BORDEROU

I.PARTE GENERALA

1.Borderou piese scrise 2.Lista semnaturi 3.Memoriu general 4.Listele cu cantitatile de lucrari 5.Tabel anexa cu cantitatile de lucrari 6.Programul pentru controlul calitatii lucrarilor 7.Graficul general de realizare a investitiei 8.Urmarirea comportarii in exploatare

INTOCMIT, Ing.Elena Tambozi

BORDEROU

II. CAIETE DE SARCINI

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Borderou piese scrise Lista semnaturi Caiet de sarcini terasamente Caiet de sarcini fundatie piatra sparta Caiet de sarcini macadam Caiet de sarcini rigole si santuri pavate cu elemente prefabricate Caiet de sarcini podete tubulare Caiet de sarcini imbracaminti asfaltice

INTOCMIT, Ing.Elena Tambozi

CAIET SARCINI STRAT DE BAZA MACADAM GENERALITATI

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia macadamului ordinar si folosite ca strat de baza 1.2. El cuprinde conditiile tehnice de executie si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele folosite si straturile realizate. 1.3. Macadamul ordinar, conform STAS 179-95, este alcatuit dintr-un sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura raspandit(e) uniform, udat si cilindrat pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare, pana se asigura inclestarea pietrei (fixarea definitiva). 1.4. Tipurile de macadamuri ordinare, se aplica pe drumuri si strazi tinand seama de clasa tehnica si categoria acestora, conform tabelului1. Tabel 1
Tipul macadamului Macadam ordinar Modul de penetrare Tipul de liant bituminos Rolul stratului Clasa tehnica a drumului si categoria tehnica a strazii II-IV pentru drumuri

Strat de baza

2. PREVEDERI GENERALE 2.1. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de laprezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE 1. MATERIALE GRANULARE 1.1. Materialele granulare folosite la executia straturilor de macadam sunt urmatoarele: Macadam ordinar: - piatra sparta sort 40-63, conform STAS 667/2001 - split sort 8-16 sau 16-25, conform STAS 667/2001

1.2.

1.3.

- savura sort 0-8, conform STAS 6672001 - nisip natural 0-3 sau 0-7, conform STAS 662/2002 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, cu structura omogena si compacta. Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si continutul lor de impuritati trebuie sa respecte prevederile din tabele 2 si 3. Tabel 2
DOMENII DE UTILIZARE MACADAM ORDINAR Umplerea golurilor dupa impanare Protectie 0-7 3-7 1530 nu se admit nu se admit -

NISIP Conditii admisibile

SORTUL GRANULOZITATE -continut de fractiuni sub 0,02 mm % pentru imbracaminte CONTINUT DE IMPURITATI - corpuri straine - humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) - mica libera

AGREGATE CONCASATE Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI 1 Corpuri straine Fractiuni fine (parti levigabile) Granulozitate Aspect si forma granulelor Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata N/mm2 min. - pentru imbracaminti Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala, % min. - pentru imbracaminti Uzura cu masina tip Los Angeles max. - pentru imbracaminte Uzura cu masina tip Deval (coeficient de calitate) min. - pentru imbracaminte Rezistenta la sfaramare prin soc pe piatra sparta Rezistenta la inghet dezghet -coeficient de gelivitate -coeficient de inmuiere pe epruvete

Tabel 3

CONDITII DE ADMISIBILITATE Savura Criblura Piatra sparta si split 2 3 4 nu se admit nu se admit nu se admit max.0,5% conf.tabel 5 conf.tabel 5 conf.tabel 5 conf.tabel 5 conf.tabel 5 150 150

70 22 12 80 0,3 25

70 25 12 80 0,3 25

Observatii:

Pentru drumurile cu trafic mediu si usor, rezistentele la compresiune pe epruvete pot fi micsorate cu pana la 20% iar coeficientul de inmuiere poate fi de maxim 35%. Din punct de vedere al dimensiunilor si formelor diverselor sorturi de agregate, trebuiesc indeplinite prevederile tabelului 4. Tabel 4
Forma Sortul Dimensiuni mm 08 816 1625 2540 40..63 3.158 816 1625 Cantitatea de granule ce trece prin ciur superior inferior % % 95100 95100 010 95100 010 95100 010 90100 95100 95100 95100 010 010 010 010 Piatra necorespunzatoare dim. % max. 15 15 15 15 15 15 5

1.4.

GRANULOZITATEA AGREGATELOR Conditii de admisibilitate

Denumirea curenta Savura Split

0-8 8-6 16-25 25-40 40-63 3-8 8-16 16-25

Piatra sparta Criblura

Poliedrica: raportul 1:b:a min.1:0,5:0,25 b/a > 0,50 c/a > 0,25 Poliedrica: raportul 1:b:a min.1:0,66:0,33 b/a > 0,66 c/a > 0,33

1.5.

1.6.

1.7. 1.8. 1.9.

Caracteristicile fizice ale rocii de provenienta (densitate, densitate aparenta, compactitate, porozitate totala, absorbtie de apa la presiune normala si coeficient de saturatie, densitate in gramada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda standardelor sau documentelor tehnice normative in vigoare, pentru roca respectiva. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale.Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se va face numai dupa ce se constata ca acestea corespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua toate masurile necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul transportului. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 5. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate si declaratiile de conformitate emise de furnizor - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

2. APA 2.1. Apa utilizata la executia straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790-84.

2.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori seobserva ca se schimba caracteristicile acesteia. 2.3. In timpul utilizarii pe santier se va urmari ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc. 3. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE EXECUTIA MACADAMULUI Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laborator sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. Tabel 6
Materialul Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica 2 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate Natura mineralogica Granulozitatea Echivalent de nisip (EN) Continut de impuritati Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate Corpuri straine Fractiunea fina 0 0,009 mm Granulozitatea Agregate concasate Aspectul si forma granulelor Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala FRECVENTA MINIMA La aprovizionare La locul de punere in opera 3 La fiecare lot aprovizionat Cate o incercare pentru fiecare sort si fractiune O incercare pentru fiecare fractiune si sursa O incercare pentru fiecare fractiune si sursa In cazul in care se observa prezenta lor La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa O incercare pentru fiecare fractiune si sursa O incercare pentru fiecare fractiune si sursa O incercare pentru fiecare fractiune si sursa O incercare pentru fiecare fractiune si sursa 4 O incercare la 5000 mc O incercare la 500 mc O incercare la 200 mc Ori de cate ori apar factori de impurificare Ori de cate ori apar factori de impurificare O incercare la 500 mc O incercare la 500 mc O incercare la 5000 mc O incercare la 5000 mc Metode de determinare conf.STAS 5 4606-80 4606-80 730-89 4606-80 730-89 4606-80 4606-80 730-89

Nisip natural

Uzura cu masina tip Los Angeles

O incercare pentru fiecare fractiune si sursa Rezistenta la O incercare pentru sfaramare prin soc pe fiecare fractiune si piatra sparta sursa Natura mineralogica Cate o incercare pentru fiecare sort

O incercare la 5000 mc O incercare la 5000 mc O incercare la 5000 mc

730-89 730-89 4606-80

CAPITOLUL II COMPOZITIA MACADAMURILOR 1. MACADAMUL ORDINAR Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitatile orientative de materiale necesare executarii macadamului ordinar ca imbracaminte sunt aratate in tabelul 7. Tabel 7
Materiale Piatra sparta, kg/mp Split, kg/mp Savura sau nisip, kg/mp Nisip sau savura, kg/mp Apa, l/mp Macadam folosit la imbracaminte 175180 2024 * 3540 ** 1518 3035

Nota: *) Cand piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.) consumul de split se poate reduce la 1822 kg si respectiv la 1418 kg/mp, micsorandu-se corespunzator piatra sparta. **) Numai savura sau numai nisip ori dintr-un amestec in parti egale. CAPITOLUL III CONDITIILE TEHNICE 1. ELEMENTELE GEOMETRICE 1.1. Elementele geometrice pentru straturile de macadam ordinar, sa respecte prevederile din tabelul 9. Tabel 9
Elementele geometrice Grosimea in cm: - inainte de cilindrare - dupa cilindrare Latimea Pantele transversale si forma Declivitatile in profil longitudinal Macadam ordinar Strat de baza 12 10 Depaseste cu 0,25 m pe ambele parti, latimea partii carosabile 2.5%-3 % acoperis cu pante egale max. 7 %

1.2.

Grosimile din tabelul 9 si consumurile din tabelele 7 si 8 sunt orientative; la executie se va realiza grosimea prevazuta in proiect.

2. ABATERILE LIMITA SI DENIVELARILE ADMISIBILE Abaterile limita locale admise la grosime, latime si cotele profilului in lung,precum si denivelarile admise in profil transversal si longitudinal sunt aratate in tabelul 10. Tabel 10
Abaterea la: Grosime Latime Profil transversal Cote in profil longitudinal Profile longitudinale (deniv.sub lata de 3 m) Valoare limita admisa Macadam ordinar Macadam penetrat sau semipenetrat 10% 10% 5 cm 5 cm max. 2 mm/m max. 6 mm sub lata de 3 m 5 cm 2,5 cm sau 3,5 cm * max. 20 max. 20

Nota: Valoarea de 2,5 cm este limita admisibila cand macadamul penetrat este folosit ca imbracaminte si este incadrat intre borduri iar valoarea de 3,5 cm daca se lucreaza fara borduri.

CAPITOLUL IV
EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Macadamurile ordinare prevazute in prezentul caiet de sarcini se aplica pe straturi de fundatie, care trebuie pregatite si compactate conform caietelor de sarcini respective.Executia straturilor de macadam va incepe numai dupa ce a fost efectuata receptia straturilor de fundatie de sub acestea. 1.2. Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la inceperea lucrarilor sectoare preliminare de incercare, pe care urmeaza sa se stabileasca componenta atelierului de compactare, numarul optim de treceri si viteza rulourilor compactoare folosite la cilindrare si sa se definitiveze cantitatile de materiale.Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite slabirea impanarii prin ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un numar prea mare de treceri. 1.3. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri. 1.4. Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat. 2. EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR 2.1. Pe suprafata fundatiei se asterne piatra sparta, sort 40-63, intr-un strat uniform si se cilindreaza la uscat pana la fixare, apoi se asterne splitul de impanare in

minimum doua reprize, se stropeste succesiv cu apa si se continua cilindrarea pana la inclestare. Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize, stropite si cilindrate concomitent pana la fixare definitiva.Asternerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop benzi-reper din agregatele naturale. Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafetei ei sa corespunda unei grosimi de 10 cm dupa cilindrare.Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori cu rulouri netede usoare (6t8t) si apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10t14t) pana la fixare. Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la sablon. 2.2. Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin asternerea uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri netede, mijlocii sau grele (peste 14t) pana la inclestare.Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2 sau 3 ori cu compresorul cu rulouri netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de macadam. 2.3. Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip asternut uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pana la fixarea definitiva.Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede, nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in macadam si sunt sfaramate de rulouri (tamburi). 2.4. Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in grosime de 1 cm pentru protectie.Suprafata macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspandite uniform. 2.5. La executia macadamului folosit ca imbracaminte, concomitent cu acesta se va executa si acostamentul pentru a se realiza o buna compactare a macadamului la margine. 2.6. In profilele cu doua pante, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua spre ax, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune pe fasia anterioara, pe minimum 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie. Se trece apoi simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de sens opus, continuandu-se catre ax. Pe axul drumului cilindrul compactor va calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilele cu o singuar panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa. 2.7. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara si fara serpuiri. 2.8. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat. 2.9. Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se recomanda a se executa sectoare de incercare la inceperea lucrarii. 3. PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE 3.1. Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu un strat de zapada sau cu o pojghita de ghiata, precum si cu agregate inghetate. 3.2. Dupa terminarea lucrarilor, drumul se da in circulatie dupa 6 ore. In primele 10 zile viteza de circulatie trebuie limitata la 30 km/h

Antreprenorul lucrarii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia lucrarii, sa fie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri: - indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor; - readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie, aruncate de circulatie pe acostamente; - repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafata imbracamintei. Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se va bate cu maiul, mentinandu-se in aceste conditii pana la fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul 8-16 si 16-25 sau amestec 8-25. 4. VERIFICAREA LUCRARILOR EFECTUATE 4.1. Materialele aprovizionate pe santier trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prvazute in standarde. Pentru materialele aprovizionate se fac urmatoarele incercari de control pe santier: a) La agregate minerale concasate: - natura mineralogica (examinare vizuala) - forma granulelor, conf. STAS 730 - compozitie granulometrica, conf. STAS 4606 - parti levigabile Se efectueaza minimum un set de determinari la 100 t de agregate 4.2. Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatatare ale fundatiei si cele de pregatire a acestora. 4.3. In cursul executarii lucrarilor se controleaza, la inceput si apoi la fiecare 0,5 km executati, cantitatile de materiale si dozajele prevazute in tabelele 7 si 8, eventual corectate pe baza rezultatelor obtinute pe sectorul experimental. 4.4. La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la sfarsitul fixarii definitive se verifica daca se indeplinesc conditiile prevazute in tabelul 10, privind abaterile limita si denivelarile admisibile la elementele geometrice, dupa cum urmeaza: - in profil longitudinal se verifica denivelarile pe axul drumului si pe doua generatoare situate de o parte si de alta, la minimum un metru de la marginea imbracamintii. Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime, cu inclinatie 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii corespunzatoare pentru fiecare diferenta de inaltime de 1 mm. Pentru a se citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului. - verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub sablon, avand forma profilului transversal tip, care se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea suprafetei imbracamintei. Suportul din stanga are grosime de 4 cm iar cel din dreapta grosime variabila, in forma de pana in trepte. Suporturile se aseaza astfel ca sa se asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este necesar, se pot folosi la stanga doua suporturi suprapuse, avand 4 cm fiecare. Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axul drumului si la distante de 1 m si 2m de la margine. Pentru masurare serveste o pana de 30 cm lungime si maximum 30 mm latime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are o inclinatie de 1:4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1 mm.

3.3.

Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul sablonului de profil transversal tip. Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa drumului sau a strazii. 4.5. Rezultatele verificarilor materialelor si a lucrarilor executate se inscriu in evidentele de santier si se predau proprietarului sau administratorului pentru cartea constructiei. 4.6. Beneficiarul, prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise in evidente, participand si la verificarea principalelor date (grosimi, cantitati, etc.).

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR 1. RECEPTIA PRELIMINARA 1.1. Receptia preliminara a macadamului ordinar care serveste ca strat de baza se va face la 2 luni dupa terminarea lucrarilor si darea in circulatie in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. 1.2. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia tehnica aprobata si fata de evidentele de santier, care constituie documentatie de control a executiei. 1.3. La receptie se va examina daca s-au respectat: - conditiile prevazute pentru materiale; - cantitatile de materiale folosite; - daca s-au ridicat la timp si in numar suficient probele de materiale, incat sa asigure verificarea calitatii lor; - daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmita in timpul executiei. Aceste examinari se fac pe baza evidentelor de santier tinute la zi. Verificarea regularitatii suprafetei se face pe portiunile de traseu propuse de comisia de receptie. Grosimea stratului din macadam se verifica pe baza a cel putin doua sondaje pe kilometru si a cantitatilor de agregate folosite, specificate in evidentele de santier. 1.4. La receptie se vor verifica: - denivelarile in profil in lung; - denivelarile in profil transversal si respectarea pantei prescrise; - respectarea cotelor in profil longitudinal; - respectarea grosimilor prevazute pentru macadamuri. Intocmit , Ing.Elena Tambozi

CAIET DE SARCINI EXECUTIE IMBRACAMINTI ASFALTICE

CAPITOLUL I GENERALITATI Art.1. Domeniu de aplicare 1.1.Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintii asfaltice pentru realizarea proiectului 1.2.Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la mbrcminile bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixtur asfaltic cu bitum neparafinos pentru drumuri. Art.2. Prevederi generale 2.1.Imbracamintea asfaltica este alcatuita dintr-un strat de beton asfaltic Tipul de mixtura asfaltica prevzuta pentru execuia stratului de uzur este BA 16 conform STAS 174-1/2002. 2.2.La executarea lucrarilor de imbracaminti asfaltice si a lucrarilor aferente se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a lucrarilor si a rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor . In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini , consultantul poate dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun . Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice si tehnologice pentru imbracamintile bituminoase cilindrate , executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos . Imbracamintile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate de tipul BA16 , prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate , preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat . 2.3.Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in: - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata . - curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni .

CAPITOLUL II NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art.3. Agregate Agregate pentru imbracaminti bituminoase. Pentru imbracamintile bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi de agregate naturale neprelucrate si prelucrate, care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662/2002 si STAS 667/2001 pentru nisip natural sort 0-4, criblura sort 4-8; 8-16; 16-25, nisip de concasare sort 0-4 si filer. Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat n padocuri prevzute cu platforme betonate avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor. Sitele i ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale au ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2. Nisipul pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 1. La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur i la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proporie de maximum: - 25% pentru BA 16 Tabel 1
Caracteristica Sort Granulozitate Echivalent de nisip (EN) min Coninut de impuriti: corpuri strine humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu) mic liber, % max parte levigabila, % max Coeficient de neuniformitate (Un) % min Condiii de admisibilitate 0-4 Continu 85 Nu se admit Incolor sau galben 0.5 2 8

Criblura pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 2. Tabel 2
Caracteristica / Sort Continut de granule care : -raman pe ciurul superior (dmax),%,max -trec prin ciurul inferior (dmin),%,max Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare,%,max Coeficient de forma,%,max 4-8 Condiii de admisibilitate 8-16 16-25 5 10 5 25

Continut de impuritati : -corpuri straine,%,max -continut de argila VA -fractiuni sub 0,1 mm,%,max Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)%max. Clasa A Clasa B Clasa C Rezistenta la uzura (micro-Deval),max Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata,%,min Grad de spargere,%,min Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri ,%,max

1,50

Nu se admit 2 1,00 18 20 24 20 65 90 3

0,50

Nisipul de concasare pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 3. Tabel 3 Caracteristica
Sort Granulozitate Continut de granule care : -raman pe ciurul superior (dmax),%,max Continut de impuritati : -corpuri straine,%,max Coeficient de activitate, max : -nisip de concasare cu max. 8% fractiuni (00,1mm) -nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (00,1mm) Condiii de admisibilitate 0-4 continua 5 Nu se admit 1,5 2,0

Art.4.Filer Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539. Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de argil determinat prin metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667 este maximum 2%. Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat . Art.5 Lianti Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini, n funcie de tipul mbrcmintei bituminoase cilindrate la cald, sunt:

Tabel 4
Tipul mbrcmintei bituminoase mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru drumuri: Tipul liantului Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:

- strat de uzur i strat de legtur

- tip D 60/80 zon climateric cald - tip D 80/100 zon climateric rece

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de SR 754 i o adezivitate de minimum 80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, STAS 1338/3 i prin alte metodologii prevzute de reglementrile tehnice n vigoare, de ctre un laborator de specialitate autorizat. Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n vederea stabilirii coninutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 5. Tabel 5
Nr. Crt. 1 Tipul stratului Strat de uzur Tipul mixturii asfaltice BA 16 Coninutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,37,3 Categoria tehnic a strzii III-IV

Art.6 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate mixturilor asfaltice pentrul imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective . Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: a. Nisip natural Tabel 6
Nr. Crt. 1 2 3 4 Caracteristica Natura si caracteristicile petrografice mineralogice Granulozitate Echivalent de nisip (EN) Coeficient de neuniformitate Continut de impuritati : -corpuri straine -humus -mica libera -sulfati -carbune -fractiuni sub 0,1 mm -fractiuni sub 0,2 mm Parti levigabile Conditie de filtru invers Coeficient de permeabilitate Metode de incercare STAS 6200/4 STAS 910 SR EN 932-3 STAS 730 SR EN 933/2 STAS 730 STAS 730 STAS 4606 STAS 4606 STAS 4606 STAS 4606 STAS 4606 STAS 730 STAS 1913/5 STAS 4606 STAS 730 STAS 1913/6

5 6 7

b. Criblura Tabel 7

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Caracteristica Natura si caracteristicile petrografice mineralogice Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare Porozitatea aparenta la presiune normala Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata Rezistenta la uzura (micro-Deval) Uzura cu masina tip Los Angeles Rezistenta la slefuire prin frecare (CPA) Rezistenta la inghet-dezghet Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri , %,max Granulozitate Forma granulelor -coeficient de forma sau de aplatizare Continut de impuritati : -corpuri straine,%,max -continut de argila VA -fractiuni sub 0,1 mm,%,max

Metode de incercare STAS 6200/4 STAS 910 SR EN 932-3 Conform Tabelul 2 STAS 6200/13 STAS 730 STAS 4606 SR EN 1097/1 STAS 730 NF P18-575 : 1990 STAS 6200/15 STAS 730 STAS 4606 STAS 730 SR EN 933/2 STAS 730 STAS 4606 STAS 730

c. Nisip de concasare Tabel 8

Nr. Crt. 1 2 3 4 Caracteristica Natura si caracteristicile petrografice mineralogice Granulozitate Continut de impuritati : -corpuri straine,%,max Coeficient de activitate Metode de incercare STAS 6200/4 STAS 910 SR EN 932-3 STAS 730 SR EN 933/2 STAS 4606 Stas 730

d. Filer -finete (continutul in parti fine 0,09 mm) -umiditate e. Bitum

min .80% max.2%

Penetratie la 25 0 C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 6069. Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la aternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9 oC mai mare dect bitumul iniial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Art.7 Compozitia mixturilor Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supun aprobarii beneficiarului. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 9 i 10. Tabel 9
Nr. Crt. Tipul mixturii asfaltice BA 16 Tipul bitumului Categoria tehnic a strzii III-IV Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilitatea (S) Indicele de Raportul Densitatea Absorbia la 60oC, kN, curgere (I), S/I, kN/mm aparent de ap, min mm kg/m3, % vol minimum 7,5 1,54,0 1,85,0 2300 25

D 60/80

Tabel 10
Nr. Crt. 1 Caracteristica Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giraii, %, max - Volum de goluri la 120 de giraii, %, max Rezistena la deformaii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zon climateric cald - zon climateric rece Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BA 16 5,0 7600 4200 3600 -

2 3

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de antreprenor. Art.8 Statia de preparare a mixturilor asfaltice 8.1. Stocarea si incalzirea liantului . Statia de stocare trebuie sa dispuna de rezervoare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune de o joja in pealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica. 8.2. Stocarea si depozitarea filerului de aport.

Cantitatea de filer de aport va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie. Art.9.Fabricarea O atentie deosebita se va acorda respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari garnule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. 9.1. Predozatoarele instalatiei trebuie reglate prin incercari astfel incit curba de granulozitate a amestecului de agregate obtinuta sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta astfel: Tabel 11 Abateri (admise fata de dozaj )(%)

Fractiunea (mm)

25.31.5 5 16.25 5 8.16 5 3.15.8 5 0.63.3.15 4 0.2.0.63 3 0.09.0.2 2 0.0.09 1.5 Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul (00.3)%. 9.2. Agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cintaresc conform dozajelor stabilite si se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice, in funcie de de tipul mixturii si al liantului folosit sunt : Tabel 12 Tipul Agregate Bitum Mixt.asf.la liantului naturale iesire Din malaxor D 60/80 170190 165175 160180 D 80/100 165180 160170 155170 D 100/120 160180 150160 150160 9.3. Temperatra mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incit, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport ) si conditii climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare conform tabelului. 9.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului in timpul procesului tehnologic.

CAPITOLUL III MODUL DE PUNERE IN OPERA Art.10.Transport Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Art.11. Lucrari pregatitoare 11.1. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. 11.2. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de 100m. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele conditii: -strat de baza din mixtura bituminoasa peste mixturi asfaltice existente -strat de legatura peste stratul de baza din mixtura bituminoasa -strat de uzura peste strat de legatura, cand stratul se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. In functie de compactitatea stratului suport se folosi 0.3-0.5 kg/mp material de amorsat. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase . Art.12 Asternerea Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor,respectand profilele si grosimile fixate . 12.1.Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 0 C in perioada martie -noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 12.1.1.Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat cu repartizatoare finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru strazile de clasa tehnica III si care asigura o precompactare .In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual . 12.1.2.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva . 12.1.3.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mIxturii ramase necompactata in amplasamentul repartizatorului, pina la 120 C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi ramase in capatul benzii .Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si a grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.

12.1.4.Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere, in functie de tipul liantului, temperaturile: Tabel 13 Temperatura mixturii asfaltice la asternere ,C min Inceput 140 135 130 Sfirsit 110 100 100

Tipul liantului

D 60/80 D 80/100 D 100/120

Temperatura mixturii Asfaltice la asternere C, Min 145 140 135

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate 12.2.Imbracamintea se va executa din beton asfaltic fin, bogat in criblura, asternut intr-un singur strat pentru covorul asfaltic si intr-una sau mai multe treceri succesive in functie de grosimea stratului si utilajele folesite la straturile inferioare pentru rectificari sau preluare de denivelari. Pe suprafete mici se pot face si asterneri manuale de catre asfaltatori cu categorie superioara, dar numai pe sectoarele in care asternerea mecanizata nu este posibila. Art.13.Compactarea 13.1.1.La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoarecare sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incit sa se obtina un grad de compactare de minim 96%, conform SR 174-1. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura asfaltic respectiv. Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori in situ cu gamadensimetrul. ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100200) mm, netulburate. Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de compactare al mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul standard sunt conform tabelului 14. Tabel 14
Nr. Crt. 1 Tipul mixturii asfaltice BA 16 Densitate aparent, kg/m3, min 2250 Absorbie de ap, % vol 26 Grad de compactare, %, min 96

13.1.2.Pentru obtinerea unui gradului de compactare se determina pe un sector experimental numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte . Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrare utilizind mixturi asfaltice , preparate in conditii similare cu cele folosite in productia curenta. 13.1.3.Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor este cel mentionat in tabelul de mai jos. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte . Tabel 15

Tipul stratului

Strat de uzura

Atelier de compactare A B Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri 160 KN netede120 KN netede 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. La executia in mai multe straturi succesive asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se amorseaza si rostul din marginea taiata. La asternerea stratului din banda adiacenta se depaseste rostul cu 5-10 cm de mixtura repartizata. Acest surplus de material se impinge cu o racleta peste mixtura proaspat asternuta astfel incit sa apara rostul. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate. 13.2.Dupa executarea stratului de uzura se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandirea de 2-3 kg/mp nisip de 0-4 mm bitumat cu 2-3 %bitum, dupa care se cilindreaza. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu in prima luna de la darea in circulatie 13. 3.Verificarea calitatii imbracamintii asfaltice Pe parcursul executiei lucrarilor ,dirigintele de santier isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abteri semnificative a rezultatelor obtinute . Verificarea mixturilor se va face din punct de vedere al dozajului de bitum si al granulozitatii agregatelor prin retinerea a doua probe de 10kg din toata cantitatea de mixtura ce va fi pusa in opera, precum si prelevarea a doua placi de 40 x 40cm extrase din imbracamintea gata executata.

CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip si in profilele de lucru. Grosimea minim a stratului compactat (cm): - strat de uzur = 4,0 cm Abaterile limita locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte vor fi de maximum 10% n minus fa de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat

Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere la receptie . Latimea partii carosabile va fi cea prevazuta in proiect. Abaterile limita admise vor fi de 50 mm. Pantele la profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt prevazute in proiect . Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de 2,5 mm/m . La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de : - + 2,5 cm pentru stratul de baza sau suport - + 1,5 cm pentru stratul de legatura si de uzura . Denivelarea maxima admisa in lungul unei benzi sub dreptarul de 3,00 m este de 5 mm .

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR Pe parcursul executiei se vor face receptii de lucrari pe faze, pregatirea stratului suport fiind faza de executie de lucrari la care, pe langa antreprenor si dirigintele lucrarii, vor mai participa si proiectantul . In urma verificarilor se incheie un proces - verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza urmatoare . Atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect sunt complet terminate si s-au efectuat toate verificarile prevazute in caietul de sarcini se poate face receptia preliminara pe care antreprenorul o solicita in scris . Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control ( beneficiar , proiectant , diriginte etc. ). In urma acestei receptii se incheie procesul - verbal de receptie preliminara. Art 14.Receptia pe faza de executie In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii pe faza determinanta stabilite prin proiect ) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat conform proiectului si prezentului caiet de sarcini. Art.15 Receptia la terminarea lucrarilor Fazele de executie cu care se incheie lucrarile in complexitatea lor la terminarea unui obiectiv si care nu au fost supuse unor verificari consemnabile sunt in atentia comisiei de receptie. Receptia la terminarea lucrarilor pune in evidenta realizarea intregului volum de investitie prevazut in proiect, incetarea activitatii de santier (exceptand remedierile pentru deficientele constatate) si punerea in functiune . Art.16 Receptia finala Are loc dupa expirarea perioadei de garantie, care pentru categoriile de lucrari din prezenta documentatie este de un an. In perioada dintre cele doua receptii, constructorul are obligatia de a remedia toate deficientele constatate la receptia preliminara, inclusiv cele aparute ulterior. Art.17.Faze determinante Faza determinanta pentru realizarea suprastructurii : -terminarea executiei covorului asfaltic

Proiectant

CAIET DE SARCINI FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA

PREVEDERI GENERALE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia straturilor din piatra sparta pentru realizarea fundatiei carosabilului, ce face obiectul proiectului si cuprinde materialele folosite si punerea lor in opera. Piatra sparta se va aseza intr-un singur strat a carui grosime este cea din proiect. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tututror incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun. Proiectantul are obligatia sa participe la verificarile de calitate impuse de fazele de executie determinante stabilite prin proiect.

CAPITOLUL I
MATERIALE Materialele din care se executa straturile de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor respective ,dupa cum urmeaza : agregate naturale de balastiera ,conform STAS 662/2002 piatra sparta pentru drumuri ,conform STAS 667/2001 ART. 1.AGREGATE NATURALE a)Pentru fundatie din piatra sparta mare: nisip 0-4mm(cf.STAS 662/2002) pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv.piatra sparta sort 63-90 mm split sort 16-25 mm pentru impanare

1.1Condiii tehnice de calitate 1.1.1. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 1.1.2. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabele 1 si 2 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate, sa fie omogene in ce priveste structura si compozitia petrografica. NISIP Tabelul 1
Caracteristica Clasa tehnic I - III IV V Condiii de admisibilitate 0-4 0 4 Continu Continu 8 8 50 30

Sort Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) % min Echivalent de nisip (EN) min

Tabelul 2
Denumi rea curenta Sortul Dimen siuni mm Continut de granule Care raman pe ciurul sup (dmax) %max 5 Care trec prin ciurul inf. (dmin) %max Piatra necores p. dimens. %max Form a granu l-val medii Uzura cu masina tip Los Angeles(L.A) %max

Savura

0-8

0-8

Corespunzatoare clasei rocii astfel: Clasa rocii Trafic f.greu si greu D 25 trafic mediu usor si f.usor E 30

Split

8-10 16-25 25-40

8-16 16-25 25-40

10

15 15 15

0,5 0,25

Piatra sparta si piatra sparta mare

40-63 63-90

40-63 -63-90

10

15

0,5 0,25

Pentru incercari specifice,care necesita alte dimensiuni ale ochiurilor,acestea trebuie sa fie cele prezentate in tabelul 3 Tabelul 3

Dimensiunea laturilor ochiurilor ptrate, mm 0.063 1.00 0.080 1.25 0.100 1.60 0.125 2.00 0.160 3.15 0.200 4.00 0.250 5.00 0.315 6.30 0.400 8.00 0.500 10.00 0.630 0,800 * Dimensiunile suplimentare n raport cu seria normal R20 12.50 14.00* 16.00 18.00* 20.00 25.00 31.50 40.00 50.00 63.00 80.00 125,00

n cazul utilizrii provizorii a ciururilor cu ochiuri rotunde, trecerea de la un tip de ciururi la cellalt tip se face cu relaia. d = d# * 1.25 sau d# = d * 0.80 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale au ochiuri ptrate conform SR EN 933-2. Sitele de control cu ochiuri cu dimensiuni mai mari sau egale cu 4 mm trebuie s fie de tabl perforat cu guri ptrate, iar cele cu ochiuri cu dimensiuni sub 4 mm trebuie s fie din estur metalic din srme esute n unghi drept. Setul de site cu ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2, trebuie s includ n orice caz n funcie de dimensiunile produsului urmtoarele dimensiuni nominale: 0,063 mm, 0,125 mm, 0,250 mm, 0,500 mm, 1 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 25 mm, 31.5 mm, 40 mm, 63 mm. Pentru ncercri curente, care necesit alte dimensiuni ale ochiurilor, acestea trebuie s fie cele prezentate in tabelul 3. 1.1.3.Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca agregatele sunt corespunzatoare. 1.1.4. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii ,agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. 1.1.5.Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 3. 1.1.6.Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel : intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator . 1.1.7.Certificate de conformitate a calitii La contractarea produselor, furnizorul trebuie s prezinte certificarea de conformitate a calitii produselor livrate.

Declaraia de conformitate a calitii se prezint de ctre furnizor la livrarea acestora prin rapoartele de ncercare a produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat s le verifice prin propriile ncercri. 1.1.8. Prelevarea i pregtirea probelor Prelevarea probelor pentru verificrile periodice se face conform SR EN 932-1. La recoltarea probelor se intocmete un proces verbal n care se specific datele necesare identificrii probelor.

1.2 Natur i caracteristici petrografice mineralogice 1.2.1 Agregatele naturale utilizate pentru lucrri de drumuri trebuie s provin din: roci omogene, fr urme de degradare, -rezistente la nghe dezghe. -lipsite de pirita,limonita sau saruri solubile 1.2.2 Natura i caracteristicile petrografice mineralogice trebuie s fie conform SR EN 932-3 si STAS 6200/4. 1.2.3 Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un coninut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare mai mare de: - 10% in cazul balastului i balastului concasat; - 5% in cazul pietriului i pietriului concasat. 1.2.4 Determinarea coninutului de granule alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare se face vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin separarea acestora de restul granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie s depeasc procentele menionate la 1.2.3.,formata din minimum 150 granule pentru fiecare sort granular in parte 1.3.Caracteristici fizico-mecanice ale agregatelor naturale 1.3.1.Rocile utilizate pentru obtinerea produselor din piatra naturala clasificate caracteristicile, folosite la aceste lucrari trebuie sa se incadreze in clase conform tabelului 4 Tabelul 4
caracteristica Clasa rocii D E 8 100 25 60 3 25 10 80 30 50 Metode de determinare STAS 6200/13 STAS 600/5 STAS 730/89 STAS 730/89 STAS 730/89

Porozitate aparenta la presiune normala , %max Rezistenta la compresiune,in stare uscata,N/mmp,min Uzura cu masina tip Los Angeles,%,mx Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata,%,min Rezistenta la inghet dezghet: 25 %,max -coeficient de gelivitate, 25 -sensibilitate la inghet, %,max

Uzura cu masina tip Los Angeles si rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata se determina pe piatra sort 40-63 1.3.2. Granulozitate Granulozitatea agregatelor naturale reglementate ndeplineasc condiiile prevzute n tabelul 2:

prin

prezentul

standard

trebuie

ART.2. APA Apa necesara straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. ART.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 5 si 6 Tabel 5
N r. c rt 1 Caracteristica Piatra sparta si piatra sparta mare Da criblura nisip Metode de ncercare

Natur i caracteristici petrografice - mineralogice Coninut de granule alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare Porozitate aparenta la presiunea normala Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata Rezistenta la uzura(microDeval) Uzura cu masina tip Los Angeles Rezistenta la slefuire prin frecare(CPA) Rezisten la inghe - dezghe Rezisten la aciunea repetata a Na2SO4 (MgSO4) Granulozitate Forma granulelor -coeficient de forma sau coeficient de aplatizare Continut de impuritati -corpuri straine -continut de fractiuni sub 0.1mm -argila(VA)

Da

Da

Da

Da

STAS 6200/4 STAS 9110 SR EN 932-3 Conform 2.2.5

3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2

Da Da Da Da Da Da

Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Da -

STAS 6200/13 STAS730/89 STAS4606 SREN 1097-1 STAS 730/89 NF P18575;1990 STAS 6200/15 STAS 730/89 STAS 4606 STAS730/89 SR EN 933-2 STAS 730/89

Da -

Da Da Da

Da

STAS 4606 STAS730/89 SR 667/2001

AGREGATE
ACTIUNEA,PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate si declaratie de conformitate Corpuri straine : -argila bucati -argila aderenta -continutul de carbune Granulozitatea sorturilor -agregate naturale FRECVENTA MINIMA La aprovizionare La fiecare lot de aprovizionare In cazul in care se observa prezenta lor La locul de punerea in opera Ori de cate ori apar factoride impurificare

Tabel 6
Metode de determinare

STAS 4606

O proba la max. 500mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

__

STAS730/89 SR EN 9332/98 STAS 730/89

Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max.500mc pentru fiecare sursa

__ ___ O proba pe sch.si sort si de cate ori se observa o schimbare cauzata de cond. meteorologice STAS730/89 STAS 4606

Umiditate

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles(L.A.)

O proba pentru aprobarea sursei ori de cate ori se schimba sursa O proba la max.500mc pentru fiecare sursa

__ __

STAS730/89 STAS4606 STAS 730/89

CAPITOLUL II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA ART.4. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare se stabilesc prin incercari preliminare laboratorul de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste: - du max P.M.-greutatea volumetrica in stare uscata ,maxima,exprimata in g/cm -Wopt.P.M.-umiditatea optima de compactare ,exprimata in %. ART.5. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

de care

5.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrari si anume: - du ef -greutatea volumetrica in stare uscata efectiva,exprimata in g/ cm W ef --umiditatea efectiva de compactare ,exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare ,gc. .duef x100 gc= .du max .P.M . 5.2. La executia straturilor de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct.5.1 pentru umiditatea optima. CAPITOLUL III REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ART.6.MASURI PRELIMINARE 6.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente si a stratului de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari . 6.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica toate utilajele si dispozitivele necesare realizarii straturilor de fundatii. 6.3. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. ART.7.EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 7.1 Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie- din piatra sparta mare sort 63-90 de min.10cm .grosime In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba de min,30m lungime si cel putin 3,5m latime (dublul latimii utilajului de compactare) Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta ,componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare,cerut prin caietul de sarcini,daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat,reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta. 7.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta dirigintelui ,efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren ,dupa cum este cazul,stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut ,antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :

grosimea maxima a stratului fundatiei conditii de compactare (verificarea utilajelor de compactare si intensitatea de compacatre a utilajului). 7.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 ,se urmareste stabilirea corecta de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare si rulouri mijlocii, a numarului minim de terceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime. Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta ,iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. 7.4.Partea din tronsonul executat ,cu cele mai bune rezultate ,va servi ca sector de referinta pentru restul lucarilor. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor. ART.8. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 8.1.Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia terasamentelor,conform STAS 2914/84 si receptia substratului de nisip. Executia substratului de nisip necesita urmatoarele operatii: -asternerea si nivelarea la sablon a nisipului -adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare detrminata de prin incercarea Proctor modificata ,conform STAS 1913/13-83 -compactarea nisipului prin pilonare conform prevederilor art.8.3 8.2.Executia straturilor de fundatie din sparta mare sort 63-90 necesita urmatoarele operatiuni: -asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte. Pana la inclestarea pietrei sparte ,compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede de 6t,dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri . -impanarea cu split sort 16-25 a suprafetei stratului de piatra sparta si compactare Avand in vedere ca stratul superior este din macadam nu se face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta 8.3. Executia fundatiilor din blocaj de piatra bruta necesita urmatoarele operatii: -asternerea manuala a pietrei brute pe un strat din nisip. Piatra se aseaza cu baza mare in jos, pietrele fiind dispuse cat mai strans unele langa altele, cu rosturile pe cat posibil tesute si cu lungimea mai mare in sens perpendicular pe axa drumului; - impanarea golurilor dintre pietre cu piatra sparta, astfel incat sa se realizeze o buna suprafatare; -compactarea usoara a blocajului,concomitent cu introducerea de nisip sau piatra sparta in goluri; - compactarea finala si corectarea suprafetei 8.4. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se tehnologia stabilita, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare .

8.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza imediat cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 8.6.Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta inghetata. ART.9.CONTROLULCALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 9.1 In timpul executiei stratului de fundatie din piatra sparta 63-90 se vor face verificarile compactarilor, incercarile si determinarile aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acest tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide", indicativ CD31-94 sau determinarea cu placa Lucas. 9.2. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidenta privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). Tabel 7
n r. cr t. DETERMINAREA ,PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA FRECVENTELE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS

Incercarea Proctor modificata strat piatra sparta Determinarea umiditatii de compactare strat piatra sparta Determinarea grosimii stratului compactat toate tipurile de straturi Verificarea realizarii densitatii de compactareQ/S toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren strat piatra sparta Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

_____ minim 3 probe la o suprafata de 2000mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2000mp de strat zilnic

1913/13

2 3 4 5 6

4606 -

minim 3 pct. pentru suprafete<200mp si minim 5pct. pentru suprafete>2000mp de strat minim 3 incercari la o suprafata de 2000mp

1913/15

6400/84

Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie toate tipurile de straturi

in cate doua puncte situate un profil transversal pentru fiecare strada

Normativ CD 312002

Se mentioneaza ca E ech.necesar=334 Mpa (conform calcul anexat) CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.10. ELEMENTE GEOMETRICE 10.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. 10.2.Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita admise la latimea prevazuta in proiect sunt de 5cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 10.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterile admise la panta profilului transversal sunt de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m. 10.4. Declivitatile in profilul longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect, pot fi 10mm. ART.11. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprfetei fundatiei se efectueazacu ajutorul latei de 3,0m lungime astfel: in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 9mm. in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt 5mm diferite de cele admisibile sub care se executa. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V RECEPTIA LUCRARILOR

ART.12.RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii de faza determinanta stabilite prin proiect) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat conform proiectului si prezentului caiet de sarcini. Cu aceasta ocazie se va verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei lucrarilor. Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator. Se incheie proces verbal de receptie conform reglementarilor in vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare. Terminarea executarii platformei de pamant(patul) a carosabilului se considera faza determinanta. ART.13. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini .

Referine normative
SR 179:95 Lucrri de drumuri. Macadam. Condiii generale de calitate

SR 183-2:1998

Lucrri de drumuri. Imbrcmini de beton de ciment executate in cofraje glisante. Condiii tehnice de calitate

STAS 599- 87 SR 667:2001

Lucrri de drumuri. Tratamente bituminoase. Condiii tehnice generale de calitate

730- 89

Agregate naturale i piatra prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate SR 662:2002 Agregate naturale de balastiera pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate i drumuri. Metode de ncercare SR EN 932-1:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 1: Metoda de eantionare SR EN 932-3:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 3:Procedur i terminologie pentru descrierea petrografic simplificat SR EN 933-2:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor Partea 2: - Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor SR EN 1097-1:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 1: - Determinarea rezistenei la uzura (micro Deval) STAS 1598/1- 89 Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi i modernizri de drumuri. Prescripii generale de proiectare i de execuie STAS 1913/5- 85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii STAS 1913/6- 76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii n laborator STAS 1913/8- 82 Teren de fundare. Determinarea nlimii capilare n pmnturile necoezive. Metoda coloanei de pmnt STAS 4032/1- 90 Lucrri de drumuri. Terminologie STAS 5089 - 71 Produse din piatr natural pentru construcii. Terminologie STAS 6200/4- 81 Piatr natural pentru construcii. Prescripii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice i a compoziiei chimice.. STAS 6200/15- 83 Piatr natural pentru construcii. Determinarea comportrii la nghe dezghe.

STAS 6400- 84

Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii generale de calitate.

Proiectant,

CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TERASAMENTE

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Art.1 DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la realizarea terasamentelor pentru drumuri Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune executiei lucrarilor de excavatii, transporturi, umpluturi, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. 1.2. Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru unitatea de executie care realizeaza lucrarile de mai sus. Art. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativelor in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii si prin colaborarea cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3.Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului ,verificari suplimentare ,fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4.Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5.Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. 2.6. In conditiile locale deosebite, se pot aproba derogari de la prezentul caiet de sarcini 2.7. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor. Antreprenorul este raspunzator de pagubele rezultate in aceste intreruperi sau din refacerea lucrarilor necorespunzatoare.

CAPITOLUL I
Art. 3. MASURI PENTRU REALIZAREA TERASAMENTELOR 3.1.Gropile si depozitele de pamant, clasificate conform STAS 8389/82,din care urmeaza sa se execute umpluturile sunt precizate in tabelul nr.1.

Tabel 1

Umiditate W Categoria de pamant Tipul

Procentul fractiuni argiloase

de Indicd de Plasticitat e Ip 0-10 5-25 15-35 >35

Unghi de frecare interna

Coeziunea C

8-12 12-15 16-19 19-25

Nisipuri si prafuri nisipoase Nisipuri argiloase si prafuri argilonisipoase Argile prafoase, argile nisipoase,pamanturi loessoide Argile si argile grase

A B C D

15
10-30 30-50 >35

25-27 22-25 15-22 8-15

0,00-0,05 0,05-0,15 0,15-0,30 0,30-0,60

3.2. Pamanturile rezultate din excavatii in gropile de imprumut care prezinta alte caracteristici geotehnice decat cele precizate in tabelul 1 vor putea fi utilizate la executia umpluturilor numai in conditii speciale cu aprobarea dirigintelui si proiectantului. 3.3. Nu se vor utiliza pamanturile organice, malurile, namolurile, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% materii organice. Nu se vor introduce in lucrare, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi,etc.). Art. 4. APA DE COMPACTARE 4.1. Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. 4.2. Adaugarea eventuala a unor materiale, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea beneficiarului ,in care caz se vor preciza si modalitatile de utilizare. CAPITOLUL II EXECUTAREA TERASAMENTELOR Art. 5. PICHETAJUL LUCRARILOR 5.1 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la executarea pichetajului conform planurilor de trasare, a reperilor si coordonatelor punctelor principale ale traseului. 5.2. Odata cu realizarea pichetajului, in afara axelor drumului, antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - inaltimea umpluturii in ax - ampriza drumului - inclinarea taluzurilor 5.3.Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor, de a-I restabili daca este necesar.

5.4.Cu ocazia pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene , electrice , de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor , in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice. Art.6. LUCRARI PREGATITOARE 6.1.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare: - asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata (daca este cazul ) 6.2. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv. 6.3. In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrarii, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei . 6.4.Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. Art.7. PREGATIREA TERENULUI DE FUNDARE In afara lucrarilor de pichetare si pregatitoare aratate, mai sunt necesare si alte lucrari pregatitoare dupa cum urmeaza: 7.1. In cazul in care pe ampriza drumului apar lentile de mal sau de pamanturi moi, cu exces de umiditate,grosimea de material ce se va indeparta prin excavare ,ca si modul de tratare a zonei respective va fi indicat de proiectant pentru fiecare caz in parte. 7.2. Dupa incheierea procesului verbal de lucrari ascunse, se trece la compactarea terenului de fundare cu cilindrul compresor, cu respectarea prevederilor art.8.3. Compactarea terenului de fundare, trebuie sa se faca astfel incat pe o adancime de 0,3m sa se realizeze un grad de compactare cu valori cuprinse intre 93%si 100% fata de Proctor normal conform tabel nr.2.pentru imbracaminti semipermanente . Controlul compactarii terenului de fundare se va face similar cu al umpluturilor din corpul drumului Tabel nr.2
Zonele de terasament la care se prescrie gradul de compactare Pamanturi Imbracaminti permanente necoezive Imbracaminti Imbracaminti semipermanente permanente Gradul de compactare ,% coezive Imbracaminti semipermanente

A)Primii 30cm ai terenului natural de sub un rambleu cu inaltimea h<2.00m h>2.0m b)In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului : h<0.50m 0.50<h<2.00m h>2.00m c) In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

100 95

95 92

97 92

93 90

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

100

100

100

100

7.3.Receptia terenurilor de fundare dupa compactare constituie faza de executie prin care se autorizeaza inceperea umpluturilor in corpul drumului. Dupa aceasta recceptie ,se va continua realizarea umpluturilor evitandu-se astfel deteriorarea terenului de fundare prin circulatia utilajelor ,umezire sau cresterea unei noi vegetatii. Ca si receptia lucrarilor ascunse, autorizarea se va consemna in registrul de santier. Art.8. EXECUTIA UMPLUTURILOR 8.1. Prescriptii generale 8.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini, sa fie verificate si acceptate. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in registrul de santier. 8.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp ploios sau ninsoare. 8.1.3. Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de diriginte sau reprezentantul sau, la propunerea antreprenorului. 8.2. Modul de executie al umpluturilor 8.2.1.Umpluturile se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe intreaga latime si in principiu pe lungimi de 100-150m. 8.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosime de 20 cm. pentru pamanturi coezive, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa altor precizari aceste pante vor fi de minim 4%, fara urme sau fagasuri mai adanci de 10cm. 8.2.3. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda rambleului excedentar. 8.2.4. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu escrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. 8.2.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1: 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in tabelul 3. Tabel 3
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H max. m 6 7 8 10

8.2.6. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1: 1,5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 3, in functie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie. 8.2.8. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele: - profil platforma fara strat de forma + 3 cm - taluz neacoperit + 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm. Tabel 4
Panta terenului de fundatie Caracteristicile terenului de fundatie a) unghiul de frecare interna in grade 50 100 15 0

b) coeziunea materialului K Pa 30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, hmax in m 0 1: 10 1: 5 1: 3 3,00 2,00 1,00 4,00 3,00 2,00 3,00 2,00 1,00 5,00 4,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 4,00 3,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 8,00 6,00 4,00 3,00 10,00 7,00 5,00 4,00

8.3. Compactarea umpluturilor 8.3.1. Compactarea straturilor de 20cm. din materiale necoezive se va realiza cu cilindrul compressor. Numarul de treceri pentru compactare se va stabili pentru fiecare tip de material pus in opera, pe piste de incercare de minimum 30m lungime, care se includ in corpul drumului. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. 8.3.2. Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este 98% din valoarea obtinuta prin incercarea Proctor normal efectuata anterior asupra materialului respectiv.

8.3.3.Pentru evitarea de zone slabe in corpul drumului, care se pot compacta eficient, se vor respecta urmatoarele: -in sectiune transversala se admit decalaje intre straturi care se compacteza in perioade diferite pana la o grosime de strat. Zonele de realizare a umpluturilor vor fi delimitate si marcate distinct pe teren pentru operatiunile aratate mai sus de depunere, imprastiere si respectiv compactare. 8.3.4.Materialul depus care a fost murdarit sau dislocat prin circulatia utilajelor va fi inlaturat. Eventualele fagasuri mai mari de 10cm. sau cruste rezultate in urma baltirii apei vor fi scarificate, nivelate si recompactate. 8.3.5. Circulatia cilindrilor compresori va fi dirijata paralel cu axul drumului, fiecare trecere suprapunandu-se pe minim 15 cm. peste cea precedenta . Zonele de intoarcere a utilajelor vor fi in afara suprafetelor in curs de compactare. 8.3.6. La intreruperi mai indelungate ale lucrului suprafata ultimului strat va avea asigurata scurgerea apei prin pante transversale si va fi compactata cu cilindrul neted. Daca acest ultim strat este constituit din prafuri argiloase sau prafuri slab coezive, la reluarea depunerilor el va fi scarificat. 8.4. Executia lucrarilor pe timp friguros Nu se admite ca in corpul drumului sa se formeze zone de material inghetat. Pentru aceasta se vor lua urmatoarele masuri: 8.4.1.Se intrerupe orice activitate de excavare ,transportat ,imprastiere si compactare ,daca temperatura scade sub -5 0 C . 8.4.2.Daca in cursul zilei temperatura creste peste 0 0 C se va verifica daca straturile superficiale de la sursa sau in baraj sunt inghetate .Reluarea lucrului se va face numai dupa ce stratul superficial s-a dezghetat. 8.4.3.Daca o perioada mai scurta de timp nu se produce dezghetarea materialului superficial in cursul zilei, iar temperatura exterioara creste, materialul inghetat se va indeparta atat de la sursa cat si din corpul barajului neadmitandu-se depunerea unui strat nou peste pamant inghetat sau folosirea pentru umplutura a unor materiale inghetate. La reluarea umpluturilor, odata cu materialul inghetat, se va evacua de pe suprafata de depunere , eventuala zapada sau gheata . 8.4.4.In zilele cu temperaturi negative se va renunta la stropirea materialului pentru asigurarea umiditatii admise, lipsa de umiditate necesara fiind compensata printr-o compactare suplimentara ( marirea nr. de treceri) pentru a se atinge gradul de compactare prescris. 8.5. Executia lucrarilor in perioade cu temperaturi ridicate . In aceasta perioada evporatia este intensa si se reduce continutul de apa din straturile de compactare , simultan cu micsorarea gradului de compactare . Pentru a se evita aceste situatii in perioadele cand temperaturile sunt peste 25 0 C se vor lua urmatoarele masuri: 8.5.1. Compactarea se va executa imediat dupa umectarea straturilor. Daca in perioada compactarii se constata uscarea stratului superficial, se va continua udarea in timpul compactarii cu cca .2l/mp. 8.5.2. In perioadele de arsita se va urmari de catre personalul laboratorului starea de umiditate a stratului de compactare prin probe cu frecventa marita (la cca.2 ore).

8.5.3.Daca stratul imprastiat ramane o perioada mai mare necompactat, inainte de inceperea compactarii se va determina umiditatea din strat si se va completa pana la umiditatea admisa pentru compactare. 8.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, dirigintele lucrarii va putea prescrie antreprenorului: - punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil; - asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare; - tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; - practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a compactarii. Pentru aceste pamanturi dirigintele va putea impune antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste evacuarea apelor. Art.9. EXECUTIA DEBLEELOR 9.1. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza se realizeaza si taluzarea urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. 9.2. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie dirigintele lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului. 9.3. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, dirigintele va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala administratiei. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal. 9.4. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv intarit. Daca acesta difera de prevederile proiectului antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta dirigintelui care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914 84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 4 in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabelul 5 NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) INCLINAREA TALUZELOR 1,0 : 1,5

1,0 : 1,0 1,0 : 0,5 1,0 : 0,1

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleelor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

1,0 : 1,5 1,0 : 1,0 1,0 : 0,1 De la 1,0 : 0,1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

9.5. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata antreprenorul trebuie sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat dirigintele. 9.6. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 5. Tabelul 6 Profilul: Tolerante admise Roci necompacte + 3 cm + 5 cm + 10 cm Roci compacte + 5 cm + 10 cm variabil in functie de natura rocii

Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluzului de debleu neacoperit

9.9. In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite , sa nu fie degradate sau imuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. 9.10.Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii. Art.10. FINISAREA PLATFORMEI 10.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat, respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei:

+ 0,05 m, fata de ax + 0,10 m, la latimea intreaga - la cotele proiectului: + 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului 10.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti, plani inclinati cu 4 % spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4 %. Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni dirigintelui asupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul de dispozitii de santier. Art.11. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 11.1. Controlul calitatii se va face in paralel cu executia acestora fara a afecta ritmul de lucru . Controlul consta in : - verificarea trasarii axului si amprizei drumului - verificarea pregatirii terenului de fundatie - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat - controlul grosimii straturilor asternute - controlul compactarii terasamentului - controlul caracteristicilor platformei drumului - controlul capacitatii portante - controlul vizual - control dimensional prin metode topo-geodezice - controlul calitatii materialelor in surse si respectiv dupa punerea in opera efectuate in laboratoarele de santier ale sucursalelor (brigazilor L.B.) societatea (antreprizei L.A.) si laboratoarele centrale (L.C.) - controlul comportarii patului drumului in perioada executiei lucrarilor. 11.2. Controlul vizual se va referi in special la inlaturarea stratului vegetal unde exista, din ampriza drumului lucrarii ,depistarea zonelor cu terenuri maloase sau deseuri si indepartarea lor ,precum si a zonelor cu exces de umiditate, schimbarea naturii terenului de fundare si a materialului din surse ,modul de depunere ,imprastiere si compactare a materialelor din corpul drumului , etc. Constatarile vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate in registrul de santier al dirigintelui in care se vor prevedea si masurile locale ce trebuie luate. 11.3. Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru si consta din: -pichetarea axului si amprizei tronsonului in lucru si profile transversale din 100m in 100m ori de cate ori se schimba relieful profilelor ridicate la nivelul terenului de fundare. -determinarea cotelor fiecarui strat de depunere dupa compactare. 11.4. Controlul prin incercarile de laborator se va face pe probe conform tehnicilor de incercare standardizate sau prin metode simplificate, rapide ce se vor conveni intre laboratoarele centrale de specialitate ,beneficiar ,proiectant si constructor. 11.5. Controlul calitatii lucrarilor in cadrul unitatii de executie se va realiza prin : - sefii de punct de lucru care vor verifica si semna buletinele de incercari efectuate pentru zona pe care au executat lucrarile si vor lua la cunostinta de calitatea lucrarilor anterior terminate . - seful compartimentului CQ al constructorului si dirigintelui de santier verifica zilnic sub semnatura rezultatele incercarilor efectuate si trecute in registrul de santier.

- directorul societati (antreprizei )vizeaza registrul cu rezultatele incercarilor din 2 in 2 saptamani. 11.6. Controlul calitatii lucrarilor de catre organele Inspectiei in Constructii Constanta se face la faza determinanta care, pentru lucrarile de terasamente, o reprezinta realizarea patului de fundatie al drumului. Autorizarea trimestriala a continuarii lucrarilor se face pe controalele inopinate precum si pe baza prelucrarii statistice a datelor din perioada anterioara. 11.7. Constatarile facute de organele de control ISC, proiectant, beneficiar,CQ constructor ,precum si dispozitiile de santier ale proiectantului privind adaptarea la conditiile locale neprevazute vor trebui sa-si aiba solutionarea printr-un act semnat de constructor si beneficiar prin care sa se arate cum s-au solutionat problemele respective si sa fie inscrise in caietul de santier al dirigintelui. 11.8. Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. 11.9. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului, toleranta admisibila fiind de + 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general. Art.12. INTRETINEREA IN PERIOADA DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor. In afara de aceasta, antreprenorul va trebui sa execute in aceasi perioada si cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila . CAPITOLUL III RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie ) unei receptii preliminare si unei receptii finale. Art.13. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 13.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse ) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini. 13.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 13.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre dirigintele lucrarii si seful de punct de lucru, documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi. 13.4.Receptia pe faze de executie se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: - trasarea si sablonarea lucrarii - compactarea terenului de fundatie

13.5 Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. Art. 14. RECEPTIA LUCRARILOR 14.1.La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se: Concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie. Natura pamantului din corpul drumului. Concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini. 14.2 Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze). - nu se respecta pantele transversale si suprafata platformei. - se observa fenomene de instabilitate ,inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor ,ravenari ale taluzurilor ,etc. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere. Art.15. RECEPTIA FINALA La receptia finala se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.

Proiectant

CAIET DE SARCINI
PODETE TUBULARE

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor de podete tubulare prevazute in documentatia Amenajare drumuri in intravilan -comuna LIPNITA. El cuprinde conditiile tehnice speciale care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor lucrari si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform proiectului tehnic. 2. PREVEDERI GENERALE Tipurile si dimensiunile podetelor ce urmeaza a fi realizate sunt aratate in proiectul tehnic. In proiect sunt prevazute podete tubulare 600 mm, alcatuite din elemente prefabricate (tuburi PREMO). Elementele prefabricate realizate in uzina sau pe santier trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Proiectul podetului cuprinde si adaptarea la teren a acestuia, in conformitate cu Normativul Departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri, indicativ P 19-86. Executantul va studia cu atentie proiectul, standardele si normativele in vigoare la care fac trimitere proiectul si prezentul caiet de sarcini, precum si cele generale care stabilesc conditiile de executie a lucrarilor de terasamente si beton. Executantii sunt obligati sa pastreze la santier, pe toata durata executiei, intreaga documentatie in baza careia se executa lucrarile, inclusiv dispozitiile de santier, procesele verbale ale lucrarii ascunse si condica de betoane. Ordinea principalelor operatii va fi urmatoarea: - sapaturi pentru fundatii; - lucrari de pregatire a terenului de fundare; - turnarea betoanelor in fundatii; - cofrarea si betonarea timpanelor si pintenilor; - umplutura de piatra bruta, conform detaliu; - montarea cu macaraua a prefabricatelor; - monolitizarea prefabricatelor, executarea sapelor de protectie pe cale si a parapetului.

3. INFRASTRUCTURA Lucrarile de terasamante incep numai dupa operatia de predare primire a amplasamentului si a fixarii reperului de nivel, operatie ce se consemneaza intr-un proces verbal. Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine: - masuri ce se propun pentru evitarea inundarii gropii de fundatie; - modul de sapare a fundatiilor; - modul de evacuare a pamantului; - masurarea eventualelor deplasari orizontale; - compozitia si caracteristicile betoanelor; - procesul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei. Inainte de inceperea sapaturii, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentru a-i putea permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile si incadrarea in tolerante. Sapatura se va executa cu pereti verticali, taluzurile urmand sa fie sprijinite pe toata suprafata lor. Se admite o avansare a sapaturii nesprijinite de maximum 0,50m, montandu-se spraituri provizorii, la terminarea fiecarui panou urmand sa se monteze filatele si spraiturile definitive. Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect. 4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE a) Agregate Agregatele vor corespunde STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali si Normativul. NE-012/99 Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Pietrisul se va folosi pietris de rau sau criblura 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. b) Cimentul Cimentul va corespunde STAS 388-95 Lianti hidraulici ciment Portland, SR 3011-96, SR 1500-96 si SR 7055-96. Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel incat stocul rezultat sa fie consumat in maximum 2 luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri. Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din normativul NE012/99 . 5. BETOANE Inceperea lucrarilor de betonare se poate face numai cu acceptul beneficiarului, dupa verificarea prealabila a calitatii materialelor pentru betoane, a retetei betonului, a trasarii elementelor de betonat si a cofrajelor. Cofrajele pentru radiere si pinteni vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acesta sunt: - cofraje obisnuite, utilizate la suprafete nevazute; - cofraje de fata vazuta utilizate la suprafetele expuse vederii;

In conformitate cu prevederile STAS 7721-90 cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplinesca urmatoarele conditii: - sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul NE-012/99 anexa III; - sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment; - sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; - sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajele si sustinerilor; - sa permita, la decrofrare, o preluare dreapta a incarcarii de catre elementele care se decrofeaza; - sa aiba fetele ce vin in contact cu betonul, curate fara crapaturi, sau alte defecte; Cofrajele trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii: - sa permita compactarea cat mai buna a betonului; - sa asigure posibilitatea de deplasare si de lucru a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului; - daca se vor utiliza cofraje refolosite, inainte de montare cofrajele sa fie revizuite, curate, reparate si spalate; - suprafetele ce vin in contact cu betonul vor trebui tratate cu o substanta care sa usureze decrofarea in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in caz in care se folosesc substante lubrifiante ,uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. Betonarea lucrarilor poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea urmatoarelor conditii: - compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de C16/20 se dispune de incercari preliminare suficiente; - sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare; - au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi si de cofraje; - suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; - nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.) - in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona. Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare ; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute. La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale: - cofrajele de lemn, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua ; - din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene; - daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare;

se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant dar cu acordul beneficiarului; - inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elementele cu latime maxima de 1m,respectiv1,5m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip placa; - betonul se va raspandi uniform in lungul elementului ,urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max.50 cm inaltime; - se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea acestora luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi; - betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect; - in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului. Compactarea betonului se va face manual cu mai, vergele sipci sau prin ciocanirea cofrajului. La executie se vor respecta prevederile cap.6 din Normativul NE-012/99, referitor la compactarea betonului. In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element.Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili prin proiect. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin: - acoperirea cu materiale de protectie; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie. Protectia va fi indepartata dupa minim sapte zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12 C. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime recomandate la cap.6, din Normativul NE-012/99. Avand in vedere ca lucrarile de betoane sunt lucrari ascunse, nu se trece la etapa urmatoare fara semnarea procesului verbal de catre beneficiar. Tolerante de executie Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE-012/99. Lucrarile executate cu betoane prefabricate Prima operatie este receptionarea prefabricatelor livrate de uzina.Se vor verifica urmatoarele: - prezenta certificatelor de calitate; - lipsa fisurilor; - prezenta ancorelor de manipulare si a mustatilor; - inscrierea dimensiunilor in tolerantele admise(lungime +40/-20 mm; latime6mm; inaltime-5mm;grosime minima+3mm;grosime placa +2mm).

La depozitare si transport rezemarea se va face pe chituci de lemn. 6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR - verificarea calitatii materialelor; - verificarea calitatii elementelor prefabricate; - verificarea dimensiunilor conform proiectului de executie; - verificarea terenului de fundare. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de sefii formatiilor de lucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor in cadrul activitatii sale de indrumare si supraveghere. Separat de aceasta se efectueaza verificari: a) pe parcursul executiei, pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire sau inglobare; b) la terminarea unei faze de lucrari; c) la receptia preliminara a obiectelor. Verificarile de la pozitiile asi b se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrarile ascunse ,iar cele de la pozitia "c" se fac conform reglementarilor in vigoare pentru receptia obiectivelor de investitie . 7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Pe timpul executarii lucrariilor se vor avea in vedere : - Instructiunile comune MLPTL - MI pentru semnalizarea lucrarilor pe drumurile publice in timpul executiei lucrarilor. - Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru lucrari feroviare, rutiere si navale. 8. RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse unei receptii preliminare si unei receptii finale. 8.1 Receptia preliminara La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: - concordanta cu prevederile caietului de sarcini si ale proiectului; - daca verificarile prevazute au fost efectuate in totalitate; - conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organul de control. 8.2 Receptia finala. La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute. 9. CONSIDERATIUNI FINALE Toate lucrarile enuntate mai sus se vor ataca in asa fel incat fazele procesului tehnologic sa se succeada cat mai repede, fara decalaje intre diferite faze de lucru ce ar putea conduce la inmuierea patului de sub radier de catre apele meteorice. Turnarea betonului in toate elementele podetului tubular(radier, timpane, placa)se va face la temperatura de cel putin +5 0C.

Proiectant

CAIET DE SARCINI
RIGOLE SI SANTURI PAVATE CU ELEMENTE PREFABRICATE
1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea santurilor pavate cu elemente prefabricate, prevazute in documentatie pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale lucrarea: Amenajare drumuri in extravilan -comuna LIPNITA. Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice speciale care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor lucrari si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectului tehnic. Lucrarea se masoara la ml de sant. 2. DESCRIEREA OPERATIUNILOR Executia santului din dale prefabricate comporta urmatoarele operatii: - trasarea amplasamentului si sablonarea sectiunii; - executia sapaturii si compactarea taluzului; - asternerea stratului de repartitie din nisip; - montarea elementelor prefabricate; - rostuirea pereului din dale. 2.1. Stratul de nisip de sub dalele prefabricate va fi de 5 cm grosime, bine compactat (pilonat). Executia acestuia se va putea incepe numai daca s-a facut compactarea taluzurilor sapaturii la 95%. 2.2. Montarea elementelor prefabricate Se incepe cu montarea elementului de fund de sant, apoi a celor laterale. Se ataca intai tronsoanele din aval (dinspre evacuare). 2.3. Rostuirea pereului din dale Pentru rostuire se va folosi mortar de ciment M50 preparat la fata locului.

3. MATERIALE UTILIZATE. CONDITII DE CALITATE Toate materialele utilizate (ciment, agregate, prefabricate) vor fi insotite, la livrare, de certificatul de calitate. 3.1. Nisip Pentru realizarea substratului de nisip se va folosi sortul 0 7 mm, care trebuie sa aiba continutul de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%. Stratul de nisip va fi bine pilonat. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural 3...7 mm sau savura. 3.2. Elemente prefabricate Se vor folosi numai elemente prefabricate corespunzatoare calitatii, prevazute in proiectul de executie, conform STAS 10796/2-79. Rosturile nu vor depasi 2 cm grosime. Montarea dalelor prefabricate se va face urmarind cotele stabilite prin detaliile de executie.

CAPITOLUL I MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE Art. 1. CIMENTURI 1.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania. 1.2. La prepararea betoanelor si mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: - ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1 - ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1 - ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1 I ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011 1.3 Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet dezghet in stare saturata de apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment. Tabel 1
Nr. crt. 1. Conditiile de executie sau caracteristicile elementelor Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1,5 m Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1,5 m Clasa Betonului C12/15 C16/20C25/30 C12/15 C16/20C25/30 Tipul de beton Oricare Oricare Oricare Oricare P40 I U I U Tipul de ciment Pa 35 M30 R R R U U I U I Hz35 I I U R

2.

3.

Elemente sau constructii din betoane superioare

C28/35 > C32/40

Armat Armat

U U

I I

I I

I I

NOTA: R ciment indicat a se utiliza U - ciment utilizat in locul celui indicat I ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice.

Tabel 2
Nr. crt 1. 2. 3. Tipul de mortar Mortar de zidarie sau tencuilala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate Tipul de ciment indicat a se utilizabil in lipsa utiliza celui indicat F 25 M 30 M 30 Pa 35 Pa 35 M 30

1.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3. 1.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.
CARACTERISTICI Inceputul prizei Sfarsitul prizei Constante de volume pe turte Rezistenta la intindere din incovoiere minim N/mm2 - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile Constante de volum Le Chatelier Rezistente la compresiune min N/mm2 - la 2 zile - la 7 zile la 28 zile P 40 1h < 10h Tabel 3 CONDITII DE ADMISIBILITATE Pa 35 M 30 Hz 35 1h 1h 1h 30 <10h <10h <10h 30 Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi

3.0 5.0

Marirea volumului < 10mm 10 35 15 30

4.0 5.5

17 40

20 35

1.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 1.7. In timpul transportului de la fabrica la santier ( sau depozit intermediar ), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.

1.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. 1.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la dat livrarii de catre producator. 1.10. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 ( 7 ) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator. Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor si a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. 1.11. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23.
Art. 2. AGREGATE

2.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm 2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. 2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 2.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait 2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. 2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.
CARACTERISTICI Forma granulelor b/a c/a CONDITII MINIME DE ADMISIBILITATE 0.66 0.33 Tabelul 4 OBSERVATII Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului

2.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5.
Tabelul 5 Conditii de admisibilitate Nisip natural sau Pietris sau de concasaj piatra sparta Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit 1% 0.5 galbena galbena 1% 0.25

Denumirea impuritatii Corpuri straine- resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, %, max. Carbune,%,max

Humus ( culoarea solutiei de hidroxid de sodiu ) Argila in bucati, %, max. Parti levigabile, %,max. Sulfati sau sulfuri

2% nu se admit

0.5 nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. 2.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6. Tabelul 6
Caracteristici fizico-mecanice Densitate aparenta, kg/mc, min. Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. Porozitate totala pentru piatra spart % max. Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max. Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, %, max. - pietris, %, max. - piatra sparta, %, max. Rezistenta la strivire % - in stare saturata min - in stare uscata, max Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min. Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, %, max. Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2 40 45 55 60 15 0.80 90 10

2.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasaca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. 2.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. 2.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8 Tabelul 7
Sortul de nisip 0-2 min. max. 0.3 min. max. 0.7 min. max. 5 30 2 21 35 75 20 70 90 100 56 87 100 100 0.2 Treceri, in % prin sita sau ciurul de : 0.5 1 2 10 45 90 50 85 100 3.15 7.0 -

Tabelul 8
Balastul pentru betoane 0-31 min. max. 0.71 0.40 0.63 min. max. min. max min. max 3.15 20 50 10 30 Treceri, in % prin sita sau ciurul de : 5 16 20 55 85 30 60 25 25 35 65 55 85 45 80 D max 80 100 80 100 80 100 80 100

2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. 2.14. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Art.3. APA
3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. 3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc Tabelul 9
Caracteristici chimice si fizice Continutul total de saruri gr/l max. Sulfati gr. SO42 /litru max. Substante organice gr./l max. Cloruri gr. CL/litru max. Azotati gr. NO3/dm3 max. Magneziu gr.Mg2/dm3 max. Materii in suspensie gr. max. Conditii de admisibilitate 4 2 0.5 0.5 0.5 0.5 3

CAPITOLUL II
MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA Art. 4. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 4.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidararii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ceea ce priveste culoarea si compozitia minealologica, sa aiba structura compacta. 4.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei terbuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Tabelul 10
Carcteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. Rezistenta la inghet-dezghet: -Coeficient de gelevitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max. -Coeficient de inmuiere pe epruvete % max. Conditii de admisibilitate 80 0.3 25

4.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11. Tabelul 11
Carcteristici Forma Inaltimea mm Dimensiunile bazei, mm - Iungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max. Conditii de admisibilitate Neregulata, apropiata de un trunchi de piaramide sau de o pana 140.180 egala sau mai mare ca inaltimea 80.150 15

4.4. Piatra bruta ,va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. 4.5. Pentru zidaria de piatra bruta ,pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 11 dimensiunea celei mai mari. 4.6. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de beneficair, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL III CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Art. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

6.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. 6.2. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 12. completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. 6.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 12 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele din caietul de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.

INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Tabelul 12
Materialul Incercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Constante de volum Timpul de priza Rezistente mecanice la 2 (7) Rezistente mecanice la 28 zile Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Metode conform SR 196/3 SR EN 1961 SR EN 1963 Frecventa incercarilor Incercarea de informare Incercarea inainte de utilizare La fiecare lot O determinare la fiecare lot aprovizionat nu mai putin de 100 t pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat -

Ciment

Doua determinari pe siloz sus si jos -

La fiecare lot aprovizionat

Parte levigabila Humus Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta, continut de carburanti, mica Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Piatra bruta pentru pereuri si zidarii de piatra Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata Rezistenta la inghet dezghet Analiza chimica Examinarea datelor din certificatul de calitate Echivalentul de nisip Granulometrie

SR 667 STAS 4606 STAS

La schimbarea sursei -

Agregate

O determinare pe lot de 100 m3 O determinare pe lot de 100 m3 O determinare pe lot de 100 m3 O determinare pe lot de 50 m3 O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc Ori de cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare O determinare pe lot de 100 m3 O determinare pe lot de 100 m3

SR EN 933 STAS 730 STAS 730 SR EN 1926 STAS 6200/15 STAS 790 STAS 730 SR EN 933/1

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O determinare pentru fiecare sursa O determinare la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa La fiecare lot aprovizionat Pentru apa potabila nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat O determinare pentru fiecare sursa O proba pentru fiercare sursa

Apa

Material drenant

MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR

CAPITOLUL IV
PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR Art.7. Pichetarea lucrarilor 7.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizei lucrarilor, functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. 7.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier. Art. 8. Executia sapaturilor

8.1. Sapaturile pentru vor fi efectuate conform desenelor de executie . Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor. 8.2. Sapaturile pentru rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie ( latimea fundului,inaltimea) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului 8.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. 8.5. Pamantul di sapaturi va fi excavat si pus in depozitul stabilit de Beneficiar la o distanta, care nu va putea depasi 1 km

CAPITOLUL V
COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR Art. 9. Compozitia si utilizarea mortarelor 9.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: Mortar M100 Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa 35 la mc de nisip. Art. 10. Prepararea mortarelor de ciment 10.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capaciate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. 10.2. Mortarul este preparat manual, amestecul de nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul beneficialrului poate sa accepte si alte consistente. 10.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat. Art. 11. Clasificarea si utilizarea betoanelor Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 13 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabelul 13
Clasa betonului C 2,8/3,5 C4/5 C6/7,5 C8/10 C12/15 C16/20 Destinatia betonului Beton de umplutura Beton in fundatii masive Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat Rezistenta caracteristica RbK N/mm3 3.5 5 7,5 10,0 15,0 20,0 Cantitatea minima de ciment m3 115 150 180 240 300 350

Art. 12. Compozitia betoanelor 12.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca in caietul de sarcini speciale se prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor: - fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; - fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare. 12.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile codului de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat NE 012 luand in considerare: - dozajul minim de ciment, conform tabel 13; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabel 14; - rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 16.
Tabelul 14 Clasa betonului C2,8/3,5.C6/7,5 C8/10C20/25 L2 160 170 Apa, l/m3 pentru lucrabilitate L3 170 185

L4 200

12.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 15. Tabelul 15
Agregat 0-31 0-40 0-70 0-31 0-40 0-70 Limi te Max . Min. Max . Min. Max Min Max . Min. Max . Min. Max Min 02 10 2 10 2 8 1 8 1 8 1 8 1 % treceri in masa prin site sau ciurul de: 1 3 7 16 26 31 A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5 25 42 60 80 100 18 32 50 70 95 28 16 38 28 52 42 74 64 90 82 77 57 100 95 88 80 77 57 40 100 95 84 68 100 95 84 68 71 100 95 100 95

18 32 45 61 70 6 13 22 38 50 B. Pentru betoane de clasa < C 12/15 22 37 55 76 14 27 45 66 20 12 18 6 33 23 32 13 47 37 45 22 69 59 61 38 70 50

0-31 0-40

Max . Min. Max . Min.

7 1 6 1

C. Pentru betoane de clasa > 16/20 18 32 50 72 10 22 40 62 16 8 28 18 42 32 64 54 -

100 95 86 78

100 95

12.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregat +/- 3% - pentru ansamblu de agregate +/- 2% - pentru ciment +/- 2% - pentru apa totala +/- 5% Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betaonarii. 12.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 16. Tabelul 16
Varsta 7 zile 28 zile C8/10 11,7 18 Rezistenta la conpresiune N/ mm2 C12/15 C16/20 15,3 18,8 23,5 29,6 C18/22,5 20,8 32,0

CAPITOLUL VI
ZIDARII DIN PIATRA BRUTA Art. 13. Zidarii din piatra bruta 13.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. 13.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura si este interzis de a fi inmuiat prin adaugiri de apa . 13.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umolute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul piatrei brute. 13.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din piatra bruta sau bolovani bine alesi si bine asezati. 13.5. Paramentul vazut al zidariei, daca in caietul de sarcini speciale se prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. 13.6. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pa 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.

13.7. Pe timp uscat, zidriile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. 13.8. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.

CAPITOLUL VII
AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR Art. 14. Prescriptii generale de amenajare 14.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor ( triunghiulare, trapezoidale ) sun cele indicate in proiectul de executie, stabilite de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele tebuie sa fie respectate intocmai de Antrprenor. 14.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi: - 0,25 % in teren natural - 0,1 % in cazul santurilor si rigolelor pereate. 14.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului. 14.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul17. Tabelul 17
Denumirea pricipalelor tipuri de pamanturi Pamanturi coezive cu compresibilitate mare Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: - nisipuri prafoase si argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prafoase si nisipoase Pamanturi necoezive grosiere: - pietris ( 2-20 mm ) - bolovanis ( 20-200 mm ) - blocuri ( peste 200 mm ) Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin ( 0.05.0.25 mm ) - nisip mijlociu mare ( 0.252.00 mm ) - nisip cu pietris Panta maxima admisa % 0.5 1 2 3 3 4 5 0.5 1 2

14.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul18. Tabelul 18
Tipul protejarii santului, rigolei sau casiului Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit Panta maxima admisa % 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de max 5 cm grosime , betonul fiind : Clasa BC 7.5 Clasa BC 10 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton

10 12 15

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul18, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. 14.6. Antreprenorul va executa lucararea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. Art. 15. Pereu de piatra bruta pe fundatie de beton 15.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7.5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 15.2 Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a carosabilului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de beton de sub aceasta

CAPITOLUL VIII
INCERCARI SI CONTROALE Art. 16. Controlul de calitate si receptia lucrarilor Independent de incercarile preliminare de informare si incercarile de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor se va proceda la: A. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de caliatate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in talebul 25 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. B. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul19, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale. Tabelul 19
Denumirea lucrarii Betoane > C 8/10 Natura incercarii studiul compozitiei incercari la compresiune incercari la intindere Categoria de control A B C Frecventa Pentru betoane de clase >C8/10

Pe parti de lucrare Lucrari executate din beton sau zidarie din piatra bruta Lucrari de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor Controlul dimensiunilor si incadrarii in tolerante Controlul corectarii finisarii a fetei vazute Amplasamentul lucrarilor Dimensiunile si calitatea lucrarilor Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejarii La fiecare lucrare La fiecare lucrare

A: incercari preliminare de incercare B: incercari de control de calitate C: incercari de control de receptie

CAPITOLUL IX
RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru, acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie. Art.17. Receptia pe faze 17.1. In cadrul receptiei pe faza ( de lucrari ascunse ) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. 17.2. In urama verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibiliatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 17.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. Art.18. Receptia finala La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute. Proiectant,
DOCUMETE DE REFERINTA Ordin comun MT/MI nr. 411/1112/200 publicat in MO 397/24.08.2000 NGPM/1996 Ordin AND nr.116/1999 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de intruirea restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari de drumuri in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. - Norme generale de protectia muncii. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor

NE 012 SR EN 196-1 SR EN 196-2 SR EN 196-7 SR 227-2 SR 338 SR 667 STAS 790 SR EN 933-2 SR EN 1097-1 STAS 1275 STAS 6400 STAS 10796/1 STAS 10796/2

- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea I: Determinarea rezistentelor mecanice - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. - Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment. - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare prin cernere pe proba de 100 g. - Ciment Portland. -Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. - Apa pentru betoane si mortare. - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. - Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentei mecanice. - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.

CAIET DE SARCINI
NTREINERE I REPARAII POST EXECUTIE In scopul meninerii strii tehnice corespunztoare a strzilor, este necesar executarea periodic a lucrrilor de ntreinere i reparaii de diferite categorii; Aceste lucrri trebuie realizate la intervale adecvate, n condiii tehnice i economice corespunztoare, care s asigure confortul i sigurana circulaiei, pentru toate categoriile de vehicule reglementate prin lege. Lucrrile de ntreinere i reparaii trebuie s satisfac att cerinele traficului actual, ct i ale traficului de la finele duratei normale de funcionare. Lucrrile de ntreinere i reparaie a strzilor se clasific astfel: - lucrri de ntreinere. (L.I.) - lucrri de reparaii curente (R.C.) - lucrri de reparaii capitale (R.K.) - intervenii accidentale (LA.). Art.1 Lucrrile de ntreinere (L.I.) au caracter permanent executndu-se n tot cursul anului pe ntreaga reea stradal a unei localiti n scopul meninerii tuturor elementelor componente ale strzii n condiii tehnice corespunztoare desfurrii continue i fr pericol a circulaiei. Lucrrile de ntreinere includ i operaiile pentru asigurarea cureniei i esteticii strzii, precum i activitatea de combatere a poleiului i ndeprtare a zpezii. Art.2 Lucrrile de reparaii curente (R.C.) - se execut periodic n scopul compensrii pariale sau totale a uzurii sau degradrii elementelor componente ale strzii, spre a fi repuse n funciune n condiii normale de exploatare i siguran a circulaiei. Lucrrile de reparaii curente asigur, dup caz, mbuntirea, repararea sau chiar nlocuirea elementelor care au suferit deteriorri, n cazul n care nu mai pot fi remediate prin lucrri de ntreinere. Art.3 Lucrrile de reparaii capitale (R.K.) - reprezint complexul de lucrri care seexecut la intervale mai mari de timp - la sfritul unei durate normale de funcionare - n scopul compensrii totale a uzurii fizice i morale a strzii. Reparaiile capitale vor asigura caracteristicile tehnice necesare elementelor componente ale strzilor corespunztor creterii traficului pe durata normal de funcionare ulterioar reparaiei capitale. n cadrul lucrrilor de reparaii capitale se

cuprinde i refacerea la parametrii iniiali sau la un nivel tehnic superior, a strzilor desfcute cu ocazia introducerii de instalaii tehnico-edilitare subterane. Art.4 Intervenii accidentale (LA.) - sunt generate de cauze neprevzute i ca urmare sunt lucrri neplanificate. Din aceast categorie de reparaii fac parte: eliminarea degradrilor provocate de accidente de circulaie, burduiri aprute pe suprafeele carosabile datorit fenomenului de nghe-dezghe, restabilirea urgent a circulaiei ntrerupt de calamiti naturale (inundaii, cutremure, alunecri de teren, etc), interveniile la reelele edilitare. Lucrrile de intervenii accidentale se realizeaz din punct de vedere tehnic n mod asemntor cu lucrrile de reparaii capitale sau reparaii curente.

Lucrri de ntreinere (l.i.) Art.5 Lucrrile de ntreinere se clasific astfel: a. Lucrri privind sigurana circulaiei b. Lucrri privind cile circulabile c. Lucrri privind lucrrile de art: poduri, pasaje, podee, ziduri de sprijin etc. d. Lucrri privind spaiile verzi Intreinerea echipamentelor i construciilor pentru dirijarea i sigurana circulaiei Art.6 Intreinerea echipamentelor i construciilor pentru dirijarea i pentru sigurana circulaiei constituie o activitate permanent care const, n principal, din: (1) Confecionarea, instalarea sau nlocuirea stlpilor i a indicatoarelor de dirijare a circulaiei, a portalelor i consolelor, precum i a mijloacelor de semnalizare a punctelor de lucru de pe cile circulabile (2) nlocuirea foliilor reflectorizante degradate sau a panourilor vopsite cu panouri cu folie reflectorizant (3) revopsirea indicatoarelor de circulaie i a stlpilor acestora, a portalelor sau altor mijloace de dirijare a circulaiei (4) splarea periodic sau ori de cte ori este nevoie, a stlpilor i panourilor indicatoarelor de circulaie, a oglinzilor parabolice, a portalelor, a indicatoarelor reflectorizante i a mijloacelor de semnalizare a punctelor de lucru, pentru a fi n permanen curate i lizibile. (5) repararea, nlocuirea, vopsirea i splarea parapetelor pentru pietoni i vehicule precum i a glisierelor de siguran. (6) ntreinerea marcajului orizontal de pe strzile modernizate, prin vopsiri la intervale de timp reglementate n funcie de tipul de vopsea sau refacerea izolat a marcajului, de cte ori este nevoie, pe sectoare unde s-a degradat. (7) ndeprtarea obstacolelor care reduc vizibilitatea indicatoarelor i semafoarelor pentru dirijarea circulaiei, datorit dezvoltrii necontrolate a vegetaiei, amplasrii unor panouri, chiocuri, etc. (8) controlul strii tehnice i funcionalitii lucrrilor de sigurana circulaiei. (9) efectuarea operaiilor de combatere a poleiului i de nlturare a zapezii.

Intreinerea cilor circulabile Art.7 La ntreinereacilor circulabile, n cazul mbrc-minilor rutiere moderne, se va ine cont de prevederile Normativului pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcaminile rutiere moderne" - indicativ AND 547. Activitatea de ntreinere a cilor circulabile const, n principal, din: 1. Repararea degradrilor din nghe-dezghe (burduiri izolate)pentru mbuntirea condiiilor de circulaie; 2. Intreinerea pavajelor din piatra cioplit comportnd decolmatarea rosturilor i refacerea local a bitumrii acestora, nlocuiri de pavele rotunjite prin uzur pe suprafee izolate, etc; 3. Intreinerea mbrcrninilor din beton de ciment constnd din: desfundarea, curirea i colmatarea rosturilor, a fisurilor i a crpturilor cu mastic bituminos, curirea rosturilor cu mastic n exces etc; 4. Intreinerea mbrcrninilor bituminoase prin efectuarea de plombri, bandijonri, colmatarea crpturilor, nlturarea denivelrilor locale etc; 5. Aternerea de criblur sau nisip pe suprafeele lefuite (lunecoase) ale mbrcminilor asfltice cu bitum n exces; 6. Intreinerea tratamentelor bituminoase efectuate n cadrul reparaiilor curente, prin reaternerea criblurii ndeprtat de trafic; 7. Curirea i repararea locala a pavajelor, de bolovani de ru sau piatra bruta ntreinerea strzilor pietruite cu materiale pietroase pentru compensarea uzurii precum i astuparea gropilor i a fgaelor; 8. Scarificarea.i reprofilareapietrairilor cu au far adaus de materiale pietroase. 9. Impermeabilizri ale pietruirilor existente,i stropiri pentru combaterea prafului; 10. Astuparea gropilor i fgaelor cu materiale locale la strzile din pmnt, tierea dmburilor izolate, reprofilarea platformei,n vederea asigurrii condiiilor de circulaie i de evacuare a,apelor; 11. Aprovizionarea i aternerea de nisip sau balast la strzile din pmnt 12. Intreinerea i repararea cilor circulabile la interseciile de strzi; 13. Intreinerea cilor circulabile la locurile de parcare inclusiv a dotrilor aferente acestora, a benzilor de staionare, a platformelor staiilor de transport n comun, staiilor de taximetre etc. n funcie de tipul mbrcaminilor i tipul defeciunilor; 14. Repararea mbrcmintei i a structurii rutiere din dreptul traversrilor de conducte pe sub strzi, al racordurilor i brana mentelor, a degradrilor izolate generate de lucrri privind conducte tehnico-edilitare i n cazul interveniilor accidentale. La efectuarea reparaiilor se va ine cont de.componena structurii rutiere existente pentru a se realiza obun legtur ntre structura existent i cea nou; 15. Intreinerea trotuarelor i pistelor de cicliti, pentru eliminarea defeciunilor mbrcmintei modernizate (mbrcminte bituminoas, dale de beton, beton monolit) dup caz, prin plombri, badijonri,colmatarea rosturilor i crpturilor etc; 16. Intreinerea trotuarelor i a pistelor de cicliti cu mbrcmini semipermanente sau provizorii (bolovani de ru, piatra brut, pietruiri, balastri) corespunztor categoriei de defeciuni; 17. Intreinerea bordurilor pentru aducerea lor n stare de bun funcionare; 18. Intreinerea lucrrilor edilitare de pe prile circulabile,curirea noroiului, desfundarea

gurilor de scurgere, nlocuireagrtarelor rupte, capace, cmine etc; 19. Intreinerea anurilor, rigolelor sau a canalelor deschise de scurgerea apelor, decolmatarea lor, asigurarea pantelor transversale i longitudinale, desfundarea podeelor etc; 20. Tierea, reprofilarea sau completarea acostamentelor strzilor; 21. Intreinerea terasamentelor deteriorate local prin operaii de reprofilare, taluzari, politur,brzduire, precum i a lucrrilor de sistematizare pe vertical din zona strzii; 22. Intreinerea lucrrilor de drenaj, a umpluturilor drenante, a cminelor de vizitare etc. Intreinerea spaiilor verzi Art.8 Intreinerea spaiilor verzi const n principal n: Tierea de crengi pentru asigurarea vizibilitii asupra indicatoarelor de circulaie i a semafoarelor; ntreinerea gardurilor de protecie a zonelor verzi aferente strzilor; Cosirea ierbii de pe acostamente, taluzuri, anuri n zona strzilor; Tierea i strpirea buruienilor, lstriului i a mrcinilor; Eliminarea vegetaiei mai nalte de 20 cm de pe insulele de dirijare a traficului la intersecii; ntreinerea spaiilor verzi ale interseciilor n condiiile asigurrii vizibilitii necesare n funcie de tipul amenajrii iinterseciei; Combaterea bolilor i duntorilor plantelor prin mijloace mecanice i chimice; . Tieri pentru regenerarea coroanei la arbori; Sparea i udarea plantaiei tinere i a zonelor verzi; Tierea sau defriarea vegetaiei uscate, inestetice, atinse de boli sau care a depit durata de exploatare; Intreinerea pepinierelor.

Periodicitatea lucrrilor de ntreinere Art. 9 Periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere la strzi se definete ca fiind intervalul de timp Ia care lucrarea respectiv se repet pentru acelai sector de strad. Aceast perioad se ncadreaz in interiorul ciclului de reparaii curente i respectiv de reparaiicapitale. Art.10 Elementele principale care determin periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere simt: intensitatea traficului i structura acestuia, tipul de lucrri asupra cruia se intervine, calitatea materialelor folosite, frecvena apariiei degradrilor datorit circulaiei i factorilor naturali, etc.Perioada dintre dou lucrri succesive de ntreinere poate fi majorat dac lucrrile se, prezint n bun stare de funcionare. Art.11 Periodicitatea lucrrilor pentru intreinerea. instalaiei de iluminat public, a semafoarelor pentru dirijarea circulaiei, a reelelor tehnico-edilitare supra i subterane, a instalaiilor de contori, ceasuri publice sau radioficare, precum i a salubrizrii strzilor.- cuprinznd mturarea i splarea strzii, colectarea i, evacuarea .gunoaielor - se stabilete corespunztor prevederilor specifice acestor lucrri care, nefiind din categoria celor rutiere, nu fac obiectul acestui caiet de sarcini. De asemenea, ntreinerea viabilitii strzii n timpul iernii prin ndeprtarea zpezii de pe cile carosabile i combaterea lunecuul sunt lucrri a cror periodicitate nu poate fi predeterminat, ele devenind necesare n funcie de factorii atmosferici. Activiti pentru urmrirea strii tehnice a strzilor i a caracteristicilor traficului

Art.12. Principalele activiti desfurate n scopul urmririi strii tehnice a strzilor i evalurii traficului sunt: 1. Efectuarea de sondaje, msurtori de trafic efectuate automat cu contori sau manual i anchete de circulaie origine/destinaie inclusiv operaiile de pregtire a acestor aciuni i de prelucrare statistic a datelor nregistrate 2. Determinri privind pantele, denivelrile, planeitatea- i rugozitatea suprafeelor circulabile 3. Determinri privind capacitatea portant a structurilor rutiere 4. Elaborarea unui sistem de monitorizare a strii tehnice a structurii rutiere, care s includ 'investigaii de teren referitoare la capacitatea portant a strzii i ia degradrile structurii precum i studii tehnico-economice n care. pe baza prelucrrii datelor din teren, se vor programa lucrrile de ntreinere i reparaii 5. Intocmirea de studii i cercetri referitoare la perfecionarea metodelor de ntreinere i reparaie a strzilor 6. Intocmirea i completarea la zi a crii tehnice a strzilor i a bncii de date tehnice unde se vor prezenta indicii de stare tehnica a strzii determinai n conformitate cu normativul AND 540 . Planificarea lucrrilor de ntreinere i reparaii ale strzilor Art.13 Executarea lucrrilor de ntreinere i reparaii ale strzilor se realizeaz cu respectarea urmtoarelor principii de baz: 1. evitarea dispersrii fondurilor alocate; 2. crearea unor legturi continue ntre diferite zone ale localitii prin asigurarea unei reele corespunztoare de strzi organizat astfel nct s fac fa cerinelor de transport att din punet de vedere funcional ct i tehnic; . 3. acordarea prioritii n planificarea lucrrilor pentru arterele magistrale de circulaie precum i pentru traseele de strzi importante din punct de vedere economic i social 4. acordarea prioritii n sensul executrii n prim urgen a lucrrilor accidentale, rezultate ca urmare a calamitilor naturale, pentru restabilirea circulaiei 5. alegerea soluiei optime de reparaie pe baza analizei comparative a diferitelor rezolvri tehnice i.economice, astfel nct s,se obin eficien maxim a utilizrii fondurilor disponibile; 6. respectarea normelor tehnice specifice fiecrei activiti. Art.14 Din punct de vedere tehnic, i economic, volumul i costul reparaiilor cresc apreciabil de la lucrrile de ntreinere (minime) la reparaii curente (medii) i la.cele capitale (cele mai costisitoare), iar cele trei categorii de lucrri se intercondiioneaz.Intrzierea executrii lucrrilor de ntreinere grbete executarea reparaiilor curente i mrete volumul i costul lucrrilor de reparaii capitale. Art.15 Volumul lucrrilor de reparaii i fondurile necesare se stabilesc pe baz de documentaii telmico-economice, respectiv proiecte elaborate n raport cu starea tehnic i funcionalitatea strzilor, innd seama de compoziia i intensitatea traficului actual i n perspectiv. n acest scop se vor efectua periodic, la intervale de 5 ani, recensminte i anchete de circulaie i anual msurtori tehnice cum sunt: relevee, revizii, controale cantitative sau calitative i se va ine la zi evidena privind comportarea strzii n exploatare. Documentaia tehnic pentru

execuia lucrrilor se va ntocmi cu respectarea standardelor i a normelor specifice precum i a cadrului de coninut pentru proiectele de drumuri i strzi. Art.16 Propunerile privind programele de perspectiv se ntocmesc n funcie de realizrile din perioada precedent celei planificate i de notele de fundamentare elaborate n acest scop. Programele de perspectiv pentru lucrrile de ntreinere i reparaii cuprind volumele globale i costurile totale cu justificarea prevederilor pe baza avantajelor funcionale, economice i sociale realizabile, precum i evidenierea pierderilor care s-ar produce n lipsa executrii lucrrilor respective. Programele anuale pentru aceste lucrri se defalc din programul de perspectiv n ordinea urgenei de realizat Prin aplicarea unui sistem.de monitorizare a structurilor rutiere pot fi descrise diferite strategii n definirea politicii de ntreinere i refacere a strzilor, innd cont de aplicarea eficient a investiiilor. Lucrrile de reparaii capitale se nominalizeaz separat n programe pentru fiecare obiect, pe baz de indicatori globali. Art. 17 Programarea lucrrilor de ntreinere i reparaii se face avndu-se n vedere urmtoarele: (1) pentru lucrri de ntreinere se vor efectua evaluri globale inandu-se seama de lucrrile similare realizate n anii precedeni,respectiv volumele de lucrri i preurile medii realizate pe categorii de operaii, inclusiv modificrile survenite privind condiiile de execuie, preurile materialelor i transporturilor; (2) pentru lucrrile de reparaii curente i reparaii capitale,detalierea se face pe baza devizelor i a proiectelor de execuie ntocmite n prealabil; (3) pentru lucrrile accidentale, documentaiile de decontare se pot ntocmi ulterior execuiei pe baza proceselor verbale de constatare, a dispoziiilor de antier, a situaiilor de lucrri i volumelor de lucrri efectiv realizate; Art. 18 Propunerile de plan pentru lucrrile de ntreinere i reparaii se fac de ctre administratorii strzilor respective. Art. 19 Cheltuielile necesare pentru ntreinerea i reparaia arterelor de circulaie din localiti se finaneaz din bugetele locale precum i din alte resurse prevzute de legislaia n vigoare. Art. 20 Lucrri de reparaii curente sau de reparaii capitale nu se pot propune pentru strzi noi sau pentru care s-au executat recent R.C. sau R.K., respectiv pentru intervale de timp mai reduse dect durata normal de funcionare stabilit Se excepteaz situaiile n care dup efectuarea lucrrilor de R.C. sau R.K. apar elemente neprevzute care determin evoluii ale traficului diferite de prognozele iniiale. Proiectarea, avizarea i aprobarea documentaiilor tehnico-economice pentru lucrrile de ntreinere i reparaii ale strzilor Art.21 Documentaia tehnico-economic pentru lucrrile de ntreinere i reparaii ale strzilor se elaboreaz de regul n fazele normale de proiectare - studiu de fezabilitate, proiect tehnic i detalii de execuie - corespunztor categoriei de reparaie, a gradului de detaliere, a specificului i amploarei lucrrii. Stabilirea listei lucrrilor care trebuie proiectate se face prin defalcarea din programele multianuale care au fost elaborate pe baza datelor furnizate de sistemul de monitorizare a structurilor rutiere.

Art.22 Avizarea documentaiei tehnico-economice pentru lucrrile de ntreinere i reparaii a strzilor se face de ctre comisiile tehnice ale administratorilor acestora i n funcie de specificul lucrrilor, de alte autoriti, conform prevederilor legaie. Aprobarea documentaiilor se face de ctre organul de conducere al administratorului strzii. Execuia i recepia lucrrilor Art.23 n vederea realizrii coordonate, integrale i n.condiii tehnico-economice corespunztoare a lucrrilor de ntreinere i reparaii ale strzilor se vor ntocmi programe anuale pentru organizarea execuiei. Acestea se ntocmesc n primele ase luni ale anului care precede execuia lucrrilor, prin defalcare din programul de perspectiv. Art.24 La organizarea execuiei lucrrilor se vor avea n vedere urmtoarele criterii: 1. se va da prioritate reparaiei strzilor n stare rea, intens solicitate de trafic, n ordinea categoriei tehnice a acestora; 2. pentru lucrrile de reparaii curente sau capitale care se execut pe ntreaga lungime a strzii, n cazul unor volume mari de lucrri, se va organiza lucrul n 2 sau 3 schimburi prin prevederea execuiei n flux continuu, cu procedee tehnologice ct mai eficiente,utilaje multifuncionale i consumuri de energie reduse; 3. se va prevede de regul, execuia lucrrilor pe jumtate din limea prii carosabile, astfel nct pe cealalt jumtate a strzii s se poat circula n ambele sensuri sau ntrun singur sens, dar n acest caz trebuie amenajate variante provizorii de circulaie pentru cellalt sens; 4. n toate situaiile se v da importan deosebit semnalizrilor rutiere pentru circulaia curent i pentru avertizarea punctelor de lucru n vederea evitrii confuziilor i accidentelor, att ziua ct i noaptea; 5. cnd circulaia trebuie deviat pe o rut ocolitoare, aceasta va fi aleas dup o analiz atent a traseului, a limii prii carosabile, capacitii portante a structurii rutiere a strzii, asigurndu-separcursuri minime. Art.24 Lucrrile rutiere de ntreinere i reparaii a strzilor se realizeaz cu aplicarea procedeelor tehnologice specifice n funcie de natura i soluia aplicat conform prevederilor din standardele i normativele pentru execuia drumurilor. Art 25 Programele de organizare a lucrrilor vor preciza: 1. amplasarea, categoria i volumul lucrrii; 2. cantitile de materiale de aprovizionat; 3. lucrrile de pozare sau de reparare a conductelor tehnico-edilitare sau alte echipri tehnice ale strzii (ex.: iluminat public,semaforizare etc.) ce trebuie s precead lucrrile de reparaie ale strzii; 4. msurile de sigurana circulaiei i rutele ocolitoare pentru efectuarea circulaiei pe durata executrii lucrrilor de reparaii. Protectia muncii Art. 26 La execuia lucrrilor de ntreinere, reparaii curente, reparaii capitale i intervenii accidentale, ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini, se vor asigura de ctre unitile executante toate msurile de protecia muncii stabilite n standardele i normativele specifice n vigoare pentru diferitele categorii de lucrri, avnd n vedere n special Normele de protecia muncii pentru lucrri de ntreinere i reparaii drumuri" aprobate de M.T.Tc. cu ordinul nr. 9/1982.

Art. 27 Semnalizarea rutier a punctelor de lucru la lucrrile de ntreinere i reparare a strzilor, precum i asigurarea circulaiei pe timpul execuiei lucrrilor se vor face n conformitate cu Normele metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului" - emise de Ministerul de Interne i Ministerul Transporturilor n octombrie 2000. Dispozitii finale Art. 28 Prevederile din din prezentul caiet de sarcini nu sunt limitative putndu-se realiza, n cazuri justificate tehnic i economic, variante de soluii cu tehnologii adecvate condiiilor locale, cu respectarea normelor de execuie pentru asigurarea calitii lucrrilor. Art. 29 Organizarea i realizarea ntreinerii i reparaiei strzilor se vor corela cu celelalte lucrri specifice pentru echipare i instalaii din ampriza strzii i se vor realiza conform reglementrilor tehnice prevzute n standardele i normativele de drumuri pentru fiecare categorie de lucrri (terasamente, consolidri, fundaii i substraturi, strat de baz,= mbrcmini, ncadrri, trotuare, etc). Art.30 Administratorul strzilor sau drumurilor de tranzit prin localiti va urmri comportarea acestora sub trafic i n conformitate cu prevederile tehnice legale va interveni pentru asigurarea condiiilor de circulaie normal att la perioadele normate pentru ntreinerea i reparaia strzilor precum i ori de cte ori apar necesare astfel de lucrri. Documente de referinta Art.31 In cuprinsul prezentului caiet de sarcini se fac referiri la prevederi care se regsesc n urmtoarele documente: (1) Legea nr. 82/98 - Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 43197 privind regimul drumurilor (2) Legea nr. 10/95 - Lege privind calitatea n construcii (3) Legea nr. 50/91, republicat - Lege privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor (4) HG 766/97, Anexa nr. 4 - Hotrre de Guvern pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii -Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea construciilor (5) Ord. MT nr. 47 / 98 - Norme tehnice privind amplasarea lucrrilor edilitare, a stlpilor pentru instalaii i a pomilor n localitile urbane i rurale (6) Ord. MT nr. 49 / 98 - Norme tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localiti urbane (7) Ord. MT nr. 50/98 - Norme tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile rurale (8) Ord. MT nr. 346/2000 - Nomenclatorul lucrrilor i serviciilor de ntreinere i reparaii aferente drumurilor publice (9) Ord. MLPAT nr. 57/N/99 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor, P 130 - 99 (10) Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de

circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumuluiaprobate prin ordin comun de Ministerul de Interne i Ministerul Transporturilor n octombrie 2000 (11) SR 4032/1 - 2001 - Lucrri de drumuri. Terminologie (12) SR 174/1-2002 Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii tehnice de calitate PROIECTANT