P. 1
Alexandru Lapusneanul

Alexandru Lapusneanul

|Views: 47|Likes:
Published by Marius Diaconeasa
Referat (bac)
Referat (bac)

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Marius Diaconeasa on Jul 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/16/2014

pdf

text

original

ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Definitia speciei: -Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica

. -„Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. -Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Incadrarea textului: - Nuvela „Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. - Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala (Evul Mediu), tema, conflict; naratiune liniara, perscnaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (doamna Ruxandra este blanda, supusa influentabila, iar Lapusneanul este crud, tiran, razbunator), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica si a mesei domnesti, liniaritate psihologica in constructia personajelor (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literatitrii romane), gesturi si replici spectaculoase si memorabile. - Este o nuvela istorica (o specie literara cultivata de romantici) deoarece se inspira din trecutul istoric {Evul Mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

Tema romanului: - Istoria nationala (a doua domnie a voievodului moldovean Alexandru Lapusneanul). - Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusnea-nul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Titlul: - alcatuit dintr-un substantiv propriu, numele personajului principal care va intruchipa in aceasta nuvela tipul conducatorului tiran. Articularea numelui poate reprezenta un arhaism fonetic dar si o modalitate de individualizare/ unicizare a personajului.

au valoare documentara. apoi pilaful turcesc. .. ce izbea regulat stancoasele ei coaste. obiectiv. pe vremea aceea. Dupa borsul polonez. legatura intre parti se face prin prezenta unor personaje si prin tehnica anticiparii.i interventiile. naratiunea se face la persoana a III-a iar perspectiva narativa este „dindarat”. ceremonia relatiilor cu domnitorul etc. de realizarea scenica.Prezenta unor elemente de subiectivitate de tipul „desantata cuvantare” Modurile de expunere: . detasat.. doamna" si este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul. Tecuci. si . sure si goale. nu se introdusese inca moda mancarurilor alese. in sfarsit. vestimentatia lui Lapusneanu in biserica.Descrierile (vestimentatia si obiceiurile: portretul fizic al doamnei in capitolul al Il-lea. eu va vreu " Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul.Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries. Structura romanului: -Nuvela este alcatuita din 4 capitole. .Primul capitol incepe cu motto-ul: "Daca voi nu ma vreti. avand deci o relativa autonomie fata de intreg.timpul: secolul al XVI-lea (a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul) .fiecare parte are o compozitie echilibrata. sobru. nu valoare epica" (cf. .Naratorul este omniscient." Indici de timp si spatiu: .Spatiul: Moldova cu indici concreti : Hotin. veneau mancari grecesti diferite cu verdeturi care pluteau in unt. cu motive romantice (cetatea pustie. Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate. . . masa domneasca. Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia. crepusculul): . adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine . putand fi considerata o naratiune de sine statatoare. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru).Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea (cea mai des intalnita). Nicolae Manolescu) si confera culoarea locala: . naratorul obiectiv limitandu-s. amenintare adresata doamnei Ruxanda. Pe de alta parte. dialogul si descrierea. carii intru lumina crepusculului se zareau razamali pe lungile lor lance.Perspectiva narativa: . fripturile cosmopolite.In Moldova. Cetatea de Scaun. sotia domnitorulu. Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului. Fiecare motto are rol in conturarea portretelor individuale si colective sau este o concretizare a tehnicii anticiparii.i ..) .Naratiunea si descrierea sunt reduse. si strigatul monoton a ostasilor de straja. Panza mesii si servetelele erau filaliu tesute in casa. ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei.Cel de-al doilea capitol incepe cu motto-ul: "Ai sa dai sama. stancile.

Intelegand intentiile vornicului. . Lapusneanu porunceste sa fie omorati patruzeci si sapte de boieri. un factor de progres. invitandu-i apoi pe boieri la un ospat la curte. motivandu-si actiunile ca fiind necesare pentru binele si linistea tarii. veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor. dar mijloacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase. avand motoul Daca voi nu ma vrefi. pre multi am sa popesc si eu " spus de Alexandru Lapusneanul.Principalul conflict. domnitorul ii arata deschis ce crede despre el.”.. de spatarul Spancioc si de Stroici. in secolul al XVI-lea. de foamete. actiunea atinge punctul culminant In scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. venind cu ajutor turcesc.. ci-1 va folosi ca sa preia furia si blestemele norodului.. aflat pe patul de sufennta. Insa actele personajului . Secvente relevante: -Prima parte. Speriat de atitudinea intransigenta a lui Lapusneanu. de saracie. constituie expozitiunea nuvelei.Cel de-al treilea capitol incepe cu motto-ul: "Capul lui Motoc vrem " si sunt cuvmtele multimii de tarani. ii cere iertare si. dar ii fagaduieste ca nu il va ucide. In tot acest timp. voievodul se adreseaza tuturor si recunoaste cinic. Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida. Impunerea autoritafii centrale / domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit. Este asadar un conflict politic ce vizeaza obtinerea puterii. acesta fiind “leacul de frica" promis doamnei Ruxanda. Aici. eu va vreau. domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara de rele. in ciuda rugamintilor disperate ale vornicului si astfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic. o mare multime se adunase la palatul domnesc. asigurandu-1 de ajutorul multora dintre boieri. urmata de episodul uciderii lui Motoc de catre multime. pentru a-1 inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei. El este intampinat de vornicul Motoc. crimele savarsite.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. . sunt Spancioc si Stroici. care are motoul “Capul lui Motoc vrem. care lesina vazand aceasta grozavie. ipocrit. Crutat initial. este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri. in care este prezentat momentul sosirii in tara a lui Alexandru Lapusneanu. exterior. Hotarat sa puna ordine in tara si sa-i pedepseasca pe boierii lacomi si tradatori. El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si cere iertare multimii adunate. care-i cer insa acum fostului domnitor sa renunte la planul sau. fugind din tara. Fir narativ/ Planuri narative: . caracteristice tiranului feudal. Dupa slujba de la Mitropolie. Tehnici compozitionale: Conflicte: . singurii care scapa.Principalul conflict prezinta lupta dintre domnitor si boieri. Motoc este dat de domnitor pe mainile multimii dezlantuite. de viata lor devenita insuportabila . il sfatuieste pe domnitor _sa intre in tara doar cu oastea pamanteana.Cel de-al patrulea capitol incepe cu motto-ul: "De ma voi scula. amenintandu-i pe cei care l-au calugarit (si anume pe Ruxanda). prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. ea cerand capul vornicului Motoc. considerat vinovat de toate relele indurate. de postelnicul Veverita. Motoc isi schimba optiunea.Naratiunea se desfasoara cronologic. caci poporul nu-1 iubeste.In partea a treia. .

un damnat" romantic (G.Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator. viclean. intrigant. Este caracterizat direct (de catre narator. hotarat. particularizeaza dorinfa de razbunare a domnitorului. intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase).nu avea prea multe drepturi.Claritate. care pune in lumina. prin contrast. personajul este puternic individualizat si memorabil. disimulat. Lapusneanul este un personaj . . il linguseste asemenea cainelui careiIn loc sa musce.Echilibru.Sobrietate. in general. . . doamna Ruxanda infatiseaza in nuvela un caracter slab.. -Doamna Ruxanda este un personaj secundar. relatii cu alte personaje. Este las in f ata primejdiei.plate"'. . tiran si crud.rotund". vointa de putere. caracter slab . . iar la intoarcerea acestuia. De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie. bun cunoscator al psihologiei umane. fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros.Forster). sunt manipulate de domnitor. El este construit din contraste si are o psihologie complexa. nici cand il otraveste.Conflictul social.M. comportament.caracter tare.Exista o oarecare aparenta regionala la particularitatile graiului moldovenesc . Calinescu).Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin modul de construire a personajului: subordonarea trasaturilor uneia principale. dupa refuzul de renunta la tron. limbaj. Crud. care. Forta exceptionala a personajului dornita relatiile cu celelalte personaje. Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile.sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie. atitudine. .Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. vointa personajului principal.. . a pedepsirii lui Motoc. abil politic. “construite in jurul unei singure idei sau calitati” (E.concizie. exceptional. scena mortii domnitorului otravit). viclean. vestimentatie). care ii calauzeste actiunile. Desi in Evul Mediu femeia . personaj romantic. . Nu urmareste decat propriile interese. intre boieri si popor. Constructia personajelor: . construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete -cruzime. las. Particularitati ale stilului: .chiar sotie de domn . Avand “capacitatea de a ne surprinde. comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-1 determine pe domn sa nu-1 dea multimii. spre deosebire de celelalte personaje individuate din nuvela. de alte personaje. intr-un mod convingator". care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor. de tip romantic. linge mana care-l bate".. personaje . calitati si defecte puternice.Conflictul secundar. personaje individuale din nuvela. inteligent. gesturi. se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. autocaracterizarea) si indirect (prin fapte.

Apar fonetismele populare.. specifice graiului muntean.-Folosirea unor particularitati vechi care sa creeze o culoare de epoca. . fonetismele "literarizate" vizibile la neologisme. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->