Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect - Fundatii Directe Sub Ziduri-Sasu
Proiect - Fundatii Directe Sub Ziduri-Sasu
TEMA PROIECTULUI:
INDRUMATOR:
ABSOLVENT:
SASU VICA-FLORIN
Clasa a-XIII-a A+B RP
-2010-
CUPRINS
I.Partea scrisa: 1. Argument 2. Alcatuirea si clasificarea fundatiilor 3.Tehnologia de executare a fundatiilor directe din beton armat 4.Norme de sanatate si securitatea muncii 5.Bibliografie
II.Partea desenata: Plansa 1: Fazele de executare a unei fundatii continue in trepte Plansa 2: Fundatii rigide din beton simplu sub ziduri Fundatii sub forma de grinda(talpa) continua Fundatii cu talpi continue incrucisate
ARGUMENT
Fundatiile sunt elemente de rezistenta pozitionate la baza constructiilor, avand rolul de a prelua toate incarcaturile din constructie si de a le transmite terenului bun de fundare, in conditii de siguranta si stabilitate. Terenul bun de fundare reprezinta terenul natural, a carui capacitate portanta are valori corespunzatoare preluarii incarcarilor din constructie, fara a exista pericolul ruperii, tasarii sau deplasarii acestuia. Calitatile terenului de fundare influenteaza tipul fundatiei si tehnologiei de executie a acesteia. De studiul caracteristicilor fizico-mecanice si chimice ale pamanturilor se ocupa Geotehnica. Fundatiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se afla terenul bun de fundare): -fundatii de suprafata sau fundatii directe -fundatii de adancime sau fundatii indirecte Dupa materialele folosite: -fundatii rigide realizate din: zidarie din piatra naturala, beton simplu, beton ciclopian; -fundatii elastice realizate din beton armat monolit sau sub forma de elemente prefabricate. Dupa forma lor in plan si modul de alcatuire: Fundatiile directe pot fi: -fundatiile izolate-realizate sub stalpi ; -fundatii cu talpi continue realizate sub pereti de rezistenta sau sub siruri de stalpi; -fundatii sub forma de radier general (placa groasa cu sau fara grinzi0-realizate in terenuri cu inflitratii mari de apa sau la constructii de tip cuva. Fundatiile indirecte pot fi: -fundatii de piloti (din lemn, metalici, din beton armat monoliti sau prefabricate); -fundatii pe chesoane(deschise sau inchise cu aer comprimat); -fundatii pe barete (din beton armat); -fundatii pe coloane. Dupa modul de executie: -fundatii executate la fata locului, direct in sapatura; -fundatii prefabricate. Alegerea tipului de fundatie
Pentru alegerea tipului de fundatie se realizeaza o analiza amanuntita cu privire la sistemul structurii de rezistenta si la calitatile fizico-mecanice ale terenului pe care se dorecte amplasarea constructiei. In acest sens se iau in vedere urmatoarele: -conditiile climatice(adancimea de inghet, cantitate de precipitatii etc.); -conditiile de stabilitate generala si caracteristicile a amplasamentului; -adancimile, natura, grosimea si caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice;
-conditiile hidrologice ale terenului(ape subterane si de suprafata, proprietetile lor chimice,agresivitatea etc); -gradul de importanta al cladirii; seismicitatea regiunii; -caracteristicile strusturii de rezistenta a construstiei, existenta subsolului, tipul elementelor de rezistenta verticale si distanta dintre acestea(pereti,stalpi);marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de constructie.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca fundatiile sunt: -sa asigure siguranta in exploatarea; -dimensiunile fundatiei trebuie sa corespunda incarcarilor ce o actioneaza; -materialul folosit la executarea fundatiilor trebuie sa fie rezistent la actiunile agresive ale apelor subterane sau ale terenului de fundare; -fundatiile trebuie sa fie economice, sa necesite manopera cat mai redusa sis a foloseasca pe cdat posibil materialele locale; -sa permita industrializarea si mecanizarea lucrarilor.
Fundatii sub forma de grinzi continue sub stapli. Cand incarcarile transmise prin stalpii unei constructii la teren sunt mai mari cand terenul de fundare prezinta tasari neuniforme, se folosesc fundatii sub forma de grinzi continue sub stalpi(sau talpi continue sub stalpi). Sectiunea transversala a unor astfel de fundatii este in forma de T intors. Astfel de fundatiii lucreaza ca grinzile continue intoarse. In sens longitudinal, grinzile se executa cu sectiune constanta sau
Fundatii sub forma de retele de grinzi. Cand pentru transmiterea incarcarilor de la stalpi pe teren sunt necesare suprafete mai mari de rezemare. In locul talpilor dispuse dupa o singura directie se folosesc grinzile dispuse dupa cealalta directie, alcatuind un sistem cu o mare capacitate de rezistenta si cu largi posibilitati de adaptare. La alcatuirea acestor fundatii este necesar sa se dea o mare atentie rezolvarii incrucisarilor, pentru a se evita aglomerarea care creaza mari dificultati la betonare. Fundatiile sub forma de radier general. Cand latimea talpilor fundatiilor rezulta prea mare, se executa fundatii sub forma de radier general, care se reprezinta sub forma de plansee intoarse.De obicei, sunt folosite radierele sub forma de placa continua rezemata pe retele de grinzi si radierele realizatea ca planseu tip ciupearca la care placa continua reazama direct prin intermediul capitelurilor de stalpi.
Fundatii de adancime
Cand terenul bun de fundare se gaseste la adancime mare sau cand nivelul apelor subterane este ridicat, se folosesc fundatii de adancime pe : piloti, chesoane deschise, chesoane cu aer comprimat, barete etc. Fundatii de piloti. Incarcarile se transmit la terenul bun de fundare prin piloti, atat prin suprafata lateralal(prin frecare), cat si direct prin varf.Pilotii prefabricati, executati in inteprinderi de prefabricare sau pe platforme la santier sunt introdusi(infipti) in teren prin batere, vibrare sau insurubare. Acesti piloti trebuie sa reziste la transport,
manipulare, batere, vibrarea sau insurubare si la actiunile transmise de constructii. Pilotii realizati pe loc se executa prin forare sau percuti(piloti Franki). Piloti forati se realizeaza prin executarea unei gauri forate care, dupa introducerea unei carcase de armaturi, se umple cu beton. Pilotii executati prin percutie(de tip Franki) se realizeaza prin introducere prin batere a unei coloane metalice prevatute la varf cu un dop din beton coloana metalica se extreage pe masura ce, in urma ei, golul se umple cu beton proaspat bine compact. Capetele pilotilor prefabricati sau forati, din care ies armaturi, sunt inglobate intr-un radier din beton armat, pe care reazama suprastructura. Pilotii sub 6 m lungime, denumiti piloti scurti, pot inlocui funfatiile directe de mica adancime. Prin folosirea lor se poate rezolva, in conditii avantajoase, problema industializarii fundatiilor claririlor. Pilotii prefabricati se executa din beton armat si beton precomprimat; se armeaza cu armatura longitudinalasi cu armatura transversala. La partea interioara a pilotilor din beton armat, barele armaturii longitudinale se indoaie dupa panta varfului si se sudeaza intre ele. Cand infigerea pilotilor prefabricati se realizeaza prin vibrare, la armarea capului pilotului se va tine seama de sistemul de prindere al utilajului. Fundatii pe chesoane. Chesoanele deschise sunt constructii speciale de forma unor cutii deschise la capete, care permit executarea sapaturilor la adancimi relativ mari, in terenuri cu apa si fara apa. Chesoanele deschise se executa din beton armat. Pereti lor protejeaza in incinta sapata.Dupa ce sapatura s-a efectuat pana la nivelul terenului bun de fundare,se executa fundatia care,de obicei inglobeaza si chesonul. Fundatia se realizeaza prin umplerea incintei sapate cu beton sau piatra sau prin executarea unei fundatii numai la baza chesonului.In unele cazuri,incinta sapaturii protejata de peretii chesonului se foloseste sub forma de constructie subterana pentru statii de pomp,depozite,statii de masinii etc. Fundatii in forma de barete.Aceste fundatii se prezinta sub forma de pereti din beton turnati in teren la adancime relativ mare.Peretii se daspun dupa o directie sau sub forma de retele(incrucisati in plan).Distanta intre pereti,dupa o directie si cealalta se alege de 2,20... 3,80 m. Aplicandu-se procedee mecanizate, se exacuta sapaturi cu latimi relativ mici(0,60..1,00 m) Peretii acestor sapaturi sunt sustinuti prin introducerea,o data cu efectuarea sapaturilor, a unor suspensii de bentonita activata in apa.Dupa executarea sapaturii,in incinta se introduc carcasele de armatura , apoi se toarna betonul care, avand o densitate mai mare decat noroiul de betonita, il inlocuieste prin eliminare.Pe reteaua de pereti turnati in pamant(barete) se executa suprastructura, direct sau prin intermidiul unui radier general sau partial.
scot panourile de cofraj(cu ranga). Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zone segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafetele plane. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri. Cele mai folosite fundatii continue din beton simplu au sectiunea dreptunghiulara sau in trepte. Fundatiile continue din beton simplu cu sectiune dreptunghiulara folosite la constructiile fara subsol se realizeaza executand urmatoarele operatii: -trasarea si executarea gropii de fundatie; -turnarea si compactarea betonului in straturi in blocul de fundatie; betonul se toarna, de obicei direct, in groapa de fundatie, marginita la partea superioara de scanduri de trasare ce delimiteaza conturul fundatiilor si ajuta la saparea corecta a santurilor. Betonarea se executa continuu, fara intrerupere, iar in cazul in care este apsolut necesar se intrerupe la 45grade, pentru a realiza o buna legatura cu betonul ce urmeaza a fi turnat: -nivelarea ultimului strat de beton; -executarea cofrajului necesar prin turnarea betonului in soclul fundatiei. Cofrajul se realizeaza din panouri ce se monteaza de o parte si de alta a fundatiei, se sprijina in exterior cu spraituri, iar in interior se prevad distantieri din lemn,beton,material plastic sau legaturi cu sarma intre un perete si celalalt, pentru a nu se produce deplasari din impingerea betonului proaspat turnat; -turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi si tururile panourilor; cand acestea sunt mai inalte, dreptarul se razana pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajulu; -decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor soclului; -executarea umpluturii pe inaltimea soclului. Fundatiile continue in trepte, din beton simplu, la constructiile fara subsol , se realizeaza in urmatoarele faze tehnologice: -transarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de fundatie; -turnarea si compactarea betonului in prima trepta a blocului de fundatie: -executarea cofrajului pentru urmatoarea treapta a fundatiei; -transarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de fundatie; -decofrarea partilor laterale ale fundatiei; -executarea betinului in treptele urmatoare; -decofrarea fundatiilor; -astuparea gropilor de fundatie in zonele unde sapaturile sunt mai lungi decat dimensiunile fundatiei; Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile exterioare la constructiile cu subsol necesita urmatoarele faze de executie: -executarea sapaturii generale si pereti verticali sau in tulaz natural; -executarea sapaturii pentru fundatia continua a zidului exterior de subsol; tapla fundatiei este mai lasa spre exterior decat peretele subsolului cu circa 15 cm,
pentru a se putea realiza zidaria de protectie a hidroizolatiei, cu grogimea de o jumatate de caramida; -turnarea si compactarea betonului din blocul de fundatie; -executarea hidroizolatiei orizontale; -executarea peretelui de subsol din zidarie de caramida, zidarie mixta sau din beton simplu sau armat a planseului peste subsol si a placii pardoselii; -executarea hidroizolatiei verticale si a zidului de protectie. Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile interioare la cladirile cu subsol se executa in urmatoarele faze: -executarea sapaturii generale: -saparea santului continuu pentru fundatia zidului interior; -turnarea si compactarea betonului in groapa de fundatie; -executarea hidroizolatiei orizontale; -executarea peretelui interior al subsolului; -executarea placii-suport a pardoselii subsolilui pe un strart de pietris; Fundatiile continue din beton armat sub pereti . In cazul executiel fundatiilor sub pereti din zidarie de caramida, fazele tehnologice sunt urmatoarele: -trasarea si saparea gropii de fundatie; -turnarea betonului de egalizare; - asternerea pe strat din beton de egalizare a armaturii sub forma de plasa din bare de otel-beton si a armaturii inclinate. Pentru a realiza stratul de acoperire cu beton a armaturilor, se prevad "purici" intre stratul de egalizare si plasele din bare de otel-beton; -executarea cofrajului pentru realizarea pantelor findatiei; -turnarea si vibrarea betonului in fundatii; -decofrarea; -realizarea hidroizolatiei orizontale sub zidaria de caramida; -executarea peretelui de zidarie. Executarea fundatiilor sub peretii din beton armat (diafragme) necesita urmatoarele faze tehnologice: -trasarea si executarea gropii de fundatie; -turnarea betonului direct in groapa de fundatie si compactarea acestuia, pentru realizarea blocului de fundatie; -montarea cofrajului lateral pentru executarea talpii armate a fundatiei; -montarea armaturii necesare si lasarea mustatilor de legatura pentru pereti; -turnarea si compactarea betonului in talpa de fundatie; -decofrarea partilor laterale dupa intarirea betonului.
BIBLIOGRAFIE
1. Utilajul si Tehnologia Lucrarilor de Constructii manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, licee industriale cu profil de constructii , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti- 1993; 2. Tehnologii moderne in constructii volumul II Radu Suman, Editura Tehnica Bucuresti, 1989