sten Porse Fișier:Illustration Berberis vulgaris0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.0  Contribuitori: Jmprouty.206.wikipedia.wikipedia.wikipedia.wikipedia. 6 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}} Fișier:RO BV Papaver rhoeas.wikipedia.5.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Quadell Fișier:Filipendula-ulmaria.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:RO_BV_Papaver_rhoeas.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.org/w/index.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Danny Cornelissen Fișier:Satureja hortensis Sturm51.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Donarreiskoffer.png  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bill Tarpenning Fișier:Two okra flowers.wikipedia.png  Sursă: http://ro.0.wikipedia.php?title=Fișier:Satureja_hortensis_Sturm51.0  Contribuitori: User:Federix Fișier:View down the hatch of a container ship.wikipedia.0  Contribuitori: Aconcagua Fișier:Illustration Filipendula ulmaria0.jpg  Sursă: http://ro. Segu.php?title=Fișier:Bieluń_dziędzierzawa_Datura_stramonium_Seed.jpg  Sursă: http://ro. Sannab Fișier:Alchemilla vulgaris. Joseolgon.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Bdk.org/w/index.0.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.wikipedia.org/w/index.org/w/index.svg  Sursă: http://ro.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Francisco Manuel Blanco (O.10a. Quadell Fișier:Morus alba leaves and fruits. Goku122.svg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Illustration_Berberis_vulgaris0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Cimbrul.5  Contribuitori: Andre Abrahami Fișier:Morus alba wood ray section 1 beentree.php?title=Fișier:Illustration_Filipendula_ulmaria0.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: tanja niggendijker from apeldoorn.jpg  Sursă: http://ro. Polyparadigm.org/w/index.5  Contribuitori: Andre Abrahami Fișier:Morus alba Blanco1. Müller Fișier:XN Lychnis flos cuculi.0.php?title=Fișier:Morus_alba_leaves_and_fruits.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. CarolSpears.

jpg  Sursă: http://ro.F.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 2.0 Unported  Contribuitori: Wildfeuer Image:Hop mannelijke plant Humulus lupulus male plant.php?title=Fișier:2006-10-18-Humulus04.php?title=Fișier:Chickpea.wikipedia.org/w/index.078.org/w/index.wikipedia.org/w/index.org/w/index. Stef1432 Fișier:Illustration_Avena_sativa0. Uploaded to Commons by Körnerbrötchen.org/w/index.org/w/index.wikipedia.0  Contribuitori: User:Franz Xaver Image:Matricaria recutita 2006 1. 17 January 2008 (UTC) Imagine:Forsythia 50years.dupagne Fișier:Koeh-230.0  Contribuitori: Xufanc Fișier:Acorus calamus1.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Escourgeon-Hordeum_vulgare_subsp.org/w/index.php?title=Fișier:Freesia-Purple.wikipedia.php?title=Fișier:Koeh-091.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3. Donarreiskoffer.PNG  Licență: necunoscută  Contribuitori: Farmacist.wikipedia. MPF.wikipedia.php?title=Fișier:Juglans_regia_2009_G2.wikipedia.5  Contribuitori: Utilizator:Alicestefanescu Fișier:2006-10-18-Humulus04.php?title=Fișier:Helianthemum_alpestre0.php?title=Fișier:Juglans_regia_lastar.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3. Autoreille.org/w/index.wikipedia.urs-o.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Illustration_Avena_sativa0.org/w/index.php?title=Fișier:Picea_abies_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-105.php?title=Fișier:Picea_abies1.php?title=Fișier:Freesia-White.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Webkid File:Sa-whitegreen-chickpea.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.JPG  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.2.php?title=Fișier:Ginebre02. Rtc Fișier:Escourgeon-Hordeum vulgare subsp. Raul654 Fișier:Gura Leului.0.php?title=Fișier:Humulus_lupulus_070805.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: AtonX.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Tigerente Image:Helianthemum alpestre0.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler.php?title=Fișier:Hamei1. Nova Image:Fichtentrieb. EugeneZelenko.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Matricaria_recutita.jpg  Sursă: http://ro. Image:Picea_abies_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-105.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Horst Frank Fișier:Juglans_regia_lastar.5  Contribuitori: Bernd Haynold Fişier:Hamei1.php?title=Fișier:Freesia-Orange&Purple.wikipedia.php?title=Fișier:Potaje_de_garbanzos_y_collejas5.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: raul._vulgare.JPG  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Atropa_belladonna_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-018.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.php?title=Fișier:Matricaria_recutita_2006_1.wikipedia Fișier:Sonnenröschen.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:Ononis spinosa06.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Koeh-230.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Quadell.2.0  Contribuitori: Hedwig Storch 17:04.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Ayacop.wikipedia.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.php?title=Fișier:Flowers_February_2009-1. TwoWings 484 .php?title=Fișier:Sa-whitegreen-chickpea.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Heinz Seehagel (= HaSee) Image:Norway Spruce cone.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Juglans regia 2009 G2.0 Generic  Contribuitori: J.org/w/index.Sursele.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Fichtentrieb.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Tigerente Image:Sonnenröschen02. Quadell Fișier:Levisticum_officinale_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-217.org/w/index. Mdd.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Jjmihai Fișier:Aristolochia clematitis 160505.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.org/w/index.wikipedia.wikipedia.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Jug_2.php?title=Fișier:Antirrhinum_majus6.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Apalsola.wikipedia. Nironen.PNG  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer. Franz Xaver.php?title=Fișier:Forsythia_50years.wikipedia.wikipedia.org/w/index. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Koeh-091.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Cristina Comanici Fișier:Notenboombloem.org/w/index.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.org/w/index. Patricia.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.0.wikipedia. Quadell.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Freesia-Multicolor.PNG  Sursă: http://ro.org/w/index.wikipedia.078.org/w/index.org/w/index.php?title=Fișier:Hop_bloemen_vrouwelijke_plant_Humulus_lupulus_female.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: user:Raul654 Fișier:Illustration Glycyrrhiza glabra0.php?title=Fișier:Acid_elagic.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.PNG  Licență: necunoscută  Contribuitori: Farmacist.wikipedia.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mvelam Image:Freesia-Pink.php?title=Fișier:Illustration_Glycyrrhiza_glabra0.wikipedia. Siebrand Image:Acid elagic.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Tigerente Fișier:Ginebre02.php?title=Fișier:Norway_Spruce_cone.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Levisticum_officinale_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-217.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mvelam Image:Freesia-Orange.PNG  Licență: necunoscută  Contribuitori: Farmacist.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Franz Eugen Köhler. vulgare.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.jpg  Licență: Attribution  Contribuitori: Original uploader was JGHowes at en.php?title=Fișier:Sonnenröschen02.php?title=Fișier:Sonnenröschen.org/w/index. FSII.JPG  Sursă: http://ro. Vicens Fișier:Pinus mugo. Sfan00 IMG Image:Sonnenröschen.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mvelam Image:Freesia-Purple.php?title=Fișier:Freesia-Pink. Chris.php?title=Fișier:Freesia-Orange.php?title=Fișier:GemeineFichte.jpg  Sursă: http://ro.org/w/index.php?title=Fișier:Gura_Leului.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Acorus_calamus1.1.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Hop_mannelijke_bloeiwijze_Humulus_lupulus_male_plant.php?title=Fișier:Illustration_Hordeum_vulgare0.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Jug1.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: User:BerndH Fișier:Atropa_belladonna_-_Köhler–s_Medizinal-Pflanzen-018.org/w/index. France Fișier:Illustration_Hordeum_vulgare0.JPG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.5.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: George Chernilevsky Fișier:W Nuss Gr 99.0  Contribuitori: Alvesgaspar Image:Freesia-White.org/w/index.php?title=Fișier:Sonnenröschen.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro. Köhler's Medizinal-Pflanzen Fișier:Picea abies1.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Sanjay Acharya File:Potaje de garbanzos y collejas5.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mvelam Fișier:Koeh-146.org/w/index.0  Contribuitori: Original uploader was Goliath at ro. Überraschungsbilder Image:Hop bloemen vrouwelijke plant Humulus lupulus female.php?title=Fișier:Notenboombloem.wikipedia.wikipedia.php?title=Fișier:Cabbage_butterfly.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Qgroom Image:GemeineFichte.wikipedia.php?title=Fișier:Aristolochia_clematitis_160505.fidi.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak Image:Humulus lupulus 070805.php?title=Fișier:Pinus_mugo.php?title=Fișier:Hop_mannelijke_plant_Humulus_lupulus_male_plant.jpg  Sursă: http://ro.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mvelam Image:Freesia-Multicolor.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Ononis_spinosa06. licențele și contribuitorii imaginilor Imagine:Forsythia_2008-1-17. GÜT Fișier:Chickpea. Pilsak at de.org/w/index.php?title=Fișier:Koeh-146.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Augiasstallputzer.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Rasbak Image:Hop mannelijke bloeiwijze Humulus lupulus male plant.wikipedia.org/w/index.JPG  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mvelam Image:Freesia-Orange&Purple.org/w/index.org/w/index.0 Unported  Contribuitori: Rasbak.org/w/index. MPF.wikipedia. Rtc.php?title=Fișier:Forsythia_2008-1-17.org/w/index. Magister Mathematicae.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Franz Xaver. GÜT Image:Jug 2.org/w/index.wikipedia.wikipedia (Original text : en:User:JGHowes) Fișier:Flowers February 2009-1.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fir0002 20D Image:Matricaria recutita.php?title=Fișier:Chamomile@original_size.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.wikipedia.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Fișier:Antirrhinum majus6.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Donarreiskoffer.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU General Public License  Contribuitori: Quadell.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: Image:Chamomile@original size.org/w/index.php?title=Fișier:W_Nuss_Gr_99. Gaffard.org/w/index.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro. MPF. Olve Utne.wikipedia.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Mussklprozz Image:Cabbage_butterfly.JPG  Sursă: http://ro.org/w/index.org/w/index.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Denniss.org/w/index.PNG  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Fortinbras. GÜT image:Jug1.org/w/index.wikipedia.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 1.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Original uploader was Walter J.

jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Tigerente at de.wikipedia.2006-04-27.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Epibase.php?title=Fișier:Rheum_rhabarbarum.2006-04-27. Quadell.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.0 Unported  Contribuitori: Alno.0 Unported  Contribuitori: Jakub Hałun Fișier:Populus nigra kz1.wikipedia.org/w/index.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Rumex_X_patientia_Sturm55.php?title=Fișier:Eryngium_planum_bgiu.php?title=Fișier:Parsnips-1.php?title=Fișier:Populus_nigra_kz1.0 Unported  Contribuitori: Dieter Weber (User:Uellue) Fișier:Stinkende gouwe bloem en knoppen Chelidonium majus.wikipedia. licențele și contribuitorii imaginilor Fișier:Czajecice 20060812 1358.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.php?title=Fișier:Stinkende_gouwe_bloem_en_knoppen_Chelidonium_majus.org/w/index.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.0 Unported  Contribuitori: Kenraiz Fișier:Parsnips-1.org/w/index.Sursele.uellue.org/w/index.org/w/index.wikipedia Fișier:Ineu.wikipedia.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Leo Michels Fișier:Eruca sativa 2 IP0604037.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.wikipedia.php?title=Fișier:Zirbe01.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Leo Michels Fișier:Zirbe01.php?title=Fișier:Eruca_sativa_2_IP0604037. Bogdan.org/w/index.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) Fișier:Rumex L104.wikipedia.wikipedia.org/w/index. Rasbak.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported  Contribuitori: Quadell Fișier:Rheum rhabarbarum.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Share Alike  Contribuitori: © Dan Retegan 2007 Fișier:Rumex_X_patientia_Sturm55.org/w/index.uellue.jpg  Sursă: http://ro.php?title=Fișier:Czajecice_20060812_1358.wikipedia.org/w/index.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.jpg  Sursă: http://ro.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.5  Contribuitori: Emőke Dénes 485 .jpg  Sursă: http://ro.jpg  Sursă: http://ro. Llez Fișier:Eruca sativa 1 IP0206101.php?title=Fișier:Ineu.jpg  Sursă: http://ro. Romanm Fișier:Eryngium planum bgiu.php?title=Fișier:Eruca_sativa_1_IP0206101.org/w/index.php?title=Fișier:Rumex_L104.

0/ .0 Unported //creativecommons.Licență 486 Licență Creative Commons Attribution-Share Alike 3.org/licenses/by-sa/3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->