GESTIUNEA MUNCII PRIN CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA, CLAUZELE GENERALE SI SPECIALE ALE ACESTUIA

1. CLAUZELE SPECIALE SAU SPECIFICE ALE CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA SI OPTIUNEA AGENTILOR ECONOMICI IN ABORDAREA LOR. Contractul individual de munca prin continutul sau este alcatuit din clauzele generale care prin efectul lor asigura atat pentru angajat cat si pentru angajator drepturile si obligatiile partilor si pentru care dupa o informare prealabila a angajatului privind continutul CIM, partile semneaza. Clauzele speciale sunt conditionate insa de specificul activitatii fiecarui agent economic si sunt la latitudinea angajatorului in a le mentiona ca anexe la CIM. Acestea sunt: a) mobilitatea locului de munca b) formarea profesionala c) confidentialitatea angajatului fata de activitatea angajatorului d) neconcurenta angajatorului de catre angajatul plecat din societate e) alte clauze specifice. a) Cauza de mobilitate - este mentionata de angajator inca din informarea prealabila a viitorului angajat; - este conditionata de specificul activitatii angajatului mentionata ca sarcini curente in fisa postului; - este o modificare unilaterala a CIM dispusa de angajator; - asigura drepturi suplimentare banesti sau in natura. b) Clauza de formare profesionala - este benefica angajatului si obligatoriu pentru angajator; - este asigurata de angajator la initiativa sa sau la solicitatea angajatului; - obliga angajatorul la asigurarea conditiilor de participare a angajatului la formarea lui profesionala in intervale de 2 sau 3 ani functie de numarul de angajati din societate (pana in 20 de angajati la 3 ani si peste 20 de angajati la 2 ani); - permite angajatorului la intocmirea unor contracte de scolarizare pe termene de minim 3 ani, functie de durata scolarizarii (cel putin 60 zile calendaristice ca durata de curs); - asigura evaluarea corecta profesionala a angajatului in cazul negocierilor salariale sau a promovarilor; - asigura completarea pregatirii profesionale precum si a studiilor angajatului; - asigura drepturi de concediu suplimentar in cazul in care angajatul nu a beneficiat in anul de studiu sau de pregatire de concediu fara plata (10 zile lucratoare de concediu de odihna in anul urmator sau in cursul anului); - obliga pe angajator la intocmirea unui plan de scolarizare anual pentru formarea profesionala, care se intocmeste pe structuri de personal cu sau fara participare in programul de lucru al societatii si care devine anexa atat la constituirea bugetului de venituri anual de venituri si cheltuieli al agentului economic cat si ca anexa la contractul colectiv de munca aplicabil in societate. c) Clauza de confidentialitate - este obligatorie pentru angajatii nominalizati de catre angajator inca de la semnarea CIM sau pe parcursul executarii acestuia, fuctie de sarcinile prevazute in fisa postului pentru angajatul in cauza; - este semnata de parti si poate asigura un spor procentual de confidentialitate ca adaos salarial mentionat in statul de functiuni si in statul de plata sau inclus in salariul de baza in momentul negocierii acestuia; - costituie un motiv de desfacere a CIM si la daune-interese in caz de nerespectare a clauzei de catre angajat. d) Clauza de neconcurnta - se poate constitui la incheierea CIM dupa perioada de proba, daca a fost cazul sau pe parcursul executarii CIM; - isi produce efectul dupa incetarea CIM;

- angajatul se obliga ca dupa incetarea CIM sa NU presteze, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o platesca pe o peroada de maximum 2 ani de la data incetarii CIM, daca incetarea s-a produs din initiativa angajatului; - indemnizatia de neconcurenta NU se acorda daca incetarea s-a produs in situatiile urmatoare: 1. pensionarea angajatului 2. admiterea cererii de reintegrare a altui salariat pe acelasi post 3. condamnarea penala 4. retragerea exercitarii profesiei salariatului - indemnizatia lunara este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii CIM sau oricate sub 6 luni functie de durata CIM; - idemnizatia lunara de neconcurenta datorata salariatului NU de natura salariala si reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator fiind deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara potrivit Codului Fiscal; - clauza de neconcurenta NU poate interzice in mod absolut exercitarea profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine, care instanta competenta la sesizarea salariatului poate diminua efectele clauzei; - in caz de nerespectare a clauzei, salariatul va restitui indemnizatia calculata, de care a beneficiat si dupa caz daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. e) alte clauze specifice Modificarea legii nr. 53/2003- Codul Muncii prin O.U.G nr. 55/30.06.2006 prevede ca intre parti pot si negociate si cuprinse in CIM ca anexe si alte clauze specifice. Astfel: - pentru agentii economici cu capital integral strain, daca la negocierea salariului de incadrare, valoarea acestuia se face in valuta (euro sau dolari, etc), paritatea lor in RON poate fi facuta lunar sau trimestrial fie la data platii salariului, fie la cursul B.N.R din ultima zi a lunii. Aceasta notificare semnata de parti poate fi o clauza specifica ca anexa a CIM, prin actualizarea lunara sau trimestriala a salariului brut de incadrare in functie de cursul RON-EURO sau alta valuta. 2. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA- MODUL DE INTOCMIRE SI DE RESPECTARE A CLAUZELOR GENERALE - CIM ca raporturi de prestari servicii sau de munca intre o persoana fizica numita salariat si o persoana fizica sau juridica numita angajator se aplica: 1. cetatenilor romani care presteaza munca in Romania 2. cetatenilor romani care presteaza munca in strainatate 3.cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu CIM care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei 4. persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu CIM pe teritoriul Romaniei 5. ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca 6. angajatorilor personae fizice sau juridice 7. organizatiilor sindicale si partonale - CIM functioneaza pe baza principiilor fundamerntale ale Codului Muncii: 1. libertatea muncii este garantata prin Constitutie, iar dreptul la munca NU poate fi ingradit. 2. orice persoana este libera la alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitati 3. nimeni NU poate fi obligat sa munceasca sau sa NU munceasca intru-un anumit loc de munca sau intr-o anumita profesie 4. munca fortata este interzisa cu exceptia: - serviciul militar daca mai este cazul - indeplinirea unor obligatii civice - hotarare judecatoreasca de condamnare ramasa definitiva - in caz de forta majora ( razboi, catrastofe, de incedii, inundatii, cutremure, epidemii, invazii de animale sau insecte) - prin relatiile de munca ce se produc in executarea CIM functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii; - se interzice orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat; - prestarea muncii de catre orice salalriat pe baza CIM asigura de catre angajator conditii de munca adecvate activitatii respective, protectie sociala, securitate si sanatate in munca, respectarea demnitatii si a constiintei angajatului fara nici o discriminare;

- pentru toti salariatii functioneaza dreptul: - la plata egala pentru munca egala - la negocieri colective - la protectia datelor cu caracter personal - la protectie impotriva concedierilor nelegale - la informarea periodica a situatiei economice si financiare a societatii Respectarea clauzelor generale ale CIM de la litera A pana la litera O asigura prin inscrisurile facute de angajator, la mentionarea drepturilor fundamentale ale angajatului si la obligatiile angajatorului in desfasurarea corecta si legala a activitatii angajatului pe postul pentru care s-a angajat. Litera A- partile contractului de munca, prin continutul ei legifereaza calitatea de angajator pe de o parte si totodata datele personale angajatului pentru care angajatorul asigura confidentialitatea acestora pe tot parcursul executarii CIM si dupa incetarea acesuia, date arhivate pe o perioada de 50 de ani. Litera B- obiectul contractului, reflecta raportul bilateral dintre angajatul care presteaza servicii si angajatorul sau care ii efectueaza plati salariale pentru aceste servicii in mod lunar. Litera C- durata contractului, care de regula este pe perioada nedeterminata, va mentiona prima zi de activitate a angajatului chiar daca acesta zi este dedicata efectuarii protectiei muncii, pazei contra incendiilor, luarea la cunostinta a Reglamentului Intern si prezentarea de catre inspectorul de resurse umane a diagramei de relatii a postului si a compartimentului din care va face parte in relatia de colaborare cu celelalte compartimente. Incheierea pe durata determinata a CIM prevede perioada de la-pana la pentru care se incheie contractul si numarul de luni de desfasurare. Litera D- locul de munca, se refera la activitatea desfasurata conform fisei postului in compartimentul in care va fi integrat angajatul mentionandu-se denumirea compartimentului. Tot la acesta clauza se va mentiona daca este cazul mobilitatea locului de munca. Litera E- felul muncii, este denumirea meseriei sau functiei conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR). Pentru vechii angajati anterior aplicarii legii 53/2003- Codul Muncii, trecerea denumirilor meseriilor sau functiilor in forma si denumirea celor prevazute in COR se va face printr-o notificare aprobata de conducere pentru toti salariatii intocmita la compartimentul de resurse umane care nu modifica nivelul salarial al fiecarui angajat prevazut in carnetul de munca si presupune un act aditional individual intocmit in baza notificarii, inscris in carnetul de munca si in REGES (Registrul de Evidenta Generala a Salariatilor) transmis la ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca) prin programul REVISAL in termen de 5 zile de la modificare. Litera F- atributiile postului, obliga pe angajator la existenta fisei postului fost vacant pe care urmaza sa-l ocupe persoana in cauza. Litera G- conditiile de munca, reflecta prevederile legii nr. 31/1991 cu privire la conditiile de munca grele, vatamatoare, toxice si periculoase care asigura sporuri salariale, concedii de odihna suplimentare si reducerea duratei timpului normal de lucru zilnic fara diminuarea salariala. De asemenea se va sublinia conditiile normale, deosebite sau speciale in care se desfasoara munca pe postul respective. Litera H- durata muncii, ce cuprinde timpul normal de lucru zilnic de 8 ore/zi si 40 ore/saptamana si fractiunea de norma de cel putin 2 ore/zi pana la 7 ore/zi cu corespondentul lor pe saptamana (5 zile lucratoare). Prin Regulamentul Intern pentru aceste contracte de munca cu timp partial se va mentiona intervalul de timp zilnic in care se executa programul partial. Litera I- concediul de odihna, conform prevederior nr. 53/2003- Codul Muncii este de minim 20 zile lucratoare/an calendaristic lucrat si de 21 zile lucratoare pentru societatile comerciale ce aplica prevederile contractului colectiv de munca la nivel national. Conform O.U.G nr. 65/2005, numarul minim de 20 de zile lucratoare sau 21 de zile lucratoare NU este afectat de CIM cu timp partial zilnic de la 2 ore/zi la 7 ore/zi. Litera J- salariul de baza lunar, este cel negociat individual in momentul angajarii precum si cel care pe parcursul executarii CIM poate fi majorat sau diminuat functie de sarcinile din fisa postului pentru o functie sau alta. Acesta poate fi completat prin adaosuri salariale ca sporuri si indemnizatii si prin plata orelor suplimentare ca salarii realizate lunar. Se va mentiona data sau datele la care se platesc salariile putand fi o data pe luna sau de doua ori prin avans si lichidare sau chenzina I si II. Litera K- drepturile si obligatiile partilor privind securitatea si sanatatea in munca, sunt mentionate pentru locurile de munca a caror conditii de munca sunt grele, vatamatoare, nocive sau periculoase.

Litera L- alte clauze, va mentiona: - perioada de proba indiferent de durata CIM ca determinate sau nedeterminata - perioada de preaviz de concediere pentru motive ce NU tin de salariati si care este de minimum 20 de zile lucratoare - perioada de preaviz de demisie care este de 15 zile calendaristiece pentru functiile de executie si de 30 zile calendaristie pentru functiile de conducere Litera M- drepturile si obligatiile generale ale partilor, se regasesc si in capitolele Regulamentului Intern sau ale contractului colectiv de munca (CCM) aplicabil in unitate. Litera N- dispozitiile finale, cuprind numarul de inregistrare a CCM la Directia Generala de Munca si Dialog Social (D.G.M.D.S) sau la Ministerul Muncii Familiei si Egalitatii de Sanse (M.M.F.E.S). Litera O- conflictele de munca, se solutioneaza in instantele judecatoresti sectoriale, municipale sau judetene si privesc incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca (CIM). Ca recomandari in vederea completarii corecte si complete a CIM se vor avea in vedere urmatoarele: - spatiile libere se marcheaza cu liniuta; - contractul tipizat se completeaza citet si lizibil cu culoare de preferinta neagra si in limba romana; - nu se admit stersaturi sau corecturi; - se inregistreaza la ITM in termenul maxim de 20 de zile calendaristicede la prima zi prevazuta in CIM; - se poate inregistra si anterior celor 20 de zile in cadrul aceleiasi luni; - orice persoana poate fi angajata cu CIM in baza unui certificat medical care atesta faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci, iar in caz contrar contractul este nul de drept; solicitarea la angajare a testelor de gradivitate este interzisa, iar gradivitatea dovedita din certificate medical va fi anuntata de catre salariata in cauza la compartimentul de resurse umane pentru a putea beneficia de toate drepturile ce decurg din legislatia muncii pentru femeile gravide angajate in munca; - daca angajatorul anterior semnarii CIM, solicita relatii de la fostii angajatori ai persoanei in cauza, ele pot avea loc numai cu acordul persoanei si se refera numai la functiile indeplinite si la durata angajarii ei. Daca in urma executarii CIM se constata nerespectarea unor clause generale, contractul devine nul de drept, iar angajatul in cauza poate demisiona fara preaviz. 3. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA CU TIMP PARTIAL, MODUL DE INTOCMIRE SI REMUNERARE - indiferent de natura CIM respectiv durata nedeterminata sau determinate, pentru anumite activitati ce NU acopera prin fisa de post un program normal de lucru, se pot incheia contracte cu timp partial (sub 8 ore/zi); - se incheie numai in forma scrisa; - NU poate fi sub 2 ore/zi respectiv 10 ore/saptamana; - stabilirea remuneratiei pentru acest tip de contract se face luand in considerare salariatul comparabil si valuarea remunararii lui; - salaratul comparabil este cel cu norma intreaga (8 ore/zi) si presteaza aceiasi activitate sau una similara cu a salariatului cu contract de munca cu timp partial; - pentru alte activitati ce nu se regasesc in activitatea salariatului comparabil, remuneratia lunara se stabileste prin negociere individuala cu angajatorul; - intervalul de timp ca program zilnic de lucru este stabilit de comun acord intre parti si este mentionat in Regulamentul Intern (RIN); - salariatii cu timp partial nu pot efectua ore suplimentare cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente ce evita producerea unor accidente ori inlaturarii consecintelor acesuia; - salariatii cu timp partial beneficiaza de toate drepturile celorlalti cu norma intreaga, iar drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat al programului partial raportat la timpul normal de lucru; - in cazul transformarii unor posturi cu norma intreaga in posturi cu timp partial sau invers afisate la loc vizibil in cadrul agentului economic salariatii acestuia au prioritate in obtinerea posturilor pe baza de cereri individuale; - accesul la contractele de munca cu timp partial este admis si oricarui salariat cu norma intreaga la alt angajator, daca programul de lucru zilnic nu este afectat, iar numarul acestor contracte cu timp partial la alti angajatori nu este limitativ nefiind prevazut in legislatia muncii; -

- procedura de angajare cu CIM cu timp partial la mai multi angajatori este obligatorie, iar carnetul de munca si dosarul de personal se va completa la angajatorul cu timpul normal de lucru zilnic sau cel mai mare; - ceilalti angajatori vor avea pentru fiecare angajat cu timp partial numai dosarul de personal cu documentele aferente procedurii de angajare, executare si modificare a CIM pe parcursul activitatii salariatului in cauza. 4. CONTRACTELE INDIVIDUALE DE MUNCA PE DURATA DETERMINATA, ROLUL ACESTORA IN ASIGURAREA ACTIVITATILOR SPORADICE SAU INTAMPLATOARE ALE AGENTILOR ECONOMICI SI CONDITIILE SPECIFICE DE INTOCMIRE - o forma de contract de munca folosita de angajator in conditii specifice determinate de: 1. inlocuirea unui salariat a carui CIM a fost suspendat cu exceptia suspendarii salariatului participant la greva; 2. cresterea temporara a activitatii angajatorului; 3. desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier; 4. favorizarea temporara a unor categorii de persoane fara loc de munca (elevi si studenti in perioada vacantelor scolare conform legii nr. 72/2007 si H.G nr. 726/2007); 5. angajarea unei persoane care in cadrul termenului de 5 ani de la data angajarii indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta; 6. ocuparea unei functii eligibile pe perioada mandatului; 7. angajarea pensionarilor la limita de varsta care pot cumula pensia cu salariul; 8. desfasurarea unor proiecte, programe stabilite de C.C.M.U.N.N (contract colectiv de munca unic la nivel national) sau contract colectiv la nivel de ramura. - se incheie pe o perioada de pana la 24 luni calendaristie; - se pot incheia 3 contracte succesive in perioada celor 24 de luni calendaristice fie cu trei persoane diferite sau se poate prelungi acelasi contract initial pentru aceiasi persoana prin act aditional pe perioada celor 24 de luni calendaristice; - se considera contracte succesive si situatia in care perioada nelucrata intre doua contracte NU depaseste 3 luni calendaristie; - la incetarea celui de-al 3-lea contract, salariatul in cauza sau oricare alt salariat angajat va avea in continuare daca este cazul contract de munca pe durata nedeterminata conform O.U.G nr. 65/2005. Exceptiile pentru acest caz sunt: 1. daca la salariatul absent ca urmare a suspendarii intervine o noua suspendare (ex. O.U.G 148/2005); 2. pentru lucrari exceptionale cu caracter urgent; 3. pentru cazuri prevazute in legi speciale; 4. pentru abateri grave sau repetate si incetarea CIM-ului pe durata determinat s-a facut din initiativa angajatorului sau incetarea s-a produs din initiativa salariatului; 5. drepturile si obligatiile salariatului in cauza sunt identice cu cele ale salariatilor cu contract de munca pe durata nedeterminata ca salariati permanenti comparabili; 6. durata determinata va fi prevazuta in completarea contractului ca perioada de la-pana la si numar de luni aferente; 7. NU se poate confunda durata determinata ca perioada de proba pentru CIM cu durata nedeterminata. 5.PERIOADELE DE PROBA ALE CONTRACTELOR INDIVIDUALE DE MUNCA PE DURATA NEDETERMINATA SAU DETERMINATA SI MODUL DE EVALUARE AL ACESTOR PERIOADE PENTRU ANGAJATI SI ANGAJATORI - perioada de proba prevazuta ca o clauza generala in CIM constituie atat pentru angajati cat si foarte important pentru angajatori, ca o perioada de incercare, de verificare a aptitudinilor preofesionale ale salariatilor in cauza avand ca baza de verficare, indrumare si control sarcinile pe care trebuie sa le realizeze in perioada de proba; - urmarirea de catre seful ierarhic a activitatii zilnice a noului angajat, a modului in care isi desfasoara activitatea, a sarcinilor curente, a spiritului de echipa, a capacitatii de concentrare, a modului in care isi utilizeaza timpul de lucru zilnic si nu in ultimul rand a disciplinei la locul de munca; - notificarea la sfarsitul perioadei de proba a sefului ierarhic prin care acesta se decide si supune aprobarii de catre conducere a angajarii definitive pe durata nedeterminata sau determinata a salariatului in cauza intocmindu-se un act aditional in acest semn; - in perioada de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile ce decurg din calitatea de angajat cu CIM cu exceptia clauzei de neconcurenta care NU se aplica in perioada de proba;

- pe acelasi post din organigrama agentului economic NU pot fi angajati mai mult de 3 persoane, ultima fiind definitivata obligatoriu pe post - durata duratei de proba variaza pentru CIM cu durata determinata functie de numarul de luni ale duratei contractului.Astfel: 1. maxim 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului pana in 3 luni 2. maxim 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului mai mare de 3 luni si pana in 6 luni 3. maxim 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului mai mare de 6 luni 4. maxim 45 de zile lucratoare pentru salariatii in functii de conducere cu o durata a contractului mai mare de 6 luni - durata perioadei de proba pentru CIM cu durata nedeterminata variaza in functie de structura de personal si functiile acestuia.Astfel: 1. 5 zile lucratoare pentru muncitorii necalificati; 2. 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie inclusiv muncitori calificati; 3. 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere, perioadele fiind maximale si functie de aptitudini pot inceta inaintea expirarii lor; 4. cel mult 6 luni pentru absolventii institutiilor de invatamant indiferent de nivelul de pregatire al acestora. - pentru persoanele cu un handicap perioada de proba NU poate depasi 30 de zile calendaristice; - pentru unitatile bugetare, institutiile si autoritatiile publice, posturile vacante sunt scoase la concurs, ele fiind mentionate in statul de functiuni. In situatia lipsei concurentilor, incadrarea in munca se face prin examen; - in perioada de proba CIM poate inceta la initiativa uneia dintre parti printr-o notificare scrisa; - perioada de proba constituie vechime in munca; - pentru acelasi contract de munca nu pot fi stabilite mai multe perioade de proba cu exceptia in care salariatul la acelasi angajator trece intr-o alta functie sau profesie ori urmeaza sa efectueze o munca in conditii grele, vatamatoare sau periculoase; - daca in informarea prealabila, salariatul nu a luat la cunostinta de o perioada de proba pentru postul pentru care urmeaza sa se incheie contract de munca, dupa incheierea si semnarea acestui contract salariatul NU poate fi supus perioadei de proba. 6. FORMELE DE SALARIZARE PE SPECIFICUL AGENTULUI ECONOMIC - plata salariului lunar pentru munca prestata se face o data sau de doua ori pe luna; - salariul reprezinta compensarea muncii depusa de salariat in baza CIM; - la stabilirea prin negociere individuala al salariului sunt interzise disriminarile pe criterii se sex, varsta, orientare sexuala, caracteristici genetice, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie familiala, apartenenta sau activitate sindicala; - se plateste inaintea oricror alte obligatii banesti ale angajatorului; - cuprinde salariul de baza, indemnizatiile de conducere, sporurile si alte adaosuri; - salariul este confidential si intra in sarcina angajatorului si angajatului confidentialitatea acestuia; - salariul minim brut lunar garantat in plata se stabileste prin Hotarare de Guvern si se exprima la nivelul unei luni si ca salariu orar prin raportul dintre salariul minim brut garantat in plata si numarul de ore lucratoare a lunii la programul zilnic de 8 ore sau sub 8 ore aprobat prin lege; - pentru structura de personal-muncitori- salariul orar se stabileste ca raport intre salariul minim brut garantat in plata si numarul de ore lucratoare ca medie lunara la nivelul unui an calendarestic luat in calcul (in prezent 170 ore/luna/an); - nu pot fi negociate salarii lunare sub salariul minim brut garantat in plata chiar daca angajatorul asigura lunar hrana, cazare sau alte facilitati care NU vor diminua suma de bani cuvenita pentru munca prestata ce NU poate fi mai mica decat acest salariu; - plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar pe card sau prin statul de plata individual sub semnatura; - plata salariului se face direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta; - statele de plata se arhiveaza impreuna cu foile colective de prezenta (pontajul nominal lunar) pe baza carora sau intocmit statele si certificatele medicale care au stat la baza calculului indemnzatiilor medicale, alaturi de actele contabile in acest sens, pe o perioada de 50 de ani; - retierile din salariu cu titlu de daune cauzate angajatorului se pot face numai ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabila in situatia in care datoria salariatului fata de angajator este scadenta, lichida si exigibila; - retinerile din salariu cumulate NU pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net calculat; - termenul de prescriptie in cazul unor drepturi salariale neancasate de salariat sau incasate necuvenit este de 3 ani; - specificul activitatii agentilor economici impune si formele de salarizare ale personalului dupa cum urmeaza:

1. salarizarea in regie sau dupa timpul normal de lucru 2. salarizarea in acord individual 3. salarizarea in acord colectiv 4. salarizarea prin cote procentuale Aceste forme necesita elaborarea normelor de munca perntru toate categoriile de salariati. - stabilirea salariilor individuale ca urmare a negocierilor salariale anuale are la baza sistemul de salarizare format din: 1. grila salariala 2. coeficientii de ierarhizare 3. nivelurile salariale (vezi exemplul practic) - fondul de salarii necesar negocierii anuale si modul de stabilire si utilizare al acestuia pe structuri de personal si pe compartimentele ce compun organigrama agentului economic are la baza statul de functiuni; - importanta coeficientilor de ierarhizare rezulta din numarul acestora, valoarea absoluta al fiecarui coeficient aferent fiecarei structuri de personal in corelatie directa cu fondul de salarii determinat pentru negociere; Hotararea Guvernului nr.1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe economie garantat in plata a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr. 877/20.12.2007 si intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008. Art. 1- incepand cu 1 ianuarie 2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 500 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2008, reprezentand 2,941 lei/ora. Art. 2- incepand cu 1 iulie 2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi de 540 lei lunar, reprezentand 3,176 lei/ora, in conditiile realizarii principalilor indicatori economici pe care este constituit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv cresterea produsului intern brut, tinta de inflatie, precum si de nivelul productivitatii muncii. Art 3.- pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, NU poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la art. 1 si 2. Art. 4-(1) Stabilirea pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca de salarii de baza sub nivelul celui prevazut la art. 1 si 2, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenta de la 1.000 lei la 2.000 lei. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute prin alin. (1) se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse. Modificarile salariale in carnetele de munca pentru angajatii cu salariu minim brut pe tara, se fac prin decizie comuna cu urmatoarele date: numar curent, nume si prenume, functie, salariul vechi, salariul actual. Un exemplar al acestei decizii se comunica la ITM Bucuresti sau judet. 1. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL UNUI AGENT ECONOMIC a) Organigrama si diagrama de relatii intre compartimentele agentului economic b) Forme de organigrame functie de specificul activitatii agentului economic c) Niveluri ierarhice functie de complexitatea activitatii economice - Regulamentul de organizare si functionare (ROF) a unei societati comerciale (agent economic) este cartea de capatai a agentului economic in desfasurarea activitatii acestuia; - ROF asigura cunoasterea continutului fiecarui compartiment ce compune organigrama functie de specificul acivitatii agentului; - ROF stabileste numarul de posturi din fiecare compartiment al organigramei in corelatie directa cu sarcinile compartimentului; - ROF determina pentru fiecare post din compartiment conditionat de nivelul de studii si profesii sarcinile tuturor posturilor, constituind baza de date necesare intocmirii fiselor posturilor. a) Organigrama reprezinta sub forma grafica: - modul in care au fost grupate compartimentele de munca; - modul de subordonare al acestora pe niveluri ierarhice; - legaturile care se stabilesc intre aceste compartimente fie pe orizontala fie pe verticala si care toate impreuna formeaza structura organizatorica a agentului economic. Caracteristicile organigramei 1.individualizarea functiilor organigramei la nivelul conducerii 2.determinarea numarului de niveluri ierarhice

3.gruparea compartimentelor astfel incat volumul legaturilor dintre compartimente sa fie minim, iar deciziile date de nivelurile ierarhice sa aiba drumul cel mai scurt (sistemul PERT) 4.incarcarea echilibrata a functiilor de conducere Forme de organigrame 1. organigrama piramidala generala 2. organigrama evantai 3. organigrama grebla 4. organigrama circulara 5. organigrama de la stanga la dreapta Niveluri ierarhice: 1. numarul nivelurilor ierarhice este conditionat de forma organigramei 2. fiecarui nivel ierarhic ii corespunde un numar de compartimente 3. nivelurile ierarhice sunt situate pe verticala incepand cu primul nivel ierarhic al directorului unic (director general, manager, director, asociat unic, patron) 2. STATUL DE FUNCTIUNI, NECESITATEA SI ROLUL ACESTUIA IN STABILIREA FONDULUI DE SALARII LUNARE - sarcina expresa a compartimentului de resurse umane; - reflecta organigrama agentului economic; - cuprinde toti salariatii incadrati cu CIM indiferent de natura contractului de munca (durata nedeterminata sau determinata) si timpul zilnic de lucru (timp normal sau timp partial); - cuprinde toate functiile aferente salariatilor determinate de nivelul studiilor si de experienta profesionala a salariatilor a caror denumire se regaseste in COR; - se intomeste pe director pe functiuni ca nivel ierarhic si pe sef de compartimente; - se numeroteaza cu doua numere curente in ordinea numerelor naturale din care primul numar va evidentia totalul general al personalului scriptic incadrat cu CIM din agentul economic, iar al doilea numar curent va evidentia totalul de personal din fiecare compartiment inclusiv numerotarea posturilor vacante, daca este cazul; - se elaboreaza la nivelul lunilor ori de cate ori au loc miscari de personal in cadrul unei luni (fluctuatie de personal); - cuprinde salariile de baza de incadrare si adaosurile salariale individualizate ca sporuri salariale fiecare pe coloane separate cu doua subcoloane fiecare spor (procent si valoare); - determina fondul total de salarii lunare necesar a se asigura de catre fiecare agent in conditiile utilizarii totale a timpului de lucru la nivelul unei luni calendaristice; - permite analiza consumului de fond de salarii in concordanta cu statele de plata lunare; - permite si determina calcularea salariilor medii : - pe compartimente - pe departamente sau directii - pe total salariati scriptici - este baza de incepere a negocierilor salariale anuale pentru agentii economici cu Contract Coloectiv de Munca (CCM) aplicabil in agentul economic; - este confidential si se editeaza ori de cate ori este nevoie numai pentru conducatorul unic si un exemplar la compartimentul de resurse umane; - in situatia negocierilor salariale anuale poate fi difuzat de catre compartimentul de resurse umane pe segmente de stat de functiuni fiecarui director pe functiuni ce cuprinde compartimente coordonate de acesta, cu acordul directorului unic. 3. FLUCTUATIA DE PERSONAL, INDICATOR AL EFICIENTEI ACTIVITATII AGENTULUI ECONOMIC - indicator statistic al eficientei activitatii agentului economic pe domeniul de resurse umane; - se stabileste lunar si pe cumulat la nivel trimestrial, semestrial si anual; - are ca baza de calcul numarul scriptic de personal scriptic (vezi formula); - este determinata de plecarile de personal din diferite motive, ceea ce genereaza angajari de personal pe posturile devenite vacante; - determina numarul scriptic de personal care se raporteaza trimestrial , semenstrial si anual la nivelul conducerii si in bilantul contabil semestrial; - stabileste existentul de personal la sfarsitul fiecarei luni; - centralizeaza formele de plecare din cursul lunii; - centralizeaza numarul de salariati pe timpi zilnici de lucru ca program normal sau partial de lucru;

- este capitolul nr. I din raportarea statistica S3 la agentii economici cu cod SIRUES. Motivatia salariatilor in fluctuatia de personal Reducerea fluctuatiei de personal ca indicator de eficienta a activitatii economice consta in motivarea salariatilor agentului economic prin: - asigurarea conditiilor de lucru optime; - asigurarea echipamentelor de lucru si de protectie a muncii unde este cazul; - asigurarea sporurilor pe structuri de personal functie de conditiile de munca si a concediilor suplimentare; - asigurarea efectuarii integrale a concediilor de odihna pe an calendaristic lucrat; - asigurarea negocierilor salariale anuale functie de rezultatele financiare ale agentului economic. 4. INDICATORII DE UTILIZARE A TIMPULUI DE LUCRU SI ROLUL ACESTORA IN FOLOSIREA EFICIENTA A FONDULUI DE TIMP MAXIM DISPONIBIL - este capitolul al II-lea al raportarii statistice S3; - se intocmeste pe total personal din care femei si total muncitori din care femei; - indicatorii capitolului prezinta modul in care a fost folosit timpul productiv si scoate in evidenta timpul neproductiv; - se calculeaza la nivel de trimestru, semestru si an; - indicatorii au ca baza de date foile colective de prezenta si sunt urmatorii: 1.Fondul de timp calendaristic 2.Fondul de timp maxim disponibil 3.Fondul de timp calculat la ore efectiv lucrate 4.Fondul de timp nelucrat si platit 5.Fondul de timp nelucrat si neplatit - prin analiza acestor indicatori se determina cauzele care conduc la o utilizare nesatisfacatoare a timpului de lucru la starea de disciplina in societate, la starea sanatatii angajatilor. 5. TIMPUL SUPLIMENTAR DE LUCRU, ACORDAREA ACESTUIA SI CONDITIILE DE REMUNERARE SI COMPENSARE - este timpul lucrat peste programul normal de lucru de 8 ore/zi; - este limitat la un numar de 8 ore/saptamana; - se acorda in situatii deosebite pentru rezolvarea unor sarcini urgente in afara sarcinilor din fisa postului; - se pot depasi cele 8 ore/saptamana cu conditia ca media lunara saptamanala sa nu depaseasca 48 ore/saptamana sau cea calculata la un interval de timp de maxim 3 luni; - se compenseaza de regula cu timp liber corespunzator, iar in situatia in care sarcinile curente zilnice NU permit aceasta forma de compensare, se va remunera cu un spor orar de minimum 75% calculat la valoarea salariului orar pentru zilele lucratoare ale saptamanii si cu un spor de 100% pentru orele suplimentare efectuate in zilele libere si de sarbatori legale; - numarul si valoarea orelor suplimentare nu se planifica a se consuma lunar, deci NU este prevazuta in fondul planificat de salarii din statul de functiuni pentru lunile loate in calcul si in consecinta valoarea acestor ore se suporta direct din profitul agentului economic. A.CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA UNIC LA NIVEL NATIONAL PE ANUL 2007-2010 - Legislatia sindicala care constituie baza contractelor colective de munca 1) Legea nr.130/1996 privind C.C.M republicata Contractul colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia partonala, pe de o parte si salariatii reprezentati prin sindicate, pe de alta parte . PARTON persoana fizica si juridica, ce angajeaza salariati, prin incheierea C.I.M.

a) b) c) d)

negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 salariati; se face la 1 an ( 12 luni ) sau cu 30 zile anterioare expirarii contractului colectiv incheiat pe 1 an; durata negocierii colective NU poate depasi 30 zile; initierea negocierii apartine patronului, iar in caz contrar, la cererea organizatiei sindicale sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, in termen de 15 zile de la formularea cererii; patronul, in acelasi termen, convoaca partile; la negocierea clauzelor si la incheierea C.C.M. partile sunt egale si libere; C.C.M. NU pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin C.C.M. incheiate la nivel superior; prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un CARACTER MINIMAL.

Clauzele C.C.M. produc efecte : pentru toti salariatii din unitate pentru toti salariatii din unitatile unui grup pentru toti salariatii din ramura pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara, in cazul C.C.M.U.N.N. - C.C.M. se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare, fara negocierea unor clauze referitoare la drepturile pentru care exista dispozitii legale; - C.C.M. se pot incheia si cu reprezentanti ai salariatilor, daca se aleg prin vot secret de 50% + 1 din numarul total .Reprezentantii salariatilor sunt desemnati in raport cu numarul voturilor avute; - C.C.M. se pot incheia in forma scrisa, se semneaza de catre parti, se depune si se inregistreaza la D.G.M.P.S. sau la M.M.S.S.F., daca sunt la nivel de grup de unitati sau ramuri; - C.C.M. se aplica de la data inregistrarii, sau ulterior, daca partile convin; - clauzele C.C.M. pot fi modificate pe parcursul executarii lui in conditiile legii, ori de cate ori partile convin si se transmit pentru inregistrare la D.G.M.P.S. sau la M.M.S.S.F; C.C.M. inceteaza : a) la implinirea termenului b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii c) prin acordul partilor d) se poate suspenda sau poate inceta, comunicand cu 5 zile anterioare datei incetarii sau suspendarii C.C.M. - conform articolului 11 litera d clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara in cazul CCMUNN pe 2007-2010.

2) Legea sindicatelor libere nr. 54/2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 73/2003 Sindicatele, numite organizatii sindicale au ca scop aplicarea drepturilor prevazute in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale din care Romania face parte; - Sindicatele apara si promoveaza interesele profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor acestora; - Organizatiile sindicale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de patronate; - Orice persoana incadrata in munca poate adera sau poate sa constituie organizatie sindicala, la fel si persoanele autorizate pentru desfasurarea unei activitati independente ,iar membrii cooperatori au dreptul sa adere la o organizatie sindicala; - Numarul minim pentru o organizatie sindicala este de 15 salariati, din aceeasi ramura sau profesie, chiar daca sunt la angajatori diferiti si de la varsta de 16 ani impliniti; Membrilor organelor de conducere alese ale organizatiilor sindicale li se asigura o protectie a legii contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor. - In timpul mandatului si timp de 2 ani dupa incetarea acestuia, asupra conducerii sindicale NU se pot lua masuri de modificare sau desfacere a C.I.M. pentru motive neimputabile lor, decat cu acordul scris al organului de conducere ales al organizatiei sindicale, la fel si pentru reprezentantii alesi dintre salariati, daca NU exista organizatie sindicala;

10

Daca persoana din conducerea sindicatului este remunerata de organizatia sindicala, contractul individual de munca sau de serviciu pentru functionarii publici se suspenda, iar persoana la revenire isi pastreaza locul de munca avut anterior sau functia publica; Locul vacant poate fi ocupat de o alta persoana pe durata determinata. La revenirea pe functia avuta anterior i se va asigura un salariu ce NU poate fi mai mic decat cel ce putea fi obtinut in conditii de continuitate pe acel post; Organul de conducere al organizatiei sindicale tine evidenta numarului de membrii, incasarile din cotizatia sindicala si cheltuiala de orice natura ( vezi legea fiscala nr. 571/2003 ) prin care cotizatia retinuta pe stat nu este impozabila . 3.Contractul colectiv de munca unic la nivel national 2007-2010

publicat in Monitorul Oficial nr. 5 partea a V- a / 29 ianuarie 2007, cu referire la : CAPITOLUL 2 - TIMPUL DE MUNCA da posibilitatea, functie de cerintele productiei, la un program saptamanal de 36 ore pana la 44 ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 ore / saptamana, iar programul sa fie anuntat cu o saptamana inainte; tinerii pana in 18 ani au 6 ore/zi si 30 ore / saptamana, fara diminuare salariala, stabilita la 8 ore /zi; program flexibil zilnic si saptamanal 40 ore / saptamana; daca durata orelor / saptamana depaseste 48 ore, inclusiv cu orele suplimentare, media pe persoana / 3 luni sa nu depaseasca 48 ore / saptamana, iar pentru sectorul de activitate din anexa nr. 6 media se face pe 12 luni; orele suplimentare se fac numai cu consimtamantul salariatilor, cu exceptia cazurilor de forta majora; munca de noapte in schimburi se va anunta la I.T.M.; obligativitatea examenului medical pentru salariatii care lucreaza in schimbul 3; salariatii care renunta la concediul de ingrijire copil in varsta de pana la 2-3 ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore / zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea in munca si pot solicita program decalat ca ora de incepere a programului de lucru; femeile care ingrijesc copiii pana la 6 ani pot lucra 1/2 norma, iar timpul pentru calculul vechimii in munca se considera timp lucrat cu norma intreaga; salariatele gravide au dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maxim 16 ore / luna, FARA diminuare salariala corespunzatoare, cu prezentarea consultatiei medicala prin adeverinta; in durata normala a timpului de lucru NU intra si timpii consumati pentru echiparea dezechiparea la inceputul si sfarsitul programului zilnic. CAPITOLUL 3 SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

implicarea partilor in asigurarea conditilor de munca; normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati; normele se fac cunoscute salariatilor cu 5 zile lucratoare inainte de aplicarea lor; reexaminarea normelor NU conduce la diminuarea salariului de baza negociat; examenele medicale pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite si speciale si dreptul la sporuri, chiar din 3 in 3 luni, unde este cazul; drepturile suplimentare pentru conditiile de munca, daca salariatii au lucrat cel putin 6 luni si isi schimba locul de munca din motive neimpotabile lor, le vor mentine in continuare, daca la noul loc de munca salariile sunt mai mici; aplicarea consecventa a legii nr. 319/2006 legea sanatatii si securitatii in munca; contravaloarea echipamentelor de protectie si de lucru se suporta de catre angajator; angajatorul organizeaza la angajare si o data / an examinarea medicala a salariatilor; in societatile comerciale cu cel putin 50 de salariati se va organiza si constitui un COMITET DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA .

11

CAPITOLUL 4 SALARIZAREA SI ALTE DREPTURI BANESTI - la unitatile prelucratoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati in natura si nu poate depasi 30% din salariu, dar venitul minim brut garantat in bani trebuie sa fie cel al salariului minim brut / tara Salariul cuprinde : - salariul de baza - indemnizatii - sporuri - alte adaosuri - formele de salarizare sunt : - in regie sau dupa timpul normal de lucru - in acord - individual ( direct ) - indirect - progresiv - prin cote procentuale - coeficientii de ierarhizare sunt : a) muncitori - necalificati = 1,00 - calificati = 1,20 b) personal cu studii incadrat pe functii pentru care se cere : - liceu = 1,20 - postliceeala = 1,25 c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care se cere : - scoala de maistrii = 1,30 - studii superioare de scurta durata = 1,50 d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este de studii superioare =2,00 Coeficientul de ierarhizare se aplica la salariul minim negociat in unitate, dar NU sub salariul minim brut / tara. Salariul de baza minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore, in medie este de 440 lei ( 2,59 lei /ora ), incepand cu 01.01.2007. Sporurile se acorda numai la locul de munca si NU sunt cuprinse in salariul de baza: a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile = 10% din salariul de baza b) pentru conditii nocive de munca = 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zile libere si de sarbatori legale ce NU au fost compensate cu timp liber corespunzator si este de 100% d) pentru vechimea totala in munca intre 5% - 25% din salariul de baza : intre 3-5 ani = 5 % intre 5-10 ani = 10% intre 10-15 ani = 15% intre 15-20 ani = 20% peste 20 ani = 25 % e) pentru lucrul in timpul noptii, 25% din salariul de baza afferent orelor de noapte f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50 % din salariul de baza al functiei inlocuite Normalizarea conditiilor de munca NU mai acorda sporul de la a) si b), dar acestea raman incluse in salariul de baza, daca persoana a lucrat cel putin 6 luni in acele conditii. Adaosurile la salariul de baza sunt : a) adaosul de acord b) premiile din fondul de 1,5 % lunar si cumulate/an Alte venituri : a) cota parte din profit repartizat salariatilor pana la 10% pentru societatile comerciale si 50% pentru regii autonome b) tichete de masa, de cadou, de cresa - Timpul fara lucru este de 75% din salariul de baza individual avut, salariatul ramanand la dispozitia societatii; - Concediul fara plata de maxim 15 zile/ an pentru reluarea activitatii, eliminand concedierile; - In situatia delegarilor, salariatii beneficiaza de diurna, transport si cazare, iar daca delegarea depaseste 30 zile consecutive, pentru urmatoarele zile va primi 50% din salariul zilic de baza in locul diurnei de 13 lei / zi, daca valoarea salariala zilnica este mai mare de 13 lei/zi; Salariatii care se pensioneaza primesc o indemnizatie egala cu cel putin 2 salarii de baza avute in luna pensionarii .

12

In caz de deces al salariatului, ajutorul acordat familiei este de 2 salarii medii brute / unitate si de 3 salarii medii / unitate, daca decesul s-a produs in urma unui accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale. un salariu mediu / unitate pentru mama la nasterea unui fiu sau tatalui, daca mama nu este salariata un salariu mediu / unitate la decesul sotului sau sotiei, ori a unei rude de gradul I, aflate in intretinerea salariatului Salariul mediu /unitate este cel calculat din statul de functiuni ca raport intre fondul total de salarii prevazut in statul de functiuni si numarul scriptic de salariati indiferent de natura contractului individual de munca (nedeterminat/determinat) si durata timpului de lucru zilnic (timp normal/partial). CAPITOLUL 5 CONCEDII SI ZILE LIBERE

2 zile libere / saptamana ( de regula sambata si duminica ); daca nu pot fi acordate cele 2 zile, se cumuleaza in alte zile ale saptamanii, sau se cumuleaza pe o perioada mai mare; la 14 zile calendaristice de activitate continua se acorda 4 zile libere continue si un spor procentual 1 5 %, aplicat lunar , pentru lunile in cauza; cand durata zilnica este mai mare de 6 ore are dreptul la o pauza de masa neinclusa in program, sau inclusa si nu poate fi sub 15 minute sau 30 minute neinclusa in program; durata minima a concediului de odihna / an este de 21 zile lucratoare si 24 zile lucratoare pentru tinerii sub 18 ani impliniti; salariatii incadrati in primul an de activitate au minim 20 zile de concediu de odihna/an; concediul de odihna suplimentar pentru : - salariatii in gradul III de invaliditate - conditii deosebite de munca

concediul de odihna suplimentar este de 3 zile lucratoare /an si 6 zile lucratoare/an, pentru nevazatori. Indemnizatia de concediu de odihna = media zilnica a veniturilor din ultimele 3 luni anterioare lunii cand se efectueaza concediul de odihna si nu poate fi mai mica decat salariul de baza al lunii de concediu la care se adauga sporul de vechime si indemnizatiile pentru functiile de conducere corespunzatoare numarului de zile de concediu de odihna. In functie de posibilitatile firmelor, se acorda si o prima de vacanta. Orice conventie prin care se renunta total sau partial la dreptul de concediu de odihna ESTE INTERZISA. Fractionarea concediului de odihna la 15 zile lucratoare continue , iar zilele ramase neefectuate se reporteaza in anul urmator, in perioada solicitata de salariat si numai in acel an. Evenimente deosebite in zile lucratoare platite : a) casatoria angajatului 5 zile b) casatoria unui copil 2 zile c) nasterea unui copil 5 zile +10 zile, daca a urmat un curs de puericultura concediul de paternitate d) decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor 3 zile e) decesul bunicilor, fratilor, surorilor 1 zi f) donatorii de sange conform legii, 5 zile - 30 zile de concediu de odihna fara plata / an pentru sustinerea examenelor de diploma in invatamantul superior si care se poate fractiona; - Concediul de odihna fara plata dupa cei 2-3 ani de crestere copil si care este de pana la un an cu pastrarea postului avut anterior, sau alt post similar, fara diminuare salariala. Pe perioada concediului de maternitate, societatea va compensa pe o anumita perioada diferenta dintre salariul de baza si indemnizatia de maternitate iar perioada nu poate fi mai mica de 6 saptamani, din fondul de salarii, ca perioada de compensare. In caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru cresterea copilului pana la 2 ani se vor acorda tatalui la cererea sa , daca il are in ingrijire, iar tatal copilului va beneficia de concediu fara lata pana la 1 an dupa cei doi ani, fara pierderea postului avut anterior, sau alt post similar, fara diminuare salariala. CAPITOLUL 6 CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

13

Daca pentru ocuparea unui post se organizeaza concurs si aceleasi rezultate le obtine si un salariat al societatii si o persoana din afara societatii, salariatul va avea prioritate. Salariatul cu invaliditate gradul III, daca revine la program normal de lucru, conform avizului medical, isi va relua pe cat posibil postul avut anterior pierderii capacitatii de munca. Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale NU da dreptul celui care angajeaza de a proceda la desfacerea unilaterala a C.I.M. pentru acest motiv. Exceptie este mobilitatea locului de munca, care trebuie mentinuta inca din informarea prealabila. Sub sanctiunea nulitatii absolute nici o sanctiune NU poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile, exceptie este sanctiunea de avertisment, data de catre seful ierarhic. Lucrarile comisiei de disciplina care a dispus sanctionarea salariatului vor fi consemnate intr-un registru de procese verbale al comisiei de disciplina pe unitate sau pe caz de abatere, functie de departamentul unde se produce abaterea. In baza propunerii comisiei de disciplna angajatorul va emite decizia de sanctionare . Angajatorul nu poate desface C.I.M. in cazul in care prin C.C.M. este prevazuta propunerea de sanctionare prin comisia de disciplina . Pe o perioada de maxim 6 luni de la reluarea activitatii dupa concediul de maternitate sau de ingrijire copil pana la 2 3 ani, nu vor putea fi concediati pe motivul de necorespundere profesionala, fiind in perioada de readaptare la locul de munca . Concedierea pe motive de necorespundere profesionala obliga la procedura de evaluare profesionala prealabila, conform prevederii prevazute in C.C.M. prin comisia numita de angajator, din care face parte si un reprezentant al sindicatului. Comisia va convoca si comunica salariatului cu cel putin 15 zile inainte: a) data, ora si locul b) modalitatile in care se va face examinarea, conform sarcinilor din fisa postului c) probele pot fi oral, scris, practice . Hotararea comisiei poate fi contestata in termen de 10 zile de la comunicare, la nivelul societatii . In cazul in care angajatorul initiaza concedieri colective, va informa in timp util sindicatul pentru a ajunge la o intelegere pentru metode de evitare a concedierii sau de atenuare a consecintelor acesteia. Timp util este:- 15 zile inainte de notificarea prevazuta de Codul Muncii art 71, pentru societatile comerciale sub 100 de salariati - 20 de zile pentru societatile comerciale intre 101-250 salariati - 30 de zile pentru societatile comerciale care au peste 250 de salariati - Timp de 9 luni nu poate face angajari noi - Realuarea activitatii cu acelasi personal nu prevede concurs sau perioada de proba. Se asteapta 10 zile pentru noi angajari, daca fostul angajat refuza angajarea. - CIM pe durata determinata este o exceptie si se intocmeste in conditii specifice. - Perioada de proba este numai in zile lucratoare: - pana in 3 luni = 5 zile - intre 3-6 luni = 15 zile - peste 6 luni = 30 zile - functii de conducere = 45 zile CAPITOLELE SI ANEXELE UNUI C.C.M. CAPITOLE : CAPITOLUL 1 - Prevederi generale - Drepturile si obligatiile partilor CAPITOLUL 2 - Incheiera, executarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca CAPITOLUL 3 - Formarea profesionala CAPITOLUL 4 - Timpul de lucru, zile libere, concedii si invoiri CAPITOLUL 5 - Organizarea, normarea si protectia muncii

14

CAPITOLUL 6 - Sistemul de salarizare 6.1. - Salariul de incadrare 6.2. - Sistemul sporurilor 6.3. - Sistemul premial 6.4. - Modul de salarizare a personalului societatii 6.5. - Repartizarea cotei parti de 10% din profitul net CAPITOLUL 7 - Regulament de ordine interioara Dispozitii generale A. Instructuini privind accesul, circulatia si iesirea din societate B. Instructiuni privind pontajul si evidenta timpului lucrat C. Instructiuni privind efectuarea asistentei tehnice D. Obligatii privind efectuarea si pastrarea curateniei in incinta societatii E. Indatoririle personalului privind organizarea si desfasurarea activitatii de Prevenire si stingere a incendiilor F. Lista cu instalatiile si locurile de munca cu grad ridicat de pericol in expl. G. Organizarea si desfasurarea activitatii de protectie a muncii CAPITOLUL 8 - Probleme sociale CAPITOLUL 9 - Clauze contractuale ANEXE : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Contractul individual de munca Sectoarele cu activitate continua la care angajatii lucreaza in ture Sarbatorile legale, religioase si evenimentele familiale deosebite Situatia locurilor de munca unde salariatii au dreptul la un concediu suplimentar de odihna Situatia locurilor de munca cu conditii grele ( daca este cazul ) Locurile de munca cu conditii penibile ( daca este cazul ) Situatia locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite (daca este cazul) Lista echipamentelor de protectie si lucru ce se acorda salariatilor societatii Tabel cu meseriile si functiile ce beneficiaza de materiale igenico-sanitere Locurile de munca la care se acorda 0,5 litri lapte pe zi ca alimentatie suplimentara de protectie Planificarea controlului medical periodic Plan de masuri pentru imbunatatirea protectiei muncii, a sanatatii si a securitatii in munca Regulament privind componenta, organizarea si functionarea comisiei paritare societate sindicat Regulamentul de organizare si functionare al Comitetului de igiena, sanatate si conditii de munca

15

15.

Cotele de contributie ce urmeaza a fi suportate de catre beneficiarii de trimiteri la tratament balnear si odihna recuperatorie cu bilete prin sindicat

B.CONFLICTELE DE MUNCA SI STINGEREA ACESTORA IN BAZA LEGII NR. 168/1999 Temeiul legal al soluionrii conflictelor de munc l constituie Legea nr.168/1999 publicat n MO Nr.582/29.11.1999. Raporturile de munc stabilite ntre salariai i societatea la care acetia sunt angajai se desfoar cu respectarea prevederilor legale, precum i n condiiile negociate prin CCM i CIM. nclcarea de ctre una din pri a obligaiilor care i revin, atrage rspunderea juridic a acesteia. Conflictele de munc sunt: 1) Conflicte ntre salariai i societatea la care sunt angajai cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic, ori la drepturile rezultate din desfurarea raporturilor de munc. Salariaii i societile au obligaia s soluioneze aceste conflicte prin bun nelegere, sau prin proceduri stabilite de lege. Dup tipul conflictelor de munc acestea pot fi: 1) Conflicte de interese. 2) Conflicte de drepturi. 1) Conflictele de interese: Sunt acele conflicte de munc care au ca obiect stabilirea condiiilor de munc cu ocazia negocierii CCM, reprezentnd conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariailor. 2) Conflictele de drepturi: Sunt acele conflicte de munc care au ca obiect executarea unor drepturi ce decurg din lege sau chiar din CCM sau CIM prin coninutul acestora; aceste conflicte se refer la drepturile salariailor. 1) CONFLICTELE DE INTERESE Orice conflict de munc care intervine ntre salariai i societate n legtur cu nceperea, desfurarea i ncheierea negocierilor colective, se soluioneaz de pri conform Legii 168/1999. Nu pot constitui obiect al CIM revendicrile salariailor, pentru a cror rezolvare este necesar adoptarea unei legi sau a unui alt act normativ. Rezolvarea conflictelor de interese se poate face prin parcurgerea urmtoarelor etape: 1) Negocierea direct. 2) Concilierea MMSSF. 3) Medierea. 4) Arbitrajul. 5) Greva. 6) Apelarea la instanele judectoreti. Pentru ca declanarea unei greve s fie legal trebuie parcurse obligatoriu etapele 1 i 2. 1) Negocierea direct. n toate cazurile n care ntr-o societate exist premisele declanrii unui conflict de interese, sindicatele sau reprezentanii salariailor, vor sesiza conducerea societii de aceste situaii. Sesizarea se va face n scris cu precizarea revendicrilor salariailor, motivarea acestora precum i a propunerilor de soluionare. Conducerea societii este obligat s primeasc sesizarea s o nregistreze i s ntocmeasc un rspuns n 2 zile lucrtoare, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare din revendicrile formulate. n situaia n care conducerea societii nu rspunde la toate revendicrile sau rspunsurile sunt nemulumitoare din punct de vedere al salariailor, conflictul de munc se consider declanat. 2) Concilierea MMSSF. n aceast situaie sindicatul sau reprezentanii salariailor sesizeaz MMSSF prin organele sale teritoriale i anume Direcia de munc n vederea concilierii. MMSSF numete un delegat penrtu participarea la conciliere, care va convoca prile ntr-un termen ce nu poate depi 7 zile de la nregistrarea sesizrii.

16

Pentru susinerea intereselor la conciliere sindicatul sau reprezentanii salariailor ct i societatea desemneaz o delegaie format din 2 pn la 5 persoane. Susinerile prilor i rezultatul dezbaterilor se consemneaz ntr-un proces verbal n 3 exemplare semnate de pri i de delegatul MMSSF. Dac se ajunge la un acord prile definitiveaz CCM i conflictul de interese se consider ncheiat. n caz contrar prile pot hotr prin consens iniierea procedurilor de mediere sau arbitraj. ATENIE!!! Hotrrea comisiei de arbitraj este irevocabil i se comunic prilor n termen de 24 de ore pentru ncheirea conflictului de interese. 5) Greva Este o ncetare colectiv i voluntar a lucrului ntr-o societate i constituie din punct de vedere al timpului de lucru un timp nelucrat i nepltit. Pe perioada grevei dac are carcter legal, angajatorul nu poate lua nici o msur coercitiv asupra angajailor n cauz i nici ulterior. O concediere pentru aceste cazuri nu poate fi motivat prin participarea la grev. Greva poate fi declanat numai dac n prealabil au fost epuizate posibilitile de soluionare prevzute de lege i anume: negocierea direct, concilierea MMSSF. Hotrrea de declanare a unei GREVE se ia de conducerea sindicatului sau de reprezentanii salariailor care n acest caz se pot afilia unui sindicat dac interesele converg i dac activitatea specific a organizaiei este similar, putnd face astfel parte dintr-o federaie sau confederaie sindical pe grupe de societi sau pe ramuri ale economiei naionale. Cnd hotrrea de a intra n grev este dat de sindicat, trebuie s existe acordul a 50% + 1 a membrilor de sindicat. Cnd hotrrea de a intra n grev este la latitudinea reprezentanilor salariailor, ea se face prin vot secret, pentru care trebuie s existe acordul a cel puin din numrul salariailor societii. Grevele pot fi de urmtoarele tipuri: - a) grev de avertisment - b) grev de solidaritate - c) grev propriu zis Greva de avertisment nu poate avea durata mai mare de 24 de ore, dac se face cu ncetarea lucrului i n toate cazurile trebuie s precead cu cel puin 5 zile greva propriu zis. Greva propriu zis poate fi declarat cu acordul sindicalitilor sau salariailor dup parcurgerea etapelor premergtoare. n situaia n care dup declanarea grevei proprizis din numrul salariailor care au declanat greva renun, aceasta nceteaz. Participarea la grev este liber, deci nimeni nu poate fi constrns, s participe sau s refuze, ns conducerea sindicatului sau a reprezentanilor salariatilor vor avea o eviden strict, nominal cu salariaii participani n mod efectiv, ca numr de zile i durat de ore pe zi astfel nct n situaia renunrii la grev n vederea ncetrii ei s poat exista un control veridic asupra din participani. Renunarea la grev a din participani, nu nseamn timp fr lucru ci dimpotriv ei revin la locul de munc anunndu-i retragerea din grev prin efii ierarhici. Participarea la grev sau organizarea acesteia n condiiile legii nu reprezint o nclcarea a obligaiilor de serviciu i nu poate avea consecine negative asupra grevitilor sau a organizatorilor. Pe durata grevei toi grevitii i menin toate drepturile ce decurg din CIM, cu o singur excepie; nu si menin drepturile salariale. Rezult c greva prin durata ei este o suspendare a salariailor, o suspendare a CIM, un timp nelucrat i nepltit, un timp neparticipant ca stagiu de cotizare la Bugetul Asigurrilor Sociale, un timp operat n CM la ncetarea activitii salariailor, pe un rnd ntreg la fel ca i concediile fr plat. Dac societatea apreciaz c greva a fost declarat sau continu prin nerespectarea legii, conducerea societii se va adresa instanelor judectoreti din circumscripia teritorial, care va cita prile i va soluiona cererea n termen de 3 zile pronunnd o hotrre definitiv de ncetare sau continuarea a grevei. n ramurile deosebite ale economiei naionale, precum i n unitile care deservesc populaia, greva este permis numai cu condiia asigurrii a cel puin 1/3 din activitate care s asigure att securitatea i funcionarea instalaiilor n deplin siguran, ct i cerinele zilnice ale populaiei. 2) CONFLICTELE DE DREPTURI Sunt considerate urmtoarele: A) conflicte n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea i ncetarea CIM. B) conflicte n legtur cu plata unor despgubiri pentru acoperirea prejudiciilor constatate de pri prin nendeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoarea a obligaiilor stabilite prin CIM. C) conflicte n legtur cu constatarea nulitii CIM, sau a unor clauze ale acestuia. Nu sunt considerate conflicte de drepturi, conflictele dintre societate i persoane care presteaz diferite activitii n temeiul altor contracte dect CIM.

17

Conflictele de drepturi se soluioneaz de instanele judectoreti competente din circumscripia unde i are sediul societatea. Toate cererile referitoare la soluionarea conflictelor de drepturi se soluioneaz n regim de urgen, n termen de pn la 10 zile lucrtoare. n cazul n care sunt constatate msuri unilaterale dispuse de societate, aceasta are obligaia ca pn la prima nfiare s depun toate dovezile n baza crora a fost luat msura de contestare fa de drepturile unui salariat. Hotrrile motivate ale instanei de fond, se pronun n ziua n care au luat sfrit dezbaterile i se comunic prilor n cel mult 15 zile calendaristice de la pronunare. Termenul de recurs ce poate fi solicitat este de 10 zile de la comunicare. Toate actele de procedur sunt scutite de taxa de timbru. Din punct de vedere al sanciunilor i litigiilor Legea nr.168/1999 legea conflictelor de munc i soluionarea lor, prevede la Art. 83 i 84 urmtoarele sanciuni: 1) neexecutarea unei hotrri judectoreti definitive privind plata salariului n termen de 15 zile calendaristice de la data cererii de executare adresat unitii de partea interesat (salariat) constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau amend penal. 2) neexecutarea unei hotrri judectoreti definitive privind reintegrarea n munc a unui salariat constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 la 12 luni sau amend penal. Valoarea amenzii penale astfel enunat prin art. 83 i 84 difer funcie de gravitatea faptei, iar plata acesteia n termenul prevzut de lege nu anuleaz existena cazierului judiciar pentru persoana n cauz. C.Decizia nr.264/20.03.2007 A CURTII CONSTITUTIONALE referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.95 (1) din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale - se refera la refuzul Casei Judetene de Pensii Mures de a recalcula pensia cuvenita unui pensionar la limita de varsta care a fost reangajat cu CIM pe o perioada de cotizare la constituirea Fondului de Asigurari Sociale (in procent de 9,5%) a carei durata de executare a contractului a fost mai mica de 12 luni calendaristice necesare calcularii valorii punctului anual de pensionare conform art.95 (1) din legea nr. 19/2000; Citez: Tribunalul Mures- sectia civila prin contestatia depusa de salariat arata ca este neconstitutionala conditionarea recalcularii pensiei de realizare dupa pensionare a unui stagiu de cotizare de minimum 12 luni. Astfel, considera ca prin aceasta conditionare, persoana care dupa pensionare a realizat un stagiu de cotizare inferior perioadei de 12 luni este eliminata in mod arbitrar si abuziv de la dreptul la recalcularea pensiei corelativ obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale. Aceasta dispozitie legala, este in primul rand discriminatorie, contrar principiului constitutional al egalitatii in drepturi. Totodata, dispozitia legala criticata incalca si dreptul constitutional de proprietate asupra veniturilor dobandite licit (legal), din moment ce persoana este obligata sa plateasca lunar din aceste venituri contributii la asigurarile sociale, dar contributia este golita de efecte juridice, concretizate in modificarea corespunzatoare a cuantumului pensiei. De asemenea in opinia instantei, sunt incalcate dreptul constitutional la pensie, obligatia statului de a lua masuri de protectie sociala si caracterul de stat social al Romaniei. - in consecinta rezulta ca indiferent de numarul de luni lucrate cu CIM sub 12 luni calendaristice de catre orice pensionar la limita de varsta, casele teritoriale de pensii au obligatia de a recalcula pensia persoanei in cauza prin calculul punctului anual obtinut ca raport dintre suma punctelor lunare calculate ca stagiu de cotizare (sub 12 luni) si 12 luni calendaristice; - recalcularea pensiei este urmarea unei cereri a persoanei la care se anexeaza carnetul de munca inchis si certificat de ITM. D. OUG nr 19/21.03.2007 publicata in Monitorul Oficial nr 208/28.03.2007 Referitoare la: modificarea si completarea legii nr 19/2000 privind sistemul public de pensii. Art 161(2) - In situatia in care o perioada mentionata in contractul de munca NU are corespondent in drepturi salariale operate in carnet, asiguratul va putea prezenta cu acte doveditoare referitoare la salariile realizate lunar in acea perioada prin adeverinte eliberate de intreprinderile in cauza din arhiva acestora . In caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se va utiliza salariul minim brut/tara in acea perioada prevazut in anexele legii nr.19/2000 intre anii 1949-1999. Dupa alin.(2) se introduc alin. (3), (4), (5) : (3) Exceptie de la alin.(2) sunt perioadele anterioare datei de 01.01.1963 regasita operata in carnetele de munca ca activitate desfasurata cu CIM . Pentru aceste perioade punctajul mediu anual se utilizeaza prin aplicarea lui astfel : a) un punct pentru fiecare luna de stagiu de cotizare realizat in perioadele anterioare datei de 01.09.1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale inregistrate in carnetul de munca sau dovedite sau daca lipsesc din carnetul de munca.

18

b) un punct pentru fiecare luna de stagiu de cotizare realizat in perioadele cuprinse intre data de 01.09.1947 si 31.12.1962 si pentru care in carnetul de munca nu sunt inregistrate drepturile salariale si nici nu sunt dovedite. c) un punct pentru fiecare luna de stagiu de cotizare in perioadele cuprinse intre 01.09.1947-31.12.1962, in situatia in care prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare rezulta pentru fiecare luna de stagiu de cotizare, un numar de puncte mai mic decat un punct lunar. (4) In situatia in care pentru perioadele ulterioare datei de 31.08.1947, in documentele doveditoare sunt inregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate in functie de reformele monetare. (5) Prevederile alin.(3) si (4) se aplica pe toate perioadele ce constituie stagiu de cotizare, cu exceptia perioadelor asimilate (armata + facultate + invaliditate) Atentie ! Prevederile alin. (3), (4) si (5) se aplica si : persoanelor a caror pensii au fost calculate pana la data publicarii OUG nr. 19/2007/21.03.2007; persoanelor a caror drepturi de pensii au fost recalculate si provenite din fostul sistem de pensionare (legea nr.3/1977); persoanelor care au avut valorificata anterior datei de 01.04.2001 vechimea in munca sau in serviciu realizata in sisteme neintegrate in sistemul public de pensii (cooperatie si agricultura); in cazul in care, daca in urma aplicarii prevederilor anterioare (2), (3), (4), (5) rezulta un punctaj mediu anual mai mic decat cel existent sau in plata, se va pastra punctajul mediu anual mai avantajos; prevederile OUG nr.19/2007 se aplica cu 01.07.2007 si se acorda cu pensia aferenta lunii iulie 2007 pentru pensionarii in plata. E.Legea nr. 250/19.07.2007 publicata in Monitorul Oficial nr. 486/19.07.2007 pentru modificarea legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale Art. 5(2) - Se permite ca persoanele sa-si completeze venitul asigurat pe baza de contract de asigurare sociala, precum si persoane care se afla in plata unor prestatii de asigurari sociale. Art.23(3) - Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor NU mai este conditionata de plafonul maxim de 5 salarii medii brute/tara, ea este data de venitul brut realizat lunar indiferent de valoarea acestuia. Consecinta : - se mareste valoarea punctului lunar de pensie pentru cei cu venituri lunare mari putandu-se depasi 5 puncte lunare de pensie. Art.44(4) - La implinirea varstei standard de pensionare, pensia anticipata si anticipata Art.52 partiala se transforma in pensie la limita de varsta pe baza de cerere din partea pensionarului prin adaugarea perioadelor asimilate si a perioadelor de pensie de invaliditate . Art.78(4) - Punctajul asiguratului in vederea calculului valorii pensiei NU mai este plafonat la 5 puncte lunar de pensie si se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-a stabilit si s-au platit contributii de asigurari sociale. Art.80(3) - Ridica plafonul valorii punctului de pensie ce NU poate fi mai mic de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat incepand cu 01.01.2008, respective de 45% incepand cu 01.01.2009. Art.86(1) - Admitera sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de Casa Teritoriala de Pensii in termen de 45 zile de la data depunerii cererii de pensionare. Art.162(2) - Pentru fiecare an util realizat in fostele unitati agricole si pentru fiecare an de contributie realizat de taranii cu gospodarie individuala din zonele necooperativiste, incepand cu 01.09.2007 punctajul anual = 0,57255 puncte (inainte a fost de 0,25 puncte/an) Art.167'(1) - S-a marit intervalul de la 5 ani la 10 ani pentru persoanele care au desfasurat munca in conditiile grupei I de munca, conform legislatie anterioare de la data de 01.04.2001 ( data aplicarii legii nr 19/2000) in vederea pensionarii la limita de varsta prin reducerea varstei standard de pensionare conform tabelului nr 4 din lege . - Perioada pentru care pot cere pensionare la limita de varsta este de la 01.04.2001-01.04.2011. F.Ordinul nr.1646/17.10.2007 a Ministerului Economiei si Finantelor pentru aprobarea procedurii de restituire a sumelor reprezentand contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati, platita in plus fata de plafonul maxim admis prin prevederile legii nr.19/2000 (valoarea a cinci salarii medii brute/tara la data efecuarii calculului) - obiectul procedurii il constituie sumele reprezentand contributia individuala de asigurari sociale de 9,5% platita in plus (adica la valoarea veniturilor individuale realizate lunar) peste plafonul maxim admis prevazut de legea nr.19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare (respectiv cinci salarii medii brute/tara);

19

- sumele astfel calculate se restituie pe baza unei cereri conform prevederilor Ordinului de Guvern nr. 92/2003 privind codul de procedura fiscala, republicata cu modificarile ullterioare depuse la CNPAS (Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale); - in urma verificarilor calculelor privind suma de restituit CNPAS emite o dispozitie de restituire pe fiecare an in parte; - agentul economic in urma aprobarii dispozitiei de restituire, va formula o cerere la agentul fiscal competent in a carui administrare se afla, cu anexarea in original a dispozitiei de restituire de catre CNPAS si care se rezolva in termen de 45 de zile de la data inregistrarii; - in situatia unor obligatii fiscale restante ale agentului economic, se va face compensarea acestora cu valoarea dispozitiei de restituire; - se regularizeaza si impozitul pe venitul salariatului ca urmare a diminuarii cotei de 9,5% pana la nivelul maxim de 5 salarii medii brute/tara. Ordinul nr.1646/17.10.2007 prezinta in anexe si urmatoarele machete: Anexa nr.1- Dispozitia de restituire a unor sume de la Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat Anexa nr.2- Decizia de impunere pe venitul din salarii realizat prin recalcularea contributiei individuale de asigurari sociale G.Ordinul nr.1019/23.11.2007 a Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor legii 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare aprobate prin ordinul Ministerului Muncii nr.340/2001 - in situatia constatarii unor erori indiferent de care in cuprinsul declaratiilor nominale lunare depuse de agentul economic pana pe data de 25 a lunii urmatoare pentru luna expirata, privind obligatiile de plata ale angajatilor si angajatorilor catre bugetul de asigurari sociale, se vor depune declaratii rectificative care ca si declaratiile nominale au regimul periodic al unor declaratii pe proprie raspundere; - pentru perioadele ulterioare datei de 1 august 2007 se pot depune declaratii rectificative numai in urmatoarele situatii: a) modificarea elementelor de identificare a asiguratului (nume, prenume, cod numeric personal); b) modificari de date pentru calculul stagiului de cotizare si punctajul asiguratului (numar zile lucrate/luna, numar zile de indemnizatii medicale/luna); c) omiterea inscrierilor unor asigurati; d) inregistrarea in declaratiile nominale a unor asigurati fara baza legala de incadrare si se cere anularea respectivei inregistrari. - daca se impune acordarea retoroactiva a unor drepturi banesti asupra carora se datoreaza contributie, nu se depune declaratie rectificativa ci veniturile se include in baza de calcul al lunii in care se achita aceste drepturi, cu exceptia drepturilor obtinute: a) ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile b) ca urmare a reancadrari in munca a unor persoane in urma unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, cazuri pentru care se intocmesc declaratii rectificative corespunzatoare fiecarei luni - depunerea declaratiilor rectificative la casele teritoriale de pensii, vor fi insotite de o nota justificativa a angajatorului si de copia documentelor legale care stau la baza acestora - persoanele care la data de 01.01.2008 realizeaza venituri brute care nu sunt incasate ca urmare a incadrarii in una din situatiile urmatoare: 1. desfasurarea activitatii in baza unui CIM; 2. sunt functionari publici; 3. desfasoara activitate; 4. sunt numiti in cadrul autoritatilor executive, legislative sau judecatoresti; 5. sunt membrii cooperatori, au obligatia ca pana la data de 01.02.2008 sa declare unitatii de la care obtin astfel de venituri daca, in acelasi timp la alta unitate se afla in una din situatiile prevazute mai sus conform anexei nr.2 la ordinul nr. 1019/23.11.2007. Declaratia se intocmeste si pentru persoanele care vor derula activitati dupa data de 01.01.2008. - In situatia in care se constata ca declarantul NU se afla in niciuna din situatiile enumerate mai sus (pozitiile 1-5), unitatea la care se obtin veniturile NU calculeaza contributia de asigurari sociale deoarece aceasta NU se datoareaza. Rezulta ca toti salariatii din situatiile de mai sus (pozitiile 1-5), daca obtin venituri suplimentare (contracte civile, persoane fizice autorizate) vor fi supusi calculului CAS la aceste venituri impozabile si la care se calculeaza si contributia de 6,5% pentru sanatate;

20

- de asemenea se pot asigura sistemul public de pensii prin contract de asigurare sociala, personele care doresc sa si completeze venitul asigurat, dar care NU se regasesc in situatiile urmatoare: a) desfasoara activitati in baza unui CIM; b) desfasoara activitati in funcii elective; c) sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti; d) sunt functionari publici; e) sunt membrii cooperatori intr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti; f) beneficiaza de drepturi banesti ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj (somerii); g) orice alte persoane care nu realizeaza venituri din activitati profesionale. - contractul de asigurare sociala se incheie intre persoana interesata si casa de pensii teritoriala unde domiciliaza persoana in cauza, iar baza lunara de calcul o constituie veniturile brute realizate de aceasta, indiferent de nivelul acestor venituri; - sunt obligate sa depuna declaratie de asigurare persoanele care realizeaza venituri impozabile anual indiferent de nivelul acestora (s-a anulat constituirea plafonului minimal de trei salarii medii brute/tara/an) pentru: a) asociati unici; b)administratori sau manageri cu contract de administrare sau de management; c) membrii ai asociatiilor familiale; d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; e) persoane angajate in institutii internationale; f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. Aceasta obligatie de a depune declaratie de asigurare sociala rezulta in mod obligatoriu prin efectul legii nr.19/2000. - contributia de asigurari sociale NU se datoreaza pentru sumele reprezentand: a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat (ajutorul de deces), inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale; b) diurnele de deplasare, delegare, indemnizatii de delagare, detasare si transfer, drepturi de autor; c) participarea salariatilor la profit. H.Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 nr.387/31.12.2007 publicata in Monitorul Oficial nr.901/31.12.2007 Fata de prevederile legii BAS/2007, prezenta lege aduce urmatoarele modificari: - cuantumul fix al indemnizatiei de insotitor in cazul pensionarilor de invaliditate incadrarti in gradul I de invaliditate care este in suma fixa de 500 lei si se va indexa pe parcursul anului 2008 odata cu inflatia; - valoarea punctului de pensie, stabilita potrivit prevederilor art.80 din Legea nr. 19/2000, este de 581,3 lei si se aplica incepand cu 01.01.2008; - salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurari sociale pe anul 2008 este de 1550 lei; - cuantumul ajutorului de deces este de: a) 1550 lei pentru decesul asiguratului; b) 775 lei pentu un membru de familie al asiguratului. - cotele de contributie de asigurari sociale se stabilesc in doua transe pentru anul 2008, astfel: A) In perioada 01.01.2008-30.11.2008: a) pentru conditii normale de munca-29% b) pentru conditii deosebite de munca-34% c) pentru conditii speciale de munca-39% B) Incepand cu 01.12.2008 si in continuare: a) pentru conditii normale de munca-27,5% b) pentru conditii deosebite de munca-32,5% c) pentru conditii speciale de munca-37,5%, din care cota de contributie al angajatului asigurat ramane la 9,5% aplicata lunar asupra salariului realizat, indiferent de conditiile de munca. In aceasta cota este inclusa si cota de 2% aferenta fondului de pensii administrate privat prevazuta de Legea 411/2004, republicata cu modificarile si completarile ulterioare; - contributia datorata de angajator pentru constituirea bugetului asigurarilor pentru somaj este de 1% in perioada ianuarie-noiembrie 2008 si de 0,5% incepand cu luna decembrie 2008 si in continuare; - contributia individuala datorata de angajati la Bugetul Asigurarilor pentru Somaj este de 0,5% aplicata asupra veniturilor realizate lunar; - contributia persoanelor asigurate in baza contractului de asigurare pentru constituirea Bugetului Asigurarilor pentru Somaj este deci, de 1,5% (1%+0,5%) in perioada ianuarie-noiembrie 2008 si de 15% incepand cu luna decembrie si in continuare; - contributia datorata de angajator pentru constituirea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale conform art. 7(1) din Legea nr.200/2006 cu modificarile ulterioare, este de 0,25%;

21

- cotele prezentate mai sus se aplica incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2008 si respectiv cu cele aferente lunii decembrie 2008, atat pentru asigurati cat si pentru angajatori ca fond de salarii realizat lunar; - cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc , conform Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, se stabilesc in plaja procentuala cuprinsa intre 0,4% si 2% , aplicate asupra veniturilor brute realizate lunar (fondurile de salarii realizate lunar), ale angajatorilor.

I. HG nr. 149/13.02.2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 126/18.02.2008 - privind modificarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Baza lunara de calcul pentru contributia individuala a angajatilor la constituirea fondului de somaj este reprezentata de venitul brut realizat lunar de cartre salariati si intr-un procent de 0,5% incepand cu 01.01.2008. In venitul brut intra: a) salariul de baza brut lunar, indemnizatiile de conducere calculate la timpul efectiv lucrat, salariul de merit si alte drepturi salariale prevazute si de CCM si care fac parte din salariul de baza. b)remuneratia directorilor si membrilor directoratului societatilor pe actiuni, numiti in conditiile Legii nr. 31/1990 republicata cu modificarile si completarile ulterioare c) sporurile acordate sub forma de procent aplicat asupra orelor efectiv lucrate in programul normal de lucru, ori ca sume fixe, indiferent daca au sau nu caracter permanent. d) indemnizatiile pentru concedii , indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate de munca temporara, suportate de societate , conform legii, in situatia in care raporturile de munca sau de serviciu sunt suspendate pentru incapacitate de munca, daca nu depasesc 30 de zile calendaristice de concediu medical. e) drepturile banesti acordate sub forma de stimulente, premii si prime. f) orice alte sume platite sub forma de salarii. NU se includ in baza de calcul a cotei de contributie a angajatului de 0,5% pentru constituirea fondului de somaj: a) prestatiile din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale (ajutoarele de orice fel) b) diurne de deplasare si de delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer. c) drepturi de autor d) participarea salariatilor la profit e) compensatiile acordate in conditiile legii ori ale contractelor colective de munca salariatilor concediati pentru motive ce nu tin de persoana lor. f) venituri brute ale persoanelor care au detinut calitatea de asigurat obligatoriu prin efectul legii J.Ordinul Ministerului Muncii nr. 92/08.02.2008 publicat in Monitorul Oficial nr. 116/14.02.2008. - referitor la contributiile de asigurari sociale si la sintagma venit brut realizat lunar - totalitatea veniturilor in bani si/sau in natura, realizati dintr-o activitate dependenta, indiferent de fondurile din care acestea se achita, realizata de asigurati: Cuprinde: VENITURI IN BANI a) salariile/indemnizatiile in bani calculate la timpul efectiv lucrat in program normal si suplimentar, salariile de merit , indexari, compensari b) drepturile de solda acordate soldatilor si gradatilor voluntari c) sporurile, indemnizatiile si sumele acordate fie ca procent din salariu sau sume fixe, cu caracter permanent sau intamplator pentru conditii nocive, toxice, periculaoase, grele, penibile, etc, munca de noapte, fidelitatea, etc d) sume platite pentru timpul nelucrat (concediu de odihna, concediu studii, sarbatori legale, repaus saptamanal, evenimente familiale deosebite, ziua profesiei , zile de instalare pe post in cazul transferului, intreruperi ale lucrului75%) e) sume acordate cu ocazia iesirii la pensie f) premiile anuale si cele din cursul anului g) prime de vacanta, al 13-lea salariu, prime cu ocazia sarbatorilor religioase sau nationale h) alte adaosuri la salarii: compensari de concediu de odihna neefectuat, bonusuri, stimulente, compensatii i) sume din plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice j) compensatii in caz de concediere indiferent de numarul acestora si valoarea lor k) ajutoare acordate salariatilor pntru evenimente familiale deosebite sau sociale peste limita cheltuielilor sociale deductibile i) indemnizatii din diferite activitati(sindicate, asociatii, fundatii)

22

m) cadouri in bani oferite angajatilor la 1 iunie, Craciun , Paste, 8 martie n) sumele primite de membrii consiliului de administratie, cenzori o) indemnizatii de sedinte membrilor comisiilor din autoritatile publice p) sumele primite de persoanele fizice care desfasoara activitati independente(asigurari, marketing, publicitate, imobiliare) r) sumele primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare ATENTIE: Toate aceste sume nu sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale VENITURI IN NATURA: a) plata unei parti din salariu in natura fara sa diminueze salariul minim brut/tara b) utilizarea oricarui bun (vehicul al societatii in scop personal) c) contravaloarea chiriei suportata de angajator si a utilitatilor locuintei de serviciu, cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice d) abonamente, costul convorbirilor telefonice, cartele telefonice in scop lucrativ e) permise de calatorii in scop personal f) prime de asigurare platite de angajatori pentru salariatii proprii Fata de cele de mai sus punctajul lunar de pensie si cel anual se determina pe baza venitului brut realizat lunar care constituie astfel baza de calcul a contributiilor individuale de asigurari sociale. SISTEMUL PUBLIC DE PENSII In contextul modificarilor si completarilor aduse Legii 19/2000 cu aplicare de la 01.04.2001 si pana in prezent A) Necesitatea unificarii sistemului de pensii i alte drepturi de asigurri sociale: a aprut ca urmare a cerinei punerii de acord a ntregului sistem de asigurare din Romnia, cu realitile din viaa social a Romniei. A aprut ca o necesitate a nlturrii distorsiunilor existente, care au generat dezechilibre ntre valoarea pensiilor diferitelor categorii de personal din cadrul acestora. Pensionari cu aceeai vechime n munc, cu aceeai profesie, cu acelai grad profesional, cu aceeai specializare, pensionai n etape diferite cu decalaje foarte mari ntre ele. Rezult c prin calculul pensiilor sub noile aspecte ale Legii 19/2000 n comparaie cu Legea 3/1977, aceste distorsiuni fie s se minimalizeze fie s dispar prin procesul de recalculare a pensiilor. B) Aspectele principale urmrite de Legea 19/2000: 1) unicitatea sistemului. 2) obligaia fiecrui angajat i angajator s se asigure prin cote diferite procentuale. 3) majorarea numrului de contribuabili prin cuprinderea obligaiilor ca efect al legii a tuturor persoanelor fizice care desfoar activitii n urma crora realizeaz un venit pe an de cel puin 3 salarii medii brute pe economia naional. 4) limitarea veniturilor pentru care contribuia este aplicabil la nivelul maxim de 5 salarii medii brute pe ar. 5) ridicarea treptat a vrstei de pensionare i eliminarea vrstei minime de pensionare. 6) introducerea unui nou mod de calcul a pensiei 7) cumulul pensiei cu salariu (variant posibil n condiiile pensiei de invaliditate de gradul II i a pensiei la limit de vrst), C) Termenii utilizrii i definiia lor n baza Legii 19/2000 cu aplicare din 01.04.2001: 1) ASIGURAI = persoane fizice care pltesc contribuia de asigurri sociale (9,5%) i au dreptul s beneficieze de prestatii de asigurri sociale: -indemnizaii medicale -indemnizaii de maternitate -indemnizaii pentru ngrijire copilului bolnav pn la vrsta de 7 ani sau 18 ani dac copilul are un handicap. -indemnizaii de carantin -indemnizaii de reducere a timpului de lucru cu 2 ore zilnic. 2) STAGIUL DE COTIZARE = perioada n care persoanele au pltit asigurri sociale n sistemul public din Romnia, precum i din alte ri cu care Romnia are acorduri n aceste domanii. 3) STAGIUL COMPLET DE COTIZARE = perioada de cotizare stabilit de lege funcie de care se calculeaz punctul mediu cotizat.

23

4) STAGIUL MINIM DE COTIZARE = perioada de activitate minim care permite asiguratului s se nscrie la pensie pentru limit de vrst. n prezent stagiul minim este de 15 ani att pentru brbai ct i pentru femei. 5) PERIOADELE ASIMILATE = perioadele pentru care nu s-au pltit asigurri sociale, dar care la pensionarea la limit de vrst sunt luate n calcul ca ani de vechime pentru vechimea total. Aceste perioade sunt: - anii normali ai studiilor universitare efectuate la cursuri de zi, finalizate prin diplom de licen (pentru absolvirea a 2 faculti se alege perioada cea mai lung) - durata stagiului militar - perioadele de concentrare sau mobilizare - perioadele de invaliditate indiferent de grad ce constituie stagii poteniale. 6) VRSTA STANDARD DE PENSIONARE = la limit de vrst 60 de ani femeile i 65 de ani brbaii, pentru asigurai ce au cel puin stagiul minim de cotizare. 7) PENSIA LA LIMIT DE VRST = pensia care se acord persoanelor n cauz dac la data pensionrii ndeplinesc cumulativ condiia vrstei standard de pensionare i condiia stagiului complet de cotizare. 8) PENSIA ANTICIPAT = pensia care poate fi solicitat de un asigurat cu cel mult 5 ani naintea vrstei standard de pensionare dac a depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 10 ani. 9) PENSIA ANTICIPAT PARIAL = pensia care poate fi solicitat de un asigurat cu cel mult 5 ani naintea vrstei standard de pensionare dac a realizat stagiul complet de cotizare i la depit cu pn n 10 ani de cotizare (pensie penalizat). 10) REACTUALIZAREA PENSIEI = ptabilirea anual a cuantumului pensiei n funcie de valoarea punctului de pensie dat de Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat. FORMELE DE PENSIONARE PREVAZUTE DE LEGEA NR. 19/2000 IN SISTEMUL PUBLIC DE PENSII PENSIA LA LIMIT DE VRST Condiia de acordare a pensiei la limit de vrst este mplinirea vrstei standard de pensionare (60 de ani femeile i 65 de ani brbaii) cu cel puin stagiu minim de cotizare (15 ani att femeile ct i brbaii) sau cu stagiu complet de cotizare (30 de ani femeile i 35 de ani brbaii). Asiguraii care i-au desfurat activitatea total sau parial n condiii deosebite de munc (fosta grup II de munc) au dreptul la pensie la limit de vrst cu reducera vrstelor standard de pensionare de la 1 la 8 ani conform prevederilor Legii 19/2000 aplicabil din 01.04.2001, astfel: - pentru stagiu complet de cotizare n condiii de munc deosebite n ani mplinii se aplic urmtoarele: - la 6 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 1 an - la 8 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 1,5 ani - la 10 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 2 ani - la 12 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 2,5 ani - la 14 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 3 ani - la 16 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 3,5 ani - la 18 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 4 ani - la 20 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 4,5 ani - la 22 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 5 ani - la 24 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 5,5 ani - la 26 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 6 ani - la 28 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 6,5 ani - la 30 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 7 ani - la 32 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 7,5 ani - la 35 ani ntregi vrsta standard de pensionare se reduce cu 8 ani Vrstele reduse nu pot fi ns mai mici de 50 ani pentru femei i respectiv 55 ani pentru brbai. Exist locuri de munc care prin natura activitii lor, pot reduce vrsta de pensionare sub 50 de ani pentru femei i respectiv 55 ani pentru brbai, numai dac femeile i brbaii n cauz activeaz n condiii speciale de munc (fost grupa I de munc) astfel: 1) -minerii dac au 20 de ani de cotizare i activitate n subteran, se pot pensiona la limit de vrst la 45 de ani. 2) -asiguraii cu condiii speciale de munc exclusiv minerii, respectiv personalul unitii nucleare, personalul navigant, artitii i balerinii. Dac au un stagiu de cotizare de 25 de ani au o reducere a vrstei standard de pensionare de 15 ani (se pot pensiona la 45 de ani femeile i la 50 de ani brbaii. 3) -personalul unitilor nucleare din zona I nuclear (personalul care deservete direct reactorul nuclear) dac are 15 ani de cotizare se poate pensiona la orice vrst (ex.: 25+15 = 40 ani)

24

4) -personalul unitilor nucleare din zona II nuclear (zona din jurul reactorului) dac are 17 ani de cotizare se poate pensiona la orice vrst 5) toate aceste perioade fie de condiii deosebite fie de condiii speciale sunt evideniate n CM prin denumirea fie a meseriei, fie a funciei astfel: -pentru meserii n condiii deosebite sunt evocate la ncetarea activitii prin operarea n CM pe un rnd ntreg n ani/luni/zile perioadele lucrate n aceste condiii, dac au avut loc determinri de noxe, prin care media acestor noxe a depit concentraia maxim admis prevzut de Legea 90/1996 republicat (Legea proteciei muncii i HG261/2001 privitoare la metodologia de determinare a condiiilor deosebite de munc. -persoanele asigurate cu un stagiu de cotizare care au i un stagiu anterior cotizrii dovedit printr-un certificat de handicapat, au reducerea stagiului de cotizare i a vrstei standard de pensionare dup cum urmeaz: 1) persoanele cu handicap grav: au 15 ani de reducere a vrstei standard (45 de ani femeile i 50 de ani brbaii) iar stagiul complet de cotizare se reduce la 1/3 ( femeile 10 ani de cotizare i brbaii 35/3 ani de cotizare). 2) persoanele cu handicap accentuat: au 10 ani de reducere a vrstei standard (50 de ani femeile i 55de ani brbaii) iar stagiul complet de cotizare se reduce la 2/3 3) persoanele cu handicap , mediu: au 10 ani de reducere a vrstei standard (50 de ani femeile i 55de ani brbaii) fr reducerea stagiul complet de cotizare. Gradele de handicap sunt stabilite de comisii de expertiz medical care determin i gradele de invaliditate. Invaliditatea de gradul II i III pot fi recuperabile parial sau n totalitate, dar cea de gradul I este irecuperabil. Prin excepie nevztorii se pot pensiona la orice vrst dac au 1/3 din stagiul complet de cotizare. PENSIA ANTICIPAT Asiguratul cu cel puin 10 ani de depire a stagiului standard de cotizare se pot pensiona cu cel mult 5 ani naintea mplinirii vrstei standard de pensionare (stagiu de cotizare 30+10 ani pentru femei i 35+10 ani pentru brbai). Pensionabili care valorific aceast form de pensionare nu beneficiaz de perioadele asimilate i nu pot cumula pensia cu salariu pe toat perioada de anticipare. La mplinirea vrstei standard de pensionare, pensia anticipat devine pensie la limit de vrst, iar pensionarul va putea cumula pensia cu un salariu. PENSIA ANTICIPAT PARIAL Asiguraii care au depit stagiul de cotizare cu pn la 10 ani, pot solicita PAP cu cel mult 5 ani mai devreme ns pensia se diminueaz 0,5% din pensia la limit de vrst n situaia n care stagiul complet de cotizare se depete 1 an, iar penalizarea se diminueaz pn la 0,05% pentru o depire cu pn la 10 ani de stagiu complet de cotizare . Penalizarea nceteaz la mplinirea vrstei standard de pensionare i trece n pensie la limit de vrst. PENSIA DE INVALIDITATE Beneficiaz de PI asiguraii cu pierderea total sau parial capacitii de munc ca urmare a: accidentelor de munc - bolilor profesionale - bolilor obinuite - accidentelor care nu au legtur cu munca (ex: accident de main) - accidentelor sau bolilor contactate n perioada satisfacerii stagiului militar, sau n practica din studenie, practica din timpul uceniciei. Beneficiaz de PI i persoanele mutilate (ex: participanii n revoluia din 1989), iar dac aceti mutilai se gseau i n pensie la limit de vrst, vor beneficia i de o PI suplimentar pe toat durata invaliditii. INVALIDITILE: funcie de decizia comisiei de expertiz medical sunt de 3 feluri: 1) invaliditate de gradul I = pierderea total a capacitii de munc i necesitatea de a avea un nsoitor, a crui indemnizaie fix este de valoarea a unui salariu minim brut pe ar, deoarece persoana invalid este lipsit de autongrijire; autoconducie; i orientare spaial. 2) invaliditate de gradul II = pierderea total a capacitii de munc, dar nu necesit nsoitor deoarece persoana n cauz se autongrijete. 3) invaliditate de gradul III = pierderea parial a capacitii de munc, respectiv 50% persoana n cauz avnd drept la un program de /zi (4 ore). Gradele de invalidiate sunt revizuibile n perioade cuprinse de la 6 luni la 12 luni i au ca scop meninerea invaliditii, diminuarea sau majorarea invaliditii funcie de modul n care i-a fcut efectul tratamentul medical. Nu sunt supui revizuirii medicale:

25

- persoanele ncadrate n invaliditi ireversibile - persoanele care au vrst standard de pensionare - persoanele cu stagiul complet de cotizare i cu cel puin vrsta de 55 de ani femeile i 60 de ani brbaii. La mplinirea vrstei standard de pensionare pensia de invaliditate se transform n pensie la limit de vrst, iar dac persoana n cauz era n invaliditate de gradul I ce necesita i nsoitor, la trecerea n pensie la limit de vrst nsoitorul i menine indemnizaia de nsoitor atta timp ct este necesar. PENSIA DE URMA Au drept la PU copiii aflai n ntreinere sau soul supravieuitor. Dac persoana decedat era pensionar, sau dac ndeplinea condiiile de pensionare la data decesului, copii au drept la pensie pn la vrsta de 16 ani sau 26 de ani dac i continu studiile la cursuri de zi. Dac urmaii sunt copii invalizi, acetia ua drept la PU pe toat durata invaliditii. Soul supravieuitor are drept la PU pe tot timpul vieii dac a mplinit vrsta de 60 de ani femeile sau 65 de ani brbaii i dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani, iar dac perioada de castorie a fost mai mare sau egal cu 10 ani pensia de urma se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare lun respectiv cu 6% pe an pentru fiecare an n minus de cstorie. Dac soul subraviauitor este invalid de gradul I sau II are drept la PU indiferent de vrsta pe care o are cu condiia ca durata cstoriei s fie de cel puin 1 an. Dac persoana decedat are n ngrijire copii, 1 sau mai muli, pn la vrsta de 7 ani a ultimului copil, vor beneficia de PU cu condiia s nu realizeze venituri lunare mai mare de din salariul mediu brut pe economia naional. PU se poate calcula din pensia la limit de vrst, din pensia de invaliditate, din pensia anticipat sau din pensia anticipat parial, deoarece PU din pensia susintorului este de 50%pentru 1 urma, 75% pentru 2 urmai, 100% pentru 3 sau mai muli urmai. Cuantumul PU pentru copii orfani de ambii prini este nsumarea drepturilor de urma, dup fiecare printe. n situaia n care soul supravieuitor are drept i la pensie proprie i la PU poate opta pentru cea mai favorabil. S 17 CALCULUL PUNCTULUI DE PENSIE I IMPORTANA VENITULUI REALIZAT DE SALARIAT N CALCULUL ACESTUIA

Unul din aspectele importante ale Legii l9/2000 cu aplicabilitate de la 01.04.2001 este modul de calcul al pensiei prin punctajul mediu anual realizat de fiecare contribuabil pe toat durata activitii lui cu CIM sau contract de asigurare. Pornind de la acest deziderent calculul punctului de pensie rezult pentru angajatii cu CIM care i-au desfurat activitatea prin derularea modificrii CIM pn la data de 31.03.2001 modificri reliefate n CM i n continuare ncepnd cu Ol.O4.2OOI prin raporturile lunare fcute de CRU numite declaraii lunare transmise caselor teritoriale de pensii i care cuprind nominal contribuiile din veniturile poprii ale angajailor i contribuiile angajatorului la contribuia BAS. n concluzie calculul punctului de pensie pn la 31.03.2001 se face pe baza salariului de baz brut lunar de ncadrare care cuprinde i toate sporurile cu caracter legal i permanent iar ncepnd cu 01.01.2001 pe baza veniturilor lunare realizate de angajai. Vom porni n calculul punctului lunar de pensie de la noiunea: 1 Valoarea pensiei care este produsul dintre punctajul mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare i valoarea unui punct de pensie conform formulei: V p = P M A xV p c t Vp valoarea pensiei

PMA - punctaj mediu anual Vpct - valoarea punctului de pensie

26

Din aceast formul se cunoate valoarea unui punct de pensie ce se transmite anual prin legea bugetului de asigurri sociale i care n present este de 2.955.545 Iei ncepnd cu 01.01.2005. 2 Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se determin prin mprirea numrului de puncte rezultat din nsumarea punctajului anual realizat de asigurat n perioada de cotizare la numrul de ani corespunztori stagiului complet de cotizare care evolueaz de la 25 ani pn la 30 ani pentru femei i de la 30 ani pn la 35 ani pentru brbai pe toat perioada de tranziie a Legii 19/2000 cu aplicabilitate ncepnd cu 01.04.2001 respectiv pn la 31.12.2013. Anexele Legii 19/2000 pentru brbai i femei prevd funcie de luna i anul naterii fiecrui pensionabil vrsta i stagiul complet de cotizare n vederea pensionrii la limit vrst ca derogare de la vrsta standard de pensionare (60 femei i 65 brbai) i a stagiului complet de cotizare (30 femei i 35 brbai). PMA = PA / NASCC PMA - punctajul mediu anual. PA - suma punctelor anuale. N ASCC - nr. de ani complet de cotizare. 3 Punctajul anual Se determin ca raport la numrul lunilor anului 12 luni a punctajului rezultat n anul respectiv din nsumarea numrului de puncte n fiecare lun a anului respectiv. PA= PL /12 PA-punctajul anual. PL - punctajul pe fiecare lun. 4 Punctajul lunar Se determin ca raport ntre venitul lunar pentru care s-a pltit contribuia de asigurri sociale i salariu mediu brut lunar pe economia naional existent i comunicat n fiecare lun luat n calcul. PL = VLA / SMBEN PL venit lunar. VLA - venit lunar pentru care s-a pltit contribuie asigurri . SMBEN - salariu mediu brut lunar pe economia naionala. VLA - venitul lunar pentru care s-a pltit contribuia este consecina statului de plat lunar ce cuprinde veniturile realizate ale fiecrui pensionabil lun de lun venit din care angajatul ca viitor pensionar a virat prin angajator cota lui de asigurri sociale ncepnd cu 01.04.2001, iar anterior acestei date este consecina salariului de baz lunar de ncadrare operate n carnetul de munc (capitolul VI coloana 6) fie da fie nu operate i sporurile cu caracter permanent cel mult procentual, evidenele CRU cuprinznd valoarea acestor sporuri pentru fiecare angajat n parte i pe care le transmite prin dosarul de personal caselor teritoriale de pensii. 1Venit lunar pentru care s-a pltit contribuia de asigurri sociale va cuprinde conform pontajului lunar salariile realizate inclusiv toate sporurile . n calculul pensiei punctajul maxim posibil este de 5 puncte ncepnd cu 01,01.2003. Perioadele asimilate corespund i ele cu un anumit punctaj lunar i anual astfel: - pentru perioadele de stagiu militar, de concentrare sau mobilizare precum i pentru anii de studii normali a studiilor superioare curs de zi cu diplom de licen procentajul este de 25% din salariu mediu brut lunar pe economia naional din perioadele respective. 2 Stagiul potenial acordat asigurailor n drept s primeasc o pensie de invaliditate punctual anual este de: - 0,75 puncte pentru fiecare an de invaliditate de gradul I - 0,60 puncte pentru fiecare an de invaliditate de gradul II - 0,40 puncte pentru fiecare an de invaliditate de gradul III

27

Salariile medii brute pe ar sunt publicate n monitorul oficial n ultima zi a luni urmtoare pentru luna expirat (anterioar) Exemplu - la 30.04.2005 se publica n monitorul oficial salariu mediu brut pe ar pe luna martie ATENIE!!!1- Pentru orice pensionabil este foarte important ca toat perioada lucrat i operat n CM pn la 01.04.2001 s fie corect operat iar arhiva de personal s menin toate documentele justificative privind sporurile cu caracter permanent i legal precum i vechimea exprimat n zile, luni i ani lucrate n grupa II actuale condiii deosebite de munc sau grupa I de munc actuale condiii speciale de munc. 2- n situaia n care perioade n CM nu s-a operat valoarea salariului de ncadrare (perioade pn la 01.04.2001) persoana n cauz va trebui s-i obin adeverine din arhivele unitii respective privind salariul realizat n acele luni din statele de plat care anterior anului 2005 se arhivau pe o perioad de 50 ani. Dac arhivele sunt inexistente i dosarul de pensionare nu cuprinde adeverina sus menionat programul de pensii va lua n calcul n acele luni salariul minim brut pe ar prevzut i n anexele Legii 19/2000 ncepnd din anul 1938 pn n prezent. 3- Pentru ca punctul lunar n diferite perioade de derulare a activitii s fie corect din punct de vedere a raportului matematic n perioadele n care n CM s-au operat salarii nete n anexele legii prezint i salariile medii nete. De remarcat faptul c pn n anul 1991 n-au existat salarii medii brute lunare ci numai anuale deci raportul salariului mediu net sau brut din carnet s-a raportat la acelai salariu net sau brut anual pe toate cele 12 luni ale anului lun de lun. 4- Dac n CM este operat salariul orar (nu cel lunar) programul de pensii prin nmulirea cu 8 i cu numrul de zile lucrtoare l transform n salariu lunar deoarece Legea 19/2000 prevede numrul mediu al zilelor lucrtoare pe toi ani pn la 01.04.2001. 5- Dac n CM este operat salariul pe zi de munc programul de pensii va transforma acest salariu zilnic n salariu lunar prin nmulirea cu numrul mediu al zilelor lucrtoare din anul respectiv. Pentru pensionarii a cror pensii au fost calculate conform Legii 3/1977 i care pe ani de pensionare sunt supui recalculrii ncepnd cu 01.01.2005 conform Legii 19/2000. Dac decizia recalculat determin o pensie de asigurri sociale mai mare dect pensia de asigurri sociale cumulate cu pensia suplimentar stabilit de Legea 3/1977 va beneficia de noua pensie prevzut n noua decizie cu data respectiv. Dac valoarea noii pensii calculate este mai mic se va menine pensia anterioar stabilit conform Legii 3/1977 pn cnd valoarea punctului de pensie crete la nivelul n care aplicarea formulei 1 determin o pensie superioar celei anterioare calculate. 6 - n situaia n care pensionarul la limit vrst continu activitatea printr-un nou contract individual de munc fie c s-a pensionat prin Legea 3/1977 sau fie c s-a pensionat prin Legea 19/2000, dac n urma cumulului de pensie cu salariu a realizat 12 luni ca stagiu de cotizare ele vor stabili (formula 3) un punctaj anual pentru acel an care va conduce la recalcularea pensiei pe seama anului suplimentar cotizat. Acest punctaj anual se majoreaz dup calcularea lui cu 0,3% pentru fiecare lun de punctaj, respectiv 3.6% pe an suplimentar pe an complet format din 12 luni de stagiu de cotizare (0,3% xl21uni= 3,6%). Informatii suplimentare referitoare la : Evoluia punctului de pensie ncepnd cu 01.04.2001 i pn n prezent exprimata in ROL este: 01.04.2001 = 1.597.232 lei 01.01.2003 = 2.265.701 lei 01.06.2001 = 1.693.066 lei } 01.09.2003 = 2.472.138 lei 01.09.2001 = 1.762.482 lei 01.12.2003 = 2.548.774 lei 01.01.2002 = 1.862.572 lei 01.01.2004 = 2.652.000 lei 01.03.2002 = 1.999.008 lei } 01.01.2005 = 2.955.592 lei 01.06.2002 = 2.098.959 lei 01.01.2006 = 3.231.000 lei 01.01.2007 = 3.962.000 lei 01.01.2008 = 5.138.300lei Exprimarea s-a facut in lei anterior denominarii (ROL DOSARUL DE PENSIONARE

28

Este obligaia angajatorului ntocmirea dosarului de pensionare pentru fiecare angajat din iniiativa angajatorului pentru pensia la limit vrst i din iniiativa angajatului pentru pensia anticipat sau anticipat parial. Elementele ce compun dosarul de pensii: 1- Cererea care conform anexei Legii 19/2000 este tipizat, funcie de forma de pensionare (cele 5 forme). 2- Cartea de Munca operata cu propunerea de pensionare, ca forma de pensionare certificata de catre Inspectoratul Teritorial de Munca 3- buletinul de identitate sau cartea de identitate. 4- Livretul militar. 5- Adeverina de la comisariatul militar pentru concentrare sau mobilizare dac este cazul. 6- diploma de studii superioare pentru curs de zi si adeverinta de la facultate cu perioada studiilor pe durata lor normala de 4, 5 sau 6 ani. 7- adeverina de vechime n munc pentru perioadele cand titularul nu a avut carnet de munca, iar ulterior, adeverinta nu a fost operata in carnetul de munca al titularului fiind necesara pentru stabilirea vechimii totala in munca si a stagiului complet de cotizare 8- adeverina de sporuri de vechime condiii grele, periculoase, toxice sau vtmtoare 9- adeverina de vechime pe locuri de munc cu condiii deosebite sau speciale dac nu au fost operate n CM, necesara reducerii varstei standard de pensionare 10- decizie de invaliditate cu dosarul medical dac este cazul Toate documentele se fac n 2 exemplare original i copie (2 dosare) originalul se depune de angajator cu ajutorul angajatului. Dac persoana pensionabil a activat n mai multe societi va aduce la ultima societate toate adeverinele necesare dosarului de la acele uniti pe perioadele lucrate. Pensia decurge de la data nregistrrii dosarului respectiv, de la data propunerii de pensionare operate n CM iar decizia de pensionare va fi emisa cel mai devreme n 30 zile calendaristice de la aceast data. Pensia se acord numai pensionarului, a mandatarului desemnat de acesta sau a curatorului acestuia. Pot cumula pensia cu alte venituri realizate urmtoarele persoane: 1-copii orfani pe perioada colarizrii lor. 2- nevztorii. 3- persoanele la limit de vrsta care pot solicita recalcularea pensiei dup fiecare an de cotizare n plus. 4- pensionarii de invaliditate gradul III pentru venituri realizate n cele 4 ore ca drept de munc. Plata pensiei nceteaz daca: 1- pensionarul decedeaz 2- pensionarul nu mai ndeplinete condiiile legale n temeiul crora s-a acordat pensia 3- pensionarul a fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv pentru infraciuni de omor sau tentativ de omor asupra susintorului persoana n cauz fiind urma. Plata pensiei se suspenda daca: 1- pensionarul i stabilete domiciliul n alt stat cu care Romnia are convenie i pensia se suspend n ara natal fiind pltit n acel stat n care i-a stabilit domiciliul. 2- pensionarul beneficiaz de venit indiferent de care i se gsete n pensie anticipat sau anticipat parial. 3- pensionarul NU se prezint la revizuirea medical fiind pensionar de invaliditate indiferent de grad 4- copilul urma nu mai ndeplinete condiiile de vrst. 5- soul supravieuitor i gsete perechea (se recstorete). 6- indemnizaia de nsoitor pe perioada spitalizrii pensionarului de invaliditate, Dac internarea are Ioc n cursul lunii indemnizaia de nsoitor pentru luna respectiv se acord. Dac externarea din spital are loc n cursul lunii indemnizaia de nsoitor se acord cu data de nti a lunii urmtoare. OUG nr. 4/2005 publicata in Monitorul Oficial nr 119/07.02.2005 - referitor la recalcularea pensiilor in sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale.

29

1. Pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem de asigurari sociale de stat (Legea nr. 3/1977) si stabilite anterior datei de 01.04.2001 se recalculeaza in conditiile prevazute de prezenta ordonanta si in spiritul Legii nr. 19/2000, incepand cu 01.04.2001. 2. Recalcularea pensiei se efecueaza pentru determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii cu respectarea Legii nr. 19/2000. 3. Procedura de recalculare va incepe cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante (03.02.2005) 4. Prima etapa a recalcularilor s-a stabilit pentru luna martie 2005 pentru persoanele pensionate prin Legea 3/1977 pana in anul 1980 inclusiv. 5. Determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii se face pe baza datelor din evidentele caselor teritoriale de pensii (fostele dosare de pensionare) 6. Sporurile care au facut parte din baza de calcul a vechii pensii stabilita prin Legea 3/1977 s-au utilizat la stabilirea punctajului mediu anual. Aceste sporuri s-au regasit operate in carnetele de munca sau au fost mentionate in adeverintele eliberate de angajatori care poarta toata raspunderea cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora. - sporurile, indemnizatiile si majorarile din retributii tarifare care potrivit legislatiei anterioare datei de 01.04.2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt: 1.Sporul de vechime in munca pentru perioadele anterioare datei de 01.04.1992 se calculeaza automat nefiind necesara dovedirea acestuia prin adeverinte, iar cel utilizat pana dupa data de 1.04.1992 este cel inregistrat fie in carnetele de munca fie prin adeverinte. 2. Sporul de munca in conditii grele 3. Majorari de retributii cu 10% pentru conditii grele 4. Sporul de santier pentru personalul nelocalnic 5.Indemnizatia de pana la 10% acordata sefului de echipa 6.Sumele acordate soferilor care au atributii si de casier, primitor-distribuitor, gestionar, manuitor de valori. 7. Indemnizatiile functiilor de conducere 8.Indemnizatia de diriginte in invatamant 9.Sporul de munca in timpul noptii (15%-25%) 10.Sporul acordat personalului civil care a desfasurat activitati in cadrul unitatilor militare , apartinand MapN si M.I. 11.Sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal 12.Sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare. NU se iau in calcul: 1.Formele de retribuire in acord sau cu bucata si cele in regie pe baza de tarife sau cote procentuale 2.Participarea la beneficii a oamenilor muncii 3.Premiile anuale si cele acordate in cursul anului. 4.Diurnele de deplasare, delegare, detasare ca indemnizatii 5.Drepturile de autor 6.Drepturile platite in cazul desfacerii CIM 7.Al 13-lea salariu.

30