ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Definitia speciei: -Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica

. -„Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. -Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Incadrarea textului: - Nuvela „Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. - Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala (Evul Mediu), tema, conflict; naratiune liniara, perscnaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (doamna Ruxandra este blanda, supusa influentabila, iar Lapusneanul este crud, tiran, razbunator), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica si a mesei domnesti, liniaritate psihologica in constructia personajelor (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literatitrii romane), gesturi si replici spectaculoase si memorabile. - Este o nuvela istorica (o specie literara cultivata de romantici) deoarece se inspira din trecutul istoric {Evul Mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

Tema romanului: - Istoria nationala (a doua domnie a voievodului moldovean Alexandru Lapusneanul). - Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusnea-nul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Titlul: - alcatuit dintr-un substantiv propriu, numele personajului principal care va intruchipa in aceasta nuvela tipul conducatorului tiran. Articularea numelui poate reprezenta un arhaism fonetic dar si o modalitate de individualizare/ unicizare a personajului.

apoi pilaful turcesc. pe vremea aceea. naratiunea se face la persoana a III-a iar perspectiva narativa este „dindarat”. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru). Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului.Primul capitol incepe cu motto-ul: "Daca voi nu ma vreti. Structura romanului: -Nuvela este alcatuita din 4 capitole.In Moldova. . Tecuci. Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate.au valoare documentara. Dupa borsul polonez.Spatiul: Moldova cu indici concreti : Hotin. nu valoare epica" (cf.. .fiecare parte are o compozitie echilibrata. eu va vreu " Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul. . dialogul si descrierea..i interventiile.. Nicolae Manolescu) si confera culoarea locala: . Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului.Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries.timpul: secolul al XVI-lea (a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul) . sure si goale.Descrierile (vestimentatia si obiceiurile: portretul fizic al doamnei in capitolul al Il-lea. sotia domnitorulu. de realizarea scenica. legatura intre parti se face prin prezenta unor personaje si prin tehnica anticiparii. detasat.Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea (cea mai des intalnita). Pe de alta parte. Fiecare motto are rol in conturarea portretelor individuale si colective sau este o concretizare a tehnicii anticiparii.Prezenta unor elemente de subiectivitate de tipul „desantata cuvantare” Modurile de expunere: .Cel de-al doilea capitol incepe cu motto-ul: "Ai sa dai sama. si . naratorul obiectiv limitandu-s. Cetatea de Scaun. stancile." Indici de timp si spatiu: .Naratorul este omniscient.i . fripturile cosmopolite. crepusculul): . putand fi considerata o naratiune de sine statatoare. vestimentatia lui Lapusneanu in biserica. in sfarsit. . si strigatul monoton a ostasilor de straja. obiectiv. veneau mancari grecesti diferite cu verdeturi care pluteau in unt. carii intru lumina crepusculului se zareau razamali pe lungile lor lance.) . Panza mesii si servetelele erau filaliu tesute in casa. ceremonia relatiilor cu domnitorul etc. doamna" si este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul. amenintare adresata doamnei Ruxanda. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia. nu se introdusese inca moda mancarurilor alese. sobru. masa domneasca. . cu motive romantice (cetatea pustie.Naratiunea si descrierea sunt reduse. avand deci o relativa autonomie fata de intreg. ce izbea regulat stancoasele ei coaste.Perspectiva narativa: . ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei. adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine .

Crutat initial. de foamete. voievodul se adreseaza tuturor si recunoaste cinic. Secvente relevante: -Prima parte. este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri. motivandu-si actiunile ca fiind necesare pentru binele si linistea tarii. Hotarat sa puna ordine in tara si sa-i pedepseasca pe boierii lacomi si tradatori. pre multi am sa popesc si eu " spus de Alexandru Lapusneanul.. asigurandu-1 de ajutorul multora dintre boieri. in secolul al XVI-lea. actiunea atinge punctul culminant In scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. Motoc este dat de domnitor pe mainile multimii dezlantuite. Speriat de atitudinea intransigenta a lui Lapusneanu. Tehnici compozitionale: Conflicte: ..Cel de-al patrulea capitol incepe cu motto-ul: "De ma voi scula. care-i cer insa acum fostului domnitor sa renunte la planul sau. .Cel de-al treilea capitol incepe cu motto-ul: "Capul lui Motoc vrem " si sunt cuvmtele multimii de tarani. crimele savarsite. El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si cere iertare multimii adunate. dar ii fagaduieste ca nu il va ucide. urmata de episodul uciderii lui Motoc de catre multime. Intelegand intentiile vornicului. caci poporul nu-1 iubeste. invitandu-i apoi pe boieri la un ospat la curte. il sfatuieste pe domnitor _sa intre in tara doar cu oastea pamanteana.Naratiunea se desfasoara cronologic. acesta fiind “leacul de frica" promis doamnei Ruxanda. ii cere iertare si. Fir narativ/ Planuri narative: . domnitorul ii arata deschis ce crede despre el. eu va vreau. prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. de spatarul Spancioc si de Stroici. de postelnicul Veverita. Lapusneanu porunceste sa fie omorati patruzeci si sapte de boieri. ipocrit. care lesina vazand aceasta grozavie. caracteristice tiranului feudal. amenintandu-i pe cei care l-au calugarit (si anume pe Ruxanda).Principalul conflict prezinta lupta dintre domnitor si boieri. ea cerand capul vornicului Motoc. .. veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor.Principalul conflict. Impunerea autoritafii centrale / domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit. avand motoul Daca voi nu ma vrefi. in care este prezentat momentul sosirii in tara a lui Alexandru Lapusneanu. domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara de rele. in ciuda rugamintilor disperate ale vornicului si astfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic. In tot acest timp. dar mijloacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase.”. Motoc isi schimba optiunea. o mare multime se adunase la palatul domnesc. pentru a-1 inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei. El este intampinat de vornicul Motoc. constituie expozitiunea nuvelei.In partea a treia. exterior. fugind din tara. venind cu ajutor turcesc. ci-1 va folosi ca sa preia furia si blestemele norodului. sunt Spancioc si Stroici. Aici. Insa actele personajului . Este asadar un conflict politic ce vizeaza obtinerea puterii. Dupa slujba de la Mitropolie.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. de saracie. Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida. singurii care scapa. . un factor de progres. care are motoul “Capul lui Motoc vrem. de viata lor devenita insuportabila . aflat pe patul de sufennta. considerat vinovat de toate relele indurate.

. gesturi. tiran si crud. care. fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea.Claritate. caracter slab .nu avea prea multe drepturi. doamna Ruxanda infatiseaza in nuvela un caracter slab. comportament. De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie. .plate"'. comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-1 determine pe domn sa nu-1 dea multimii.concizie. viclean. se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. a pedepsirii lui Motoc.Sobrietate. -Doamna Ruxanda este un personaj secundar. prin contrast. . personaj romantic.Echilibru.. intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase). Constructia personajelor: . linge mana care-l bate". il linguseste asemenea cainelui careiIn loc sa musce. particularizeaza dorinfa de razbunare a domnitorului. Este las in f ata primejdiei.. .caracter tare. sunt manipulate de domnitor.Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin modul de construire a personajului: subordonarea trasaturilor uneia principale. scena mortii domnitorului otravit). Nu urmareste decat propriile interese.Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator. . Avand “capacitatea de a ne surprinde.Conflictul secundar. in general. construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete -cruzime. personaje individuale din nuvela. Lapusneanul este un personaj . atitudine. . abil politic. intre boieri si popor.chiar sotie de domn . El este construit din contraste si are o psihologie complexa.rotund". inteligent. hotarat. de alte personaje. care ii calauzeste actiunile. Este caracterizat direct (de catre narator. Calinescu). Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. Particularitati ale stilului: . autocaracterizarea) si indirect (prin fapte. viclean.. nici cand il otraveste. personajul este puternic individualizat si memorabil. intrigant. vointa personajului principal. spre deosebire de celelalte personaje individuate din nuvela. care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor. Crud. disimulat. Desi in Evul Mediu femeia . Forta exceptionala a personajului dornita relatiile cu celelalte personaje. personaje .sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie.Exista o oarecare aparenta regionala la particularitatile graiului moldovenesc . de tip romantic. dupa refuzul de renunta la tron. relatii cu alte personaje. . intr-un mod convingator".Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei.M. calitati si defecte puternice. las.Conflictul social. . iar la intoarcerea acestuia. limbaj. “construite in jurul unei singure idei sau calitati” (E. bun cunoscator al psihologiei umane. Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile. vestimentatie). exceptional.un damnat" romantic (G. vointa de putere.Forster). care pune in lumina.

fonetismele "literarizate" vizibile la neologisme. . specifice graiului muntean..Apar fonetismele populare. .-Folosirea unor particularitati vechi care sa creeze o culoare de epoca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful