Sunteți pe pagina 1din 5

MODALITATI DE PREZENTARE SI DEPUNERE A MATERIALELOR DE AMPRENTA PE CAMPUL PROTETIC SI/SAUIN PORTAMPRENTE

Odata cu diversificarea materialelor elastice de amprentare, au aparut sisteme noi de prezentare, omogenizare si depunere a acestora pe campul protetic si/sau in linguri, cu intentia producatorilor de a creste exactitatea dozarii componentelor (baza si acceleratori) si de a usura munca echipei. Daca pana nu demult practicienii obtineau materialul de amprenta amestecand pe un bloc de hartie sau placa, doua paste (baza si accelerator) sau o pasta si un lichid, la ora actuala exista si se extind numeroase alte vari 444h77e ante de dozare, omogenizare si depunere. 1. Dozarea si omogenizarea componentelor m boluri de cauciuc si/sau pe blocuri de hartie, depunerea materialului de amprenta rezultat putandu-se efectua: a) direct, intr-o portamprenta, de exemplu alginatele (utilizate pentru amprentari preliminare sau a arcadelor antagoniste) si b) prin intermediul unei seringi (de obicei materialele cu vascozitate redusa -Light bodied), a caror continut se exprima m santurile gingivale si pe preparatii. Seringile de injectare a materialelor de amprenta prezinta (in loc de ace) conuri (canule) din mase plastice, detasabile, de obicei de unica folosinta. Acestea se pot incarca cu materialul de amprenta fie prin aspirarea lui, fie prin depunerea materialului cu ajutorul spatulei sau a unui con de hartie. In ultimii ani, dupa lansarea pistoalelor, seringile mai pot fi umplute si cu ajutoml acestora, anterograd, inainte de adaptarea conului (varfului). 2. Dozarea componentelor m cartuse unite si omogenizarea lor in pistoale pentru amprentare (. 10.). Pistoalele de amprentare sunt dispozitive mecanice complexe care se livreaza de catre firme specializate (. 10.). 3. Predozarea industriala si omogenizarea mecanica. De mai multi ani o serie de materiale de amprenta (cu precadere hidrocoloizii si polieterii) se pot omogeniza si in capsule fixate in suporturi adecvate ale unor vibromalaxoare (alginatele) sau se pot prepara m vacuum malaxoare. Aceasta ultima varianta permite obtinerea unui material omogen si fara incluziuni de aer. Mai recent si polieterii (Impregum, Permadyne, Penta H, Penta L etc.) beneficiaza de o malaxare (mixare) automata (Pentamix Mixing, Unit - ESPE America). Acest dispozitiv permite obtinerea unui material de amprenta omogen in cateva secunde, material care poate fi incarcat ulterior fie in seringa, fie in lingura (. 11.) Prototipul acestui aparat, aparut in mai 1993 a fost testat de un colectiv de autori condusi de catre Pospiech P, din departamentul de Protetica Dentara al profesorului Gernet W. (Munchen). Pentamix are un dispozitiv m care se amplaseaza cele doua cartuse (cartridge system) cu baza (mare) si catalizator (mic). Aparatul prezinta un orificiu prevazut cu un stut prin care, la actionarea butonului de comanda, cele doua componente dozate si amestecate sunt incarcate m portamprente sau seringi. Pentamix omogenizeaza si dozeaza trei categorii de polieteri: cu viscozitate crescuta (heavy body), cu viscozitate medie (regular) si cu viscozitate redusa (light body) si reduce pierderile de pana la 20% (. 11.). Aparatul poate umple o lingura Rim Lock nr. 13 in aproximativ 60 secunde. Din cele relatate in acest modul se poate observa ca in domeniul prezentarii si omogenizarii materialului de amprenta au aparut o serie de noutati care faciliteaza munca practicianului si

ridica standardele de calitate acestor materiale. Unul din telurile cele mai importante ale tehnicilor actuale de amprentare este prevenirea aparitiei incluziunilor de aer, care se poate combate eficient la unele materiale de amprenta prin vibro-spatulare in vid. In general, luarea unei amprente presupune pe langa o dotare minima pentru fiecare procedeu si existenta unui ajutor care sa cunoasca produsele si ale carui gesturi sa fie sincronizate cu cele ale medicului.

. 10. in cazul utilizarii unui sistem - pistol de amprentare, se vor executa urmatoarele manevre: degetul mare al mainii care sustine pistolul actioneaza dispozitivul de blocare al pistoanelor, in timp ce acestea sunt tractionate spre posterior (pana la capat) cu cealalta mana (a); apoi se ridica dispozitivul de retentie al cartuselor cu material de amprenta (cartridge system) (b); cartusele cu siliconi sunt inserate in lagarele pistolului de amprentare (c) dupa care se asigura (inchide) disozitivul de retentie (d); se indeparteaza capacul cartuselor (e) si se exprima o cantitate mica de material de amprenta pe o placuta de hartie (f); scopul ultimei manevre este acela de a asigura operatorul ca ambele cartuse sunt functionale, iar baza nu a ajuns accidental, pana in acel moment in contact cu catalizatorul pentru a face priza; in locul capacului se insera printr-o rotatie de 90 un cilindru de malaxare (g); cu ajutorul acestuia, materialul de amprenta malaxat este depus in seringa de amprentare (h) respectiv in portamprenta (i); in final se inlocuieste cilindrul de malaxare cu capacul si se deblocheaza sistemul de retentie al cartuselor (j); acestea dezinserandu-se din lagarele pistolului de amprentare.

11. Aparatul Pentamix(ESPE Amarica) Tehnica amprentarii functionale (finale)

Amprentarea finala propriuzisa urmeaza fazei de verificare si adaptare a portamprentei individuale. Ne referim aici la o adaptare impecabila a portamprentei sub aspectul lungimii, grosimii si inchiderii marginale interne. Daca aceste conditii sunt realizate, materialul de amprenta are rolul doar de a finisa adaptarea lingurii individuale. Sub aspect practic vom parcurge urmatorii timpi: Inainte de amprentare se realizeaza orificiile in portamprenta 828d31i pentru despovararea: - suturii mediane, - a torusului (daca exista), - muchiei crestei, - papilei retroincisive, - exostozelor, - zonelor cu mucoasa balanta. Se aplica apoi pe toata suprafata mucosala a portamprentei un strat subtire si uniform (1,5-2 mm) de material de amprenta. Se imbraca marginile lingurii, aplicand o cantitate mai mare in zonele unde se spera o ingrosare a marginilor amprentei: spatiul retrozigomatic (punga lui Eisenring), punga lui Fish si zona linguala centrala. Amprenta trebuie astfel modelata incat toate partile mobile de la periferie sa tinda sa se sprijine pe ea si sa contribuie astfel la mentinerea si stabilitatea protezei. Alte zone deosebit de importante in asigurarea mentinerii si stabilitatii protezelor prin succiune externa si tonicitate musculara sunt punga lui Eisenring si punga lui Fish. Volumul si forma acestor pungi sunt controlate in fiecare moment pe cale reflexa sau proprioceptiva. Orice extensie a amprentei realizata prin modelaj functional va permite pacientului sa-si mentina proteza aplicata ferm pe suprafata de sprijin. Fibrele musculare nu vor interfera cu conturul protezei. Dimpotriva, contractia musculara va favoriza 'fenomenul de prindere' si de reasezare a protezei pe campul protetic. Modelajul functional al amprentei cu ajutorul miscarilor Herbst se va repeta de 2-3 ori, dupa care pacientul va ramane relaxat, asteptand priza materialului. Odata realizata priza, consideram ca faza de amprentare finala e terminata. Verificarea (controlul) amprentei Se incepe cu verificarea rezultatelor primei etape a amprentarii. Zona de sprijin trebuie sa fie fidel amprentata, lingura corect centrata, materialul de amprenta sa fie in strat subtire si uniform, sa nu existe zone descoperite ale lingurii (presiune prea mare), materialul de amprenta sa fie aderent la portamprenta, marginea interna a amprentei sa coincida cu mucoasa pasiv mobila. Daca materialul de amprenta de la nivelul zonei de sprijin este gros, insemneaza ca lingura nu s-a centrat corect iar marginea interna a amprentei nu a ajuns la nivelul mucoasei pasiv mobile. Aceasta greseala va avea drept consecinta perturbarea succiunii interne. Se va repeta amprenta cu alegerea unui material de amprenta mai fluid. Se vor verifica orificiile create la nivelul lingurii pentru posibilitatea refluarii materialului. Daca materialul a fost corespunzator se va modifica presiunea care trebuie exercitata in timpul centrarii lingurii si care de data aceasta va trebui sa fie de intensitate mai mare. Nu se accepta amprente centrate incorect, amprente cu un strat gros de material de amprenta, amprente efectuate sub presiune excesiva (zone de lingura descoperite), amprente care nu reproduc fidel zona de sprijin sau amprente desprinse de pe lingura. Se verifica apoi rezultatele etapei a doua a amprentarii, respectiv lungimea si modelajul marginilor. Se examineaza modul in care a fost modelat materialul de amprenta la nivelul marginilor. Se pot pune in evidenta zone de supraextensie neacoperite de material si care trebuie reduse, insertii insuficient eliberate, portiuni prea scurte care trebuie alungite, bule de aer care intrerup

continuitatea, margini prea subtiri, margini prea groase. In functie de gravitatea deficientelor se pot face retusari sau se reia amprentarea dupa ce in prealabil s-au facut corecturile necesare. Confectionarea modelului functional Modelul functional reprezinta copia pozitiva, foarte precisa a campului protetic edentat total, redand cu exactitate zone de sprijin si cea de mentinere. Pe el se vor realiza toate fazele tehnice pana la finalizarea protezei. Este primul moment cheie ce revine tehnicianului in reusita protezarii totale. Materiale necesare: ghipsul dur de tip moldano; vacuummalaxorul sau bolul de cauciuc; masuta vibratorie; soclatorul. Turnarea ghipsului moldano se face prin vibrare continua, pe masuta vibratoare sau prin lovirea mesei de lucru cu mana ce sustine amprenta. Ghipsul moldana se toarna in cantitati mici, aplicate succesiv in zona cea mai inalta a amprentei (bolta palatina) sau la capete (tuberculii piriformi). Dupa acoperirea intregii suprafete a amprentei cu ghips dur, se asteapta inceperea prizei cand sunt creeate retentii sub forma unor proeminente din moldano sau a unor santuri. Numai dupa priza completa a ghipsului moldano (30-45 min) se realizeaza soclul modelului din ghips obisnuit, turnat fie in cofraj, fie sub forma unei gramajoare peste care se aseaza amprenta functionala. Daca nu se asteapta priza completa a ghipsului moladano, duritatea lui de suprafata va fi slaba, iar la presarea tiparului dupa indesarea acrilatului, stratul superficial de ghips moldano se infunda.. Va rezulta o proteza cu plusuri pe suprafata mucozala, sau aceasta suprafata va fi neconforma dimensional cu campul protetic. Demularea amprentei se face la 60 minute de la turnarea soclului, prin incalzire pentru plastifierea placii de baza. Soclul modelului functional este fasonat intr-o forma asemanatoare campului protetic. Sabloanele de ocluzie reproduc cu aproximatie baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarei proteze. Cu ajutorul lor medicul determina raporturile intermaxilare si stabileste date referitoare la alegerea si pozitionarea dintilor artificiali. Elementele componente: baza sablonului si bordurile de ocluzie. Pentru baza sablonului am refolosit materialul din lingura individuala si am procedat astfel: am sectionat manerul si butonii laterali de presiune; am plastifiat placa de baza si am adaptat-o pe modelul functional umezit avand grija la urmatoarele aspecte: baza sa acopere in intregime campul protetic, sa aibe o grosime uniforma, sa fie stabila pe campul protetic (sa nu basculeze la presiuni alternative exercitate cu degetele pe creste), sa se poata indeparta si repune cu usurinta pe campul protetic. Marginile bazei se rotunjesc si se netezesccu o pila sau o freza de acrilat. Bordurile de ocluzie au forma si dimensiunile viitoarelor arcade dentare artificiale si sunt plasate pe locul acestora. Sunt confectionate din ceara, avand urmatoarele dimensiuni: in regiunea frontala 10 mm inaltime si 4 mm latime; in regiunea laterala 5 mm inaltime si 6-8 mm latime la nivelul molarului de 12 ani; (latimea bordurii in zona laterala trebuie sa fie egala cu latimea crestei). Suprafatei vestibulare a bordurii de ocluzie i se da o forma a, neteda. La revenirea din cabinet, sabloanele de ocluzie se prezinta astfel: pozitia modelelor prin intermediul sabloanelor de ocluzie corespunde pozitiei de relati centrica; bordurile de ocluzie se intalnesc prin suprafetele lor libere prelucrate pentru a reprezenta ul de orientare ocluzala. Distanta verticala intre modele mentinuta de sabloane este distanta dintre mandibula si maxilar si reprezinta dimensiunea verticala de ocluzie; Curbura vestibulara a bordurii superioare reprezinta locul unde se vor plasa fetele vestibulare ale dintilor frontali superiori. Reperele trasate pe sabloane:

linia mediana, de o parte si de alta a ei se vor monta fetele meziale ale incisivilor centrali superiori; linia caninilor, locul unde se va afla cuspidul caninilor; linia surasului, aici se va plasa coletul dintilor frontali superiori; Latimea dintilor frontali va fi cuprinsa intre liniile caninilor, iar inaltimea intre ul de orientare ocluzala si linia surasului.