Sunteți pe pagina 1din 9

1 CENTRUL DE PLASAMENT CSUTA DE TIP FAMILIAL Prezentare general Pe lnga centrul de plasament rezultat din restructurarea caselor de copii

sau a leaganelor de talie medie si mare (tip de unitate care a facut obiectul lucrarii Centrul de plasament este prevazuta nfiintarea (sau dezvoltarea) unui model de centru de plasament cu o structura mult mai bine adaptata ceritelor de ngrijire a copilului ntr-un mediu ct mai apropiat de cel familial. Este vorba de casuta de tip familial serviciu a carei definitie (din punct de vedere al drepturilor copilului ocrotite prin intermediul sau) este similara cu cea a centrului de plasament si care se deosebeste de acesta n principal prin structura. Casutele de tip familial pot fi nfiintate si functiona n cadrul sistemului de servicii destinate protectiei copilului n regim rezidential n principal prin doua modalitati: a) pe lnga un centru de plasament de talie mare, ramnnd n administrarea acestuia (prin re-compartimentarea si reamenajarea unor imobile apartinnd centrului sau prin cumpararea/construirea unor case noi, utiliznd pentru aceasta resurse publice sau private) b) independent, fiind de la nceput un serviciu subordonat direct DJPC (prin construirea unor casute si a serviciilor aferente, angajarea de personal, stabilirea metodelor profesionale de interventie, avnd propria componenta de coordonare-sercretariatadministrativ ; nfiintarea acestor casute presupune angajarea unor fonduri importante si, n cele mai multe cazuri, initiativa si finantarea apartin unor organizatii neguvernamentale). In functie de evolutia procesului de restructurare, este posibil ca serviciile nfiintate prin modalitatea a) sa devina, ntr-un interval mai mic sau mai mare de timp, structuri independente de centrul de plasament si sa dobndeasca propria identitate n cadrul sistemului judetean de servicii de protectie a copilului. Aspecte caracteristice : Unitatea cuprinde 10-30 copii ; nu mai este necesara structurarea n subunitati, datorita numarului de copii mult mai mic dect la centrul de plasament ; Unitatea este structurata n module de cte 4-6 copii Amenajarea spatiului este diferita de cea a centrului de plasament traditional si are la baza compartimentarea si echiparea corespunzatoare pentru crearea conditiilor de tip familial: unitatea poate cuprinde mai multe casute (o casuta pentru 1-2 module, n functie de caracteristicile constructiei) sau mai multe apartamente (un apartament pentru un modul). Beneficiar

2 Copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediul sau familial, sau care, n propriul sau interes, nu poate fi lasat n acest mediu si pentru care CPC a stabilit ca modalitate de ocrotire plasamentul ntr-o unitate rezidentiala; Vrsta : ntre 0-18 ani. Modulele pot fi organizate pe verticala pentru copiii ntre 2-18 ani ; copiii ntre 0-2 ani vor fi inclusi n modul(e) separat(e) cu un numar de max 4 copii/modul. La unitatile de tip a), care functioneaza pe lnga un centru de plasament de talie mare, pentru selectia beneficiarilor (copii aflati deja n ngrijirea acelui centru) se pot aplica diferite criterii, n functie de prioritatile la nivel local si de programele pe care le promoveaza centrul, de exemplu : -copii care sunt inclusi n programe de (re)integrare familiala n faza de pregatire -copii cu vrsta ntre 12-16 ani, pentru a pregati integrarea lor sociala si profesionala dupa majorat ; -grupe de frati Pentru unitatile de tip b) se stabilesc la nivelul DJPC criterile de selectie a copiilor ; finantatorul care sprijina nfiintarea serviciului va respecta principiul conform caruia noua structura trebuie sa raspunda nevoilor concrete identificate la nivel judetean si sa ofere servicii complementare celor deja existente. Structura Fiind tot un tip de centru de plasament, acest serviciu are o structura asemanatoare. Modulul Elementul de baza al structurii este modulul la nivelul caruia se desfasoara proiectul de ngrijire, educare si socializare a copilului, prin activitati individuale si de grup cu precizarea ca grupul este de tip familial. Spatiul aferent unui modul cuprinde : Camerele copiilor (2-3) pentru dormit, efectuarea temelor, petrecerea timpului liber Camera de zi pentru activitati individuale si de grup la nivel de modul, vizionare TV Bucatarie (oficiu) pentru pregatire gustari, servirea mesei Baie si toalete Debara Camera personal Serviciul de preparare a hranei In functie de posibilitatile existente, serviciul de preparare a hranei poate fi : -n cazul a), serviciul existent la nivelul centrului de plasament ; -n cazul b), o bucatarie (fara cantina) la nivel de unitate, care trimite catre module preparate si semi-preparate, servirea mesei avnd loc n casuta (apartament) In cazurile n care copiii ngrijiti n casute de tip familial sunt adolescenti capabili sa-si pregateasca singuri hrana, cu ajutorul educatorului, sau atunci cnd personalul care se

3 ocupa de copii este format din asistenti maternali, existenta acestui serviciu nu mai este necesara, responsabilitatea pregatirii si servirii hranei revenind fiecarui modul. Pentru aceasta alternativa este necesara si stabilirea unor proceduri financiar-administrative specifice (ex : modulul sa aiba independenta financiara etc.) Serviciul ntretinere si paza Este similar celui de la centrul de plasament. Componenta coordonare-secretariat administrativ In cazul a) nu va exista o componenta de coordonare separata de cea a centrului de plasament. Casutele de tip familial vor alcatui mpreuna o structura similara subunitatii, condusa de un sef de subunitate care va face parte din Consiliul de coordonare al centrului de plasament. In cazul b) consiliul de coordonare va fi alcatuit din : Sef de serviciu Adjunct de sef de serviciu (daca efectivul de copii este mai mare de 20) Asistent social Contabil Serviciul de asistenta si consiliere a copilului Abordam doar situatia b), deoarece n cazul a) este evident ca serviciul de asistenta si consiliere a copilului cu toate componentele sale este unic la nivel de centru de plasament. In cazul b), datorita numarului mai mic de copii aflati n ngrijire, serviciul medical, serviciul de asistenta si consiliere psihopedagogica si formare profesionala, serviciul de asistenta si consiliere pentru activitati cultural-artistice si sportive sunt redimensionate. Astfel, serviciul medical poate fi reprezentat fizic printr-un cabinet n care si desfasoara activitatea o asistenta medicala (o norma sau doua norme, n functie de vrsta copiilor). In cadrul serviciului de asistenta si consiliere psihopedagogica vor lucra un asistent social la 10 copii si un psiholog (psihopedagog) eventual cu de norma. Se remarca n cazul casutelor de tip familial o flexibilitate mult mai mare n structurarea serviciului, o legatura mult mai strnsa (facilitata de numarul mic de beneficiari si deci de posibilitatea de a construi un model de ngrijire mult mai apropiat de cel familial) cu nevoile copiilor ocrotiti. De exemplu, daca n casute sunt ocrotiti preadolescenti si adolescenti, serviciul de asistenta si consiliere psihopedagogica si formare profesionala are un rol important si, n consecinta, va fi dezvoltat corespunzator. Daca n casute sunt ocrotiti copii de vrsta mica (0-2 ani) serviciul medical va fi mai dezvoltat, nefiind nca necesara consilierea copiilor protejati, ci numai consilierea familiilor copiilor si a personalului. Pentru toate categoriile de copii serviciul de asistenta si consiliere pentru activitati cultural-artistice si sportive are un rol important n realizarea functiei de educare si socializare ; este nsa posibil ca activitatile promovate de acesta sa fie mult mai bine adaptate vrstei, gusturilor/talentelor copiilor.

4 Serviciul de (re)integrare familiala Daca n cazul centrului de plasament era necesara existenta unui spatiu fizic destinat vizitelor membrilor familiei sau a familiilor care urmeaza sa ia copiii n plasament, ncredintare sau adoptie, n cazul casutelor familiale nu este nevoie de spatiu suplimentar : fiecare casuta este proiectata si construita pentru a oferi posibilitati de vizitare. Camera de zi de la fiecare modul este un astfel de spatiu. Daca copiii din casute sunt inclusi ntr-un program de (re)integrare familiala, se poate avea n vedere ca n fiecare casuta sa existe si o camera pentru parinti (similar camerei de oaspeti). Activitatile individualizate de (re)integrare sunt coordonate si monitorizate de asistentul social ; acesta va colabora permanent cu educatorul de referinta al copilului. Relatii de colaborare si subordonare Functionarea casutelor de tip familial va fi n strnsa legatura cu alte componente ale sistemului de servicii complementare pentru protectia copilului n dificultate, respectiv : Centru (serviciu) de consiliere si sprijin pentru parinti Serviciu de (re)integrare familiala Serviciu de asistenta si sprijin al copilului n exercitarea dreptului la exprimarea libera a opiniei. Serviciu pentru tineri (pregatirea timpurie a adolescentilor pentru integrare sociala si profesionala la iesirea din sistem, la vrsta majoratului) Acest serviciu este coordonat la nivelul DJPC de Serviciul pentru probleme de protectie de tip rezidential a copilului. Personal Profesionistul aflat n relatie directa cu copilul poate fi educatorul specializat sau asistentul maternal. a) Educator specializat Similar centrului de plasament Profesia Educator specializat Nr. de norme lunare pe Norma lunara modul 2,5 167 ore/luna

b) Asistent maternal (mama sociala) 1-2 asistenti maternali pe modul Se prevede posibilitatea ca n casuta (apartament) sa locuiasca permanent si un asistent maternal cu familia sa. Asistentul maternal va avea n ngrijire 2-3 copii. In aceasta situatie este de preferat ca vrsta copiilor sa nu depaseasca 5-6 ani (copii mici si prescolari). Pentru realizarea functiei educative si de socializare, asistentul maternal va fi ajutat, consiliat si controlat de un educator (1 post pe unitate). Scopurile ngrijirii de tip rezidential pot fi atinse doar printr-o relatie pozitiva ntre personal si copiii aflati n ngrijire.

5 Astfel, personalul trebuie sa se simta nu numai implicat si responsabil, ci si atasat de copii, deoarece copiii raspund pozitiv doar unui personal care le cstiga ncrederea, respectul si a carui aprobare este importanta pentru ei. Relatia dintre personal si copii nu poate fi echivalata nicicum cu relatia copil parinte, nsa grija adecvata pentru fiecare copil si tnar este esentiala pentru binele emotional si fizic al acestora. Este cunoscut faptul ca pentru copiii cu deficiente emotionale si comportamentale este important sa se simta placuti si pretuiti chiar si atunci cnd comportarea lor este dificila.. In concluzie, o unitate de tip rezidential orict de moderna ar fi (n acest caz, casuta de tip familial cu conditii de confort foarte bune) nu-si poate ndeplini misiunea dect daca se acorda o importanta cruciala relatiei personal copii. Functionarea Centrului de Plasament Csuta de tip familial Complexul de servicii complementare destinate protectiei copilului n regim rezidential reprezinta un sistem, o structur avie, am putea spune o adevarata fiintainstitutionala. Pentru ca ea sa traiasca, adica sa tinda spre realizarea obiectivelor, aplicnd principiile de baza n activitatea de ocrotire a copiilor, ea trebuie sa functioneze, adica elementele de structurasase articuleze ntre ele ntr-o maniera dinamica. Pe ansamblu functiile sistemului sunt ndeplinite: Pe plan intern: prin interactiunea dintre elementele componente; Pe plan extern: prin relatii de cooperare cu diferite structuri din cadrul comunitatii Iata cteva exemple: Principalele functii ale sistemului referitoare la copiii protejati: a) functia de ngrijire, b) functia de educare, de socializare si dezvoltare afectivaa copilului, c) functia de (re)integrare familiala si sociala, precum si de pregatire si orientare profesionala d) functia de monitorizare si evaluare. n relatia cu familiile copiilor, sistemul are urmatoarele functii: e) educatie familialasi consiliere f) sprijinirea si monitorizarea familiillor n situatie de risc, precum si a familiilor potential substitutive. Alte functii ale centrului de plasament casuta de tip familial (referitoare n principal la personal): f) comunicare, g) formare permanenta, h) formare initiala(aceastafunctie este mai evidentadacacentrul de plasament este si centru de practicapentru studenti la facultati din domeniu). Pentru a prezenta interactiunea dintre elementele componente ale sistemului, detaliem cteva din functiile enumerate anterior.

6 a) Functia de ngrijire Am explicat anterior ca functiile principale n relatia cu copilul se realizeazala nivelul modulului este cazul si pentru functia de ngrijire. Activitatile cotidiene desfasurate la nivel de modul pentru ngrijirea copilului, se referala asigurarea integritatii sale fizice si psihice, la crearea unui mediu de viata securizant si a cadrului de dezvoltare a copilului sub toate aspectele, conform nevoilor specifice vrstei, la observarea permanenta a starii copilului, la prevenirea mbolnavirilor. Deoarece ne-am propus ca modelul sa fie ct mai apropiat de cel familial, accentul trebuie sase deplaseze pe activitati de ngrijire la nivel de modul. De exemplu cumpararea hainelor sanu se facade catre administrator; ar fi de dorit ca suma alocata pentru haine safie ncredintata educatorului pentru ca acesta sale cumpere mpreuna cu copiii, respectndu-le preferintele n masura posibilitatilor. Un alt exemplu ar fi implicarea directa a copiilor n amenajarea casutei si n mici activitati gospodaresti legate de ntretinerea curateniei. Toate acestea contribuie la schimbarea statutului copilului: din asistat caruia i se ofereau toate conditiile de-a gata, n persoana activa, care participa nemijlocit la activitatile legate de propria sa existenta si devenire. Pentru functia de ngrijire unitatea se relationeaza n exterior cu : medicul de familie, dispensarul teritorial, policlinica, spitalul (pentru ngrijirea medicalaa copilului n situatii grave); Politia (ex: dacacopilul fuge din unitate sau dacaanumite persoane pun n pericol securitatea copiilor din centru). b) Functia de educare, de socializare si dezvoltare afectivaa copilului n noua abordare, dezvoltarea functiei de educare-socializare si dezvoltare afectivan centrul de plasament presupune ca institutia de tip rezidential sanu mai fie un mediu protejat, artificial, rupt de realitatea vietii sociale. Organizarea unitatii rezidentiale n casute de tip familal favorizeaza trecerea de la educare colectivala educare personalizata. Astfel, la nivel de modul educatorul dezvolta un demers educational individualizat n vederea respectarii si afirmarii personalitatii copilului (pastrarea/reconstituirea istoriei personale, prevenirea/eliminarea complexelor de provenienta), fiind mereu la dispozitia copilului ca un adult de referinta, care ncearca sa gaseasca raspuns ntrebarilor despre viata, familie, societate. Tot n cadrul acestui demers individualizat educatorul comunicac u copilul, pentru a-l cunoaste mai bine si pentru a stimula dezvoltarea personalitatii. n cadrul functiei de educare, de socializare si dezvoltare afectiva, activitatile educatorului au drept scop realizarea urmatoarelor obiective, necesare dezvoltarii armonioase a personalitatii copilului: Formarea si dezvoltarea caracteristicilor individuale ale copilului, precum si constientizarea locului si rolului sau ca individ n cadrul colectivitatii n care traieste si n societate; Formarea si controlul comportamentului la copil; Dezvoltarea afectivitatii si a responsabilitatii afective; Formarea si dezvoltarea aptitudinilor de comunicare;

7 Formarea si dezvoltarea aptitudinilor referitoare la luarea deciziilor necesare rezolvarii unor probleme specifice. Un rol important n realizarea acestei functii l are Serviciul de asistenta si consiliere psihopedagogica si formare profesionala- deoarece educatorul, orict de multa experienta ar avea, nu se poate implica de unul singur n consilierea copilului, n diagnosticul si terapia traumatismelor psihice, n terapia si educarea afectivitatii, n orientarea scolarasi profesionala. Pe lnga activitati educative individuale se realizeazasi activitati de grup (la nivel de modul sau unitate), dar care sunt proiectate si organizate tinnd cont de propunerile si preferintele personale ale copiilor, stimulnd libera exprimare a opiniei, contribuind la educarea spiritului de echipa, la promovarea ntrajutorarii si a comunicarii ntre copii. n modulele cu copii scolari este necesarasupravegherea si sprijinirea copiilor n pregatirea temelor. n casele de copii aceasta activitate avea o pondere foarte mare n functia educativa, ceea ce facea ca modul de ocrotire a copilului safie de tip didactic. Prin reorganizarea casei de copii n centru de plasament, functia educativa capata valente noi, mult mai complexe. Aceasta nu presupune nsa neglijarea activitatilor de pregatire scolara, pentru ca buna pregatire scolara ofera sanse reale de integrare socialasi profesionala(proverbul ai carte, ai parte este valabil si pentru aceasta categorie de copii, poate mai mult dect pentru cei din familii). Modelul apropiat de cel familial presupune ca si aceasta activitate (efectuarea temelor, controlul rezultatelor, pregatirea suplimentara la anumite materii pentru examene sau concursuri) sa se desfasoare n dormitor, unde fiecare copil are locul sau de teme. Functia de educare-socializare implica participarea Serviciului de asistentasi consiliere pentru activitati cultural-artistice si sportive din cadrul unitatii, care are si obligativitatea de a se relationa cu institutii din comunitate pentru organizarea si participarea la activitati culturale, sportive, distractive. Nu pot fi subestimate nici rolul Serviciului de (re)integrare familiala, deoarece educatia copilului presupune si educatia familiei, renodarea relatiilor cu familia si nici cel al Serviciului medical, responsabil de educatia pentru sanatate. Functia educare-socializare presupune o importanta relationare cu institutii din cadrul comunitatii, respectiv cu: Scoala sau gradinita; Autoritatile administratiei publice; Servicii publice de deservire (magazin, frizerie, cinematograf, postaetc); Politie; Spital; Biserica; Organizatii neguvernamentale; Clubul copiilor. Relatia cu scoala presupune nu numai vizite regulate ale educatorului de referintala scoalapentru a discuta situatia fiecarui copil (ceea ce ar reprezenta de fapt o relatie unilaterala). Este necesar un program mai amplu (promovat la nivel de DJPC) care sa actioneze n egala masura asupra unitatii scolare, pentru a se implica n integrarea scolarasi sociala a copiilor din centrul de plasament.

8 Daca nu va fi sensibilizata mentalitatea nvatatoarei sau a profesorului de la catedra, n sensul integrarii copilului defavorizat n comunitatea clasei si a scolii (contrar unor tendinte existente, din pacate, de a-l izola), daca personalul scolii nu va face echipa cu cel al sistemului de servicii al DJPC pentru o abordare individualizata a copilului functia de educare-socializare nu va fi realizata corespunzator. Integrarea copilului n comunitate, urmarirea si sustinerea acestuia n contactele cu serviciile publice (primarie, spital, politie, magazine etc.) sunt deosebit de importante n formarea si dezvoltarea comportamentului social al copilului. Copilul trebuie sa se simta n largul lui, sa aiba capacitatea de a apela la serviciile publice, sacunoascavaloarea banului si sa-i respecte pe ceilalti cetateni. Copilul trebuie sa nteleaga ce este autoritatea publica, proprietatea particulara si bunul dobndit. Un element deosebit de important este stimularea aptitudinilor copilului, determinarea opiniei acestuia despre ce ar dori safacan viata, ce meserie l atrage etc. Copilul trebuie sa fie stimulat sa se integreze n societate nvatnd si muncind, avnd de asemenea respect pentru munca altora. g) Functia de comunicare Functie esentiala pentru orice organizatie, comunicarea este de doua feluri: Comunicarea interna(ntre membrii echipei de personal a sistemului de servicii); Comunicarea externa(cu alte institutii si organizatii, inclusiv cu mass-media). Abordam n acest paragraf comunicarea la nivelul unitatii fiind n responsabilitatea echipei manageriale a centrului de plasament. Desigur ca toate celelalte functii exemplificate anterior au o componentacomunicare foarte importanta: ncepnd de la relatia educator-copil (pentru ngrijire, educare, socializare etc.), continund cu relatia dintre diferitele componente structurale ale sistemului sau cu relatiile cu institutii si organizatii din comunitate, toate acestea presupun abilitati de comunicare care nu se dobndesc de la sine, ci prin formare si multa experienta practica. Ne referim deci la modul n care seful centrului de plasament gestioneaza comunicarea la nivel de unitate, dat fiind ca buna comunicare este o conditie esentiala pentru eficacitatea interventiei, respectiv pentru acordarea unor servicii de calitate copilului n dificultate si familiei acestuia. Iata cteva sugestii practice pentru organizarea comunicarii la nivel de unitate: Primul pas consta n definirea informatiilor interne si externe indispensabile pentru: realizarea activitatilor cotidiene si a programelor promovate de centrul de plasament (informatii de specialitate necesare tuturor categoriilor de personal, informatii despre copii familii, informatii despre organizatii din judet, ritmicitatea acestor informatii etc.); controlul activitatilor (ce fel de informatii doreste sa aibamanagerul unitatii sau conducerea DJPC despre rezultatele activitatii echipei, ce metode sunt necesare pentru culegerea acestor informatii, la ce interval de timp); dezvoltarea parteneriatului cu institutii si organizatii (informatii pe care centrul de plasament trebuie sale ofere sau sale cearade la structuri din comunitate). Este necesara definirea precisa a relatiilor de informare si comunicare interna

9 ce informatii produce fiecare element si cum le pune n circulatie?; care sunt metodele prin care personalul angajat poate avea periodic acces la informatie (reuniuni cu personalul: cnd, cum se organizeaza?); ce informatii trebuie sa ofere centrul pentru a participa la monitorizarea situatiei copilului n dificultate din judet (categoriile de informatii, periodicitatea raportarilor, responsabilitatile clare ale persoanelor implicate de culegerea datelor); Se ntocmeste un calendar al reuniunilor cu personalul (reuniuni generale de analiza a activitatii, reuniuni specifice pe proiecte sau n care se analizeaza o anumita functie a centrului de plasament); Se pot utiliza si alte metode simple de comunicare: amenajarea unui punct de informare, panou de afisaj, etc.; Pentru activitati de comunicare externa se poate realiza un mic pliant de prezentare generala a sistemului sau pliante pe proiecte. Propunem patru principii care trebuie respectate pentru o buna comunicare interna: 1. Principiul globalitatii Comunicarea este globala: ea functioneaza de sus n jos, de jos n sus dar si pe orizontala, n egalamasura. Comunicarea externasi cea interna sunt strns legate. 2. Principiul rigurozitatii Comunicarea este un ansamblu de metode si tehnici care presupun reguli clar definite si rigoare permanenta. 3. Principiul coerentei Fiecare actiune trebuie sa se nscrie ntr-o strategie de comunicare de ansamblu, care sa integreze comunicarea interna si comunicarea externa. 4. Principiul transparentei Tot ce nu este transparent favorizeaza interpretari diferite, neclaritati si pot genera conflicte la diferite nivele.