ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Definitia speciei: -Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica

. -„Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. -Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Incadrarea textului: - Nuvela „Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. - Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala (Evul Mediu), tema, conflict; naratiune liniara, perscnaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (doamna Ruxandra este blanda, supusa influentabila, iar Lapusneanul este crud, tiran, razbunator), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica si a mesei domnesti, liniaritate psihologica in constructia personajelor (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literatitrii romane), gesturi si replici spectaculoase si memorabile. - Este o nuvela istorica (o specie literara cultivata de romantici) deoarece se inspira din trecutul istoric {Evul Mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

Tema romanului: - Istoria nationala (a doua domnie a voievodului moldovean Alexandru Lapusneanul). - Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusnea-nul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Titlul: - alcatuit dintr-un substantiv propriu, numele personajului principal care va intruchipa in aceasta nuvela tipul conducatorului tiran. Articularea numelui poate reprezenta un arhaism fonetic dar si o modalitate de individualizare/ unicizare a personajului.

. pe vremea aceea. Tecuci.In Moldova.Perspectiva narativa: . sure si goale.Spatiul: Moldova cu indici concreti : Hotin.. ceremonia relatiilor cu domnitorul etc.Prezenta unor elemente de subiectivitate de tipul „desantata cuvantare” Modurile de expunere: . Panza mesii si servetelele erau filaliu tesute in casa.Naratorul este omniscient.Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries. carii intru lumina crepusculului se zareau razamali pe lungile lor lance.Primul capitol incepe cu motto-ul: "Daca voi nu ma vreti. si . naratiunea se face la persoana a III-a iar perspectiva narativa este „dindarat”. . de realizarea scenica. si strigatul monoton a ostasilor de straja.Descrierile (vestimentatia si obiceiurile: portretul fizic al doamnei in capitolul al Il-lea.au valoare documentara. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru). ce izbea regulat stancoasele ei coaste. Cetatea de Scaun. eu va vreu " Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul. Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului.Cel de-al doilea capitol incepe cu motto-ul: "Ai sa dai sama. Fiecare motto are rol in conturarea portretelor individuale si colective sau este o concretizare a tehnicii anticiparii.Naratiunea si descrierea sunt reduse. crepusculul): .) . Nicolae Manolescu) si confera culoarea locala: . legatura intre parti se face prin prezenta unor personaje si prin tehnica anticiparii. obiectiv. Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului. masa domneasca. veneau mancari grecesti diferite cu verdeturi care pluteau in unt. sotia domnitorulu. avand deci o relativa autonomie fata de intreg. adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine . Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia." Indici de timp si spatiu: . sobru.Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea (cea mai des intalnita). fripturile cosmopolite. . detasat. doamna" si este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul..timpul: secolul al XVI-lea (a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul) . in sfarsit. cu motive romantice (cetatea pustie..i interventiile.fiecare parte are o compozitie echilibrata. Structura romanului: -Nuvela este alcatuita din 4 capitole. Pe de alta parte.i . . stancile. nu valoare epica" (cf. ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei. . putand fi considerata o naratiune de sine statatoare. vestimentatia lui Lapusneanu in biserica. Dupa borsul polonez. naratorul obiectiv limitandu-s. apoi pilaful turcesc. dialogul si descrierea. amenintare adresata doamnei Ruxanda. nu se introdusese inca moda mancarurilor alese.

veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor. aflat pe patul de sufennta. de saracie.Cel de-al patrulea capitol incepe cu motto-ul: "De ma voi scula. Motoc isi schimba optiunea. de spatarul Spancioc si de Stroici. singurii care scapa. caci poporul nu-1 iubeste. in secolul al XVI-lea. Lapusneanu porunceste sa fie omorati patruzeci si sapte de boieri. in care este prezentat momentul sosirii in tara a lui Alexandru Lapusneanu. Este asadar un conflict politic ce vizeaza obtinerea puterii. Motoc este dat de domnitor pe mainile multimii dezlantuite. Secvente relevante: -Prima parte.. . Fir narativ/ Planuri narative: . Crutat initial. pentru a-1 inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei. ci-1 va folosi ca sa preia furia si blestemele norodului. . constituie expozitiunea nuvelei. Impunerea autoritafii centrale / domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit.Cel de-al treilea capitol incepe cu motto-ul: "Capul lui Motoc vrem " si sunt cuvmtele multimii de tarani. .. venind cu ajutor turcesc. dar ii fagaduieste ca nu il va ucide. Hotarat sa puna ordine in tara si sa-i pedepseasca pe boierii lacomi si tradatori. crimele savarsite. o mare multime se adunase la palatul domnesc. domnitorul ii arata deschis ce crede despre el.Principalul conflict prezinta lupta dintre domnitor si boieri. urmata de episodul uciderii lui Motoc de catre multime. care are motoul “Capul lui Motoc vrem.. Aici. ipocrit. El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si cere iertare multimii adunate. invitandu-i apoi pe boieri la un ospat la curte. Dupa slujba de la Mitropolie. il sfatuieste pe domnitor _sa intre in tara doar cu oastea pamanteana.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. In tot acest timp. El este intampinat de vornicul Motoc. in ciuda rugamintilor disperate ale vornicului si astfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic. exterior. care-i cer insa acum fostului domnitor sa renunte la planul sau. este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri. Intelegand intentiile vornicului. caracteristice tiranului feudal. domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara de rele. avand motoul Daca voi nu ma vrefi. asigurandu-1 de ajutorul multora dintre boieri. de viata lor devenita insuportabila .”. Tehnici compozitionale: Conflicte: . Insa actele personajului . Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida. Speriat de atitudinea intransigenta a lui Lapusneanu. de foamete. eu va vreau. voievodul se adreseaza tuturor si recunoaste cinic. dar mijloacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase. ea cerand capul vornicului Motoc. acesta fiind “leacul de frica" promis doamnei Ruxanda. care lesina vazand aceasta grozavie.In partea a treia. prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. amenintandu-i pe cei care l-au calugarit (si anume pe Ruxanda).Principalul conflict. considerat vinovat de toate relele indurate. motivandu-si actiunile ca fiind necesare pentru binele si linistea tarii. actiunea atinge punctul culminant In scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. fugind din tara. pre multi am sa popesc si eu " spus de Alexandru Lapusneanul. un factor de progres.Naratiunea se desfasoara cronologic. sunt Spancioc si Stroici. de postelnicul Veverita. ii cere iertare si.

Claritate. care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor.sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie. fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea. dupa refuzul de renunta la tron. vointa de putere. Este las in f ata primejdiei. intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase). calitati si defecte puternice. intrigant.Conflictul social. atitudine. construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete -cruzime. personaje individuale din nuvela. bun cunoscator al psihologiei umane. . Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile. abil politic. autocaracterizarea) si indirect (prin fapte. tiran si crud. caracter slab . .. comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-1 determine pe domn sa nu-1 dea multimii. doamna Ruxanda infatiseaza in nuvela un caracter slab. prin contrast. spre deosebire de celelalte personaje individuate din nuvela. Desi in Evul Mediu femeia . viclean. Calinescu). personaj romantic. sunt manipulate de domnitor. . Forta exceptionala a personajului dornita relatiile cu celelalte personaje. intre boieri si popor.Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator.un damnat" romantic (G. vestimentatie). viclean. vointa personajului principal. las. De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie.. in general. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. Este caracterizat direct (de catre narator.chiar sotie de domn .caracter tare. scena mortii domnitorului otravit). hotarat.Forster). care ii calauzeste actiunile. intr-un mod convingator". disimulat. Particularitati ale stilului: . personajul este puternic individualizat si memorabil. Lapusneanul este un personaj . inteligent. care. nici cand il otraveste. a pedepsirii lui Motoc. .. Nu urmareste decat propriile interese. Avand “capacitatea de a ne surprinde. iar la intoarcerea acestuia. “construite in jurul unei singure idei sau calitati” (E. -Doamna Ruxanda este un personaj secundar. linge mana care-l bate".Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. comportament. gesturi. .nu avea prea multe drepturi. care pune in lumina. El este construit din contraste si are o psihologie complexa.Echilibru.Sobrietate. de alte personaje. Constructia personajelor: . . se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. . personaje .M. limbaj. particularizeaza dorinfa de razbunare a domnitorului. de tip romantic.rotund". .Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin modul de construire a personajului: subordonarea trasaturilor uneia principale. il linguseste asemenea cainelui careiIn loc sa musce.plate"'.Exista o oarecare aparenta regionala la particularitatile graiului moldovenesc .Conflictul secundar. Crud.concizie. exceptional. relatii cu alte personaje.

. specifice graiului muntean. fonetismele "literarizate" vizibile la neologisme. .-Folosirea unor particularitati vechi care sa creeze o culoare de epoca. .Apar fonetismele populare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful