ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi Definitia speciei: -Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela romantica de inspiratie istorica

. -„Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. -Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Incadrarea textului: - Nuvela „Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. - Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala (Evul Mediu), tema, conflict; naratiune liniara, perscnaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza (doamna Ruxandra este blanda, supusa influentabila, iar Lapusneanul este crud, tiran, razbunator), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor: descrierea vestimentatiei lui Lapusneanu in biserica si a mesei domnesti, liniaritate psihologica in constructia personajelor (Nicolae Manolescu, Istoria critica a literatitrii romane), gesturi si replici spectaculoase si memorabile. - Este o nuvela istorica (o specie literara cultivata de romantici) deoarece se inspira din trecutul istoric {Evul Mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).

Tema romanului: - Istoria nationala (a doua domnie a voievodului moldovean Alexandru Lapusneanul). - Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusnea-nul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Titlul: - alcatuit dintr-un substantiv propriu, numele personajului principal care va intruchipa in aceasta nuvela tipul conducatorului tiran. Articularea numelui poate reprezenta un arhaism fonetic dar si o modalitate de individualizare/ unicizare a personajului.

Cel mai mare ospat se cuprindea in cateva feluri de bucate. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia. detasat. sotia domnitorulu. naratorul obiectiv limitandu-s.In Moldova." Indici de timp si spatiu: . masa domneasca. sobru. apoi pilaful turcesc. amenintare adresata doamnei Ruxanda.Cel de-al doilea capitol incepe cu motto-ul: "Ai sa dai sama. legatura intre parti se face prin prezenta unor personaje si prin tehnica anticiparii. crepusculul): . veneau mancari grecesti diferite cu verdeturi care pluteau in unt. Dupa borsul polonez. doamna" si este replica vaduvei unui boier ucis de Lapusneanul. de realizarea scenica.Modurile de expunere intalnite sunt naratiunea (cea mai des intalnita). stancile. .Prezenta unor elemente de subiectivitate de tipul „desantata cuvantare” Modurile de expunere: .Naratorul este omniscient.) . sure si goale. eu va vreu " Cuvintele apartin lui Alexandru Lapusneanul..au valoare documentara. ce izbea regulat stancoasele ei coaste. pe vremea aceea. avand deci o relativa autonomie fata de intreg. Pe de alta parte.. Panza mesii si servetelele erau filaliu tesute in casa.Perspectiva narativa: . ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei. . adresat lui de catre boierii veniti sa-l intampine . si strigatul monoton a ostasilor de straja. Cetatea de Scaun.. dialogul si descrierea.i . obiectiv.Naratiunea si descrierea sunt reduse. Tecuci.Spatiul: Moldova cu indici concreti : Hotin. putand fi considerata o naratiune de sine statatoare. ceremonia relatiilor cu domnitorul etc. . carii intru lumina crepusculului se zareau razamali pe lungile lor lance. nu se introdusese inca moda mancarurilor alese. fripturile cosmopolite. Nicolae Manolescu) si confera culoarea locala: . vestimentatia lui Lapusneanu in biserica.i interventiile.Descrierile (vestimentatia si obiceiurile: portretul fizic al doamnei in capitolul al Il-lea. Structura romanului: -Nuvela este alcatuita din 4 capitole. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului (asemenea actelor dintr-o piesa de teatru). nu valoare epica" (cf. . Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului. in sfarsit. cu motive romantice (cetatea pustie. Functia simbolica a descrierii este realizata prin descrierea cetatii Hotinului.Cetatea era muta si pustie ca un mormant de uries.timpul: secolul al XVI-lea (a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul) . .fiecare parte are o compozitie echilibrata. naratiunea se face la persoana a III-a iar perspectiva narativa este „dindarat”.Primul capitol incepe cu motto-ul: "Daca voi nu ma vreti. Fiecare motto are rol in conturarea portretelor individuale si colective sau este o concretizare a tehnicii anticiparii. si .

domnitorul ii arata deschis ce crede despre el. care lesina vazand aceasta grozavie. actiunea atinge punctul culminant In scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. acesta fiind “leacul de frica" promis doamnei Ruxanda. urmata de episodul uciderii lui Motoc de catre multime. Motoc isi schimba optiunea. . Motoc este dat de domnitor pe mainile multimii dezlantuite. ii cere iertare si. aflat pe patul de sufennta. in ciuda rugamintilor disperate ale vornicului si astfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic.Cel de-al patrulea capitol incepe cu motto-ul: "De ma voi scula. Intelegand intentiile vornicului. dar ii fagaduieste ca nu il va ucide.Naratiunea se desfasoara cronologic. voievodul se adreseaza tuturor si recunoaste cinic. Speriat de atitudinea intransigenta a lui Lapusneanu. caci poporul nu-1 iubeste. de viata lor devenita insuportabila . sunt Spancioc si Stroici. ea cerand capul vornicului Motoc. constituie expozitiunea nuvelei. exterior. Fir narativ/ Planuri narative: . de saracie. Hotarat sa puna ordine in tara si sa-i pedepseasca pe boierii lacomi si tradatori. este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri. Aici. Secvente relevante: -Prima parte.Principalul conflict prezinta lupta dintre domnitor si boieri. prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. . pentru a-1 inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei.. pre multi am sa popesc si eu " spus de Alexandru Lapusneanul. de postelnicul Veverita. de spatarul Spancioc si de Stroici. o mare multime se adunase la palatul domnesc.. care-i cer insa acum fostului domnitor sa renunte la planul sau. un factor de progres. In tot acest timp.In partea a treia. dar mijloacele alese de Lapusneanul sunt sangeroase.Cel de-al treilea capitol incepe cu motto-ul: "Capul lui Motoc vrem " si sunt cuvmtele multimii de tarani. . Este asadar un conflict politic ce vizeaza obtinerea puterii. care are motoul “Capul lui Motoc vrem. Dupa slujba de la Mitropolie. in secolul al XVI-lea. in care este prezentat momentul sosirii in tara a lui Alexandru Lapusneanu. fugind din tara.Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. amenintandu-i pe cei care l-au calugarit (si anume pe Ruxanda).Principalul conflict. caracteristice tiranului feudal. invitandu-i apoi pe boieri la un ospat la curte. Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida. venind cu ajutor turcesc. domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara de rele. Insa actele personajului . asigurandu-1 de ajutorul multora dintre boieri. ci-1 va folosi ca sa preia furia si blestemele norodului. Lapusneanu porunceste sa fie omorati patruzeci si sapte de boieri.. Impunerea autoritafii centrale / domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit. crimele savarsite. Crutat initial. veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor. de foamete. singurii care scapa. El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si cere iertare multimii adunate. Tehnici compozitionale: Conflicte: . El este intampinat de vornicul Motoc. considerat vinovat de toate relele indurate. il sfatuieste pe domnitor _sa intre in tara doar cu oastea pamanteana. ipocrit. eu va vreau. motivandu-si actiunile ca fiind necesare pentru binele si linistea tarii. avand motoul Daca voi nu ma vrefi.”.

Calinescu). personajul este puternic individualizat si memorabil. intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase). caracter slab . Forta exceptionala a personajului dornita relatiile cu celelalte personaje. bun cunoscator al psihologiei umane. iar la intoarcerea acestuia. Este las in f ata primejdiei. calitati si defecte puternice. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. disimulat. vointa personajului principal. scena mortii domnitorului otravit). limbaj. . inteligent. de tip romantic.un damnat" romantic (G. Lapusneanul este un personaj . sunt manipulate de domnitor. gesturi. in general. .. atitudine.Exista o oarecare aparenta regionala la particularitatile graiului moldovenesc . spre deosebire de celelalte personaje individuate din nuvela. se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. comportament. personaje .Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. intr-un mod convingator".M. Nu urmareste decat propriile interese. De aceea il tradase pe Lapusneanul in prima domnie. construit in antiteza cu Lapusneanul: blandete -cruzime.Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator.caracter tare. il linguseste asemenea cainelui careiIn loc sa musce. .sunt motivate psihologic: cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor in prima sa domnie. vestimentatie). tiran si crud. vointa de putere. prin contrast. . doamna Ruxanda infatiseaza in nuvela un caracter slab. El este construit din contraste si are o psihologie complexa. nici cand il otraveste.Claritate.. a pedepsirii lui Motoc. Crud. Desi in Evul Mediu femeia . abil politic. care ii calauzeste actiunile. fiind anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al III-lea. linge mana care-l bate".Conflictul secundar. personaj romantic. comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-1 determine pe domn sa nu-1 dea multimii.rotund". “construite in jurul unei singure idei sau calitati” (E. particularizeaza dorinfa de razbunare a domnitorului. exceptional. relatii cu alte personaje. care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor. -Doamna Ruxanda este un personaj secundar. viclean. Constructia personajelor: .chiar sotie de domn . Particularitati ale stilului: .Sobrietate. autocaracterizarea) si indirect (prin fapte. Este caracterizat direct (de catre narator. Ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile.. dupa refuzul de renunta la tron.nu avea prea multe drepturi. intrigant. care. de alte personaje.Forster). . intre boieri si popor.Conflictul social.Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin modul de construire a personajului: subordonarea trasaturilor uneia principale. care pune in lumina. Avand “capacitatea de a ne surprinde. hotarat. . viclean. . las.Echilibru.plate"'. .concizie. personaje individuale din nuvela.

.-Folosirea unor particularitati vechi care sa creeze o culoare de epoca.Apar fonetismele populare.. fonetismele "literarizate" vizibile la neologisme. . specifice graiului muntean.