Sunteți pe pagina 1din 57

CRUCEA ROSIE ROMAN

CURS DE ASISTENTA PSIHO-SOCIALA LA NIVEL COMUNITAR

Material relizat cu sprijinul Federatiei Internationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie

Modul 1 Situaii de criz Susinerea psiho-social

Situaii de criz i susinerea psiho-social

Situaii de criz descriere Efectul i impactul situaiilor de criz

Susinerea psiho-social scop


Rolul voluntarilor i a personalului

angajat al C.R.R. n susinerea psihosocial

CE ESTE O SITUAIE DE CRIZ ?

Reprezint un eveniment major, neobinuit n raport cu viaa de zi cu zi i care este deosebit de periculos pentru toate persoanele implicate, insoit de sentimente de neputin, ororare i teroare.

CE FACE CA ACEAST SITUAIE S FIE CRITIC ?

EXERCIIU. Se lucreaz n perechi. n cadrul discuiilor se dezbat urmtoarele aspecte: Gndii-v la o situaiile critice care au avut loc n comunitatea voastr local n ultimii 3 ani Care au fost caracteristicile evenimentelor Care factori au determinat situaia de criz Ce factori au crescut impactul psihologic al evenimentului ?

CE DETERMIN CRETEREA IMPACTULUI PSIHO-SOCIAL NTR-O SITUAIE DE CRIZ?

EXERCIIU. Se lucreaz n grupuri de trei sau patru.


Se citete un studiu de caz
Discuii ce factori determin creterea

impactul psiho-social ntr-o situaie de criz ?

FACTORI CARE INFLUENEAZ IMPACTUL PSIHO-SOCIAL N SITUAII DE CRIZ


1. caracteristicile

situatiei de criza 2. Mediul in timpul crizei/ dupa criza 3. Caracteristici individuale 4. Resurse ale familiilor/ comunitatii

FACTORI CARE INFLUENEAZ IMPACTUL PSIHO-SOCIAL N SITUAII DE CRIZ

1. Caractisticile situaiei de criz - Natura vs. tehnologia omului - Intenionalitate - Gradul de prevenire - Impactul - Suferina - Gradul de ateptri - Durata evenimentului

2. Mediul nconjurtor n timpul crizei/ dup criz -Condiii meteo -Ora producerii evenimentului -Accesibilitatea n zon -Gradul/ mrimea distrugerilor materiale -Numr decese -Numr decese juvenile

FACTORI CARE INFLUENEAZ IMPACTUL PSIHO-SOCIAL N SITUAII DE CRIZ

3. Caracteristici individuale - Vrsta/ stare civil -Sntate mintal - Sistemul de servicii sociale - Dizabiliti - Statut social i economic - Religie - Istoricul dezastrelor -Experiente traumatice anterioare

4. Resurse ale familiilor/ comunitatii -Conditii meteo -Ora producerii evenimentului -Accesibilitatea in zona -Gradul/ marimea distrugerilor materiale -Numr decese -Numr decese juvenile

Ce este susinerea psiho-social ?


Se refer la activitile adresate nevoilor psihologice i

sociale ale indivizilor, familiilor i a comunitilor Susinerea psiho-social poate fi acordat prin programe specifice sau integrat in cadrul altor activiti de intervenie la dezastre Viziunea Federaiei privind susinerea psiho-social : Abordare a comunitii locale n vederea ntririi capacitilor i rezistenei populaiei afectate O cale de mobilizare a puterii umanitii Un mijloc de a menine sntatea i starea de bine a personalului angajat i voluntar al C.R.R.

De ce s furnizm susinere psiho-social ?


Acordarea timpurie a suportului psiho-social

face ca nelinistea sau suferina persoanelor victime ale dezastrelor s nu se tranforme in afeciuni psihice severe susinerea psiho-social face ca persoanele victime ale dezastrelor s-i revin la o viata normala

PIRAMIDA INTERVENIEI

Piramida interveniei pentru sntate mintal i susinere psiho-social n caz de urgen.

Servicii specializate

Suport orientat al personalului neprofesionist

Susinerea familiei i a comunitii

Servicii primare de baz i siguran

Experiene personale
Gndii-v la o situaie cnd o persoan

cunoscut de Dvs. a avut o problem. Cum v-ai dat seama c este nevoie de ajutor ? n ce mod Dvs. sau alt persoan ai ntmpinat aceast nevoie de ajutor ? mprtii aceast experien cu persoana de lng Dvs.

Nevoi psiho-sociale la nivelul comunitii locale


Grupai-v ca i la exerciiul anterior (grup 3 4 persoane) Identificai nevoile psiho-sociale la nivelul comunitii locale de unde provenii Cum ntmpinai aceste nevoi ? Folosii idei i exemple Realizai o prezentare

Avantajul voluntariatului

Voluntarii sunt parte a comunitii locale Voluntarii cunosc specificul cultural al

zonei

NTMPINAREA NEVOILOR
Intervenia n probleme de sntate mintal necesit studii de specialitate Consilierea individual sau de grup necesit trainig extins i pe teme specifice Primul ajutor psihologic, susinerea populaiei afectate i implementarea acestor activiti necesit trainig de prim ajutor i trainig de baz pentru asistena psiho-social Asistarea grupurilor, ntmpinarea nevoilor de protecie necesit cunotine cu privire la aspecte de sprijin psiho-social

Nevoi mai mari- mai mult training

Suportul individual pentru ntmpinarea nevoilor de baz ale celor afectai nu necesit training

RECAPITULARE
Ce este o situaie de criz ?

Ce este susinerea psiho-social ?


Cum punei n practic aceste cunotine

dobndite n cadrul Modulului 1

Modul 2
STRESS/ Cum facem fa stress-ului

Stress-ul Cum facem fa stress-ului


Stress-ul / reactii obisnuite

Diferenta intre stress-ul normal si cel

extrem Mecanisme pentru a face fata stress-ului Cand sa apelam la ajutor specializat

Cum reactioneaza oamenii ?


EXERCITIU : Lucrati in grupe de 3 sau 4 persoane Discutati situatia urmatoare : Un prieten sau un coleg este foarte stresat- cum il vedeti ? Descrieti cel putin 5 tipuri de comportament sau de reactii fizice care indica stress-ul.

Ce este stress-ul ?

Stress-ul reprezinta raspunsul normal la o provocare fizica sau emotionala si apare atunci cand exista un dezechilibru al resurselor de a face fata situatiei respective.

Tipuri de stress
Stress-ul zilnic Stress-ul acumulat Stress critic

Evaluarea stress-ului extrem


EXERCITIU : Lucrati in grupe de 3 sau 5 persoane. Discutati situatia prezentata. Care sunt cauzele stress-ului si posibile reactii la stress ? Tineti cont si de diferentele dintre grupuri copii, barbati, femei, batrani. Redactati concluziile pe flipchart, realizati o prezentare.

Evaluarea stress-ului extrem

Care sunt reactiile obisnuite ?

Cum fac oamenii fa stress-ului ?


EVITARE negare sau disociere

ABORDARE - incerca sa inteleaga, solicita

sprijin, iau masuri.

Cum facem fa stress-ului ?


A face fata reprezinta calea de a preveni, intarzia, evita sau infrunta stress-ul.

Strategii pentru a fa stress-ului


Imaginati-va ca va aflati in situatia urmatoare : V-ati pierdut dintr-o data locul de munca, pe care il aveati de peste 3 ani. Nu exista in perioada urmatoare un post similar, in acord cu pregatirea Dvs. In comunitatea Dvs. locala este o inundatie majora. Veniturile familiei Dvs. se bazeaza exclusiv pe agricultura (au fost distruse toate culturile si deasemenea ati pierdut toate rezervele din hambare). Exista mari divergente politice in tara voastra. Tatal tau este membru al miscarii de rezistenta. Dispare in timpul unui raid al adversarilor politici. Nu ati mai auzit nimic despre el in ultimele trei saptamani. Scrieti cel putin trei actiuni, ganduri, credinte, caracteristici personale care v-ar ajuta sa rezistati/ sa treceti peste situatia respectiva.

Strategii pentru a fa stress-ului (1)


Cautati sprijin la alte persoane Oferiti ajutor altor persoane

Incercati sa realizati ce s-a intamplat


Va ascundeti pana ce pericolul trece Ramaneti temator si in stare alerta pentru un

posibil viitor pericol Ingropati mortii Folositi drept aparare- negarea, pentru a reduce impactul

Strategii pentru a fa stress-ului (2)


Adunati bunurile ramase Participati la slujbe religioase

Stabiliti obiective si faceti un plan pentru a le

atinge Aflati informatii despre cei dragi Vorbiti despre experienta traita Incepeti sa efectuati reparatii si sa va reluati viata Ganditi-va mult timp la evenimentul petrecut pentru a invata din experienta

Cum ajutam pe cineva pentru a face fa stress-ului ?


In faza initiala ne concentram asupra nevoilor

fizice si de siguranta ale persoanei Stam aproape Oferim confort si siguranta Oferim informatii Activitati de suport Sprijin pentru adaptarea emotionala

Cum ajutam pe cineva pentru a face fa stress-ului ?


Obiectivul nu este sa facem fata stress-ului

pentru altii, ci sa oferim asistenta minima necesara pentru a-i ajuta sa faca fata in modul cel mai potrivit pentru ei.

Cum ajutam pe cineva pentru a face fa stress-ului ?

INDRUMAREA
cand asistenta noastra nu este suficienta Anxietate

Depresie
Sindrom de stress

postraumatic

Cui ne adresam cand si cum?


O femeie este din ce mai bolnava/ starea sa

se agraveaza Un barbat isi pierde sotia in accident de masina O fata este infectata HIV

Cand solicitam ajutor specializat?


Probleme grave de somn Emotii puternice Discutii despre sinucidere Persistenta unor afectiuni fizice Abuz de alcool sau droguri Comportament de risc fata de sine sau pentru

altii Depresie prelungita sau alte tulburari psihice Semne de abuz sau activitati ilegale

NIVELUL DE SUPORT
Intervenia n probleme de sntate mintal necesit studii de specialitate Consilierea individual sau de grup necesit trainig extins i pe teme specifice Primul ajutor psihologic, susinerea populaiei afectate i implementarea acestor activiti necesit trainig de prim ajutor i trainig de baz pentru asistena psiho-social Asistarea grupurilor, ntmpinarea nevoilor de protecie necesit cunotine cu privire la aspecte de sprijin psiho-social

Nevoi mai mari- mai mult training

Suportul individual pentru ntmpinarea nevoilor de baz ale celor afectai nu necesit training

RECAPITULARE
Explicati stress-ul zilnic si pe cel extrem

Cum fac fata oamenii stress-ului (exista

metode diferite) ? Cum putei ca voluntar sau personal angajat al C.R.R . sa acordati sprijin ?

Modul 3 Primul ajutor psihologic Comunicarea activ si de susinere

Primul ajutor psihologic si comunicarea de sustinere

Primul ajutor psihologic


Comunicarea de suport Suport telefonic sau grupuri de suport

Primul ajutor psihologic si comunicarea de sustinere

Ascultarea activa este elementul esential al primului ajutor psihologic

Sa cunosti punctul de plecare

Pentru a avea un succes deplin in a conduce o persoana intr-un anumit loc, inainte de toate, trebuie sa fii suficient de intelept incat sa descoperi unde se afla persoana respectiva si sa incepi de acolo.
SOREN KIERKEGAARD, Filosof danez, sec. 19

ASCULTAREA ACTIVA

EXERCITIU : Lucru in perechi. O persoana spune celeilate o intamplare personala/ nu neaparat despre o situatie de criza. Cealalta persoana il asculta activ efectuand intrebari, clarificari, rezumate

Primul ajutor psihologic si comunicarea de sustinere

Dezastre

Prim ajutor
Vizite

la domiciliu Suport telefonic sau online

PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC


Ascultarea activa elementul cheie al

interventiei Stai aproape de beneficiar/ apropierea fizica demonstraza faptul ca iti pasa Accepta sentimentele / accepta interpretarea personala a victimelor asupra evenimentului petrecut Acorda sprijin si ajutor fizic/ practic- reprezinta inca o modalitate de a arata ca iti pasa

Reactii si raspunsuri psihologice


T
REACTII PSIHOLOGICE SOC Reactii la criza : frica, I doliu, manie, confuzie, N renunt la credinta T E STRESS S I RASPUNS RELEVANT T Prim ajutor psihologic, A primirea in centre de T urgenta, satisfacerea E nevoilor de baza, informare, protectie, activare, educatie psihica, ritualuri. Procesul de adaptare : Lasarea in urma a ceea ce s-a pierdut, deprinderea de abilitati de viata in noile conditii RAS P U N S LA S T R E S S
Activitati comunitare si educative, invatarea tehnicilor de supravietuire/ viata in noile conditii, recalificare - combinate cu sustinere psihosociala.

Valori cheie in comunicarea de sustinere


Empatia reprezinta abilitatea de a vedea si

simti precum persoana afectata Respectarea beneficiarilor va permite sa ascultati si sa nu aveti prejudecati Cand comunicati, tineti minte ca beneficiarii trebuiesc neaparat incurajati Fiti siguri ca nu judecati pe nimeni

Raspunsul in situatii de criza

Raspunsul in situatii de criza


Fiti constructivi si concentrati-va asupra ultimelor

actiuni care trebuie schimbate Raspundeti in mod general in loc sa puneti intrebari sau sa dati raspunsuri Concentrati-va asupra gandurilor si sentimentelor beneficiarilor Dati feedback de sustinere fara a judeca persoana Puneti intrebari deschise Concetrati-va asupra a ce va spune persoana

Comunicarea non-verbala
Comunicarea non-verbala este la fel de importanta ca cea verbala. CATEVA SFATURI : Stai cu fata spre interlocutor Arata o atitudine deschisa, in special cu bratele Pastreza o distanta corespunzatoare (prea apropiat de persoana respectiva poate reprezenta interesul dar poate insemna si dorinta de intimitate, neformalitate sau presiune asupra interlocutorului)

Comunicarea non-verbala
CATEVA SFATURI : Nu va uitati insistent in ochii interlocutorului Fiti foarte atenti cu privire la diferentele culturale dintre dvs. si beneficiar si adaptati-va din punct de vedere comportamental, conform acestora Prezentati-va intotdeauna calm si relaxat

ASCULTARE SI RASPUNS
EXERCITIU : Lucru in echipe de 3 persoane. Asumati-va urmatoarele roluri : persoana care ajuta, beneficiarul, observatorul. Beneficiarul prezinta o problema legata de serviciul/ activitatea sa Persoana care ajuta trebuie sa aplice tehnicile de suport invatate Observatorul va da feedback persoanei care ajuta

Aptitudini personale de comunicare

EXERCITIU : Ramaneti in aceleasi echipe de 3 persoane. Abordati urmatoarele teme : Cand lucrezi ca o persoana ce ajuta ce aptitudini sunt necesare ? Care valori personale sunt mai importante, cand este nevoie de pregatirea si aptidutinile dvs. pentru suport psiho-social ?

CODUL ETIC al furnizorului de suport psiho-social


Sa nu faci rau Fii de incredere si repecta

cuvantul dat Nu profita de relatiile facute Respecta dreptul persoanei de a lua propriile decizii Nu va supraevaluati aptitudinile si competentele Fiti constient de idei preconcepute si prejudecati

GRUPURI DE SUPORT
Starea de bine din punct de vedere psiho-

social apare de obicei datorita participarii comunitatii si a unui efort conjugat de cooperare. Crearea unui grup de sustinere/ autosustinere nu consuma resurse financiare si de obicei este usor de realizat.

RECAPITULARE
Care sunt cele patru elemente ale primului

ajutor psihologic? Ce insemna comunicarea de sustinere? Ce sunt grupurile de suport si cum actioneaza ?

Multumesc pentru atentie !