PLANIIII('ARIJA S'I'UDIULUI RI.] I,I?.

AT PRINME]ODA I;OCLJS GRUP

39

Planificareaincepecu o intAlnirecu persoana care solicid efectuarea studiului g rceasttrpersoantr este incurajag sl vintr insolitl de c61ivacolegi.

Capitolul 2

Planificarea studiului realizat prin metoda focus grup

Planificareaesteo sarcintrmenittrstr ii determinepe toli membrii echipei str se punl de acordasupra qi a rezultatelor scopului a$teptate ale unui studiu,pentruca apoi str echilibreze ceeace ar fi bine de fllcut cu ceeace se poatefaceln limira resurselor disponibile. Ne punem gendurile pe h6nie9i ii incurajtrm pe ceilallistrne ofereun feedback. Acestlucrune obligl strne deptrgim propriileidei 9i strctrutimstr afltrm care sunt impresiilecolegilor.Planificarea incununattr de succes menlrne promisiunile la un nivel rezonabil, limitele de timp - eficiente, dar realizabile 9i bugenrl echilibrat.GAnddi-vtr ctrplanificarea esteo investilie careprwine gregelile costisitoare.

' Curr vom folosi

. Care*le probleno? . Cedofe ne sunf necesore?

CARE ESTESCOPULz

Determinarea scopului
Planificarea areo importanllcrucialtr, daruneorisetrecefoarterepede peste aceastl etaptr, De fapt,studiilede tip focusgrupincepde multeori cu schitarca lnttebtrrilor. Estemai bine sl ne oprim, strne gdndim c.re estescopulstudiuluigi strne punem nitte lntrebtrri fundamentale. Uneori,persoanele caresolicittr efectuarea sndiuluinu suntfoarte nehmiliariza(e cu interviurile detip focusgrup.De exemplu, directorul uneiorganizalii educalionale ar putease vrea sl afle cum poateatrage noi clienli, un coordonator de planuride invtrltrmant ar putearl lgi doreasctr strtesteze idei pentrunoi programe saucoorjudelean donatorul unui serviciu de resurse umane ar puteastrvreastraflecareeste perceplia locuitorilorcu privire la organizagie, Atunci cAndideeasau cererea dc studiu estetransmisl uneiechipe de cercetare, cercettrtorii necesit! de celemaimultc ori mai multeinforma;iiin legtrturlcu naturaproblemei, gi tipul de datcnecesare modulin carevor fi folosite aceste date.Dactr aceste aspecte nu sun( clarificate, cstc posibil ca studiul rezultat strnu lgi atingtr scopul.

In mod normal, la aceasttr lntilnire iau partepersoanele carc vor fi ln echipade gcrcetarcgi cele ce vor aveartrspunderea de a folosi rezultatelestudiului. Aceast lnttlnire presupune de multe ori prczenlaa doutrpintr la $aptepersoane. incepem prin a discutacu participanlii chcstiunicum ar fr : r C&reesteproblemace trebuie tratattrprin aceststudiu? . Carau fost factoriice au dus la deciziade a efectua acest studiu ? . Carcestescopulacestui studiu ? . Ce fel de informalii dorili sl aveli? r Ce fel de informalii au o importanttrdeosebittr ? . Cinedoregtc (Sau s[ aibtraceste informagii ? cui dorili strfurnizagaceste date?) r ln ce fcl veli folosiinformaliile ? (Sauce dorili s[ facl persoanele rspective cu aceste date ?)

Scopulestestrlnlelegem foarteclar ce lgi doregte clientulgi strne asigurtrm ctr pcrsoanele carecer efectuarca studiului s-aupusde acordln ceea ce privegte natura problemeigi tipurile de informagiinecesarc pentrua trataproblemaln cauztr.Uneori proiecte lucrtrmla ln cadrul clrora persoanele cu puterede decizieau o idee foarte clartrln legltur! cu ceea ce lgi doresc, de ce lgi doresc acellucru9i ce intengionea s[ facl dupl ce ll vor obline.Aceste lntAlnirisuntfoarledirecte, Alteori, lntAlnirile suntmai pulin clare $i estenecesar un efort mai marepentrua seajungela un acord In cccace priveltescopulstudiului.Acestlucru seintdmpl[atuncicAnd persoane carecer cfectusrc$ studiuluiau viziuni diferiteasupra scopuluistudiului,a informrliilor dorircgl l rrrodului ln carc intengioneaz[ strfoloseascl acele date,Aces lucrucfllcl|(lcrllr{r rrl xlcr fltunci cllndsc lucrcrzlcu oroblcmc comunitare. De

ll
l 't.AN l l j l C A R trA S l Ll l )l uLU l R l "A l -IZA Il ' R l N Ml rtOl )A l ()(t1S (;R tl l r4l

40

CRUP l:ocus Mltlol)A

subinfluenp alcoode condusul fatalecauzate in urmacitorva accidente exemplu, cumvain pentru a actiona s-a reunit grup de membriai unei comunittrgi iili:;; ptrrere in leglruracu aceea$i nu aveau rioNerii "problemei" Dar oamenii ueO"rea ? alcoolului subinfluenta ? Era condusul de alcool p;;;i;;" in sin". gia consumul elaborarea la ajute sd care 'unii.r"a""u ctrscopul erade a oblineinformalii studiului alcoolului' strconduclsub-influen1a adolescenlilor pr"gt"i"f", pentrudescurajarea p::ct-"T]:-1 atiii eraude ptrrirectr scopular fi trebuitstrfie elaborarea i;i'i6;. scopurl Aceste alcoolln rindul adolescentilor' f"n-t- a"t"ut";"tea coniumuluide cu persoanele Dactr a studiului n o#.minat direcliidiferitededezvoltare iiroii" fi va cineva ". decizienu suntde acordin ceea ce Priveltescopulstudiului, de Dutere de rezultate' dezamegit cu -- siguranltr in citevafeluri diferite' informalia de ce estenecesartr strIntrebali ajutor ii A" li : De exemplu studiuluipropus' contextul despre - Descrieli-mi studiu? acestui gindili la necesitatea vtr s[ v-a determinat - Ce anume studiului? rezultatele - Pe cine intereseaztr ?. studiului rezultaele persoane acele putea folosi - Cum ar creezeo de a pune intreblri ii permitecercetitoruluis[ i$i metodtr Aceasttr vizati9i astfel aleutilizatorilor de informalie cu nevoile maiclartrin legdtura imagine ajuta' de asescopului Poate pentruatingerea direc[ionat re ri.tf*a studiulbin-e pe care le au plrerile dintre qi deosebirilor asemlntrriloi in evidenlierea menea,de a-i ajuu pe oameni esteacela o"rn"niid"rp." studiu.Uneori,rolul cerceutorului proiectsi sI ajungl la un intre plrcrile lor despre suntdiferentele sl inleteaga'care organizaliei politica 5i gAndirea care 1in de manevrele acord. Intentiileascunse, in caleaajungeriila un acord' suntobstacole neclartr publicli nonprofit' deobicei'in sectoarele carJapar, periculoase doul zone Existtr nu au o strfiti surprinli.daclfinanlatorii in pii.ut rAnd,nu trebuie n"*ilue o" not' mai alesin cazulstudiilorde tatonareUneori cu legtrurA ideeclarl in"f.' "" in al doilea """u de dmp li de mal multeintalniri pentrua clarificascopul' estenevoie in legitur[ cu rezultatele exagerate sdaibl aqteptdri rind, esteposibilca finanlatorul carepot fi obtinute.

focusgrup' esteutil strve unui studiuprin metoda efec$area inaiurctlc a incepe bine focui grupurile9i in ce situalii nu pot fi gii,,,titii,,.".ituu1ii funclioneaztr cu succes. Iolosite grup Cflnd se fotosescinterviurile de tip focus

atuncicind : lnterviurilede tip focusgrup ar trebuiavutein vedere in leglturtrcu o anumittr ce simt sauce plreri au oamenii sI categorisili Ctrutati chestiune. diferite inre grupurisaucategorii deperspectiva in".r*ti.e int"f"gelidiferentele o vtrd situatie ufluteintr-opozitiede putere o" p"r.o.rr". oe Iiuite ori, p"rsoan"te carenu se afld intr-o astfelde ,uu'o .i.uiun. intr-un mod diferit fatl de cei (medical' educational' stiintific' domenii in anumite ce lucreaztr pozilie.Oamenii pe careincearcd cu persoanele 't.t ni", uf"""ri, drept)pierdde mulrcori contactul din primalinie vid de multeori lucrurile sdle slujeascl. $i managerii in realitate probleme pot provoca diferente diferit fat[ de furnizoriide prrmairan6. Aceste si inlelese' muri, mui alesaunci cendnu suntdepistate opiniile' comporta, S"oputesteacelade a afla caresuntfactoriice influenteaze grupurilepot furniza informatii din interior in mentul sau motivalia. Frocus saucandsfera cnndopiniilesuntcondilionate atu'nci dif,icile, leglturtrcu subiecte cu mai multefalete in ce condilii implicl motivaliiqt comportamente de interes Ce factoriinfluenteazl o gregealS? medical in domeniul un angajat ar recunoa9te din o sorl medicaltr de dorinp unei tineremamede a fi vizitattrla domiciliu ? sentrdliiPublice domeniul de a noi idei din cadrulgrupului'Un grupposed[capacitatea . va Ao.lfi saapare o sinergle de a manifesta componente, mai mult decatsumaelementelor deveni pe careindivizii nu o posedlseparat' planurisautactici' . Ve doriti se efecualio ,""ut"-pilot a unor idei' materiale' cantitativpc un . Cercettrtorul are nevoiede informatiipentrua proiecta s$diu pentru informaliivaloroase oferitcercetltorilor Ie-au grupurile **re U.ga.Focus oameniicit complicateCe cuvintefolosesc cantitative investigatiilor cfcctuarea de opllunt ei gama ? Cumpercep chestiune in Lgdturtrcu aceasti si'r seexprime

Luarea decizieidaci metodainterviului de tip focus grup estecea mai potriviti

sd vi gindili la metodele carc OdaU determinat scopul srudiului, puteli incepe vor str foloseasc[ metoda focus trebuie folosite. Oamenii vin la noi li ne spun c[ 1i pe carevor sd il efectuezc g.W O"pe ce discudm cu ei desprescopulstudiului (l(' rrrcto(lii o irllr str foloseascll il"rpr" ,"r,,.."1" disponibilc',n"t' i l" rccomandilm
; t t . t t l t t t t l l t t c : | | t | | ( l I t | | i Ir Ill{ ) | .tlll| | | ) ( l| | i\' | | i.| \| tlIl| ( ici| ( } I,l;ir;l Irrl ci l ()t){'|..'1,|||'||J|(l (}|(..j It' ll( ' .lltl l l i l l fi l c\l c () l tl (r'l 'rrl l rl llll lllr filllllljl t ll ( | I g I l / c / c l ( | ( t| \

disponibile ca rdspunsurila o intrebarc? clariftce informaliilc . ('crcettrtorul are nevoie de rnformalii care se-l ajute si canti(ativedeja acumulate' comentariikrr sau . ('licntii sau viitorul public apreciazi foarte mult surprinderea fokrsitde publicul-tintA' rr lirrrbajului

t( ) l) A l( x

I \{ iltlJll

'r ry

l 'l A N l l l ( A l tl A S l l rl )l l rl

l l l R l A l l ,/.A l l ' l l l N N l l l ol ,,\ l rx

l \t' l l l rl '

lt

('iirrd nu se lirloscsc intcrviurile de tip lbcus grup Intclviurilc dc tip lbcus grup nu ar trcbui avutein vedereatuncicind: . . . . . Vi dorili sd se ajungi la un consens. Dorili si educalioamenii. ci vi dorili doar se dali impresia c[ Nu inten(ionalise fulositi rezultatele, ascultali. intr-un ce nu ar trebui desttrinuite inlbrmalii personale Cere(i sAse imptrrte$easci intr-un grup. dacl sunt desttrinuite grup sau care ar puteaface riu unei persoane cu ajutorul pentru acumulate viitor. Informaliile Aveti nevoiede estimeri statistice focus grupurilor nu pot fi folosite pentru a face estimeri statistice. Nu sunt implicali suficienli participanti, iar recruurea nu se face intr-un mod care str poate sus(ineefectuareaestimirilor. Mediul esteincercatdin punct de vedereemotionalfi o discutiede grup ar putea agravaconflictul. Acest lucru se poateint6mpla intr-un mediu in care plrerile in leglturd cu o anumiti chestiunesunt imptrrlite, incredereas-a diminuat 9i partiunii cu al1ii. cipanlii au tendinlastrse confrunte esentiale ale studiului. Atunci Cercetdtorula pierdut controlul asupraunor aspecte saugrupuri, studiul ar puteafr predispus cAndcontrolul estecedataltor persoane la manipularegi pertinire sau pur gi simplu la rezultatenesatisflc[toare.Cercecum ar fi seleclia esentiale, controlul asupraaspectelor 6torul ar trebui sI ptrstreze pariicipanlilor, elaborarea intrebirilor 9i algoritmul de analizare.Acest lucru va reprezentao continui provocare in medierea focus grupurilor intr-un sistem participativ in cadrul comunitllilor. Pentrumai multe detalii in leglturtr cu aceastit Involving CommunityMembersin FocusGroups(Krueger& chestiune, consultagi King, 1998). Alte metodepot produce informalii calitativ superioare. calitate,dar cu mai puline costuri. Alte metodepot produceinformalii de aceeagi Nu puteti asiguraconfiden;ialitateainformaliilor personale.

('c lr[rrrc ii intercseaz] Dar s-arputcasAfic o chcstiunc mai complexx. cu studenlii. pe cei cu putercde decizie: studenlii studenlii care au inccrcatsd urmezs actuali, programul $i au renuntat, poten(ialii studenli sau companiile ce ii angajcazi pc pentruaceststudiupunctele studenli?Sunt mai relevante de vedere ale studenlilor cu anumite caracteristicidemograficedecit opiniile celorlalti'l O definire exacti a clientului este esentiall pentru oblinerea informaliilor necesare. Uneori ne este de ajutor se percepemacestproces ca pe unul dc identificare a ,,cazurilorbogatein informalii". Panon(1990) descriecazurile bogatein inlirrmalii ca fiind ,,acele cazuri care pot furniza mai multe informalii referitoareIa chestiunile pe care o ce au o importanltr vitaltrpentru scopulstudiului" (p. 169). intrebarea pune cercettrtoruleste: posedtrcele mai multe informalii inerentc acestei "Cine ? ". in exemplul de mai sus, posibilii clienli - oameni care se poate sa fl chestiuni rolicitat informalia respectivtrf;lrtr a fi participat vreodattrla programul in cauzi rr putea str nu cunoascl multe dintre amanuntelespecificeprogramului. Totuqi, ei asupraprogramului. rr putea furniza multe informalii in legeturl cu perspectivele qi cc anume ii impiedicl pe oameni str participe ce iar putea determina sd facd tcest lucru. ln unele studii, cdtevapersoane de tip diferit pot furniza informatii reprezendnd publicl ii o scoall colaborau pcrspective diferite. De exemplu,o agenliede strntrtate pcntru a afla ce anume i-ar puteadeterminape elevii din ciclul primar sI consume lr gcoall mai multe fructe $i legume.Au organizatfocusgrupuri cu p5rinli, profesori, rngajatiin domeniuldeserviriicu alimentegi cu elevi din claselea Il-a qi a IV-a. diferittr asupraproblemeigi Fiecarecategoriede participanli a furnizat o perspectivtr posibile solugii. r oferit

Determinareanumirului de grupuri necesare

. . .

Identificarea participan(ilor care pot furniza mai multe informafii

ce vI pot identificarea tipurilorde persoane il reprezinttr al planifictrrii Un alt aspect publiclinttr ? in de nevoie. Care sunt categoriile care aveli furnizainformaliilede pe ci la caracteristicile carear moment,nu ne referimla numede persoane, acest ctr o institutiedc De exemplu,str presupunem trebui sl le aibtracelepersoane. actuale. irr programelc percep clien;ii de modul in care esteinteresate invtrtemant rh'cftt rt disctrlic nueste neccslrll directtr; o abordare acest lucrupresupune aparen!tr,

planificarea Cr regultrgenerall,se recomandd a trei saupatru focusgrupuri cu flccare categorie de participanti. Odattr ce au fostorganizate acestea, estemomentu f[ hodred dactrs-a ajunsla saturalie. Saturaliaesteun tennenfolosit pentrua dcscriepunctulin care deja ali auzit gamade opinii existente !i nu mai primili lnformatiinoi. Dactrduptrtrei saupatru focusgrupuriince mai primiti informalii noi, trebuiestr mai organizali o seriede focus grupuri. Motivul pentrucare se planificlt grupurieste intrctrei $i patrufocus comparativ acela ci analiza seefectueaztr lntregrupuri.Analistulcauttr tipare!i temecareserepettr de la un grup la altul. Dactrvtr dorili sI puteli compara modul in careanumite categorii de persoane vorbesc despre in grupuridiferite.De exemplu. o problemtr, rebuie strle separali dlc?l ne dorim str afl[rn cum difertropiniile btrrba(ilor de ale femeilorin ceeace gi trci cu chestiune, grupuri o anurnitll vom organiza focus cu btrrbali trei l)r'ivcftc rr ;rltii li'rnci.Astfcl.l)utrtul cc rl analiztr conlparativtrS,ruprlril()r dc bllIh;r1i.

. 1,r

N ilol) A l. ( x Us ( ; R l J l ,

l ' l A N l l l ( A l tl :A S l tl l )l tl l .tl l

l { l A l .l 7-i \l l ' R l N Ml :11)l )A l (x (l S (;l { ti l '

a grupurilor dc fcmei, duptrcare vom compararczultatelecelor analiztrcornparativtr femeile $i berbatii in aceleafigrupuri, ar dou| analizeanterioare.I)actram amesteca fi mult mai dificiltr analiza bazattrpe diferenleleintre sexe.

SFAT Ginditi-vl la raportul final: desprece fel de prsoane ? dorifi si putefi spuneceva cum trebuiestr configuralifocus Atunci cAndincercatistr vtr dali seama grupurile,gindili-vtr la categoriile despre caredorili s[ pute(i de persoane desprece cred scrie cela in raportulfrnal. VI dorili sl puteli spunece\ra programul str sauconsiderali ctresteimportant mame despre in cauztr tinerele proaspetele proaspetele pute(ispune mame, adolescente fa1tr de se simt cum mamecareau deplgit treizecide ani? Dactrvtr dorili doar si spuneliceva proaspetele putetiorganiza mame, dou[ sautrei despre cumsesimtin general grupuri Dar dactr este important strputeli focus cu diferitetipuri de mame. pe baza varstei lor, ar trebui acestor mame faceo comparalie intrepercepliile de varsd pe care o sI intilnili cel pulin trei grupuri din fiecarecategorie straflali alegeli.Chestiunea ar deveni9i mai complicatidacl ar fi important programul in cauztr mamele de rasesauetnii diferite.Sau au despre ce ptrrere ? Ar puteaptrrea ce pirere au talii fa!trde program vtr doriti strputetispune prematurstr vtr gdndigi la raportulfinal in aceststadiu,dar vtr ajuttrsl vtr de de la diferitecategorii tipul de informaliede careavelinevoie clarificagi persoane.

felul in caresc despre boalalor, despre prrvr:nind etnice, din dileritecomunitSli publicepentrua-i ajutasl lle de strnltate hrpt?l cu ea gi ce credc{ pot faceunittrtile gaisprezece grupuri- patrufocusgrupuricu fiecare sltntr()$i. Agen(ia a organizat hispaindieniamericani, african-americani, dintreurmdtoarele tipuri de persoane: despre in urma discutiiloramtrnunlite nici si asiatici.Aceastideciziea fost luactr locuicum ar fi separarea unor subdivizf,ri suplimenare, avantajele Eidezavantajele in de mediu- urbanori rural -, sauale separiriiparticipantilor torilor in func1ie mai engleztr aga de fluenta in limba de limbtr sau dialect, lunctie de tarade origine, 9i necesare echipe timpul$i deprinderile a influenlat resursele, dcparte. Fiecare decizie dc cerceare. ginddivi la modurilemai tradifonalede a clasificaoameniipe De asemenea, de geograficl, varsn, sexul,venitul,caracteristicile Factorii calocalizarea categorii. munciiar puteafi moduriutile participare, in cempul mlrimea familieiqi prezenla la la un focusgrup. Deciziafinaltrreferitoare de a ideffifica posibilii participantii participare ln vedere scopulstudiului. trebuieluattrav6nd de de obicei,trei categorii de servicii au in vederc, nonprofit Organizaliile !i cele angajaliifi clientii. persoane cu importanltr deosebit[- grupurilede consiliere, de multe poatefi subdivizag. reunesc Organizaliile categorii Fiecare dintreaceste programe pentru sau grupuri str elaboreze noi a afla cum cu clienlii ori focus din linia intdi ce credctrar trebu rervicii, dar nu uittrnici sl ii intrebepe angajatii programul pentru serviciul respectiv sl funclioneze. sau ftrcut ca

llchilibrarea proiectului cu resurseledisponibile

persoane grupurile, planifictrm vomevitastramesteclm De asemenea, anrnci cAnd problema in legituri cu sauautoritate carecredcI au niveluridiferitede experien(tr strse simttrbine in in cauzl. Ne dorim sI creemun mediuin caretoti participanlii in ceeace privegtc timp ce spunceeace cred sausimt. Dacl exisri o diferenltr La structurarea in a seexprima. ar putea sefie reticenli autoritatea, unii participanli gi grup. Probabil ci nu grupurilor, in acelagi nu am include supraveghetoriiangajalii grupuri.Probabil gi elevisauprofesori cji profesori am include 9i ptrrinliin aceleagi a XI-a. Spunem nu amamesteca bdielidin clasa a VII-a cu bdielidin clasa ,,probabil" deoarece experienta ne invatd ci, in celemai multecazuri,nu reprezintio idecpreir lucruri. Din nou, studiul$l ctr nu am faceniciodatl aceste buntr,dar nu spunem situa;ia in cauzl ne vor indicaexactce avemde ftrcut. o f;rpi(l. I)e cttrittttl. strcreascil de grupuriar putea DupA cum vedcli,numdrul
lroltrltvcrlc tlirrlrt't. pcrsrt:trr'1,'t sll allc c:rrc cstc p?lrcrcil ilgcnlic dc stat crit inlcrcsltl?1

Nc referim la ceeace se poate face, avdndin vederetimpul si resurseledisponibile pcntru studiu. De multe ori, planificareareprezinttro echilibrare intre ceeace ar fi hiDe sl facem $i ce putem face in limita resurselordisponibile. Resurseleinclud th pul disponibil pentru respectivul proiect, resursele financiare disponibile fi t$lcntul gi creativitateapersoanelordin echipa de cercemre. Dacl resurselesunt linritate,sepot organizamai putinegrupuri. De obicei, lucrim cu grupuri neorientate rlrlc proiit., pentru care resurselefinanciare sunt limitate. Chiar dac[, dimpotrivd, neapirat ci financiarenu reprezinttro problemd, acestlucru nu inseamntr rcsrrrsele gaizeci reunit grupuri. care au Am auzit de organizalii organizate mai multe ttcl)uic qrrptczeci sau optzeci de focus grupuri pentru o singuri temi, folosind acelea5 l[trcl)Iri. Dupe pfuerea noastrf,, aceastaeste o risipl de timp qi bani. Rareori sc firti||rlllll s:l organizim mai mult de treizecide grupuri pentru o (emi, chiar dachesle vorlrr rlcsprestudii la nivel nalional. ( irrrrtlili pcnlrt ce trcbuieconsunrittc rczonabilidc rcsurse vil t;rrc rrr lio cilrrtitate tlccizilt c;tt' rcsttrsclc dislxrltiltilc tttt ccltilibru ittlrc ur trorcrt irx(r(,r(r',,1 5i 1,,lsr1i
||||'|||, Ir|.||,I l l ,,' 1,r.Ir Irt)l :ttl t/,t ttti tt Il t(l l t( ", l t' rl t' tttIttt t .rl ttttt i t ;i ttrl tl t' t i z t.t r' ,ttc

M l lol) A lju( us c Rt P

P l .A N l l l (,\R l A S I(tt)l U l -U l R l :A l ' l ZA l

I' R l N V l Ir )l r\ |t )( I \ c l l l l l '

oamenil cuuiurinld' fi schlmbatf, poate Variantelc Proiectului nu impliclri\curr(adicldecizia luattr rrchurc DacA considerabile) chelruieli pr;supune nu sau schrmbare gravdc nu vor ti alcctali mlrit trebuie grupuri cu o singurl catcgorie numlrulde lircus Proiectul impottunit' rrscuri irnplic:i dccizie rc\ncctiva cantitative' in a intruni e'rnsttr cu informalii focus.grup detaliat prinmetoda trebuie realizat pentru s(udiul si r;tu,tiut qi abia tradili()nal Proiectul disponibile rosursele reunite.cu fi gffiipot tttt in t"t teoietice De multeori, decitlcm - punctul saturaliei pcntru g*p"ri pa"ain m,lm"ntul 'l: lltl:. L11lt^li varla' grupurile'laca aleJnslli:lente resurse poate disiribui la saturatic putern a ajunge pentru grupuri necesare ,oJ;;;,;;; dc Numlrul ar noi. info-.tii "unr .a,. categoriidiferite de participanii(saupublic'lin6) grupuri cu publipatru focus inilialtrei sau vaplanifica ;Pin,r"",;;.; *;upuii. cercetetorul oe dar,deobicei. categorte fiecarc din intrunite maisunt trebui ar sau gruiuri clutat l Cate desaturalie la punctul s-aajuns trebui se intervievem apoiva hot{ridactr cut+intf li ?. informalii utile mai ne-aroferi celc DarticiDanti focusgrupurl suplllncnure' pe coptt necesare *';fi;'.-;i" l Cc distrrhulte in modulde a'i.determina menitstrdescopere valoros'folositorln muncaacademictr' in teoreticlcsleun concepl saturalia DeSi resurse Pcntru '*otr legume auexistat:tl:t:"" la scoaltr' contractcdactrveli spunec[ aveli de fructe 9i ,6;;;;ilulte calitate de consultantnu ve(i prllni prea mulre testarea-pilot efectuat s-a, care. la primata saturaliatcoretica' grupuriii ;cot" a intruni rloutrsprzece gAnd str intrunili tbcus grupuri panl se aiunge la pe copii' pentrucir asculte s[-i era itpotunr *"i lucrul aJis ce'' brt.J:la.t"l,i "tt mai multe fructegi legume S-a ce i'a' o"t"rmina strmenence bine mai cel ei stiu a ll'a 9i a altor trei grupuricu . t"' g'upu'i elevii din clasa hotlrAtorganizareu "o oferitede pers()ancle a IV-a. se Elr, i..r.rn.n.u, c! inlbrmaliile cei din clasa cruoiall sl aib! o. importanll EXEMPLU d""'u"ti tu-"iiiente avcau in domeniul ansaiate domcniu, inacest ansajaii

;Hlil il;;;;;.'rlni,nlrir.,.

careau planificat tol' un .ingu' grup Persoanele str formere astfelctr purcau Au 5i ale ptrrintilor' ti pircrilc protesorilor voiau studiului desflgurarea 'i 'uot ti rreicu ptrfinlii. cu profesorii doul grupuri i"inii re organizeze

c4iva in r.uore..ou,rurr

categoric cu o singurA dc proicct Exemplu

OIIlE('"f rt):R

tl ll s'l I llRS ll

evaluaun ce doriti s[ folosili metorlafocusgrup penl.-a S[ presupunem pcntru tineret V[ dali a abilittrlilorde conducere dezvoltare i-iru*'0. programul sunttineriicareauincheiat iogatein inrormalii i;;;;;;t;.lc tinandconr 9i de alte in uttimii doi ani. Nu v[ dorili s[ faceli comparalii cu proiect o singurl categorle' ..ro.i.iitri.i. Ve;i folosi' prin urmare' un li hotlrAtidacl a fost atins Intruni$ trei saupatru grupurlcu publicul-$nttr complet esrc 9i sepregatesc atins,studiul este acesta pun",uio. ..*."tie. Dactr al $eileasau dupn daceincl semai obtinnoi informalii9i i"po"*"t.. Totugi, organizate dacl maitrebuie vatrebuistrhotirasce ai pa,-f"" g-p, aercettrtorul nu s-a atlns ctr indice str trebui g.ip"tl *irirn*tare saudactrraportular participane persoanele sdsegtiectr suficient ctreste iun"tut O" ."tu."1ie.Poate ema de discutie' privelte ce au oArerifoartediferitein ceea
(Q = I Numlrulde gruPuri '(
O t|',ll""t"tt, programulin ultimii doi ani)

cevatimp se vl de capla inceput'Dureaztr vI poateda destullbtrtaie Proiectul grupurile' distribuite cumtrebuie dali seama

hrblt" (t"*t

"ar"

Flgura 2.1' Proiectulcu o singurd categorie

cdt timp va dura studiul5i cit va ('licnlii vor sl1:iticclite grupuri suntnecesare' alb pentru a intruni toate grupurile cor(1. Ittttitti(ll( rt(r vll vrtr itllnlinaun ccc in

, llr

M t ; lr ) lr A lr ) ( lJ \ ( il{ u l ,

GRUP S'I'UDIULUI REALIZATPRINMETODAFOCUS I'I,ANII]I(]ARLA

ncccsarc pcDtru punctului dc saturllic.in consccinlS, de obiceiseplanifictr atingcrca cel pulin trei-pa(ru categoriide persoanc lbcusgrupuripentrucele mai importante Pe care vrem sd lc ascultdm. Proiectul cu mai multe categorii grupurilor cu mai multe categorii O varietatea proiectului tradilionalesteorganizarea de public, fie consecutiv,fre simultan. Acest proiect ii permite cercetitorului si categorii efectueze comparaliiin doul moduri - intre doutrgrupuri in cadrul aceleiagi (tinereaul) (compardnd, de exemplu, ce au spus tinerii intre doue categorii diferite si 9i ce au spuspdrinlii).
I

Proiectul cu doui niveluri

presupune mai multe niveluri, dintrecare tradifional a proiectului O alttrversiune geografice, diferite de iar categoriile primul poatefi constituitde criteriul zonei pot realiza proiect,cercettrtorii public pot defini al doileanivel. in cadrulacestui niveluri. dintre intre oricare comparatii

EXEMPLU Exemplude proiect cu doul niveluri vreas[ efectueze nationaltr deserviciimedicale ctro organizalie Strpresupunem un studiupentrua inlelegemai bine ce considerlpacienliicare sufertrde vor Rezultaiele scudiului gravtr de calitate. ctrsuntserviciide strntrtate depresie pentru elabora a alte surse de informaSii, cu numeroase impreuntr fi folosite, Echipa de depresie. caresufertr clinicepentruingrijireapacienlilor directive pacienlii ce cu sl se discute foarte important cl este hogrtr$te de cercetare de in momentul pentrudepresie, dar carenu suntspitalizali suntln tratament ale acestor vor sl audl ce au de spusrudeleapropiate fa1tr. De asemenea, patruzonegeografice acopertr pacienli. de serviciimedicale li, de Organizalia peniruparticipare obicei,studiileincludtoatecelepatrurcgiuni.Estealeastr fiecare regiune. medicale din unitate cateo
NivelulI Nivelul2
Est Vest Sud Nord Public 1 (pacienli) Public 2 (membri ai familiei) Public 1 (pacienli) Public 2 (membri ai familiei) Public I (pacienii) Public 2 (membriai familiei) Public I (pacierti) Public 2 (membri ai familiei

EXEMPLU Exemplude proicct cu mai multe categorii

rl

pulin. Strpresu- I Strcontinutrm cu exemplul de mai sus,dar si il complictrm punemcl esteimportant tinerilorce au terminat s[ aflem careesteptrrerea programul implicaliin respectiv, dar 9i pe aceea a plrinlilor lor, a mentorilor gi deoseprogram gi a angajalilor. strcompartrm asemtrnarile Esteimportant presupunem ctr birile care apar intre reacliile acestorgrupuri diferite. Str resursele de caredispuneli vtr permit strreunilidoarzecegrupuri. va fi cel mai din partea tinerilorli a ptrrin[ilor Sunteli de ptrrere ctrfeedback-ul mai folositorpentrustudiuldumneavoastrtr de aceea acordali o importanltr ti mareacumultrrii de informaliide la aceltia.Reunilipatrugrupuricu tinerii, deoarece feedback-ul din partealor estecel mai important.Dar clasificali grupurile maimici cavarste de tineridupl virsttr,deoarece $ti!ictrpersoanele pur suntde multeori intimidate de celemai mari sau 9i simpluli se supun. Reunili trci grupuricuptrrin1ii. Esteimportant, darnuesenlial, stravelifeedback atit din partea Decidelio organizare a doul mentorilor, cat si a personalului. grupuricu mentorii.Personalul esteconstituit din aLat de pulini membri,incdt informaliile in cadrulunui singurfocusgrup. furnizate de ei pot fi oblinute
(O : I grup) Numirul degrupuri
PublicI (tineri,14-15ani) (tined, 16-18ani) Public 2 (pirinli) Public 3 (mentori) Public 4 I'igura 2.2- I'roiectul cu mai mullc catcgorii

Numtrrul de grupuri(O = I

o o o o

o o
o

Figura 2.3. Proiectulcu doul niveluri