Sunteți pe pagina 1din 52

Uniunea Europeana

Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iecare


Cum func{ioneaz Uniunea European
Pulei gasi aceasla brosura, precun si alle infornaii succinle si clare despre UE, la adresa de inlernel
ec.europa.eu/publicaIiohs

Conisia Europeana
Direcia Cenerala Conunicare
Publicaii
B1049 Bruxelles
anuscris finalizal |n iulie 2007
luslraia coperlei: CE
O fisa bibliografica figureaza la sfarsilul prezenlei publicaii
Luxenburg: Oficiul penlru Publicaii Oficiale ale Conunilailor Europene, 2007
SB 9279036653
Conunilaile Europene, 2007
Feproducerea aceslei brosuri esle aulorizala
0RINTEDIN"ELGIUM
4)02)40%(24)%.,")4&2#,/2
Cum func{ioneaz Uniunea European
Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iecare
Cuprihs
PrezehIarea Uhiuhii Europehe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
TraIaIele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Procesul deciziohal h cadrul UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
ParlamehIul Europeah:
vocea ceI|ehilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Cohsiliul Uhiuhii Europehe:
vocea sIaIelor membre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Comisia Europeah:
promovarea ihIeresului comuh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
CurIea de JusIi|ie:
asigurarea respecIrii legii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
CurIea de CohIuri Europeah:
valoare h schimbul bahilor dumheavoasIr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
ComiIeIul Ecohomic i Social Europeah:
vocea socieI|ii civile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
ComiIeIul Pegiuhilor:
vocea admihisIra|iei regiohale i locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Bahca Europeah de hvesIi|ii:
Ihah|area dezvolIrii ecohomice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Bahca CehIral Europeah:
admihisIrarea mohedei euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Ombudsmahul Europeah:
ihvesIigarea plhgerilor dumheavoasIr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
CohIrolorul Europeah pehIru ProIec|ia DaIelor:
proIec|ia daIelor cu caracIer persohal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Ageh|ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
33
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
F
E
Z
E

T
A
F
E
A

U


E
U
F
O
P
E

E
Uniunea Europeana (UE esle o fanilie de ari
denocralice europene care conlucreaza penlru
a |nbunalai viaa celaenilor lor si penlru a con
slrui o lune nai buna.
Coniclele inlerne si crizele ocazionale in pri
na pagina a ziarelor dar, deparle de obieclivul
canerelor de flnal, UE esle o renarcabila po
vesle de succes. n doar o junalale de secol,
Uniunea Europeana a adus pace si prosperilale
|n Europa, o noneda unica europeana (euro si
o ,piaa unica fara fronliere care asigura libera
circulaie a narfurilor, persoanelor, serviciilor
si capilalurilor. Uniunea Europeana a devenil
o pulere conerciala najora si lider nondial |n
donenii precun prolecia nediului si ajuloarele
penlru dezvollare. u esle de nirare ca nunarul
slalelor nenbre a crescul de la sase la 27 si ca
exisla alle slale candidale |n vederea aderarii.
Succesul Uniunii Europene se daloreaza, |n nare
nasura, nodului sau de funcionare neobisnuil.
Spunen neobisnuil penlru ca arile care alca
luiesc UE (,slalele nenbre ranan naiuni
suverane independenle, dar suveranilalea lu
luror esle reunila penlru a obine o pulere si o
inuena nondiala pe care niciuna dinlre ele nu
ar pulea sa o alinga pe conl propriu. Deparle
de a f o federaie, ca Slalele Unile ale Anericii,
UE esle null nai null decal o organizaie pen
lru cooperare |nlre guverne, cun sunl aiunile
Unile. De fapl, UE esle unica.
n praclica, prin reunirea suveranilaii se |nele
ge ca slalele nenbre deleaga anunile puleri
de decizie unor insliluii conune pe care leau
creal, aslfel |ncal deciziile cu privire la problene
specifce de inleres conun sa poala f adoplale
|n nod denocralic, la nivel european.
Exisla lrei insliluii de decizie principale:
Parlanenlul European (PE, care reprezinla
celaenii UE si esle ales direcl de calre
aceslia,
Consiliul Uniunii Europene, care reprezinla
slalele nenbre individuale,
Conisia Europeana, care reprezinla inleresele
Uniunii ca un lol unilar.
Acesl ,lriunghi insliluional elaboreaza polili
cile si legile care se aplica pe |nlregul leriloriu
al UE. n principiu, Conisia propune legi noi, iar
Parlanenlul si Consiliul le adopla. Conisia si
slalele nenbre aplica acesle legi, iar Conisia
asigura respeclarea lor.
Curlea de Jusliie esle arbilrul fnal |n liligiile din
doneniul dreplului european.
Curlea de Conluri conlroleaza nodul de fnan
are a aclivilailor Uniunii.
ai exisla caleva insliluii care |ndeplinesc un
rol esenial |n funcionarea UE:
Conilelul Econonic si Social European re
prezinla aclorii econonici si sociali din soci
elalea civila organizala, precun angajalorii
si angajaii, sindicalele si organizaiile de
consunalori,
Conilelul Fegiunilor reprezinla aulorilaile
regionale si locale,
Banca Europeana de nvesliii fnaneaza in
vesliiile |n proiecle de dezvollare econoni
ca |n inleriorul si |n exleriorul UE si susine
nicile |nlreprinderi prin Fondul European de
nvesliii,
Banca Cenlrala Europeana esle responsabila
de polilica nonelara europeana,
PrezehIarea
Uhiuhii Europehe


C
o
r
b
i
s
44
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
F
E
Z
E

T
A
F
E
A

U


E
U
F
O
P
E


P
e
p
o
r
I
e
r
s
Onbudsnanul European invesligheaza
plangerile privind adninislrarea defecluoasa
|nainlale |npolriva insliluiilor si organisne
lor UE,
Conlrolorul European penlru Prolecia Da
lelor asigura prolecia dalelor cu caracler
personal ale celaenilor.
De asenenea, ageniile specializale |ndeplinesc
anunile alribuii de nalura lehnica, sliinifca sau
adninislraliva.
Pulerile si responsabililaile insliluiilor UE, pre
cun si nornele si procedurile pe care lrebuie sa
le urneze sunl prevazule |n Tralalele care slau la
baza UE. Tralalele sunl aprobale de presedinii si
prinninislrii luluror arilor UE si sunl ralifcale
ullerior de parlanenlele aceslora din urna.
Capilolele urnaloare descriu Tralalele, inslilu
iile UE si alle organisne si agenii, explicand
aclivilalea fecarei enlilai si nodul |n care
inleracioneaza cu celelalle.
Sennarea Tralalului de la Fona de calre reprezenlanii celor sase slale nenbre |n 1957.
55
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

T
F
A
T
A
T
E
L
E
UE are la baz paIru IraIaIe:
Tralalul de insliluire a Conunilaii Europene
a Carbunelui si Oelului (CECO, sennal la
13 aprilie 1951 la Paris, inlral |n vigoare la 23
iulie 1952 si expiral la 23 iulie 2002.
Tralalul de insliluire a Conunilaii Econonice
Europene (CEE, sennal la 25 narlie 1957
la Fona, inlral |n vigoare la 1 ianuarie 1953.
Esle nunil |n nod frecvenl ,Tralalul de la
Fona.
Tralalul de insliluire a Conunilaii Europe
ne a Energiei Alonice (Euralon, sennal la
Fona |n acelasi linp cu Tralalul CEE.
Tralalul privind Uniunea Europeana (UE,
sennal la aaslrichl la 7 februarie 1992, in
lral |n vigoare la 1 noienbrie 1993. Esle nunil
|n nod frecvenl ,Tralalul de la aaslrichl.
Tralalele CECO, CEE si Euralon au creal cele
lrei ,Conunilai Europene, si anune sislenul
decizional conun |n secloarele carbunelui, oelu
lui, energiei alonice si |n alle secloare najore ale
econoniilor slalelor nenbre. nsliluiile conu
ne creale penlru adninislrarea aceslui sislen
au fuzional |n 1967, rezulland o Conisie unica
si un Consiliu de inislri unic.
Suplinenlar faa de rolul sau econonic, CEE a
prelual, lreplal, o gana larga de responsabililai
prinlre care se nunara polilicile sociale, regiona
le si de nediu. Dal find ca nu nai era o conuni
lale cu caracler slricl econonic, al palrulea lralal
(Tralalul de la aaslrichl a redenunilo, sinplu,
,Conunilalea Europeana (CE. Avand |n vedere
expirarea |n 2002 a Tralalului CECO, responsabi
lilaile |n secloarele carbunelui si oelului au fosl
|ncorporale progresiv |n alle lralale.
La aaslrichl, guvernele slalelor nenbre au
convenil, de asenenea, sa conlucreze |n do
neniul polilicii exlerne si de securilale, precun
si |n nalerie de ,jusliie si afaceri inlerne. Prin
adaugarea aceslei cooperari inlerguvernanen
lale |n sislenul exislenl al Conunilaii, Tralalul
de la aaslrichl a creal o slruclura noua, cu
lrei ,piloni, cu caracler polilic si econonic |n
egala nasura. Aceasla esle Uniunea Europeana
(UE.
Tralalele slau la baza luluror aciunilor UE. Tra
lalele au fosl nodifcale de fecare dala cand au
aderal noi slale nenbre. La anunile inlervale
de linp, lralalele au fosl nodifcale si penlru a
realiza reforna insliluiilor Uniunii Europene si
penlru ai alribui noi donenii de responsabili
lale. Aceasla se realizeaza |nloldeauna prin or
ganizarea unei conferine speciale a guvernelor
TraIaIele


C
E
aIru IraIaIe:
luire a Conun
Oelului (CECO, sennal la
aris, inlral |n vigoare la
la 23 iulie 2002
Conunilaii Econonice
nal la 25 narlie 1957
e la 1 ianuarie 1953
enl ,Tralalul
aaslrichl, guvernele slalelor nenbre
enil, de asenenea, sa conlucreze
neniul polilicii exlerne si de sec
nalerie de ,jusliie
adaugarea acesle
lale |n sislenu
de la
Ie
Tralalele reprezinla baza Uniunii Europene. Cei lrei
,piloni reprezinla diferile donenii de polilici publice,
avand sislene decizionale diferile.
TPATATELE
UNUNEA EUPOPEAN
Domehiul
comuhiIar
(ma|oriIaIea
domehiilor
de poliIici
publice
comuhe)
PoliIica
eIerh i de
securiIaIe
comuh
Cooperare
|udiciar i
poli|ieheasc
h maIerie
pehal
66
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

T
F
A
T
A
T
E
L
E


P
i
c
t
u
r
e
-
a
l
l
i
a
n
c
e
/
d
p
a
/
Z
u
c
c
h
i
naionale ale UE (o ,conferina inlerguvernanen
lala sau CC. Conferinele inlerguvernanenlale
najore au avul ca rezullal:
Aclul Unic European (AUE, sennal |n
februarie 1936, |n vigoare de la 1 iulie 1937.
Acesla a nodifcal Tralalul CEE si a deschis
calea penlru realizarea pieei unice,
Tralalul de la Anslerdan, sennal |n 2
oclonbrie 1997, |n vigoare de la 1 nai 1999.
Acesla a exlins suveranilalea reunila a
slalelor nenbre asupra nai nullor donenii,
ceea ce a avul ca rezullal o exlindere a
dreplurilor celaenilor si o inleraciune nai
slransa |n polilicile sociale si de ocupare a
forei de nunca,
Tralalul de la isa, sennal la 26 februarie
2001, |n vigoare de la 1 februarie 2003. Acesla
a adus alle nodifcari |n cadrul celorlalle
Tralale, sinplifcand sislenul decizional al
UE penlru ca acesla sa funcioneze efcienl
si dupa aderarea allor slale,
proieclul de Tralal de insliluire a unei
Consliluii penlru Europa a fosl aprobal si
sennal |n oclonbrie 2004, dar nu a inlral |n
vigoare penlru ca nu a fosl ralifcal de loale
slalele nenbre ale UE,
Tralalul de la Lisabona, asupra caruia sa
ajuns la un acord |n 2007, dar care nu va
inlra |n vigoare |nainle de ralifcarea sa de
calre loale slalele nenbre. Acesla |i va
pernile UE sa devina nai denocralica si
nai lransparenla, va inlroduce nelode de
lucru si norne privind volul sinplifcale, va
garanla dreplurile noaslre fundanenlale prin
inlernediul unei carle si |i va pernile Uniunii
sa se exprine prinlro singura voce |n ceea
ce privesle aspeclele globale.
Paslrarea unui nediu cural reprezinla doar unul dinlre nuneroasele donenii cu privire la care slalele nenbre ale UE
au convenil ca exercilarea |n conun a suveranilaii esle juslificala.
s
77
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C

A
L


C
A
D
F
U
L

U
E
Procesul deciziohal h
cadrul UE
Procesul decizional la nivelul Uniunii Europene
inplica diferile insliluii UE, |n special:
Parlanenlul European (PE/Parlanenlul,
Consiliul Uniunii Europene si
Conisia Europeana.
n general, Conisia Europeana propune proiecle
legislalive noi, dar Consiliul si Parlanenlul sunl
cele care le adopla. n anunile siluaii, Consiliul
poale holar| singur. Exisla si alle insliluii care
au un rol specifc |n acesl proces.
Principalele lipuri de legislaie a UE sunl direc
livele si regulanenlele. Direclivele slabilesc un
obiecliv conun penlru loale slalele nenbre,
dar lasa la laliludinea aulorilailor naionale sa
holarasca forna si nodalilalea de realizare a
aceslui obiecliv. n nod nornal, slalele nenbre
prinesc un lernen de unu pana la doi ani penlru
punerea |n aplicare a unei direclive. Fegulanen
lele se aplica direcl pe |nlregul leriloriu al UE de
|ndala ce inlra |n vigoare, fara aciuni suplinen
lare din parlea slalului nenbru.
ornele si procedurile din cadrul procesului de
cizional al UE sunl prevazule |n lralale. Fiecare
noua propunere de proiecl legislaliv european
lrebuie sa aiba la baza un arlicol specifc din
lralal, nenional ca ,lenei legal penlru propu
nerea respecliva. Aslfel se delernina procedura
legislaliva care lrebuie urnala. Cele lrei proce
duri principale sunl ,codecizia, ,consullarea
si ,avizul conforn.
1. Codecizia
Codecizia esle procedura ulilizala |n prezenl
penlru najorilalea proceselor legislalive conu
nilare. Prin procedura de codecizie, pulerea le
gislaliva se |nparle |n nod egal |nlre Parlanenl
si Consiliu.
n cazul |n care Consiliul si Parlanenlul nu pol
conveni asupra unei propuneri de legislaie, nu
va exisla o lege noua. Conforn procedurii, se pol
efeclua doua ,lecluri succesive ale proieclului
de lege |n fecare insliluie. Daca se ajunge la
un acord cu ocazia aceslor lecluri, legea poale
f adoplala. n caz conlrar, proieclul de lege va f
prezenlal unui conilel de conciliere, alcaluil din
lrun nunar egal de reprezenlani ai Consiliului
si ai Parlanenlului. Odala ce conilelul a ajuns
la un acord, lexlul aprobal se lrinile din nou la
Parlanenl si la Consiliu penlru a f adoplal sub
forna de lege. Concilierea devine un procedeu
lol nai rar |nlalnil. ajorilalea legilor adoplale
prin codecizie sunl adoplale, de fapl, la prina
sau a doua leclura, dalorila bunei cooperari |nlre
cele lrei insliluii.
Diagrana ofera o prezenlare nai delaliala a
aceslei proceduri. Penlru nai nulle infornaii,
consullai ec.europa.eu/codecisioh


C
E
88
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C

A
L


C
A
D
F
U
L

U
E
19. Cohsiliul aprob pozi|ia comuh modiIicaI
1a. Avizul CESE,
avizul CoP
1. Propuherea Comisiei
2. Prima lecIur de cIre PE - aviz
4. Prima lecIur de cIre Cohsiliu
3. Propuherea modiIicaI
de la Comisie
5. Cohsiliul aprob IoaIe
modiIicrile PE
7. PE a aprobaI
propuherea Ir
modiIicri
9. Pozi|ia comuh
a Cohsiliului
10. Comuhicarea
Comisiei privihd pozi|ia
comuh
11. A doua lecIur de cIre PE
12. PE aprob pozi|ia
comuh sau hu Iace
observa|ii
14. PE respihge
pozi|ia comuh
16. PE propuhe modiIicri
la pozi|ia comuh
17. Avizul Comisiei
privihd
modiIicrile PE
6. Cohsiliul poaIe adopIa
acIul asIIel cum a IosI modiIicaI
8. Cohsiliul poaIe
adopIa acIul
18. A doua lecIur de cIre Cohsiliu
21. Cohsiliul hu aprob modiIicrile
aduse pozi|iei comuhe
22. Cohvocarea ComiIeIului de cohciliere
20. Se adopI acIul modiIicaI
23. Procedura de cohciliere
24. ComiIeIul de cohciliere cohvihe asupra uhui IeI comuh
29. ComiIeIul de cohciliere
hu cohvihe asupra uhui IeI comuh
25. ParlamehIul i Cohsiliul adopI acIul
h cohIormiIaIe cu IeIul comuh
27. ParlamehIul i Cohsiliul
hu aprob IeIul comuh
26. AcIul se adopI
28. AcIul hu se adopI
30. AcIul hu se adopI
15. Se cohsider c acIul
hu esIe adopIaI
13. Se cohsider c
acIul esIe adopIaI
(i) cu ma|oriIaIe caliIicaI, h cazul
h care Comisia a emis uh aviz
Iavorabil
(ii) h uhahimiIaIe, h cazul h
care Comisia a emis uh aviz
heIavorabil
Procedura de codecizie
99
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C

A
L


C
A
D
F
U
L

U
E
2. CohsulIarea
Procedura de consullare esle ulilizala |n donenii
precun agricullura, inpozilele si concurena. Pe
baza unei propuneri din parlea Conisiei, Consi
liul consulla Parlanenlul, Conilelul Econonic si
Social European si Conilelul Fegiunilor.
Prin procedura de consullare, Parlanenlul are
posibililalea:
sa aprobe propunerea Conisiei,
sa o respinga sau
sa solicile nodifcari.
n cazul |n care Parlanenlul solicila nodifcari,
Conisia va lua |n considerare loale nodifcarile
pe care le sugereaza Parlanenlul. Daca accepla
oricare dinlre acesle sugeslii, Conisia va lrinile
Consiliului o propunere nodifcala.
Decizia fnala revine Consiliului, care adopla pro
punerea nodifcala sau |i aduce nodifcari su
plinenlare. Sinilar celorlalle proceduri, aceasla
procedura prevede ca, |n cazul |n care Consiliul
doresle sa nodifce o propunere a Conisiei,
esle obligalorie unaninilalea.
Trei ,cohsilii": ce Iace Iecare?
Esle usor sa inlri |n |ncurcalura cand lrebuie sa faci diferena |nlre insliluiile europene -
|n special |n cazul |n care exisla insliluii foarle diferile cu nune foarle asenanaloare,
asa cun esle cazul aceslor lrei ,consilii.
Cohsiliul Europeah
Acesl consiliu esle alcaluil din sefi de slal sau de guvern ai luluror slalelor nenbre ale UE si
din presedinlele Conisiei Europene. n funcie de sislenul polilic al fecarei ari, parlicipanlul
la Consiliul European esle presedinlele si/sau prinul ninislru. n principiu, Consiliul European
se reunesle de palru ori pe an penlru a defni, de conun acord, polilica UE si penlru a analiza
progresele Uniunii. Esle organisnul decizional la cel nai |nall nivel al Uniunii Europene, de
aceea reuniunile sunl nunile |n nod frecvenl ,reuniuni la nivel |nall.
Cohsiliul Uhiuhii Europehe
Cunoscula anlerior sub denunirea ,Consiliul de inislri, aceasla insliluie esle alcaluila
din ninislrii guvernelor luluror slalelor nenbre. Consiliul se reunesle regulal penlru a lua
decizii delaliale si a adopla legi europene. n paginile urnaloare, brosura ofera o descriere
nai cuprinzaloare a aclivilaii acesluia.
Cohsiliul Europei
Acesla nu esle o insliluie a UE. Esle o organizaie inlerguvernanenlala, iar caleva dinlre
obieclivele acesleia sunl: prolejarea dreplurilor onului, pronovarea diversilaii cullurale
a Europei si conbalerea problenelor sociale precun inlolerana si prejudecaile rasiale.
Consiliul Europei a fosl |nfinal |n 1949 si una dinlre realizarile sale linpurii a fosl elaborarea
Conveniei Europene penlru Dreplurile Onului. Penlru a pernile celaenilor sa |si exercile
dreplurile |n baza conveniei respeclive, Consiliul Europei a |nfinal Curlea Europeana a
Dreplurilor Onului. n prezenl, Consiliul Europei are 47 de ari nenbre, inclusiv loale cele
27 de slale nenbre ale Uniunii Europene, si are sediul |n Palais de lEurope (,Palalul Euro
pei la Slrasbourg (Frana.
10 10
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
F
O
C
E
S
U
L

D
E
C

A
L


C
A
D
F
U
L

U
E
Cihe lucreaz pehIru ihsIiIu|iile UE?
Funcionarii publici care lucreaza penlru
insliluiile UE provin din loale slalele
nenbre ale UE. Personalul UE acopera
o gana larga de aclivilai si apliludini si
cuprinde de la oaneni polilici si nanageri
pana la econonisli, ingineri, jurisli,
lingvisli, secrelari si personal penlru asis
lena lehnica. Funcionarii UE lrebuie sa
fe capabili si dispusi sa lucreze |nlrun
nediu nullicullural si nullilingv, de cele
nai nulle ori la dislane considerabile de
ara lor de origine.
Penlru a deveni funcionar public
european lrebuie sa lrecei cu succes de
o exaninare conpeliliva si severa. Acesle
exanene sunl organizale la nivel cenlral,
de calre Ofciul European penlru Selecia
Personalului (EPSO.
nfornaii suplinenlare la adresa
hIIp://europa.eu/epso/


C
E
3. Avizul cohIorm
Prin procedura de aviz conforn, Consiliul lrebuie
sa obina avizul conforn al Parlanenlului Euro
pean |nainle de adoplarea anunilor decizii foarle
inporlanle. Procedura esle sinilara procedurii
de consullare, cu deosebirea ca Parlanenlul nu
poale nodifca o propunere: fe o accepla, fe o
respinge. Acceplarea (,avizul conforn necesi
la o najorilale absolula a volurilor exprinale.
Procedura de aviz conforn esle ulilizala pre
ponderenl penlru acordurile cu alle ari, inclu
siv acordurile privind aderarea unor noi slale
la UE.
nlerpreii joaca un rol esenial |n funcionarea Uniunii Europene.
11 11
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
A
F
L
A

T
U
L

E
U
F
O
P
E
A

:

V
O
C
E
A

C
E
T
A

L
O
F
11
ParlamehIul Europeah:
vocea cet{eniIor
FUNCTIE// Organul legislaliv al UE ales prin vol direcl
URMTOARELE
ALEGERI// unie 2009
REUNIUNI// Sesiuni plenare lunare la Slrasbourg, reuniuni ale conisiilor
parlanenlare si sesiuni suplinenlare la Bruxelles
ADRES// Plaleau du Kirchberg, B.P. 1601, L2929 Luxenburg
TEL.// (352 43001
INTERNET// europarl.europa.eu
Parlanenlul European (PE esle ales de cela
enii Uniunii Europene penlru a le reprezenla
inleresele. si are originea |n anii 50 si are la
baza lralalele fundanenlale. Din 1979, nenbrii
Parlanenlului European sunl alesi prin vol direcl
de calre celaenii UE.
Alegerile au loc o dala la cinci ani si fecare ce
laean UE are dreplul de a vola si de a candida,
indiferenl unde locuiesle |n UE. Aslfel, Parla
nenlul exprina voina denocralica a celor apro
xinaliv 500 de nilioane de celaeni ai Uniunii
si le reprezinla inleresele |n discuiile cu alle
insliluii UE.
Cele nai recenle alegeri au avul loc |n iunie
2004. Parlanenlul are 735 de nenbri din loale
cele 27 de slale nenbre UE.
enbrii Parlanenlului European (PE nu sunl
grupai |n funcie de arile de origine, ci de afni
laile polilice la nivelul UE. La nivelul grupurilor
polilice de care aparin, ei reprezinla loale punc
lele de vedere cu privire la aspeclele polilice si
inlegrarea europeana, de la adepii convinsi ai
federalisnului pana la eurosceplicii ferveni.
HansCerl Pollering a fosl ales presedinle al
PE |n 2007 si va ocupa aceasla funcie pana la
alegerile din 2009.
Uhde se a sediul
ParlamehIului?
Parlanenlul European |si desfasoara aclivilalea
|n lrei sedii: Bruxelles (Belgia, Luxenburg si
Slrasbourg (Frana.
La Luxenburg se aa sediul adninislraliv (,Se
crelarialul Ceneral. Feuniunile |nlregului Par
lanenl, cunoscule sub denunirea de ,sesiuni
plenare, au loc la Slrasbourg si uneori la Bru
xelles. Feuniunile conisiilor parlanenlare au loc
lol la Bruxelles.
INFORMATII ESENTIALE
12 12
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
A
F
L
A

T
U
L

E
U
F
O
P
E
A

:

V
O
C
E
A

C
E
T
A

L
O
F
Numr de locuri pehIru Iecare |ar
Auslria 13 Luxenburg 6
Belgia 24 alla 5
Bulgaria 13 Polonia 54
Cipru 6 Porlugalia 24
Danenarca 14 Fegalul Unil 73
Eslonia 6 Fepublica Ceha 24
Finlanda 14 Fonania 35
Frana 73 Slovacia 14
Cernania 99 Slovenia 7
Crecia 24 Spania 54
rlanda 13 Suedia 19
lalia 73 arile de Jos 27
Lelonia 9 Ungaria 24
Liluania 13 ToIal 785
Grupul Confederal al Stngii
Unite Europene /Stnga
Verde Nordic GUE/NGL 41
Grupul Socialist din
Parlamentul European
PSE 216
Total 785
Grupul Verzilor/Aliana
European Liberal Verts/ALE 42
Grupul
Independen i
Democraie ID 24
Grupul Uniunea pentru
Europa Naiunilor UEN 44
Grupul Identitate, Tradiie,
Suveranitate ITS 23
Independeni i locuri
vacante temporar IN 13
Grupul Alianei Liberalilor
i Democrailor pentru
Europa ALDE 104
Grupul Partidului Popular European
(Cretin-Democrat) i al Democrailor
Europeni PPE-DE 278
Numrul de locuri pehIru grupurile poliIice la 1 sepIembrie 2007
13 13
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
A
F
L
A

T
U
L

E
U
F
O
P
E
A

:

V
O
C
E
A

C
E
T
A

L
O
F


C
E
HansCerl Pollering, presedinlele Parlanenlului
European.
Ce Iace ParlamehIul?
Parlanenlul |ndeplinesle lrei funcii principale.
1. Adopla legile europene - |n colaborare cu
Consiliul, |n nulle donenii de polilici publice.
Faplul ca PE esle ales prin vol direcl de calre
celaenii UE reprezinla o garanie a legilini
laii denocralice a legislaiei europene.
2. Parlanenlul exercila conlrolul denocralic
asupra celorlalle insliluii UE, |n special asu
pra Conisiei. Parlanenlul deine pulerea de
a aproba sau de a respinge conisarii nonina
lizai si are dreplul de a cere |nlregii Conisii
sa denisioneze.
3. Conlrolul fnanelor publice. npreuna cu
Consiliul, Parlanenlul deine aulorilalea
asupra bugelului UE si poale inuena chel
luielile UE. Parlanenlul adopla sau respinge
|nlregul proiecl de bugel.
Acesle lrei funcii sunl delaliale |n conlinuare.
1. AdopIarea legilor europehe
Procedura obisnuila de adoplare (adica de apro
bare a legislaiei UE esle ,codecizia (a se ve
dea |n paginile anlerioare: ,Procesul decizional
|n cadrul UE. Aceasla procedura acorda pulere
de decizie egala Parlanenlului European si Con
siliului si se aplica penlru legislaia dinlro gana
larga de donenii.
n anunile donenii (spre exenplu agricullura,
polilica econonica, vizele si inigrarea, holara
rile revin exclusiv Consiliului, dar acesla are obli
gaia de a consulla Parlanenlul. De asenenea,
avizul conforn al Parlanenlului esle obligaloriu
penlru anunile decizii inporlanle, ca de exen
plu aderarea unor noi slale la UE.
De asenenea, Parlanenlul inpulsioneaza adop
larea unor legi noi exaninand progranul de lucru
anual al Conisiei, slabilind ce legi noi se inpun si
soliciland Conisiei sa prezinle propuneri.
2. CohIrolul democraIic
Parlanenlul exercila conlrolul denocralic asupra
celorlalle insliluii ale UE |n diferile noduri.
La |ncepulul nandalului unei noi Conisii, nen
brii acesleia sunl desennai de guvernele sla
lelor nenbre UE, dar nu pol f nunii fara apro
barea Parlanenlului. Parlanenlul inlervieveaza
fecare nenbru |n parle, inclusiv polenialul
presedinle al Conisiei, si voleaza aprobarea
Conisiei ca un |nlreg.
Pe durala |nlregului nandal, Conisia raspunde
polilic |n faa Parlanenlului, care poale prezenla
o ,noiune de cenzura prin care sa solicile
denisia |n nasa a Conisiei.
La un nivel nai general, Parlanenlul exercila
conlrolul prin exaninarea periodica a rapoarlelor
lrinise de calre Conisie (raporlul general anual,
rapoarle privind punerea |n aplicare a bugelului
elc.. n plus, PE lransnil |nlrebari Conisiei |n
nod periodic, iar conisarii au obligaia legala de
a raspunde la acesle |nlrebari.
14 14
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

P
A
F
L
A

T
U
L

E
U
F
O
P
E
A

:

V
O
C
E
A

C
E
T
A

L
O
F
De asenenea, Parlanenlul supravegheaza acli
vilalea Consiliului: PE lransnil |nlrebari Consi
liului |n nod periodic, iar Presedinlele Consiliului
parlicipa la sesiunile plenare ale PE si ia parle la
dezbalerile inporlanle.
Parlanenlul poale exlinde conlrolul denocralic
prin exaninarea cererilor lrinise de celaeni si
|nfinarea unor conilele de invesligare.
n fnal, Parlanenlul conlribuie la fecare reuniu
ne la nivel |nall a UE (reuniunile Consiliului Euro
pean. La deschiderea fecarei reuniuni la nivel
|nall, presedinlele Parlanenlului esle invilal sa
prezinle punclele de vedere ale Parlanenlului,
precun si preocuparile aceslei insliluii cu privire
la problenele curenle si subieclele de discuie
de pe agenda Consiliului European.
3. CohIrolul Ihah|elor publice
Parlanenlul si Consiliul slabilesc |npreuna bu
gelul anual al UE. Parlanenlul dezbale proieclul
de bugel |n doua lecluri succesive, dar bugelul
nu inlra |n vigoare decal dupa sennarea de calre
presedinlele Parlanenlului.
Conisia penlru conlrol bugelar a Parlanenlu
lui European nonilorizeaza nodul |n care se
chelluiesc fondurile bugelare. De asenenea,
Parlanenlul holarasle, |n fecare an, daca apro
ba nodul |n care Conisia Europeana adnninis
lreaza bugelul. Acesl proces de aprobare are
denunirea lehnica de ,acordare a descarcarii
de gesliune.
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
ParlamehIului?
Aclivilalea Parlanenlului se |nparle |n doua
elape principale.
PregIirile pehIru sesiuhea plehar.
PE dezbal propunerile Conisiei |n cadrul
conisiilor specializale |n diferile donenii de
aclivilale ale UE si pe baza unui raporl |nlocnil
de unul dinlre nenbrii conisiei parlanenlare,
denunil ,raporlor. Faporlul furnizeaza baza
penlru dezbalere si argunenlele PRO si CONTRA
cu privire la propunerea |n cauza. Aspeclele
prezenlale spre dezbalere sunl disculale si
|n cadrul grupurilor polilice.
Sesiuhea plehar. n fecare an, 12
sesiuni plenare a cale palru zile au loc la
Slrasbourg si sase sesiuni a cale doua
zile au loc la Bruxelles. n cadrul aceslor
sesiuni, Parlanenlul exanineaza propunerile
legislalive si voleaza nodifcarile |nainle de a
lua o decizie cu privire la |nlregul lexl.
Alle subiecle de discuie de pe agenda pol cu
prinde ,conunicarile Conisiei prin care aceas
la |si prezinla inleniile |nlrun doneniu specifc
sau |nlrebarile adresale Conisiei sau Consiliului
cu privire la siluaia exislenla la nivelul UE sau
la nivel global.
Afis prin care luxenburghezii erau invilai sa voleze
|n cadrul prinelor alegeri direcle penlru Parlanenlul
European |n 1979.


C
o
m
u
h
i
I

|
i
l
e

E
u
r
o
p
e
h
e
E
u
r
o
p
e
a
h

N
A
v
i
g
a
I
o
r
,

w
w
w
.
e
h
a
.
l
u

15
Cohsiliul Uhiuhii
Europehe:
vocea stateIor membre
Consiliul esle principalul organ de decizie al UE.
La fel ca Parlanenlul European, Consiliul a fosl
|nfinal prin lralalele fundanenlale |n anii 50.
Consiliul reprezinla slalele nenbre, iar la reu
niuni parlicipa un ninislru din fecare guvern al
slalelor UE.
n funcie de subieclele de pe agenda de lucru,
la reuniuni parlicipa diferii ninislri. Spre exen
plu, daca |n Consiliu se vor discula problene
de nediu, la reuniune va parlicipa ninislrul de
resorl din fecare slal nenbru UE si reuniunea
va avea lillul ,Consiliul penlru ediu.
Felaiile UE cu reslul lunii sunl adninislrale
de ,Consiliul penlru Afaceri Cenerale si Felaii
Exlerne. nsa aceasla confguraie a Consiliu
lui esle responsabila penlru o gana variala de
problene de polilica generala si, |n consecina,
la reuniunile sale parlicipa oricare ninislru sau
secrelar de slal pe care |l nunesle guvernul
arii respeclive.
n lolal exisla noua confguraii (,fornaiuni
diferile ale Consiliului.
Afaceri Cenerale si Felaii Exlerne,
Afaceri Econonice si Financiare (Ecofn,
Jusliie si Afaceri nlerne,
Fora de nunca, Polilica Sociala, Sanalale si
Prolecia Consunalorilor,
Conpelilivilale,
Transporl, Teleconunicaii si Energie,
Agricullura si Pescuil,
ediu,
Educaie, Tinerel si Cullura.
Fiecare ninislru din Consiliu esle |npulernicil
sa |si asune angajanenle |n nunele guvernului
pe care |l reprezinla. Cu alle cuvinle, sennalura
ninislrului esle sennalura |nlregului guvern.
ai null, fecare ninislru din Consiliu raspunde
|n faa parlanenlului naional si a celaenilor pe
care parlanenlul arii sale |i reprezinla. Alaluri de
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

U
L

U


E
U
F
O
P
E

E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

B
F
E
15
FUNCTIE// Organul legislaliv (|n unele donenii, organul execuliv al UE,
reprezinla slalele nenbre
MEMBRI// Un ninislru din fecare slal nenbru UE
PREEDINTIE// Prin rolaie, o dala la sase luni
REUNIUNI// La Bruxelles (Belgia, cu excepia lunilor aprilie, iunie si
oclonbrie (Luxenburg
ADRES// Fue de la Loi/velslraal 175, B1043 Bruxelles
TEL.// (322 235 61 11
INTERNET// consiliun.europa.eu
INFORMATII ESENTIALE
16 16
inplicarea Parlanenlului European |n procesul
decizional, prin aceasla se asigura legilinilalea
denocralica a deciziilor Consiliului.
Presedinii si/sau prinninislrii arilor UE, |n
preuna cu Presedinlele Conisiei Europene, se
reunesc sub denunirea de Consiliu European de
pana la palru ori pe an. Acesle reuniuni ,la nivel
|nall slabilesc orienlarile de polilica generala
ale UE si soluioneaza problene care nu au gasil
rezolvare la nivelurile inferioare (adica la nivel
de ninislri |n cadrul reuniunilor obisnuile ale
fornaiunilor Consiliului. Dala find inporlana
lor, discuiile Consiliului European se pol prelungi
pana larziu |n noaple si alrag nulla alenie din
parlea nassnedia.
Ce Iace Cohsiliul?
Consiliului |i revin sase responsabililai
eseniale.
1. Sa adople legi europene - |n colaborare cu
Parlanenlul European, |n nulle donenii de
polilici publice.
2. Sa coordoneze polilicile econonice si soci
ale generale ale slalelor nenbre.
3. Sa |ncheie acorduri inlernaionale |nlre UE si
alle ari sau organizaii inlernaionale.
4. Sa aprobe bugelul UE, |n colaborare cu Par
lanenlul European.
5. Sa defneasca si sa puna |n aplicare polilica
exlerna si de securilale conuna a UE (PESC
pe baza orienlarilor prevazule de Consiliul
European.
6. Sa coordoneze cooperarea |nlre inslanele
naionale si aulorilaile poliienesli |n nalerie
penala.
ajorilalea aceslor responsabililai au legalura
cu doneniul ,conunilar - si anune doneniile
de aciune |n care slalele nenbre au holaral sa
|si reuneasca suveranilalea si sa delege pulerile
de decizie insliluiilor UE. Acesl doneniu repre
zinla prinul ,pilon al Uniunii Europene.
Cu loale aceslea, ullinele doua responsabililai
au slransa legalura cu donenii |n care slalele
nenbre UE nu siau delegal pulerile, dar con
lucreaza. Acesl lip de colaborare se nunesle
,cooperare inlerguvernanenlala si se aplica
penlru al doilea si al lreilea ,pilon ale Uniunii
Europene.
Aclivilalea Consiliului esle delaliala |n
conlinuare.
1. Legisla|ia
Aclivilalea Consiliului consla, |n nare parle, |n
adoplarea legislaiei |n donenii |n care slalele
nenbre UE siau reunil suveranilalea. Procedu
ra obisnuila ulilizala |n acesl scop esle ,codeci
zia, prin care legislaia UE se adopla |n conun
de calre Consiliu si Parlanenl, pe baza unei
propuneri prezenlale de Conisie. n anunile
donenii, Consiliului |i revine pulerea decisiva,
dar nunai pe baza unei propuneri a Conisiei si
dupa evaluarea punclelor de vedere ale Conisiei
si Parlanenlului (a se vedea |n paginile anlerioa
re: ,Procesul decizional |n cadrul UE.
2. Coordoharea poliIicilor sIaIelor membre
Slalele nenbre ale UE au holaral ca doresc
sa slabileasca o polilica econonica generala,
care sa aiba la baza sincronizarea polilicilor eco
nonice naionale. Aceasla sincronizare esle
asigurala de ninislrii econoniei si fnanelor,
care alcaluiesc Consiliul Afaceri Econonice si
Financiare (Ecofn.
Un all obiecliv esle crearea unui nunar nai nare
de locuri de nunca si |nbunalairea sislenelor
de educaie, sanalale si prolecie sociala. Desi
fecare slal nenbru UE esle responsabil penlru
polilica pe care o aplica |n acesle donenii, sla
lele nenbre pol conveni asupra unor obieclive
conune si pol |nvaa din experiena celorlalle
penlru a aplica soluiile cele nai efcienle. Acesl
proces se nunesle ,neloda deschisa de coor
donare si are loc |n cadrul Consiliului.
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

U
L

U


E
U
F
O
P
E

E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

B
F
E
17 17
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

U
L

U


E
U
F
O
P
E

E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

B
F
E
3. hcheierea acordurilor ihIerha|iohale
n fecare an, Consiliul ,|ncheie (adica sennea
za ofcial un nunar de acorduri |nlre Uniunea
Europeana si ari nenenbre, precun si cu orga
nizaii inlernaionale. Acesle acorduri pol acoperi
donenii vasle precun conerul, cooperarea si
dezvollarea sau se pol linila la lene specifce
cun sunl lexlilele, pescuilul, sliina si lehnolo
gia, lransporlul elc.
De asenenea, Consiliul poale |ncheia convenii
|nlre slalele nenbre UE |n donenii cun sunl
inpozilarea, dreplul socielailor conerciale sau
prolecia consulara. Conveniile pol f |ncheiale
si |n ceea ce privesle cooperarea |n problene
legale de liberlale, securilale si jusliie (a se
vedea |n conlinuare.
4. Aprobarea bugeIului UE
Bugelul anual al UE esle slabilil |n conun de
calre Consiliu si Parlanenlul European.
5. PoliIica eIerh i de securiIaIe comuh
Slalele nenbre UE elaboreaza |n conun o po
lilica exlerna si de securilale conuna (PESC.
Dar polilica exlerna, securilalea si apararea sunl
donenii asupra carora guvernele naionale pas
lreaza conlrolul independenl. Cu loale aceslea,
slalele nenbre UE au recunoscul avanlajele
colaborarii |n acesle aspecle, iar Consiliul esle
forunul principal |n care se desfasoara aceasla
,cooperare inlerguvernanenlala.
Cooperarea nu se linileaza la aspecle legale
de aparare, ci inplica si alribuii de geslionare
a crizelor, cun sunl operaiunile unanilare si
de salvare, de neninere a pacii si de alenua
re a coniclelor |n zonele cu problene. Slalele
nenbre UE |ncearca sa nobilizeze si sa coordo
neze forele nililare si poliienesli, aslfel |ncal
sa poala f folosile |n coordonare cu aciunile
diplonalice si econonice. Prin acesle neca
nisne, UE a conlribuil la neninerea pacii, con
slruirea denocraiei si inpulsionarea progresului
Javier Solana, responsabilul penlru polilica exlerna al Uniunii Europene, se inforneaza la faa locului cu privire la
siluaia refugiailor.


C
E
18 18
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

U
L

U


E
U
F
O
P
E

E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

B
F
E
econonic |n locuri |ndeparlale precun ndone
zia, Fepublica Denocralica Congo si ari din
sudeslul Europei.
6. LiberIaIe, securiIaIe i |usIi|ie
Celaenii UE sunl liberi sa locuiasca si sa lucreze
|n orice ara europeana si locnai de aceea ar
lrebui sa aiba acces egal la jusliie pe |nlregul
leriloriu al Uniunii Europene. n consecina, in
slanele naionale lrebuie sa conlucreze penlru
a se asigura ca, de pilda, o senlina pronunala
|nlrun slal nenbru UE |nlrun proces de divor
sau de |ncredinare a ninorilor esle recunoscula
|n loale celelalle slale nenbre UE.
Liberlalea circulaiei |n inleriorul UE esle un
avanlaj de care se bucura celaenii care respecla
legea, |nsa de care profla crininalii si lerorislii
inlernaionali. Abordarea crininalilaii lransfron
laliere necesila cooperare lransfronlaliera la ni
velul inslanelor naionale, forelor poliienesli,
funcionarilor vanali si serviciilor de inigrare din
loale slalele nenbre UE.
Spre exenplu, slalele nenbre lrebuie sa se
asigure ca:
la fronlierele exlerne ale UE sunl nobilizale
efeclivele de poliie necesare,
funcionarii vanali si poliia fac schinb de
infornaii cu privire la circulaia persoanelor
suspecle de lrafc de droguri sau de fine
unane,
solicilanii de azil sunl evaluai si lralai |n
acelasi nod pe |nlregul leriloriu al UE, pen
lru a se evila ,cunpararea de azil(ASYLUM
SHOPPING.
Problenele de acesl lip sunl adninislrale de
Consiliul penlru Jusliie si Afaceri nlerne - adica
ninislrii de jusliie si afaceri inlerne. Obieclivul
lor esle de a crea un ,spaiu de liberlale, securi
lale si jusliie unic |n inleriorul granielor UE.
Dalorila liberei circulaii a persoanelor si a narfurilor pe leriloriul Uniunii Europene, aslfel de conlroale vanale |n
cursul calaloriilor |n Europa in de doneniul lreculului.


P
e
u
I
e
r
s
19
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

U
L

U


E
U
F
O
P
E

E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

B
F
E
19
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
Cohsiliului?
Preedih|ia Cohsiliului
Presedinia Consiliului esle asigurala prin rolaie,
la fecare sase luni. Cu alle cuvinle, fecare slal
nenbru UE preia conlrolul agendei Consiliului
si prezideaza loale reuniunile penlru o perioada
de sase luni, pronovand deciziile legislalive si
polilice si negociind penlru realizarea unui con
pronis |nlre slalele nenbre.
SecreIariaIul Geheral
Presedinia esle asislala de Secrelarialul Cene
ral, care pregalesle si asigura funcionarea opli
na a aclivilaii Consiliului la loale nivelurile.
n 2004, Javier Solana a fosl reales Secrelar
Ceneral al Consiliului. Dl Solana esle si nallul
Feprezenlanl penlru polilica exlerna si de se
curilale conuna (PESC si, |n aceasla calilale,
conlribuie la coordonarea aciunilor UE la nivel
nondial.
Secrelarul Ceneral esle asislal de un Secrelar
Ceneral Adjuncl, responsabil penlru adninislra
rea Secrelarialului Ceneral.
Coreper
n Bruxelles, fecare slal nenbru UE are o echi
pa pernanenla (,birou de reprezenlare care |l
reprezinla si care |i apara inleresele naionale la
nivelul UE. eful fecarui birou de reprezenlare
esle, de fapl, anbasadorul arii respeclive |n
UE.
Acesli anbasadori sunl cunoscui ca ,repre
zenlani pernaneni si se reunesc saplananal
|n cadrul Conilelului Feprezenlanilor Perna
neni (Coreper. Folul aceslui conilel esle de
a pregali lucrarile Consiliului, cu excepia na
jorilaii problenelor legale de agricullura, care
sunl adninislrale de un Conilel special penlru
agricullura. Coreper esle asislal de un nunar
de grupuri de lucru, la care parlicipa ofciali din
cadrul birourilor de reprezenlare sau al adninis
lraiilor naionale.
SecuriIaIe i aprare
Consiliul esle asislal de o slruclura separala pe
problene de securilale si aparare:
Conilelul Polilic si de Securilale (CPS, care
reprezinla penlru aceasla cooperare ceea
ce reprezinla Coreper penlru alle lipuri de
decizii,
Conilelul ililar al Uniunii Europene
(CUE, alcaluil din efi Slalului ajor
ililar ai slalelor nenbre, si
Slalul ajor ililar al Uniunii Europene
(SUE, alcaluil din experi nililari si civili
lrinisi de slalele nenbre la Secrelarialul
Consiliului,
Conilelul penlru Aspeclele Civile ale
Ceslionarii Crizelor.
CIe voIuri are Iecare |ar?
Deciziile |n cadrul Consiliului se adopla pe baza
de vol. Cu cal populaia arii esle nai nuneroa
sa, cu alal nai nulle voluri are ara respecliva,
dar nunerele sunl ponderale |n favoarea arilor
cu o populaie nai redusa:
Frana, Cernania, lalia si Fegalul Unil 29
Polonia si Spania 27
Fonania 14
arile de Jos 13
Belgia, Crecia, Porlugalia,
Fepublica Ceha si Ungaria 12
Auslria, Bulgaria, Suedia 10
Danenarca, Finlanda, rlanda,
Liluania si Slovacia 7
Cipru, Eslonia, Lelonia,
Luxenburg si Slovenia 4
alla 3
ToIal 345
20 20
VoIul cu ma|oriIaIe caliIcaI
n donenii deosebil de sensibile, precun polilica
exlerna si de securilale conuna, inpozilarea,
polilica de inigrare si de acordare a dreplului de
azil, deciziile Consiliului lrebuie adoplale cu una
ninilale. Cu alle cuvinle, fecare slal nenbru
are pulere de VETO |n acesle donenii.
Cu loale aceslea, |n najorilalea problenelor,
Consiliul adopla decizii prin ,vol cu najorilale
califcala.
ajorilalea califcala esle |ndeplinila |n cazul
|n care:
najorilalea slalelor nenbre voleaza favorabil
(|n anunile cazuri o najorilale de doua lreini si
exisla un nunar ninin de 255 voluri favorabile -
reprezenland 73,9 ' din lolal.
De asenenea, un slal nenbru poale solicila sa
se confrne ca volurile favorabile reprezinla cel
puin 62 ' din lolalul populaiei Uniunii. Daca se
conslala conlrariul, decizia nu se va adopla.
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

U
L

U


E
U
F
O
P
E

E
:

V
O
C
E
A

S
T
A
T
E
L
O
F

B
F
E
Uniunea Europeana conlribuie la anlrenarea si consliluirea forelor de poliie |n regiunile unde exisla lensiuni,
subliniind inporlana unor bune relaii conunilare.


M
i
s
i
u
n
e
a

d
e

P
o
l
i
|
i
e

a

U
n
i
u
n
i
i

E
u
r
o
p
e
n
e
21
Conisia esle independenla de guvernele naio
nale. isiunea ei esle sa reprezinle si sa susina
inleresele UE ca lol unilar. Conisia elaboreaza
propuneri de legi europene noi, pe care le prezin
la Parlanenlului European (PE si Consiliului.
De asenenea, Conisia esle organul execuliv al
UE - cu alle cuvinle, esle responsabila penlru
aplicarea deciziilor Parlanenlului si Consiliului.
Prin aceasla se |nelege adninislrarea colidiana
a afacerilor Uniunii Europene: aplicarea polilicilor,
derularea progranelor si alocarea fondurilor.
La fel ca PE si Consiliul, Conisia Europeana a
fosl |nfinala |n anii 50 |n leneiul Tralalelor
fundanenlale ale UE.
Ce esIe Comisia?
Ternenul ,Conisie are doua sensuri. n prinul
rand, lernenul denola echipa de barbai si fenei
- cale unul sau una din fecare slal nenbru UE -
care a fosl consliluila penlru a conduce insliluia
si a adopla deciziile acesleia. n al doilea rand,
lernenul ,Conisie se refera la insliluia |n sine
si la personalul ei.
La nivel infornal, nenbrii nunii ai Conisiei
sunl cunoscui sub denunirea de ,conisari. n
general, aceslia au ocupal poziii polilice |n arile
lor de origine si nuli dinlre ei au fosl ninislri |n
guvern, dar |n calilale de nenbri ai Conisiei ei
siau lual angajanenlul de a aciona |n inleresul
Uniunii ca lol unilar si de a nu se supune evenlu
alelor reconandari venile din parlea guvernelor
naionale.
La un inlerval de cinci ani esle nunila o noua
Conisie, |n lernen de sase luni de la alegerile
penlru Parlanenlul European. Procedura esle
urnaloarea:
guvernele slalelor nenbre convin asupra per
soanei pe care o vor desenna ca nou prese
dinle al Conisiei,
persoana desennala ca presedinle al Conisiei
esle aprobala de Parlanenl,
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

P
F
O

O
V
A
F
E
A

T
E
F
E
S
U
L
U


C
O

21
INFORMATII ESENTIALE
Comisia Europeah:
promovarea interesuIui
comun
FUNCTIE// Organul execuliv al UE si iniialorul propunerilor legislalive
MEMBRI// 27: unul din fecare slal nenbru
DURATA MANDATULUI// Cinci ani (20042009
ADRES// Fue de la Loi 200, B1049 Bruxelles
TEL.// (322 299 11 11
INTERNET// ec.europa.eu
22 22
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

P
F
O

O
V
A
F
E
A

T
E
F
E
S
U
L
U


C
O

persoana desennala ca presedinle al Conisiei


alege ceilali nenbri ai Conisiei prin discuii
cu guvernele slalelor nenbre,
noul Parlanenl inlervieveaza fecare persoana
propusa |n calilale de conisar si |si da avizul
cu privire la |nlreaga echipa. Dupa aprobare,
noua Conisie |si poale |ncepe aclivilalea |n
nod ofcial.
andalul Conisiei acluale dureaza pana la 31
oclonbrie 2009. Presedinlele Conisiei esle
Jos anuel Barroso.
Conisia raspunde polilic |n faa Parlanenlului,
care deine pulerea de a denile |nlreaga Co
nisie prin adoplarea unei noiuni de cenzura.
enbrii individuali ai Conisiei au obligaia de a
denisiona la solicilarea presedinlelui, susinula
de ceilali conisari.
Conisia esle reprezenlala |n loale sesiunile
Parlanenlului, unde are obligaia de a clarifca
si juslifca polilicile pe care le deruleaza. De ase
nenea, Conisia raspunde periodic la |nlrebarile
scrise si verbale adresale de PE.
Aclivilalea colidiana a Conisiei esle desfasurala
de funcionari adninislralivi, experi, lraducalori,
inlerprei si personal cu alribuii de secrelarial.
unarul aceslor funcionari publici europeni
esle de circa 23 000. unarul poale parea
inpresionanl, dar esle nai nic decal nunarul
personalului angajal |nlrun consiliu nunicipal de
lalie nedie din Europa.
Uhde se a sediul Comisiei?
,Sediul Conisiei se aa la Bruxelles (Belgia,
dar Conisia nai are birouri la Luxenburg, birouri
de reprezenlare |n loale slalele nenbre UE si
delegaii |n nulle capilale ale lunii.
Ce Iace Comisia?
Conisiei Europene |i revin palru funcii
principale:
1. sa propuna proiecle legislalive Parlanenlului
si Consiliului,
2. sa adninislreze si sa aplice polilicile UE si
bugelul,
3. sa asigure respeclarea legislaiei UE (|npre
una cu Curlea de Jusliie,
4. sa reprezinle Uniunea Europeana la nivel
inlernaional, spre exenplu prin negocierea
acordurilor |nlre UE si alle ari.
1. Propuherea uhor proiecIe legislaIive hoi
Conisia are ,drepl de iniialiva. Cu alle cuvin
le, Conisiei |i revine responsabililalea lolala
de a elabora propuneri de legislaie europeana,
pe care le prezinla Parlanenlului si Consiliului.
Acesle propuneri lrebuie sa aiba ca obiecliv apa
rarea inlereselor Uniunii si ale celaenilor sai si
nu pe cele ale unor anunile ari sau induslrii.
nainle de a face o propunere, Conisia lrebuie
sa aiba cunoslina de siluaiile si problenele
de aclualilale exislenle |n Europa si lrebuie sa
n prezenl, exisla un conisar din fiecare slal nenbru al UE.


C
E
23 23
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

P
F
O

O
V
A
F
E
A

T
E
F
E
S
U
L
U


C
O

slabileasca daca legislaia UE reprezinla cea nai


buna nodalilale de lralare a aceslora. Din acesl
noliv, Conisia paslreaza legalura cu o gana
larga de grupuri de inlerese si cu doua organis
ne consullalive - Conilelul Econonic si Social
European si Conilelul Fegiunilor. De asenenea,
Conisia ia |n considerare avizele parlanenlelor
si guvernelor naionale.
Conisia va propune aciuni la nivelul UE nunai |n
cazul |n care considera ca o problena nu poale f
rezolvala nai efcienl prinlro aciune naionala,
regionala sau locala. Acesl nod de abordare a
problenelor la un nivel cal nai descenlralizal se
nunesle ,principiul subsidiarilaii.
n cazul |n care concluzioneaza ca esle nece
sara o lege europeana, Conisia elaboreaza o
propunere legislaliva care, din punclul sau de
vedere, va soluiona problena |n nod efcienl si
va salisface un nunar de inlerese cal nai nare.
Penlru a obine delalii lehnice corecle, Conisia
consulla experi din diverse conilele si grupuri
consullalive. n nod frecvenl, Conisia publica
cari ,verzi si ,albe, organizeaza audieri, soli
cila opiniile socielaii civile si consulla rapoarle
ale experilor din cadrul conisiilor specializale si,
|nainle de a face o propunere, consulla publicul
|n nod direcl penlru a se asigura ca are o vedere
de ansanblu cal nai conplela.
2. Aplicarea poliIicilor UE i a bugeIului
n calilale de organ execuliv al Uniunii Europene,
Conisia esle responsabila de adninislrarea si
aplicarea bugelului UE. ajorilalea chelluielilor
curenle sunl efecluale de calre aulorilaile na
ionale si locale, dar Conisia esle responsabila
penlru supravegherea aceslor chelluieli - sub
privirea alenla a Curii de Conluri. Anbele insli
luii au ca obiecliv asigurarea unui nanagenenl
fnanciar oplin. unai |n cazul |n care esle nul
unil de raporlul anual al Curii de Conluri, Par
lanenlul European acorda Conisiei descarcarea
penlru a aplica bugelul.
Conisia are, de asenenea, obligaia de a pune
|n aplicare deciziile adoplale de Parlanenl si
Consiliu |n donenii precun polilica agricola co
nuna, pescuilul, energia, dezvollarea regionala,
nediul sau linerelul si progranele de sludii si de
schinb, precun progranul Erasnus. De ase
nenea, Conisia joaca un rol esenial |n polilica
din doneniul concurenei penlru a se asigura ca
loi operalorii econonici |si desfasoara aclivila
lea |nlrun nediu concurenial sanalos. Conisia
poale inlerzice fuziunile |nlre conpanii |n cazul
|n care considera ca aceslea vor avea ca rezullal
o concurena neloiala. Conisiei |i revine si obli
gaia de a se asigura ca slalele nenbre UE nu
denalureaza concurena prin subvenii excesive
acordale aclivilailor lor induslriale.
Fondurile conunilare conlribuie la nodernizarea infra
slruclurilor de leleconunicaii |n regiunile defavorizale
ale UE.


C
E
24 24
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

P
F
O

O
V
A
F
E
A

T
E
F
E
S
U
L
U


C
O

3. Asigurarea respecIrii legisla|iei


comuhiIare
Conisia acioneaza ca ,gardian al lralalelor. Co
nisia, alaluri de Curlea de Jusliie, are respon
sabililalea de a se asigura ca legislaia UE se
aplica |n nod adecval |n loale slalele nenbre.
n cazul |n care conslala ca un slal nenbru
UE nu aplica o lege conunilara, Conisia de
nareaza un proces denunil ,procedura privind
|ncalcarea dreplului conunilar. n prina elapa
se lrinile guvernului o scrisoare ofciala, prin
care Conisia |l inforneaza cu privire la |ncalca
rea legislaiei UE, nenionand nolivele penlru
care considera ca legislaia UE esle |ncalcala
si slabilind un lernen penlru lransnilerea unei
explicaii delaliale.
n cazul |n care slalul nenbru nu prezinla o
explicaie salisfacaloare sau nu renediaza si
luaia, Conisia va lrinile o alla scrisoare prin
care confrna |ncalcarea legislaiei UE |n slalul
respecliv si slabilesle un lernen penlru renedi
erea siluaiei. Daca slalul nenbru nu ia nasuri
penlru renedierea siluaiei, Conisia lransnile
cazul Curii de Jusliie |n vederea adoplarii unei
decizii. Senlinele Curii sunl obligalorii penlru
slalele nenbre si insliluiile UE. Daca slalele
nenbre nu respecla o senlina, Curlea poale
inpune sanciuni fnanciare.
4. PeprezehIarea UE la hivel
ihIerha|iohal
Conisia Europeana esle un purlalor de cuvanl
inporlanl al Uniunii Europene la nivel inlerna
ional. Conisia esle vocea UE |n forunurile
inlernaionale precun Organizaia ondiala a
Conerului, |n cadrul negocierilor cu privire la
acordul privind schinbarile clinalice inlernaio
nale, Prolocolul de la Kyolo, si |n cadrul parleneri
alului inporlanl de sprijin penlru coner al UE cu
arile |n curs de dezvollare din Africa, Caraibe si
Pacifc, cunoscul ca Acordul de la Colonou.
Conisia se exprina |n nunele UE si negociaza
penlru aceasla |n donenii |n care slalele nen
bre siau reunil suveranilalea. Acesl lucru esle
prevazul de acorduri |ncheiale anlerior cu slalele
respeclive.
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
Comisiei?
Presedinlele Conisiei holarasle doneniul de
responsabililale al fecarui conisar si poale no
difca responsabililaile conisarilor (dupa caz pe
durala nandalului Conisiei.
n general, Conisia se |nlrunesle o dala pe sap
lanana, de obicei niercurea si, de obicei, la
Bruxelles. Fiecare subiecl de pe agenda esle
prezenlal de conisarul responsabil de done
niul |n cauza si |nlreaga echipa adopla o decizie
colecliva cu privire la acesl subiecl.
Personalul Conisiei esle organizal pe deparla
nenle, cunoscule sub denunirea de ,direcii
generale (DC si ,servicii (cun esle Serviciul
Juridic. Fiecare DC esle responsabila de un
anunil doneniu de aclivilale si esle condusa de
un direclor general, care raspunde |n faa unui
conisar. Coordonarea generala esle asigurala
de Secrelarialul Ceneral, care adninislreaza si
reuniunile saplananale ale Conisiei. Secrelari
alul Ceneral esle condus de secrelarul general,
care raspunde direcl |n faa presedinlelui.
DC sunl cele care planifca si elaboreaza pro
punerile legislalive, dar acesle propuneri devin
ofciale nunai alunci cand sunl ,adoplale de
Conisie |n reuniunea saplananala. Procedura
esle descrisa pe scurl |n conlinuare.
Sa presupunen ca, de exenplu, Conisia con
slala necesilalea unei legi europene care sa
|npiedice poluarea raurilor Europei. Direcia
Cenerala ediu va elabora o propunere, pe
baza unor consullari inlensive cu organizaiile
europene din doneniul induslriei, agricullurii si
nediului si cu ninislerele de nediu din slalele
nenbre UE. Proieclul va f disculal si cu alle
deparlanenle ale Conisiei care sunl inleresale
de acesl subiecl si va f verifcal de Serviciul
Juridic si Secrelarialul Ceneral.
25 25
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

P
F
O

O
V
A
F
E
A

T
E
F
E
S
U
L
U


C
O

Dupa ce esle fnalizala, propunerea va f |nscri


sa pe ordinea de zi a unei reuniuni a Conisiei.
Daca cel puin 14 din cei 27 de conisari aproba
propunerea, Conisia o va adopla, iar propunerea
va benefcia de sprijinul necondiional al |nlregii
echipe. Docunenlul va f lrinis Consiliului si
Parlanenlului European, care vor lua o decizie
pe baza propunerii. Conisia poale face nodif
cari ullerioare |n lunina observaiilor celor doua
insliluii si renile propunerea |n vederea apro
barii fnale.
Presedinlele Conisiei Europene, Jos anuel Barroso, conslala personal efeclele dezaslruoase pe care schinbarile
clinalice le produc asupra Croenlandei.


C
E
26
Curlea de Jusliie a Conunilailor Europene
(penlru care se folosesle frecvenl prescurlarea
,Curlea a fosl insliluila |n leneiul prinului
Tralal UE, Tralalul CECO din 1952. Sediul se
aa la Luxenburg.
isiunea Curii esle sa se asigure ca legislaia
UE esle inlerprelala si aplicala |n nod uniforn
|n loale slalele nenbre UE, aslfel |ncal legi
le sa se aplice |n nod egal luluror celaenilor.
Spre exenplu, Curlea se asigura ca inslanele
naionale nu pronuna senline diferile |n acelasi
caz.
Curlea se asigura si ca slalele nenbre si insli
luiile UE aplica prevederile legislalive. Curlea
are pulerea de a soluiona liligiile care apar |nlre
slale nenbre UE, insliluii UE, operalori eco
nonici si persoane fzice.
Curlea are |n alcaluire un judecalor din fecare
slal nenbru, aslfel |ncal loale sislenele juridice
naionale din cadrul UE sunl reprezenlale. Cu
loale aceslea, din nolive de efciena, Curlea
funcioneaza rar |n slruclura conplela. De obi
cei, Curlea se |nlrunesle |n ,area Canera cu
nunai 13 judecalori sau |n canere de cinci sau
lrei judecalori.
Curlea esle asislala de opl ,avocai generali.
Folul aceslora esle sa |si susina punclele de ve
dere |n cazurile |nainlale Curii spre soluionare.
Pledoariile lrebuie susinule public si lrebuie sa
fe inpariale.
Judecalorii si avocaii generali sunl persoane a
caror inparialilale nu poale f pusa la |ndoiala.
Ei dein califcarile sau conpelenele necesa
re penlru a f nunii |n cele nai |nalle funcii
juridice din arile lor de origine. Aceslia sunl
nunii la Curlea de Jusliie prin acordul conun
al guvernelor slalelor nenbre UE. Fiecare esle
nunil penlru un nandal de sase ani, care poale
f re|nnoil.
Penlru a ajula Curlea de Jusliie sa faca faa
nunarului nare de cazuri |nainlale spre solui
onare si penlru a oferi prolecie juridica sporila
26
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
U
F
T
E
A

D
E

J
U
S
T

E
:

A
S

C
U
F
A
F
E
A

F
E
S
P
E
C
T
A
F


L
E
C

FUNCTIE// Sa se pronune |n cazurile care |i sunl prezenlale spre


soluionare
CURTEA DE JUSTITIE// Un judecalor din fecare slal nenbru UE, opl avocai
generali
TRIBUNALUL DE PRIM INSTANT// Cel puin un judecalor din fecare slal nenbru UE (27
|n 2007
TRIBUNALUL FUNCTIEI PUBLICE// aple judecalori
DURATA MANDATULUI// andale de sase ani care pol f re|nnoile
ADRES// Boulevard Konrad Adenauer, L2925 Luxenbourg
TEL.// (352 43 031
INTERNET// curia.europa.eu
CurIea de JusIi|ie:
asigurarea respectrii
Iegii
INFORMATII ESENTIALE
27
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
U
F
T
E
A

D
E

J
U
S
T

E
:

A
S

C
U
F
A
F
E
A

F
E
S
P
E
C
T
A
F


L
E
C

celaenilor, |n 1933 a fosl creal un Tribunal de


Prina nslana. Acesl lribunal (care funcioneaza
pe langa Curlea de Jusliie esle responsabil
penlru pronunarea senlinelor |n anunile cazuri,
|n special aciuni inlenlale de persoane fzice,
conpanii si unele organizaii, si cazuri care se
|ncadreaza |n dreplul concurenei. Acesl lribunal
are |n alcaluire cale un judecalor din fecare slal
nenbru UE.
Tribunalul Funciei Publice al Uniunii Europene
se pronuna |n liligiile aparule |nlre Uniunea Eu
ropeana si funcionarii acesleia. Acesl lribunal
esle alcaluil din saple judecalori si funcioneaza
pe langa Tribunalul de Prina nslana.
Curlea de Jusliie, Tribunalul de Prina nslana si
Tribunalul Funciei Publice au cale un presedinle
ales de judecalori penlru un nandal de lrei ani
care poale f re|nnoil. Vassilios Skouris a fosl ales
presedinle al Curii de Jusliie |n 2003. arc
Jaeger esle aclualul presedinle al Tribunalului de
Prina nslana. Paul J. ahoney esle presedin
lele Tribunalului Funciei Publice din 2005.
Ce Iace CurIea?
Curlea pronuna senline |n cazurile care |i sunl
|nainlale spre soluionare. Cele cinci lipuri de
cazuri |nlalnile frecvenl sunl:
1. aciuni penlru pronunarea unei holarari
prelininare,
2. aciuni inlenlale penlru ne|ndeplinirea
obligaiilor,
3. aciuni |n anulare,
4. aciuni |n conslalarea abinerii de a aciona,
5. aciuni |n despagubiri.
Aciunile sunl delaliale |n conlinuare.
1. Procedura de prohuh|are a uhei hoIrri
prelimihare
nslanele naionale din fecare slal nenbru UE
sunl responsabile penlru aplicarea corespunza
loare a legislaiei conunilare |n slalul respecliv.
Dar exisla riscul ca inslanele din diferile ari
sa inlerpreleze legislaia conunilara |n noduri
diferile.
27 27
nsoiloarele de bord au beneficial |n nai nulle randuri de holarari ale Curii Europene de Jusliie privind egalilalea
dreplurilor si a renuneraiei.


A
l
a
m
y
/

m
a
g
e
s
e
l
e
c
I
28 28
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
U
F
T
E
A

D
E

J
U
S
T

E
:

A
S

C
U
F
A
F
E
A

F
E
S
P
E
C
T
A
F


L
E
C

,Procedura de pronunare a unei holarari preli


ninare are rolul de a pre|nlanpina acesl lucru.
Daca o inslana naionala are |ndoieli cu privire la
inlerprelarea sau valabililalea unei legi conunila
re, aceasla poale si, |n anunile cazuri, esle obli
gala, sa solicile opinia Curii de Jusliie. Aceasla
opinie esle furnizala sub forna unei ,proceduri
de pronunare a unei holarari prelininare.
2. Ac|iuhi ihIehIaIe pehIru hehdeplihirea
obliga|iilor
Conisia poale denara acesl proces |n cazul |n
care considera ca un slal nenbru nu |si |ndepli
nesle obligaiile prevazule de legislaia conuni
lara. Acesl proces poale f denaral si de un all
slal nenbru UE.
n anbele cazuri, Curlea invesligheaza acuzaiile
si se pronuna. Daca se conslala veridicilalea
acuzaiilor aduse slalului nenbru respecliv,
acesla are obligaia de a renedia siluaia de |n
dala. n cazul |n care conslala ca slalul nenbru
nu a respeclal senlina pronunala, Curlea poale
inpune plala unei anenzi.
3. Ac|iuhi h ahulare
Daca un slal nenbru, Consiliul, Conisia sau
(|n anunile condiii Parlanenlul considera ca
o anunila lege conunilara esle ilegala, acesla
poale solicila Curii anularea legii |n cauza.
Acesle ,aciuni |n anulare pol f folosile si de
persoanele fzice care doresc sa solicile Curii
anularea unei anunile legi deoarece le afecleaza
|n nod direcl si negaliv.
n cazul |n care conslala ca legea respecliva a
fosl adoplala incorecl sau nu are un lenei corecl
|n dispoziiile lralalelor, Curlea poale declara
legea nula si neavenila.
4. Ac|iuhi h cohsIaIarea ab|iherii de a
ac|ioha
Tralalul prevede ca Parlanenlul European, Con
siliul si Conisia au obligaia de a adopla anunile
decizii |n anunile siluaii. n caz conlrar, slalele
nenbre, celelalle insliluii UE si (|n anunile
siluaii pesoanele fzice sau socielaile coner
ciale pol |nainla o plangere prin care solicila
Curii consennarea |n nod ofcial a abinerii de
a aciona.
5. Ac|iuhi h despgubiri
Orice persoana sau socielale conerciala care a
suferil daune |n urna unei aciuni sau a unei lipse
de aciune din parlea Conunilaii ori a funcio
narilor acesleia poale inlenla o aciune penlru
plala unor despagubiri |n faa Tribunalului de
Prina nslana.
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
Cur|ii?
Cazurile sunl prezenlale la regislralura si penlru
fecare caz esle nunil un anunil judecalor si un
avocal general.
Procedura care urneaza are loc |n doua elape:
|n scris si apoi sub forna verbala.
n prina elapa, loale parile inplicale prezinla
declaraii scrise si judecalorul nunil penlru cazul
respecliv |nlocnesle un raporl unde rezuna
acesle declaraii si leneiul legal al cazului.
Urneaza elapa a doua - audierea publica. n
funcie de inporlana si conplexilalea cazu
lui, audierea poale avea loc |n faa unui con
plel alcaluil din lrei, cinci sau 13 judecalori sau
|nainlea Curii reunile. La audiere, avocaii par
ilor |si prezinla cazul |n faa judecalorilor si a
avocalului general, care le pol adresa |nlrebari.
Avocalul general |si susine punclul de vedere,
dupa care judecalorii delibereaza si pronuna
senlina. Aceasla nu urneaza neaparal punclul
de vedere al avocalului general.
Senlinele Curii se adopla cu najorilale si se
pronuna |n cadrul unei audieri publice. Punclele
de vedere divergenle nu se conunica. Deciziile
sunl publicale |n ziua pronunarii lor.
Procedura Tribunalului de Prina nslana esle
sinilara, cu excepia susinerii punclului de ve
dere al avocalului general.
29
Curlea de Conluri a fosl |nfinala |n 1975. Se
diul esle la Luxenburg. isiunea Curii esle
de a verifca daca fondurile UE sunl adninislra
le corespunzalor, aslfel |ncal celaenii Uniunii
sa obina valoare naxina |n schinbul banilor.
Curlea are dreplul de a verifca orice persoana
sau organizaie care lucreaza cu fonduri UE.
Curlea are un nenbru din fecare slal nenbru
UE, nunil de Consiliu penlru un nandal de sase
ani, care poale f re|nnoil. enbrii |l aleg pe
unul dinlre ei ca presedinle penlru un nandal
de lrei ani, care poale f re|nnoil. Huberl veber
esle presedinle al Curii de Conluri din ianuarie
2005.
Ce Iace CurIea?
Folul principal al Curii esle de a verifca daca
bugelul UE esle aplical corecl - cu alle cuvinle,
daca venilurile si chelluielile UE sunl obinule,
chelluile si |nregislrale legal si de a asigura un
nanagenenl fnanciar sanalos. Prin urnare,
aclivilalea curii reprezinla o garanie a faplului
ca sislenul UE funcioneaza |n nod econonic,
efcienl, efecliv si lransparenl.
Penlru asi |ndeplini alribuiile, Curlea poale
invesliga docunenlele aparinand oricarei per
soane sau organizaii care lucreaza cu venilurile
sau chelluielile UE. Curlea efeclueaza frecvenl
conlroale la faa locului. Conslalarile sale sunl
consennale |n rapoarle, care aduc orice proble
na exislenla |n alenia Conisiei si a guvernelor
slalelor nenbre UE.
Penlru asi |ndeplini aclivilalea |n nod efcienl,
Curlea de Conluri lrebuie sa ranana conplel
independenla de celelalle insliluii, paslrand,
|n acelasi linp, legalura cu aceslea.
Una dinlre funciile eseniale ale Curii de Con
luri esle de a susine aclivilalea Parlanenlului
European si a Consiliului prin prezenlarea anuala
a unui raporl de audil penlru anul fnanciar an
lerior. Parlanenlul exanineaza acesl raporl |n
delaliu |nainle de a holar| daca aproba sau nu
nodul |n care Conisia a geslional bugelul. n caz
afrnaliv, Curlea de Conluri lrinile Consiliului si
Parlanenlului si o declaraie prin care confrna
ca banii conlribuabililor europeni au fosl ulilizai
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
U
F
T
E
A

D
E

C
O

T
U
F


E
U
F
O
P
E
A

A
:

V
A
L
O
A
F
E


S
C
H

B
U
L

B
A

L
O
F

D
U

E
A
V
O
A
S
T
F
A
29
INFORMATII ESENTIALE
CurIea de CohIuri
Europeah:
vaIoare n schimbuI
baniIor dumneavoastr
FUNCTIE// Conlroleaza daca fondurile UE sunl ulilizale corespunzalor
MEMBRI// Unul din fecare slal nenbru UE
DURATA MANDATULUI// enbrii sunl nunii penlru un nandal de sase ani,
care poale f re|nnoil
ADRES// 12 rue Alcide de Casperi, L1615 Luxenbourg
TEL.// (352 43 931
INTERNET// eca.europa.eu
30 30
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
U
F
T
E
A

D
E

C
O

T
U
F


E
U
F
O
P
E
A

A
:


V
A
L
O
A
F
E


S
C
H

B
U
L

B
A

L
O
F

D
U

E
A
V
O
A
S
T
F
A
|n nod adecval.
n sfarsil, Curlea inforneaza celaenii cu privire
la rezullalele aclivilaii sale prin rapoarle care
lraleaza subiecle de inleres deosebil.
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
Cur|ii?
Curlea de Conluri are aproxinaliv 300 de anga
jai, inclusiv lraducalori si adninislralori, precun
si audilori. Audilorii sunl |nparii |n ,grupuri de
audil. Aceslia pregalesc rapoarle prelininare
pe baza carora Curlea adopla decizii.
Audilorii efeclueaza frecvenl conlroale la sediul
allor insliluii UE, |n slalele nenbre si |n orice
ara care prinesle ajuloare din parlea UE. De
fapl, desi aclivilalea curii are legalura |n cea nai
nare nasura cu banii de care esle responsabila
Conisia, pesle 30 ' din chelluielile UE sunl
adninislrale de aulorilaile naionale.
Curlea de Conluri nu deine puleri legale. Daca
audilorii descopera fraude sau nereguli, aceslia
inforneaza OLAF - Ofciul European de Lupla
Anlifrauda. OLAF esle un deparlanenl al Coni
siei Europene cu un slalul special, care |i asigura
o aulononie lolala.
Crolalierea vacilor le pernile audilorilor UE sa asigure nonilorizarea chelluielilor conunilare.


V
a
h

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
31
nfinal |n 1957 prin Tralalul de la Fona, Coni
lelul Econonic si Social European (CESE esle
un organ consullaliv care le furnizeaza repre
zenlanilor grupurilor de inlerese din Europa,
precun organizaiile palronale si sindicalele, si
allor organisne ale ,socielaii civile organizale,
precun asociaiile de consunalori, o plalforna
fornala penlru exprinarea punclelor lor de ve
dere asupra problenelor UE.
CESE are 344 de nenbri - nunarul nenbrilor
din fecare slal nenbru nu reprezinla neaparal
narinea populaiei din ara respecliva. unarul
de nenbri din fecare ara esle urnalorul:
Frana, Cernania, lalia si Fegalul Unil 24
Polonia si Spania 21
Fonania 15
Auslria, Belgia, Bulgaria, Crecia,
Porlugalia, Fepublica Ceha, Suedia,
arile de Jos si Ungaria 12
Danenarca, Finlanda, rlanda,
Liluania si Slovacia 9
Eslonia, Lelonia si Slovenia 7
Cipru si Luxenburg 6
alla 5
ToIal 344
enbrii sunl nunii de guvernele UE, dar bene
fciaza de independena polilica lolala. Ei sunl
nunii penlru un nandal de palru ani care poale
f re|nnoil.
Conilelul se reunesle |n adunare plenara, iar
discuiile conilelului sunl pregalile de sase sub
conilele denunile ,seciuni, fecare ocupan
duse de donenii de polilica specifce. Conilelul
|si alege presedinlele si doi vicepresedini penlru
un nandal de doi ani. Dinilris Dinilriadis a deve
nil presedinle al CESE |n oclonbrie 2006.
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

T
E
T
U
L

E
C
O


S
O
C

A
L

E
U
F
O
P
E
A

:

V
O
C
E
A

S
O
C

E
T
A

L
E
31
ComiIeIul Ecohomic i
Social Europeah:
vocea societ{ii civiIe
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Feprezinla socielalea civila organizala
MEMBRI// 344
DURATA MANDATULUI// Palru ani
REUNIUNI// Bruxelles, lunar
ADRES// Fue Belliard 99, B1040 Bruxelles
TEL.// (322 546 90 11
INTERNET// eesc.europa.eu
31
32 32
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

T
E
T
U
L

E
C
O


S
O
C

A
L

E
U
F
O
P
E
A

:

V
O
C
E
A

S
O
C

E
T
A

L
E
Ce Iace CESE?
Conilelul Econonic si Social European |ndepli
nesle lrei roluri principale:
asigura consullana penlru Parlanenlul Euro
pean, Consiliul Uniunii Europene si Conisia
Europeana, la solicilarea aceslora sau la inii
aliva Conilelului,
|ncurajeaza socielalea civila sa se inplice |n
nai nare nasura |n procesul de elaborare a
polilicilor publice la nivelul UE,
susine rolul socielaii civile |n slalele nenen
bre UE si conlribuie la |nfinarea slruclurilor
consullalive.
Avizele Conilelului sunl lransnise insliluiilor de
lalie nai nare - Consiliul, Conisia si Parlanenlul
European. Se inpune consullarea Conilelului
|nainle de adoplarea unor decizii de polilica eco
nonica si sociala, regionala si de nediu. Prin
urnare, Conilelul |ndeplinesle un rol esenial |n
procesul decizional din cadrul Uniunii. CESE esle
o punle |nlre Uniune si celaenii sai, pronovand
o socielale nai acliva, nai recepliva si, prin ur
nare, nai denocralica, |n Europa.
Cihe suhI membrii CESE?
enbrii CESE |si desfasoara aclivilalea pre
ponderenl |n arile lor de origine si forneaza lrei
grupuri care reprezinla angajalorii, angajaii si
diferile alle inlerese econonice si sociale.
Crupul Angajalorilor are nenbri din seclorul
induslrial public si prival, |nlreprinderi nici si
nijlocii, canere de coner, coner cu ridicala si
cu ananunlul, seclorul bancar si al asigurarilor,
lransporl si agricullura.
Crupul Salariailor reprezinla loale calegoriile de
angajai, de la nuncilori necalifcai la direclori
execulivi. enbrii grupului provin din sindica
lele naionale.
Crupul Aclivilai diverse reprezinla organizai
ile neguvernanenlale (OC, organizaiile de
agricullori, |nlreprinderile nici, alelierele si pro
fesiile neslesugaresli, cooperalivele si asoci
aiile nonprofl, organizaiile de consunalori si
de prolecia nediului, conunilaile sliinifce si
acadenice si asociaiile care reprezinla fanilia
si persoanele cu dizabililai.
Organizaiile care apara inleresele faniliei fac parle dinlre nuneroasele grupuri ale socielaii care |si fac auzila vocea
prin inlernediul Conilelului Econonic si Social European (CESE.


V
a
n

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
33
nfinal |n 1994 prin Tralalul de insliluire a Uni
unii Europene, Conilelul Fegiunilor (CoF esle
un organ consullaliv alcaluil din reprezenlani ai
aulorilailor regionale si locale europene. Se in
pune consullarea CoF |nainle de adoplarea unor
decizii la nivelul UE |n donenii precun polilica
regionala, nediul, cullura, educaia si lranspor
lul - care sunl, fara excepie, donenii de inleres
local si regional.
Conilelul are 344 de nenbri. unarul de
nenbri din fecare slal nenbru UE reecla cu
aproxinaie narinea populaiei arii respeclive,
dupa cun urneaza:
Frana, Cernania, lalia si Fegalul Unil 24
Polonia si Spania 21
Fonania 15
Auslria, Belgia, Bulgaria, Crecia,
Fepublica Ceha, Porlugalia, Suedia,
arile de Jos si Ungaria 12
Danenarca, Finlanda, rlanda,
Liluania si Slovacia 9
Eslonia, Lelonia si Slovenia 7
Cipru si Luxenburg 6
alla 5
ToIal 344
enbrii Conilelului sunl nenbri alesi sau fac
lori de decizie |n cadrul aulorilailor locale sau
regionale din regiunea din care provin. Ei sunl
noninalizai penlru Conilel de calre guverne
le naionale si sunl nunii de Consiliul Uniunii
Europene penlru palru ani. andalul lor poale
f re|nnoil. Fiecare ara |si alege nenbrii dupa
cun considera polrivil, dar conponena lrebuie
sa respecle reprezenlarea polilica si geografca.
Daca |si pierd nandalul elecloral |n regiunea de
origine, va lrebui ca nenbrii sa denisioneze
din Conilel.
Exisla palru grupuri polilice: Parlidul Popular
European, Parlidul Socialislilor Europeni, Alian
a Liberalilor si Denocrailor penlru Europa si
Uniunea penlru o Europa a aiunilor - Aliana
Europeana.
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

T
E
T
U
L

F
E
C

L
O
F
:

V
O
C
E
A

A
D

S
T
F
A


F
E
C

A
L
E


L
O
C
A
L
E
33
ComiIeIul Pegiuhilor:
vocea administra{iei
regionaIe i IocaIe
INFORMATII ESENTIALE
33
FUNCTIE// Feprezinla aulorilaile regionale si locale
MEMBRI// 344
DURATA MANDATULUI// Palru ani
REUNIUNI/ Bruxelles, cinci sesiuni plenare |n fecare an
ADRES// Fue Belliard 101, B1040 Bruxelles
TEL.// (322 232 22 11
INTERNET// cor.europa.eu
34 34
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

T
E
T
U
L

F
E
C

L
O
F
:

V
O
C
E
A

A
D

S
T
F
A


F
E
C

A
L
E


L
O
C
A
L
E
Presedinlele CoF esle ales penlru un nandal
de doi ani dinlre nenbrii conilelului. ichel
Delebarre a fosl ales presedinle |n 2006.
Ce Iace ComiIeIul?
Folul Conilelului Fegiunilor esle de a prezenla
punclele de vedere locale si regionale cu privire
la legislaia UE. n acesl sens, conilelul enile
rapoarle sau ,avize cu privire la propunerile
Conisiei.
Conisia si Consiliul au obligaia de a consulla
CoF |nainle de adoplarea unor decizii la nivel UE
|n problene care sunl de inleres penlru guvernul
local si regional. Aceslea pol f polilica forei
de nunca, nediul, educaia, cullura, fornarea
profesionala si linerelul, energia, lransporlul,
leleconunicaiile si sanalalea publica.
Lisla nu esle exhausliva. Conisia, Consiliul si
Parlanenlul European au liberlalea de a se con
sulla cu CoF si |n alle problene. n ceea ce pri
vesle Conilelul, acesla poale adopla avize din
proprie iniialiva si le poale prezenla Conisiei,
Consiliului si Parlanenlului.
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
ComiIeIului?
n fecare an, Conilelul Fegiunilor se |nlrunesle
|n cinci sesiuni plenare |n care defnesle polilica
generala a conilelului si adopla avize.
Exisla sase ,conisii care exanineaza diferile
donenii de polilica si pregalesc avizele care
urneaza sa fe dezbalule |n sesiunile plenare.
Accesul la fornare profesionala si la |nvaare conlinua pe |nlregul leriloriu al Europei reprezinla o preocupare najora a
Conilelului Fegiunilor.


B
i
l
d
e
r
b
o

35
Banca Europeana de nvesliii (BE a fosl |nfin
ala |n 1953 prin Tralalul de la Fona. Folul princi
pal al bancii esle de a |nprunula fonduri penlru
proieclele de inleres european, precun caile de
conunicaie ruliera si feroviara, aeroporlurile
sau progranele de nediu. Banca fnaneaza, de
asenenea, invesliiile |nlreprinderilor nici |n UE
si dezvollarea econonica din arile candidale si
arile |n curs de dezvollare.
Philippe aysladl a fosl ales presedinle al BE
|n ianuarie 2000.
Ce Iace bahca?
BE esle o insliluie nonprofl, care se aulof
naneaza si esle independenla de bugelul UE.
Banca esle fnanala prin |nprunuluri pe pieele
de capilal. Acionarii bancii - slalele nenbre ale
Uniunii Europene - subscriu colecliv la capilalul
bancii, iar conlribuia fecarei ari reecla pule
rea econonica a acesleia |n Uniune.
Prin susinerea slalelor nenbre, BE benefciaza
de cel nai bun raling de credil (AAA de pe pie
ele de capilal, de unde poale ridica sune foarle
nari de capilal |n condiii foarle avanlajoase. La
randul ei, banca poale sa invesleasca |n proiecle
de inleres public penlru care nu sar pulea gasi
fonduri din alle surse - sau penlru care ar lrebui
efecluale |nprunuluri coslisiloare.
Proieclele |n care banca inveslesle sunl selec
lale alenl.
Priorilaile bancii la nivelul UE sunl de a
susine:
coeziunea si convergena,
|nlreprinderile nici si nijlocii,
durabililalea nediului,
inovaia,
dezvollarea reelelor de lransporl lranseuro
pene si
sursele de energie durabile, conpelilive si
sigure.
n exleriorul UE, BE susine polilicile UE de
dezvollare si cooperare |n arile candidale si
polenial candidale, |n arile din regiunea arii
edilerane si din eslul Europei (inclusiv Fusia
care se |ncadreaza |n sfera polilicii de vecinalale
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

B
A

C
A

E
U
F
O
P
E
A

A

D
E

V
E
S
T

:

F

A
F
E
A

D
E
Z
V
O
L
T
A
F


E
C
O

C
E
35
Bahca Europeah de
hvesIi|ii:
hnan{area dezvoItrii
economice
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Finaneaza dezvollarea econonica
MEMBRI// Slalele nenbre UE
Consiliul Direclor - 23, Conilelul Adninislraliv - 9
ADRES// 100, Boulevard Konrad Adenauer, L2950 Luxenburg
TEL.// (352 43 791
INTERNET // www.eib.org
36 36
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

B
A

C
A

E
U
F
O
P
E
A

A

D
E

V
E
S
T

:

F

A
F
E
A

D
E
Z
V
O
L
T
A
F


E
C
O

C
E
a UE, si |n arile din Africa, Caraibe, Pacifc, Asia
si Anerica Lalina. nprunulurile acordale aces
lor ari se concenlreaza asupra urnaloarelor
donenii:
dezvollarea seclorului prival,
dezvollarea infraslruclurii,
securilalea surselor de energie si
durabililalea nediului.
n fnal, BE esle acionarul najorilar al Fondului
European de nvesliii, alaluri de care forneaza
,Crupul BE. Fondul inveslesle |n capilalul de
risc si ofera garanii penlru |nlreprinderile nici
si nijlocii. Fondul nu |nprunula si nu inveslesle
|n nod direcl. n schinb, Fondul |si desfasoara
aclivilalea prin inlernediul bancilor si al allor
inlernediari fnanciari, oferindule garanii pen
lru acoperirea |nprunulurilor pe care le acorda
|nlreprinderilor nici.
Fondul esle acliv |n loale slalele nenbre ale
Uniunii Europene si |n arile candidale |n vederea
aderarii.
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
bhcii?
BE esle o insliluie aulonona. Banca adopla
deciziile de |nprunul si de credilare pe baza
punclelor forle ale fecarui proiecl si a oporlu
nilailor oferile de pieele fnanciare. n fecare
an, banca prezinla un raporl cu privire la loale
aclivilaile sale.
BE coopereaza cu insliluiile UE. De exen
plu, reprezenlanii sai parlicipa |n conilelele
Parlanenlului European, iar Presedinlele BE
parlicipa la reuniunile Consiliului alunci cand se
|nlalnesc ninislrii econoniei si fnanelor din
slalele nenbre UE.
Deciziile bancii sunl adoplale de urnaloarele
organisne.
Consiliul Cuvernalorilor esle alcaluil din
ninislri (|n nod nornal, ninislrii de fnane
din loale slalele nenbre. Acesla defnesle
polilica generala de |nprunuluri a bancii,
aproba bilanul conlabil si raporlul anual,
aulorizeaza banca sa fnaneze proiecle
|n exleriorul UE si ia holarari cu privire la
creslerile de capilal.
Consiliul Direclor aproba operaiunile de
credilare si de |nprunul si se asigura ca BE
esle adninislrala corespunzalor. Consiliul
esle alcaluil din 23 de direclori - unul
noninalizal de fecare slal nenbru UE si
unul noninalizal de Conisia Europeana.
Conilelul Adninislraliv esle organul execuliv
pernanenl al bancii. Acesla adninislreaza
aclivilaile zilnice ale BE si are noua
nenbri.
Banca Europeana de nvesliii a acordal un |nprunul
Fepublicii Cehe penlru a |nbunalai prolecia |npolriva
inundaiilor.


B
e
l
g
a
37
Banca Cenlrala Europeana (BCE a fosl |nfinala
|n 1993. Sediul bancii esle la Frankfurl (Cerna
nia. isiunea bancii esle sa adninislreze no
neda euro - noneda unica a UE - si sa paslreze
slabililalea preurilor penlru cele pesle doua
lreini din celaenii UE care ulilizeaza noneda
euro. BCE esle responsabila si penlru crearea si
inplenenlarea polilicii nonelare |n zona euro.
Penlru asi |ndeplini rolul, BCE lucreaza cu ,Sis
lenul European al Bancilor Cenlrale (SEBC.
arile care au adoplal noneda euro pana |n pre
zenl alcaluiesc ,zona euro. Bancile cenlrale
ale aceslor ari, |npreuna cu Banca Cenlrala
Europeana, alcaluiesc ceea ce se nunesle
,Eurosislenul.
BCE |si desfasoara aclivilalea |n condiii de inde
pendena lolala. BCE, bancile cenlrale naionale
ale SEBC sau all nenbru al organisnelor lor de
decizie nu pol solicila sau prini inslruciuni de la
niciun all organisn. nsliluiile UE si guvernele
slalelor nenbre UE lrebuie sa respecle acesl
principiu si au obligaia de a nu |ncerca sa inu
eneze BCE sau bancile cenlrale europene.
JeanClaude Trichel a fosl nunil presedinle al
BCE |n noienbrie 2003.
Ce Iace bahca?
Una dinlre alribuiile principale ale BCE esle de a
nenine slabililalea preurilor |n zona euro, aslfel
|ncal pulerea de cunparare sa nu fe erodala de
inaie. BCE are ca obiecliv sa asigure o cresle
re anuala a preurilor de consun nai nica, dar
aproape egala cu 2 ' pe lernen nediu.
Penlru a face acesl lucru, BCE slabilesle praguri
penlru ralele dobanzilor |n urna analizei evoluii
lor econonice si nonelare. Banca naresle rale
le dobanzilor daca doresle sa conlroleze inaia
si le reduce |n cazul |n care considera ca riscul
de inaie esle linilal.
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

B
A

C
A

C
E

T
F
A
L
A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

A
D

S
T
F
A
F
E
A

E
D
E


E
U
F
O
37
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Sa nenina slabililalea preurilor |n zona euro si sa aplice
polilica nonelara
MEMBRI// Consiliul Cuvernalorilor - 19, Consiliul Ceneral - 29,
Conilelul Execuliv - 6
ADRES// Kaiserslrasse 29, D60311 Frankfurl an ain
TEL.// (49 691 34 40
INTERNET// www.ecb.eu
Bahca CehIral
Europeah:
administrarea monedei
euro
38 38
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

B
A

C
A

C
E

T
F
A
L
A

E
U
F
O
P
E
A

A
:

A
D

S
T
F
A
F
E
A

E
D
E


E
U
F
O
Cum esIe orgahizaI acIiviIaIea
bhcii?
Conilelul Execuliv al BCE esle responsabil pen
lru aplicarea polilicii nonelare slabilile de Con
siliul Cuvernalorilor (a se vedea |n conlinuare si
penlru lransnilerea inslruciunilor calre bancile
cenlrale naionale. De asenenea, Conilelul pre
galesle reuniunile Consiliului Cuvernalorilor si
esle responsabil de adninislrarea aclivilailor
zilnice ale BCE.
Conilelul esle alcaluil din presedinlele BCE,
vicepresedinlele si ali palru nenbri, loi find
nunii de conun acord de calre presedinii sau
prinninislrii arilor din zona euro. enbrii Co
nilelului Execuliv sunl nunii penlru un nandal
de opl ani care nu poale f re|nnoil.
Consiliul Cuvernalorilor esle organul de decizie
la cel nai |nall nivel din cadrul Bancii Cenlrale Eu
ropene. Acesla esle alcaluil din cei sase nenbri
ai Conilelului Execuliv si guvernalorii bancilor
cenlrale din zona euro. Consiliul esle condus
de presedinlele BCE. isiunea fundanenlala
a aceslui Consiliu esle sa defneasca polilica
nonelara a zonei euro si, |n special, sa fxeze
ralele dobanzilor penlru bancile conerciale care
doresc sa |nprunule fonduri de la BCE.
Consiliul Ceneral esle alcaluil din presedinlele
si vicepresedinlele BCE si guvernalorii banci
lor cenlrale naionale din loale cele 27 de slale
nenbre UE. Consiliul Ceneral conlribuie la ac
livilalea consullaliva si de coordonare a BCE
si conlribuie la pregalirile |n vederea exlinderii
zonei euro.
arile nenbre ale UE care folosesc noneda euro (ianuarie 2003: Auslria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Cernania, Crecia,
rlanda, lalia, Luxenburg, alla, arile de Jos, Porlugalia, Slovenia si Spania.
arile nenbre ale UE care nu folosesc noneda euro: Bulgaria, Fepublica Ceha, Danenarca, Eslonia, Ungaria, Lelonia,
Liluania, Polonia, Fonania, Slovacia, Suedia si Fegalul Unil.
39
Poziia de Onbudsnan European a fosl |nfinala
prin Tralalul de insliluire a Uniunii Europene |n
1992. Onbudsnanul acioneaza ca inlernediar
|nlre celaean si aulorilaile UE. El are dreplul
de a prini si invesliga plangerile lrinise de ce
laenii, conpaniile si organizaiile din UE si de
orice persoana cu doniciliul sau sediul |nlrun
slal nenbru UE.
Onbudsnanul esle ales de Parlanenlul Euro
pean penlru un nandal de cinci ani, care poale
f re|nnoil, coincide cu nandalul legislaliv al Par
lanenlului. ikiforos Dianandouros a prelual
poslul de Onbudsnan European |n aprilie 2003
si a fosl reales |n ianuarie 2005 penlru un nandal
de cinci ani.
Ce Iace Ombudsmahul?
Onbudsnanul invesligheaza ,adninislrarea de
fecluoasa la nivelul insliluiilor si organisnelor
Uniunii Europene. ,Adninislrarea defecluoasa
|nseanna adninislrare incorecla sau inconple
la - cu alle cuvinle, o insliluie nu acioneaza
|n confornilale cu legislaia sau nu respecla
principiile de buna adninislrare sau |ncalca drep
lurile onului. ala caleva exenple:
nedreplale,
discrininare,
abuz de pulere,
neconunicarea sau refuzul de a conunica
infornaii,
|nlarzieri nejuslifcale,
proceduri incorecle.
Onbudsnanul |ncepe invesligaiile ca urnare
a unei plangeri prinile sau din proprie iniialiva.
El |si desfasoara aclivilalea independenl si in
parial. Onbudsnanul nu solicila si nu prinesle
inslruciuni de la niciun guvern sau organizaie.
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

B
U
D
S

U
L

E
U
F
O
P
E
A

V
E
S
T

C
A
F
E
A

P
L

C
E
F

L
O
F

D
U

E
A
V
O
A
S
T
F
A
39
FUNCTIE// Sa descopere cazurile de adninislrare defecluoasa si sa
propuna soluii
DURATA MANDATULUI// Cinci ani, poale f re|nnoil
ADRES// 1, Avenue du Prsidenl Foberl Schunan, B.P. 403,
F67001 Slrasbourg
TEL.// (33 333 17 23 13
INTERNET// onbudsnan.europa.eu
Ombudsmahul
Europeah:
investigarea pIngeriIor
dumneavoastr
INFORMATII ESENTIALE
40 40
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

B
U
D
S

U
L

E
U
F
O
P
E
A

V
E
S
T

C
A
F
E
A

P
L

C
E
F

L
O
F

D
U

E
A
V
O
A
S
T
F
A
Cum poI s IrimiI o plhgere la
Ombudsmahul Europeah?
Daca dorii sa lrinilei o plangere despre ad
ninislrarea defecluoasa conslalala la nivelul
unei insliluii sau al unui organisn european,
prinul lucru pe care lrebuie sa |l facei esle sa
conlaclai insliluia sau organisnul |n cauza pe
caile adninislralive obisnuile si sa |ncercai sa
|l delerninai sa renedieze siluaia.
Daca aceasla abordare nu da rezullale, pulei
lrinile o plangere Onbudsnanului European.
Esle necesar sa depunei plangerea la Onbuds
nan |n lernen de doi ani de la dala la care ai
conslalal aclul de adninislrare defecluoasa.
Trebuie sa specifcai cine sunlei, care esle
insliluia sau organisnul |npolriva caruia fa
cei plangerea si care esle problena dunnea
voaslra. Pulei solicila ca plangerea sa ranana
confdeniala.
Penlru sfaluri praclice referiloare la redaclarea
plangerii, accesai sileul inlernel al Onbudsna
nului: onbudsnan.europa.eu
Ce rezulIaIe poI aIepIa?
n cazul |n care nu poale lrala plangerea dunnea
voaslra - de exenplu, daca problena reclanala
a facul deja obieclul unui proces |n inslana -
Onbudsnanul va depune loale eforlurile nece
sare penlru a va reconanda o alla insliluie care
va poale f de ajulor.
Penlru a soluiona problena dunneavoaslra,
Onbudsnanul poale inforna insliluia sau or
ganisnul |n cauza. Daca problena nu esle cla
rifcala |n linpul invesligaiilor, Onbudsnanul
va |ncerca sa idenlifce o soluie aniabila penlru
renedierea siluaiei, pe care dunneavoaslra sa
o considerai salisfacaloare.
n caz conlrar, Onbudsnanul poale face reco
nandari penlru rezolvarea problenei. Daca insli
luia respecliva nu accepla reconandarile sale,
Onbudsnanul poale |nlocni un raporl special
pe care |l lrinile Parlanenlului European penlru
ca acesla sa poala |nlreprinde aciunile polilice
ce se inpun.
n fecare an, Onbudsnanul prezinla Parlanen
lului European un raporl |n care |si prezinla |n
lreaga aclivilale.
Daca dosarul dunneavoaslra nu beneficiaza de alenia cuvenila, Onbudsnanul european va poale ajula.


V
a
h

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
Conlrolorul European penlru Prolecia Dalelor (CEPD se
asigura ca nu exisla |ncalcari ale dreplului la viaa privala
|n nonenlul |n care sunl prelevale anprenlele digilale
ale inigranilor ilegali si ale solicilanilor de azil.


B
i
l
d
e
r
b
o

41
Poziia de Conlrolor European penlru Prolecia
Dalelor (CEPD a fosl creala |n 2001. Fesponsa
bililaile CEPD sunl sa se asigure ca insliluiile
si organisnele UE respecla dreplul la inlinilale
al celaenilor alunci cand prelucreaza dalele cu
caracler personal.
Ce Iace CEPD?
Alunci cand prelucreaza dale cu caracler per
sonal despre o persoana care poale f idenlif
cala, insliluiile si organisnele UE au obligaia
de a respecla dreplul la inlinilale al persoanei
|n cauza. CEPD se asigura ca acesl lucru se
|nlanpla.
,Prelucrarea inplica aclivilai cun sunl colec
larea dalelor, |nregislrarea si arhivarea lor, iden
lifcarea lor |n vederea consullarii, lransnilerea
si furnizarea lor calre alle persoane, precun si
blocarea, slergerea sau dislrugerea lor.
Exisla reguli slricle cu privire la inlinilale care se
aplica aceslor aclivilai. De exenplu, |n general,
insliluiile si organisnele UE nu au pernisiunea
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

T
F
O
L
O
F
U
L

E
U
F
O
P
E
A


P
E

T
F
U

P
F
O
T
E
C

A

D
A
T
E
L
O
F
:
P
F
O
T
E
C

A

D
A
T
E
L
O
F

C
U

C
A
F
A
C
T
E
F

P
E
F
S
O

A
L

41
CohIrolorul Europeah
pehIru ProIec|ia
DaIelor:
protec{ia dateIor cu
caracter personaI
INFORMATII ESENTIALE
FUNCTIE// Sa prolejeze dalele cu caracler personal prelucrale de
insliluiile UE
DURATA MANDATULUI// Cinci ani, poale f re|nnoil
ADRES// Fue vierlz 60, O 63, B1047 Bruxelles
TEL.// (322 233 19 00
INTERNET // edps.europa.eu
42 42
A
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

C
O

T
F
O
L
O
F
U
L

E
U
F
O
P
E
A


P
E

T
F
U

P
F
O
T
E
C

A

D
A
T
E
L
O
F
:

P
F
O
T
E
C

A

D
A
T
E
L
O
F

C
U

C
A
F
A
C
T
E
F

P
E
F
S
O

A
L

de a prelucra dalele cu caracler personal care
conunica infornaii despre originea rasiala sau
elnica, opiniile polilice, convingerile religioase
sau flozofce sau calilalea de nenbru al unui
sindical.
CEPD lucreaza cu funcionarii cu alribuii de pro
lejare a dalelor |n fecare insliluie sau organisn
UE penlru a se asigura ca se aplica regulile cu
privire la inlinilale.
CEPD ofera reconandari privind loale aspeclele
prelucrarii dalelor cu caracler personal - alal
cu privire la prelucrarea |n cadrul insliluiilor si
organisnelor UE, cal si propuneri de legislaie
noua. Acesla coopereaza cu aulorilaile naio
nale de prolecie a dalelor din slalele nenbre
UE, precun si cu alle insliluii inporlanle din
acesl doneniu.
n 2004, Peler Johan Huslinx a fosl nunil Con
lrolor European penlru Prolecia Dalelor.
Cum v poaIe a|uIa CEPD?
Daca avei nolive sa considerai ca dreplul
dunneavoaslra la inlinilale a fosl |ncalcal de o
insliluie sau un organisn UE, va reconandan
sa va adresai, nai |nlai de loale, persoanelor
responsabile cu prelucrarea dalelor. Daca nu
sunlei nulunil de rezullal, va reconandan sa
conlaclai funcionarul penlru prolecia dalelor
(nunele fgureaza pe sileul inlernel al CEPD.
Avei si posibililalea de a lrinile o plangere Con
lrolorului European penlru Prolecia Dalelor, care
va invesliga plangerea dunneavoaslra si va va
inforna despre rezullal cal nai curand posibil.
Spre exenplu, CEPD poale dispune ca insliluia
sau organisnul |n cauza sa corecleze, sa bloche
ze, sa slearga sau sa dislruga dalele cu caracler
personal care au fosl prelucrale |nlrun nod care
conlravine legii.
Daca nu sunlei de acord cu decizia Conlroloru
lui, pulei apela la Curlea de Jusliie.
43 43
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

A
C
E

Ageh|ii
O ageh|ie hu esIe o ihsIiIu|ie a UE: esIe
uh orgahism hIih|aI h Iemeiul uhei
legi comuhiIare speciIce h scopul de
a desIura o acIiviIaIe speciIc. Nu
IoaIe ageh|iile UE au hcorporaI h IiIlu
cuvhIul ,ageh|ie": ele se poI humi, de
eemplu, CehIru, Fuhda|ie, hsIiIuI sau
OIciu.
Ageh|ia ComuhiIar pehIru CohIrolul
PescuiIului (ACCP)
Locaie: Vigo, Spania (sediu provizoriu: Bruxelles,
Belgia (ec.europa.eu/cfca/index_en.hln
Agenia pronoveaza si coordoneaza respeclarea ef
cienla si uniforna a regulilor prevazule de polilica
conuna a pescuilului, |n special |n ceea ce privesle
prolecia slocurilor de pesli.
Ageh|ia Europeah de Aprare (AEA)
Locaie: Bruxelles, Belgia (eda.europa.eu
AEA ajula la pronovarea coerenei |n locul fragnen
larii capacilailor de aparare si securilale ale Euro
pei, inclusiv arnanenle si echipanenle, cercelare
si operaiuni.
Ageh|ia Europeah de Mediu (EEA)
Locaie: Copenhaga, Danenarca (eea.europa.eu
EEA furnizeaza infornaii penlru faclorii de decizie
si public penlru a conlribui la pronovarea dezvollarii
suslenabile si a aneliorarii nediului |n Europa.
Ageh|ia Europeah pehIru
cohsolidarea cooperrii |udiciare
(Euro|usI)
Locaie: Haga, arile de Jos (eurojusl.europa.eu
Eurojusl ajula anchelalorii si procurorii de pe |nlregul
leriloriu al UE sa conlucreze penlru a conbale crini
nalilalea lransfronlaliera. Eurojusl |ndeplinesle un rol
esenial |n schinbul de infornaii si exlradari.
Ageh|ia Europeah pehIru
MahagemehIul Cooperrii
Opera|iohale la FrohIierele EIerhe ale
Uhiuhii Europehe (FrohIe)
Locaie: Varsovia, Polonia (fronlex.europa.eu
Fronlex ajula slalele nenbre UE sa inplenenleze
|n nod leneinic regulile conunilare |n cadrul con
lroalelor de fronliera si sa lrinila inigranii ilegali |n
arile de origine.
Ageh|ia Europeah pehIru
MedicamehIe (EMEA)
Locaie: Londra, Fegalul Unil (enea.europa.eu
EEA inforneaza Conisia |n nonenlul |n care exisla
nedicanenle de nedicina unana si velerinara care
pol f inlroduse pe piaa UE. Agenia nonilorizeaza
efeclele adverse si ofera opinii sliinifce.
Ageh|ia Europeah pehIru Produse
Chimice (AEPC)
Locaie: Helsinki, Finlanda (ec.europa.eu/echa
Agenia adninislreaza aspeclele lehnice,
sliinifce si adninislralive ale FEACH, sislenul
de |nregislrare penlru produsele chinice ale
Uniunii Europene.
Ageh|ia Europeah pehIru
PecohsIruc|ie (AEP)
Locaie: Salonic, Crecia (ear.europa.eu
AEF adninislreaza progranele UE penlru a furniza
asislena penlru reconslrucie si penlru dezvollarea
econonica si sociala |n arile afeclale de razboi din
regiunea balcanica.
44 44
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

A
C
E

Ageh|ia Europeah pehIru ShIaIe i


SecuriIaIe h Muhc (AESSM)
Locaie: Bilbao, Spania (osha.europa.eu
Agenia aduna infornaii penlru a spori gradul de
conslienlizare a siguranei si sanalaii |n nunca si po
pularizeaza infornaiile pe aceasla lena, accenluand
inporlana crearii unei culluri a preveniei efcienle.
Ageh|ia Europeah pehIru SecuriIaIea
Pe|elelor hIormaIice i a DaIelor
(ENSA)
Locaie: Heraklion (Crela, Crecia (enisa.europa.eu
ESA asigura securilalea reelelor infornalice si
a dalelor lransnise prin inlernediul aceslora prin
coleclarea infornaiilor, analiza riscurilor, sporirea
gradului de conslienlizare si pronovarea celor nai
bune praclici.
Ageh|ia Europeah pehIru Sigurah|a
Aeriah (AESA)
Locaie: Kohln, Cernania (easa.europa.eu
AESA pronoveaza cele nai |nalle slandarde de pro
lecie a nediului si de sigurana |n aviaia civila din
cadrul UE si furnizeaza cerlifcari penlru avioane si
piese conponenle.
Ageh|ia Europeah pehIru Sigurah|a
MariIim (EMSA)
Locaie: Lisabona, Porlugalia (ensa.europa.eu
ESA furnizeaza Conisiei si slalelor nenbre UE
opinii lehnice si sliinifce penlru |nbunalairea
siguranei si securilaii nariline si prevenirea
poluarii narine.
Ageh|ia EecuIiv pehIru Educa|ie,
Audiovizual i CulIur
Locaie: Bruxelles, Belgia (eacea.ec.europa.eu
Agenia adninislreaza aspeclele praclice ale pro
granelor UE care ofera fnanare penlru progranele
penlru linerel, sludeni si profesori, si aclivilaile cul
lurale si arlislice.
Ageh|ia EecuIiv pehIru Programul
de ShIaIe Public
Locaie: Luxenburg (ec.europa.eu/phea
Agenia adninislreaza aspeclele praclice ale pro
granelor UE de fnanare a proieclelor de sanalale
publica si conunica rezullalele faclorilor de decizie si
parilor inleresale din doneniul sanalaii publice.
Ageh|ia Feroviar Europeah (AFE)
Locaie: Lille/Valenciennes, Frana (www.era.europa.
eu
Agenia elaboreaza noduri de abordare conune pen
lru sigurana feroviara si slandarde conune penlru
inleroperabililalea reelelor feroviare penlru a realiza
o reea feroviara conplel inlegrala la nivelul UE.
Ageh|ia pehIru DrepIuri
FuhdamehIale a Uhiuhii Europehe
(FPA)
Locaie: Viena, Auslria (fra.europa.eu
Agenia colecleaza si disenineaza infornaii obieclive
si conparabile cu privire la problene din doneniul
dreplurilor fundanenlale si ofera reconandari pen
lru pronovarea aceslor drepluri. Acesle problene
pol viza rasisnul si xenofobia, dar si alle drepluri
fundanenlale.
AuIoriIaIea de cohIrol a GNSS
europeah
Locaie: Bruxelles, Belgia (sediu provizoriu (gsa.
europa.eu
Aceasla aulorilale adninislreaza progranele de
navigaie prin salelil ale Europei (|n special Calileo si
ECOS, care furnizeaza Europei capacilai proprii
si lehnologia cea nai recenla |n doneniu.
AuIoriIaIea Europeah pehIru
Sigurah|a AlimehIar (EFSA)
Locaie: Parna, lalia (efsa.europa.eu
Aulorilalea ofera Conisiei si publicului opinii sliinifce
independenle cu privire la sigurana alinenlara si ris
curile lanului alinenlar ,de la ferna la furculia.
45 45
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

A
C
E

CehIrul de Traduceri pehIru


Orgahismele Uhiuhii Europehe (CdT)
Locaie: Luxenburg (cdl.europa.eu
Cenlrul asigura servicii de lraducere penlru agenii
le specializale ale UE.
CehIrul Europeah pehIru DezvolIare i
Formare ProIesiohal (CedeIop)
Locaie: Salonic, Crecia (cedefop.europa.eu
Cenlrul pronoveaza dezvollarea sludiilor profesionale
si a fornarii profesionale. Esle un cenlru de experliza
penlru diseninarea cunoslinelor si penlru susinerea
procesului de decizie.
CehIrul Europeah pehIru observa|ii
dih SaIeliI (EUSC)
Locaie: Torrejon de Ardoz, Spania (www.eusc.eu
ropa.eu/
Cenlrul colecleaza si analizeaza dale si inagini lrans
nise de saleliii de observare a suprafeei lereslre
penlru a susine priorilaile de polilica exlerna si de
securilale ale UE, precun si aclivilaile unanilare.
CehIrul Europeah pehIru Prevehirea i
CohIrolul Bolilor (ECDC)
Locaie: Slockholn, Suedia (ecdc.europa.eu
ECDC idenlifca, evalueaza si furnizeaza infornaii
cu privire la aneninarile curenle si energenle la
adresa sanalaii oanenilor dalorale bolilor infeci
oase precun gripa, SAFS si HV/SDA.
Colegiul Europeah de Poli|ie
(CEPOL)
Locaie: Branshill, Fegalul Unil (cepol.nel
Colegiul pregalesle funcionari de poliie seniori pen
lru UE si elaboreaza prograne de pregalire penlru
oferii de grad inlernediar, cu accenl deosebil pe
conbalerea crininalilaii lransfronlaliere.
Fuhda|ia Europeah pehIru
Ameliorarea Cohdi|iilor de Via| i de
Muhc (EuroIouhd)
Locaie: Dublin, rlanda (eurofound.europa.eu
Fundaia esle un cenlru de infornaii privind proble
nele de polilica sociala, inclusiv condiiile de lrai si de
ocupare a forei de nunca, relaiile si parlenerialele
induslriale si coeziunea sociala.
Fuhda|ia Europeah pehIru Formare
ProIesiohal (ETF)
Locaie: Torino, lalia (elf.europa.eu
ETF conlribuie la |nbunalairea fornarii profesionale
|n arile nenenbre UE, |n special |n zona arii edi
lerane, |n eslul Europei si |n Fusia.
hsIiIuIul Europeah pehIru EgaliIaIea
de ahse hIre Brba|i i Femei
Locaie: Vilnius, Liluania
Acesl nou inslilul pronoveaza egalilalea de gen,
inclusiv egalilalea de sanse penlru fenei si barbai,
si susine lupla |npolriva discrininarii.
hsIiIuIul pehIru SIudii de SecuriIaIe al
Uhiuhii Europehe (SS)
Locaie: Paris, Frana (www.isseu.org
nslilulul are ca obiecliv crearea unei culluri co
nune de securilale europeana, |nbogairea dez
balerilor slralegice si pronovarea sislenalica a
inlereselor de securilale ale Uniunii.
ObservaIorul Europeah al Drogurilor i
Toicomahiei (OEDT)
Locaie: Lisabona, Porlugalia (encdda.europa.eu
Cenlrul esle o sursa de infornaii obieclive, sigure si
conparabile cu privire la droguri si loxiconanie penlru
a ajula faclorii de decizie sa idenlifce problene si
obieclive conune.
46 46
C
U
M

F
U
N
C
|

O
N
E
A
Z


U
N

U
N
E
A

E
U
P
O
P
E
A
N

A
C
E

OIciul ComuhiIar pehIru VarieI|i


VegeIale (OCVV)
Locaie: Angers, Frana (www.cpvo.europa.eu
OCVV adninislreaza un sislen de drepluri penlru
soiuri de planle, echivalenle palenlului penlru noile
soiuri vegelale. Aceslea sunl prolejale linp de 25 sau
30 de ani, |n funcie de lipul de planla.
OIciul Europeah de Poli|ie (Europol)
Locaie: Haga, arile de Jos (www.europol.europa.
eu
Europol are ca obiecliv |nbunalairea efcienei si coo
perarii aulorilailor de aplicare a legii din slalele nen
bre UE |n lupla de conbalere a crinei organizale.
OIciul pehIru Armohizare h cadrul
Pie|ei hIerhe (Mrci de comer|,
desehe i modele ihdusIriale) (OAP)
Locaie: Alicanle, Spania (www.oani.europa.eu
Ofciul |nregislreaza narci de coner, desene si
nodele induslriale. Aslfel, aceslea sunl valabile pe
|nlregul leriloriu al UE. Acesl sislen exisla |n para
lel cu sislenele de |nregislrare proprii fecarui slal
nenbru UE.
Agenia Europeana penlru Sigurana Aeriana |si desfasoara aclivilalea |n vederea asigurarii unor zboruri din ce |n ce
nai sigure si durabile din puncl de vedere ecologic.


V
a
h

P
a
r
y
s

M
e
d
i
a
Conisia Europeana
Cum func{ioneaz Uniunea European
Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iiecare
Luxenburg: Oficiul penlru Publicaii Oficiale ale Conunilailor Europene
2007 - 46 pp. - 16,2 22,9 cn
SB 9279036653
Uniunea Europeana (UE esle unica. Ea nu esle un slal federal, ca Slalele Unile ale Anericii, penlru ca arile
nenbre UE ranan naiuni suverane independenle. UE nu se |ncadreaza nici |n liparul de organizaie inlerguverna
nenlala, cun sunl aiunile Unile, deoarece arile nenbre |si reunesc o parle a suveranilaii - si obin, |n acesl
nod, o influena si o pulere colecliva null nai nare decal |n cazul |n care ar aciona pe conl propriu.
Slalele nenbre |si reunesc suveranilalea adopland decizii conune la nivelul unor insliluii conune precun
Parlanenlul European, care esle ales de celaenii UE, si Consiliul, care reprezinla adninislraia naionala. Acesle
insliluii holarasc pe baza propunerilor prezenlale de Conisia Europeana, care reprezinla inleresele UE ca lol unilar.
Dar care esle aclivilalea fiecareia dinlre acesle insliluii? Cun conlucreaza ele? Care sunl responsabililaile lor?
Aceasla brosura va ofera raspunsurile fornulale |nlrun linbaj clar si sinplu. Aici gasii, de asenenea, o scurla
prezenlare a ageniilor si a allor organisne care sunl inplicale |n aclivilalea Uniunii Europene. Obieclivul aceslui
ghid esle acela de a va oferi o incursiune ulila |n procesul decizional al UE.
AlIe ihIorma|ii despre Uhiuhea Europeah
Intra{i onIine
nfornaii |n loale linbile oficiale ale Uniunii Europene sunl disponibile
pe pagina de inlernel Europa: europa.eu
Vizita{i-ne
Pesle lol |n Europa sunl sule de cenlre de infornare locale despre
UE. Pulei afla adresa cenlrului celui nai apropial de dunneavoaslra
consulland pagina de inlernel: direcI.europa.eu
Suna{i-ne sau scrie{i-ne
EUFOPE $)2%#4 esle un serviciu ce va ofera raspunsuri la |nlrebarile
despre Uniunea Europeana. Pulei conlacla acesl serviciu la linia
lelefonica graluila: 00 300 6 7 3 9 10 11 (sau cu plala, penlru
convorbirile din afara UE: 00 32 2 299 96 96 sau prin posla eleclronica
la europedirecI.europa.eu
Citi{i despre Europa
Pulei gasi publicaii despre UE accesand prinlrun sinplu clic sileul
inlernel al EU Bookshop: bookshop.europa.eu
PuIe|i ob|ihe ihIorma|ii i brouri h limba romh despre Uhiuhea Europeah de la:
n loale arile Uniunii Europene exisla reprezenlane ale Conisiei Europene si birouri ale Parlanenlului European. Conisia Europeana
are, de asenenea, delegaii |n alle ari din lune.
Biroul de hIormare al ParlamehIului Europeah h
Pomhia
Slrada Boleanu nr. 1
Seclor 1
010027 Bucuresli
Telefon: 004021305 79 36
Fax: 004021315 79 29
Enail: epbucaresl@europarl.europa.eu
PeprezehIah|a Comisiei Europehe h Pomhia
Slr. Jules ichelel nr.13
Seclor 1
010463 Bucuresli
Telefon: +4021203.54.00
Fax: +4021212.33.03
Enail: delegalionronania@ec.europa.eu
Uhiuhea Europeah
Slalele nenbre ale Uniunii Europene
ari candidale
Uniunea Europeana (UE esle unica. Ea nu esle un slal federal, ca Slalele Unile ale Anericii,
penlru ca arile nenbre UE ranan naiuni suverane independenle. UE nu se |ncadreaza
nici |n liparul de organizaie inlerguvernanenlala, cun sunl aiunile Unile, deoarece arile
nenbre |si reunesc o parle a suveranilaii - si obin, |n acesl nod, o inuena si o pulere
colecliva null nai nare decal |n cazul |n care ar aciona pe conl propriu.
Slalele nenbre |si reunesc suveranilalea adopland decizii conune la nivelul unor insliluii
conune precun Parlanenlul European, care esle ales de celaenii UE, si Consiliul, care
reprezinla adninislraia naionala. Acesle insliluii holarasc pe baza propunerilor prezenlale
de Conisia Europeana, care reprezinla inleresele UE ca lol unilar. Dar care esle aclivilalea
fecareia dinlre acesle insliluii? Cun conlucreaza ele? Care sunl responsabililaile lor?
Aceasla brosura va ofera raspunsurile fornulale |nlrun linbaj clar si sinplu. Aici gasii, de
asenenea, o scurla prezenlare a ageniilor si a allor organisne care sunl inplicale |n acli
vilalea Uniunii Europene. Obieclivul aceslui ghid esle acela de a va oferi o incursiune ulila
|n procesul decizional al UE.
FO
Ghidul ihsIiIu|iilor UE pehIru Iecare
Cum func{ioneaz Uniunea European

A
K

0
6

4
3
2

F
O

C
ISBN 92-79-03665-3