Sunteți pe pagina 1din 8

Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 1 2 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE .

Biomasa ca resursa regenerabila TUDORA EMANUELA Criza mondiala de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea stiin_ifica interna_ionala. Pre_ul _i_eiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie c autate noi metode de a ob_ine combustibili pe cale naturala. Se pare ca solu_ia cea mai buna o reprezinta nlocuirea combustibililor conven_ionali, fosili cu combustibili ob_inu_i din surse regenerabile, adica dintr-o materie prima care poate fi refacuta permanent. O sursa permanenta de materie energetica o reprezinta plantele care con_in glucide sau poliglucide care nmagazineaza energie. Resursele de biomasa care pot fi folosite pentru producerea de energie sunt foarte diverse. O clasificare poate fi facuta din punct de vedere al reziduurilor (deseurilor) primare, secundare si ter_iare, si biomasa care este special cultivat a pentru scopuri energetice. Termenul de biomasa se aplica masei de substan_a generata de dezvoltarea organismelor vii, fie ele microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produsele agricole, deseurile rezultate din agricultura sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de la producerea zaharului, amidonului, berii. n condi_iile mediului topogeografic existent, se apreciaza ca Romnia are un poten_ial energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep*)/an (318x109 MJ/an), ceea ce reprezint a aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Cuvinte-cheie: biomasa, biocombustibil, culturi energetice, cerinta UE pana in 2020 20% din consumul de energie = sursa regenerabila., 1. Introducere Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei sferturi din popula_ia globului care traieste n _arile n curs de dezvoltare aceasta reprezinta cea mai importanta sursa de energie. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca n mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. n prezent, n UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa. Agen_ia Interna_ionala pentru Energie estimeaza ca n Europa, resursele de petrol se vor epuiza n 40 de ani, cele de gaze naturale n 60 de ani, iar cele de carbune n 200 de ani, lucru care s-ar traduce prin faptul ca, peste aproximativ 20 de ani, Europa va fi nevoita sa importe 70 la suta din necesarul de energie. Ca urmare a acestui fapt, statele uniunii au fost nevoite sa gaseasca surse regenerabile. Uniunea Europeana si doreste ca, pna n anul 2020, 20% din consumul de energie al statelor comunitare sa fie asigurat din surse regenerabile. Criza mondiala de energie din ultimul timp a pus pe jar comunitatea stiin_ifica interna_ionala. Pre_ul _i_eiului este tot mai greu de controlat. De aceea, trebuie cautate noi metode de a ob_ine combustibili pe cale naturala. Se pare ca solu_ia cea mai buna o reprezinta nlocuirea combustibililor conven_ionali, fosili cu combustibili ob_inu_i din surse regenerabile. Acestia se numesc biocombustibili si deja s-a nceput procesul de substituire treptata a combustibililor conven_ionali cu acest nou tip de carburant. Din ce se pot ob_in biocombustibilii? Dupa cum o spune si defini_ia lor din resurse regenerabile, adica dintr-o materie prima care poate fi 2 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E. refacuta permanent. O sursa permanenta de materie energetica o reprezinta plantele care con_in glucide sau poliglucide care nmagazineaza energie. O astfel de planta este porumbul. Orice crescator de animale stie ca porumbul con_ine mult amidon, care este transformat de animalul care l consuma n energie, care, daca depaseste necesita_ile energetice ale organismului este stocata sub forma de _esut adipos. Amidonul poate fi transformat nsa cu ajutorul enzimelor n glucoza, care poate fi fermentata cu ajutorul microorganismelor n etanol. Iata, deci o alta modalitate de a exploata energia nmagazinata n porumb, si anume transformarea ei n etanol, care poate fi amestecat cu benzina si ars n motoare. Pe lnga porumb, se mai folosesc si alte produse vegetale pentru ob_inerea de biocombustibili: sfecla de zahar, soia, rapi_a, sau chiar uleiurile rezultate de la restaurante dupa prajirea alimentelor. Grasimile animale reprezinta o alta sursa regenerabila de biocombustibili. 2.Biomasa. Definitii

Biomasa cuprinde toate formele de material vegetal si animal, crescute pe suprafa_a terestra, n apa sau pe apa, precum si substan_ele produse prin dezvoltarea biologica (D.O. Hall, 1981). Termenul de biomasa se aplica masei de substan_a generata de dezvoltarea organismelor vii, fie ele microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produsele agricole, deseurile rezultate din agricultura sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de la producerea zaharului, amidonului, berii etc. Biomasa poate fi generata si de celule izolate, cum ar fi celulele de drojdii, mucegaiuri sau bacterii, utilizate n anumite tehnologii agroindustriale, crescute pentru con_inutul lor n proteina folosita n alimenta_ia oamenilor si n furajarea animalelor sau ca sursa de produse farmaceutice (de exemplu, antibiotice). No_iunea are un sens foarte larg si complex si include: biomasa vegetala sau fitomasa (organismele vegetale); biomasa animala; biomasa microbiana; biomasa acvatica. n cadrul biomasei vegetale, se pot diferen_ia: biomasa epigee (par_ile plantei aflate deasupra solului), biomasa hipogee (par_ile subterane ale plantei), biomasa lemnoasa etc. n ultimele decenii este folosita frecvent no_iunea de biomasa energetica. Produc_ia de biomasa vegetala este rezultatul activita_ii fotosintetice a tuturor indivizilor care alcatuiesc o comunitate de plante (popula_ie sau asocia_ie). Produc_ia de biomasa a unui nvelis vegetal (lan, pajiste, padure etc.), denumita produc_ie primara neta, este exprimata prin masa substan_ei organice produsa pe unitatea de teren acoperit cu vegeta_ie (g/m2; t/ha) si n unitatea de timp considerata (an; zi) sau este exprimata n echivalent energetic (joule, kcal/ha-1/an1) (Botnariuc, Vadineanu, 1982; Atanasiu si Polescu, 1988). Sursa energetica de producere a biomasei primare este energia solara ajunsa pe suprafa_a terestra, captata si transformata de organismele vegetale (prin conversie fotosintetica) n substan_a organica. Aceasta energie, fixata sub forma de energie chimica, aprovizioneaza n lan_ toata lumea vie (lan_ul trofic), intrnd n circuitul firesc al substan_elor organice din natura: nutri_ia umana, nutri_ia animala, descompunerea microbiana si resinteza, industrializare. Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 3 2 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE . Produc_ia primara neta (realizata de plante) constituie sursa de energie pentru celelalte niveluri trofice din ecosisteme. Din energia consumat a de animale sub forma de hrana vegetala, cea mai mare parte este asimilata si folosita n metabolism, iar o alta parte din energie este eliminata prin dejectii etc. Pentru orice cultura agricola sau asocia_ie de vegeta_ie naturala, 4 factori determina productivitatea neta sau cresterea neta a biomasei: cantitatea de energie solara incidenta; propor_ia din aceasta energie interceptat a de organele verzi ale plantei; eficien _a conversiei fotosintetice n biomas a a energiei interceptate; pierderile de biomasa prin respira_ie. Doar o mica parte din radia_ia solara care ajunge n atmosfera terestra este captata n procesul fotosintetic al plantelor si este transformata n biomasa. Trebuie re_inut nsa ca o eficien_a fotosintetica de 1% corespunde, n absen_a stress-ului hidric, la o produc_ie de cca 30-35 t biomasa uscata/ha-1/an-1. n afara energiei solare, ob_inerea unor recolte ct mai ridicate de biomasa primara si ct mai bune calitativ este condi_ionata de numerosi al_i factori: factori interni - genetici (specie, soi, hibrid), care au un rol primordial n capacitatea de acumulare a biomasei; factori externi (factori de mediu, factori tehnologici). 3. Potentialul global de biomasa Organismele de pe Terra participa n mod diferit la produc_ia totala de biomasa. Bioproductivitatea primara n apa marilor si oceanelor este datorata fitoplanctonului (n zona europeana, acesta este compus predominant din microalge si mai pu_in din macroalge) si plantelor superioare marine. Fitoplanctonul asigura o productivitate scazuta, n jur de 0,5 t biomasa uscata ha-1/an-1, valori ce pot ajunge pna la 0,8-3,0 t/ha-1/an-1 n condi_ii favorabile (ceea ce reprezinta circa 50% din produc_ia biologica a apelor de coasta). n culturile artificiale de alge marine productivitatea poate urca pna la 50 t biomasa uscata ha-1/an-1, iar dupa unele surse, cea mai ridicata produc_ie de biomasa a fost ob_inuta experimental la alge - aproximativ 100 t biomasa uscata ha-1/an-1. Plantele acvatice submerse produc n zona temperata, n medie 5-7 t biomasa uscata ha-1/an-1. Dintre speciile acvatice deosebit de productive se citeaza linti_a (Lemna minor), salata de apa (Pistia stratiotes), caracterizate prin

ritmuri extraordinare de crestere (si dubleaza biomasa n interval de 5-6 zile). n aceasta grupa mai pot fi incluse plantele recoltate de pe terenurile mlastinoase, cum ar fi trestia (genul Phragmites, 7,5-13,0 t biomasa uscata/ha-1/an-1), rogozul (genul Carex, 4,2-6,3 t/ha-1/an-1), Scirpus s.a., plante care, n situa_ii extreme pot acumula pna la 20-37 t/ha-1/ an-1. Planctonul din apele dulci produce pu_in - 1-3 t biomasa uscata (ha/an) n apele curate si pna la 4-9 t/ha-1/.an-1 n apele eutrofizate (Palz, Chartier, 1980). Speciile vegetale terestre difera mult n privin_a randamentului conversiei energiei solare si al produc_iei de biomasa. Poten_ialul acestor specii este evaluat n zona temperata, la 20-30 t biomasa uscata/ha-1/an-1, dar aceste valorile sunt realizabile numai de cele mai productive specii si n condi_ii de mediu foarte favorabile. Fara ndoiala, produc_ia de biomasa are valori scazute la plantele inferioare (de exemplu: licheni - 2-3 t substan_a uscata/ha-1/an-1; muschi - 0,5-0,7 t/ha-1/an-1 (Atanasiu si Polescu, 1988). Pajistile naturale produc n medie 4,5 t biomasa uscata/ha-1/an-1, iar la unele plante din flora spontana se discuta de 914,1 t/ha-1/an-1. Dintre culturile agricole, culturile pentru boabe si cele furajere se caracterizeaza printr-un poten_ial de 21-24 t biomasa uscata/ha-1/an-1; n 4 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E. exploata_iile agricole obisnuite aceste plante asigura, n medie, 5 t boabe/ha-1/an-1 sau, respectiv, 12,5 t biomasa uscata ha-1 /an. Culturile radacinoase si tuberculifere specifice zonei temperate - sfecla, cartoful, topinamburul - dispun de un poten_ial productiv deosebit, ajungndu-se la 20-30 t biomasa uscata /ha-1/an1 n condi_ii bune de cultivare. La arbori, productivitatea primara este estimata n medie la 8,6 t/ha-1/an1, speciile forestiere foioase (cu frunza cazatoare) din zona temperata pot produce circa 12 t/ha-1/an-1, iar coniferele 15-18 t/ha-1/an-1. n zona temperata, o padure de stejar sau de fag n vrsta de 120 de ani reprezinta o biomasa evaluata la 275 t substan_a uscata/ha, prin compara_ie cu padurile ecuatoriale care pot reprezenta o acumulare de peste 1000 t/ha. Planta_iile forestiere intensive asigura, n prezent, unele dintre cele mai mari produc_ii de biomasa (36-40 t/ha-1/an-1). Complexitatea rela_iilor dintre particularita_ile fiziologice si factorii de mediu este remarcabil ilustrata de eficien_a fotosintezei plantelor de tip C4 si eficien_a cu care ele utilizeaza apa. Pentru a produce aceeasi greutate de substan_a uscata, plantele de tip C4 consuma n jur de doua ori mai pu_ina apa dect plantele de tip C3; de asemenea multe plante din tipul C4 au un optim de temperatura mai mare. Planta perena erbacee Titestromia oblongifolia (familia Amaranthaceace), care traieste n Death Valley din California, nu-si opreste fotosinteza nici la 50C, ct este temperatura zilei la amiaza. Plantele care poarta organe asimilatoare numai ntr-o anumita perioada a anului au fotosinteza limitata numai n aceea perioada. 4. Clasificari ale biomasei Resursele de biomasa care pot fi folosite pentru producerea de energie sunt foarte diverse. O clasificare poate fi facuta din punct de vedere al reziduurilor (deseurilor) primare, secundare si ter_iare, si biomasa care este special cultivata pentru scopuri energetice: Reziduurile primare sunt produse din plante sau din produse forestiere. Astfel de biomasa este disponibila n cmp si trebuie colectata pentru utilizarea ei ulterioara. 1. Productivitatea unor culturi. Productia de materie uscata t/ha Cultura Productia echivalenta de petrol l/ha 30 miscanthus, sorg, sorg dulce, stuf 12 000 20 mazare, floarea-soarelui, canepa, cereale, papura,

salcie, plop, eucalipt 8 000 10 rapita, hrisca, salcam 4 000 Reziduurile secundare sunt produse la prelucrarea biomasei pentru producerea produselor alimentare si pentru producerea altor produse din lemn si sunt disponibile n industria alimentara, la fabrici de producere a hrtiei, etc. Productia de reziduuri agricole. Planta Reziduul Productia de reziduu tone/tona de cultura Orez paie 1,1-2,9 Grau paie 1,0-1,8 Porumb tulpina+stiulete 1,2-2,5 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 5 2 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE . Sorg tulpina 0,9-4,9 Mei tulpina 2,0 Orz paie 1,5-1,8 Secara paie 1,8-2,0 Ovaz paie 1,8 Alune de pamant coji 0,5 Alune de pamant tulpina 2,3 Mazare tulpina 5,0 Bumbac tulpina 3,5-5,0 Iuta tulpina 2,0 Reziduurile ter_iare devin disponibile dupa ce un produs din biomasa a fost folosit. Reprezinta diferite deseuri, care variaza din punct de vedere al frac_iei organice, incluznd deseuri menajere, deseuri lemnoase, deseuri de la tratarea apelor uzate, etc. Deseurile forestiere includ deseuri care nu mai pot fi folosite, copaci imperfec_i din punct de vedere comercial, copaci usca_i si al_i copaci care nu pot fi comercializa_i si trebuie taia_i pentru a cura_a padurea. Taierea unor copaci din padure conduce nu numai la nsanatosirea padurii, ci si la producerea de reziduuri care pot fi folosite pentru producerea energiei. Datorita faptului ca aceste reziduuri sunt mprastiate pe arii largi si n locuri greu accesibile ele sunt n general greu de recuperat, iar costurile sunt ridicate. Unele specii de plante energetice fac parte din categoria biomasei lemnoase, de exemplu copacii care cresc foarte repede. Perioada de recoltare a unor astfel de plante variaza ntre 3 si 10 ani n func_ie de specia copacului, iar perioada ntre doua plantari poate fi chiar mai mare de 20 de ani. Salcia este un exemplu bun de planta pentru o rota_ie scurta a planta_iei (RSP) care poate fi recoltata la fiecare 2-5 ani pe o perioada de 20-25 de ani (planta de lunga durata). culturile cu scopuri energetice: copaci cu viteza mare de crestere: plopul, salcia, eucaliptul; culturile agricole: trestia de zahar, rapita, sfecla de zahar; culturi perene: miscanthus; plante erbacee cu viteza mare de crestere: Switchgrass sau Panicum virgatum (o planta perena ce creste in America de Nord), Miscanthus sau iarba elefant (iarba de Uganda). reziduuri: lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii; paiele si tulpinile cerealelor; alte reziduuri provenite din prelucrarea unor produse alimentare (trestia de zahar, ceaiul, cafeaua, nucile, maslinele). deseuri si sub-produse: deseurile de la prelucrarea lemnului: talas, rumegus; deseurile de hartie; fractia organica din deseurile municipale; uleiurile vegetale uzate si grasimile animale. metanul capturat de la gropile de gunoi, de la statiile de tratare a apelor uzate si din balegar.

Intrucat dezvoltarea industriei de bioetanol din cereale a dus la cresterea pretului acestora, se promoveaza cercetarile pentru obtinerea de biocombustibili din biomasa lignocelulozica (paie, coceni, plante nefurajere si nealimentare etc), sau din dejectii si deseuri (gunoi de grajd, ape uzate, gunoaie orasenesti, deseuri industriale etc). Acesti biocombustibili au fost denumiti a doua generatie de 6 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E. biocombustibili. Biocombustibilii solizi se obtin cel mai simplu, din biomasa vegetala nevaloroasa. Exista echipamente de producere a brichetelor (peletilor), fixe, sau chiar si mobile, care convertesc deseurile celulozice (rumegus, paie, alte produse vegetale, care nu sunt valorificate in alt mod, sau pur si simplu sunt arse pe camp fara a se folosi acea energie degajata) intr-o marfa vandabila. Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul si bioetanolul. Biodieselul se obtine foarte simplu din plante oleaginoase. In schimb, bioetanolul de generatia a doua, (cel care se obtine din celuloza, si nu din cereale), necesita un proces de fabricatie mai complex. Exista un potential mare de biomasa ce poate fi si mai mult marit printr-o utilizare mai buna a resurselor existente si prin cresterea productivitatii culturilor. 4. Biomasa in Romania Conform Art. 2 Nr. 11 Dir. LCP / Anexa 1 HG 541/2003), biomasa provine din: Produse de origine agricola si forestiera din materie sau parti vegetale Deseuri vegetale din agricultura sau silvicultura Deseuri vegetale din industria alimentara, daca se utilizeaza caldura generata Deseuri vegetale fibroase din productia de celuloza naturala si din productia de hartie din celuloza, daca acestea se coincinereaza la locul productiei si daca se utilizeaza caldura generata Deseuri de pluta Deseuri lemnoase cu exceptia deseurilor lemnoase ce pot contine compusi organici halogenati sau metale grele ca urmare a tratarii cu agenti de protectie a lemnului sau ca urmare a unei vopsiri, si in special a deseurilor lemnoase din deseuri de la constructii si demolari Resursele de biomasa din Romania (FAO, FAOSTAT Database si Forestry Information System, 2002, www.fao.org). Tipul de resursa de biomasa Productia totala tone Productia medie tone/1000 ha Principalele 10 culturi agricole lucerna pentru furaj 7 846 000 341 porumb 7 777 600 338 leguminoase (amestec pentru furaj) 6 316 667 274 grau 5 364 014 233 plante de nutret 4 678 167 203 cartofi 3 742 300 162 leguminoase pentru boabe 2 949 367 128 trifoi pentru furaj 2 704 367 117 legume si radacinoase 1 244 867 54 struguri 1 170 786 51 Animale numar numar/1000 ha bovine 3 097 000 134 pasari 69 312 000 3 009 porcine 6 521 000 283 Produse forestiere m3 m3/1000 ha lemn de foc si mangal 3 152 600 137 reziduuri de lemn 243 500 15 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 7

2 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE . Entuziasmul legat de beneficiile utilizarii biocombustibililor pare sa se diminueze. Studii recente releva ca produc_ia si utilizarea de combustibili bio au un impact negativ asupra mediului [20] prin: - defrisari masive pentru cresterea suprafe_elor nsamn_ate cu plante tehnice; - eroziunea terenurilor datorita exploatarii n regim de monocultura (daca se cultiva mai mul_i ani la rnd aceeasi planta pe o anumita suprafa_a, substan_ele nutritive din sol se epuizeaza si acesta devine destul de repede infertil); - infestarea solului si a apei ca urmare a cresterii cantita_ilor de pesticide si fertilizatori utilizate n realizarea culturilor intensive si care produc pagube imense solului si apei s.a [21]. 5. Valorificarea biomasei Valorificarea biomasei se face prin conversia ei si prin ardere. Descarcarea, depozitarea si manipularea biomasei Transportul si manipularea biomasei Pre-tratarea biomasei Aspecte speciale la arderea si gazificarea biomasei - Arderea pe pat fix - Ardere pe gratar - Sistem de gratar rulant - Ardere in strat fluidizat - strat fluidizat stationar - strat fluidizat circulant - Ardere cu pulverizare (PC) - Gasificarea biomasei - Cogenerare termica si electrica - Coincinerarea biomasei Procedeele termochimice utilizate pentru conversia biomasei sunt piroliza rapida si gazeificarea. Acestea pot fi folosite independent de alte procedee chimice sau mpreuna cu acestea. Diferite tipuri de biocombustibili: Biocomb ustibil Ce este? Argumente Pro Argumente Contra 8 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; Ac q u i s t em; A g i g e a S t a _ i a ICP E. Etanol din biomasa agricola Alcool ob_inut prin fermentarea cerealelor, plantelor tehnice si altor surse vegetale Combustibil cu cifra octanica mare si emisii reduse de gaze cu efect de sera Dificulta_i n transportul prin conducte, consuma cantita_i mari de biomasa agricola alimentara sau furajera Etanol din lignoceluloz a Alcool ob_inut prin conversia biomasei lignocelulozice la glucide fermentescibile

urmata de fermentarea acestora la etanol Combustibil cu cifra octanica mare si emisii reduse de gaze cu efect de sera. Nu utilizeaza materii prime alimentare sau furajere Dificulta_i n transportul prin conducte. Este mai scump dect etanolul din cereale. Biogaz Amestec de gaze in care predomina metanul, ob_inut prin fermentarea anaeroba a gunoiului sau altor deseuri sau subproduse agricole, menajere sau industriale Materia prima este nevaloroasa, rol important n managementul deseurilor. Poate fi o sursa de energie n comunita_i rurale, sau zone sarace ale globului. Este greu de lichefiat si de aceea nu poate fi folosit n transporturi. Comozi_ia lui este heterogena, n func_ie de materia prima si tehnologie. Biodiesel Un carburant asemanator motorinei, ob_inut din uleiuri vegetale Reduce emisiile si este lubrifiant pentru motoare Dificulta_i n transportul prin conducte. Nu este agreat de to_i constructorii de motoare si automobile Motorina regenerabil a Un carburant asemanator motorinei, ob_inut din grasimi vegetale si hidrocarburi Corespunde standardelor pentru motorina cu con_inut foarte scazut de sulf, adaosul de grasimi

animale mbunata_este proprieta_ile de igni_ie; poate fi transportat prin conducte Emisiile sunt mai ridicate ca n cazul biodieselului Biobutan ol Combustibil alcoolic, asemanator etanolului Mai usor de transportat, mai pu_in coroziv n conducte dect etanolul Nu se produce nca la capacitate mare 6. Concluzii Totusi, statisticile arata ca, n ultimul deceniu, n Romnia, consumul total de biomasa a nregistrat o tendin_a de diminuare lenta, datorita ntre altele extinderii re_elei de distribu_ie de gaze naturale si GPL. n balan_a resurselor primare, caldura ob_inuta prin consum de biomasa este produsa pe baza celor mai diferite resurse si are utilizari diversificate, dupa cum urmeaza: Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor si tehnologiilor de mediu 9 2 6 - 2 8 a u g u s t 2 0 0 9 ; Ac q u i s t em; A g i g e a St a _ i a ICPE . 1. Circa 50% din caldura produsa pe baza de biomasa, provine din arderea reziduurilor forestiere; 2. Restul de aproape 50% din caldura produsa, rezulta pe baza biomasei de origine agricola; 3. 10% din caldura consumata n sectorul industrial se regaseste n industria prelucrarii lemnului; 4. 90% din caldura necesara ncalzirii locuin_elor si prepararii hranei, se asigura din reziduuri forestiere si deseuri vegetale (n special n mediul rural). n ceea ce priveste consumul de biomasa al Romniei, in regim de exploatare energetica, se folosesc bio-combustibili de diferite tipuri, dupa cum urmeaza: 5. combustibili pe baza de lemn, folosi_i n cazane industriale de abur sau de apa fierbinte, pentru diferite procese de ncalzire industriala; 6. combustibili pe baza de lemn, folosi_i n cazane de apa calda, cu puteri termice unitare ntre 0,7 MW si 7 MW; 7. sobe si cuptoare cu lemne si/sau diverse deseuri agricole, utilizate n sfera ncalzirii individuale a locuin_elor si pentru prepararea hranei, a apei calde menajere, etc. Printre preocuparile auoritatilor de valorificare a bimasei in Romania, asa cum am mai subliniat, in ultimii ani, se resimte o scadere a valorificarii potentialului de biomasa existenta ( balotii de paie de pe campuri si algele de pe litoral ) dar si o crestere a interesului, pe masura ce tehnologiile din strainatate vin cu oferte din ce in ce mai variate de diferite linii tehnologice cu grad crescut de eficientizare a utilizarii acesteia. Bibliografie [1] V. Telibasa, HotNews.ro., 27 martie 2007. [2] Cristian Covaci, HotNews.ro., 31 ianuarie 2007.