NOTIUNI DE VOCABULAR

LIMBA LITERARA.LIMBA POPULARA.LIMBA VORBITA.LIMBA SCRISA.

LIMBA ESTE PRINCIPALUL MIJLOC DE COMUNICARE

INTRE OAMENI.LIMBA FOLOSITA DE INTREAGA COLECTIVITATE,DE INTREGUL POPOR,IN PROCESUL
COMUNICARII POARTA NUMELE DE LIMBA

COMUNA.

LIMBA COMUNA CUNOASTE DOUA ASPECTE PRINCIPALE:

LIMBA LITERARA SI LIMBA POPULARA.

LIMBA LITERARA REPREZINTA ASPECTUL CEL MAI

INGRIJIT AL UNEI LIMBI,RESPECTAND STRICT REGULILE DE INTREBUINTARE CORECTA A EI (NORMELE ACADEMICE).EA SE BAZEAZA PE UN SISTEM DE NORME,REGULI SI CONVENTII NECESARE COMUNICARII SI SE CARACTERIZEAZA PRIN UNITATE,STABILITATE SI CORECTITUDINE.LIMBA LITERARA REPREZINTA LIMBA CULTURII UNUI POPOR,INDIFERENT DE DOMENIILE IN CARE E FOLOSITAliteratura,stiinta,ideologie,politica,administratie,presa etc.EA SE MANIFESTA MAI ALES IN SCRIS,DESI CUNOASTE SI ASPECTUL VORBIT.

LIMBA POPULARA REPREZINTA ASPECTUL

NEINGRIJIT AL UNEI LIMBI SI CARE ESTE APROAPE GENERAL,FIIND CUNOSCUT PE INTREGUL TERITORIU,FARA A FI LITERAR (corect).EA ESTE DESTINATA IN SPECIAL EXPRIMARII ORALE,ASPECTUL SCRIS FIIND MAI PUTIN FOLOSIT SAU DELOC.

LIMBA VORBITA REPREZINTA COMUNICAREA

REALIZATA PRIN SUNETE SI SE FOLOSESTE IN RELATIILE OBISNUITE DINTRE MEMBRII UNEI COMUNITATI UMANE.COMUNICAREA SE REALIZEAZA IN PREZENTA UNUI INTERLOCUTOR (receptor),IAR PE LANGA CUVINTE VORBITORUL APELEAZA SI LA ALTE MIJLOACE DE EXPRIMARE VERBALA (volum,pauze,intonatie),DAR SI LA CELE DE EXPRIMARE NONVERBALA (mimica,gestica etc.).EA ARE UN MAI MARE GRAD DE AFECTIVITATE.

LIMBA SCRISA REPREZINTA COMUNICAREA

REALIZATA PRIN SEMNE GRAFICE (litere) SI ESTE MAI ELABORATA ,IMPERSONALA,VIZND UN RECEPTOR ABSENT.EA ARE TRASATURI MORFOLOGICE SI SINTACTICE SPECIFICE.
LIMBA SCRISA NU TREBUIE CONFUNDATA CU LIMBA LITERARA,PENTRU CA ACEASTA DIN URMA ARE SI UN ASPECT VORBIT,CCI NORMELE DE EXPRIMARE TREBUIE RESPECTATE SI IN VORBIRE,IN COMUNICAREA ORAL.

TOTODATA NU TREBUIE PUS SEMNUL EGAL INTRE LIMBA LITERARA SI LIMBA CREATIILOR LITERARE,DEOARECE SCRIITORII POT FOLOSI IN OPERELE LOR SI ELEMENTE ALE LIMBII POPULARE SI CHIAR REGIONALISME.