ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Definitia speciei: -Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica

. -„Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. -Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Incadrarea textului: - Nuvela „Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. - Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala (Evul Mediu), tema, conflict; naratiune liniara, perscnaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (doamna Ruxandra este blanda, supusa influentabila, iar Lapusneanul este crud, tiran, razbunator), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica si a mesei domnesti, liniaritate psihologica in constructia personajelor (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literatitrii romane), gesturi si replici spectaculoase si memorabile. - Este o nuvela istorica (o specie literara cultivata de romantici) deoarece se inspira din trecutul istoric {Evul Mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

Tema romanului: - Istoria nationala (a doua domnie a voievodului moldovean Alexandru Lapusneanul). - Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusnea-nul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Titlul: - alcatuit dintr-un substantiv propriu, numele personajului principal care va intruchipa in aceasta nuvela tipul conducatorului tiran. Articularea numelui poate reprezenta un arhaism fonetic dar si o modalitate de individualizare/ unicizare a personajului.

ceremonia relatiilor cu domnitorul etc.i interventiile. sure si goale.. sotia domnitorulu.i . si strigatul monoton a ostasilor de straja. Tecuci.In Moldova. detasat. amenintare adresata doamnei Ruxanda. veneau mancari grecesti diferite cu verdeturi care pluteau in unt. Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului. in sfarsit. putand fi considerata o naratiune de sine statatoare. Structura romanului: -Nuvela este alcatuita din 4 capitole. obiectiv. legatura intre parti se face prin prezenta unor personaje si prin tehnica anticiparii. masa domneasca.fiecare parte are o compozitie echilibrata.au valoare documentara. fripturile cosmopolite.Prezenta unor elemente de subiectivitate de tipul „desantata cuvantare” Modurile de expunere: . naratiunea se face la persoana a III-a iar perspectiva narativa este „dindarat”.Perspectiva narativa: .timpul: secolul al XVI-lea (a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul) .) . . cu motive romantice (cetatea pustie. crepusculul): . stancile. nu valoare epica" (cf.Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea (cea mai des intalnita).Cel de-al doilea capitol incepe cu motto-ul: "Ai sa dai sama. doamna" si este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul. Pe de alta parte. adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine . avand deci o relativa autonomie fata de intreg. . vestimentatia lui Lapusneanu in biserica. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru). .Spatiul: Moldova cu indici concreti : Hotin. . nu se introdusese inca moda mancarurilor alese.Primul capitol incepe cu motto-ul: "Daca voi nu ma vreti. Fiecare motto are rol in conturarea portretelor individuale si colective sau este o concretizare a tehnicii anticiparii. Dupa borsul polonez. Cetatea de Scaun. si . sobru.Naratorul este omniscient. Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate. Nicolae Manolescu) si confera culoarea locala: . Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului. dialogul si descrierea..Naratiunea si descrierea sunt reduse." Indici de timp si spatiu: . eu va vreu " Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul.Descrierile (vestimentatia si obiceiurile: portretul fizic al doamnei in capitolul al Il-lea. carii intru lumina crepusculului se zareau razamali pe lungile lor lance. apoi pilaful turcesc. ce izbea regulat stancoasele ei coaste.Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries. Panza mesii si servetelele erau filaliu tesute in casa. .. ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei. pe vremea aceea. naratorul obiectiv limitandu-s. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia. de realizarea scenica.

de viata lor devenita insuportabila . Impunerea autoritafii centrale / domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit. Lapusneanu porunceste sa fie omorati patruzeci si sapte de boieri. o mare multime se adunase la palatul domnesc. de postelnicul Veverita. crimele savarsite. caracteristice tiranului feudal. il sfatuieste pe domnitor _sa intre in tara doar cu oastea pamanteana. Hotarat sa puna ordine in tara si sa-i pedepseasca pe boierii lacomi si tradatori. eu va vreau. Crutat initial. fugind din tara. de spatarul Spancioc si de Stroici. constituie expozitiunea nuvelei. Aici. caci poporul nu-1 iubeste. El este intampinat de vornicul Motoc. El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si cere iertare multimii adunate. Dupa slujba de la Mitropolie. ea cerand capul vornicului Motoc..Naratiunea se desfasoara cronologic.In partea a treia. in ciuda rugamintilor disperate ale vornicului si astfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic.. prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. care lesina vazand aceasta grozavie. motivandu-si actiunile ca fiind necesare pentru binele si linistea tarii. aflat pe patul de sufennta. Motoc este dat de domnitor pe mainile multimii dezlantuite. dar mijloacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase. domnitorul ii arata deschis ce crede despre el. amenintandu-i pe cei care l-au calugarit (si anume pe Ruxanda). singurii care scapa. veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor. Este asadar un conflict politic ce vizeaza obtinerea puterii.. ipocrit. Secvente relevante: -Prima parte. pre multi am sa popesc si eu " spus de Alexandru Lapusneanul. actiunea atinge punctul culminant In scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. un factor de progres. voievodul se adreseaza tuturor si recunoaste cinic. pentru a-1 inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei. In tot acest timp. . Fir narativ/ Planuri narative: . . sunt Spancioc si Stroici. de saracie.Principalul conflict prezinta lupta dintre domnitor si boieri. este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri. Insa actele personajului . in care este prezentat momentul sosirii in tara a lui Alexandru Lapusneanu. de foamete. ii cere iertare si. care-i cer insa acum fostului domnitor sa renunte la planul sau.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. dar ii fagaduieste ca nu il va ucide. in secolul al XVI-lea. asigurandu-1 de ajutorul multora dintre boieri. ci-1 va folosi ca sa preia furia si blestemele norodului. exterior. domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara de rele. Speriat de atitudinea intransigenta a lui Lapusneanu.Cel de-al treilea capitol incepe cu motto-ul: "Capul lui Motoc vrem " si sunt cuvmtele multimii de tarani. invitandu-i apoi pe boieri la un ospat la curte.”. avand motoul Daca voi nu ma vrefi. .Principalul conflict. Tehnici compozitionale: Conflicte: . venind cu ajutor turcesc. acesta fiind “leacul de frica" promis doamnei Ruxanda. Motoc isi schimba optiunea. considerat vinovat de toate relele indurate. care are motoul “Capul lui Motoc vrem. Intelegand intentiile vornicului. Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida.Cel de-al patrulea capitol incepe cu motto-ul: "De ma voi scula. urmata de episodul uciderii lui Motoc de catre multime.

El este construit din contraste si are o psihologie complexa. hotarat. personaje . care. vointa de putere. de tip romantic.chiar sotie de domn . las. se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. personajul este puternic individualizat si memorabil.concizie. . . sunt manipulate de domnitor.plate"'.sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie. il linguseste asemenea cainelui careiIn loc sa musce. personaj romantic. viclean. limbaj.Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. a pedepsirii lui Motoc.M. intre boieri si popor. Calinescu). Avand “capacitatea de a ne surprinde. . Crud. personaje individuale din nuvela.Conflictul social. construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete -cruzime. care ii calauzeste actiunile. comportament. Desi in Evul Mediu femeia .caracter tare.Echilibru. viclean.nu avea prea multe drepturi. Este las in f ata primejdiei. Lapusneanul este un personaj . in general. de alte personaje. prin contrast. linge mana care-l bate". Particularitati ale stilului: . tiran si crud.Forster). scena mortii domnitorului otravit). calitati si defecte puternice. relatii cu alte personaje. “construite in jurul unei singure idei sau calitati” (E. exceptional. iar la intoarcerea acestuia. autocaracterizarea) si indirect (prin fapte.Sobrietate. gesturi. . care pune in lumina. -Doamna Ruxanda este un personaj secundar. vestimentatie). dupa refuzul de renunta la tron. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros.rotund".. . Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile. Forta exceptionala a personajului dornita relatiile cu celelalte personaje. intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase). care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor. nici cand il otraveste. disimulat. intrigant. atitudine. Este caracterizat direct (de catre narator. spre deosebire de celelalte personaje individuate din nuvela. caracter slab .Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator. doamna Ruxanda infatiseaza in nuvela un caracter slab.. intr-un mod convingator". . . . abil politic.Conflictul secundar.Exista o oarecare aparenta regionala la particularitatile graiului moldovenesc . Nu urmareste decat propriile interese. Constructia personajelor: . De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie.Claritate.Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin modul de construire a personajului: subordonarea trasaturilor uneia principale. bun cunoscator al psihologiei umane. comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-1 determine pe domn sa nu-1 dea multimii. vointa personajului principal.un damnat" romantic (G.. inteligent. particularizeaza dorinfa de razbunare a domnitorului. fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea.

. specifice graiului muntean. fonetismele "literarizate" vizibile la neologisme.Apar fonetismele populare.-Folosirea unor particularitati vechi care sa creeze o culoare de epoca. ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful