ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Definitia speciei: -Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica

. -„Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. -Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Incadrarea textului: - Nuvela „Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. - Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala (Evul Mediu), tema, conflict; naratiune liniara, perscnaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (doamna Ruxandra este blanda, supusa influentabila, iar Lapusneanul este crud, tiran, razbunator), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica si a mesei domnesti, liniaritate psihologica in constructia personajelor (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literatitrii romane), gesturi si replici spectaculoase si memorabile. - Este o nuvela istorica (o specie literara cultivata de romantici) deoarece se inspira din trecutul istoric {Evul Mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

Tema romanului: - Istoria nationala (a doua domnie a voievodului moldovean Alexandru Lapusneanul). - Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusnea-nul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Titlul: - alcatuit dintr-un substantiv propriu, numele personajului principal care va intruchipa in aceasta nuvela tipul conducatorului tiran. Articularea numelui poate reprezenta un arhaism fonetic dar si o modalitate de individualizare/ unicizare a personajului.

i interventiile. carii intru lumina crepusculului se zareau razamali pe lungile lor lance. masa domneasca. doamna" si este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul.Cel de-al doilea capitol incepe cu motto-ul: "Ai sa dai sama. naratorul obiectiv limitandu-s. Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului. Fiecare motto are rol in conturarea portretelor individuale si colective sau este o concretizare a tehnicii anticiparii." Indici de timp si spatiu: . adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine . amenintare adresata doamnei Ruxanda. Structura romanului: -Nuvela este alcatuita din 4 capitole. cu motive romantice (cetatea pustie.fiecare parte are o compozitie echilibrata. Nicolae Manolescu) si confera culoarea locala: .i . detasat. nu valoare epica" (cf. ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei. ceremonia relatiilor cu domnitorul etc.In Moldova. Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului. si strigatul monoton a ostasilor de straja.Naratiunea si descrierea sunt reduse. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru).) .Naratorul este omniscient. dialogul si descrierea. legatura intre parti se face prin prezenta unor personaje si prin tehnica anticiparii. ce izbea regulat stancoasele ei coaste. stancile. . Pe de alta parte. . vestimentatia lui Lapusneanu in biserica. in sfarsit. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia. avand deci o relativa autonomie fata de intreg. si . . sobru. naratiunea se face la persoana a III-a iar perspectiva narativa este „dindarat”. putand fi considerata o naratiune de sine statatoare.Prezenta unor elemente de subiectivitate de tipul „desantata cuvantare” Modurile de expunere: . Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate. crepusculul): . fripturile cosmopolite. Dupa borsul polonez.timpul: secolul al XVI-lea (a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul) .Spatiul: Moldova cu indici concreti : Hotin. Cetatea de Scaun. apoi pilaful turcesc.. sure si goale. Tecuci. eu va vreu " Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul. obiectiv. pe vremea aceea. veneau mancari grecesti diferite cu verdeturi care pluteau in unt. . Panza mesii si servetelele erau filaliu tesute in casa. sotia domnitorulu.Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries.Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea (cea mai des intalnita). nu se introdusese inca moda mancarurilor alese.. . de realizarea scenica.Descrierile (vestimentatia si obiceiurile: portretul fizic al doamnei in capitolul al Il-lea.au valoare documentara..Perspectiva narativa: .Primul capitol incepe cu motto-ul: "Daca voi nu ma vreti.

Impunerea autoritafii centrale / domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit. este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri. motivandu-si actiunile ca fiind necesare pentru binele si linistea tarii. exterior. in ciuda rugamintilor disperate ale vornicului si astfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic. crimele savarsite. constituie expozitiunea nuvelei. . sunt Spancioc si Stroici. actiunea atinge punctul culminant In scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. ipocrit. Secvente relevante: -Prima parte. avand motoul Daca voi nu ma vrefi. Motoc isi schimba optiunea. Tehnici compozitionale: Conflicte: . voievodul se adreseaza tuturor si recunoaste cinic. veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor. Dupa slujba de la Mitropolie. Insa actele personajului .Principalul conflict prezinta lupta dintre domnitor si boieri.Naratiunea se desfasoara cronologic. El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si cere iertare multimii adunate.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. in secolul al XVI-lea. singurii care scapa. domnitorul ii arata deschis ce crede despre el. il sfatuieste pe domnitor _sa intre in tara doar cu oastea pamanteana. un factor de progres. ci-1 va folosi ca sa preia furia si blestemele norodului. . acesta fiind “leacul de frica" promis doamnei Ruxanda. Fir narativ/ Planuri narative: . caracteristice tiranului feudal. pentru a-1 inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei.. urmata de episodul uciderii lui Motoc de catre multime. Crutat initial. asigurandu-1 de ajutorul multora dintre boieri. de postelnicul Veverita. de spatarul Spancioc si de Stroici. pre multi am sa popesc si eu " spus de Alexandru Lapusneanul. Motoc este dat de domnitor pe mainile multimii dezlantuite.In partea a treia. considerat vinovat de toate relele indurate.Cel de-al treilea capitol incepe cu motto-ul: "Capul lui Motoc vrem " si sunt cuvmtele multimii de tarani.”. Este asadar un conflict politic ce vizeaza obtinerea puterii. ea cerand capul vornicului Motoc. Intelegand intentiile vornicului. fugind din tara. prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. dar ii fagaduieste ca nu il va ucide. Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida. Hotarat sa puna ordine in tara si sa-i pedepseasca pe boierii lacomi si tradatori.Cel de-al patrulea capitol incepe cu motto-ul: "De ma voi scula. venind cu ajutor turcesc. . Lapusneanu porunceste sa fie omorati patruzeci si sapte de boieri. caci poporul nu-1 iubeste. Aici.Principalul conflict. aflat pe patul de sufennta. In tot acest timp. invitandu-i apoi pe boieri la un ospat la curte. domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara de rele. dar mijloacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase.. de viata lor devenita insuportabila . de foamete. in care este prezentat momentul sosirii in tara a lui Alexandru Lapusneanu. Speriat de atitudinea intransigenta a lui Lapusneanu. El este intampinat de vornicul Motoc.. de saracie. o mare multime se adunase la palatul domnesc. eu va vreau. care are motoul “Capul lui Motoc vrem. ii cere iertare si. care-i cer insa acum fostului domnitor sa renunte la planul sau. amenintandu-i pe cei care l-au calugarit (si anume pe Ruxanda). care lesina vazand aceasta grozavie.

de alte personaje.rotund". fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea. las. .Conflictul secundar. . construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete -cruzime. vointa de putere. scena mortii domnitorului otravit). comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-1 determine pe domn sa nu-1 dea multimii. dupa refuzul de renunta la tron. limbaj. viclean. personaje individuale din nuvela. Calinescu). intre boieri si popor. Desi in Evul Mediu femeia .plate"'. inteligent. intr-un mod convingator". exceptional. Constructia personajelor: .nu avea prea multe drepturi.Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin modul de construire a personajului: subordonarea trasaturilor uneia principale. prin contrast. caracter slab . se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. -Doamna Ruxanda este un personaj secundar. Crud. in general. Lapusneanul este un personaj . intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase). calitati si defecte puternice.. .Sobrietate.concizie. “construite in jurul unei singure idei sau calitati” (E. disimulat. iar la intoarcerea acestuia. Nu urmareste decat propriile interese. gesturi. atitudine. de tip romantic.Exista o oarecare aparenta regionala la particularitatile graiului moldovenesc . autocaracterizarea) si indirect (prin fapte. hotarat.M.Claritate. personajul este puternic individualizat si memorabil. sunt manipulate de domnitor. viclean. Forta exceptionala a personajului dornita relatiile cu celelalte personaje. . Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. . relatii cu alte personaje. Este caracterizat direct (de catre narator. . El este construit din contraste si are o psihologie complexa. tiran si crud.Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator. a pedepsirii lui Motoc. il linguseste asemenea cainelui careiIn loc sa musce. personaj romantic.caracter tare. care ii calauzeste actiunile. personaje . particularizeaza dorinfa de razbunare a domnitorului. De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie. spre deosebire de celelalte personaje individuate din nuvela. Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile. . Particularitati ale stilului: . Avand “capacitatea de a ne surprinde. nici cand il otraveste.. vointa personajului principal. bun cunoscator al psihologiei umane.. abil politic.Echilibru. doamna Ruxanda infatiseaza in nuvela un caracter slab. comportament. intrigant. Este las in f ata primejdiei.sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie.Forster). linge mana care-l bate".chiar sotie de domn .Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei.Conflictul social. vestimentatie). .un damnat" romantic (G. care pune in lumina. care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor. care.

.-Folosirea unor particularitati vechi care sa creeze o culoare de epoca. specifice graiului muntean.Apar fonetismele populare. .. fonetismele "literarizate" vizibile la neologisme.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful