PREVENIREA ESTE BENEFICA PENTRU INTREPRINDERI

Prevenirea riscurilor profesionale in mediul de munca este o valoare si nu un cost! Programele de securitate sociala si strategiile de securitate si sanatate in munca recunosc importanta masurilor de prevenire in mediul de munca si ar fi trebuit sa aiba ca obiectiv promovarea culturii preventive a securitatii si sanatatii in munca. Importanta prevenirii este, in general, recunoscuta, dar, in ciuda unor imbunatatiri sensibile, ea ramane deficitara. Astfel: lucratorii isi pierd viata in fiecare an, urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale; se semnalieaza in fiecare an cazuri noi de boli profesionale; costurile financiare ale accidentelor si efectelor sale pot atinge cifre intre 3 7% din PIB (de ex. efectele financiare ale accidentelor rutiere ajung, doar ele, la 3% din PIB).

O investitie sanatoasa si eficienta: Unul din principalele obstacole in imbunatatirea securitatii si sanatatii in intreprindere rezulta dintr-un punct de vedere invechit, dar traditional, prin care investitiile in prevenire se considera ca pot constitui costuri impuse ce ar reduce competitivitatea lor. Se impune astfel schimbarea acestui mod de gandire in respectarea cerintelor legislatiei muncii pentru a proteja forta de munca activa si familiile lucratorilor activi, astfel incat angajatorii care investesc in crearea locurilor de munca decente sa nu ajunga in pierdere din cauza concurentilor care incalca legislatia, iar toate domeniile de activitate sa fie reglementate. De asemenea, societatea sa se dezvolte pe deplin si toti cetatenii sa beneficieze de rezultatele acestui proces. Pentru a sensibiliza o intelegere moderna a investitiilor in prevenirea riscurilor profesionale, AISS a coordonat un studiu pilot international pentru a evalua randamentul prevenirii riscurilor profesionale. Procedura aleasa: calculul raportului dintre cost si eficienta investitiilor pentru prevenirea riscurilor profesionale intr-o intreprindere. Scopul analizei: in ce masura securitatea si sanatatea in munca sunt benefice pentru intreprindere. Conceptul de la care se pleaca: Securitatea si sanatatea in munca este un drept fundamental al omului Este relevant acceptul lucratorilor de a beneficia de masurile care le protejeaza sanatatea, de a fi asigurati in mod adecvat la accidente de munca si boli profesionale si de a avea acces la programele de prevenire. Angajatorii sunt legal si moral obligati sa furnizeze toate mijloacele necesare care sa garanteze sanatatea si securitatea angajatilor.

Securitatea si sanatatea in munca trebuie recunoscuta ca o sansa strategica pentru intreprinderi, deci:

Analizele bazate pe eficienta prevenirii arata ca investitiile in sanatate si securitate sunt cruciale pentru a forma un capital uman , pentru a dispune de o mana de lucru motivata si pentru a sustine capacitatea de competitivitate si innoire a intreprinderilor. Deficientele crescande in materie de sanatate si securitate fac necesara cresterea investitiilor specifice pentru prevenirea riscurilor profesionale; in acelasi timp se impune o responsabilitate comuna pentru a favoriza o veritabila cultura de prevenire. Un astfel de angajament al intreprinderilor trebuie sa se sprijine pe toti actorii din intreprinderi care sunt capabili sa participe la formarea culturii de securitate si sanatate. Aparitia unor noi categorii de riscuri si multiplicitatea cazuisticii aparitiei lor au la origine probleme de sanatate si securitate in munca pentru care este necesara, in mod esential, cooperarea si parteneriatul intre organizatiile de securitate sociala.

Securitatea si sanatatea in munca constutie o responsabilitate sociala:

Securitatea si sanatatea devin o activitate din ce in ce mai complexa si necesara:

Securitate sociala proactiva si preventiva Pe langa o sensibilizare a mediului de munca, efectele pozitive ale masurilor asupra sanatatii si, in consecinta, promovarea locurilor de munca sigure si sanatoase. Aceste reduceri antreneaza o mai mare productivitate si economii de costuri in masura in care exista o mai mica rotatie a personalului, mai putine absente si o reducere corespunzatoare pentru asigurarea la accidente de munca si boli profesionale. Prevenirea si perenitatea securitatii sociale Masurile de prevenire sunt indispensabile pentru a asigura viabilitatea financiara a sistemului de securitate sociala, in speta in ceea ce priveste capacitatea fortei de munca de a-si mentine starea de sanatate si de a ramane activa pe piata muncii. Sistemele de asigurare contra AM si BP trebuie sa fie bine organizate pentru a putea oferi programe de prevenire eficace, tinand cont de experienta cunoasterii riscurilor si pierderilor pentru care aceste sisteme ofera indemnizatii; ele pot de asemenea sa aiba o mare influenta asupra comportamentului angajatilor prin stabilirea nivelului cotizatiei de asigurare. Stabilirea unei legaturi proactive intre prevenire si nivelul cotizatiei de asigurare la AM si BP prin scaderea cotizatiei la intreprinderile ce dispun de sisteme certificate de gestionare a starii de sanatate si securitate in munca, ar motiva angajatorii sa acorde o mai mare atentie masurilor de prevenire. Dificultati intalnite in prevenirea in mediul de munca, in cazul unei conjuncturi economice dificile: se reduce recurgerea la specialisti in SSM atat din serviciile interne, cat si din serviciile externe; se reduce posibilitatea de a recurge la masuri de SSM, spre exemplu acelea de formare si investitii; multiplicarea conditiilor mediocre in termeni de SSM; riscuri noi, aparute prin cresterea numarului de ore lucrate, cresterea sarcinii de munca si noi responsabilitati profesionale;

nivel de stres ridicat atribuit insecuritatii.

Obiectivul a fost de a compara costurile si beneficiile investitiilor in prevenire, utilizand date din aproape 300 intreprinderi din 15 tari (inclusiv Romania). Rezultatul unui studiu model bazat pe 30 intreprinderi germane estimeaza ca pentru fiecare investit in prevenire, randamentul economic potential pentru intreprindere se ridica la 1,6. In studiul AISS care a abordat o metodologie similara se estimeaza ca raportul mediu dintre cost si beneficiu al unei investitii in prevenire este de 1:2,2 pentru o intreprindere. De notat ca relatiile costuri-eficienta pentru investitii specifice variaza enorm. In cazul accidentelor rutiere, pornim actiunile care au ca tinta sprijinul pe care sa-l acordam angajatorilor pentru a-si integra prevenirea riscurilor rutiere in gestiunea economica a organizatiilor pe care le conduc. Pornim in acest demers abordand aceasta noua optica bazata pe ANALIZA RAPORTULUI COST EFICACITATE ca una din cheile de bolta ale unei analize mature a securitatii rutiere, fiind o metoda de luare a deciziilor rationale fondata pe cele mai bune elemente probate si disponibile. Analiza raportului COST EFICACITATE are ca scop descoperirea/ gasirea mijloacelor cele mai economice pentru a atinge un obiectiv politic determinat. Calculul costului masurilor de prevenire, in raport cu eficacitatea lor, pot sa se inscrise intr-un context social mai general, in cazul in care se compara costul unei masuri pentru salvarea unei vieti cu beneficiile pe care le reprezinta o viata salvata! Acest tip de abordare, apropiat de analiza cost-beneficiu, va trebui sa constituie baza de plecare a responsabililor politici, pentru a defini prioritatile si a utiliza resursele publice intr-o maniera posibila si eficace in scopul prevenirii riscului rutier. Impactul securitatii si sanatatii in munca pe anumite branse de activitate, rezultat din studiul AISS/ Asigurarea sociala germana pentru AM/BP, BGETEM, prezinta urmatoarele date privind randamentul de eficienta: investit Transporturi Productie 1 1 Eficienta in 4,90 5,24

 Factorul uman este cheia securitatii rutiere

Traumatismele rezultate din accidentele de circulatie constituie o problema de sanatate publica mondiala majora, dar neglijata, in care o prevenire eficace si perena trebuie sa se realizeze prin eforturi concertate. Dintre toate sistemele in care oamenii au interese cotidiene, cel de transport rutier este mai complex si mai periculos. Se estimeaza ca cca 1,2mil. oameni mor in fiecare an in accidentele in lume, iar numarul ranitilor se apropie de 50mil., ceea ce inseamna populatia a aproximativ 5 orase dintre cele mai mari din lume. Tragediile care mascheaza aceste cifre retin foarte putin atentia lumii, mai putin decat alte tipuri de nenorociri care sunt mai putin frecvente, dar mai neobisnuite. Aportul mondial asupra prevenirii traumatismelor rezultate din accidentele de circulatie (OMS 2004) arata un cost economic al accidentelor rutiere si al traumatismelor pe care le inglobeaza care se estimeaza la aprox. 1,5% din PIB in cazul tarilor cu un venit intermediar (in cazul Romaniei). Mai rau este ca, fara eforturi redutabile si noi initiative, numarul total al deceselor si al traumatismelor imputabile riscului rutier in lume ar putea creste cu 65% intre anii 2010-2020 si chiar cu 80% in tarile cu venituri mici si medii. Fata de povara crescanda a traumatismelor si pagubelor rezultate din accidentele rutiere, securitatea rutiera nu e privita cu suficienta atentie la scara nationala; aceasta se datoreaza si lipsei sensibilizarii si informarii clare si corecte asupra amplorii unor astfel de evenimente nedorite, asupra COSTURILOR economice, sanitare si sociale ale accidentelor de circulatie. Necesarul de date pentru o abordare stiintifica a subiectului Prevenirea traumatismelor cauzate de accidentele rutiere constituie un subiect mult comentat, dar nesolutionat, fiecare utilizator rutier avand propria lui opinie asupra a ceea ce ar face pentru siguranta circulatiei rutiere. Deciziile strategice eficace in materie de prevenire a traumatismelor cauzate de accidentele de circulatie trebuie sa se bazeze pe date si informatii obiective si pertinente, ceea ce presupune necesitatea unor date si informatii referitoare la incidenta si alte tipuri de coliziuni, deoarece procedurile ce se impun sunt fundamentate prin cunostinte detaliate a circumstantelor care au condus la coliziuni care definesc practic modul de interventie si evaluarea eficientei lor. In tara noastra nu putem vorbi despre un sistem de culegere a acestor date privind evenimentele intamplate in trecut. Referitor la aspectele de sanatate, este in sarcina acestui sector important sa urmareasca, sa coordoneze si sa puna in functiune un astfel de sistem de date foarte necesare, astfel incat datele referitoare la principalele probleme legate de traumatisme si eficacitatea interventiei sa poata fi comunicata unui vast auditoriu. Numai o gestionare sistematica bazata pe datele principalelor probleme legate de traumatismele rezultate din accidente rutiere va permite reducerea intr-un mod vizibil a riscurilor de coliziune si a gravitatii lor. Dispunem de putine date asupra costului accidentelor de circulatie si, in mod evident, nu dispunem de calcule care sa ne ofere proportia incidentei economice a traumatismelor si pagubelor materiale ce rezulta din accidente.

Institutiile de sanatate (reabilitare, recuperare) a victimelor accidentelor rutiere au bugete insuficiente si sunt depasite de evenimentele din ce in ce mai frecvente. Nu dispunem de sisteme de supraveghere si monitorizare a traumatismelor care pot aduce date si informatii pertinente despre accidentele de circulatie si traumatismele care au rezultat. Apar uneori neconcordante intre datele furnizate de politie, de exemplu, si cele furnizate de sistemul sanitar. Datele si informatiile concrete si fundamentate sunt necesare in scopul planificarii masurilor de securitate rutiera, precum si pentru punerea in aplicare a sistemelor de supraveghere si monitorizare a traumatismelor care sa fie simple si rentabile. Lipsa acestor date nu trebuie insa sa ne impiedice sa actionam fara intarziere, adaptand si aplicand practici europene probate in materie de securitate. Mai multi factori care influenteaza PROBABILITATEA TRAUMATISMULUI rezultat din accidentul de circulatie trebuie luati in considerare in abordarea sistematica. Diversele tipuri de riscuri legate de accidentele de circulatie si factorii care influenteaza aceste riscuri sunt urmatoarele: In cazul expunerii la risc: Motorizarea rapida: cresterea numarului de automobile este asociata cu cresterea numarului de traumatisme rezultate din accidente de circulatie. Volumul de circulatie este un factor de risc de traumatisme specific pentru pietonii copii. Autobuzele si camioanele sunt mijloace majore de transport in tari de categoria tarii noastre. Volumele importante de pasageri transportati au influente nu numai asupra securitatii pasagerilor, ci si asupra altor participanti la trafic (conducatorii auto). De asemenea, in zonele rurale, de obicei predomina vehicule nemotorizate. In acest caz, procentul traumatismelor rezultate din circulatia rutiera fata de total reprezinta practic ponderea vehiculelor nemotorizate din totalul vehiculelor utilizate. Factori demografici: - diferite grupe de persoane sunt expuse la diferite riscuri. Populatia evolueaza in timp, la fel ca si riscurile la care este supusa. Astfel, pentru zonele industrializate, tinerii conducatori auto, motociclisti sunt cei pe care ii regasim intr-o pondere relativ mare in accidentele rutiere cu victime. \ Planificarea transporturilor, utilizarea terenului si retelele rutiere Decizia care se refera la planificarea transporturilor rutiere au incidenta considerabila asupra sanatatii publice deoarece ele influenteaza poluarea atmosferica (esaparea gazelor), asupra activitatii fizice a oamenilor si asupra volumului de accidente de circulatie si de traumatisme ce rezulta din acestea. Amenajarea retelei rutiere sau a unui alt mijloc de transport (de ex. calea ferata), are nete repercusiuni asupra comunitatii si persoanelor. Ea influenteaza activitatea economica, cheltuielile de curatenie, poluarea atmosferica si fonica, carentele sociale si criminalitatea si in special sanatatea. Traseele lungi pentru a ajunge la locul de munca antreneaza o degradare a calitatii vietii si a sanatatii. Lipsa unei reale planificari a utilizarii terenului, activitatile rezidentiale, comerciale si industriale care se dezvolta anarhic duc la ingreunarea unei circulatii dense in care se regasesc toate felurile de autovehicule si toate categoriile de participanti la trafic. In acest caz, este necesara abordarea aspectelor tehnice de planificare, a conceptiei si ingineriei circulatiei care trebuie sa devina adevarata regula locala in scopul realizarii unui trafic fluid. Necesitatea deplasarii rapide si alegerea circulatiei rutiere

Regasim aici pietoni, moto- si biciclisti, pasageri in autovehicule, in autobuze sau camioane. Riscurile pentru acesti utilizatori ai transportului rutier variaza. Ele depind de ponderea vehiculelor, dar la motociclisti sunt mai mari. Atentia insuficienta acordata integrarii functionarii rutiere in deciziile privind limitarea vitezei si traseul rutier este un alt factor de risc important. Factori de risc ce influenteaza accidentele rutiere viteza prea mica sau excesiva conducerea sub influenta alcoolului, a medicamentelor sau a drogurilor oboseala tineretea, lipsa de experienta utilizator vulnerabil in zone urbane rezidentiale deplasare pe timp de noapte factori legati de vehicule: defecte de conceptie comportament periculos al utilizatorilor rutieri intretinere, mentenanta defectuoasa lipsa vizibilitatii datorate factorilor de mediu

Factori de risc ce influenteaza GRAVITATEA ACCIDENTULUI factori de toleranta umana viteza excesiva sau prea mica absenta centurii de siguranta absenta castii de protectie pentru moto- si biciclisti conducere sub influenta alcoolului

Factori de risc ce influenteaza GRAVITATEA TRAUMATISMELOR absenta protectiei anticoliziunei integrate la vehicule protectie insuficienta pe marginea soselelor neutilizarea dispozitivului de securitate ale vehiculelor nepurtarea castii de protectie viteza excesiva sau prea mica conducerea sub influenta alcoolului

Factori de risc ce influenteaza gravitatea traumatismelor suferite dupa accident: prezenta focului provocat de coliziune

scurgeri de substante periculoase dificultati la acordarea primului ajutor persoanelor incarcerate in vehicule absenta ingrijirilor prespitalicesti, in sali de urgenta, in spitale

Securitatea rutiera este o problema de stat: Pentru a reduce riscurile in sistemele rutiere trebuie ca guvernul, industria, organizatiile nonguvernamentale sa investeasca si sa ia decizii clare. Alaturi de acestia, specialistii din diferite discipline precum: inginerii de drumuri si poduri, proiectantii de vehicule automobile, agentii insarcinati cu aplicarea legii si cei din domeniul sanatatii trebuie sa isi uneasca fortele pentru rezolvarea acestei probleme. Politica de securitate rutiera trebuie sa se bazeze pe urmatoarele elemente: Etica: - viata si sanatatea umana sunt primordiale! Ele nu trebuie sa fie compromise in beneficiul retelei rutiere si in special al mobilitatii circulatiei. Mobilitatea si accesibilitatea sunt asadar functii inerente ale securitatii sistemului si nu invers, asa cum este in general in zilele noastre. Responsabilitate: - in prezent, responsabilitatea accidentelor si ranirilor revine participantilor la trafic. Ea insa trebuie departajata intre: cei ce furnizeaza sistemul participantii la trafic

Sistemul apartine: conceptorilor de sistem fortelor de ordine celor care furnizeaza infrastructura rutiera furnizorilor de vehicule

Acestia trebuie sa vegheze la buna functionare a acestui sistem. In paralel, pentru a participa la trafic, trebuie respectate regulile elementare (de ex. soferii sa nu se depaseasca viteza reglementara, sa nu conduca daca sunt obositi etc). Filosofia securitatii se bazeaza pe conceptul ca viitorul retelei rutiere va trebui sa tina cont de deficientele umane si sa fie capabil de a absorbi erorile grave, in maniera de a evita mortii si ranitii grav. Ea trebuie sa accepte accidentele si ranirile usoare. Mecanismul de schimbare a conducerii -

MASURI DE SECURITATE RUTIERA ~

7

 In atributiile GUVERNULUI
Dezvoltarea institutionala sa faca din securitatea rutiera o prioritate politica numirea unui organism director pentru securitate rutiera insarcinat sa ghideze efortul national in materie de securitate rutiera, intelegand in acesta sanatatea, transporturile, educatia si politia. Aceste organisme trebuie sa dispuna de suficiente fonduri pentru a se achita de mandatul lor. sa impuna o abordare multidisciplinara in materie de securitate rutiera (SR) sa fixeze obiective reale in materie de SR si sa adopte un plan national pentru a le realiza sa favorizeze crearea unor grupe de promovare a SR sa creeze bugete pentru securitatea rutiera si sa investeasca in activitati ce eficiente in materie de SR

Politica, legislatie si aplicare

adoptarea de legi si aplicarea lor punerea in functiune a unor sisteme de strangere a datelor conceput pentru colectarea, analiza datelor si utilizarea lor in scopul cresterii gradului de siguranta rutiera definirea unor norme de securitate uniforme si riguroase pentru autovehicule concepute astfel incat sa poata fi respectate legislatia trebuie sa se asigure ca aspectele ce se refera la securitatea rutiera sunt luate in considerare in evaluarea mediului inconjurator si a altor proiecte ...... gestionarea infrastructurii intr-o maniera in care aceasta sa contribuie la securitatea participantilor la trafic propunerea unor servicii de transport public eficace, sigure si la preturi abordabile utilizarea mersului pe bicicleta si a mersului pe jos

SANATATEA PUBLICA
includerea securitatii rutiere in activitati de promovare a sanatatii si prevenirii maladiilor fixarea unor obiective pentru eliminarea pierderilor de sanatate induse de accidentele de circulatie primirea/obtinerea sistematica a datelor sanitare complete, a caracteristicilor si consecintelor accidentelor de circulatie introducerea rezultatelor stiintifice in politica si in practica ce protejeaza ocupantii vehiculelor si participantii la trafic vulnerabili

imbunatatirea masiva a ingrijirilor prespitalicesti si spitalicesti, precum si a serviciilor de readaptare pentru toate victimele cu traumatisme datorate accidentelor de circulatie intarirea competentelor in ingrijirea victimelor la toate nivelurile de ingrijire incurajarea intr-o masura mai mare a integrarii masurilor de prevenire a riscurilor rutiere in politicile de transport si definirea unor metode specifice pentru a facilita integrarea demersului de prevenire sustinerea de campanii pentru acordarea unei mai mari atentii securitatii rutiere, avand la baza analiza incidentelor cunoscute asupra sanatatii si costurilor respective

Ce pot face constructorii si furnizorii de vehicule

sa vegheze ca toate autovehiculele sa corespunda unor norme de securitate stabilite pentru tarile dezvoltate, independent de locul de fabricatie, de vanzare sau de utilizare a acestora, intelegandu-se ca aceste norme sa fie incluse in echiparea standard (centuri de siguranta, alte dispozitive de securitate elementare etc) la comercializarea vehiculelor sa se faca o publicitate adecvata pentru a responsabiliza cumparatorii in privinta securitatii rutiere.

Ce pot face comunitatile, societatea civila si persoanele particulare

incurajarea guvernelor pentru asigurarea unor conditii de trafic sigure (infrastructura rutiera adecvata) reperarea problemelor de securitate locala ajuta la planificarea retelelor de transport eficace si sigure care tin cont de conducatori si de alti participanti la trafic vulnerabili (ciclisti, pietoni etc) cer instalarea in vehicule a dispozitivelor de siguranta incurajeaza aplicarea legilor si reglementarilor referitoare la securitatea circulatiei si face campanii pentru aplicarea legislatiei rutiere in sensul amendarii contravenientilor fara intarziere si cu fermitate se comporta intr-un mod responsabil: o respectand limita de viteza o sa nu conduca niciodata sub influenta alcoolului, a medicamentelor sau a drogurilor o sa incurajeze mersul pe bicicleta si sa poarte casca de protectie.

Impactul costurilor accidentului de munca asupra unei intreprinderi

Se poate, spre exemplu, analiza relatia dintre costul accidentului de munca si cifra de afaceri pe baza unei marje a beneficiului determinata. Adica, sa gasim care ar fi nivelul suplimentar al cifrei de afaceri necesar pentru a compensa pierderile legate de accidente.

Calculul urmator permite determinarea impactului costului unui accident de munca asupra cifrei de afaceri de realizat. 1) Se poate, de exemplu, sa se analizeze relatia dintre costul accidentelor de munca si cifra de afaceri pe baza unei marje beneficiare determinante, altfel zis, trebuie vazut ce supliment de cifra de afaceri ar fi necesar pentru compensare. Un astfel de calcul poate permite determinarea impactului costului unui accident de munca asupra cifrei de afaceri de realizat. A = cifra de afaceri C = costuri c = costul accidentelor de munca a = cifra de afaceri suplimentara de realizat Varianta 1 contine: C1 = costuri initiale A1 = cifra de afaceri initiale Daca C2 = C1 + c A2 = A 1 + a M = continutul marjei beneficiare. M=
A1 C1 A1

A2 C2 A2

(A1 + a) (C1 + c) A1 + a

(A1 C1) (A1 + a) A1

= A1 + a C 1 c

A12 + A1a C1A1 C1a = A12 + A1a A1C1 A1c C1a = A1c => a =
A1 c C1

Varianta 2 contine marja beneficiara (M) Daca nu se cunosc costurile si produsele initiale, ci doar marfa beneficiara M, se obtine: M=
AC A

=1

C A

10

A = C

1 1-M

a c

=> a=

C 1-M

Suplimentul cifrei de afaceri de realizat este, in consecinta, direct proportional cu cresterea costului accidentelor de munca. Factorul de proportionalitate este in functie de marja beneficiara: cu cat ea este mai ridicata, cifra de afaceri va trebui sa creasca in masura in care costul accidentelor de munca creste.

11