Sunteți pe pagina 1din 48

POSIBILITATI DE UTILIZARE SURSE REGENERABILE IN CLIMATIZARE

Cea mai importanta sursa de energie regenerabila soarele.


Pentru climatizare, dificultatea utilizarii este evidenta; energia solara produce
caldura dar pentru climatizare este necesar FRIG

In aceste conditii, in afara de electricitatea produsa prin efect fotovoltaic sau
pe cale eoliana, electricitate utilizabila dupa aceea in sisteme frigorifice
clasice (cu compresie), exista doua surse de energie regenerabile, utilizate in
climatizare:

pamantul - sistemul care utilizeaza frigul din sol (geocooling),
soarele, cu trei sisteme posibile :
doua cicluri inchise (absortie si desorbtie) bazate pe bucle de apa
Un ciclu deschis cu un coeficient de performanta (COP) intre 0.4 si 0.75
SISTEME GEOCOOLING
(sisteme de racire directa,
care folosesc potentialul termic al pamantului)
Schema conceptual a unui sistem ce
valorizeaz potenialul
termic al pmntului, prin sonde geotermice
O sond geotermic este un
dispozitiv de schimb de cldur
cu terenul. Racordat la o
pomp de cldur, ea permite
extracia cldurii coninute n
teren pentru satisfacerea
necesarului de nclzire.

Ea poate de asemenea s
serveasc la disiparea cldurii
rezultate din necesitati de
rcire, cu sau fr ajutorul unei
maini frigorifice. Fr main
frigorific, se vorbete deci
despre o rcire direct prin
sond geotermic (geocooling,
pu canadian, pu provenal).

T1 T2
Ts
SISTEM CU DOUA CIRCUITE, CU SCHIMBATOR PENTRU RECUPERAREA CALDURII
Transferul de caldura depinde de foarte multi factori:
tipul si umiditatea solului
temperatura aerului exterior
adancimea de pozare a conductelor
debitul de aer
dimensiunile si materialul conductei de aer

Dimensionarea unui sistem de tip pu Canadian se face pe baza unor reguli de buna
practica:

raportul dintre volumul si suprafaa lateral a conductei < 6; n caz contrar contactul ntre
aer i suprafaa lateral a conductei ar fi prea mic i aerul nu s-ar nclzi/rci suficient
diametrul conductei : 200 250 mm i lungimea minim 25- 30 m
pentru un transfer de cldur bun, viteza aerului in conducte: ntre 0,5 i 3,5 m/s;
transferul de cldur optim se realizeaz la o viteza de circulaie a aerului: 2,5 - 3 m/s.

randamentul termic al unui sistem de tip Put Canadian este funcie de diametrul
si de lungimea conductei:

= (T1-T2) / (T1-TS)
T1 temperatura aerului exterior ce intra n sistem
T2 temperatura aerului la ieirea din sistem
TS temperatura solului






Randamentul
termic al unui
sistem de put
canadian pentru
viteze de circulaie
a aerului prin
conducte de
0,7 si 2,5 m/s
EXEMPLU DE CALCUL

Se cere s se determine temperatura aerului la iesirea dintr-un pu canadian cu urmtoarele
caracteristici: diametrul conductei - 200mm (S =0,0314m
2
); lungimea conductei - 32 m;
adncimea de ngropare 1,65-2 m.

Debitul de aer vehiculat la o vitez a aerului de 3 m/s este:
L = Sv = 0,0314*3 = 0,094 m
3
/s = 340 m
3
/h
Randamentul termic al puului considernd adncimea medie de 1,82 m este = 0,83 (v. fig)
Pentru lunile iulie august, se poate considera temperatura a solului la adncimea de 1,82m
de 17C (v. fig)

Din expresia randamentului de transfer = (T1-T2) / (T1-TS), rezulta:
Pentru o temperatura exterioar T1 = 30C, temperatura de iesire din Puul Canadian va fi:
T2 = T1 (T1-TS) = 30- (30-17) = 35-13 = 19,2 C
Pentru o temperatur exterioar mai dezavantajoas T1 = 35C , temperatura aerului dupa ce
a parcurs puul canadian va fi:
T2 = T1 (T1-TS) = 35- (35-17) = 20,1C
Dac temperatura exterioar este de 40C, temperatura de iesire din Puul Canadian va fi:
T2 = T1 (T1-TS) = 40- (40-17) = 20,9C
Un asemenea Pu Canadian a fost realizat la Otopeni i msurtorile preliminare au artat
valori destul de apropiate de cele prezentate.

= (T1-T2) / (T1-TS)
unde: T1 temperatura aerului exterior la intrare in sistem
T2 temperatura de iesire a aerului din sistem
TS temperatura sol
Exemplu: conducta 28 m lungime, 500 mm diametru , viteza de 2,5 m/s (debit 1770 m
3
/h),
= 40%; adancime 2 m, la 01.08 temperatura sol 17
0
C .
Daca T1 = 30
0
C, T2 = 24,8
0
C T1-T2 5
0
C.
DESICCANT EVAPORATIVE
COOLING SYSTEM

SISTEM DE RACIRE EVAPORATIVA
CU USCARE

DEC
Sistemul de rcire cu desicare, varianta cu evacuarea aerului din ncpere n sistem deschis

Sistemul se bazeaz pe principiul dezumidificarii aerului exterior cu o substana adsorbanta,
silica gel sau clorura de litiu. Procesul de uscare cu desicanti trebuie realizat cu viteze mici de
rotaie ale rotii desicante pana cnd umiditatea aerului exterior preluata de adsorbant este
transferata aerului evacuat, nclzit pe seama energiei solare.


Agentul de rcire pentru acest sistem este aerul umed, care este injectat direct n ncpere.
Datorita performantei de uscare limitata a substanelor desicante (aprox. 6 g apa la 1 kg de aer
uscat), n zonele cu climat foarte umed, dar i faptului c apare necesar umidificarea pentru
rcire dup procesul de uscare, sistemul de rcire desicanta trebuie sa fie cuplat cu un sistem
frigorific cu compresie sau cu absorbie, pentru a evita umidificarea aerului nainte de a fi
introdus n ncperi.
Aerul exterior (1) este uscat
cvasiadiabatic n roata desicanta
pana la starea 2, preracit n
recuperatorul de cldura (3)pe seama
aerului evacuat din ncpere (5) si
apoi adus la temperatura de refulare
n ncpere printr-un proces de
umidificare adiabatica (4). Aerul
evacuat din ncpere (5) este
umidificat adiabatic pentru scderea
temperaturii (6) si nclzit n
recuperatorul de cldura (7). Aerul
evacuat este apoi adus la
temperatura de regenerare (8) n
varianta decircuit nchis, strbate
roata desicant unde preia
umiditatea extras din aerul prospt
introdus n sistem, fiind apoi eliminat
n exterior (9).
1
2
3
4
5
6 7 8
9
Example of a desiccant air-handling unit with desiccant wheel (air-flow of 4500 m/h).
Sistemul de tip Desiccant cooling combina dezumidificarea prin absorbtie, recuperarea
caldurii si racirea evaporativa pentru obtinerea unui proces de racire care se poate realiza
cu consumuri energetice mai mici decat cele necesare unui sistem conventional de
conditionare a aerului. Principiul de functionare al unui astfel de sistem se bazeaza pe
faptul ca la trecerea aerului printr-un mediu adsorbant (roata de desicare/uscare)
potentialul su termic creste, potential ce este diminuat apoi intr-un recuperator de aerul
evacuat din local, care n prealabil este umidificat. Dup recuperare, temperatura aerului
este diminuata intr-o ultima faza prin racire evaporativa inainte de a fi introdus in incinta.
Pentru regenerarea materialului folosit pentru absorbtie in dezumidificator se poate utiliza
caldura reziduala sau energia solara, reducandu-se mult consumurilor energetice.

Dezumidificatoarele care se bazeaz pe fenomenul de adsorbie se prezint sub
forma unei roti din material higroscopic ce este traversata de un flux de aer exterior si de un
flux de aer nclzit prin regenerare. Ca material adsorbant de tip solid se poate utiliza silica gel
sau o sare higroscopica (clorura de litiu). Aceste substane se incorporeaz n echipamentul
care se rotete continuu (roata desicanta) sau pot constitui sisteme fixe (gen pat desicant)
pentru operaiile de natura intermitenta. Ca material-suport pentru substana desicanta se
utilizeaz fibre ceramice sau de sticla pentru silica gel si o textura din celuloza pentru soluia
LiCl. Capacitatea de dezumidificare a substanei, la o temperatura de regenerare de 70C, este
de aprox. 4-6 g/kg de aer uscat.

Pentru a obine un grad de uscare optim, turaia rotii cu material adsorbant trebuie
adaptata n funcie de temperatura de regenerare a aerului si de condiiile de umiditate.
Temperaturile de regenerare prea ridicate nclzesc prea mult roata de adsorbie astfel nct la
nceput materialul desicant acumuleaz cu greu umiditatea aerului proaspt, fiind necesara n
prealabil o rcire (fenomen numit inhibarea cldurii).

Separarea intre fluxul de aer de regenerare si fluxul de aer exterior se realizeaz
printr-o tola de etanare. Rata maxima a scprilor intre aerul din procesul de uscare si aerul
de regenerare trebuie sa fie sub 3%. Cderea de presiune nu trebuie sa depaseasca 150 Pa.

Potenialul de dezumidificare al materialelor adsorbante

Fenomenele de acumulare si de degajare a vaporilor de apa de ctre materialele adsorbante
(adsorptie-desorptie) sunt puse n evidenta prin intermediul izotermelor de adsorpie. La
temperaturi sczute, materialele adsorbante higroscopice acumuleaz cantitati importante
de vapori de apa, chiar si la o presiune pariala sczuta a vaporilor de apa. Ratele cele mai
mari de dezumidificare la umiditati sczute ale aerului exterior se pot obine cu zeolii,
care necesita temperaturi de regenerare de 150-200C si care nu pot fi utilizai n aplicaiile
solare.

O situaie aparte este aceea a sistemelor adsorbante la care trebuie studiata acumularea
vaporilor de apa n medii n care aerul exterior are umiditati foarte ridicate, cunoscnd
faptul ca silica gel poate absorbi 0.2-0.3 kg/kg vapori de apa (absorbia maxima este de
0.5 kg/kg). Acumularea vaporilor de apa n materiale pe baza de celuloza mbibata n
clorura de litiu depinde mult de gradul de umectare si poate atinge valori mai mari
dect pentru silica gel.
La temperaturi ridicate, capacitatea de absorpie a vaporilor de apa se reduce si are loc
regenerarea materialului adsorbant.
Concentraia msurata a vaporilor de apa adsorbii de silica gel
(izoterme de adsorbie)
Parametrii care influenteaza intr-o msura foarte mare comportamentul de
dezumidificare sunt viteza rotorului, viteza aerului si raportul debitelor de aer
regenerat si de aer exterior.
Msurtorile realizate pentru diferite medii de adsorbie (LiCl si silica gel) au
artat ca viteza optima de rotaie a rotii desicante depinde de tehnologie. Un
rotor pe baza de silicat de titan conduce la o dezumidificare optima la turaii mai
mari de 80-100 rot/ora, n timp ce un rotor pe baza de LiCl la turaii sczute de
aprox. 20 rot/ora.
COP ul termic al sistemului geocooling este definit ca:

raport intre variatia entalpiei aerului introdus in incapere, inmmultita cu debitul masic de
aer (debitul de caldura extras din incapere) si caldura din exterior utilizata pentru
regenerare Qreg [ALTENER project 2002]

COP = m
aer
(h5-h4)/Q
reg


Valoarea COP termic este puternic influentata de parametrii aerului exterior si a aerului
introdus (refulat)

In conditii normale COP ~ 0,7

Puterea de racire este P ~ (5 6 ) kW pentru 1000 m/h debit de aer introdus
Schematic of ADM/rooftop outdoor air preconditioning unit with airflow paths/flow
rates and monitoring instrumentation.[Active desiccant integration with packaged
rooftop HVAC equipment James R. Sand , John C. Fischer BE, 2005]

EXEMPLU DE MODELARE A FUNCTIONARII SISTEMULUI DEC

EES (Engineering Equation Solver) este un program care rezolva sisteme de ecuatii
algebrice: (liniare, diferentiale, cu variabile complexe). Este indicat in mod special pentru
a urmari cicluri de transformare a aerului umed, deoarece cuprinde o subrutine care
permite calculul tuturor parametrilor pornind de la un cuplu de valori independente .

Programul a fost utilizat pentru a reprezenta parametrii aerului exterior (valori orare) si
pentru a calcula cicluri de tratare folosite in sistemele evaporative dessicant cooling

Modelul a folosit urmatoarele ecuatii :
h1=h2 ; h3=h4 ; h5=h6 (transformari adiabatice 1-2, 3-4 si 5-6)
(t2-t3)/ (t2-t6)=
E
(schimbul de caldura in recuperator)
(h5-h4)/ (w5-w4) = (evolutia aerului in incapere - raza procesului)
(t3-t4)/ (t3 t
w4
) =
ad
et (t5-t6)/ (t5 t
w6
) =
ad
(transformari in umidificatoare )

unde : h entalpie, t temperatura, w continut de umiditate
tw temperatura punct de roua,
E

ad
rendemente recuperator si umidificatoare,
raza procesului
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1
3
3
6
5
9
7
1
2
9
1
6
1
1
9
3
2
2
5
2
5
7
2
8
9
3
2
1
3
5
3
3
8
5
4
1
7
4
4
9
4
8
1
5
1
3
5
4
5
5
7
7
6
0
9
6
4
1
6
7
3
7
0
5
7
3
7
T Buc HR Buc
%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1
3
3
6
5
9
7
1
2
9
1
6
1
1
9
3
2
2
5
2
5
7
2
8
9
3
2
1
3
5
3
3
8
5
4
1
7
4
4
9
4
8
1
5
1
3
5
4
5
5
7
7
6
0
9
6
4
1
6
7
3
7
0
5
7
3
7
T Dam HR Dam
Schma TRNSYS
Tempratures et humidits relatives, aot, Bucarest et Damas
0
C

0
C

%
0.000 0.002 0.004 0.006 0.008 0.010 0.012 0.014 0.016 0.018 0.020
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Humidity Ratio [kg/kg]
T

[

C
]
Pressure = 101,3 [kPa]
10C
15C
20C
25C
30C
35C
0,2 0,4 0,6 0,8

0
,
8


0
,
8
2
5


0
,
8
5

m
3
/
k
g


0
,
8
7
5


0
,
9

AirH2O
Bucarest aout Bucarest aout
Damas aout Damas aout
0.000 0.002 0.004 0.006 0.008 0.010 0.012 0.014 0.016 0.018 0.020
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Humidity Ratio [kg/kg]
T

[

C
]
Pressure = 101,3 [kPa]
10C
15C
20C
25C
30C
35C
0,2 0,4 0,6 0,8

0
,
8


0
,
8
2
5


0
,
8
5

m
3
/
k
g


0
,
8
7
5


0
,
9

AirH2O
Damas aout geocooling Damas aout geocooling
Bucarest aout geocooling Bucarest aout geocooling
VENTILAREA SI INCALZIREA UNEI PISCINE
solutie tehnica cu recuperator si pompa de
caldura
calculul consumului de energie
Complex Sportiv FLOREASCA BUCURESTI
(piscina de inot cu utilizare normala)
Suprafata libera a piscinei: 545 [m
2
]
Debitul de aer de calcul solutia clasica:
16000 [m
3
/h]
Ventilator
Baterie de incalzire
Filtrare
15
o
C/95%
19
o
C
22
o
C
28
o
C/55%
13,1g/kg
34
o
C/22%
6,9g/kg
9
o
C/80%
5,7 g/kg
13
o
C
15
o
C
70%
34
o
C
34
o
C
1
2
4
5
6 7
8
INTE RI OR
EX TE RI O R
3
Ventilator
Ventilator
Baterie de incalzire
Condensatorul PC
Vaporizatorul PC
Camera amestec
Recuperator
Filtrare
Filtrare
VARIANTA 1
Baterie de Incalzire
VARIANTA 2-3
Recuperator de caldura
Pompa de caldura
Recirculare
Baterie de Incalzire
8 E
1
E
8

=
=
E
o
x x
C t
8
8
] [ 40
E-8
Proces de incalzire de la starea exterioara la
starea de refulare
8
A =
E BI
i L Q
Sarcina termica a BI
L debitul de aer fix din faza de proiectare
densitatea aerului
Ai diferenta de entalpie
VARIANTA 1
E-3 Proces de amestec
E-3 Evolutie adiabatica in zona de ceata
8
A =
E BI
i L Q
Sarcina termica a BI
L debitul de aer fix din faza de proiectare
densitatea aerului
Ai diferenta de entalpie
VARIANTA 2
Cantitatea de umiditate
[g/kg]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

5
1
E
3
2
5
3
4
5-4
o
o
C
o
C
1
2
4
6 7
3
4
5
6
7
8
1
2
e
i i
i i
x

=
4
5 4
4-5
Proces de amestecare a aerului exterior
cu aerul recircular
4
4 4
5
4
4 4
5
12000 4000
12000 4000
12000 4000
12000 4000




+
+
=
+
+
=
e
e e
e
e e
i i
i
w w
w
x proportia de aer evacuat in exterior
1-x proportia de aer recirculat

= = =
=
5 6 7 8
8
] [ 40
x x x x
C t
o
7-8
Proces de incalzire de la trecerea prin BI
8 7
A = i L Q
BI

Sarcina termica a BI
L
Q
i i
Vp

=
4
3 4

3-4
Proces de racire cu uscare la trecerea prin
vaporizatorul pompei de caldura
Q
Vp
capacitatea de racire a
vaporizatorului pompei de calcura

( )
( )
5 6 2 3
5 2 5 6
t t t t
t t t t
=
+ = c
2-3 si 5-6
Proces de racire cu uscare la
trecerea prin recuperator
c = 0.66 eficienta recuperatorului
functionind cu condensare
t
5
= 5 [
o
C] evitarea inghetarii condensatului
1 2
1
1 2
x x
L
P
i i
PC
C
=

+ =

1-2
Proces de incalzire a aerului interior la
trecerea pe linga compresoarele pompei de
caldura
P
C
PC
putere electrica compresor
densitatea aerului
L debitul de aer
VARIANTA 3
6-7
Proces de incalzire la trecerea prin
condensatorul pompei de caldura
Q
Cp
capacitatea de incalzire a
condensatorului pompei de calcura
L
Q
i i
Cp

+ =
6
6 7

1
E
5
3
4
6
7
8
5
2
Calcul
Sezonul de iarna
Iul
Aug
Sep
Oct
Nov
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Dec
Date meteo Bucuresti

TRNSYS 16.0
Calcul computerizat

EES (Engineering
Equation Solver)
Baza de date de calcul

45000 valori
-20
-10
0
10
20
0 744 1488 2232 2976 3720
Timp step (1 time step = 1 hour)
t

o
u
t
d
o
o
r


[
o
C
]
outdoor temperature
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
0 744 1488 2232 2976 3720
Timp step (1 time step = 1 hour)
Q

H
B

[
W
]
Non modernized ventilation system
Modernized ventilation system : heat exchanger, air recycling and heat pump
REZULTATE Variatia sarcinii termice a BI
Statistic
parameters

Hourly energy comsumption [Wh]

Average of the
hourly energy
savings [Wh]

Non modernized
ventilation system

Modernized
ventilation system

Minimal value

80843

28361



Average value

190541

49171

141371

Maximal value

300328

65988



Standard
deviation

29658

6599



REZULTATE Parametrii statistici
80 843
65 988
Consumul de energie maxim al instalatiei modernizate
este mai mic decit
Consumul de energie minim al instalatiei nemodernizate
100%
25%
190 541 141 371 49 171
75%
Consumul mediu de energie al instalatiei modernizate
este numai 25 % in comparatie cu
Consumul mediu de energie al instalatiei nemodernizate
300 328
65 988
Consumul maxim de energie al instalatiei modernizate
este de 5 ori mai mic decit
Consumul maxim de energie al instalatiei nemodernizate
29 658
6 599
Consumul de energie al instalatiei modernizate variaza putin
in timp ce
Consumul de energie al instalatiei nemodernizate variaza mult
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
November December January February March
E
n
e
r
g
y

c
o
n
s
u
m
p
t
i
o
n

[
k
W
h
]

Energy savings
Modernized ventilation system
182 965 [kWh/season]
526 040 [kWh/season]
REZULTATE Economia de energie in sezonul rece
Energie electrica
(1kWh = 4000lei)

2 104 160 000 lei/sezon

210 416 lei noi/sezon