Maria Cibotari, 6 (col str. M.

Koglniceanu) Conac urban

Monument de arhitectur de nsemntate naional, introdus n Registrul monumentelor de istorie i cultur a municipiului Chiinu la iniiativa Academiei de tiine. n toamna anului 1865 i n primvara anului 1866, Dum oreneasc a organizat o licitaie cu vnzarea loturilor virane de pmnt. n luna noiembrie 1865 Duma oreneasc a organizat o licitaie public a loturilor virane. Dou loturi nvecinate, aflate la colul cartierului, mrginit de strzile Buiucani i Reni, au fost unite ntr-o singur proprietate cu o suprafa de 841 stnjeni ptrai. Parcela de la colul cartierului mrginit de strzile Reni i Buiucani a fost achiziionat de Sofia Nicolaevna Popa-Ioanova, mama mitropolitului grec Ierofei Angorski. n ianuarie 1885 aceast proprietate imobiliar este cumprat de negustorul Egor Alexandrovici Bacal, care n octombrie acelai an ridic o cas ntr-un parter
1

pe un demisol, amplasat la colul cartierului. La parter se aflau opt odi, n demisol patru. Autorul proiectului casei a fost, se presupune, arhitectul oraului de atunci Leopold Ivanovici eidevandt. n 1903 aparinea Upravei municipale. Actualmente este sediul Comenduirii militare a garnizoanei Chiinu. Casa, ridicat ntr-un parter pe un demisol nalt, pe un plan unghiular, se afl amplasat la colul cartierului, mrginit de strzile Koglniceanu i Maria Cibotari. Nivelurile sunt locuibile, cu planimetrie diferit, circulaie pe vertical realiznduse pe dou scri una circular alt ntr-o ramp. . Faadele sunt cu paramentul n zidrie aparent, construite din piatr fuit. Faada cu intrarea principal are o compoziie asimetric, cu un portic din patru piloni patrai n seciune, care susin un fronton, echilibrat de un rezalit la partea opus a faadei, cu dou goluri de ferestre n arc, ambele dominate de atice de form complex. Partea central a faadei are patru ferestre rectangulare, dominate de o friz cu denticule i un parapet din grilaje metalice i balutri. O individualitate pregnant casei i se atribuie prin evazarea spre sol a soclului sub forma talusului cetilor. Din aceiai surs de influen a arhitecturii gotice sunt i diviziunile ferestrelor rezalitelor.