Sunteți pe pagina 1din 88

www.referat.

ro

ABREVIERI AEM Ageniei Europene de Mediu AM Autoritate de Management ANPM Agenia Naional pentru Protecia Mediului ARPM Agenia Regional pentru Protecia Mediului AT Asistena Tehnic BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Technique) BERD Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare BM Banca Mondial CBO5 Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zile DG Direcia General PHARE CBC PHARE Cooperare Transfrontalier CE Comisia European CEN Comitetul European de Standardizare CCO Consumul Chimic de Oxigen CSNR Cadrul Strategic Naional de Referin EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului EIB Banca European de Investiii FC Fondul de Coeziune FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural FEDER Fondul European de Dezvoltare Regional FEOGA Fondul European de Orientare i Garnie Agricol FEP Fondul European pentru Pescuit FSC Fonduri Structurale i de Coeziune FS Fonduri Structurale FSE Fondul Social European IFI Instituii Financiare Internaionale IFOP Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului IMA Instalaii Mari de Ardere IPM Inspectorat de Protecia Mediului ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare LE Locuitori echivaleni MAI Ministerul Administraiei si Internelor MAPAM Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului MEC Ministerul Economiei si Comertului MIE Ministerul Integrrii Europene MMGA Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor NUTS Nomenclatorul Unitilor teritoriale Statistice OI Organism Intermediar OM Ordin de Ministru OMS Organizaia Mondial a Sntii ONG Organizaii neguvernamentale OUG Ordonan de Urgen

PAM Program de Aciune pentru Mediu PCO Proiectare Construire Operare PE Parlamentul European PIB Produsul Intern Brut PIP Politica Integrat a Produselor PND Planul Naional de Dezvoltare PNUD Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUM Programul Naiunilor Unite pentru Mediu PO Program Operaional POR Program Operaional Regional PPP Parteneriat Public Privat PPP Planuri, Programe, Politici SM State Membre UE Uniunea Europea

Politica de mediu reprezint un sistem integru al prioritilor i obiectivelor de mediu, al metodelor i instrumentelor de atingere ale acestora care este direcionat spre asigurarea utilizrii durabile a resurselor naturale i prevenirea degradrii calitii mediului. Aspectele de baz ale definiei n cauz: Reprezint nu o activitate, principii, declaraii sau mecanisme ale proteciei mediului ci, un sistem integru, compus din aceste elemente; Componentele politicii de mediu interacioneaz ntre ele, fapt ce determin considerarea ei drept un sistem integru; Conine nu numai scopuri i obiective sau prioriti, ci i metodele i instrumentele necesare atingerii lor; Bazat pe principiile durabilitii este orientat nu numai spre conservarea mediului, dar i spre utilizarea lui durabil, inclusiv a conservrii resurselor. 1. Baza legal Baza legal a politicii de mediu a UE este constituit de articolele 174 176 (foste 130r-130t) ale Tratatului CE, la care se adaug articolele 6 i 95. Articolul 174 (fost 130r) este cel care traseaz obiectivele politicii de mediu i conine scopul acesteia asigurarea unui nalt nivel de protecie a mediului innd cont de diversitatea situaiilor existente n diferite regiunii ale Uniunii. n completarea acestuia, Articolul 175 (fost 130s) identific procedurile legislative corespunztoare atingerii acestui scop i stabilete modul de luare a deciziilor n domeniul politicii de mediu, iar Articolul 176 permite SM adoptarea unor standarde mai stricte. Art. 175 stabilete urmtoarele proceduri legislative: - votul cu majoritate calificat n Consiliu i procedura de cooperare cu Parlamentul European ca regula general; - votul cu majoritate calificat n Consiliu i procedura codeciziei cu Parlementul European pentru programele de aciune general; - unanimitatea n Consiliu i consultarea cu PE pentru aspecte fiscale i msuri referitoare la planificarea urban i naional, amenajarea teritoriului i managementul resurselor de ap, precum i pentru msuri care afecteaz politica energetic. Articolul 95 (fost 100a) vine n completarea acestuia i are n vedere armonizarea legislaiei privitoare la sntate, protecia mediului i protecia consumatorului n Statele Membre, iar o clauz de derogare permite acestora s adauge prevederi legislative naionale n scopul unei mai bune protejri a mediului. Funcionnd ntr-o alt direcie, Articolul 6 (fost 3c) promoveaz dezvoltarea durabil ca politic transversal a Uniunii Europene i subliniaz astfel nevoia de a integra cerinele de protecie a mediului n definirea i implementarea politicilor europene sectoriale. Acestora li se adaug peste 200 de directive, regulamentele i deciziile adoptate, care constituie legislaia orizontal i legislaia sectorial n domeniul proteciei mediului. Legislaia orizontal cuprinde acele reglementri ce au n vedere transparena i circulaia informaiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activitii i implicrii societii civile n protecia mediului .a. (de exemplu: Directiva 90/313/CEE privind accesul liber la informaia de

mediu, Regulamentul 1210/90/CEE privind nfiinarea Ageniei Europene de Mediu, etc.). Spre deosebire de aceasta, legislaia sectorial (sau vertical) se refer la sectoarele ce fac obiectul politicii de mediu i care sunt: gestionarea deeurilor, poluarea sonor, poluarea apei, poluarea aerului, conservarea naturii (a biodiversitii naturale), protecia solului i protecia civil (care se regsesc n planurile de aciune i n strategiile elaborate). 2. Obiective Multe domenii ale politicii mediului pot fi tratate n mod eficient doar prin cooperarea tuturor prilor implicate. Cu toate acestea, nu sunt excluse anumite obiective ce pot i trebuie s fie rezolvate la nivel regional. Legislaia european este o noutate absolut pe plan internaional. Este pentru prima dat cnd un sistem de legi a fost creat, putnd fi promulgat i aplicat dincolo de hotarele naionale. elul comun al protejrii mediului n Europa este slujit de numeroase legi europene care se aplic mediului. Acestea sunt valide n toate statele membre ale Uniunii Europene (direct - prin Regulamente care se aplic direct sau indirect - prin Directive ce trebuie transpuse n legislaia naional). Politica n domeniul mediului vizeaz urmtoarele obiective (a se consulta http://www.europeana.ro/dosare/mediu.htm): protecia mediului; ameliorarea calitii sale; protecia sntii publice; utilizarea prudent i raional a resurselor naturale; promovarea msurilor la nivel internaional privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale i mondiale. Articolul 174 al Tratatului CE prezint astfel obiectivele politicii de mediu de: - conservarea, protecia i mbuntirea calitii mediului; - protecia sntii umane; - utilizarea prudent i raional a resurselor naturale; - promovarea de msuri la nivel internaional n vederea tratrii problemelor regionale de mediu i nu numai.

3. Principii Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unei serii de msuri minime de protecie a mediului, ce aveau n vedere limitarea polurii, urmnd ca n anii 90 s treac printr-un proces de orizontalizare i s se axeze pe identificarea cauzelor acestora, precum i pe nevoia evident de a lua atitudine n vederea instituirii responsabilitii financiare pentru daunele cauzate mediului. Aceast evoluie conduce la delimitarea urmtoarelor principii: Protecia mediului trebuie s constituie un element central al politicii economice i sociale a statului. Principiul Poluatorul pltete: are n vedere suportarea, de ctre poluator, a cheltuielilor legate de msurile de combatere a polurii stabilite de autoritile

publice. Altfel spus, costul acestor msuri va fi reflectat de costul de producie al bunurilor i serviciilor ce cauzeaz poluarea; Principiul aciunii preventive: se bazeaz pe regula general c e mai bine s previi dect s combai; Principiul precauiei: prevede luarea de msuri de precauie atunci cnd o activitate amenin s afecteze mediul sau sntatea uman, chiar dac o relaie cauz-efect nu este deplin dovedit tiinific; Principiul proteciei ridicate a mediului: prevede ca politica de mediu a UE s urmreasc atingerea unui nivel nalt de protecie; Principiul integrrii: prevede ca cerinele de protecie a mediului s fie prezente n definirea i implementarea altor politici comunitare; Principiul proximitii: are drept scop ncurajarea comunitilor locale n asumarea responsabilitii pentru deeurile i poluarea produs . Principiul subsidiaritii care specific c msurile de protecia mediului trebuie luate la nivel adecvat innd seama de nivelul de poluare, aciunile necesare i zona geografic ce trebuie protejat. Accesul liber la informaia de mediu. Principiul exercitrii de ctre stat a dreptului suveran de a exploata resursele sale naturale, n aa fel nct s nu aduc prejudicii altor state. Acest principiu se desprinde din Declaraia de la Stockholm din 1972. Exploatarea resurselor naturale n concordan cu interesul naional reprezint i o obligaie a statului romn, ea fiind stipulat n art. 134 lit. d din Constituie.

4. Programele de aciune pentru mediu - cadrul general de implementare a politicii de mediu ncepnd cu anii '70 principiile i obiectivele de mediu au post prezentate i dezvoltate prin intermediul Programelor de aciune pentru mediu1. Documentele care stau la baza politicii de mediu a UE sunt Programele de Aciune pentru Mediu (PAM, Environmental Action Programs-EAP), primul dintre ele fiind adoptat de ctre Consiliul European n 1972 i fiind urmat de alte cinci. Aceste programe de aciune sunt, de fapt, o combinaie de programe pe termen mediu corelate printr-o abordare strategic i constau ntr-o tratare vertical i sectorial a problemelor ecologice. Primele dou programe de aciune pentru mediu, PAM 1 (1973-1977) i PAM 2 (1977-1981) reflect o abordare sectorial a combaterii polurii i promoveaz nevoia de protecie a apei i a aerului, prin introducerea unor standarde minime de poluare. Aceste dou programe au inclus o abordare sectorial a combaterii polurii.
A se consulta Institutul European din Romnia, Politica de mediu, Seria Micromonografii - Politici Europene, (lucrare elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02) Bucureti, 2003, p.10-14. Petre Prisecaru (coord.), Politici commune ale Uniunii Europene , Editura Economic, Bucureti, 2004, p. 229-236.
1

PAM 3 (1982 -1986) i PAM 4 (1987-1992) reflect evoluia politicilor comunitare la acel moment i dezvoltarea pieei interne , astfel nct obiectivele de mediu s fie corelate cu cele ale pieei. n 1987 a intrat n vigoare Actul Unic European care a inclus i ideea c protecia mediului trebuie s fie o component a tuturor politicilor comunitare. n plus, PAM 4 promoveaz abordarea integrat a politicii de mediu i introduce conceputul dezvoltrii durabile(sustainable development). Al 5-lea Program de Aciune pentru Mediu (1993 -2000), numit i Ctre o dezvoltare durabil( Towards Sustainability) a transformat dezvoltarea durabil n strategie a politicii de mediu. Aceast abordare apare, de altfel, n toate politicile UE odat cu Tratatul de la Amsterdam (1997), cnd este promovat ca politic transversal. n aceast perspectiv, dezvoltarea durabil nseamn: meninerea calitii generale a vieii; accesului continuu la rezervele naturale; evitarea compromiterii pe termen lung a mediului; nelegerea dezvoltrii durabile ca acea dezvoltare ce rspunde nevoilor prezentului, fr a afecta capacitatea generaiilor viitoare de a rspunde propriilor lor nevoi. Alte elemente de noutate aduse de PAM 5: - Integrarea dimensiunii de mediu n toate celelalte politici comunitare. - Schimbarea direciei politicii de mediu ctre o politic bazat pe consens, prin consultarea prilor interesate n cadrul procesului de luare a deciziei, precum i trecerea de la o abordare bazat pe control la una bazat pe prevenire i operaionalizat prin utilizarea de instrumente economice i fiscale. Al 6-lea Program de Aciune pentru Mediu (2001-2010), numit i Alegerea noastr,viitorul nostru este consecina procesului de evaluare global a rezultatelor PAM 5 (realizat n anul 2000) i stabilete prioritile de mediu pe parcursul prezentei decade. Au fost identificate astfel 4 arii prioritare ce definesc direciile de aciune ale politicii de mediu: 1) schimbarea climatic i nclzirea global are ca obiectiv reducerea emisiei de gaze ce produc efectul de ser cu 8% fa de nivelul anului 1990 (conform protocolului de la Kyoto), pn n perioada 2008-2012. Au fost stabilite constrngeri severe pentru productorii industriali comunitari: amenzi de 50 Euro/t n primul an i 100 Euro/t n al doilea an; 2) protecia naturii i biodiversitatea are ca obiectiv ndeprtarea ameninrilor la adresa speciilor pe cale de dispariie i a mediilor lor de via n Europa. Arealele naturale trebuie protejate prin programul Natura 2000; 3) sntatea n raport cu mediul are drept obiectiv asigurarea unui mediu care s nu aib un impact semnificativ sau s nu fie riscant pentru sntatea uman. Prima condiie este aplicarea legislaiei existente combinat cu aciuni concrete n diferite sectoare individuale; 4) conservarea resurselor naturale i gestionarea deeurilor are ca obiectiv creterea gradului de reciclare a deeurilor i de prevenire a producerii acestora. Prevenirea creterii volumului deeurilor este parte a politicii integrate a produselor (PIP). Se au n vedere i msuri pentru stimularea reciclrii, recuperrii i incinerrii deeurilor. Obiectivul principal: reducerea cantitii de deeuri cu 20% n 2010 fa de nivelul anului 2000 i cu 50% pn n 2050.

Aceste arii prioritare sunt completate de un set de msuri ce duc la realizarea obiectivelor lor i care au n vedere: aplicarea efectiv i mbuntirea aplicrii legislaiei comunitare de mediu n SM; continuarea integrrii aspectelor de mediu n toate celelalte politici; conlucrarea strns cu ntreprinderile i consumatorii; asigurarea accesului general la informaiile de mediu, n vederea dezvoltrii preocuprii pentru protecia acestuia; prioritile de mediu trebuie vzute n contextul extinderii UE; accentuarea importanei reducerii polurii urbane i a utilizrii adecvate a terenurilor (n scopul conservrii peisajelor i a mediilor naturale). De asemenea, PAM 6 prevede i dezvoltarea a 7 strategii tematice, ce corespund unor aspecte importante ale proteciei mediului, precum: protecia solului, protecia i conservarea mediului marin, utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile, poluarea aerului, mediul urban, reciclarea deeurilor, gestionarea i utilizarea resurselor n perspectiva dezvoltrii durabile. Abordarea acestor strategii este una gradual, fiind structurat n dou faze: prima, de descriere a strii de fapt i de identificare a problemelor; a doua, de prezentare a msurilor propuse pentru rezolvarea acestor probleme. Pn n momentul de fa au fost iniiate primele ase strategii, dup cum urmeaz: 1) Calitatea aerului - strategie iniiat prin programul Aer curat pentru Europa (CAFE, Clean Air for Europe), lansat n martie 2001 i care are n vedere dezvoltarea unui set de recomandri strategice i integrate, n vederea combaterii efectelor negative ale polurii aerului asupra mediului i sntii umane. 2) Protecia solului primul pas n aceast direcie a fost fcut n aprilie 2002, prin publicarea, de ctre Comisia European, a unei comunicri cu titlul Ctre o strategie tematic pentru protecia solului (Towards a Thematic Strategy for Soil Protection). Problema proteciei solului este pentru prima dat tratat independent i sunt prezentate problemele existente, precum i funciile i trsturile distinctive ale unei politici de mediu n aceast direcie. 3) Utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile strategie ce demareaz n iunie 2002, prin comunicarea Comisiei : Ctre o strategie tematic pentru utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile (Towards a Thematic Strategy on the Sustainable Use of Pesticides ) - comunicare prin care sunt stabilite urmtoarele obiective: minimizarea riscurilor la adresa sntii i mediului rezultate din utilizarea pesticidelor, mbuntirea controlului asupra utilizrii i distribuiei pesticidelor, reducerea nivelului substanelor duntoare active prin nlocuirea lor cu alternative mai sigure, ncurajarea obinerii de recolte fr utilizarea pesticidelor, stabilirea unui sistem transparent de raportare i monitorizare a progresului, inclusiv dezvoltarea de indicatori adecvai; 4) Protecia i conservarea mediului marin (Towards a strategy to protect and conserve the marine environment): aceast strategie este iniiat prin comunicarea omonim a Comisiei (octombrie 2002), cu scopul de a promova utilizarea mrilor n

contextul durabilitii i conservarea ecosistemelor marine, inclusiv a fundurilor oceanelor, estuarelor i zonelor de coast, acordnd o atenie special ariilor cu un grad mare de biodiversitate. Se acord o atenie sporit impactului crescut al pescuitului i navigaiei asupra mediului marin. 5) Reciclarea i prevenirea deeurilor lansat n mai 2003, aceast strategie reprezint prima tratare separat a aspectelor reciclrii i prevenirii producerii de deeuri, iar prin comunicarea aferent sunt investigate modalitile de promovare a reciclrii produselor (atunci cnd este cazul) i sunt analizate opiunile cele mai potrivite sub aspectul raportului cost-eficacitate. 6) Mediul urban aceast strategie are deja identificate patru teme prioritare n sensul dezvoltrii durabile, prin influena lor asupra evoluiei mediului n spaiul urban: transportul urban, gestionarea urban durabil, domeniul construciilor i urbanismul/arhitectura urban; la sfritul lui 2003 a fost lansat comunicarea aferent, iar strategiile de protecie a mediului au fost definitivate n vara anului 2005. 7) Utilizarea continu a resurselor naturale: chestiunea epuizrii resurselor naturale a fost pus n discuie i n cadrul Raportului Clubului de la Roma. Comisia a lansat o dezbatere politic (Towards a thematic strategy on sustainable use of natural resources, 2003) asupra problemelor principale privind nelegerea relaiei dintre utilizarea resurselor i impactul lor, evaluarea impactului propunerilor politice n acest domeniu asupra altor politici i integrarea politicilor astfel ca deciziile s fie luate n contextul dezvoltrii durabile. Un aspect inovator al PAM 6 este adoptarea unei politici integrate a produselor (PIP) avnd ca scop reducerea degradrii mediului de ctre diverse produse pe parcursul ciclului lor de via i conducnd astfel la dezvoltarea unei piee a produselor ecologice. Programul a fost supus unei evaluri intermediare n 2005, n vederea revizuirii i actualizrii sale conform ultimelor informaii i progrese n domeniu.

5. Instrumentele politicii de mediu Se poate vorbi de dezvoltarea a trei tipuri de instrumente: legislative, tehnice i instrumente economico-financiare. A. Instrumentele legislative creeaz cadrul legal al politicii comunitare de protecie a mediului sunt reprezentate de legislaia existent n acest domeniu, adic de

cele peste 200 de acte normative (directive, regulamente i decizii 2) adoptate ncepnd cu anul 1970 (acestea constituie aa numitul acquis comunitar). B. Instrumentele tehnice asigur respectarea standardelor de calitate privind mediul ambiant i utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile. n categoria instrumentelor tehnice pot fi incluse: - Standarde i limite de emisii (sunt incluse n legislaia specific i au menirea de a limita nivelul polurii mediului i de a identifica marii poluatori); - Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT, Best Available Technologies) : instituii specializate elaboreaz Ghiduri BAT pentru diverse domenii industriale (energie, metalurgie, chimie etc.) i a cror utilizare devine obligatorie; - Denominarea eco (eco-etichetarea) : denominarea are rolul evidenierii produselor comunitare care ndeplinesc anumite cerine de mediu i criterii eco specifice, criterii stabilite i revizuite de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominare Eco; - Criteriile aplicabile inspeciilor de mediu n SM (au fost create pentru a asigura conformitatea cu legislaia de mediu a UE i aplicarea uniform a acesteia. Acest lucru este posibil prin stabilirea unor criterii minime referitoare la organizarea, desfurarea, urmrirea i popularizarea rezultatelor inspeciilor de mediu n toate SM). C. Instrumente financiare Principalele instrumente sunt reprezentate de diverse programe. 1. Programul LIFE a fost lansat n 1992 cu scopul de a co-finana proiectele de protecie a mediului n rile UE, precum i n rile n curs de aderare. Programul are deja trei faze de implementare: prima faz: 1992 -1995, cu un buget de 400 mil.Euro; a doua faz: 1996- 1999, cu un buget de 450 mil.Euro; a treia faz: 20002004, cu un buget de 640 mil.Euro. LIFE este structurat n trei componente tematice: LIFE - Natur, LIFE Mediu i LIFE ri tere, toate trei urmrind mbuntirea situaia mediului nconjurtor dar fiecare dintre ele avnd buget i prioriti specifice. Componenta Msuri nsoitoare
2

Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrrii lor n vigoare att pentru statele membre, ct i pentru persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplic direct pe teritoriul statelor membre, crora le este interzis s adopte msuri de transpunere sau orice alte msuri care ar putea ngrdi aplicarea lor direct. Dac n text nu este precizat data intrrii n vigoare, aceasta va fi reprezentat de cea de a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene. Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lsnd la latitudinea acestora modalitile de atingere a lor. n text este precizat data pn la care statele membre trebuie s adopte msurile de adaptare la directiva n cauz. Directivele se aplic i ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai dup expirarea termenului de transpunere. Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice crora le sunt adresate. Unele au caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numr limitat de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre i pentru persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul acestora). Recomandrile, rezoluiile i avizele sunt acte fr caracter obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislaiilor i practicilor naionale. Acordurile i conveniile sunt nelegeri n forma scris supuse dreptului internaional dar ncheiate fie de ctre Comuniti cu state tere, fie de ctre acestea i statele membre cu state tere, fie numai ntre statele membre, n conformitate cu competenele stabilite prin tratatele constitutive.

funcioneaz ca o subcategorie a acestora i are rolul de a asista cu materiale, studii i informaii implementareacelor trei componente tematice, precum i de a finana aciuni de diseminare i schimb de bune practici. Toate componentele sunt supuse condiiei cofinanrii de ctre statele eligibile, cu excepia componentei Msuri nsoitoare - care beneficiaz de finanare 100% din partea UE. Proiectele finanate prin programul LIFE trebuie s ndeplineasc un set de criterii ce reflect relevana i seriozitatea acestora i care cer ca proiectele: - s fie de interes comunitar i s contribuie la realizarea obiectivelor LIFE; - s fie implementate de parteneri serioi din punct de vedere financiar i tehnic; - s fie fezabile n termeni de propuneri tehnice, planificarea aciunilor, buget i costeficacitate. 2. Fondul de Coeziune3 nfiinarea Fondului de Coeziune (continuatorul programului ISPA) a fost hotrt prin Tratatul de la Maastrich, acesta devenind operaional n anul 1994. FC i Fondurile structurale nsumeaz aproximativ 1/3 din bugetul UE. FC are urmtoarele caracteristici: 1. Sfera limitat de aciune, din acest fond urmnd a se acorda sprijin financiar numai Statelor Membre cu un nivel al venitului pe cap de locuitor sub 90% din media comunitar. Aceasta nseamn c ajutorul este direcionat ctre statele mai puin prospere luate n ntregime (este vorba doar de Spania, Portugalia, Grecia i Irlanda); 2. Sprijinul financiar este limitat la co-finanarea proiectelor din domeniile protejrii mediului i dezvoltrii reelelor de transport trans-europene; 3. Suportul financiar este acordat acelor state care au elaborat programe, prin care se accept condiiile referitoare la limitele deficitului bugetar, deoarece se are n vedere legtura dintre acest fond i obiectivul realizrii uniunii economice i monetare. 4. Domenii prioritare : protecia calitii apei, a solului, prevenirea inundaiilor, managementul integrat al deeurilor. Repartizarea pe ri a Fondului de Coeziune, n perioada 2000 2006, s-a realizeat astfel: Grecia 3060 milioane (16,77%); Irlanda - 720 milioane (3,94%); Spania 11160 milioane (61,18%); Portugalia 3300 milioane (18,09%). Romnia va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde Euro din partea UE n perioada 2007-2013. Fondurile Structurale (FS): 1. Asigur dezvoltarea i ajustarea structural a regiunilor nedezvoltate cu un PNB sub 75% din media comunitar. 2. Sprijin conversia economic i social a regiunilor confruntate cu dificulti structurale.
3

Fondurile structurale sunt formate din Fondul European de Orientare i Garanie Agricol (FEOGA a fost n vigoare pentru perioada 2000-2006, fiind nlocuit de FEADR- Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rural), componenta Orientare, Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDER), Fondul Social European (FSE), Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP a fost valabil pentru perioada 2000-2006, fiind nlocuit cu Fondul European pentru Pescuit). Acestora li se adaug Fondul de Coeziune (FC).

Vor fi finanate proiecte de eficientizare a serviciilor de ap (contorizare, reducerea pierderilor n reea), reducerea volumului de deeuri (investiii n dezvoltarea pieei de reciclare, pentru separarea deeurilor la surs). 3. Programul SAMTID n 2001 a fost demarat de ctre Ministerul Administraiei i Internelor Programul de Dezvoltare a infrastructurii n oraele mici i mijlocii (SAMTID). Acest program este destinat mbuntirii strii tehnice a infrastructurii locale i a calitii serviciilor de alimentare cu ap i canalizare. Valoarea programului este de 96 mil. Euro, iar structura de finanare este de 50% sub form de grant de la UE i de la bugetul de stat i 50% reprezentnd mprumuturi de la BEI i BERD. Programul a fost accesat de 91 de orae din 14 judee, cu o populaie total de 2,5 milioane de locuitori. 4. Facilitatea Global pentru Mediu (GEF) Romnia a aderat la GEF n 1994, fiind un fond destinat susinerii financiare pentru protecia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special i alocarea acestuia pentru proiecte globale care au n vedere pstrarea biodiversitii, schimbrile climatice, poluanii organici persisteni, combaterea deertificrii, protejarea stratului de ozon etc. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare), PNUM (Programul Naiunilor Unite pentru Mediu) i Banca Mondial. Proiectele trebuie s ndeplineasc dou criterii: - s reflecte prioritile naionale sau regionale i s aib sprijinul rii/rilor implicate; - s contribuie la ameliorarea situaiei mediului pe plan global. n Romnia au fost implementate, pn n 2006, 20 proiecte GEF, majoritatea referitoare la protecia apelor Mrii Negre i ale Dunrii. 5. Fondul de Mediu (FM) n baza Legii 73/200 i a OUG nr. 86/2003 s-a constituit Fondul de Mediu. Are drept scop un numr limitat de investiii de mediu de interes public, acordnd prioritate celor incluse n Planul Naional de Aciune pentru Protecia Mediului. ncasrile din FM provin din colectarea diferitelor taxe suportate de agenii economici poluatori, alocaii de la bugetul de stat, sponsorizri, taxe pentru eliberarea autorizaiilor de mediu, rambursarea capitalului i a dobnzii de ctre utilizatorii resurselor fondului. Resursele fondului sunt n mare parte canalizate ctre proiecte/achiziionarea de aparatur cu tehnologie nepoluant i proiecte de gestiune a deeurilor (inclusiv a celor periculoase). Categoriile de proiecte eligibile sunt stabilite printr-un plan anual de ctre comitetul director al Fondului. 6. Iniiativa comunitar INTERREG III Interreg III a fost cea mai important initiaiv comunitar, stabilit n cadrul Fondului European de Dezvoltare Regional, pentru perioada 2000-2006. Obiectivul acestei noi faze a Interreg este consolidarea coeziunii economice i sociale n cadrul promovrii cooperarii transfrontaliere, transnaionale i interregionale i a unei dezvoltri

echilibrate pe teritoriul european. Aciunile ce privesc relaia dintre granie, zonele de grani dintre statele membre i statele non-membre UE reprezint punctul central al acestei iniiative. Interreg III se implementeaz prin intermediul a trei sub-programe: Partea A: cooperarea transfrontalier ce promoveaz dezvoltarea integrat la nivel regional dintre regiunile de grani nvecinate, incluznd graniele externe i anumite granie maritime; obiectivul este dezvoltarea economic i social a cooperrii transfrontaliere prin strategii comune i programe de dezvoltare; Partea B: cooperarea transnaional i propune s promoveze un nivel nalt de integrare ntre grupuri de regiuni europene, cu scopul de a obine o dezvoltare solid, armonioas i proporionat n UE, o integrare teritorial la nivel nalt, incluznd aici i statele candidate sau nvecinate; Partea C: cooperare interregional n teritoriul Uniunii (i statele nvecinate), pentru a mbunti coeziunea i dezvoltarea regional. Bugetul total este de 4.875 milioane euro pentru perioada 2000-2006.

6. Strategii ale politicii de mediu4 Strategia de protecie a mediului este definit ca fiind: totalitatea aciunilor i msurilor destinate conservrii resurselor naturale i meninerea calitii factorilor de mediu la un nivel acceptabil5. Strategiile de realizare ale politicii de mediu ntresc principiul subsidiaritii (adic delegarea de responsabiliti SM, n timp ce UE traseaz numai cadrul general, obiectivele ce trebuie avute n vedere) i ncearc nlocuirea abordrii verticale tradiionale, de tip comand i control, prin promovarea unui model alternativ de realizare a obiectivelor de mediu ale UE. Elaborarea unor strategii de protecie a mediului a fost determinat de diverse considerente cum ar fi: nlocuirea unor aciuni ntmpltoare, izolate cu aciuni coerente de protecie a mediului; Elaborarea, implementarea i evaluarea politicii de mediu pe etape, astfel nct s fie posibil evaluarea acesteia. Formarea personalului specializat n funcie de fiecare etap i aciune; Controlul aplicrii msurilor stabilite conform acordurilor, autorizaiilor, cerinelor legale etc. Se poate spune c aceste strategii sunt un fel de instrumente ajuttoare, care vin s completeze instrumentele standard i care acioneaz ca stimulente n vederea adoptrii de msuri pentru protecia mediului sau care accentueaz tendina spre o abordare bazat pe principiul voluntariatului. Astfel, este vorba despre:
4

Institutul European din Romnia, Politica de mediu, Seria Micromonografii - Politici Europene, (lucrare elaborat n cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02) Bucureti, 2003, p.21-27. 5 V. Rojanschi, F. Bran, Politici i strategii de mediu, Editura Economic, Bucureti, 2002, p. 109.

Dezvoltarea durabil, Programul de promovare a ONG-urilor active n domeniul proteciei mediului, Politica Integrat a Produselor (PIP), Acordurile voluntare de protecia mediului i reducerea polurii, Taxele i impozitele de mediu n cadrul Pieei Unice, Strategia european de mediu i sntate. Strategia tematic pentru managementul deeurilor. Acestea sunt rezultatul noii abordri a PAM 5 i a tendinei inovatoare a PAM 6, care prevede creterea numrului instrumentelor de implementare a politicii de mediu i care promoveaz aciunile orizontale i integrate. I. Dezvoltarea durabil (DD) Esena DD const n faptul c problemele dezvoltrii economice s fie soluionate numai innduse cont de cerinele de mediu i de necesitile asigurrii sociale. Scopurile DD: asigurarea dreptului populaiei la un mediu favorabil de via; revizuirea politicii de utilizare extensiv a resurselor naturale, folosirea acestora n limitele capacitilor de regenerare; asigurarea populaiei cu minimul necesar de munc, alimentaie, energie, ap, servicii comunale i asisten medical; integrarea cerinelor ecologice n toate deciziile economice i sociale; crearea accesului la informaia de mediu i participarea publicului la luarea deciziilor de mediu. Strategia Uniunii Europene pentru dezvoltare durabil a fost adoptat n anul 2001, la ntlnirea internaional de lucru de la Gthenburg (Suedia), ca strategie pe termen lung ce concentreaz politicile de dezvoltare durabil n domeniile: economic, social i protecia mediului i care a cunoscut o apreciere semnificativ n urmtorii ani. Conceptul dezvoltrii durabile e ns prezent n politica de mediu a UE nc din PAM 5 i doar se delimiteaz ca strategie de sine stttoare n 2001. La momentul actual exist dou linii de dezvoltare a acestei strategii: prima, corespunde Procesului Cardiff i are n vedere exact integrarea politicilor de mediu n alte politici comunitare; a doua, reprezentat de Declaraia de la Gthenburg numit i O Europ durabil pentru o lume mai bun: o strategie a Uniunii Europene pentru dezvoltare durabil are n vedere rolul UE n aspectele globale ale dezvoltrii durabile. Prin cadrul de dezvoltare iniiat n 2001 au fost identificate 4 prioriti: 1) schimbarea climatic i utilizarea energiei curate(adic a surselor de energie ce nu duneaz mediului); 2) sntatea public; 3) gestionarea responsabil a resurselor naturale; 4) sistemele de transport i utilizarea terenurilor.

Pentru tratarea acestor prioriti au fost stabilite 3 direcii de aciune, ce structureaz i eficientizeaz strategia de dezvoltare durabil i care, n acelai timp, se completeaz reciproc. Acestea cuprind: A. Propuneri ce influeneaz mai multe sectoare (cross-cuting proposals) B. Msuri de realizare a obiectivelor pe termen lung, C. Reviziuiri progresive a gradului de implementare a strategiei, iar fiecare dintre ele este dezvoltat prin stabilirea unui set de msuri ce creeaz cadrul de aciune propriu-zis i duc la operaionalizarea i aplicarea n practic a dezvoltrii durabile. Pentru prima direcie de aciune (A), msurile aferente au n vedere urmtoarele aspecte: - toate propunerile legislative majore trebuie s includ o evaluare a potenialelor costuri i beneficii economice, sociale i de mediu; - programele comunitare de cercetare i dezvoltare trebuie s se axeze mai mult pe dezvoltarea durabil; Acestora li se adaug accentul pe mbuntirea comunicrii, prin sublinierea importanei dialogului sistematic cu consumatorii i a consultrii altor ri cea din urm n vederea promovrii dezvoltrii durabile pe plan global. Convingerea c politicile comunitare trebuie s sprijine eforturile altor ri n aceast direcie ntruct dezvoltarea durabil nu poate fi numai o preocupare a UE, ci trebuie s fie a ntregii lumi s-a materializat n cadrul a dou evenimente majore: 1) Un Monterey Conference on Financing for Development (Conferina Organizaiei Naiunilor Unite de la Monterey asupra finanrii pentru dezvoltare), din martie 2002, la care s-a luat decizia de a mri ajutorul oficial pentru dezvoltare al UE; 2) Johannesburg Summit (Conferina de la Johannesburg), la zece ani dup Conferina de la Rio, summit n cadrul cruia EU a nfiinat o coaliie a celor dispui (coalition of the willing) s promoveze surse reutilizabile de energie i a ncheiat alte acorduri de dezvoltare durabil la nivel global. A doua direcie de aciune (B) este strns corelat cu prioritile identificate, astfel nct pentru fiecare prioritate a fost creat un set corespunztor de msuri de aciune. Tabelul de mai jos structureaz aceast coresponden: Tabel nr. 1 Msuri de realizare a obiectivelor pe termen lung ale dezvoltrii durabile

Sursa:Institutul European din Romnia, Politica de mediu, Bucureti, 2003, p.23

A treia direcie de aciune (C) prevede ca msuri de realizare: 1) o revizuire anual a strategiei, care are loc n cadrul ntlnirii din fiecare primvar a Consiliului European 2) o revizuire a strategiei la schimbarea fiecrui mandat al Comisiei i 3) organizarea, de ctre Comisie, a unui forum cu prile interesate (la fiecare doi ani). Cerinele minime6 pentru realizarea dezvoltrii durabile includ urmtoarele: eliminarea srciei n condiiile satisfacerii nevoilor de hran, energie, locuin, sntate; creterea demografic controlat; conservarea i sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului activitii economice asupra mediului; redimensionarea creterii economice, printr-o distribuie mai echitabil a resurselor i accentuarea laturilor calitative ale produciei, reorientarea tehnologiilor i punerea sub control a riscurilor etc. II. Programul de promovare a ONG-urilor active n domeniul proteciei mediului Acest program are la baz Decizia 466/2002/EC din martie 2002, funcioneaz ca un instrument financiar i reprezint rennoirea unui program anterior, desfurat pe parcursul a trei ani (1998-2000). Noul program acoper perioada 2002 -2006, are un buget de 32 mil. Euro i ncurajeaz participarea sistematic a ONG-urilor la dezvoltarea politicii comunitare de mediu, precum i sprijinirea asociaiilor locale i regionale mici ce contribuie la aplicarea aquis-ului comunitar. Rolul su de stimulent este materializat prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil ONG-urilor active n domeniul proteciei mediului, pe baza unor propuneri trimise de acestea. Criteriile de acordare a granturilor urmresc prioritile PAM 6 i promoveaz educaia pentru protecia mediului i sprijinirea implementrii legislaie comunitare de mediu, iar sumele acordate acoper 70% din cheltuielile organizaiei pe ultimii doi ani pentru ONG-urile din SM i 80% pentru cele din rile candidate. Sunt eligibile toate statele membre ale UE (15+10+2) sau Turcia i state din Balcani (Macedonia, Albania, Croaia, Bosnia-Heregovina). III. Politica integrat a produselor (PIP) PIP are la baz Cartea verde a unei politici integrate a produselor (februarie 2001) i exist ca strategie ncepnd din iunie 2003, odat cu adoptarea de ctre Comisie a comunicrii aferente. PIP urmrete s minimizeze degradarea pe care unele produse o cauzeaz mediului pe durata ciclului lor de via i propune o abordare voluntar n vederea produselor verzi, precum i o strns cooperare cu prile interesate. Principiile de baz ale acestei strategii sunt:

A se consulta V. Rojanschi, F. Bran, op.cit., p. 100.

1) pentru reducerea impactului negativ asupra mediului, trebuie s se ia n considerare gndirea n perspectiv a ciclului de via al produselor de la producerea pn la sfritul vieii produsului; 2) implicarea pieei, prin crearea de stimulente n vederea ncurajrii cererii i ofertei de produse verzi(acele produse ce nu duneaz mediului); 3) implicarea celor interesai i ncurajarea cooperrii ntre consumatori, societi i forurile politice; 4) descreterea permanent a impactului pe parcursul ciclului de via al produsului; 5) crearea i utilizarea de instrumente variate care s rspund diversitii produselor (instrumentele pe baza acordurilor voluntare sunt primordiale, dar vor fi necesare i msuri obligatorii). n ceea ce privete implementarea sa, au fost identificate dou direcii de aciune : - Stabilirea de condiii cadru pentru mbuntirea continu a impactului produselor asupra mediului, n toate fazele ciclului de via, de la producere, utilizare i pn la eliminare ; - Crearea unei abordri specifice produsului adic identificarea produselor cele mai duntoare la adresa mediului i dezvoltarea de proiecte pilot pentru demonstrarea practic a beneficiilor aplicrii PIP. Acesat strategie are un potenial ridicat de promovare a unei atitudini centrat pe preocuparea pentru mediu, att din partea productorilor ct i a consumatorilor ceea ce, pe termen lung, poate genera formarea unui mecanism autoreglabil de selecie a tipurilor de produse aflate pe pia, n funcie de potenialul lor duntor asupra mediului. Pentru a asigura eficacitatea acestei strategii, Comisia a prevzut o revizuire a sa la fiecare trei ani. IV. Acordurile voluntare de mediu Acordurile de mediu exist ca strategie declarat n urma unei Comunicri a Comisiei din iulie 20027 i reprezint o form de co-reglementare, cu rolul de a sprijini implicarea activ i responsabilizarea agenilor economici fa de protecia mediului. Acordurile de mediu au un caracter voluntar i sunt folosite n mod curent n toate SM, la nivel naional, regional sau local, ns apar ca o noutate la nivelul UE ca acorduri ncheiate ntre Comisia European i federaiile industriale europene. Elementul de noutate este reprezentat de stabilirea unui cadru legal pentru utilizarea acordurilor voluntare de mediu; altfel, putem vorbi de acorduri de mediu nc din 1996, cnd au fost pentru prima dat subliniate avantajele acestora:
7

Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 17 July 2002 on Environmental Agreements at Community Level within the Framework of the Action Plan on the "Simplification and Improvement of the Regulatory Environment [COM(2002) 412 final - Not published in the Official Journal]

- o abordare pro-activ din partea industriei; - soluii eficace i create special pentru problemele identificate; - realizarea rapid a obiectivelor de mediu. Reglementarea funcionrii acestora, adus de Comunicarea din iulie 2002, stabilete trei tipuri de acorduri posibile: 1) acorduri din proprie iniiativ : se refer la iniiativele sectorului industrial n domenii n care Comisia nu intenioneaz s propun reglementri i pe care le poate sprijini printr-o recunoatere formal; 2) auto-reglementri: reprezint situaiile n care reprezentanii industriei aleg s reglementeze un aspect controversat, pentru a preveni o reglementare legislativ din partea Comisiei. Comisia recunoate acordul prin emiterea unei recomandri i poate aduga o monitorizare a obligaiilor printr-o decizie a PE; 3) co-reglementri: atunci cnd Comisia consider c este necesar legislaia ntr-un anumit sector, se poate utiliza o form mai strict de acord voluntar de mediu, n care Consiliul i PE stabilesc obiectivele i cerinele de monitorizare, n timp ce industria decide msurile care trebuie luate. Domeniile n care aceste acorduri la nivel comunitar pot avea un rol nsemnat sunt: impactul produselor din PVC asupra mediului, politica integrat a produselor, schimbarea climatic i gestionarea deeurilor. V. Taxele i impozitele de mediu Taxele i impozitele de mediu au fost adoptate n 1997, ca o modalitate de a promova utilizarea instrumentelor fiscale n vederea creterii eficacitii politicii de mediu. Acestea sunt taxe i impozite impuse n i de ctre SM (i nu la nivel comunitar), strategie ce a fost permanent ncurajat de ctre Comisia European i care presupune utilizarea a dou categorii de taxe i impozite de mediu: - cele care se aplic emisiilor poluante (de exemplu, taxe pe poluarea apei, pe emisiile de zgomot n domeniul aviatic); - cele care se aplic produselor (taxe pe pesticide, accize pe petrol, etc.); Veniturile realizate din aceste taxe i impozite se adaug la bugetele SM i pot fi utilizate n scopul finanrii activitilor de protecie a mediului, dar i pentru reducerea altor taxe (cum ar fi taxele de munc). n acest context, strategia UE const n: - colectarea experienelor SM privind taxele de mediu, - analizarea efectelor economice i de mediu ale taxelor i impozitelor existente, - monitorizarea efectelor acestora asupra Pieei Unice i asupra competitivitii industriei europene, cu scopul de a aprecia eficacitatea acestor instrumente fiscale i eventuala posibilitate a translatrii lor la nivel comunitar.

Tabel nr.2

Sursa: Taxele de mediu in Romania - Studiu elaborat de CEROPE n cadrul Programului Phare RO 2003/005-551.02.03, p.5 Cazul Romaniei8: 1. Dac n majoritatea rilor central i vest europene taxele de mediu iau partea leului din impozitele pe combustibili, n Romnia, pn n prezent, nu a existat o preocupare pentru a evidenia o component de mediu n cadrul taxelor cu o clar tent ecologic. ntruct aceast situaie e greu/imposibil de corectat retroactiv, se impune concentrarea eforturilor ca de acum ncolo creterile de impozite pe combustibili s fie legate de componenta de mediu. Numai astfel se va putea corecta situaia n care taxele de mediu reprezint doar circa 0,2% din PIB n Romnia, fa de 3,4% din PIB n Slovenia, 2,7% din PIB n Cehia i Ungaria, 2,5% din PIB n Letonia, 2,2% din PIB n Lituania, 2% din PIB n Estonia etc.

Taxele de mediu in Romania - Studiu elaborat de CEROPE n cadrul Programului Phare RO 2003/005551.02.03, p.5-8.

Pentru a alimenta bugetul cu noi venituri necesare, n principal, cofinanrii lucrrilor de mediu, se propune ca, n plus fa de calendarul de cretere a accizelor la combustibili negociat cu UE, s se ia urmtoarele msuri: a) creterea, ncepnd cu 1 iulie 2007, prin modificarea corespunztoare a Codului Fiscal, cu 10 euroceni (circa 0,35 RON) a preului la pomp al benzinei i al motorinei, indiferent de preul mondial al petrolului la acel moment. Aceast cretere de acciz, denumit explicit tax de mediu, ar urma s fie colectat de MFP i utilizat, cu precdere, pentru cofinanarea proiectelor de mediu. Efect bugetar estimat circa 500 milioane euro (aprox. 0,50% din PIB). b) o nou cretere, ncepnd cu 1 ianuarie 2008, cu ali 10 ceni a preului la pomp al benzinei i al motorinei, n aceleai condiii. Datorit creterii ntre timp a PIB nominal exprimat n euro, este posibil ca efectul bugetar estimat s fie ceva mai mic (aprox. 0,45% din PIB). Cumulate, cele dou creteri ar crea o resurs de circa 1 miliard euro anual, care, cuplat cu alte msuri de taxe de mediu (poluarea aerului, deeuri menajere etc.) ar putea asigura o cofinanare decent a proiectelor de mediu n urmtorul deceniu. Estimri privind rezultatele aplicrii propunerii: 1. O prim consecin care trebuie avut n vedere este impactul unei astfel de msuri asupra inflaiei n anii de aplicare (2007 i 2008). Conform datelor INSSE, ponderea grupei combustibili n totalul coului de consum pe baza cruia se calculeaz rata inflaiei este de 724 puncte din 10000 (adic 7,24%). Creterea cu circa 10% a preului benzinei i a motorinei s-ar traduce ntr-o cretere imediat a inflaiei (efect de prim rund) cu circa 0,7%, iar efectul secundar, disipat n timp, ar mai putea aduga circa 0,3%. Astfel, impactul inflaionist total al unei majorri cu 10% a preului combustibilului poate fi estimat la circa 1% inflaie suplimentar. Desigur, se poate argumenta c n condiiile existenei unor inte foarte ambiioase ale inflaiei pentru 2007 i 2008 (4% 1 procent, respectiv 3,8% 1 procent), o asemenea msur ar fi inoportun. n acelai timp, exist o serie de argumente care pledeaz n favoarea unei asemenea msuri: 1 Programele de Convergen i Stabilitate agreate de Comisia European acord o mult mai mare atenie poziiei bugetare apropiate de echilibru, n detrimentul preocuprilor privind inflaia; 1 - Efectele msurii propuse nu sunt cu nimic mai mpovrtoare n ceea ce privete creterea ratei inflaiei dect o msur care ar viza creterea TVA cu 3 puncte procentuale (de la 19% la 22%). O astfel de msur ar aduce venituri bugetare suplimentare similare (de circa 1,1% din PIB), dar cu afectarea tuturor preurilor din economie, aadar cu o inflaie suplimentar de peste 1%; 2 Banca central poate reaciona din timp printr-o ntrire a politicii monetare, care s ncerce readucerea inflaiei n banda iniial; 3 Dac acest lucru se dovedete imposibil, exist n continuare posibilitatea de a explica publicului c ratarea s-a datorat unei modificri majore a politicii fiscale, care nu a fost luat n calcul la momentul stabilirii intei. 2. Este posibil ca evoluii favorabile de pe piaa petrolului s atenueze efectele inflaioniste menionate, ca urmare a unor scderi ale preului ieiului n anii urmtori.

Astfel, un sondaj efectuat de Reuters la nceputul lunii august 2006 printre 32 de analiti a artat c, fa de un pre spot de 78,65$/baril a petrolului, se anticipa o scdere n luna septembrie la 72,70$/baril i o medie anual pentru 2006 de 68,20$/baril (fa de 68,60$/baril pe primele apte luni ale anului). Mergnd mai departe, preul petrolului pentru 2007 este prognozat la 64,45$/baril (o scdere cu circa 5% fa de anul acesta), iar pentru 2010 se anticipeaz o scdere a preului petrolului pn la 45,67$/baril (o scdere cu aproximativ 33% fa de 2006). Prin urmare, nu este deloc obligatoriu ca accizarea superioar a benzinei i a motorinei s se traduc n preuri mai mari la pomp. Totodat, trebuie luat n calcul i efectul aprecierii nominale a leului fa de euro i fa de dolar, care, dac va continua, va avea acelai efect de descurajare a creterii preurilor la pomp exprimate n lei. 3. Un ultim considerent privete modalitatea n care creterile de accize propuse sar suprapune peste calendarul creterilor de accize deja agreat cu Comisia European. Conform acestui calendar, acciza la benzina cu plumb ar urma s creasc cu circa 10 euroceni/litru n intervalul 20042007 (din care numai 3 euroceni n intervalul 20062007), acciza la benzina fr plumb ar urma s creasc cu circa 9 euroceni n intervalul 20042011 (cu circa 6 euroceni n intervalul 20062011), iar acciza la motorina utilizat drept carburant auto ar urma s creasc cu aproximativ 12 euroceni n perioada 20042013 (din care 9 euroceni n perioada 20062013). Toate aceste creteri sunt extrem de moderate i, ca atare, adugarea att n 2007 ct i n 2008 a cte 10 euroceni la accize sub form de taxe de mediu este pe deplin fezabil. VI. Strategia european de mediu i sntate (SCALE) De la nceput, politica de mediu a avut drept obiectiv mbuntirea sntii. Art. 152-174 Tratatul de la Amsterdam reprezint baza legal a aciunilor UE n ceea ce privete mediul i sntatea9, iar obiectivele i aciunile necesare au fost incluse n cel de al 6-lea PAM.. Aceast strategie este cea mai recent aciune n domeniu i are n vedere relaia complex i direct cauzal existent ntre poluarea, schimbarea caracteristicilor mediului i sntatea uman. SCALE este rezultatul preocuprii constante a Comisiei Europene n aceast direcie i a fost iniiat n iunie 2003 (2003-2008), fiind elaborat prin colaborarea DG Mediu cu DG Cercetare i DG Sntate. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea pe sntatea copiilor - care reprezint cel mai vulnerabil grup social i cel mai afectat de efectele polurii mediului - spre deosebire de restul legislaiei de mediu, care este bazat pe norme i standarde pentru aduli. Dezvoltarea acestei strategii are la baz 5 elemente cheie: 1. va fi fundamentat tiinific i va analiza interaciunile complexe dintre diveri poluani i organismul uman;

Organizaia Mondial pentru Mediu i Sntate definete mediul i sntatea ca incluznd att efectele directe, patologice ale chimicalelor, radiaiilor i altor ageni biologici, ct i efectele, uneori indirecte, asupra sntii i bunei condiii a mediului fizic, psihologic, social i estetic, care include gospodriile, dezvoltarea urban, amenajarea teritoriului i transporturile.

2. va fi centrat pe copii i va iniia aciuni pilot asupra poluanilor cu relevan specific pentru copii (precum dioxinele i metalele grele) i asupra substanelor cu aciune endocrin; 3. i propune s creasc gradul de informare i responsabilizare a prilor interesate i al publicului; 4. legislaia UE va completa legile naionale i va fi revizuit pentru a reflecta situaia i nevoile speciale ale copiilor; 5. va evalua constant aciunile ntreprinse n acest scop. Pentru dezvoltarea acestei strategii, Comisia are n vedere o serie de ntlniri cu prile interesate, n vederea stabilirii unor grupuri de lucru i grupuri consultative, precum i n scopul determinrii rolului acestora din urm n cadrul implemetrii SCALE. VII. Strategia tematic pentru managementul deeurilor10

10

Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i al eliminrii acestora - M.Of. nr. 18/1991. Legea nr. 426/2001 -M.Of. nr. 411/25.07.2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen nr. 78/2000 M.Of. nr. 283/22.06.2000 privind regimul deeurilor. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor si preparatelor chimice periculoase M.Of. nr. 635/05.09.2003 , modificat si completat de Legea 263/2005. Legea nr. 261/2004 pentru ratificare a Conventiei de la Stockholm privind poluantii organici persistenti, adoptata la 22 mai 2001 -M.Of. nr. 638/15.07.2004. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 78/2000 M.Of. nr. 283/22.06.2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri prin Legea nr. 426/2001 M.Of. nr. 411/25.07.2001. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 -M.Of. nr. 104/07.02.2002 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobat cu modificri prin Legea 465/2001 M.Of. nr. 422/30.07.2001 i modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 -M.Of. nr. 461/28.06.2003. Hotararea Guvernului nr. 349/2002 M.Of. nr. 269/23.04.2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje -abrogata prin HG nr. 621/2005. Hotararea Guvernului nr. 128/2002 M.Of. nr. 160/06.03.2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 268/2005 - M.Of. nr. 332/20.04.2005. Hotararea Guvernului nr. 856/2002- M.Of. nr. 659/05.09.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Hotararea Guvernului nr. 124/2003 - M.Of. nr. 109/20.02.2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, modificat de HG 734/2006. Hotararea Guvernului nr. 228/2004 -M.Of. nr. 189/04.03.2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 514/2005 -M.Of. 505/14.06.2005. Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 M.Of. nr. 954/18.10.2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si Planului National de Gestionare a Deseurilor. Hotararea Guvernului nr. 2427/2004 - M.Of. nr. 64/2005 privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente . Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ( abroga HG nr.349/2002). OM nr.251/2005 pentru organizarea si functionarea Secretariatelor de Risc privindcontrolul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicatesubstante periculoaseM.Of.nr.298/11.04.2005.

Considerm necesar clarificarea noiunii de deeu, chiar dac nici o definiie nu satisface n ntregime aceast noiune. Exist mai multe definiii ale deeului11, astfel : Din punct de vedere legislativ : Legea 426/2001 definete deeul ca orice substan sau orice obiect din categoriile stabilite n anexa I B, pe care deintorul le arunc, are intenia sau obligaia de a le arunca. Din punct de vedere al proteciei mediului: un deeu constituie o ameninare din momentul n care acesta intr n contact cu mediul nconjurtor. Din punct de vedere economic :un deeu reprezint un obiect a crui valoare economic este nul sau negativ pentru deintor la un anumit moment. Aceast definiie exclude, ns o bun parte a deeurilor reciclabile care au o anumit valoare economic. Clasificarea deeurilor12 : Deeuri municipale : - Deeuri menajere : deeuri provenite din activiti casnice sau asimilabile cu acestea, colectate n amestec sau selectiv, dar i cele asimilabile cu acestea generate n instituii, industrie, comer (din totalul deeurilor municipale, aproximativ 40% reprezint materiale reciclabile din care circa 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate). - Deeuri menajere voluminoase : provenite din activitile domestice care din cauza volumului mare sau a greutii nu pot fi preluate de colectorii normali i care necesit o gestionare special (ex. mobilier uzat, resturi de echipamente electrice, deeuri verzi de grdin, etc.). - Deeuri menajere periculoase : provenite din activitile domestice care nu pot fi colectate mpreun cu deeurile menajere normale fr a se crea riscuri pentru mediu sau pentru persoane. Pentru aceste tipuri de deeuri se mai folosesc i termenii : deeuri menajere speciale sau deeuri toxice n cantiti dispersate, DTCD (ex. vopsele, solveni, seringi, medicamente, baterii uzate, acumulatori, etc.). - Deeuri stradale : sunt rezultate din exploatarea, ntreinerea sau crearea grdinilor publice i de asemenea deeuri organice rezultate din activiti horticole profesionale. O parte din aceste deeuri verzi, cele rezultate din grdinile particularilor sunt incluse n categoria deeurilor voluminoase. a) Deeuri industriale : 1. Deeuri industriale periculoase :

11

A se vedea A. Culic, R. M. Petrescu, Managementul i legislaia deeurilor, EFES, Cluj-Napoca, 2006, p. 14-15. 12 Ibidem, p. 17-24. A se consulta i Anexa nr. I B din OUG 78/2000 aprobat prin Legea 426/2001 publicat n M.O., partea I, nr. 411 din 25 iulie 2001.

*Deeuri industriale speciale : deeuri de la vopsire, nmoluri de la staiile de epurare, acizi uzai, emulsii uzate, etc. *Deeuri industriale n cantiti dispersate: adezivi i lipiciuri, baterii de main uzate, uleiuri uzate de la maini, etc. 2. Deeui industriale banale: piese rebutate, anvelope uzate, bidoane i recipieni, etc. Precizm c, n Romnia doar 22% din totalul deeurilor produse sunt valorificate, cea mai mare cantitate de deeuri fiind eliminat prin depozitare, doar 1% din deeuri fiind incinerate. Procentul de deeuri industriale care sunt valorificate este alctuit din: deeuri petroliere, metalice, vehicule i echipamente uzate. Costurile de conformare pentru sectorul deeuri se ridic la 3,8 miliarde Euro pn n 2017. Aceste costuri sunt necesare pentru: construirea de depozite ecologice de deeuri, nchiderea depozitelor existente neconforme, introducerea/extinderea colectrii selective. Strategia tematic pentru managementul deeurilor este una dintre cele 7 strategii conturate n cadrul PAM 6. Comisia a lansat n 2003 o consultare larg a tuturor celor implicai asupra opiunilor politice pentru prevenirea i reciclarea deeurilor13. Obiectivul strategiei este eliminarea relaiei cauzale dintre rata creterii economice/utilizarea resurselor i cea a producerii deeurilor. Sunt identificate urmtoarele aspecte principale14 : Pentru formularea unei politici bune de prevenire a deeurilor este necesar o analiz tiinific, n prezent nu exist date statistice de ncredere; n privina reciclrii, trebuie s se pun accentul pe materiale n locul accentului pe produse care i-au ncheiat perioada de via ; O nou dezbatere asupra definiiei deeurilor; Necesitatea stabilirii unui nivel de reciclare comun tuturor statelor membre, etc. Mangementul deeurilor cuprinde urmtoarele elemente15: A. Prevenirea. Cea mai buna strategie de reducere a deeurilor este cea care previne de la nceput apariia deeurilor. Prevenirea poate necesita modificri semnificative ale proceselor tehnologice, dar poate furniza cele mai bune rezultate de mediu i economice
13

n vrful marilor productori de deeuri menajere se afl SUA cu peste 700 kg/loc/an, deeuri provenind mai ales din ambalaje. Cantitatea de deeuri produs nu este ns totul, la fel de important fiind i procentul n care ele sunt reciclate. 14 P. Prisecaru, op.cit., p. 254. 15 V. Rojanschi, F. Bran, op.cit., p.191-194.

B. Reducerea cantitilor de deeuri generate de activiti socioeconomice: Concepia produselor: depinde de productor, care ar trebuie s le realizeze astfel nct s fie uoar dezmembrarea lor pe produse cu acelai specific, pentru a face posibil o procesare difereniat (ex. Fabricile de automobile care proiecteaz maini n vederea separrii lor pe piese metalice, plastice, sticl etc. i nu pe transformarea lor prin presare). Diminuarea ambalajelor: productorii ar putea fi stimulai prin taxe degrevante la produsele care s-ar recupera prin costurile provenite din circuitul gunoaielor i reducerea polurii. Diminuarea consumului: este o problem specific consumatorilor asaltai de reclame, vitrine. C. Utilizarea: Reutilizarea: aplicat n special sticlelor. Aici intervin mai ales cetenii, n cazul sticlelor normale care se pot reumple, de exemplu ap mineral, bere. Reciclarea: este segmentul cel mai slab dezvoltat n Romnia, prin care se pierd uriae cantiti de materii prime: hrtie16, cauciuc, metal etc. n domeniul Utilizrii un rol important l au i pubelele publice diversificate pe produse. n acest sens sunt propuse cteva msuri: Crearea lanului comercial pentru deeuri; Introducerea sistemului de pubele pe grupe de produse i apoi a serviciilor de colectare, transport i valorificare distincte; Dezvoltarea reelelor publice, n special cu caracter privat pentru colectare; Educarea populaiei prin responsabilizare, informare i sisteme de amenzi, dar i taxe de degrevare. D. Procesarea: Depozitarea controlat: depozitele ecologice care asigur n final, printr-o serie de construcii n care un rol esenial l au odiverse produse noi denumite geosintetice, confinarea, nchiderea, izolarea masei de deeuri astfel nct s fie redus la minimum poluarea mediului. Aceast problem trebuie privit difereniat n funcie de nocivitatea deeurilor. Compostarea: presupune o selectare prealabil a deeurilor pentru a rmne numai cele cu un coninut mare n materii organice, dup care prelucrarea lor este relativ simpl: stropirea
16

Procesul de tiere a pdurilor pentru producerea hrtiei polueaz n jur de 200m de ap din ruri pentru 1 ton.

i reamestecarea pe platforme din beton pe o perioad de 3-4 sptmni. n final se obine un ngrmnt de tipul gunoiului de grajd. Este cel mai ecologic procedeu de reinserare a deeurilor n mediu. Deeurile care pot fi tratate biologic (compostate 17) sunt, in principal, urmtoarele : - fracia biodegradabil din deeurile menajere i asimilabile; - deeuri din grdini i parcuri; - deeuri din piee i complexe alimentare; - resturi biodegradabile din industria alimentar; - namol rezultat din staiile de epurare oraeneti. Tratarea mecanic i biologic (compostare) a deeurilor este condiionat de tipul deeurilor i modul de colectare. Colectarea selectiv este un proces de gestionare a deeurilor municipale prin care materialele de origine casnic (domestic) care au un potenial de reciclare (hrtie, carton, sticl, plastic i metal) sunt recuperate i dirijate spre filierele de reciclare. Acest proces necesit o compostare la surs, o colectare separat a materialelor secundare i tratamentul lor ntr-un centru de recuperare. Obiective Contribuie la reciclarea material i organic, Reduce fluxul colectrii n amestec pentru tratare. Factori limitativi (piedici) Efortul cerut productorilor particulari de deeuri, prin urmare motivaia este un factor esenial n reuita colectrilor selective, Gestiune riguroas a organizrii sistemului de colectare selectiv . Deeurile care fac obiectul colectrii selective Se disting dou tipuri principale de colectare selectiv: Colectarea selectiv a deeurilor curate i uscate (sticl, hrtie, cartoane, ziare reviste, plastic, aluminiu), Colectarea selectiv a prii fermentabile a deeurilor menajere sau biodeeurile. Colectarea selectiv a deeurilor depinde de: contextele locale : tipul de habitat, densitatea populaiei, etc. natura i numrul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabil a ambalajelor menajere, ziare reviste, partea fermentabil a deeurilor menajere, etc.). modalitile de colectare u n u
17

http://www.apmbz.ro/2gdscp/Ghid%20compostare.doc

aport voluntar colectare regrupat sau colectare mixt etc. organizarea colectrii (frecvena colectrii, echipamente ncarcare, tipurile de recipieni sau de vehicule de colectare, etc.

de

Incinerarea: se poate introduce la un moment dat pe circuitul reutilizrii i reciclrii, dar presupune o sever triere prealabil pentru determinarea materialelor necombistibile. Incinerarea poate fi: - cu adoas de combustibil , pentru deeurile spitaliceti sau pentru deeuri periculoase sau speciale Problema substanelor periculoase care afecteaz mediul i sntatea uman a fost adus n atenia publicului n special de accidentele petrecute n anii 70 i 80 ( Seveso-Italia din 1976, Bhopal-India n 1984 i cel de la Basel pe Rin n 1986 ). La acestea s-a adugat intensificarea transportului trans-frontier a deeurilor periculoase i depozitarea acestora n special n rile cu legislaie de mediu mai permisiv (ri slab dezvoltate i n dezvoltare). Cantitatea de deeuri periculoase generat anual nu este cunoscut dar este estimat la cca. 400 de milioane de tone din care 95% sunt produse de rile dezvoltate economic (ex. SUA 85% din total). Deeurile periculoase se refer la: deeuri non-nucleare industriale, pesticide, deeuri chimice, deeuri uranifere, cenui de incinerare etc.Dintre acordurile i conveniile internaionale care au fost realizate pe marginea acestei probleme menionm: Convenia privind Controlul Deplasrii Transfrontier a Deeurilor Periculoase i a Amplasrii Lor (Convenia de la Basel din 1989) ; Convenia de la Bamako (Mali) viza interzicerea importului i a depozitrii deeurilor periculoase n rile africane etc.. - fr adaos de combustibil, eventual chia cu producere de energie termic, ceea ce presupune deeuri cu o putere caloric de peste 1400kca/kg i o umiditate sub 40%. Incinerarea poate genera cenu care trebuie dus n depozite i gaze care sunt cu att mai nocive cu ct temperatura de ardere este mai mic, nefiind indicat s se coboare dun 1.500C18. Piroliza: este un procedeu termochimic (mai rar utilizat) de transforamare a unor substane solide n substane gazoase ce condenseaz ulterior la diferite temeraturi, separnd fraciuni lichide combustibile. Reprezint singura metod de valorificare a deeurilor din materiale plastice selectate din masa deeurilor, incinerarea lor separat ridicnd numeroase probleme tehnice i de poluare.

18

Investiiile pentru epurarea gazelor dubleaz costul de incinerare propriu-zis.

Identificarea probelemelor legate de gestiunea deeurilor19: - Colectarea datelor i caracterizarea deeurilor; - Colectarea selectiv a deeurilor; - Transportul deeurilor; - Stocarea temporar a deeurilor; - Lipsa valorii economice pentru diverse deeuri; - Diversitatea deeurilor produse i necesitatea diferitelor tehnici de tratare; - Costul reciclrii etc. n ceea ce privete reciclarea i valorificarea deeurilor, n Planul Naional de Gestionare a Deeurilor au fost stabilite anumite inte, amintim cteva dintre acestea: - Valorificarea material i energetic a circa 50% din deeurile biodegradabile pn n 2013; - Valorificarea energetic a circa 50% din cantitatea de rumegu pn n 2013; - Reciclarea n proporie de 22,5% pentru plastic pn n 2013; - Reciclarea n proporie de 60% n funcie de greutate, pentru hrtie i carton i 50% pentru metale n 2008; - Reciclarea n proporie de 60% pentru sticl, pn n 2013. Ca urmare a faptului c deeurile reprezint o ameninare pentru sntate i pentru mediul nconjurtor, au nceput s se dezvolte o serie de metode care uureaz luare unei decizii cu privire la sistemele de management aplicabile. Astfel, s-au dezvoltat o serie de metode utilizate pentru evaluarea sistemelor de management al deeurilor: - Modelul Analizei Ciclului de Via (ACV): este utilizat pentru a evalua din punct de vedere al impactului asupra mediului i efectele energetice ale sistemului de mangement al deeurilor; - Analiza costurilor sistemului de management al deeurilor. ACV, utilizat pentru a evalua impactul produs asupra mediului de anumite produse, nu ofer o soluie ci ofer date de pornire n procesul de planificare pentru introducerea unei strategii de management al deeurilor. Ciclul de via al unui produs ncepe din momentul extraciilor materiilor prime i se termin cu etapa de eliminare a produsului devenit deeu. Ciclul de via al unui deeu ncepe din momentul n care un produs devine deeu i se sfrete atunci cnd acesta devine resurs materie prim secundar (cum se ntmpl n cazul reciclrii materialelor sau al recuperrii energetice) sau atunci cnd deeul este deus pentru stocare final. Impactul produs asupra mediului de ctre un anumit tip de sistem de management este influenat de diveri factori: caracteristicile deeurilor, existena
19

A. Culic, R. M. Petrescu, op.cit., p. 35: Gestionarea deeurilor, component important a oricrei strategii de mediu, se refer la activitile de colectare, transport, tratare, valorificare i eliminarea acestora.

unei piee pentru fraciunea recuperabil a deeurilor, eficiena sistemului de colectare al deeurilor etc.
Utilizarea durabil i gestionarea resurselor naturale i a deeurilor n cadrul Ageniei Europene de Mediu Agenia European de Mediu (European Environment Agency, AEM) a fost nfiinat prin Regulamentul 1210/90 al CEE din 1990 (modificat prin Regulamentul 933/1999 al CE i Regulamentul 1641/2003 al CE). Decizia de a se stabili la Copenhaga a fost luat n anul 1993 iar, Agenia a nceput s funcioneze din anul 1994. Agenia European de Mediu este instituia public principal din Europa consacrat elaborrii de informaii oportune, la obiect, pertinente i viabile, pentru ntemeietorii de strategii i public, n vederea susinerii dezvoltrii durabile i pentru a ajuta la realizarea unor mbuntiri semnificative i msurabile a mediului nconjurtor din Europa. Necesitile societii n ceea ce privete apa, energia i mineralele sunt n cretere i dac nu vor controlate, vor ncepe s creeze probleme pentru viitoarea dezvoltare economic i ocial. Din ce n ce mai des, deeurile sunt considerate ca o resurs potenial: reutilizarea intensiv i reciclarea materialelor, precum i utilizarea lor eficient n procesul de fabricaie vor deveni o norm. Din ce n ce mai multe produse vor fi proiectate, comercializate i liceniate pentru a reduce la minimum cheltuielile n contul mediului ocazionate de producerea, utilizarea i destinaia pn la fritul vieii lor. AEM va continua s furnizeze informaiile i evaluri n vederea sprijinirii strategiilor de gestiune a deeurilor i utilizarea durabil a resurselor naturale, pentru a permite stabilirea de prioriti, monitorizarea i urmrirea, ca i identificarea celor mai bune practici. n urmtorii ani (pn n 2008) prioritile Ageniei vor fi : (a) Evaluri ale circuitului materialelor i al deeurilor Sprijinirea inteniilor politice la baza strategiilor tematice privind utilizarea durabil a resurselor naturale i reciclrii deeurilor. Asigurarea unei reduceri globale semnificative a volumelor de deeuri generate, decuplarea utilizrii resurselor de cretere economic i pentru a evita ca utilizarea acestor resurse, cu impactele asociate lor, s nu depeasc capacitatea de suportare a mediului. Produsele specifice vor include: - sprijinirea strategiilor tematice n favoarea utilizrii durabile a resurselor naturale i a reciclrii deeurilor; - evaluri ale fluxului de materiale i deeuri; - analiza strategiei privind resursele naturale i deeurile, inclusiv evaluarea eficacitii i a stadiului de aciune; - dezvoltarea unor indicatori pentru prevenirea deeurilor i utilizarea resurelor naturale; - sprijinirea rilor membre n raportarea deeurilor (inclusiv Directiva de condiionare a deeurilor) i contabilitatea fluxului de materiale; - sprijinirea Regulamentului privind statistica deeurilor, inclusiv datoria de a revedea obligaiile de raportare. (b) Informaiile despre cele mai bune practici

Facilitarea unei reduceri globale semnificative la utilizarea resurelor i volumelor deeurilor generate, prin rspndirea informaiei despre utiliti i instrumente politice. Produsele specifice vor include: - identificarea i rspndirea informaiilor asupra celei mai bune practici i a experienelor de succes. 7. Planurilor de Aciune pentru protecia Mediului: Programul Operaional Sectorial de Mediu

I. Programul Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu) 20 este strns corelat cu obiectivele naionale strategice prevzute n Planul Naional de Dezvoltare (PND) i Cadrul Naional Strategic de Referin (CNSR), care se bazeaz pe principiile i practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene. Obiectivele specifice POS Mediu sunt: 1. mbuntirea accesului la infrastructura de ap, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015. 2. Ameliorarea calitii solului, prin mbuntirea managementului deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de judee pn n 2015. 3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi n cele mai poluate localiti pn n 2015. 4. Protecia i mbuntirea biodiversitii i a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reelei Natura 2000. 5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea msurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015. n vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmtoarele axe prioritare: Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat; Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate; Axa prioritar 3 mbuntirea sistemelor municipale de termoficare n zonele prioritare selectate; Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia naturii; Axa prioritar 5 Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc; Axa prioritar 6 Asistena Tehnic. Asistena Tehnic (AT) va asista implementarea i monitorizarea programului i va contribui substanial la atingerea obiectivului global i a celor specifice ale POS Mediu. Programul acoper perioada 2007-2013, dar obiectivele
20

www.mmediu.ro/integrare/comp1/POSMediu_mai_2006%20fara%20trackch.pdf -

sale urmresc nevoile de dezvoltare ale Romniei dincolo de 2013, prin punerea bazelor dezvoltrii durabile a investiiilor vizate. POS Mediu este unul din cele 7 programe operaionale elaborate n cadrul Obiectivului Convergen pentru perioada de programare 2007 2013. POS Mediu a fost elaborat n conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007 2013 Protecia i mbuntirea calitii mediului, precum i cu Prioritatea 1 a CNSR Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene. POS Mediu conine elemente eseniale pentru implementarea cu succes a Planului Naional de Dezvoltare (PND) i a CNSR n domeniul proteciei mediului; obiectivul de baz l constituie promovarea dezvoltrii durabile a ntregii ri. Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ 4,900 miliarde Euro, ceea ce reprezint 23,4 % din sursele financiare alocate Cadrului Naional Strategic de Referin. Din acetia, 3,960 miliarde Euro reprezint sprijinul comunitar, mai mult de 940 milioane Euro provenind din bugetul naional. Sursele comunitare sunt asigurate din Fondul de Coeziune i Fondul European pentru Dezvoltare Regional. Axa Prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat Obiective Asigurarea serviciilor de ap i canalizare, la tarife accesibile Asigurarea calitii corespunztoare a apei potabile n toate aglomerrile umane; mbuntirea calitii cursurilor de ap mbuntirea gradului de gospodrire a nmolurilor provenite de la staiile de epurare a apelor uzate Aceast prioritate va fi finanat din Fondul de Coeziune. Fundamentare Aceast ax prioritar se adreseaz unuia dintre principalele puncte slabe identificate n analiza SWOT, care reflect accesul redus la servicii publice de ap (52%), calitatea necorespunzatoare a apei potabile i lipsa facilitilor de canalizare i epurare a apelor uzate n anumite zone. Serviciile publice din domeniul apei sunt de cele mai multe ori ineficiente, n special din cauza numrului mare de operatori mici, muli dintre acetia avnd ca obiect de activitate i alte activiti (transport public, nclzire central, electricitate local, etc), precum i din cauza lipsei de investiii pe termen lung, a managementului necorespunzator, a lipsei unor obiective pe termen lung i a unor planuri de afaceri, etc. Legislaia romneasc n sectorul de ap este n vigoare i conform cu acquis-ul comunitar, dar sunt necesari pai n ceea ce privete implementarea, n vederea conformrii depline, n special n privina comunitilor mici.

Ca urmare a negocierilor pentru capitolul 22 Mediu, au rezultat pentru Romnia o serie de angajamente ce implic investiii considerabile n sectorul de ap i ap uzat, n decursul unor perioade de tranzitie relativ scurte. n conformitate cu Tratatul de Aderare, Romnia a obinut perioade de tranziie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descarcarea i epurarea apelor uzate pn n 2015 pentru 263 aglomerri mai mari de 10 000 locuitori echivaleni i pn n 2018 pentru 2.346 de aglomerri ntre 2 000 i 10 000 locuitori echivaleni. Perioade de tranziie au fost obinute, de asemenea, i pentru calitatea apei potabile pn n 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83. Mai mult, n urma negocierilor de aderare, Romnia a declarat ntregul sau teritoriu drept zon sensibil, acest aspect presupunnd obligaia ca toate aglomerrile umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivaleni s fie prevzute cu staii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta teriar. Ca urmare, dei n majoritatea aglomerrilor urbane cu peste 100.000 p.e., sunt construite staii de epurare, prin fonduri ISPA i MUDP, fonduri suplimentare sunt necesare pentru a furniza extinderea lor, astfel nct s se asigure tratarea avansat (eliminarea azotului i fosforului). Pentru aglomerrile mai mici care nu au beneficiat de aceste programe trebuie construite/modernizate staii de epurare care s asigure i epurarea teriar. n pofida unei mbuntiri semnificative a calitii rurilor n Romnia (scdere a nivelului principalilor indicatori de calitate CBO5 i CCO, solide n suspensie, coninutul componentelor periculoase), sunt nc necesare investiii n special n vederea reducerii surselor punctiforme de poluare care cresc riscul de eutrofizare a receptorilor naturali. Luarea n calcul a angajamentelor mai sus menionate, pe fondul unei serioase lipse a investiiilor i al unor servicii deficitare n sectorul de ap, presupune nevoi investiionale semnificative n toat ara. Strategie Avnd n vedere necesitatea conformrii cu acquis-ul comunitar din sectorul de ap n majoritatea aglomerrilor ntr-o perioad de tranziie relativ scurt, prioritatea se va acorda proiectelor integrate de anvergur n vederea optimizrii costurilor de investiie i a costurilor operaionale pe care le presupun asemenea investiii. Comunitile care au ca scop mbuntirea infrastructurii de ap i ap uzat din zonele geografice clar definite (de ex. pe bazine hidrografice) vor fi grupate. Pe baza unui program de investiii pe termen lung n zonele respective, investiiilor prioritare la nivel regional li se va acorda o atenie special n vederea asigurrii utilitilor de ap i ap uzat pentru populaie, la standardele de calitate cerute i la tarife acceptabile. Nevoile investiionale vor fi prioritare astfel nct sa fie avute n vedere angajamentele asumate de Romnia n timpul negocierilor de aderare, n prim faz n aglomerrile urbane. Cu toate acestea, aglomerrile rurale pot fi, de asemenea, integrate intr-un proiect regional dac se justific un impact pozitiv semnificativ asupra mediului i/sau dac acele componente de cost-eficien asigur mbuntirea durabilitii ntregii investiii.

n vederea contracarrii unui posibil impact negativ asupra regulilor n+3/n+2, activitile de pregtire a proiectelor au nceput nc de la jumtatea anului 2004 pentru primul val, n special pentru proiectele de anvergur a cror pregtire necesit timp ndelungat. Asocierea localitilor, n vederea atragerii de fonduri internaionale pentru nevoile investiionale din sectorul de ap, fonduri care nu pot fi atrase n mod individual, reprezint deja o tendin n Romnia. Pentru 25 dintre cele mai experimentate asociaii locale, sunt n curs de pregtire aplicaii complete pentru finanare UE cu ajutorul unei asistene tehnice ISPA, n timp ce alte 15 proiecte vor fi pregtite din alte surse de finanare. Asigurarea finanrii n sectorul de ap /ap uzat este condiionat de crearea operatorului regional unic. Procesul de regionalizare reprezint un element esenial pentru conformarea cu acquis-ul comunitar n sectorul de ap /ap uzat, deoarece sunt necesare companii de ap cu experien n vederea realizrii investiiilor i a garantrii funcionrii acestora. Fr finanare, cea mai mare parte a operatorilor mici nu vor fi capabili s se conformeze cu acquis-ul comunitar. n consecin, exist un imbold pentru diferii operatori de a asigura crearea ROC i de a contracara eventualele dificulti politice i administrative. Acest aspect este important pentru c mai mult de 60% din alocarile totale ale POS Mediu se estimeaz c se vor ndrepta ctre prioritatea 1. O funcie central de implementare trebuie ndeplinit de ctre operatorii nou nfiinai, operatori regionali de ap i ap uzat. Regionalizarea a fost indus de interveniile AT din programul de preaderare care are ca scop mbuntirea capacitii financiare i operaionale a principalilior operatori din ar (FOPIP) i crearea unor modele administrative de a uni operatorii mai mici n cadrul celor cu o experien mare sau de a crea economii prin regruparea operatorilor mai mici (SAMTID). Scopul este de a asigura un succes al grantului n absoria capacitii la nivel local prin sporirea capacitii lor n managementul finanrii proiectelor internaionale i de a asigura faptul c sunt construite noi faciliti din fondurile EU i care vor funciona n mod adecvat. Pentru acele localiti care nu pot fi incluse ntr-un proiect regional, n cazuri bine justificate, prin POS Mediu pot fi sprijinite proiecte mici, la nivel individual cu condiia ca aceste proiecte s se conformeze cu cerinele relevante, n special cea referitoare la existena unui operator funcional care s asigure ntreinerea corespunztoare a facilitilor ce vor fi construite cu fonduri europene. n acest context, regiunile sunt zone mai mari care includ mai multe aglomerri umane; nu trebuie privite ca regiuni de dezvoltare (NUTS II) ale Romniei. Operaiunile care vor fi finanate n cadrul acestei axe prioritare vor valorifica experiena dobndit n cadrul programelor de pre-aderare - MUDP, ISPA, PHARE i SAMTID. Beneficiarii locali care nu au suficient experien n managementul proiectelor vor fi sprijinii de ctre AM POS Mediu. Fondurile europene nu vor fi suficiente pentru conformarea cu acquis-ul comunitar din sectorul de ap. Lucrri complementare vor fi finanate din mprumuturi externe, din Fondul de Mediu sau n cadrul unor PPP. n unele cazuri, licitaiile sub condiiile PCO (proiectare construcie operare) n cadrul FSC reprezint o

opiune ce poate fi luat n considerare. Autoritile locale de la nivel regional/judeean/municipal vor beneficia de investiiile finanate n cadrul acestei axe prioritare. Domenii majore de intervenie Extinderea/modernizarea sistemelor de ap/ap uzat Operaiuni indicative - Construcia/modernizarea surselor de ap n vederea potabilizrii; - Construcia/reabilitarea staiilor de tratare a apei potabile - Extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i a sistemelor de canalizare - Construcia/reabilitarea staiilor de epurare a apelor uzate; - Construcia/reabilitarea facilitilor de epurare a nmolurilor; - Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc. Axa Prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate Obiective Creterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de calitate corespunztoare i la tarife acceptabile; Reducerea cantitii de deeuri depozitate; Creterea cantitii de deeuri reciclate i valorificate Reducerea numrului de situri contaminate Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional. Fundamentare Din cauza activitilor economice semnificative desfurate n trecut fr luarea n considerare a aspectelor de protecia mediului, urmate de ncetarea activitii giganilor industriali, Romnia a motenit un numr mare de situri contaminate cu nivel crescut al emisiilor poluante n aer i ap i care au determinat degradarea pe arii extinse a solului i a peisajului. Majoritatea acestor situri sunt abandonate, neutilizate, nevoia utilizrii terenurilor disponibile pentru utiliti publice sau pentru afaceri fiind crescut, pe lng faptul c exist risc pentru mediu i sntate uman. Cel mai critic aspect care afectez calitatea solului n Romnia este legat de numrul mare de depozite de deeuri neconforme, precum i de depozitarea necorespunztoare a unor cantiti considerabile de deeuri care continu s fie produse. Cea mai frecvent metod de eliminare a deeurilor rmne depozitarea. Doar o proporie sczut este utilizat ca materie prim secundar i reciclat. Aa cum rezult i din analiza SWOT i analiza situaiei actuale, o problem major n Romania este cauzat de managementul necorespunztor al deeurilor, n special cele urbane, cea mai mare parte a municipalitilor fiind lipsite de faciliti adecvate de eliminare a deeurilor. Colectarea selectiv se face doar n anumite centre pilot i mare parte a materialelor reciclabile se pierd prin depozitare. Sistemele integrate de management al deeurilor sunt n prezent dezvoltate cu

finanare ISPA n 7 din cele 42 judee (proiecte din prima faz) n timp ce alte investiii recente n domeniul deeurilor solide, care vizeaz n principal construirea de noi depozite de deeuri municipale, au fost derulate n 11 orae. Faciliti de salubritate centralizate exist n majoritatea zonelor urbane, dar lipsesc n aglomerrile rurale. Autoritile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente, n conformitate cu strategia naional pentru servicii publice. n ceea ce privete legislaia din domeniul managementului deeurilor, aceasta este n vigoare i n conformitate cu acquis-ul comunitar. Romnia a obinut n cadrul procesului de negociere perioade de tranziie pn n 2017 pentru anumite tipuri de depozite de deeuri, n vederea conformrii cu Directivele UE: depozite de deeuri municipale perioade de tranziie pn n 2017; stocarea temporar a deeurilor industriale periculoase 2009; depozite de deeuri industriale nepericuloase perioade de tranziie pn n 2013. 177 depozite (cca 490 ha) trebuie s stopeze activitatea de depozitare ntre 2017- 2013. De asemenea, n conformitate cu Tratatul de Aderare, Romnia trebuie s asigure reducerea gradual a deeurilor depozitate n cele 101 depozite municipale neconforme, pentru a ajunge la o cantitate maxim anual de 2,2 milioane tone pn n anul 2013. Astfel, pn n 2013, deeurile municipale biodegradabile care vor fi depozitate trebuie s fie reduse pn la 52% din cantitatea total de deeuri municipale biodegradabile produse n 1995. Alte perioade de tranziie au fost obinute pentru anumite inte n domeniul deeurilor de ambalaje pn n 2013, care vizeaz reducerea considerabil a cantitii de deeuri ce urmeaz a fi depozitate. Strategie n vederea conformrii cu angajamentele mai sus menionate din sectorul de deeuri solide, proiecte integrate de management al deeurilor se vor derula n conformitate cu Planul Naional de Gestiune a Deeurilor i cu Planurile Regionale de Gestiune a Deeurilor. Programele de investiii vor include activiti legate de ierarhia n ceea ce privete managementul deeurilor (prevenire, colectare selectiv, valorificare i reciclare, tratare i eliminare), n paralel cu nchiderea depozitelor de deeuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerrile urbane i rurale, la nivel judeean/regional. Prioritatea este acordat, n primul rnd, aproximativ unei jumti din cele 41 de judee din Romnia, n care nu au fost derulate investiii majore pn n prezent, abordnd ntr-o manier integrat necesitatea ndeplinirii angajamentelor din domeniul deeurilor. O a doua arie de intervenie va viza extinderea/finalizarea sistemelor de management al deeurilor n acele judee/zone n care se deruleaz prima faz a unui sistem integrat de management al deeurilor sau n care investiiile anterioare s-au limitat la construirea unui depozite de deeuri, la sisteme de colectare neselectiv i la transport. Scopul l constituie crearea unui sistem modern de management al deeurilor care s contribuie la reducerea cantitii de deeuri depozitate n respectivele judee/zone, prin stabilirea unui sistem adecvat care sa trateze fiecare tip de deeuri n parte, n vederea protejrii

mediului. Minimum 15 judee din Romnia, care nu au fost incluse n prima categorie menionat, vor beneficia de investiii pe categorii specifice de deeuri. Aceast prioritate este destinat sprijinirii proiectelor de investiii necesare conformrii cu Directiva 75/442/CEE privind deeurile, a Directivei 1999/31 privind depozitarea, a Directivei 94/62 privind ambalajele i deeurile de ambalaje ntr-o manier integrat, prin construirea de faciliti pentru reciclarea deeurilor n scopul creterii cantitii de deeuri reciclate i construirea de depozite ecologice conforme. Aceast ax va sprijini introducerea colectrii selective pentru atingerea intelor de reciclare, contientizarea i implicarea populaiei n realizarea colectrii selective. O atenie deosebit se va acorda nchiderii depozitelor neconforme. Construirea facilitilor de reciclare a deeurilor, astfel nct cantitatea de deeuri reciclate s creasc, poate fi, de asemenea, finanat n cadrul acestei axe prioritare. mbuntirea serviciilor de salubritate reprezint o condiie pentru finanarea investiiilor n cadrul acestei axe prioritare. Poate fi acordat sprijin pentru licitarea concesiunii serviciilor de salubritate, dac este cazul. Similar axei prioritare 1, proiectele majore de management integrat al deeurilor sunt pregtite cu sprijin ISPA n 15 judee, avnd ca scop obinerea de fonduri UE dup aderare. Asociaiile de localiti n scopul mbuntirii infrastructurii de management al deeurilor n judeele/regiunile respective Potrivit Planului de Implementare pentru Directiva 99/31/CE privind depozitele de deeuri reprezint o condiie prealabil pentru aprobarea proiectului. Finanare suplimentar pentru pregtirea de proiecte n sectorul de deeuri se va acorda prin PHARE. Pe lng nchiderea depozitelor de deeuri neconforme, este avut n vedere i reabilitarea siturilor poluate istoric n cele mai afectate regiuni, n scopul reducerii impactului negativ asupra mediului i sntii umane. Aceasta reprezint prima faz din strategia pe termen lung care are ca scop valorificarea zonelor afectate, n vederea derulrii unor investiii publice viitoare sau a utilizrii economice ori pur i simplu pentru reabilitarea peisajului. n acest scop, MMGA pregtete, pe baza unui studiu pilot elaborat n 2005, o metodologie pentru identificarea zonelor poluate istoric i desfurarea unei analize de risc. Prioritizarea siturilor contaminate inventariate la nivel naional se va realiza cu suport PHARE. Reabilitarea ctorva dintre cele mai afectate zone se va realiza prin POS Mediu. Sprijinul se va axa pe acele cazuri n care exist risc ridicat de contaminare a apei de suprafa sau a apei subterane i n care trebuie ntreprinse urgent aciuni de remediere. Investiii complementare vor fi asigurate din bugetul de stat, mprumuturi externe, din Fondul de Mediu sau n cadrul unor PPP. PPP intervin n situaia construirii noilor faciliti de tratare i eliminare sau n cazul concesiunii de servicii de colectare, reciclare, transport i depozitare a deeurilor. Pentru a asigura o mai bun coordonare ntre FS i politica intern, pot fi utilizate, cnd se consider necesar, mecanisme adecvate mixe pentru derularea anumitor activiti. Aceasta ar putea duce la reducerea dificultilor administrative de acordare i accesare a fondurilor. Reabilitarea siturilor contaminate asociat cu dezvoltarea mediului de afaceri este, de asemenea, finanat prin POR. Asociaiile de municipaliti sunt principalii

beneficiari ai interveniilor n cadrul acestei axe prioritare. Autoritatea de Management va acorda sprijin n managementul proiectelor i, n principal, pentru activitile legate de licitaii acelor beneficiari care nu au experien n domeniu. Dac este necesar, asistena tehnic va fi operaional. Domenii majore de intervenie - Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deeurilor i extinderea infrastructurii de management al deeurilor - Reabilitarea siturilor contaminate Operaiuni indicative - Construcia unor noi staii de transfer i a unor noi faciliti de eliminare a deeurilor municipale - Construcia facilitilor de sortare, compostare i reciclare; - Achiziionarea i instalarea sistemelor de colectare selectiv, - Achiziionarea vehiculelor de transport al deeurilor; - Construirea unor faciliti adecvate pentru deeurile periculoase (deeuri medicale, deeuri provenite din echipamente electrice i electronice, etc) i alte tipuri specifice de deeuri (deeuri provenite din construcii i demolri, etc.) - Reabilitarea siturilor contaminate Axa prioritar 3 mbuntirea sistemelor municipale de termoficare n localitile cele mai afectate de poluare Obiective Reducerea emisiilor de poluani provenii de la centralele municipale de termoficare; Ameliorarea nivelului minim de concentraie al poluanilor n localitile vizate; mbuntirea sntii populaiei n localitile afectate. Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul de Coeziune. Fundamentare Reducerea emisiilor poluante n atmosfer rmne un domeniu n care sunt necesare investiii substaniale, n ciuda mbuntirii semnificative a calitii aerului dup anul 1990, cnd s-a nregistrat un declin economic i marii poluatori au fost nchii. Romnia a obinut perioade de tranziie pn n anul 2013, respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) pentru anumite instalaii ce intr sub incidena Directivei 2001/80/CE privind reducerea emisiilor provenind de la instalaiile mari de ardere (IMA). n multe aglomerri urbane, centralele municipale de termoficare sunt foarte poluante i reprezint o ameninare pentru sntatea populaiei din cauza vechilor tehnologii i a investiiilor precare pe termen lung. Aa cum se prevede n Strategia naional pentru energie, Romnia este nc n mod semnificativ dependent de combustibilii tradiionali ca pcura, crbune (46%) i mai puin de gaz natural (39%) utilizat pentru a furniza populaiei din marile aglomerri servicii de nclzire i ap cald.

n concordan cu Strategia naional pentru nclzire, 52% din populaia urban beneficiaz de servicii centralizate de nclzire i vor fi fi conectate la sisteme centralizate pe termen mediu/lung. Acest lucru este cauzat de creterea preului la gaz natural; astfel, centralele private, care utilizeaz n cele mai multe cazuri gaz natural care este mai puin poluant dect combustibilii tradiionali nu sunt accesibile pentru o mare parte a populaiei urbane. Sistemele municipale de nclzire aparin unitilor teritoriale administrative i sunt gestionate de administraia public local care este responsabil pentru furnizarea de energie termic pentru populaie. Strategie Aciunile prevd reducerea impactului negativ asupra mediului i sntii umane n zonele cele mai poluate de sistemele municipale vechi de nclzire. Investiiile se vor baza pe strategii regionale de nclzire pe termen mediu/lung care trebuie s includ o evaluare a opiunii de nlocuire a sistemului municipal de nclzire cu sisteme alternative de scara mai mic. n cazul n care opiunea aleas, n urma analizei cost-beneficiu, este utilizarea energiei regenerabile sau a surselor mai puin poluante de enegie pentru instalaiile municipale de nclzire, proiectelor respective li se acord prioritate. Cnd alternativele pentru combustibilii tradiionali nu sunt disponibile, scopul este s se promoveze o utilizare raional a surselor de energie neregenerabile. Se va acorda o atenie deosebit activitilor de modernizare a instalatiilor mari de ardere ce au ca int reducerea emisiilor de SO2, NOx i pulberi, contribuind astfel la implementarea Directivelor din sectorul de aer pentru care Romnia a solicitat perioade de tranziie. n acest scop, implementarea Directivei 2001/80/CE vizez atingerea performanelor de mediu n conformitate cu politicile comunitare i participarea Romniei la elaborarea politicilor de mbuntire a calitii aerului i reducerea fenomenului de acidifiere i de formare a ozonului troposferic. Principalele msuri pentru ndeplinirea acestor obiective includ implementarea BAT specifice LCP urilor n vederea desulfurizrii i a reducerii emisiilor de oxizi de azot i de pulberi provenite de la gazele de combustie (ardere) i efectuarea msurtorilor reprezentative ale poluanilor relevani n conformitate cu standardele CEN. n vederea reducerii semnificative a emisiilor de poluani i, implicit, a mbuntirii calitii aerului n zonele urabane, principalele msuri vor fi corelate cu msuri de cretere a eficienei energetice, de promovare a cogenrrii, de utilizare alternativ a combustibiilor mai puin poluani, de reabilitare a reelelor de distribuie i de cretere a gradului de constientizare a populaiei n ceea ce priveste consumul de enrgie termic prin reabilitarea termic a locuinelor. Investiiile realizate prin aceast ax vor veni de asemenea n sprijinul programului de investiii iniiat de Guvernul Romniei pentru reorganizarea sistemului centralizat de producere i distribuie energie termic Termoficare 2006 2009, calitate i eficien . Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere i distribuie s ating un randament termic de cel puin 80%, prin eliminarea pierderilor din

reelele de transport i cele interioare de alimentare cu ap cald i cldur, introducerea contorizrii la nivel de imobile i puncte termice. Se estimeaz ca acest program s aib ca rezultat scderea consumului de combustibil i reducerea emisiilor n atmosfer. Distincia dintre domeniile de intervenie n domeniul proteciei mediului din POS Mediu i POS Competitivitate se bazeaz pe tipul de beneficiari finali. n cazul POS Mediu, se acord sprijin pentru proiectele din sectorul public, municipal sau ale operatorilor de servicii publice, n timp ce inta POS Competitivitate este reprezentat de instalaiile mari de ardere, publice sau private de interes naional, iar obiectivul principal al acestora este eficiena energetic. Autoritile locale din municipalitile selectate vor beneficia de investiii n cadrul acestei axe prioritare. Surse adiionale de finanare pentru sistemele municipale de nclzire vor fi atrase prin intermediul mprumuturilor externe i a PPP-urilor. Operaiuni indicative - retehnologizarea instalaiilor mari de ardere (reabilitare cazane, turbine de aer); - introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea SO2, NOx i pulberi (prin msuri de desulfurare, reducere a emisiilor de oxizi de azot i de pulberi) - introducerea contorizrii; - reabilitarea depozitelor de zgur i cenus; - reabilitare reelei de distribuie a apei calde i a cldurii Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecate de management pentru protecia naturii Obiective conservarea diversitii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flor i faun slbatic; asigurarea managementului eficient a ariilor protejate. Aceasta prioritate va fi finanat din Fondul European pentru Dezvoltare Regional. Fundamentare Patrimoniul natural ale lanului carpatic i al bazinului dunrean sunt extrem de importante pentru ntreaga Europ, datorit florei i faunei unice, a climatului i peisajului. Romnia are o diversitate bogat de specii de flor i faun. Cu toate acestea, exist multe plante i animale aflate n pericol din cauza fragmentrii habitatelor i a exploatrii excesive a resurselor naturale, la care se adaug dezvoltarea economic; modificarea peisajului reprezint un indicator important pentru deteriorarea calitii mediului. Astfel, printre Statele Membre ale UE25 i statele candidate, Romnia este una din rile cu cel mai mare numr de specii ameninate. Din perspectiv european, pn la data aderrii, Romnia trebuie s asigure nfiinarea Reelei Natura 2000, n conformitate cu prevederile Directivelor

Uniunii Europene privind Psrile i Habitatele i s pregateasca msuri relevante de protecie pentru sit-urile de importan comunitar. Avnd n vedere c reeaua Natura 2000 va fi strns legat de reeaua naional de arii protejate, este necesar un sistem adecvat de management i monitorizare , ce va fi implementat n ntreaga reea de arii protejate, la care se adaug o infrastructur bine dezvoltat. Pentru dezvoltarea cadrului de management i administrare a ariilor protejate, inclusiv a siturilor NATURA 2000, este necesar iniierea /derularea unor importante aciuni, cum ar fi: mbuntirea/nfiinarea structurilor administrative; ntrirea capacitii instituionale a administraiilor existente; dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate; dezvoltarea infrastructurii specifice (birouri de management, centre de vizitare i infrastructur pentru vizitatori); realizarea studiilor specifice, inventariere, cartare; lansarea campaniilor de contientizare a publicului asupra patrimoniului natural i a importanei ecologice a siturilor protejate; campanii de informare/contientizare a comunitilor locale privind importana dezvoltrii durabil a acestor zone. ntrirea sistemului instituional n vederea asigurrii controlului, a aplicrii legislaiei i a capacitii instituionale corespunztoare pregtirii i implementrii planurilor de management (programe de ntreinere) reprezint o necesitate. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunztor al ariilor protejate i, astfel, de a stopa degradarea biodiversitii i a resurselor naturale i riscurile ascociate pentru mediu i dezvoltarea durabil. n acest scop, n conformitate cu Ordonana de Urgen 195/2005, este avut n vedere nfiinarea unei Agenii Naionale pentru Arii Naturale Protejate i Conservarea Biodiversitii pn la sfritul lui 2006. Este necesar sprijin pentru ntrirea capacitii financiare, administrative i profesionale a acestei agenii, n vederea asigurrii unor politici i strategii pe termen lung privind conservarea naturii i, n special, n vederea asigurrii unui management eficient al sistemului Natura 2000. Strategie Scopul acestei axe prioritare este de a sprijini conservarea biodiversitii i a naturii prin aciuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate, inclusiv pentru siturile Natura 2000. Aceasta include dezvoltarea infrastructurii (inclusiv ntreinere) pentru ariile protejate, activitile de operare i monitorizare, avnd ca scop creterea gradului de contientizare n ceea ce privete protecia mediului i comportamentul prietenos pentru mediu ca baz pentru dezvoltarea durabil. Este avut n vedere sprijinul pentru pregtirea i implementarea planurilor de management. Aceasta include seciuni privind delimitarea n spaiu, inventariere (caracteristici naturale i informaii socioeconomice), instrumente de planificare i management, inclusiv definirea unitilor de mediu i evaluarea lor, zonare propus (rezervaie, prioritati pentru conservare, utilizare restrns i utilizare general), obiective i ghiduri de management. Prin acestea din urm se asigur legislaia relevant, activitile umane compatibile cu msurile de conservare i mbuntire a habitatelor. n

strns legtur cu acest obiectiv, este prevzut, de asemenea, sprjin pentru ntrirea capacitii instituionale a Ageniei Naionale pentru Arii Naturale Protejate i Conservarea Biodiversitii. Aceast ax prioritar va contribui la conformarea cu Directivele Psri i Habitate, n strns legtur cu nfiinarea reelei Natura 2000. Operaiunile finanate n cadrul acestei axe prioritare sunt complementare cu cele prevzute n cadrul Programului Naional de Dezvoltare Rurala, n strns legatur cu Reeaua Natura 2000, prin asigurarea plilor compensatorii, n conformitate cu Regulamentul 1698/2005 referitor la activitile care conduc la conservarea mediului. Coordonarea operaiunilor va fi asigurat i cu POR n ceea ce privete msurile ce trebuie luate pentru dezvoltarea turismului i a mediului de afaceri, atunci cnd sunt avute n vedere ariile protejate. O asisten PHARE va acorda sprijin pentru pregtirea unui portofoliu de proiecte care s fie finanate prin FS n cadrul acestei axe prioritare. Administratorii ariilor protejate i Agenia Naional pentru Ariile Protejate i Conservarea Biodiversitii vor beneficia de investiii n cadrul acestei axe prioritare. Domenii majore de intervenie ntrirea capacitii de management pentru instituiile responsabile de protecia naturii i a peisajului, Elaborarea i implementarea planurilor de management pentru ariile protejate Operaiuni indicative: - ntrirea capacitii instituionale a autoritilor, pregtirea studiilor tiinifice, a inventarelor, cartografierea; - Elaborarea i implementarea planurilor de management pentru ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000 (inclusiv reconstrucia ecologic, dezvoltarea infrastructurii, contientizarea publicului, achiziionarea de terenuri cu o valoare ridicat din punct de vedere al biodiversitii pentru a deveni proprietatea statului) . Axa prioritar 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc Obiective contribuia la un management durabil al inundaiilor n zonele cele mai expuse la risc; protejarea i reabilitarea litoralului Mrii Negre. Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul de Coeziune. Fundamentare Romnia a fost extrem de afectat de inundaii distrugtoare n ultimul deceniu. n anul 2005 s-au nregistrat inundaii la scar larg cu efecte catastrofale, ce au afectat peste 1,5 milioane persoane (76 oameni ucii) i au distrus o parte important a infrastructurii. Distrugerile cauzate de inundaii au fost estimate la peste 1,5 miliarde Euro. Recentele inundaii din Romnia au dezvluit slbiciuni att n ceea ce privete tehnicile de protecie mpotriva inundaiilor, ct i a capacitii de rspuns dup apariia inundaiilor. Astfel, Romnia a realizat

necesitatea de schimbare a abordrii managementului inundaiilor, de la aciunea pasiv la o aciune pro-activ, n vederea reducerii potenialelor dezastre i a vulnerabilitii la inundaii. Aceast ax prioritar vine n sprijinul implementrii Directivei Cadru privind Apa 2000/60, al crei scop este crearea unui cadru pentru protecia apelor de suprafa i a celor subterane, precum i a celor costiere. De asemenea, aceast ax vine n ntmpinarea iniiativei de la nivelul Uniunii Europene de a elabora i implementa un program de aciune privind prevenirea riscurilor, protecia mpotriva inundaiilor i reducerea efectelor acestora. n acest cadru de colaborare, Statele Membre vor elabora planuri pentru managementul riscului la inundaii i hri de risc pentru fiecare bazin hidrografic i zone costiere n care sntatea uman, mediul, activitile economice pot fi afectate negativ de inundaii. Un alt potenial risc pentru mediu l reprezint eroziunea care afecteaz zona costier, extinzndu-se dea lungul a 240 km din partea nord-vestic a Romniei. n ultimele decenii, litoralul Mrii Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetrilor efectuate de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marin Grigore Antipa, partea nordic a zonei costiere romneti, care constituie Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, este cea mai afectat (aproximativ 2 400 ha de plaja au fost pierdute din suprafa, n ultimii 35 ani), iar partea sudic este i aceasta n pericol acolo unde activitatea economic este puternic, incluznd i activiti turistice. Eroziunea costier nu numai c amenin activitatea turistic n sezonul de var prin pierderea zonei de plaj, dar pune n pericol i sigurana locuinelor i bunstarea public. n acest sens, sunt necesare msuri urgente, n vederea implementrii msurilor preventive mpotriva inundaiilor i a eroziunii solului. Strategie Sprijinul pentru aceast ax prioritar se va concentra pe investiiile care s furnizeze un nivel adecvat al proteciei mpotriva inundaiilor prin sprijinirea mbuntirii strii economice, de mediu, ecologic i de conservare a celor mai vulnerabile regiuni. Zonele int pentru intervenie vor fi selectate n concordan cu strategiile relevante la nivel regional i naional. Ca un prim pas, o strategie a riscului privind inundaiile pe termen lung va fi actualizat cu sprijin PHARE. Aceast strategie va ine cont de rezultatele cercetrii sprijinite de Comisia European nc din anul 1980 i de comunicarea Comisiei Europene privind managementul riscului la inundaii din 2004. Astfel, Strategia va duce la revizuirea abordrii tradiionale, costisitoare de rspuns privind inundaiile i la elaborarea unui program de control al inundaiilor bazat pe conceptul prevenirii producerii acestora. Un prim grup de proiecte privind prevenirea inundaiilor n anumite zone expuse la risc va fi propus pentru finanare european i va fi sprijinit prin PHARE. Aciuni complementare n domeniul managementului de risc pentru inundaii sunt prevzute n cadrul Programului Operaional Regional care va sprijini aciuni pentru eficientizarea interveniilor dup inundaii, prin crearea unor uniti speciale de intervenie i furnizarea de echipament pentru acetia n fiecare jude. Fonduri suplimentare privind msurile

de prevenire a inundaiilor vor fi asigurate de la bugetul de stat. n cadrul acestei axe prioritare, se va acorda sprijin pentru protejarea i reabilitarea litoralului sudic al Marii Negre, avnd ca scop stoparea eroziunii costiere, creterea valorii de investiie a acestei zone, precum i la creterii siguranei locuinelor.Un master plan pentru protejarea zonei costiere va fi elaborat pn la sfritul anului 2006, avnd ca limit de timp anul 2020. Proiecte similare sunt actualmente pregatite cu sprijin JICA. Investiii complementare n cadrul Programului Naional pentru protejarea Mrii Negre vor fi sprijinite prin mprumuturi externe i vor acoperi litoralul nordic al acesteia. Administraia Naional Apele Romne va beneficia de investiii n cadrul acestei prioriti. Domenii de intervenie Protecia mpotriva inundaiilor Combaterea eroziunii costiere Operaiuni indicative - lucrri de construcie pentru prevenirea inundaiilor i reducerea consecinelor distructive ale inundaiilor; - elaborarea unor hri de pericol i risc al inundaiilor; - reabilitarea litoralului Mrii Negre afectat de eroziune. Axa prioritar 6 Asisten Tehnic Stabilirea celei de-a asea prioriti a POS Mediu a fost realizat n concordan cu art. 44 al noului Regulament pentru Fondurile Structurale. Cea de-a 6-a ax prioritar din cadrul POS Mediu este complementar Programului Operaional Asisten Tehnic, gestionat de Ministerul Finanelor Publice. Obiectiv Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control i evaluare a implementrii POS Mediu Aceast ax prioritar va fi finanat din Fondul European pentru Dezvoltare Regional. Fundamentare Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o implementare eficient pentru POS Mediu i de a contribui la creterea capacitii de absorbie a fondurilor UE prin sprijinirea identificrii proiectelor, ntrirea capacitii administrative a Autoritii de Management i a Organismelor Intermediare, finanarea activitilor ce privesc monitorizarea, evaluarea i controlul proiectelor, dar i aciuni de publicitate i informare pentru POS Mediu. Strategie Sprijinul pentru managementul i evaluarea POS Mediu va asigura asistena tehnic i financiar pentru procesul de planificare, monitorizare, evaluare i control, cu scopul de a realiza o implementare eficient a POS Mediu. Sprijinul acordat pentru aciunile de informare i publicitate n ceea ce privete programul va consolida promovarea operaiunilor i va fi aplicabil tuturor axelor prioritare

ale POS Mediu. Informarea i publicitatea operaiunilor i programelor comunitare, att pentru publicul general, ct i pentru beneficiarii poteniali (incluznd autoritile regionale, locale i alte autoriti publice, partenerii economici i sociali, organizaiile non-guvernamentale, operatorii i promotorii proiectelor, oricare alte prti interesate), astfel nct s se sublinieze rolul Comunitii i transparena oportunitilor de finanare. Domenii majore de intervenie sprijin pentru management-ul i evaluarea POS sprijin pentru informare i publicitate. Operaiuni indicative: a) sprijin pentru management-ul i evaluarea POS : Sprijin pentru pregtirea ntlnirilor Comitetului de Monitorizare; pregtirea documentelor/strategiilor necesare pentru identificarea i justificarea necesitii proiectelor; pregtirea, selectarea, evaluarea i monitorizarea Programului i operaiilor individuale, incluznd sprijinul pentru Organismele Intermediare pentru astfel de activiti; utilizarea serviciilor de consultan,.cnd este cazul; pregatirea misiunilor de audit i a controalelor la fa locului; elaborarea de studii, analize i rapoarte axate pe monitorizarea impactului pentru implementarea programului, analiza de eficien a structurilor de implementare, identificarea punctelor slabe ale programului n vederea formulrii de recomandri pentru mbuntirea eficienei managementului programului; activiti de instruire privind managementul fondurilor structurale pentru AM, OI i beneficiari; achiziionarea aplicaiilor specifice IT pentru POS Mediu; remunerarea unor experi angajai temporar de AM n vederea implementrii responsabilitilor menionate anterior. b) sprijin pentru aciunile de informare i publicitate: elaborarea i implementarea Planului de Comunicare i Informare; servicii de consultan pentru elaborarea materialelor de informare, pregtirea rapoartelor de evaluare pentru POS Mediu; activiti de publicitate i informare organizarea de seminarii, pregtirea materialelor de informare, dezvoltarea i actualizarea site-ului web al POS Mediu, diseminarea materialelor i brourilor informative pentru public, dar i pentru potenialii beneficiari. c) ntrirea capacitii administrative a instituiilor responsabile pentru monitorizarea, punerea n aplicare i controlul aplicrii legislaiei Management Cadru general pentru implementarea POS Mediu Programul va fi gestionat la diverse niveluri: Autoritate de Management (AM) Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor prin Direcia General pentru Managementul Instrumentelor Structurale cu rol de coordonare global i management al implementrii POS Mediu. MMGA va

aciona ca planificator global al politicii de mediu, manager financiar i lider de proces. AM are un rol specific n asigurarea unei priviri de ansamblu strategice asupra POS Mediu. Organisme Intermediare (OI) stabilite la nivelul Ageniilor Regionale de Protecia Mediului n fiecare din cele 8 regiuni ale Romniei, vor avea un rol important n implementarea POS la nivel regional, acionnd ca interfa ntre AM i beneficiari. Fiecare ARPM va primi sarcini privind programarea, monitorizarea, management financiar i control. n prezent, acestea sunt implicate n monitorizarea proiectelor ISPA n regiunea lor, precum i n derularea schemelor de granturi n cadrul programului PHARE. Delegarea activitilor dela AM din cadrul MMGA la OI din cadrul ARPM-urilor se va face n baza unui acord scris. Beneficiarii (B) vor juca un rol major n managementul i implementarea msurilor aprobate n cadrul POS Mediu. Ei vor avea, de asemenea, responsabiliti n ceea ce privete organizarea licitaiilor i contractarea serviciilor i a lucrrilor. Delegarea responsabilitilor se va realiza dup o evaluare prealabil a capacitii lor de gestiune a proiectelor. Majoritatea beneficiarilor POS Mediu sunt autoriti publice locale care beneficaz n prezent de asisten ISPA i PHARE. Este avut n vedere sprijinul pentru partenerii cu mai puin experien prin utilizarea bugetului de asisten tehnic. OI vor acorda sprijin beneficiarilor n timpul pregtirii i implementrii msurilor din cadrul POS Mediu. Mecanismul de finanare i implementare a fiecrei msuri din cadrul POS Mediu va fi reglementat de un acord scris ntre MMGA n calitate de AM, ARPM-uri n calitate de OI i beneficiari. Comitetul de Monitorizare va fi stabilit pentru POS Mediu n scopul monitorizrii programului. Acest comitet va asigura un forum pentru legturile cu partenerii sociali i Comisia European. Autoritatea de Certificare pentru toate Programele Operaionale, inclusiv pentru POS Mediu, este stabilit n cadrul MFP i o Unitate de Plat n cadrul MMGA Controlul financiar va fi asigurat pe mai multe niveluri pentru POS Mediu de ctre Ministerul Finanelor Publice, AM din cadrul MMGA, ARPM-uri n calitate de OI i beneficiari finali. Sunt n curs de pregtire proceduri detaliate care s asigure un mecanism adecvat al controlului financiar. Un Comitet Tehnic va fi stabilit de ctre MMGA n scopul discutrii documentelor strategice i a propunerilor de proiecte n sectorul avut n vedere, precum i pentru a face recomandri n ceea ce privete selcia proiectelor. Comitetul Tehnic va fi alctuit din reprezentani ai AM, ai departamentelor competente ale MMGA, ai ARPM-urilor, precum i ai ministerelor de linie/instituiilor relevante pentru POS Mediu, cum ar fi Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Agriculturii, Miisterul Administraiei i Internelor, etc. O Autoritate de Audit, care funcioneaz pe lng Curtea de Conturi, pe de o parte, precum i unitate ade audit intern din cadrul MMGA, pe de alt parte, vor asigura sistemul de audit pentru POS Mediu. Procedurile legale referitoare la achiziiile publice vor fi monitorizate de ctre un organism extern ce se va nfiina

la nivelul MFP, n conformitate cu politica Autoritii Naionale pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice (ANRMAP).
ANEXE A. nelesul unor unor termeni: a) din LEGEA nr.265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului: Accident ecologic eveniment produs ca urmare a unor neprevzute deversri/emisii de substane sau preparate periculoase/poluante, sub form lichid, solid, gazoas ori sub form de vapori sau de energie rezultate din desfurarea unor activiti antropice necontrolate/brute, prin care se deterioreaz sau se distrug ecosistemele naturale i antropice; Acte de reglementare avize de mediu, aviz Natura 2000, acord de mediu, acord de import/export plante i/sau animale slbatice non-CITES, permis CITES, autorizaie privind emisiile de gaze cu efect de ser, acord de import pentru organisme modificate genetic, autorizaie/autorizaie integrat de mediu, autorizaie privind activitile cu organisme modificate genetic; Acord de mediu act tehnico-juridic prin care se stabilesc condiiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al impactului asupra mediului; acordul de mediu reprezint decizia autoritii competente pentru protecia mediului, care d dreptul titularului de proiect s realizeze proiectul din punct de vedere al proteciei mediului; Acordul de import pentru organisme modificate genetic act tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, care d dreptul titularului s realizeze activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic i stabilete condiiile n care aceasta se poate desfura, conform legislaiei n vigoare; Autorizaie privind activiti cu organisme modificate genetic act tehnico-juridic emis de autoritatea competent, conform dispoziiilor legale n vigoare, care reglementeaz condiiile de introducere deliberat n mediu i/sau pe pia a organismelor modificate genetic i pentru utilizarea n condiii de izolare a microorganismelor modificate genetic; Autoritate competent pentru protecia mediului autoritatea public central pentru protecia mediului, Agenia Naional pentru Protecia Mediului sau ageniile pentru protecia mediului, respectiv ageniile regionale pentru protecia mediului i ageniile judeene pentru protecia mediului, Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, precum i Garda Naional de Mediu i structurile subordonate acesteia; Avizul reprezint opinia de specialitate, solicitat de autoritatea administrativ competent s emit/ adopte actul administrativ, cu privire la necesitatea i oportunitatea emiterii/adoptrii i la coninutul actului. Avizele de regul, nu se pot solicita autoritilor administrative ierarhic superioare emitentului, iar revocarea avizului ulterior actului administrativ emis/adoptat cu respectarea lui nu influeneaz valabilitatea actului administrativ. Potrivit tezei ultime a art.40 alin.(4) al Legii nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat, actele normative

emise de autoritile administraiei publice centrale de specialitate sau de cele ale administraiei publice locale vor meniona n preambul i avizele prevzute de lege. Aceast obligaie, poate nate unele discuii contradictorii, deoarece att pe plan doctrinar, ct i pe plan legislativ, aa cum am amintit mai sus avizele pot fi facultative, consultative sau conforme. Caracterul de obligativitate este parial n cazul avizelor consultative, deoarece solicitarea acestora la emiterea unui act juridic este obligatorie n schimb coninutul avizului este facultativ pentru organul emitent al actului. n raport cu prevederile din Normele de tehnic legislativ , considerm c n preambulul hotrrilor trebuie s se menioneze toate avizele prevzute de lege, inclusiv cele facultative, deoarece i acestea exprim atitudinea organului emitent fa de organul care avizeaz actul normativ. Avizele sunt facultative, atunci cnd autoritatea administrativ care emite/adopt actul nu este obligat s le solicite. n cazurile n care avizul a fost solicitat i obinut, iniiatorul actului nu este obligat s se conformeze acestuia; Avizele sunt consultative, atunci cnd iniiatorul actului administrativ este obligat s le solicite, dar nu este obligat s se conformeze coninutului acestora la emiterea/adoptarea actului administrativ; Cele mai bune tehnici disponibile stadiul de dezvoltare cel mai avansat i eficient nregistrat n dezvoltarea unei activiti i a modurilor de exploatare, care demonstreaz posibilitatea practic de a constitui referina pentru stabilirea valorilor limit de emisie n scopul prevenirii polurii, iar n cazul n care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce n ansamblu emisiile i impactul asupra mediului n ntregul su: Certificat de emisii de gaze cu efect de ser titlul care confer dreptul de a emite o ton de dioxid de carbon echivalent ntr-o perioad definit; Emisie evacuarea direct sau indirect, din surse punctuale sau difuze, de substane, vibraii, radiaii electromagnetice i ionizante, cldur ori de zgomot n aer, ap sau sol; Autorizaie privind emisiile de gaze cu efect de ser act tehnico-juridic emis de ctre autoritatea public competent pentru protecia mediului pentru una sau mai multe instalaii sau pentru pri ale instalaiei situate pe acelai amplasament i exploatate de acelai operator, prin care se aloc un numr de certificate de emisii de gaze cu efect de ser; Poluant orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas sau sub form de vapori ori de energie, radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale; Prejudiciu efect cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor sau mediului provocat prin poluani, activiti duntoare sau dezastre. b) Alte definiii:

Ciclul de via al produsului - intervalul de timp scurs ntre data de fabricaie a unui produs i data cnd acesta devine deeu. Gestionare colectarea, transportul, valorificarea i eliminarea deeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dup nchiderea acestora. Management de mediu abordare complex privind eleborarea, formularea i realizarea politicii de mediu prin intermediul unui sistem integral, care include structura organizatoric respectiv, drepturile i responsabilitile colaboratorilor acestei structuri, metodele, procedurile, procesele i resursele necesare pentru

implementarea ei. Se efectueaz n baza unor standarde bine definite (ex. ISO 14000). Monitoring de mediu (monitoring) sistem de supraveghere, pronostic, avertizare i intervenie, care are n vedere evaluarea sitematic a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, n scopul cunoaterii strii de calitate i semnifiaciei ecologice a acestora, evoluiei i implicaiilor sociale ale schimbrilor produse, urmate de msurile care se impun. Reciclare operaiunea de reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor industriale pentru a fi reutilizate n scopul iniial sau pentru alte scopuri. Sistemul managementului de mediu abordare integral, care determin, pune n practic i evalueaz politica de mediu prin intermediul aplicrii unui sistem ce include structura organizaional, responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele necesare. Studiu de impact studiu complex, bazat pe analiza sitemic a spectelor tehnice, tiinifice i a altor aspecte relevante, care are drept scop identificarea i pronosticarea impactului asupra mediului al activitilor preconizate, examinarea alternativelor i formularea msurilor de minimalizare a lui.
B. Momente principale n dezvoltarea politicii de mediu: n 1967 a fost adoptat prima Directiv de mediu nr. 67/548 asupra clasificrii, ambalrii i etichetrii substanelor periculoase. Politica de mediu a Uniunii Europene a aprut ca domeniu separat al preocuprii comunitare n anul 1972, impulsionat de o conferin a Organizaiei Naiunilor Unite asupra mediului nconjurtor, care a avut loc la Stockholm, n acelai an. n 1973 a fost elaborat primul Program de Aciune pentru Mediu PAM (1973977), sub forma unei combinaii de programe pe termen mediu i de gndire strategic, care accentua nevoia de protecie a apei i a aerului i care coninea o abordare sectorial a combaterii polurii. n 1978 a fost adoptat al doilea Program de Aciune pentru Mediu - PAM 2 (1978-1982), structurat pe aceleai prioriti ca i PAM 1 i fiind, de fapt, o rennoire a acestuia. Anul 1981 a marcat crearea, n cadrul Comisiei Europene, a Direciei Generale pentru Politica de Mediu, unitate responsabil pentru pregtirea i asigurarea implementrii politicilor de mediu i totodat iniiatoarea actelor legislative din domeniu. Astfel, politica de mediu devine din ce n ce mai complex i mai strns corelat cu alte politici comunitare. n 1982 a fost adoptat al treilea PAM (1982 -1986), care reflect influena dezvoltrii pieei interne n echilibrarea obiectivelor sale cu cele ale pieei. n plus, acest program de aciune marcheaz trecerea de la o abordare calitativ a standardelor de mediu, la una axat pe emisiile poluante. Anul 1986 se individualizeaz prin adoptarea Actului Unic European (ratificat n 1997), document prin care protecia mediului dobndete o baz legal n cadrul Tratatului Comunitii Europene (Tratatul de la Roma, 1957). n 1987 a fost adoptat PAM 4 (1987- 1992), caracterizat prin aceeai tendin de coordonare cu evoluia i obiectivele pieei unice ca i programul precedent. Un element de noutate al PAM 4 l

constituie pregtirea terenului pentru strategia cadru de dezvoltare durabil , adic promovarea conceptului de conservare a mediului i a resurselor sale n vederea transmiterii aceleiai moteniri naturale i generaiilor viitoare. PAM 5 (1993 1999) a fost adoptat n 1992 i face trecerea de la abordarea bazat pe comand i control la introducerea instrumentelor economice i fiscale i la consultarea prilor interesate n procesul de decizie. De asemenea, PAM 5 a transformat dezvoltarea durabil n strategie a politicii de mediu. Tot n acest an a fost semnat i Tratatul Uniunii Europene (Maastricht), ceea ce nseamn, n termeni de mediu, extinderea rolului Parlamentului European n dezvoltarea politicii de mediu. Tot n 1992 are loc Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii, Rio de Janeiro; Programul LIFE I 1992-1995; Lansarea schemei UE Eticheta-eco. n 1993 intr n vigoare Tratatul de la Maastricht care acord aciunilor din domeniul mediului statutul de politic a UE (art. 130r). Se lanseaz n acelai an Schema de management i audit ecologic. n 1994 se nfiineaz Agenia European pentru Mediu, cu sediul la Copenhaga. n 1996 se adopt Programul LIFE II, 1996-1999. n 1997, politica de mediu devine politic orizontal a Uniunii Europene (prin Tratatul de la Amsterdam), ceea ce nseamn c aspectele de mediu vor fi n mod necesar luate n considerare n cadrul politicilor sectoriale. n acelai an are loc summit-ul Naiunilor Unite asupra Pmntului, Protocolul de la Kyoto. Anul 2000 reprezint anul evalurii rezultatelor PAM 5 i definirea prioritilor pentru al 6- lea program de aciune PAM 6 (2001-2010) - care susine strategia dezvoltrii durabile i accentueaz responsabilitatea implicat n deciziile ce afecteaz mediul. PAM 6 identific 4 arii prioritare ale politicii de mediu n urmtorii zece ani: 1) schimbarea climatic i nclzirea global, 2) protecia naturii i biodiversitatea, 3) sntatea n raport cu mediul i 4) conservarea resurselor naturale i gestionarea deeurilor. n 2000: Programul LIFE III, 2000-2004. Conferina de la Gothenburg, din anul 2001, a adus cu sine adoptarea dezvoltrii durabile ca strategie comunitar pe termen lung, ce concentreaz politicile de dezvoltare durabil n domeniile: economic, social i al proteciei mediului. n 2002: Rio+10, urmarea Conferinei Niunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii din 1992 de la Rio, desfurat la Johanesburg. Tot n domeniul strategiilor iese n eviden i anul 2003, prin adoptarea Strategiei europene de mediu i sntate (SCALE) , care are n vedere relaia complex i direct cauzal existent ntre poluarea i schimbarea caracteristicilor mediului i sntatea uman. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea, pentru prima dat n politicile de mediu, pe sntatea copiilor - cel mai vulnerabil grup social i cel mai afectat de efectele polurii mediului. Acte legislative: Directiva nr. 2003/4/CE din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaia privind mediul. Convenia privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998.

Declaraia Universal a Drepturilor Omului aprobat i proclamat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite n 10 decembrie 1948. Declaraia de la Rio de Janeiro privind mediul i dezvoltarea din 3-4 iunie 1992. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, publicat n Monitorul Oficial cu numrul 1196 din data de 30 decembrie 2005, cu r ectificarea din 31 ianuarie 2006, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 1.196 din 30 decembrie 2005. Lege nr. 86/2000 pentru ratificarea Conveniei privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998 - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 224 din data de 22 mai 2000. Hotrrea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaia privind mediul - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 760 din data de 22 august 2005. Ordinul MAPM nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare a informaiei privind mediul, deinut de autoritile publice pentru protecia mediului Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 331 din data de 15 mai 2003. Hotrrea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participrii publicului la elaborarea anumitor planuri i programe n legtur cu mediul - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 406 din data de 10 mai 2006. Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991 - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 105 din data de 1 martie 2001. Hotrrea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 686 din data de 17 septembrie 2002. Hotrrea Guvernului nr. 1705/2004 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Hotrrea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 970 din data de 22 octombrie 2004 Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 52 din data de 30 ianuarie 2003. Ordinul MAPAM nr. 210/2004 privind modificarea Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu - Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 309 din data de 7 aprilie 2004. Ordinul MMGA nr. 1037/2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 985 din data de 7 noiembrie 2005. Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 52 din data de 30 ianuarie 2003. Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n context transfrontier i de participare a publicului la luarea deciziei n

cazul proiectelor cu impact transfrontier - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 397 din data de 9 iunie 2003. Hotrrea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 707 din data de 5 august 2004. Ordinul MMGA nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 186 din data de 27 februarie 2006. Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul Romniei i Comunitatea European de adoptare a Acordului privind participarea Romniei la Agenia European de Mediu i la Reeaua european de informare i observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, i a Acordului dintre Romnia i Comunitatea European privind participarea Romniei la Agenia European de Mediu i la Reeaua european de informare i observare a mediului Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 770 din data de 3 decembrie 2001. Legea nr. 456/2004 pentru ratificarea Memorandumului de nelegere dintre Romnia i Comunitatea European privind contribuia Romniei la programul Comunitii "Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE)", semnat la Bucureti la 5 martie 2003 si la Bruxelles la 18 martie 2003 - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 1138 din data de 2 decembrie 2004. Hotrrea Guvernului nr. 643/2001 privind plata contribuiei Romniei pe anii 2001 i 2002 pentru participarea la Programul LIFE al Comunitii Europene - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 388 din data de 16 iulie 2001. Hotrrea Guvernului nr. 80/2002 privind aprobarea sprijinului financiar acordat participanilor romni la Programul LIFE-MEDIU din bugetul de stat al Romniei Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 116 din data de 12 februarie 2002. Ordinul MAPPM nr. 709/1999 privind coninutul avizului de mediu pentru privatizare, emis de autoritatea competent, n aplicarea prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 450/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societilor comerciale, cu modificrile i completrile ulterioare - Publicat n Monitorul Oficial cu numarul 476 din data de 1 octombrie 1999. Ordinul MMGA nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitilor de eliminare a deeurilor, respectiv depozitare i incinerare - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 1180 din data de 28 decembrie 2005. Ordinul MMGA nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor cu impact semnificativ asupra mediului - Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 31 din data de 11 ianuarie 2005. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public. Hotrrea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Conveniei privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului.

Hotrrea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaia privind mediul. Ordinul M.A.P.M. nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare a informaiei privind mediul, deinut de autoritile publice pentru protecia mediului. CONVENTIA de la AARHUS Ce este Convenia de la Aarhus? La cea de-a patra Conferinta Ministeriala Mediu pentru Europa desfasurata in localitatea Aarhus din Danemarca, in data de 25 iunie 1998, a fost adoptata de catre 39 de state, inclusiv Romania, impreuna cu Uniunea Europeana, Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, pe scurt, Conventia de la Aarhus. Romania a ratificat Conventia pe 11 iulie 2000, iar legea de ratificare, cu nr. 86/2000, a fost publicata in Monitorul Oficial, data de la care, conform pct. 20 din Constitutia Romaniei, a capatat putere de lege pe intreg teritoriul tarii, fiind o reglementare internationala care are prioritate fata de orice alte instrumente de drept interne, cu exceptia celor care contin dispozitii mai favorabile. Noutatea acestei conventii este una fundamentala: in timp ce toate acordurile anterioare Conventiei de la Aarhus stabileau diverse obligatii pe care si le asumau partile semnatare (de obicei, state si organizatii internationale) unele fata de altele, de aceasta data se merge mai departe si se stabilesc obligatii ale partilor nu doar unele fata de altele, ci si obligatii ale partilor fata de propriii cetateni. Altfel spus, in temeiul principiilor reprezentativitatii si al non-reciprocitatii, statele semnatare si, odata cu ele, autoritatile publice si institutiile descentralizate ale statului, isi asuma in mod neconditionat anumite obligatii fata de public. Prin Conventia de la Aarhus, inteleasa in contextul sistemului de drepturi si libertati fundamentale ale omului, se asuma un nou gen de responsabilitate a autoritatilor publice prin recunoasterea rolului fundamental al dreptului la un mediu sanatos. Acest drept, recunoscut si de Constitutia Romaniei, este corelat cu principiile dezvoltarii durabile, in sensul ca resursele trebuie sa fie exploatate astfel incat si generatiile viitoare sa poata beneficia de ele. Pe scurt, Conventia de la Aarhus aduce o noutate fundamentala in dreptul international prin faptul ca face pentru prima data o legatura intre drepturile omului si dreptul mediului. Conventia este structurata pe trei principii: Primul se refera la dreptul publicului de a avea acces la informatia de mediu. Aceasta presupune asimilarea de cunostinte si formarea de atitudini. Primul aspect se coreleaza cu reforma curriculum-ului scolar si cu implementarea strategiilor de educatie permanenta astfel incat elevii si cetatenii adulti sa cunoasca si sa inteleaga ce se intampla in mediul inconjurator. Al doilea aspect vizeaza constientizarea cetatenilor pentru problemele de mediu si cresterea interesului lor, ca oameni educati, pentru acestea. Pe de alta parte, se presupune ca autoritatile vor propune mijloace eficiente astfel incat informatia de mediu sa fie transparenta si sa poata fi obtinuta de public. Al doilea se refera la dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor. Aceasta

inseamna ca autoritatile publice trebuie sa fie deschise spre public astfel incat publicul interesat (informat) sa poata influenta continutul final al deciziei. Prin public intelegem persoanele fizice, dar si persoanele juridice din societatea civila Al treilea principiu are doua componente: pe de o parte, garanteaza dreptul publicului de a se adresa justitiei in cazul in care primele doua drepturi sunt incalcate; pe de alta parte, considerat independent, garanteaza dreptul publicului de a se adresa justitiei in cazurile in care legislatia de mediu este incalcata. Pot fi urmate proceduri administrative si/sau judiciare pentru contestarea legalitatii oricaror decizii sau actiuni ale persoanelor private si ale autoritatilor publice in legatura cu incalcarea legislatiei de mediu. Cum este aplicata Conventia de la Aarhus in Romania? Romania a incheiat negocierile de aderare si se afla aproape de momentul aderarii la Uniunea Europeana. Cum au actionat in toti acesti ani autoritatile publice pentru indeplinirea obiectivelor Conventiei? S-a actionat minimal: autoritatile publice (Ministerul Mediului si Garda de Mediu, dar si autoritatile locale) au facut prea putin in directia optimizarii comunicarii cu societatea civila si a cresterii gradului participarii acesteia la luarea deciziilor. Autoritatile au continuat sa actioneze dupa principiul ca ele se pricep cel mai bine, ca doar ele detin cunoasterea si instrumentele necesare rezolvarii problemelor de mediu. Urmarile sunt lipsa de reactie a societatii civile si absenta solidaritatii in raport cu telul comun al protectiei mediului. Se poate spune ca autoritatile sunt deja in culpa pentru delictul de omisiune. (http://www.sferapoliticii.ro/sfera/115/art7-mihu.html).

Conventia de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000, traducere,http://www.caleidoscop.org.ro/resurse/legislatie/conventia-de-la-aarhus-din-25iunie-1998-privind-accesul-la-informatie-participarea-publicului-la-luarea-deciziei-siaccesul-la-justitie-in-probleme-de-mediu) Partile la prezenta conventie, reamintind principiul 1 al Declaratiei de la Stockholm asupra mediului uman, reamintind, de asemenea, principiul 10 al Declaratiei de la Rio privind mediul si dezvoltarea, reamintind, in continuare, rezolutiile Adunarii Generale nr. 37/7 din 28 octombrie 1982 privind Carta Mondiala pentru Natura si nr. 45/94 din 14 decembrie 1990 privind necesitatea de a asigura un mediu sanatos pentru bunastarea indivizilor, reamintind, de asemenea, Carta Europeana privind Mediul si Sanatatea, adoptata de

prima Conferinta privind mediul si sanatatea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii la Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989, afirmand necesitatea de a proteja, de a conserva si de a imbunatati starea mediului si de a asigura dezvoltarea durabila si protectia mediului, recunoscand ca protectia adecvata a mediului este esentiala pentru bunastarea umana si exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, incluzand insusi dreptul la viata, recunoscand, de asemenea, ca orice persoana are dreptul sa traiasca intr-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale si ca are sarcina, atat la nivel individual, cat si in asociere cu altii, sa protejeze si sa imbunatateasca mediul in beneficiul generatiilor prezente si viitoare si sa respecte prezenta indatorire, considerand ca pentru a fi capabili sa mentina acest drept si sa respecte prezenta sarcina cetatenii trebuie sa aiba acces la informatie, sa fie indreptatiti de a participa la luarea deciziei si sa poata avea acces la justitie in probleme de mediu si recunoscand in aceasta privinta ca cetatenii pot avea nevoie de asistenta pentru a-si exercita dreptul, recunoscand ca in domeniul mediului un acces mai bun la informatie si participarea publicului la luarea deciziei imbunatatesc calitatea si implementarea deciziilor, contribuie la constientizarea publicului asupra problemelor de mediu, ofera acestuia posibilitatea de a-si arata preocuparile si dau prilejul autoritatilor publice sa tina seama de asemenea preocupari, tintind spre o mai buna constientizare a luarii deciziilor si spre transparenta in acest domeniu, precum si spre intarirea sprijinului publicului pentru deciziile care privesc mediul inconjurator, recunoscand importanta transparentei in toate ramurile executivului si invitand autoritatile legislative sa implementeze principiile acestei conventii in procedurile lor, recunoscand ca publicul trebuie sa fie constient de procedurile privind participarea la procesul luarii deciziilor cu implicatii asupra mediului, sa aiba acces liber la aceste proceduri si sa stie cum sa le foloseasca, recunoscand, de asemenea, importanta rolului pe care il pot juca in domeniul protectiei mediului cetatenii, organizatiile neguvernamentale si sectorul privat, dorind sa promoveze educatia ecologica pentru o mai profunda intelegere a mediului si dezvoltarii durabile si sa incurajeze constientizarea publicului si participarea acestuia la luarea deciziilor care afecteaza mediul si dezvoltarea durabila, notand in acest context importanta utilizarii mass-media, a sistemelor electronice sau a altor forme viitoare de comunicare, recunoscand importanta deplinei integrari a consideratiilor de mediu in luarea deciziilor

la nivel guvernamental si necesitatea ca autoritatile publice sa detina informatii exacte, corecte si actuale privind mediul inconjurator, recunoscand ca autoritatile publice detin informatii privind mediul, care sunt de interes public, preocupate de faptul ca mecanismele juridice eficiente trebuie sa fie accesibile publicului, inclusiv organizatiilor, astfel incat interesele legitime sa fie protejate si legea sa fie aplicata, observand importanta furnizarii unei informatii adecvate catre utilizatori pentru ca acestia sa fie capabili sa aleaga solutii cat mai bune, recunoscand preocuparea publicului privind evacuarea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic si necesitatea cresterii transparentei si angajarii participarii publice la luarea deciziei in acest domeniu, convinse ca implementarea acestei conventii va contribui la intarirea democratiei in regiunea Comisiei Economice pentru Europa (CEE), constiente de rolul jucat in aceasta privinta de catre CEE si reamintind, intre altele, liniile directoare ale CEE privind accesul la informatia de mediu si participarea publicului la luarea deciziilor referitoare la mediul inconjurator, aprobate in Declaratia ministeriala adoptata la cea de-a treia Conferinta ministeriala "Mediu pentru Europa" (25 octombrie 1995, Sofia, Bulgaria), tinand seama de prevederile pertinente ale Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, incheiata la Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991, ale Conventiei asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale si ale Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, ambele incheiate la Helsinki la 17 martie 1992, si ale altor conventii regionale, constiente de faptul ca adoptarea acestei conventii va contribui la intarirea pe viitor a procesului "Mediul pentru Europa" si a rezultatelor celei de-a patra Conferinte ministeriale de la Aarhus, Danemarca, din iunie 1998, au convenit urmatoarele: ARTICOLUL1 Obiective Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricarei persoane din generatiile actuale si viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, conform prevederilor prezentei conventii. ARTICOLUL2 Definitii In sensul prezentei conventii: 1. parte inseamna, in cazul in care textul nu prevede altfel, o parte contractanta la prezenta conventie; 2. autoritate publica inseamna:

a)guvern la nivel national, regional sau la alt nivel; b) persoane fizice sau juridice care indeplinesc functii administrative publice conform legislatiei nationale, inclusiv sarcini specifice, activitati sau servicii in legatura cu mediul; c) orice alta persoana fizica sau juridica avand responsabilitati ori functii publice sau care asigura servicii publice in legatura cu mediul sub controlul unui organism sau al unei persoane care se inscrie in prevederile subpunctelor a) sau b) ale prezentului articol; d) institutiile oricarei organizatii de integrare economica regionala la care se face referire in art. 17 si care este parte la prezenta conventie. Prezenta definitie nu include organisme sau institutii care actioneaza ca autoritate judecatoreasca sau legislativa; 3. informatie de mediu inseamna orice informatie scrisa, vizuala, audio, electronica sau sub orice forma materiala, privind: a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul si atmosfera, apa, solul, pamantul, peisajul si zonele naturale, diversitatea biologica si componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic si interactiunea dintre aceste elemente; b) factori, cum ar fi: substantele, energia, zgomotul si radiatia si activitatile ori masurile, inclusiv masurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislatia, planurile si programele care afecteaza sau pot afecta elementele de mediu amintite la subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in luarea deciziei de mediu; c) starea sanatatii si sigurantei umane, conditiile de viata umana, zonele culturale si constructiile si modul in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de factorii, activitatile sau masurile cuprinse in subpunctul b); 4. public inseamna una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta cu legislatia sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora; 5. public interesat inseamna publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes in deciziile de mediu; in scopul acestei definitii organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi considerate ca avand un interes. ARTICOLUL3 Prevederi generale 1. Fiecare parte va lua masurile legislative necesare si va adopta reglementari si alte masuri, inclusiv pentru realizarea compatibilitatii dintre prevederile care pun in aplicare accesul la informatie, participarea publicului si accesul la justitie din cadrul acestei conventii, precum si masuri pentru intrarea sa in vigoare, pentru a stabili si a mentine un cadru transparent si consistent de aplicare a prevederilor conventiei. 2. Fiecare parte se va stradui sa asigure ca oficialitatile si autoritatile sa asiste si sa indrume publicul in scopul asigurarii accesului la informatie, in vederea facilitarii participarii sale la luarea deciziei si a accesului la justitie in probleme de mediu. 3. Fiecare parte va promova educatia ecologica si constientizarea publicului in problemele de mediu, in special modalitatile de acces la informatie, participarea la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu. 4. Fiecare parte va asigura recunoasterea si sustinerea asociatiilor, organizatiilor sau a grupurilor care promoveaza protectia mediului si va asigura conformarea sistemului de drept national cu aceasta obligatie.

5. Prevederile prezentei conventii nu vor afecta dreptul unei parti de a mentine sau de a introduce masuri care sa asigure un acces mai larg la informatie, o participare publica mai intensa la luarea deciziei si un acces mai larg la justitie in probleme de mediu, altele decat cele cerute de prezenta conventie. 6. Prezenta conventie nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu. 7. Fiecare parte va promova aplicarea principiilor acestei conventii in cadrul proceselor decizionale privind mediul la nivel international si in cadrul activitatii organizatiilor internationale in probleme legate de mediu. 8. Fiecare parte va asigura ca persoanele care isi exercita drepturile conform prevederilor prezentei conventii sa nu fie penalizate, persecutate sau hartuite in vreun fel pentru implicarea lor. Prezenta prevedere nu va afecta posibilitatile instantelor nationale de a percepe taxe rezonabile pentru actiunile judiciare. 9. In sfera de aplicare a prevederilor relevante ale prezentei conventii publicul va avea acces la informatii, va avea posibilitatea sa participe la luarea deciziilor si va avea acces la justitie in problemele de mediu, fara nici o discriminare bazata pe cetatenie, nationalitate sau domiciliu, iar in cazul persoanelor juridice, fara discriminare bazata pe locul in care sunt inregistrate sau in care se afla centrul efectiv al activitatilor lor. ARTICOLUL4 Accesul la informatia de mediu 1. Fiecare parte va asigura ca autoritatile publice, in conditiile urmatoarelor puncte ale acestui articol, ca raspuns la o cerere de informatie pe probleme de mediu, sa puna aceasta informatie la dispozitie publicului, respectand prevederile legislatiei nationale, inclusiv in cazul in care sunt cerute copii de pe documentatia continand sau cuprinzand informatia respectiva, avand in vedere subpunctul b) al prezentului articol: a) fara a fi necesara declararea interesului; b) sub forma ceruta, in afara situatiilor in care: (i) este mai rezonabil pentru autoritatea publica sa ofere informatia ceruta sub alta forma, caz in care trebuie aratate motivele pentru care poate fi facuta disponibila in acea forma; sau (ii) informatia este deja disponibila publicului sub alta forma. 2. Informatia de mediu asupra careia se face referire la pct. 1 al acestui articol va fi facuta disponibila in cel mai scurt timp si cel mai tarziu la o luna dupa ce cererea a fost inaintata, in afara cazului in care volumul si complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade pana la doua luni de la data solicitarii. Solicitantul trebuie sa fie informat despre orice prelungire si despre motivele acesteia. 3. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca: a) autoritatea publica careia ii este adresata solicitarea nu detine informatia respectiva; b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala; ori c) cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii interne al autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de exceptie este prevazuta de legea nationala sau de practica obisnuita, luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri. 4. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca dezvaluirea acesteia ar afecta in mod negativ:

a) confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice, in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala; b) relatiile internationale, siguranta nationala sau securitatea publica; c) cursul justitiei, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autoritati publice de a conduce o ancheta de natura penala sau disciplinara; d) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, in cazul in care aceasta este prevazuta de lege pentru a proteja un interes economic legitim. In acest context informatia privind emisiile care sunt semnificative pentru protectia mediului va fi facuta publica; e) drepturile de proprietate intelectuala; f) confidentialitatea unor date personale si/sau a unor dosare apartinand unei persoane fizice, atunci cand aceasta persoana nu a consimtit la publicarea informatiilor, in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala; g) interesele unei terte parti care a oferit informatia ceruta fara ca acea parte sa fie pusa sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligatie legala de a face astfel, in situatia in care aceasta parte nu a consimtit la publicarea materialului; sau h) mediul la care se refera informatia, cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare. Motivele de refuz mentionate anterior trebuie interpretate in mod restrictiv, luandu-se in considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informatiilor si posibilitatea ca informatia solicitata sa fie legata de emisiile in mediu. 5. In cazul in care o autoritate publica nu detine informatia ceruta, acea autoritate publica trebuie, cat mai rapid posibil, sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publica la care crede ca este posibil sa se gaseasca informatia respectiva sau sa transfere cererea acelei autoritati, informand in acelasi timp solicitantul. 6. Fiecare parte va asigura ca, in cazul in care informatia exceptata de la regula de a fi facuta publica in conformitate cu pct. 3 c) si 4 ale acestui articol poate fi separata fara a se aduce un prejudiciu confidentialitatii informatiei exceptate, autoritatile publice sa puna la dispozitie acea parte din informatia de mediu solicitata care poate fi divulgata. 7. Refuzul unei solicitari va fi facut in scris, daca solicitarea a fost facuta in scris sau daca solicitantul cere acest lucru. Un refuz va cuprinde motivele acestuia si va oferi informatii asupra accesului la procedura de recurs care este asigurata in concordanta cu prevederile art. 9. Refuzul trebuie sa fie facut cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de o luna, in afara cazului in care complexitatea informatiei justifica o prelungire a acestei perioade pana la doua luni de la data inaintarii cererii. Solicitantul trebuie sa fie informat despre orice prelungire si despre motivele acesteia. 8. Fiecare parte are dreptul de a permite autoritatilor sale publice sa instituie un tarif pentru furnizarea informatiei, dar un asemenea tarif nu trebuie sa depaseasca o suma rezonabila. Autoritatile publice care intentioneaza sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie sa puna la dispozitie solicitantilor o lista cuprinzand preturile care pot fi percepute, indicand circumstantele in care acestea pot fi percepute sau exceptate si cazurile in care furnizarea unor informatii este conditionata de o plata in avans. ARTICOLUL5 Colectarea si diseminarea informatiei de mediu 1. Fiecare parte va asigura ca:

a) autoritatile publice detin informatii de mediu la zi, relevante pentru functiile lor; b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei catre autoritatile publice despre activitatile propuse si existente, care pot afecta in mod semnificativ mediul; c) in cazul oricarei amenintari iminente a sanatatii umane sau a mediului, cauzata de activitatile umane sau datorata unor cauze naturale, toate informatiile care ar da posibilitatea publicului sa ia masuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative provocate de acea amenintare si care sunt detinute de o autoritate publica sunt diseminate imediat si fara nici o intarziere membrilor publicului, care pot fi afectati. 2. Fiecare parte va asigura, in cadrul legislatiei nationale, ca modalitatea in care autoritatile publice fac disponibila informatia de mediu sa fie transparenta, iar informatia de mediu sa fie efectiv accesibila, printre altele, prin: a) furnizarea unei informatii suficiente publicului despre tipul si scopul informatiei de mediu detinute de autoritatile publice, termenii de baza si conditiile in care o asemenea informatie este disponibila si accesibila si procesul prin care ea poate fi obtinuta; b) stabilirea si mentinerea unor aranjamente practice, cum ar fi: (i) liste accesibile publicului, registre sau dosare; (ii) solicitarea oficialitatilor sa sustina publicul in asigurarea accesului la informatie in conformitate cu prezenta conventie; (iii) identificarea punctelor de contact; si c) accesul gratuit la informatiile de mediu continute in liste, registre sau dosare, in conformitate cu subpunctul b) (i). 3. Fiecare parte va asigura ca informatia de mediu sa devina disponibila in mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt usor accesibile publicului prin retele de telecomunicatii publice. Informatia accesibila in aceasta forma trebuie sa includa: a) rapoarte asupra starii mediului, in conformitate cu pct. 4; b) texte ale legilor privind/sau in legatura cu mediul; c) politici, planuri si programe privind/sau in legatura cu mediul, acordurile de mediu; d) alte informatii, cu precizarea ca disponibilizarea unor asemenea informatii sub aceasta forma ar facilita aplicarea legilor nationale prin care se implementeaza prezenta conventie, cu conditia ca aceasta informatie sa fie deja disponibila sub forma electronica. 4. Fiecare parte va publica si va disemina, la intervale care nu vor depasi 3 sau 4 ani, un raport national privind starea mediului, inclusiv informatii privind calitatea mediului si presiunea asupra mediului. 5. Fiecare parte va lua masuri, in cadrul legal national, in scopul diseminarii, printre altele, a: a) legislatiei si documentelor despre politici, cum ar fi documente legate de strategii, politici, programe si planuri de actiune legate de mediu si rapoarte intermediare asupra implementarii lor, pregatite la diferite niveluri ale guvernului; b) tratatelor internationale, conventiilor si intelegerilor privind problemele de mediu; c) altor documente internationale semnificative privind problemele de mediu, daca sunt adecvate. 6. Fiecare parte va incuraja agentii economici ale caror activitati au un impact semnificativ asupra mediului sa informeze in mod regulat publicul despre impactul activitatilor si produselor lor asupra mediului, acolo unde este posibil in cadrul unor

actiuni voluntare de ecoetichetare, prin realizarea de scheme de audit de mediu, bilanturi de mediu sau prin alte mijloace. 7. Fiecare parte: a) va publica faptele si analizele faptelor care sunt considerate relevante si importante pentru schitarea unor propuneri majore de politici de mediu; b) va publica ori, in caz contrar, va face accesibile materiale explicative despre felul in care partea respectiva raspunde cererilor publicului in probleme care intra sub incidenta prevederilor prezentei conventii; c) va asigura intr-o forma adecvata informatii privind performantele functiilor publice sau serviciile publice ale guvernului, la toate nivelurile, legate de mediu. 8. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care sa se asigure ca o cantitate suficienta de informatii despre produse este facuta disponibila, astfel incat sa dea posibilitatea consumatorilor sa faca alegeri care au la baza informatii de mediu. 9. Fiecare parte va stabili in mod progresiv, tinand seama de procedurile internationale atunci cand este cazul, un sistem national coerent pentru inventare sau registre de poluare, sub forma unei baze de date structurate, computerizate si accesibile publicului, realizata prin intermediul unor formulare standardizate. Un asemenea sistem poate sa includa intrari, emisii si transferuri in mediul inconjurator ale unor serii specifice de substante si produse, incluzand apa, energia si utilizarea resurselor, care provin dintr-o serie de activitati specifice, din/spre locurile de tratare sau de depozitare. 10. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul partilor de a refuza divulgarea unor anumite informatii de mediu in concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 si ARTICOLUL6 Participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice 1 Fiecare parte: a) va aplica prevederile acestui articol cu privire la deciziile legate de orice activitati propuse pentru procedura de autorizare, enumerate in anexa nr. I; b) in concordanta cu legislatia nationala, va aplica prevederile acestui articol si la deciziile referitoare la activitatile care nu sunt prevazute in anexa nr. I, dar care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. Partile vor stabili daca asemenea activitati propuse fac obiectul acestor prevederi; c) poate decide, de la caz la caz si conform legislatiei nationale, sa nu aplice prevederile acestui articol la activitatile care au ca scop apararea nationala, daca acea parte considera ca solicitarea unei astfel de informatii ar prejudicia acest scop. 2. Publicul interesat va fi informat, prin anunt public ori in mod individual, cand este cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu si intr-o maniera adecvata, in timp util si efectiv, printre altele, despre: a) activitatea propusa si despre o solicitare asupra careia se va lua o decizie; b)natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie; c) autoritatea publica responsabila de luarea deciziei; d) procedura initiata, incluzand modul si momentul in care o asemenea informatie poate fi furnizata: (i) inceputul procedurii; (ii) oportunitatile de participare a publicului;

(iii) data si beneficiul oricarei audieri publice initiate; (iv) o indicatie privind autoritatea publica de la care pot fi obtinute informatii relevante si la care a fost depozitata informatia relevanta pentru examinare de catre public; (v) o indicatie asupra autoritatii publice relevante sau asupra oricarui organism oficial caruia ii pot fi adresate comentarii sau intrebari si asupra perioadei in care sunt primite aceste comentarii ori intrebari; si (vi) o indicatie asupra tipului de informatie de mediu relevanta, disponibila pentru actiunea propusa; e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri nationale sau transfrontiera de evaluare a impactului asupra mediului. 3. Procedurile de participare publica vor include limite de timp rezonabile pentru diferitele faze, care sa permita timp suficient pentru informarea publicului, in concordanta cu prevederile pct. 2, si timp suficient pentru ca acesta sa se pregateasca si sa participe efectiv in timpul procesului de luare a deciziei de mediu. 4. Fiecare parte va asigura participarea publicului la inceputul procedurii, atunci cand toate optiunile sunt deschise si poate avea loc o participare efectiva a publicului. 5. Fiecare parte, cand este cazul, trebuie sa incurajeze posibilii solicitatori sa identifice publicul interesat, sa angajeze discutii si sa furnizeze informatii referitoare la obiectivele initiativei lor inaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activitati. 6. Fiecare parte va cere autoritatilor publice competente sa asigure accesul publicului interesat, in vederea examinarii, la cerere, daca legislatia nationala prevede astfel, gratuit si intr-un timp foarte scurt, la totalitatea informatiilor relevante pentru procesul decizional, care sunt disponibile in timpul procedurilor de participare publica, in conformitate cu prevederile acestui capitol, fara a prejudicia drepturile partilor de a refuza divulgarea anumitor informatii in concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 si 4. Informatiile semnificative vor include, cel putin, fara a prejudicia prevederile art. 4: a) o descriere a locului si a caracteristicilor fizice si tehnice ale activitatii propuse, inclusiv o estimare a reziduurilor si emisiilor probabile; b)o descriere a efectelor semnificative ale activitatii de mediu propuse; c) o descriere a masurilor initiate, pentru a preveni si/sau pentru a reduce efectele, inclusiv emisiile; d)o prezentare sumara, dar nu tehnica, a celor mentionate mai sus; e)o schita a principalelor alternative studiate de solicitant; si f) in conformitate cu legislatia nationala, principalele rapoarte si recomandari publicate, destinate autoritatii publice, in momentul in care publicul interesat trebuie sa fie informat, avand in vedere prevederile pct. 2. 7. Procedurile pentru participarea publica vor permite publicului sa inainteze, in scris sau, cand este cazul, la o audiere publica ori un sondaj cu solicitantul, orice comentarii, informatii, analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusa. 8. Fiecare parte va asigura ca in decizia luata sa se tina seama de rezultatul participarii publicului. 9. Fiecare parte va asigura ca, in momentul in care decizia a fost luata de autoritatea publica, publicul sa fie informat prompt despre aceasta, in concordanta cu procedurile normale. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei, la motivele si consideratiile care au stat la baza acesteia

10. Fiecare parte va asigura ca, in momentul in care o autoritate publica reconsidera sau actualizeaza conditiile de functionare pentru o activitate care face obiectul pct. 1, prevederile pct. 2-9 sunt aplicate fara rezerve, unde este cazul. 11. Fiecare parte, in cadrul legislatiei sale nationale, va aplica, cat mai mult posibil si unde este adecvat, prevederile acestui articol la deciziile privind autorizarea evacuarii deliberate in mediu a organismelor modificate genetic. ARTICOLUL7 Participarea publicului in timpul pregatirii planurilor, programelor si politicilor legate de mediu Fiecare parte va lua masuri practice adecvate si/sau va promova prevederi pentru ca publicul sa participe in timpul pregatirii planurilor si programelor legate de mediu, intrun cadru transparent si cinstit, dupa ce i-a fost furnizata informatia necesara. In acest cadru se vor aplica prevederile pct. 3, 4 si 8 ale art. 6. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publica relevanta, tinandu-se seama de obiectivele acestei conventii. In aceeasi masura fiecare parte se va stradui sa asigure oportunitatile necesare in vederea participarii publicului in timpul pregatirii politicilor legate de mediu. ARTICOLUL8 Participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare, a normativelor si instrumentelor legale obligatorii, general aplicabile Fiecare parte se va stradui sa promoveze o participare efectiva a publicului intr-o etapa adecvata, atata timp cat optiunile sunt inca deschise, in perioada pregatirii regulamentelor de aplicare si a altor reglementari legale obligatorii, general aplicabile, care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. La acest nivel trebuie facuti urmatorii pasi: a) trebuie fixata o perioada suficienta pentru realizarea unei participari publice efective; b) proiectele reglementarilor legale trebuie sa fie publicate sau facute disponibile prin alte metode; c) trebuie sa ii fie oferita publicului posibilitatea de a face comentarii, direct sau prin intermediul unor organisme consultative reprezentative. Rezultatul participarii publicului trebuie sa fie luat in considerare cat mai mult posibil. ARTICOLUL9 Accesul la justitie 1. Fiecare parte, in cadrul legislatiei nationale, va asigura posibilitatea pentru orice persoana care considera ca solicitarea informatiei, conform prevederilor art. 4, a fost ignorata, in mod gresit refuzata, partial sau in totalitate, ori care considera ca a primit un raspuns inadecvat sau ca cererea sa nu a fost considerata conform prevederilor art. 4, de a avea acces la o procedura de recurs in fata instantei de judecata sau a altui organism independent si impartial prevazut de lege. In cazul in care o parte asigura un astfel de recurs in fata unei instante de judecata, ea va face astfel incat o asemenea persoana sa aiba acces si la o procedura de fond stabilita de lege, care sa fie gratuita sau nu prea scumpa, in cazul reconsiderarii solicitarii de catre o autoritate publica sau al revizuirii de catre un organism independent si impartial, altul decat o instanta de judecata. Decizia finala luata in concordanta cu prevederile pct. 1 trebuie sa fie obligatorie pentru autoritatea publica care detine informatia. Motivele trebuie sa fie declarate in scris, cel putin in cazul in care informatia este refuzata conform prevederilor acestui punct.

2. Fiecare parte trebuie, in cadrul legislatiei nationale, sa asigure membrilor publicului interesat: a) care au un interes suficient; sau b) carora li se afecteaza un drept, in cazul in care procedurile administrative legale ale unei parti solicita aceasta ca o preconditie, accesul la o procedura de recurs in fata instantei si/sau a altui organism independent si impartial stabilit prin lege, pentru a contesta, ca fond si ca procedura, legalitatea oricarei decizii, act sau omisiuni care face obiectul prevederilor art. 6, in cazul in care legislatia nationala prevede astfel si fara a prejudicia prevederile pct. 3 sau alte prevederi relevante ale acestei conventii. Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata in concordanta cu prevederile legilor nationale si cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justitie conform prevederilor prezentei conventii. La acest nivel interesul oricarei organizatii neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizatii vor fi considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus. Prevederile pct. 2 nu vor exclude posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs in fata unei autoritati administrative si nu pot afecta cerinta epuizarii procedurilor de recurs administrative inainte de recurgerea la procedurile judiciare, in cazul in care o astfel de cerinta exista in dreptul intern. 3. In plus si fara a prejudicia procedurile la care se refera pct. 1 si 2, fiecare parte trebuie sa asigure ca, in momentul in care toate criteriile sunt indeplinite, daca acestea sunt prevazute de legislatia nationala, membrii publicului sa aiba acces la procedurile administrative sau juridice pentru a contesta actele sau omisiunile persoanelor private si autoritatilor publice, care contravin prevederilor legislatiei nationale cu referire la mediu. 4. In plus si fara a prejudicia prevederile pct. 1, procedurile la care se refera pct. 1, 2 si 3 trebuie sa asigure remedierea adecvata si efectiva, inclusiv adoptarea unei hotarari judecatoresti, cand este cazul, care sa fie obiectiva, echitabila, la timp si sa nu coste foarte mult. Deciziile luate in conformitate cu prevederile acestui articol trebuie sa fie date sau inregistrate in scris. Deciziile instantelor si, oricand este posibil, ale altor organisme trebuie sa fie accesibile publicului. 5. Pentru ca prevederile acestui articol sa fie efective fiecare parte va asigura ca publicul sa fie informat cu privire la accesul la procedurile de recurs administrativ sau judiciar si trebuie sa ia in considerare stabilirea unui mecanism de asistenta pentru a elimina sau a reduce obstacolele financiare ori de alta natura privind accesul la justitie. ARTICOLUL10 Reuniunea partilor 1. Prima intalnire a partilor va fi convenita nu mai tarziu de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii. In plus o intalnire ordinara a partilor va fi tinuta cel putin o data la fiecare 2 ani, numai daca partile nu decid altfel, sau la solicitarea scrisa a uneia dintre parti, cu conditia ca, intr-un interval de 6 luni de la comunicarea solicitarii tuturor partilor de catre secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, solicitarea respectiva sa fie suportata de cel putin o treime din numarul partilor. 2. La intalnirile lor partile vor examina in mod continuu punerea in aplicare a prezentei conventii prin rapoarte elaborate de parti in mod regulat si in acest scop: a) vor analiza politicile, abordarile legale si metodologice privind accesul la informatie,

participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, in scopul imbunatatirii acestora; b) vor schimba informatii cu privire la experienta castigata in incheierea si punerea in aplicare a acordurilor bilaterale si multilaterale sau a altor intelegeri legate de scopul prezentei conventii si la care una sau mai multe parti sunt parte; c) vor solicita, unde este cazul, serviciile organismelor relevante ale Comisiei Economice pentru Europa si ale altor organisme internationale si comitete specifice, in legatura cu toate aspectele pertinente pentru indeplinirea scopurilor prezentei conventii; d) vor stabili orice organisme subsidiare care se considera necesare; e) vor pregati, unde este cazul, protocoale la prezenta conventie; f) vor considera si vor adopta propuneri pentru amendamente la prezenta conventie in concordanta cu prevederile art. 14; g) vor considera si vor intreprinde orice actiune auxiliara care poate fi solicitata pentru atingerea scopurilor prezentei conventii; h) la prima lor intalnire vor considera si vor adopta prin consens reguli de procedura pentru intalnirile lor si ale organismelor subsidiare; i) la prima lor intalnire vor analiza experienta lor in aplicarea prevederilor art. 5 pct. 9 si vor studia masurile care sunt necesare pentru a dezvolta viitorul sistem la care se refera acel punct, luand in considerare procesele si schimbarile internationale, inclusiv elaborarea unui instrument adecvat privind registrele emisiilor si transferul poluantilor, sau inventarele care pot fi anexate la prezenta conventie. 3. Reuniunea partilor va lua in considerare, daca este necesar, stabilirea regulilor financiare pe baza de consens. 4. Organizatia Natiunilor Unite, agentiile sale specializate si Agentia Internationala pentru Energie Atomica, precum si orice alt stat sau organizatie de integrare economica regionala, imputernicita in baza prevederilor art. 17 sa semneze prezenta conventie, dar care nu este parte la aceasta, si orice organizatie interguvernamentala calificata in domeniile care privesc conventia vor fi imputernicite sa participe ca observatori la reuniunile partilor. 5. Orice organizatie neguvernamentala, calificata in domeniile la care se refera conventia, care l-a informat pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa despre dorinta sa de a fi reprezentata la o reuniune a partilor, va fi imputernicita sa participe ca observator numai daca cel putin o treime din numarul partilor prezente la intalnire nu ridica obiectiuni. 6. In sensul prevederilor pct. 4 si 5, regulile de procedura la care se refera prevederile pct. 2 h) vor prevedea aranjamente practice pentru procedura de admitere si pentru alti termeni relevanti. ARTICOLUL11 Dreptul la vot 1. Exceptand prevederile pct. 2, fiecare parte la prezenta conventie va avea dreptul la un vot. 2. Organizatiile de integrare economica europeana, in cadrul competentei lor, vor exercita dreptul la vot cu un numar de voturi egal cu numarul statelor care sunt parti la prezenta conventie. Astfel de organizatii nu isi vor exercita dreptul de vot, daca statele lor membre si-l exercita pe al lor si viceversa.

ARTICOLUL12 Secretariatul Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va indeplini urmatoarele functii de secretariat: a) convocarea si pregatirea reuniunilor partilor; b) transmiterea catre parti a rapoartelor si a altor informatii primite in conformitate cu prevederile prezentei conventii; c) alte functii care pot fi atribuite de parti. ARTICOLUL13 Anexele Anexele la prezenta conventie constituie parte integranta a acesteia. ARTICOLUL14 Amendamente la conventie 1. Orice parte are dreptul sa propuna amendamente la prezenta conventie. 2. Textul oricarui amendament propus la prezenta conventie va fi inaintat in scris secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va comunica tuturor partilor cu cel putin 90 de zile inainte de intalnirea partilor la care este propus pentru adoptare. 3. Partile vor face orice efort pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice amendament propus la prezenta conventie. Daca toate eforturile pentru obtinerea consensului au fost epuizate si nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat cu votul unei majoritati de trei patrimi din numarul partilor prezente si votante la reuniune. 4. Amendamentele la prezenta conventie, adoptate in concordanta cu prevederile pct. 3, vor fi inaintate de depozitar tuturor partilor, pentru ratificare, aprobare sau acceptare. Amendamentele la prezenta conventie, altele decat cele la o anexa, vor intra in vigoare pentru partile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat in cea de-a 90-a zi dupa primirea de catre depozitar a notificarii ratificarii, aprobarii sau acceptarii de catre cel putin trei patrimi din numarul acestor parti. Dupa aceasta data ele vor intra in vigoare pentru orice alta parte in cea de-a 90-a zi dupa ce partea respectiva depune instrumentul sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor. 5. Orice parte care nu este capabila sa aprobe un amendament la o anexa la prezenta conventie va notifica acest lucru in scris depozitarului in decurs de 12 luni de la data comunicarii adoptarii. Depozitarul va comunica tuturor partilor, fara intarziere, orice astfel de notificare primita. O parte are dreptul sa inlocuiasca in orice moment o acceptare a unei notificari anterioare si, dupa depunerea unui instrument de acceptare la depozitar, amendamentele la o astfel de anexa vor deveni efective pentru acea parte. 6. La expirarea celor 12 luni de la data comunicarii de catre depozitar, in concordanta cu prevederile pct. 4, un amendament la o anexa va deveni efectiv pentru acele parti care nu au transmis o notificare la depozitar conform prevederilor pct. 5, daca cel putin o treime din numarul partilor a inaintat o astfel de notificare. 7. In sensul acestui articol, partile prezente si votante inseamna partile prezente si care exprima un vot afirmativ sau negativ.

ARTICOLUL15 Examinarea conformarii cu prevederile conventiei Intalnirea partilor va stabili, pe baza de consens, aranjamente neconflictuale, nejudiciare si de natura consultativa pentru examinarea conformarii cu prevederile prezentei conventii. Aceste aranjamente vor permite implicarea adecvata a publicului si pot include optiunea de a considera comunicari din partea publicului in probleme legate de prezenta conventie. ARTICOLUL16 Solutionarea diferendelor 1. Orice diferend aparut intre doua sau mai multe parti in legatura cu interpretarea sau cu aplicarea prezentei conventii va fi solutionat prin negocieri sau prin orice alt mijloc de solutionare a diferendelor, acceptabil partilor implicate in diferend. 2. In timpul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii la prezenta conventie ori in orice moment dupa aceea o parte are dreptul sa declare in scris depozitarului ca pentru un diferend nerezolvat conform prevederilor pct. 1 accepta ca obligatorii, in relatia cu orice parte care accepta aceleasi conditii, unul sau ambele mijloace de solutionare: a) inaintarea diferendului catre Curtea Internationala de Justitie; b) arbitrajul, in concordanta cu procedura prezentata in anexa nr. II 3. Daca partile implicate in diferend au acceptat ambele mijloace de solutionare a diferendelor, la care se refera pct. 2, diferendul poate fi inaintat numai Curtii Internationale de Justitie, cu exceptia cazului in care partile au convenit altfel. ARTICOLUL17 Semnarea Prezenta conventie va fi deschisa pentru semnare la Aarhus (Danemarca) de la data de 25 iunie 1998 si dupa aceea la sediul central al Organizatiei Natiunilor Unite din New York pana la data de 21 decembrie 1998 de catre statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum si de catre statele cu statut de membru consultativ al Comisiei Economice pentru Europa, conform pct. 8 si 11 ale Rezolutiei 36(IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic si Social, precum si de catre organizatiile de integrare economica regionala constituite din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, carora statele membre le-au transferat competenta in probleme aflate sub incidenta acestei conventii, inclusiv competenta de a incheia tratate privind aceste probleme. ARTICOLUL18 Depozitarul Secretariatul General al Organizatiei Natiunilor Unite va actiona ca depozitar al prezentei conventii. ARTICOLUL19 Ratificarea, acceptarea, aprobarea si aderarea

1. Prezenta conventie va face obiectul ratificarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele semnatare si de organizatiile de integrare economica regionala. 2. Prezenta conventie va fi deschisa spre aderare statelor si organizatiilor de integrare economica regionala, la care se refera art. 17, incepand cu data de 22 decembrie 1998. 3. Orice alt stat la care nu se refera pct. 2, care este membru al Organizatiei Natiunilor Unite, poate adera la prezenta conventie dupa aprobarea de catre intalnirea partilor. 4. Orice organizatie la care se refera art. 17, care devine parte la prezenta conventie, fara ca nici unul dintre statele sale membre sa fie parte, va respecta toate obligatiile care decurg din conventie. Daca unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizatii sunt parti la prezenta conventie, organizatia si statele sale membre vor decide asupra responsabilitatilor lor pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din prezenta conventie. In astfel de cazuri organizatia si statele sale membre nu sunt abilitate sa isi exercite simultan drepturile care le revin din prezenta conventie. 5. In instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizatiile de integrare economica regionala la care se refera art. 17 vor declara extinderea competentei lor cu privire la problemele la care se refera conventia. De asemenea, aceste organizatii vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competenta. ARTICOLUL20 Intrarea in vigoare 1. Prezenta conventie va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui deal saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. 2. In sensul prevederilor pct. 1, nici un instrument depus de o organizatie de integrare economica regionala nu va fi considerat ca suplimentar pe langa cele depuse de statele membre ale unei astfel de organizatii. 3. Pentru fiecare stat sau organizatie la care se refera art. 17, care ratifica, accepta sau aproba prezenta conventie ori care adera dupa depunerea celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, conventia va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii de catre statul sau organizatia respectiva a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. ARTICOLUL21 Retragerea In orice moment, dupa implinirea a 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii pentru o parte, acea parte se poate retrage din conventie printr-o notificare scrisa catre depozitar. Orice astfel de retragere isi va face efectul in cea de-a 90-a zi de la data primirii notificarii de catre depozitar. ARTICOLUL22 Texte autentice Originalul prezentei conventii, ale carei texte in limbile engleza, franceza si rusa sunt autentice in aceeasi masura, va fi depozitat la secretarul general al Natiunilor Unite. Drept care subsemnatii, avand depline puteri, am semnat prezenta conventie. Intocmita la Aarhus (Danemarca) la 25 iunie 1998. ANEXA Nr. I

LISTA cuprinzand activitatile mentionate la art. 6 pct. 1a) 1. Sectorul energetic: rafinarii de uleiuri minerale si benzina; instalatii de gazeificare si lichefiere; centrale termice si alte instalatii cu combustie, cu un aport de caldura de 50 MW sau mai mult; cuptoare de cocs; centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv demontarea sau dezafectarea acestor centrale sau reactoare 1/ (cu exceptia statiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si fertile, a caror putere maxima nu depaseste 1 MW de incercare termica permanenta); instalatii pentru reprelucrarea combustibilului nuclear, radioactiv; instalatii proiectate pentru: (i) producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear; (ii) prelucrarea combustibilului nuclear radioactiv sau a deseurilor cu radioactivitate ridicata; (iii) depozitarea finala a deseurilor radioactive; instalatii exclusiv pentru depozitarea finala a deseurilor radioactive; instalatii exclusiv pentru depozitarea (planificata pentru mai mult de 10 ani) combustibililor nucleari radioactivi sau a deseurilor radioactive intr-un alt loc decat cel de productie. 2. Obtinerea si prelucrarea metalelor: instalatii de prajire sau de prajire prin aglomerare a minereurilor de metale (inclusiv minereuri sulfidice); instalatii pentru producerea fontei brute sau a otelului (fuziune primara sau secundara), inclusiv turnare continua cu o capacitate de peste 2,5 t/ora; instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: (i) instalatii de laminare la cald, cu o capacitate de peste 20 t otel brut/ora; (ii) forjerii cu ciocane a caror energie depaseste 50 kJ pe ciocan, iar puterea calorica folosita depaseste 20 MW; (iii) aplicarea de acoperiri metalice topite de protectie, cu un aport mai mare de 2 t otel brut/ora; - topitorii de metale feroase, cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi; instalatii pentru: (i) obtinerea de metale brute neferoase din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice; (ii) topire, inclusiv pentru realizarea de aliaje ale metalelor neferoase, de produse recuperate (rafinare, turnare etc.), cu o capacitate de topire de peste 4 t/zi la plumb si cadmiu sau 20 t/zi la alte metale; instalatii pentru tratarea suprafetei metalelor si a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice, volumul bailor de tratare depasind 30 mf. 3. Industria de minerale: instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi ori in alte cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi; instalatii de producere a azbestului si de fabricare a produselor pe baza de azbest;

instalatii de fabricare a sticlei, inclusiv a fibrei de sticla, cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi; instalatii pentru topirea substantelor minerale si producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi; instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin aprindere, in special a tiglei pentru acoperis, caramizilor refractare, tiglei, gresiei ceramice sau a portelanului, cu o capacitate de productie de peste 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mf si cu o densitate de depunere/cuptor de peste 300 kg/mf. 4. Industria chimica: productia, intelegand prin aceasta acele categorii de activitati cuprinse in acest paragraf, la scara industriala, prin prelucrarea chimica a urmatoarelor substante sau grupe de substante: a) instalatii chimice pentru producerea substantelor chimice organice de baza, cum ar fi: (i) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); (ii) hidrocarburi cu continut de oxigen, ca de exemplu: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice; (iii) hidrocarburi sulfuroase; (iv) hidrocarburi azotoase, precum: amine, amide, compusi nitrici, nitroderivati sau nitrati, nitrili, cianati, izocianati; (v) hidrocarburi cu continut de fosfor; (vi) hidrocarburi halogenate; (vii) compusi organometalici; (viii) materiale plastice de baza (polimeri, fibre sintetice si fibre pe baza de celuloza); (ix) cauciucuri sintetice; (x) vopsele si pigmenti; (xi) agenti activi de suprafata si surfactanti; b) instalatii chimice pentru obtinerea substantelor chimice anorganice de baza, cum ar fi: (i) gaze: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compusi cu sulf, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, fosgen; (ii) acizi: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric oleum, acizi sulfurosi; (iii) baze: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; (iv) saruri: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat si nitrat de argint; (v) metaloizi, oxizi metalici sau alti compusi anorganici, cum ar fi carbura de calciu, carbura de siliciu; c) instalatii chimice pentru producerea de ingrasaminte pe baza de fosfor, azot sau potasiu (ingrasaminte simple sau compuse); d) instalatii chimice pentru obtinerea produselor curative pe baza de plante si a biocidelor; e) instalatii care utilizeaza un proces chimic sau biologic pentru obtinerea produselor farmaceutice de baza; f) instalatii chimice pentru producerea explozivilor;

g) instalatii chimice in care se foloseste tratarea chimica sau biologica pentru obtinerea aditivilor alimentari cu proteine, a fermentilor sau a altor substante proteice. 5. Gospodarirea deseurilor: instalatii pentru incinerarea, recuperarea, tratarea chimica sau depozitarea controlata a deseurilor; instalatii pentru incinerarea deseurilor orasenesti, cu o capacitate de peste 3 t/ora; instalatii pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 50 t/zi; depozite controlate, care primesc mai mult de 10 t/zi, sau cu o capacitate totala de peste 25.000 t, cu exceptia haldelor pentru deseuri inerte. 6. Statii de epurare a apelor uzate, pentru o populatie de peste 150.000 de locuitori 7. Instalatii industriale pentru: a) obtinerea de celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase similare; b) obtinerea de hartie si carton, cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi. 8. a) construirea de linii de cale ferata pe distante mari si de aeroporturi cu o lungime medie de rulare de 2.100 m sau chiar mai mult; b) construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida; c) construirea unui drum nou cu 4 sau mai multe benzi ori reamenajarea si/sau largirea unui drum existent cu doua benzi ori cu o banda pentru a asigura 4 sau mai multe benzi acolo unde un astfel de drum nou sau sectiunea reamenajata si/sau largita de drum ar putea avea o lungime continua de 10 sau mai multi kilometri; 9. a) apele interioare si porturile pentru transportul pe apele interioare care permit trecerea unor vase de peste 1.350 t; b) porturile comerciale, danele pentru incarcari si descarcari ce sunt legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv danele pentru feribot), care pot primi vase de peste 1.350 t. 10. Scheme de extractie a apei subterane sau reincarcare artificiala a apei subterane,unde volumul anual de apa extrasa sau reincarcata este echivalent cu sau depaseste 10 milioane mf. 11. a) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazinele riverane, in cazul in care acest transfer are ca scop prevenirea deficitului de apa si in care cantitatea de apa transferata depaseste 100 milioane mf/an; b) in toate celelalte cazuri, lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine riverane in care debitul mediu multianual al bazinului de extractie depaseste 2.000 milioane mf/an si unde cantitatea de apa transferata depaseste 5% din acest debit. In ambele cazuri sunt excluse transferurile de apa potabila prin conducte. 12. Extractia petrolului si a gazelor naturale in scopuri comerciale , acolo unde cantitatea extrasa depaseste 500 t/zi in cazul petrolului si 500.000 mf/zi in cazul gazelor. 13. Baraje sau alte instalatii proiectate pentru retinerea sau acumularea permanenta a apei, acolo unde cantitatea noua sau suplimentarea de apa retinuta ori acumulata depaseste 10 milioane mf.

14. Conducte pentru transportul gazelor, titeiului sau al substantelor chimice , cu un diametru mai mare de 800 mm si cu o lungime mai mare de 40 km 15. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor, cu mai mult de: a) 40.000 locuri pentru pasari; b) 2.000 locuri pentru cresterea porcilor (peste 30 kg); sau c) 750 locuri pentru scroafe. 16. Cariere si exploatari miniere in cariera, acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 25 ha, sau extractia turbei, acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 150 ha 17. Construirea liniilor electrice suspendate avand o tensiune de 220 kV sau mai mult si o lungime mai mare de 15 km 18. Instalatii pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice sau chimice , cu o capacitate de 200.000 t sau mai mult 19. Alte activitati: instalatii pentru pretratarea (operatiuni cum ar fi: spalare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori a textilelor, acolo unde capacitatea de tratare depaseste 10 t/zi; instalatii pentru tabacirea pieilor brute si crude, acolo unde capacitatea de tratare depaseste 12 t de produse finisate/zi: a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor mai mare de 50 t/zi; b) tratarea si prelucrarea axata pe obtinerea produselor alimentare din: (i) materii prime animaliere (altele decat laptele), cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 75 t/zi; (ii) materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala); c) tratarea si prelucrarea laptelui, cantitatea de lapte primita fiind mai mare de 200 t/zi (valoarea medie trimestriala); instalatii pentru depozitarea si reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor animaliere, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi; instalatii pentru tratarea suprafetelor substantelor, obiectelor sau produselor cu solventi organici, in special pentru prelucrare, tiparire, captusire, degresare, impermeabilizare, calibrare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/ora sau mai mult de 200 t/an; instalatii pentru producerea de carbon (carbune care arde greu) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare 20. Orice activitate care nu este specificata in paragrafele 1-19, la care participarea publicului este asigurata printr-o procedura de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia nationala 21. Prevederile art. 6 pct. 1a) nu se aplica nici unui proiect de mai sus, initiat in mod exclusiv sau in principal pentru cercetarea, dezvoltarea sau testarea unor metode ori produse noi pentru o perioada mai mica de 2 ani, daca ele ar putea determina unele efecte negative semnificative asupra mediului si sanatatii. 22. Orice modificare sau extindere a activitatilor, acolo unde o astfel de modificare sau extindere satisface criteriile/limitele stabilite prin prezenta anexa, se va supune prevederilor art. 6 pct. 1a). Orice alta modificare sau extindere a activitatilor se va supune prevederilor art. 6 pct. 1b).

NOTE: 1. Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei. 2. In scopul acestei conventii, aeroport inseamna un aeroport care respecta definitia prevazuta in Conventia de la Chicago din 1994, care a infiintat Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (anexa nr. 14). 3. In sensul acestei conventii, drum cu circulatie rapida inseamna un drum care respecta definitia prevazuta in Acordul european asupra principalelor artere de trafic international din 15 noiembrie 1975. ANEXA Nr. II ARBITRAJUL 1. In cazul unui diferend care a fost inaintat spre arbitraj conform prevederilor art. 16 pct. 2 din prezenta conventie, o parte sau partile vor notifica secretariatului obiectul problemei de arbitraj si vor indica in mod special articolele conventiei a caror interpretare sau aplicare este in discutie. Secretariatul va inainta informarea primita tuturor partilor la prezenta conventie. 2. Tribunalul de arbitraj va fi alcatuit din 3 membri. Atat partea sau partile reclamante, cat si cealalta parte sau parti la diferend vor desemna cate un arbitru, iar cei 2 arbitri numiti vor desemna, printr-un acord comun, un al treilea arbitru care va fi presedintele tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate ca una dintre partile in disputa, nu va locui sau nu va folosi ca loc de resedinta teritoriul uneia dintre parti, nu va fi angajat de nici una dintre ele si nu va avea de-a face cu cazul in nici o alta calitate. 3. Daca presedintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat in decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, Secretariatul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la solicitarea oricarei parti, va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou termen de doua luni. 4. Daca una dintre partile in diferend nu numeste un arbitru in timp de doua luni de la primirea cererii, cealalta parte are dreptul sa il informeze pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele tribunalului de arbitraj in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele tribunalului de arbitraj va solicita partii care nu si-a numit un arbitru sa faca acest lucru in interval de doua luni. Daca nu se reuseste acest lucru timp de doua luni, presedintele il va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va face aceasta numire in timpul urmatoarelor doua luni. 5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia in concordanta cu dreptul international si cu prevederile prezentei conventii. 6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor acestei anexe, isi va intocmi propriile reguli de procedura. 7. Deciziile tribunalului de arbitraj, privind atat procedura, cat si fondul, vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor sai. 8. Tribunalul are dreptul sa ia masurile adecvate pentru a stabili faptele. 9. Partile in diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj si, in mod special, utilizand toate mijloacele avute la dispozitie:

a) ii vor furniza toate documentele, instrumentele si informatiile relevante; b) ii vor permite, daca este necesar, sa solicite martori sau experti si vor lua in seama marturia lor. 10. Partile si arbitrii vor proteja confidentialitatea oricaror informatii pe care acestia le primesc in mod confidential in cursul lucrarilor tribunalului de arbitraj. 11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre parti, are dreptul sa recomande masuri interimare de protectie. 12. Daca una dintre partile in diferend nu se prezinta in fata tribunalului de arbitraj sau nu reuseste sa isi apere cauza, cealalta parte poate cere tribunalului sa continue procedurile si sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre parti sau imposibilitatea de a-si apara cauza nu va constitui un obstacol in calea lucrarilor. 13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze si sa decida asupra unor cereri reconventionale direct legate de subiectul diferendului. 14. Cheltuielile de judecata, inclusiv retributia arbitrilor, vor fi suportate in mod egal de partile in diferend, cu exceptia situatiilor in care tribunalul de arbitraj stabileste astfel, datorita unor imprejurari specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va pastra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora. 15. Orice parte la prezenta conventie, care are un interes de natura juridica referitor la subiectul diferendului care poate fi afectat de o decizie in cauza, poate interveni in timpul procedurilor cu acordul tribunalului de arbitraj. 16. Tribunalul de arbitraj va emite hotararea in termen de 5 luni de la data la care a fost constituit, atunci cand nu considera necesar sa extinda limita de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca 5 luni. 17. Hotararea tribunalului de arbitraj va fi insotita de o expunere de motive. Aceasta va fi definitiva si obligatorie pentru toate partile in diferend. Hotararea va fi transmisa de catre tribunalul de arbitraj partilor in diferend si Secretariatului. Secretariatul va remite comunicarea primita tuturor partilor la conventie. 18. Orice diferend care ar putea aparea intre parti cu privire la interpretarea sau executarea hotararii va fi inaintat de oricare dintre parti tribunalului de arbitraj care a emis hotararea sau, daca acesta nu poate fi sesizat, unui alt tribunal constituit in acest scop si in acelasi mod ca primul. Motive de refuz la informaiile privind mediul, prevzute de lege:

Art. 12. - (1) Autoritile publice pot refuza o cerere privind solicitarea de informaii privind mediul, n cazul n care divulgarea informaiilor afecteaz: a) confidenialitatea procedurilor autoritilor publice, atunci cnd aceasta este prevzut de legislaia n vigoare; b) relaiile internaionale, securitatea public sau aprarea naional; c) cursul justiiei, posibilitatea oricrei persoane de a fi subiectul unui proces corect sau posibilitatea unei autoriti publice de a conduce o anchet penal ori disciplinar; d) confidenialitatea informaiilor comerciale sau industriale, atunci cnd aceasta este prevzut de legislaia naional sau comunitar n vigoare privind protejarea unui interes economic legitim, inclusiv interesul public n pstrarea confidenialitii statistice i a secretului taxelor; e) drepturile de proprietate intelectual; f) confidenialitatea datelor personale i/sau a dosarelor privind o persoan fizic, n cazul n care acea persoan nu a consimit la divulgarea ctre public a informaiilor, atunci cnd confidenialitatea este prevzut de legislaia naional sau comunitar n vigoare; g) interesele sau protecia oricrei persoane care a oferit voluntar informaiile cerute, fr ca acea parte s aib obligaia legal sau s fie posibil a fi obligat legal s furnizeze informaiile, cu excepia cazului n care acea persoan a consimit la divulgarea informaiei respective; h) protecia mediului la care se refer astfel de informaii cum ar fi localizarea speciilor rare. (2) Motivele de refuz prevzute la alin. (1) i la art. 11 alin. (1) se interpreteaz n sens restrictiv, lundu-se n considerare, pentru fiecare caz n parte, satisfacerea interesului public prin divulgarea informaiilor. (3) Pentru fiecare caz n parte, satisfacerea interesului public prin divulgare este analizat n comparaie cu interesul satisfcut prin pstrarea confidenialitii. Extras din Hotrrea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaia privind mediul. Legea nr. 22 din 22-02-2001 ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 (http://www.corpvs.org/corpvs/ResultDetail?codact=24744&nomenu=1 1 of 12 7/14/2006 ) Publicatie: Monitorul Oficial nr. 105 din 01-03-2001 Emitent: Parlamentul Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Articol unic. Se ratifica Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25-02-1991. CONVENTIE privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera (Traducere)

Partile la aceasta conventie, constiente de interdependenta dintre activitatile economice si consecintele acestora asupra mediului, afirmand necesitatea de a asigura o dezvoltare rationala si durabila din punct de vedere ecologic, hotarate sa intensifice cooperarea internationala in domeniul evaluarii impactului asupra mediului, indeosebi in context transfrontiera, constiente de necesitatea si de importanta elaborarii de politici cu caracter anticipativ si prevenirii, atenuarii si monitorizarii oricarui impact negativ important asupra mediului in general si, in special, in context transfrontiera, reamintind prevederile pertinente ale Cartei Natiunilor Unite, ale Declaratiei Conferintei Natiunilor Unite asupra mediului de la Stockholm, ale Actului final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (C.S.C.E.) si ale documentelor finale ale reuniunilor de la Madrid si Viena ale reprezentantilor statelor participante la C.S.C.E., constatand cu satisfactie masurile pe care statele sunt pe cale sa le adopte pentru ca evaluarea impactului asupra mediului sa fie practicata in aplicarea legilor si a reglementarilor lor administrative, precum si a politicii lor nationale, constiente de necesitatea de a lua in considerare, in mod expres, factorii de mediu la inceputul procesului decizional, recurgand la evaluarea impactului asupra mediului la toate nivelurile administrative oportune, ca instrument necesar in vederea imbunatatirii calitatii informatiilor furnizate factorilor de decizie si permitand acestora sa ia decizii rationale din punct de vedere al mediului, concentrate pe limitarea pe cat posibil a impactului negativ semnificativ al activitatilor, indeosebi in context transfrontiera, atente la eforturile organizatiilor internationale de a promova practica evaluarii impactului asupra mediului atat la nivel national, cat si international si tinand seama de activitatile desfasurate in acest sens sub auspiciile Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa, indeosebi de rezultatele Seminarului privind evaluarea impactului asupra mediului (septembrie 1987, Varsovia - Polonia), si luand act de Obiectivele si principiile privind evaluarea impactului asupra mediului, adoptate de Consiliul de conducere al Programului Natiunilor Unite pentru mediu si de Declaratia ministeriala privind dezvoltarea durabila (mai 1990, Bergen - Norvegia), au convenit urmatoarele: ARTICOLUL 1 - Definitii In sensul prezentei conventii: (i) parti inseamna partile contractante ale prezentei conventii numai daca textul nu prevede altfel; (ii) partea de origine inseamna partea sau partile contractante ale prezentei conventii sub jurisdictia careia/carora o activitate propusa se realizeaza; (iii) parte afectata inseamna partea sau partile contractante ale prezentei conventii asupra careia/carora activitatea propusa poate avea un impact transfrontiera; (iv) parti interesate inseamna partea de origine si partea afectata, care procedeaza la o evaluare a impactului asupra mediului in aplicarea prezentei conventii; (v) activitate propusa inseamna orice activitate sau orice proiect care vizeaza modificarea majora a unei activitati, a carui executare face obiectul deciziei unei autoritati competente in concordanta cu intreaga procedura nationala aplicabila; evaluarea impactului asupra mediului inseamna o procedura nationala avand drept scop evaluarea impactului probabil asupra mediului al unei activitati propuse; (vi) impact inseamna orice efect produs asupra mediului de o activitate propusa, inclusiv asupra sanatatii si securitatii umane, asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului si monumentelor istorice sau asupra altor constructii, ori interactiunea dintre

acesti factori; totodata termenul desemneaza si efectele asupra patrimoniului cultural sau asupra conditiilor socioeconomice rezultate din modificarea acestor factori; (vii) impact transfrontiera inseamna orice impact, nu neaparat de natura globala, produs de o activitate propusa in limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti, a carui origine fizica se situeaza, total sau partial, in cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte parti; (viii) autoritate competenta inseamna autoritatea sau autoritatile nationale desemnate de catre o parte ca responsabile cu indeplinirea sarcinilor ce le revin prin prezenta conventie si/sau autoritatea sau autoritatile investite de catre o parte cu puteri decizionale privind o activitate propusa; (ix) public inseamna una sau mai multe persoane fizice ori juridice. ARTICOLUL 2 - Dispozitii generale 1. Partile vor lua, individual sau impreuna, toate masurile adecvate si eficiente pentru prevenirea, reducerea si controlul impactului transfrontiera negativ semnificativ, pe care activitatile propuse il produc asupra mediului. 2. Fiecare parte va stabili masurile juridice, administrative sau de alta natura, necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei conventii, inclusiv pentru stabilirea unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului, care sa permita participarea publicului in ceea ce priveste activitatile propuse, mentionate in anexa I, care pot cauza un impact transfrontiera negativ semnificativ asupra mediului, precum si pentru pregatirea documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului, descrisa in anexa II. 3. Partea de origine va veghea ca, in concordanta cu prevederile prezentei conventii, sa se procedeze la o evaluare a impactului asupra mediului inainte de luarea deciziei de a autoriza sau de a intreprinde o activitate propusa, mentionata in anexa I, care poate cauza un impact transfrontiera negativ semnificativ asupra mediului. 4. Partea de origine va veghea, in conformitate cu prevederile prezentei conventii, ca orice activitate propusa, mentionata in anexa I, care poate provoca un impact transfrontiera negativ semnificativ, sa fie notificata partilor afectate. 5. Partile interesate vor angaja discutii, la initiativa oricareia dintre ele, pentru a afla daca una sau mai multe activitati propuse, neinscrise in lista prevazuta in anexa I, sunt susceptibile sa produca un impact transfrontiera negativ semnificativ si, ca urmare, acestea vor fi tratate ca si cum ar fi inscrise in lista. Daca partile vor fi de acord ca este bine astfel, activitatea sau activitatile in chestiune vor fi tratate in acest fel. Anexa III cuprinde criteriile generale aplicabile in determinarea semnificatiei impactului asupra mediului pentru activitatile neinscrise in anexa I. 6. In conformitate cu prevederile prezentei conventii, partea de origine va oferi publicului din zonele care ar putea fi afectate posibilitatea sa participe la procedurile adecvate de evaluare a impactului asupra mediului privind activitatile propuse si va veghea ca posibilitatea oferita publicului partii afectate sa fie echivalenta cu cea oferita propriului public. 7. Evaluarile impactului asupra mediului, prevazute de prezenta conventie, se vor efectua cel putin in stadiul de proiect al activitatii propuse. In masura dorita partile vor incerca sa aplice principiile evaluarii impactului asupra mediului in politici, planuri si programe. 8. Prevederile prezentei conventii nu vor afecta dreptul partilor de a aplica la scara nationala legile, reglementarile, dispozitiile administrative sau practicile juridice acceptate, care vizeaza protejarea informatiilor a caror divulgare ar prejudicia secretul industrial si comercial sau securitatea nationala.

9. Prevederile prezentei conventii nu vor afecta dreptul fiecarei parti de a aplica, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, daca acestea exista, masuri mai restrictive decat cele prevazute in prezenta conventie. 10. Prevederile prezentei conventii nu vor prejudicia obligatiile care pot reveni partilor in temeiul dreptului international privind activitatile care au sau pot avea un impact transfrontiera. ARTICOLUL 3 - Notificarea 1. Pentru o activitate propusa, mentionata in anexa I, care este susceptibila sa provoace un impact transfrontiera negativ semnificativ, partea de origine va notifica, in scopul unor consultari suficiente si eficiente conform prevederilor art. 5, oricarei alte parti pe care o considera ca ar putea fi parte afectata, cat mai curand posibil, dar nu mai tarziu de momentul informarii publicului propriu, despre activitatea propusa. 2. Aceasta notificare va contine, inter alia: a) informatii privind activitatea propusa, inclusiv orice informatie disponibila despre impactul posibil transfrontiera al acesteia; b) informatii privind natura deciziei care ar putea fi luata; c) indicarea unui interval de timp rezonabil pentru comunicarea unui raspuns conform pct. 3, luandu-se in considerare natura activitatii propuse. Se pot include aici informatiile mentionate la pct. 5. 3. Partea afectata va raspunde partii de origine in intervalul de timp specificat in notificare, confirmand acesteia primirea notificarii, si va arata daca intentioneaza sa participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului. 4. Daca partea afectata raspunde ca nu intentioneaza sa participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului sau daca nu raspunde in intervalul de timp specificat in notificare, prevederile pct. 5, 6, 7 si 8 si ale art. 4-7 nu se vor aplica. In aceste situatii nu este prejudiciat dreptul partii de origine de a stabili daca se va efectua o evaluare a impactului asupra mediului, pe baza legislatiei si practicii nationale. 5. La primirea unui raspuns de la partea afectata, care indica dorinta sa de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, partea de origine va comunica, daca nu a facut-o deja, partii afectate: a) informatiile adecvate privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului, impreuna cu termenul limita pentru transmiterea observatiilor; b) informatiile adecvate privind activitatea propusa si impactul transfrontiera negativ semnificativ pe care aceasta l-ar putea avea. 6. Partea afectata va comunica partii de origine, la cererea acesteia, toate informatiile obtinute in mod rezonabil privind mediul susceptibil sa fie afectat, aflat sub jurisdictia partii afectate, daca aceasta informatie este necesara la intocmirea documentatiei pentru evaluarea impactului asupra mediului. Informatiile vor fi comunicate prompt, printr-un organism mutual, daca acesta exista. 7. Atunci cand o parte considera ca ar putea fi afectata de un impact transfrontiera negativ semnificativ datorat unei activitati propuse, mentionata in anexa I, si nu s-a facut nici o notificare conform dispozitiilor pct. 1, la cererea partii afectate, partile interesate vor face schimb de informatii suficiente in scopul angajarii discutiilor, pentru a afla daca se va produce un impact transfrontiera negativ semnificativ. Daca partile sunt de acord ca este probabil un impact transfrontiera negativ semnificativ, prevederile prezentei conventii se vor aplica in consecinta. Daca partile nu se pot pune de

acord asupra probabilitatii producerii unui impact transfrontiera negativ semnificativ, oricare dintre parti are dreptul sa supuna chestiunea unei comisii de investigare, conform prevederilor anexei IV, pentru ca aceasta sa se exprime asupra probabilitatii aparitiei unui impact transfrontiera negativ semnificativ, in cazul in care nu au convenit asupra unei alte metode de rezolvare a problemei. 8. Partile interesate se vor asigura ca publicul partii afectate din zonele potential afectate sa fie informat despre activitatea propusa si sa aiba posibilitatea de a formula observatii sau obiectii in legatura cu activitatea si ca acestea sa fie transmise autoritatii competente a partii de origine, fie direct, fie, daca este cazul, prin intermediul partii de origine. ARTICOLUL 4 - Constituirea documentatiei pentru evaluarea impactului asupra mediului 1. Documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului, care se inainteaza autoritatii competente a partii de origine, va contine cel putin informatiile mentionate in anexa II. 2. Partea de origine va comunica partii afectate, prin intermediul unui organism mutual, daca acesta exista, documentatia de evaluare a impactului asupra mediului. Partile interesate vor organiza distribuirea documentatiei autoritatilor si publicului partii afectate din zonele potential afectate si vor asigura transmiterea observatiilor formulate autoritatii competente a partii de origine, fie direct acestei autoritati, fie, daca este cazul, prin intermediul partii de origine, intr-un termen rezonabil, inainte de luarea deciziei finale privind activitatea propusa. ARTICOLUL 5 - Consultari pe baza documentatiei privind evaluarea impactului asupra mediului Dupa intocmirea documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului partea de origine va incepe fara intarziere consultari cu partea afectata privind, inter alia, impactul transfrontiera potential al activitatii propuse si masurile de reducere sau de eliminare a acestuia. Consultarile se vor referi la: a) alternative posibile la activitatea propusa, inclusiv alternativa renuntarii la activitate si masurile posibile pentru atenuarea impactului transfrontiera negativ semnificativ si monitorizarea efectelor acestor masuri, cheltuielile fiind suportate de partea de origine; b) alte forme de asistenta mutuala pentru reducerea oricarui impact transfrontiera negativ semnificativ al activitatii propuse; c) orice alte probleme pertinente, legate de activitatea propusa. Partile vor conveni la inceperea consultarilor asupra unei perioade rezonabile ca durata a acestora. Aceste consultari se pot derula printr-un organism mutual adecvat, acolo unde acesta exista. ARTICOLUL 6 - Decizia finala 1. Partile se vor asigura ca in decizia finala privind activitatea propusa s-au luat in considerare rezultatul evaluarii impactului asupra mediului, inclusiv documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului, precum si observatiile primite conform art. 3 pct. 8 si art. 4 pct. 2 si rezultatul consultarilor la care se refera art. 5. 2. Partea de origine va comunica partii afectate decizia finala privind activitatea propusa, precum si motivele si consideratiile pe care aceasta s-a fundamentat. 3. Daca informatii suplimentare privind impactul transfrontiera semnificativ al unei activitati propuse, care nu erau disponibile la momentul luarii deciziei privind acea activitate si care ar fi putut influenta sensibil aceasta decizie, devin disponibile unei parti

interesate inaintea inceperii activitatii, acea parte va informa imediat cealalta parte sau celelalte parti interesate. Daca una dintre partile interesate solicita, vor avea loc consultari pentru a se stabili daca trebuie reexaminata decizia. ARTICOLUL 7 - Analiza ulterioara realizarii proiectului 1. Partile interesate vor stabili, la cererea oricareia dintre ele, daca este necesara efectuarea unei analize ulterioare realizarii proiectului si, in caz afirmativ, care este amploarea acesteia, luand in considerare impactul transfrontiera negativ semnificativ al activitatii pentru care s-a efectuat o evaluare a impactului asupra mediului conform acestei conventii. Orice analiza ulterioara realizarii proiectului va include in mod special supravegherea activitatii si determinarea oricarui impact transfrontiera negativ. Aceste obligatii pot fi intreprinse in scopul atingerii obiectivelor prezentate in anexa V. 2. In cazul in care ca urmare a analizei ulterioare realizarii proiectului partea de origine sau partea afectata are temeiuri rezonabile sa creada ca exista un impact transfrontiera negativ semnificativ sau ca au fost descoperiti factori care sunt rezultatul unui astfel de impact, aceasta va informa imediat cealalta parte. In aceasta situatie partile interesate se vor consulta asupra masurilor necesare in vederea reducerii sau eliminarii impactului. ARTICOLUL 8 - Cooperare bilaterala si multilaterala In scopul respectarii obligatiilor ce le revin prin prezenta conventie partile au dreptul sa continue sa aplice acordurile bilaterale, multilaterale sau alte intelegeri in vigoare ori sa incheie altele noi. Aceste acorduri sau intelegeri pot prelua ca elemente de baza prevederile enumerate in anexa VI. ARTICOLUL 9 - Programe de cercetare Partile vor acorda o atentie speciala stabilirii sau intensificarii programelor de cercetare specifice care urmaresc: a) imbunatatirea metodelor calitative si cantitative utilizate pentru evaluarea impactului activitatilor propuse; b) realizarea unei mai bune intelegeri a relatiilor cauza-efect si a rolului lor in managementul integrat al mediului; c) analizarea si supravegherea aplicarii eficiente a deciziilor privind activitatile propuse, in scopul micsorarii sau prevenirii impactului; d) perfectionarea metodelor care stimuleaza creativitatea in cautarea solutiilor de inlocuire a activitatii propuse, precum si a modurilor de productie si de consum rationale din punct de vedere ecologic; e) perfectionarea metodelor care sa permita aplicarea principiilor evaluarii impactului asupra mediului la nivel macroeconomic. Rezultatele programelor enumerate mai sus vor face obiectul schimbului intre parti. ARTICOLUL 10 - Statutul anexelor Anexele atasate la prezenta conventie fac parte integranta din aceasta. ARTICOLUL 11 - Reuniunea partilor 1. Partile se vor reuni, pe cat posibil, cu ocazia sesiunilor anuale ale consilierilor guvernamentali din tarile C.E.E. pentru problemele mediului si apelor. Prima reuniune a partilor va avea loc cel mai tarziu la un an de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii. Ulterior se vor tine intalniri ale partilor ori de cate ori acestea vor considera necesar la oricare dintre reuniunile lor sau la cererea scrisa a uneia dintre parti, cu

conditia ca aceasta cerere sa fie sustinuta de cel putin o treime din numarul partilor in interval de 6 luni de la data comunicarii ei de catre secretariat. 2. Partile vor urmari in permanenta punerea in aplicare a prezentei conventii si, avand in vedere acest lucru: a) vor examina politicile si abordarile lor metodologice in domeniul evaluarii impactului asupra mediului, in scopul imbunatatirii in continuare a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera; b) vor schimba informatii privind experienta castigata in incheierea si punerea in aplicare a acordurilor bilaterale si multilaterale sau a altor intelegeri privind utilizarea evaluarii impactului asupra mediului in context transfrontiera, la care una sau mai multe dintre ele este/sunt parte; c) vor solicita, acolo unde este cazul, asistenta comitetelor stiintifice si a organismelor internationale competente pentru aspectele tehnice si metodologice care privesc realizarea obiectivelor prezentei conventii; d) vor analiza si vor adopta prin consens, la prima lor reuniune, propriile regulamente de procedura; e) vor examina si, daca este necesar, vor adopta propuneri de amendare a prezentei conventii; f) vor lua in considerare si vor intreprinde orice actiune suplimentara care poate fi necesara in vederea realizarii scopurilor prezentei conventii. ARTICOLUL 12 - Dreptul de vot 1. Fiecare parte la aceasta conventie va avea un singur vot. 2. Exceptand prevederea pct. 1, organizatiile regionale de integrare economica, in probleme din aria competentelor lor, vor dispune in exercitarea dreptului lor de vot de un numar de voturi egal cu numarul statelor lor membre care sunt parte la prezenta conventie. Aceste organizatii nu isi vor exercita dreptul de vot daca statele lor membre lau exercitat pe al lor si viceversa. ARTICOLUL 13 - Secretariatul Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va indeplini urmatoarele functii de secretariat: a) convocarea si pregatirea reuniunilor partilor; b) transmiterea catre parti a rapoartelor si a altor informatii primite in concordanta cu prevederile prezentei conventii; c) indeplinirea altor functii prevazute de prezenta conventie sau atribuite de catre parti. ARTICOLUL 14 - Amendamente la conventie 1. Orice parte are dreptul sa propuna amendamente la prezenta conventie. 2. Propunerile de amendamente vor fi inaintate in scris secretariatului, care le va comunica tuturor partilor. Acestea vor fi examinate de parti la urmatoarea lor reuniune, cu conditia ca secretariatul sa le fi trimis partilor cu cel putin 90 de zile inainte. 3. Partile vor depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice amendament propus la prezenta conventie. Daca toate eforturile pentru a obtine consensul au fost epuizate si nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat, in ultima instanta, cu votul unei majoritati de trei patrimi din numarul partilor prezente si votante la reuniune.

4. Amendamentele la prezenta conventie, adoptate in concordanta cu pct. 3, vor fi inaintate de catre depozitar tuturor partilor pentru ratificare, aprobare sau acceptare. Ele vor intra in vigoare pentru partile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat in a 90-a zi dupa primirea de catre depozitar a notificarii ratificarii, aprobarii sau acceptarii de catre cel putin trei patrimi din numarul total al partilor. Dupa aceasta data ele vor intra in vigoare pentru orice alta parte in cea de-a 90-a zi dupa ce partea respectiva depune instrumentul sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor. 5. In sensul prezentului articol, partile prezente si votante inseamna partile prezente la reuniune si care exprima un vot afirmativ sau negativ. 6. Procedura de votare descrisa la pct. 3 nu este privita ca un precedent pentru acordurile care vor fi negociate in cadrul Comunitatii Economice pentru Europa. ARTICOLUL 15 - Solutionarea diferendelor 1. In cazul aparitiei unui diferend intre doua sau mai multe parti cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei conventii, acestea vor cauta o solutionare prin negocieri sau prin orice alta metoda de rezolvare a diferendelor, acceptabila partilor in diferend. 2. In timpul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii ori aderarii la prezenta conventie sau in orice alt moment dupa aceea o parte are dreptul sa declare in scris depozitarului ca, pentru un diferend nerezolvat conform pct. 1, accepta ca obligatoriu, in relatia cu orice parte care accepta aceeasi obligatie, unul sau ambele mijloace de solutionare urmatoare: a) inaintarea diferendului Curtii Internationale de Justitie; b) arbitrajul, in concordanta cu procedura prezentata in anexa VII. 3. Daca partile in diferend au acceptat ambele mijloace de solutionare a diferendelor la care se refera pct. 2, diferendul poate fi inaintat numai Curtii Internationale de Justitie, cu exceptia cazului in care partile au convenit altfel. ARTICOLUL 16 - Semnarea Prezenta conventie va fi deschisa pentru semnare la Espoo (Finlanda) de la 25 februarie la 1 martie 1991 si dupa aceea la sediul Natiunilor Unite din New York pana la 2 septembrie 1991 de catre statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum si de catre statele cu statut de membru consultativ al Comisiei Economice pentru Europa, conform paragrafului 8 din Rezolutia 36 (IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic si Social, precum si de catre organizatiile de integrare economica regionala, constituite din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, carora statele membre le-au transferat competenta in probleme aflate sub incidenta acestei conventii, inclusiv competenta de a incheia tratate privind aceste probleme. ARTICOLUL 17 - Ratificarea, acceptarea, aprobarea si aderarea 1. Prezenta conventie va fi supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele si organizatiile de integrare economica regionala, semnatare. 2. Prezenta conventie va fi deschisa spre aderare statelor si organizatiilor la care se refera art. 16 incepand cu data de 3 septembrie 1991. 3. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al Natiunilor Unite, care indeplineste functia de depozitar. 4. Orice organizatie la care se refera art. 16, care devine parte la prezenta conventie fara ca nici unul dintre statele sale membre sa fie parte, va respecta toate obligatiile care decurg din conventie. Atunci cand unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizatii sunt parti la prezenta conventie, organizatia si statele sale membre vor decide asupra responsabilitatilor lor pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din aceasta

conventie. In astfel de cazuri organizatia si statele sale membre nu sunt abilitate sa isi exercite simultan drepturile in cadrul prezentei conventii. 5. In instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizatiile de integrare economica regionala la care se refera art. 16 vor declara aria competentei lor referitoare la problemele reglementate de conventie. De asemenea, aceste organizatii vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competenta. ARTICOLUL 18 - Intrarea in vigoare 1. Prezenta conventie va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui deal 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. 2. In sensul pct. 1, instrumentul depus de o organizatie de integrare economica regionala nu va fi considerat ca suplimentar pe langa cele depuse de statele membre ale organizatiei respective. 3. Pentru fiecare stat sau organizatie la care se refera art. 16, care ratifica, accepta sau aproba prezenta conventie ori care adera dupa depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, conventia va intra in vigoare in cea de-a 90-a zi de la data depunerii de catre statul sau de organizatia respectiva a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. ARTICOLUL 19 - Retragerea Oricand dupa 4 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei conventii pentru o parte acea parte se poate retrage din conventie printr-o notificare scrisa catre depozitar. Retragerea isi va face efectul in cea de-a 90-a zi de la data primirii notificarii de catre depozitar. Aceasta retragere nu va afecta aplicarea art. 3-6 pentru activitatile propuse pentru care s-a facut notificarea conform pct. 1 al art. 3 sau pentru care s-a facut o cerere conform pct. 7 al art. 3, inainte de momentul intrarii in vigoare a retragerii. ARTICOLUL 20 - Texte autentice Originalul prezentei conventii, ale carei texte in limbile engleza, franceza si rusa sunt autentice in aceeasi masura, va fi depozitat la secretarul general al Natiunilor Unite. Drept care subsemnatii, avand depline puteri, am semnat aceasta conventie. Intocmita la Espoo (Finlanda) la 25 februarie 1991. ANEXA I LISTA cuprinzand activitatile propuse 1. Rafinarii de petrol brut (cu exceptia intreprinderilor care fabrica numai lubrifianti din petrol brut) si instalatii pentru gazeificarea si lichefierea a cel putin 500 tone de carbune sau sisturi bituminoase pe zi. 2. Termocentrale si alte instalatii de combustie cu o productie termica egala sau mai mare de 300 MW si centrale nucleare si alte reactoare nucleare (cu exceptia instalatiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si a celor fertile, a caror putere maxima nu depaseste 1 kW sarcina termica continua) 3. Instalatii destinate numai pentru producerea sau pentru imbogatirea combustibililor nucleari, reprocesarii combustibililor nucleari iradiati sau stocarii depozitarii finale si prelucrarii deseurilor radioactive 4. Instalatii mari pentru producerea primara a fontei si otelului si pentru producerea metalelor neferoase 5. Instalatii pentru extractia azbestului si pentru prelucrarea si transformarea azbestului si a produselor care contin azbest: pentru produsele de azbociment, instalatii care produc mai mult de 20.000 tone produs finit pe an; pentru materiale de frictiune, instalatii care

produc mai mult de 50 tone produs finit pe an; pentru celelalte utilizari ale azbestului, instalatii care utilizeaza mai mult de 200 tone pe an 6. Instalatii chimice integrate 7. Construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida, a liniilor de cale ferata pentru traficul feroviar la mare distanta si a aeroporturilor dotate cu o pista principala lunga de cel putin 2.100 m 8. Conducte cu sectiune mare pentru transportul gazelor si al petrolului 9. Porturi comerciale si cai navigabile interioare si porturi fluviale care permit trecerea vaselor de peste 1.350 tone 10. Instalatii de eliminare a deseurilor: incinerare, tratare chimica, depozitarea deseurilor toxice si periculoase 11. Baraje mari si rezervoare 12. Lucrari de captare a apelor subterane, daca volumul anual de apa captata atinge sau depaseste 10 milioane m 3 13. Instalatii pentru fabricarea hartiei si a pastei de hartie, cu o capacitate de cel putin 200 tone materie uscata cu aer pe zi 14. Exploatari miniere pe scara larga, extragerea si tratarea pe loc a minereurilor metalice sau a carbunelui 15. Producerea hidrocarburilor din platforma continentala 16. Instalatii mari pentru depozitarea produselor petroliere, petrochimice si chimice 17. Despadurirea suprafetelor mari NOTA: In sensul prezentei conventii: - termenul autostrada defineste o sosea special proiectata si construita pentru circulatia autovehiculelor, care nu deserveste proprietatile riverane si care: a) este prevazuta, cu exceptia unor puncte singulare sau cu titlu temporar, pentru cele doua sensuri de circulatie, cu benzi carosabile distincte, separate de o banda de teren nedestinata circulatiei sau, in mod exceptional, separate prin alte mijloace; b) nu intersecteaza la nivel nici o alta sosea, nici linii de cale ferata sau de tramvai, nici drumuri pentru circulatia pietonala; c) este semnalizata in mod special ca fiind o autostrada; - expresia drumuri pentru circulatie rapida defineste un drum rezervat circulatiei autovehiculelor, accesibil numai prin cai de transfer sau prin intersectii reglementate si pe a carui parte carosabila sunt interzise, in mod special, oprirea si stationarea. ANEXA II CONTINUTUL documentatiei pentru evaluarea impactului asupra mediului Informatia care trebuie inclusa in documentatia pentru evaluarea impactului asupra mediului, in conformitate cu art. 4, va contine cel putin: a) descrierea activitatii propuse si a scopului acesteia; b) descrierea, daca este posibil, a alternativelor posibile (de exemplu, de amplasare sau tehnologice) la activitatea propusa, inclusiv renuntarea la activitate; c) descrierea mediului posibil sa fie afectat de activitatea propusa si alternativele la aceasta; d) descrierea impactului potential al activitatii propuse si al alternativelor ei asupra mediului si o estimare a importantei acestuia;

e) descrierea masurilor de ameliorare propuse pentru a se reduce cat mai mult posibil impactul asupra mediului; f) indicarea precisa a metodelor de prevenire si sublinierea atat a presupunerilor, cat si a datelor de mediu relevante folosite; g) inventarul lacunelor in cunostinte si al incertitudinilor constatate in compilarea informatiilor solicitate; h) conturarea programelor de supraveghere si management si a altor planuri pentru analiza ulterioara realizarii proiectului, ori de cate ori este cazul; i) un rezumat netehnic, inclusiv o prezentare grafica (harti, grafice etc.), ori de cate ori este cazul. ANEXA III CRITERII GENERALE aplicabile in determinarea semnificatiei impactului asupra mediului pentru activitatile neinscrise in anexa I 1. Atunci cand partile interesate au in vedere activitati propuse, in conformitate cu art. 2 pct. 5, acestea vor stabili daca activitatea propusa ar putea avea un impact transfrontiera negativ semnificativ, in mod deosebit in virtutea unuia sau mai multora dintre criteriile urmatoare: a) dimensiunea: activitati propuse care, prin natura lor, sunt mari pentru tipul respectiv de activitate; b) amplasarea: activitati propuse sa fie amplasate intr-o zona sau in apropierea unei zone sensibile ori importante din punct de vedere ecologic (zonele umede desemnate prin Conventia de la Ramsar, parcurile nationale, rezervatiile naturale, locurile de interes stiintific sau locuri importante din punct de vedere arheologic, cultural ori istoric) sau activitati propuse sa fie amplasate in locuri in care caracteristicile proiectului propus pot afecta semnificativ sanatatea populatiei; c) efecte: activitatile propuse ale caror efecte sunt deosebit de complexe si potential negative, inclusiv cele cu efecte grave asupra omului, speciilor sau organismelor cu o valoare deosebita, cele care ameninta utillizarea sau utilizarea potentiala a unei zone afectate si activitatile care provoaca o povara suplimentara pe care mediul nu are capacitatea sa o suporte. 2. Partile interesate vor lua in considerare atat activitatile propuse amplasate in apropierea unei frontiere internationale, cat si pe cele mai indepartate, care ar putea avea efecte transfrontiera semnificative la mare distanta. ANEXA IV PROCEDURA DE INVESTIGARE 1. Partea sau partile reclamante va/vor notifica secretariatului ca va/vor supune unei comisii de investigare, stabilita in conformitate cu prevederile prezentei anexe, problema de a afla daca o activitate propusa, mentionata in anexa I, este susceptibila sa aiba un impact tranfrontiera semnificativ. Scopul investigatiei este indicat in notificare. Secretariatul va notifica imediat aceasta cerere de investigare tuturor partilor la conventie. 2. Comisia de investigare va fi alcatuita din 3 membri. Atat partea reclamanta, cat si cealalta parte participanta la procedura de investigare vor numi fiecare un expert stiintific sau tehnic, iar cei 2 experti vor desemna de comun acord un al treilea expert, care va fi presedintele comisiei de investigare. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate cu a nici uneia dintre partile aflate in procedura de investigare, nu va locui sau nu va folosi

ca loc de resedinta teritoriul nici uneia dintre parti, nu va fi angajat de nici una dintre ele si nu va avea de a face cu cazul in nici de-al doilea expert, la solicitarea uneia dintre parti secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou termen de doua luni. 4. Daca una dintre partile la procedura de investigare nu numeste un expert in decurs de o luna de la primirea notificarii de la secretariat, cealalta parte are dreptul sa il informeze in legatura cu aceasta pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele comisiei de investigare in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele comisiei de investigare va solicita partii care nu a numit un expert sa faca acest lucru in interval de o luna. Dupa aceasta perioada presedintele il va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la numirea acestuia intr-un nou termen de doua luni. 5. Comisia de investigare va adopta propriile reguli de procedura. 6. Comisia de investigare are dreptul sa ia masurile pe care le considera necesare pentru a-si exercita functiile. 7. Partile la procedura de investigare vor facilita activitatea comisiei de investigare si, in mod special, folosind toate mijloacele aflate la dispozitie: a) vor furniza comisiei toate documentele, instrumentele si informatiile relevante; b) vor permite comisiei, daca este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si vor lua in considerare depozitia lor. 8. Partile si expertii vor proteja secretul tuturor informatiilor pe care le primesc in mod confidential in cursul lucrarilor comisiei de investigare. 9. Daca una dintre partile la procedura de investigare nu se prezinta in fata comisiei de investigare sau nu isi sustine cauza, cealalta parte are dreptul sa ceara comisiei de investigare sa continue procedurile si sa finalizeze lucrarile. Absenta uneia dintre parti sau nesustinerea cauzei nu va constitui un obstacol in calea continuarii si finalizarii lucrarilor comisiei de investigare. 10. Cheltuielile comisiei de investigare, inclusiv retributia membrilor acesteia vor fi suportate in mod egal de partile la procedura de investigare, cu exceptia situatiei in care comisia de investigare stabileste altfel, datorita unor imprejurari specifice cauzei; comisia de investigare va pastra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora. 11. Orice parte care, in ceea ce priveste scopul procedurii de investigare, are un interes de ordin material ce poate fi afectat de avizul dat de comisia de investigare are dreptul sa intervina in timpul procedurii, cu acordul comisiei de investigare. 12. Deciziile comisiei de investigare in chestiuni de procedura vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor sai. Opinia definitiva a comisiei de investigare va reflecta parerea majoritatii membrilor sai si va fi insotita si de expunerea altor pareri divergente ale acestora. 13. Comisia de investigare va prezenta opinia sa definitiva in interval de doua luni de la data la care s-a constituit, in afara de cazul in care considera necesara extinderea limitei de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca doua luni. 14. Opinia definitiva a comisiei de investigare se va baza pe principii stiintifice acceptate. Comisia de investigare va comunica opinia sa definitiva la procedura de investigare partilor si secretariatului. ANEXA V

ANALIZAulterioara realizarii proiectului Aceasta analiza are ca obiect special: a) sa verifice daca conditiile exprimate in textele care autorizeaza sau aproba activitatea sunt correct respectate si daca masurile de ameliorare sunt eficiente; b) sa examineze orice impact, in scopul bunei gestionari a activitatii si al eliminarii incertitudinilor; c) sa verifice exactitatea prevederilor anterioare, in scopul folosirii experientei castigate pentru activitati viitoare de acelasi tip. ANEXA VI ELEMENTE ale cooperarii bilaterale si multilaterale 1. Partile interesate au dreptul sa stabileasca, daca este posibil, aranjamente institutionale sau sa extinda domeniul de cuprindere a celor existente in cadrul acordurilor bilaterale si multilaterale, in scopul asigurarii efectului deplin al prezentei conventii. 2. Acordurile bilaterale sau multilaterale ori alte aranjamente pot cuprinde: a) orice masura suplimentara, necesara in vederea aplicarii prezentei conventii, luandu-se in considerare conditiile specifice ale subregiunii implicate; b) aranjamente institutionale, administrative sau de alta natura, incheiate pe baza de reciprocitate si conform principiului echivalentei; c) armonizarea politicilor si masurilor privind protectia mediului, in scopul obtinerii uniformizarii, pe cat posibil, a normelor si metodelor aplicate in evaluarea impactului asupra mediului; d) punerea la punct a metodelor de determinare, masurare, previziune si de evaluare a impactelor, a metodelor de analiza ulterioara, precum si imbunatatirea si/sau armonizarea acestor metode; e) elaborarea si/sau imbunatatirea metodelor si programelor pentru colectarea, analizarea, stocarea si diseminarea in timp util a datelor comparabile privind calitatea mediului, in scopul de a contribui la evaluarea impactului asupra mediului; f) stabilirea nivelurilor de prag si a criteriilor mai precise pentru definirea importantei impactului transfrontiera in functie de locul, natura si amploarea activitatilor propuse care trebuie sa faca obiectul evaluarii impactului asupra mediului, in concordanta cu prevederile prezentei conventii; stabilirea nivelului de la care poluarea transfrontiera devine critica; g) realizarea in comun, acolo unde este posibil, a evaluarilor de impact asupra mediului, punerea la punct a programelor de supraveghere comune, intercalibrarea dispozitivelor de supraveghere si armonizarea metodologiilor, in scopul asigurarii compatibilitatii datelor si informatiilor obtinute. ANEXA VII ARBITRAJUL 1. Partea sau partile reclamante va/vor notifica secretariatului ca partile au convenit sa supuna diferendul arbitrajului, in virtutea prevederilor pct. 2 al art. 15 din conventie. Notificarea va mentiona subiectul problemei de arbitraj si va indica, in special, articolele din conventie a caror interpretare sau aplicare este in cauza. Secretariatul va transmite informatiile primite tuturor partilor la conventie. 2. Tribunalul de arbitraj va fi alcatuit din 3 membri. Atat partea/partile reclamante, cat si cealalta/celelalte parte/parti in diferend va/vor desemna cate un arbitru, iar cei 2 arbitri numiti vor desemna, de comun acord, un al treilea arbitru care va fi presedintele

tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate cu a nici uneia dintre partile in diferend, nu va locui sau nu va folosi ca loc de resedinta teritoriul uneia dintre parti, nu va fi angajat de una dintre ele si nu va avea de a face cu cazul in nici o alta calitate. 3. Daca presedintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat in decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la solicitarea oricarei parti, va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou termen de doua luni. 4. Daca una dintre partile in diferend nu numeste un arbitru in termen de doua luni de la primirea cererii, cealalta parte are dreptul sa il informeze pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele tribunalului de arbitraj in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele tribunalului de arbitraj va solicita partii care nu a numit un arbitru sa faca acest lucru in interval de doua luni. Dupa scurgerea acestei perioade presedintele il va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la aceasta numire intr-un nou termen de doua luni. 5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia in concordanta cu dreptul international si cu prevederile conventiei. 6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor prezentelor dispozitii, va intocmi el insusi propriile reguli de procedura. 7. Deciziile tribunalului de arbitraj privind atat aspecte de procedura, cat si de fond vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor sai. 8. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa ia masurile pe care le considera necesare pentru a stabili faptele. 9. Partile in diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj si, in mod special, utilizand toate mijloacele la dispozitia lor: a) ii vor furniza toate documentele, instrumentele si informatiile relevante; b) ii vor permite, daca este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si vor lua in considerare marturia lor. 10. Partile si arbitrii vor proteja secretul oricaror informatii pe care le primesc cu titlu confidential in cursul procedurii de arbitraj. 11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre parti, are dreptul sa recomande masuri interimare deprotectie. 12. Daca una dintre partile in diferend nu se prezinta in fata tribunalului de arbitraj sau nu reuseste sa isi prezinte argumentele, cealalta parte are dreptul sa ceara acestuia sa continue procedurile si sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre parti sau neprezentarea argumentelor nu va constitui un impediment in derularea procedurii. Inainte de pronuntarea sentintei definitive tribunalul de arbitraj este obligat sa se asigure ca reclamatia este fondata in fapt si in drept. 13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze si sa decida asupra unor cereri reconventionale direct legate de subiectul diferendului. 14. Cheltuielile de judecata, inclusiv retributia arbitrilor, vor fi suportate in mod egal de partile in diferend, cu exceptia situatiilor in care tribunalul de arbitraj stabileste altfel, datorita unor imprejurari specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va pastra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora.

15. Orice parte la conventie, care are un interes de natura juridica referitor la subiectul diferendului si care poate fi afectata de o decizie in cauza, poate interveni in timpul procedurilor, cu acordul tribunalului de arbitraj. 16. Tribunalul de arbitraj va emite hotararea in termen de 5 luni de la data la care a fost constituit, cu exceptia cazurilor in care acesta considera ca este necesar sa extinda limita de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca inca 5 luni. 17. Hotararea tribunalului de arbitraj va fi insotita de o expunere de motive. Hotararea va fi definitiva si obligatorie pentru toate partile in diferend. Hotararea va fi transmisa de tribunalul de arbitraj partilor in diferend si secretariatului. Secretariatul va transmite comunicarea primita tuturor partilor la conventie. 18. Orice diferend care ar putea aparea intre parti cu privire la interpretarea sau executarea hotararii va fi inaintat de oricare dintre acestea tribunalului de arbitraj care a emis hotararea sau, daca acesta nu poate fi sesizat, altui tribunal constituit in acest scop si in acelasi mod ca si primul. BIBLIOGRAFIE Anderson I., Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook , CCEM, European Environment Agency, 1988. Baron, Valrie, Practica managementului de mediu. ISO 14001. Rspunsurile la ntrebrile dumneavoastr, Editura Tehnic, Bucureti, 2001. Bran F., Ecologie general i protecia mediului, Ed. ASE, Bucureti, 2000. Bratu, Maria, Standardizarea nseamn progres, n Revista de Standardizare, Decembrie 2005. Capcelea, Arcadie, Cojocaru, Mircea, Evaluarea de mediu, .E.P.tiina, Chiinu, 2005. Collin P.H., Dicionar de ecologie i mediu nconjurtor, Editura Universal Dalsi, Bucureti, 2001. Culic, A., Petrescu, R. M., Managementul mediului i legislaia deeurilor, EFES, ClujNapoca, 2006. Grdinaru, Giani, Isaic Maniu, Irina, Gheu, Andrei, Raport de Cercetare, Grant: Realizarea sistemului integrat de indicatori pentru analiza impactului activitatii economice asupra mediului, Universitatea: Academia de Studii Economice din Bucureti, n Revista de Politica Stiintei si Scientometrie, Numar Special 2005. Grdinaru Giani, Marketingul verde avantaje poteniale , n Revista de Comer, Anul IV, nr. 1/2003. Grecu, Iulia, Economia i managementul mediului, Editura Europolis, Constana, 2003. Horaicu, Corneliu, Monitorizarea integrat a mediului, Editura Tipo Moldova, Iai, 2004. Ionescu, Cicerone, Cum s construim i s implementm un sistem de management de mediu n conformitate cu ISO 14000, Editura Economic, Bucureti, 2000. Kok, Wim, Enlarging the European Union: Achievements and Challenges, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, European University Institute, Florence, 2003. Marinescu, Daniela, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck, Bucureti, 2003. Munteanu, Octavian-Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2005.

Negucioiu. A., Petrescu, D.C., Eco-Economi, EFES, Cluj-Napoca, 2006. Petrescu, I. (coord.), Catastrofe geologice, Editura Dcaia, Cluj-Napoca, 2002. Prisecaru, Petre, Politici commune ale Uniunii Europene, Editura Economic, Bucureti, 2004. Radulescu, C-Z. i colectivul: Raport de cercetare - Cercetari privind managementul riscurilor de mediu la aparitia de catastrofe naturale, faza 2 la tema de cercetare Analiza si evaluarea riscului de mediu privind aparitia de catastrofe naturale, n cadrul programului Orizont 2000, Obiectiv VI, decembrie 2000. Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Diaconu, Simona, Grigore, Florian , Evaluarea impactului ecologic i auditul de mediu, Editura ASE Bucureti, 2004. Rojanschi, Vladimir, Bran, Florina, Politici i strategii de mediu, Editura Economic, Bucureti, 2002. UNEP EIA, Training Resource Manual, 2002. World Bank, Environmental Assessment Sourcebook Update: Sectorial Environmental Assessement, nr.4. 1993. www.caleidoscop.org.ro/resurse/legislatie/conventia-de-la-aarhus-din-25-iunie-1998privind-accesul-la-informatie-participarea-publicului-la-luarea-deciziei-si-accesul-lajustitie-in-probleme-de-mediu www.corpvs.org/corpvs/ResultDetail?codact=24744&nomenu=1 1 of 12 7/14/2006 www.ddbra.ro/ROM/DNoi/legislatie%20EIA/ghid%20EIA.doc www.europa.eu.int www.epce.ro/docs/UMMC/mediumc2.pdf www.finmedia.ro/conferences/arhiva/2002/prezentari/20021125/Rodica%20Stanescu %20%5B2%5D.pps#258 www.mappm.ro www.mmediu.ro/integrare/comp1/POSMediu_mai_2006%20fara%20trackch.pdf www.sferapoliticii.ro/sfera/115/art7-mihu.html

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate