Compostarea Principalul tip de deeu pe care l generm acas (aproximativ 50% sau chiar mai mult n zonele rurale)

este reprezentat de deeurile biodegradabile. Atunci cand il aruncam la cos: toat cantitatea sau o mare parte din ea va ajunge la depozitul de deeuri, unde descompunerea sa anaerob va genera cantiti apreciabile de metan, un gaz cu efect de ser de 21 de ori mai puternic dect dioxidul de carbon; este un deseu de care primria trebuie s aib grij, la un cost ridicat, care n final este pltit de noi prin intermediul taxelor iar costurile aferente sistemelor de colectare i tratare a deeurilor sunt printre cele mai importante cheltuieli ale unei primrii; se iroseste o ocazie ideal de a recicla materia organic i de a obine un aditiv natural i gratuit pentru solul din grdinile i cmpiile noastre. Domeniile de utilizare a compostului

Agricultur pentru a ameliora solul, Refacerea ecologic a zonelor degradate, Reconstrucia peisagistic prin revegetalizarea suprafeelor, Grdinile private, Horticultur, Legumicultur,

mbuntiri funciare.

Tehnologia de preparare a compostului are dou faze principale:

Prepararea mecanic a materialului pentru compostare, Fermentarea deeurilor.

Deeurile menajere necesit o pregtire nainte de fermentare. Pregtirea const din mrunirea i omogenizarea deeurilor. Metoda pentru transformarea acestora n compost trebuie s fie aerob, deoarece aceasta este mai rapid i evit producerea mirosurilor neplcute. Factorii care influeneaz procesul de fermentare: Oxigenul Apa Compoziia deeurilor Gradul de omogenizare a amestecului, Granulaia deeurilor supuse fermentrii, Modul de aezare a deeurilor mcinate n grmezi sau n recipienii de fermentare, ncetinirea vitezei de cretere a temperaturii. Transformarea deeurilor biodegradabile n compost folosind biodegradarea aeroba - cu aport substanial de oxigen - conduce la atingerea scopului final n 10 14 sptmni, n timp ce soluia anaerob are nevoie de 12 24 luni.