MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

PROIECT
ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTA

COORDONATOR:

A B S O L V E NT :

2013

Cuprins: Argument..........................................................pag CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU CATARACTA...pag 1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A OCHIULUI...pag 1.2. CATARACTA.FIZIOLOGIE...pag 1.3. evaluarea unor semne, simptome, probleme ale pacientului cu cataracta ..............................................................................................pag 1.4.participarea asistentei la acte de investigatie........................pag 1.5. participarea asistentei medicale la interventii autonome si delegate de aplicare a tratamentului.............................................................pag 1.6.cataracta, evolutie,complicatii.prognostic................................pag 1.7.educatie pentru sanatate........................................................pag 1.8. norme de securitate a muncii in domeniul sanitar....................pag capitolul ii aplicatie practica studiu de caz planuri de ingrijire ale pacientilor cu cataracta cazul a plan de ingrijire preoperator ii.a.1.culegerea datelor..............................................................pag ii.a.2.analiza si interpretarea datelor...........................................pag ii.a.3.planificarea ingrijirilor.....................................................pag ii.a.4.aplicarea ingrijirilor..........................................................pag ii.a.5.evaluarea ingrijirilor.........................................................pag postoperator ii.a.1.culegerea datelor..............................................................pag ii.a.2.analiza si interpretarea datelor...........................................pag ii.a.3.planificarea ingrijirilor......................................................pag ii.a.4.aplicarea ingrijirilor..........................................................pag ii.a.5.evaluarea ingrijirilor.........................................................pag ii.a.6.externarea pacientului.......................................................pag cazul b plan de ingrijire preoperator ii.b.1.culegerea datelor..............................................................pag ii.b.2.analiza si interpretarea datelor...........................................pag ii.b.3.planificarea ingrijirilor......................................................pag ii.b.4.aplicarea ingrijirilor..........................................................pag ii.b.5.evaluarea ingrijirilor.........................................................pag postoperator ii.b.1.culegerea datelor.............................................................pag ii.b.2.analiza si interpretarea datelor..........................................pag

ii.b.3.planificarea ingrijirilor.....................................................pag ii.b.4.aplicarea ingrijirilor..........................................................pag ii.b.5.evaluarea ingrijirilor.........................................................pag ii.b.6.externarea pacientului.......................................................pag cazul c plan de ingrijire preoperator ii.c.1.culegerea datelor...............................................................pag ii.c.2.analiza si interpretarea datelor............................................pag ii.c.3.planificarea ingrijirilor.......................................................pag ii.c.4.aplicarea ingrijirilor...........................................................pag ii.c.5.evaluarea ingrijirilor..........................................................pag postoperator ii.c.1.culegerea datelor...............................................................pag ii.c.2.analiza si interpretarea datelor............................................pag ii.c.3.planificarea ingrijirilor.......................................................pag ii.c.4.aplicarea ingrijirilor...........................................................pag ii.c.5.evaluarea ingrijirilor..........................................................pag ii.c.6.externarea pacientului........................................................pag capitolul iii concluzii..................................................................................pag schema de tratament a pacientilor................................................pag anexe.......................................................................................pag bibliografie...............................................................................pag

Argument

Ochii sunt bijuteriile trupului. Henry David Thoreau Sunt intru totul de acord cu citatul lui Henry David Thoreau deoarece, precum o nestemata are o frumusete si valoare foarte mare, la fel si ochii sunt de pretiosi si frumosi cu o valoare inestimabila pentru fiecare om in parte.Pierderea vederii in totalitate reprezinta pentru mine un handicap la fel de important, daca nu mai important decat, spre exemplu pierderea unui membru.In cazul amputarii unui membru se poate folosi o proteza, cat despre ochi redobandirea vederii este imposibila in cazul pierderii in totaliate a acesteia. Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere. Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice. Circumstante de aparitie: -persoane varstnice (cataracta senila) -traumatisme (cataracta traumatica)boli metabolice diabet zaharat, avitaminoze -boli infectioase ale mamei in timpul sarcinii (cataracta congenitala Semne si simptome posibile: -scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu insidioasa (cataracta senila) sau cu instalare rapida ( cataracta traumatica) -localizarea catractei unilaterala si apoi la celalalt ochi (cataracta senila) si bilaterala (in cataracta congenitala)

CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU CATARACTA

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZILOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL

Vazul este cel mai important simt al omului si care furnizeaza aproape doua treimi din toate informatiile prelucrate de creier. Cercetatorii sustin ca peste 80% din amintiri sunt inregistrate cu ajutorul ochilor. Receptorul periferic al vazului este ochiul (telereceptor) . In ciuda dimensiunii reduse, este un organ complex: percepe formele, miscarile, reliefurile, culorile si diferentele de luminozitate. Excitatia produsa de lumina este transmisa prin nervii si tracturile optice la scoarta cerebrala in aria 17 Brodmann, situata in jurul scizurii calcarine, unde se transforma in senzatie vizuala. Ariile 18 si 19 situate in vecinatate, denumite ariile vizuale de asociatie, realizeaza perceptii mai vagi si servesc si ca arii asociative. Ochiul impreuna cu caile de transmitere si cu zonele de proiectie corticala formeaza aparatul sau analizatorul vizual. Ochiul are rolul de a furniza omului diverse informatii sub forma de imagini colorate, referitoare la adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Prin miscarea ochiului in toate directiile, putem vedea cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara. Ochiul se gaseste in cutia craniana, in orbita oculara, formata din tesut osos si tapetata cu tesut adipos pentru a proteja ochiul de lovituri. Prin structura sa, ochiul permite focalizarea luminii pe retin si transformarea semnalului luminos n semnale nervoase, care sunt transmise apoi creierului. Ochiul omenesc poate sesiza semnale luminoase din domeniul vizibil unde electromagnetice avnd lungimea de und cuprins ntre 400 nm (violet) si 750 nm (rosu). Lumina reflectat de obiectele nconjurtoare determin modificri chimice n celulele fotosensibile ale retinei, care transmit impulsuri nervoase n funcie de forma, dimensiunile, poziia, orientarea i culoarea obiectelor. Globul ocular, organ pereche, avand o form globular i are un diametru de cca. 2,5 cm.

Este alcatuit dintr-un invelis, un aparat optic si un sistem receptor. Invelisul extern al ochiului este alcatuit din sclerotica sau albul ochiului care in portiunea anterioara unde globul ocular devine mai bombat, devine transparenta si se numeste cornee si este avascular, bogat inervat, avnd o reea de terminaii nervoase libere sensibile la durere, presiune, tact, cald i rece. Rolul corneii este protectie a irisului si pupilei. Corneea este primul mediu de refractie a luminii, numita si lentila optica. Sub sclerotica se afla un invelis colorat negru, puternic vascularizat, reprezentand tunica mijlocie a ochiul cu functii nutritive, coroida. Prezint anterior irisul, cu un orificiu numit pupila. Cele doua treimi posterioare ala coroidei sunt acoperite de retina , care contine receptorii fotosensibili. Coroida se continua in partea anterioara cu o portiune ingrosata, corpul ciliar, format din fibre musculare circulare si longitudinale, pe care se insera o extremitate a ligamentului suspensor (ligamentul Zinn sau zonula) si o portiune inserate pe cristalin disc transparent care focalizeaza razele de lumina pe retina. Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcioneaz ca o lentil biconcava, razele de lumin captate suferind n ochi 3 refracii, dintre acestea 2 avnd loc n cristalin. Cristalinul i modific forma n funcie de necesitate cu ajutorul muschilor din corpul ciliar. In fata cristalinului se afla irisul - disc musculos cu o gaura in mijloc, numiata pupila. Rolul irisului este de a ajusta diametrul pupilei, regland astfel cantitatea de lumina care ajunge in cristalin. Irisul are pigmeni care dau culoarea ochilor (albatri, cprui, verzi, negri). El delimiteaza pupila, format din fibre radiale , care prin contractie produc midriaza( dilatatia pupilei) si circulare , care prin contractie provoaca mioza( contractie pupilara). Spatiul dintre cristalin si cornee contine umoarea apoasa - lichid incolor, limpede , cu un continut sarac in proteine,ajuta la mentinerea curateniei corneei si indepartarea germenilor. Este produs de ctre procesele ciliare n camera posterioar i ajunge n camera anterioar prin pupil. Intre cristalin si retina (camera posterioara) se gaseste un alt lichid clar si gelatinos numit umoarea sticloasa sau corpul vitros. Cea mai importanta parte functionala a ochiului este retina care contine celule nervoase fotosensibile situate pe partea intern a peretelui globului ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii n semnale nervoase. Acestea sunt de doua tipuri: conuri sau bastonase cu structura asemanatoare, cele din urma avand o forma mai alungita, de unde deriva si denumirea. Ele sunt formate dintrun segment extern, sub forma de cili modificati, care contin straturi transversale cu substante fotosensibile proiectate in stratul extern pigmentar, dintr-un segment intern, bogat in mitocondrii si din regiunea nucleara, care se continua cu prelungiri ce fac sinapsa cu un strat de celule bipolare. Celulele nervoase bipolare transmit impulsul nervos celulelor ganglionare, ai caror axoni alcatuiesc nervul optic, acesta paraseste ochiul prin discul optic, care nu contine nici conuri, nici bastonase, fiind deci insensibil la stimulii luminosi, motiv pentru care se mai numeste si pata oarba. Tot la acest nivel converg si vasele ochiului, care pot fi vizualizate si folosite in diagnostic(astfel poate fi identificata arterioscleroza).

Polul posterior al ochiului este ocupat de pata galbena(macula lutea), in mijlocul careia se afla foveea centralis, unde acuitatea vizuala este maxima. Este formata exclusiv din conuri. Conurile din aceasta regiune, spre deosebire de rest, fac sinapsa cu o singura celula bipolara si ganglionara, carora le corespunde in consecinta o singura fibra din nervul optic, ceea ce permite o analiza centrala mai exacta. In restul retinei, alaturi de conuri sunt prezente si bastonase, care predomina numeric. Ochiul poate fi echivalat cu o lentil convergent a crei distan focal este variabil. Corneea, membrana anterioar, transparent a ochiului, contribuie cu cea mai mare convergen la puterea optic a ochiului (puterea de focalizare a luminii pe retin). La ochiul emetropimaginea unui obiect se formeaz clar pe retin indiferent de poziia obiectului fa de ochi. Acest lucru este posibil datorit modificrii convergenei cristalinului n procesul de acomodarela distan. In schimb, corneea contribuie cu o convergen constant, dar mai mare dect a cristalinului (43 dioptrii fa de cele maxim 17 dioptrii ale cristalinului). Convergena ochiului este suma convergenelor corneei i cristalinului, deci este 60 dioptrii. Cu ct o lentil este mai convergent (are convergena mai mare), cu att ea focalizeaz lumina mai aproape de lentil (are putere mai mare de focalizare). Cu ct lentila tinde s fie mai plat (crete raza de curbur a lentilei), cu att convergena sa scade. Corneea este mai bombat dect cristalinul, de aceea are convergena mai mare. Cristalinul realizeaz reglajul fin al focalizrii razelor de lumin pe retin. Adaptarea la lumin In fata cristalinului se afla irisul, acesta reprezint o diafragm care limiteaz fluxul luminos ce cade pe retin i care micoreaz aberaiile cromatice i de sfericitate produse de lentilele ochiului. Irisul delimiteaza pupila, care poate varia intre 1,5-8 mm. Pupila este formata din celule netede, circulare si longitudinale. Contractia celor circulare produce mioza la iluminare excesiv ; a celor longitudinale, midriaza, cand luminozitatea este slaba. Mioza este produsa de stimuli parasimpatici, midriaza de stimuli simpatici. Mioza este produsa printr-un reflex cu cale aferenta prin nervii optici, cu centrii nervosi identici cu cei care produc si acomodarea cristalinului la distanta, calea efectoare fiind aceiasi. Atropina provoaca midriaza prin blocarea actiunii aceticolinei, prin contractia musculaturii radiale. Afectarea cai efectoare simpatice produce Sindromul Horner, constand in mioza de partea lezata, ca rezultat al preponderentei inervatiei parasimpatice, prin caderea proapei superioare, din cauza paraliziei muschiului palpebral superior ca si vasodilatatia zonei inervate de simpaticul lezat.

Formarea imaginii Imaginea este proiectata pe retina invers, intocmai cu aceea dintr-o camera fotografica. Este perceputa ca o imagine intr-o pozitie normala datorita interpretarii corticale. Razele de lumina strabat medii cu indice diferit de refractie care converg la o distanta focala corespunzatoare retinei. Zonele de refractie sunt situate la nivelul contactului dintre aer si suprafata anterioara a corneei, dintre fata posterioara a acesteia si umoarea apoasa, dintre umoarea apoasa si suprafata anterioara a cristalinului si dintre suprafata lui posterioara si umoarea sticloasa. Fiecare dintre aceste suprafete are un indice de refractie diferit realizand in cele din urma 59 dioptrii, sistem optic in care lentila este situata la 17mm de retina, distanta focala. O dioptrie este definita ca puterea de refractie cu distanta focala de un metru. Daca aceasta distanta este de m, puterea de refractie este egala cu 2 dioptrii, daca este de 10 cm cu 10 dioptrii. Pentru lentilele biconcave, dioptriile au valori negative si exprima punctul la care se intalnesc razele divergente extrapolate de aceiasi parte cu obiectul. Puterea de refractie a ochiului se modifica astfel incat imaginea unui obiect aflat la distante diferite se formeaza pe retina. Pentru proiectia pe retina a unui obiect aflat la distanta, sistemul de refractie a ochiului este relaxat. Pentru ca imaginea unui obiect apropiat sa se formeze pe retina, cristalinul trebuie sa-si creasca convexitatea. Puterea de refractie a cristalinului poate sa creasca la nou-nascut cu 17 dioptrii. Cu timpul insa, prin pierderea elasticitatii cristalinului, puterea de acomodare scade, ajungand pana la 2 dioptrii intre 40-50 ani.

Acomodarea la distanta Localizarea pe retina a imaginii in functie de distanta obiectului privit are loc prin modificari adecvate a curburii cristalinului. Cristalinul este inserat intr-o capsula elastica ce are tendinta de a-l mentine, ca si elasticitatea lui proprie, sub forma bombata, apropiata de sfera. Cristalinul este insa inconjurat de ligamentul suspensor, care se afla in tensiune si il turteste. Cand obiectul privit se apropie de ochi tensiunea ligamentului suspensor scade, datorita contractiei muschiului ciliar, format din fibre meridionale si circulare. Fibrele circulare realizeaza un sfincter. In ochiul emetrop neacomodat (relaxat, privete la infinit) muchiul ciliar este relaxat.

Tensiunea exercitat de ligamentele suspensoare determin ntinderea (aplatizarea) cristalinului;raza sa de curbur este maxim, iar convergena minim. Imaginea se formeaz clar pe retin. In cazul n care convergena cristalinului nu s-ar modifica, imaginea unui obiect mai apropiat de ochi s-ar forma n spatele retinei (aceasta se ntmpl la ochiul presbit). De aceea, cnd obiectul se apropie de ochi, cristalinul trebuie s i mreasc puterea de convergen pentru a strnge razele tot pe retin, formnd imaginea clar. Cum se realizeaz acest lucru? Prin contracie, muchiul ciliar scade tensiunea n ligamentele suspensoare, cristalinul tinde s revin la forma sa natural i se bombeaz; raza sa de curbur scade, deci convergena crete. Aceasta este acomodarea la distan. Pentru a se putea acomoda, ochiul trebuie s aib un cristalin elastic. Odat cu naintarea n vrst, cristalinul devine mai rigid (presbitism), de aceea se folosesc lentile convergente de corecie, care mresc convergena ochiului. Lumina venit de la un obiect ndeprtat sau apropiat este focalizat n acelai punct prin curbarea cristalinului: Vederea clar se realizeaz ntre dou puncte: punctum proximum (pp) i punctum remotum (pr). Pp este punctul cel mai apropiat care poate fi vzut clar cu acomodare maxim. Pr este punctul cel mai deprtat, vzut clar fr acomodare. La ochiul normal (emetrop) pp = 25 cm, pr la aproximativ 6 metri (infinit oftalmologic). Lumina venita de la un obiect apropiat sau departat este focalizat in acelasi punct prin curbarea cristalinului. Defectele geometrice ale vederii
Defectele geometrice ale vederii (ametropiile) sunt: - defecte axiale (se refer la dimensiunile globului ocular) - defecte de curbur (forma dioptrilor) - defecte de indice (indicii de refracie ai mediilor transparente) - defecte de elasticitate (proprietile mecanice ale cristalinului)

10

Structura cristalinului, corneei si retinei

Cristalinul este compus din ap i proteine transparente (care nu absorb lumina vizibil). Proteinele sunt dispuse ordonat, n cca. 20000 de straturi subiri, concentrice, al cror indice de refracie crete dinspre periferie spre centru. Aceast stuctur permite trecerea luminii cu pierderi minime, ceea ce determin aspectul transparent al cristalinului. In plus, cristalinul (ca i corneea) acioneaz ca un filtru care absoarbe o mare parte din radiaiile electromagnetice cu lungimi de und mici (ultraviolete, X, ), avnd rol n protecia retinei. Cristalinul este ncapsulat n sacul capsular (cristaloida), care este susinut de fibrele zonulare (zonulele lui Zinn). Cristalinul este o lentil biconvex asimetric, avnd razele de curbur de 10 mm i respectiv 6 mm n stare neacomodat.

Corneea este un esut avascular i transparent, a crui grosime variaz ntre 0,5 mm (la centru) i 1,2 mm (la periferie). Este format din 5 straturi. Dinspre exterior spre interior acestea sunt:

- epiteliul corneal format din celule cu putere mare de regenerare n prezena oxigenului (lentilele de contact inhib regenerarea); acest strat este meninut umed prin lichidul lacrimal; - stratul Bowman este foarte rezistent, conine fibre de colagen; protejeaz stroma; - stroma corneal este un strat gros, conine n jur de 200 de straturi orizontale de fibre de colagen dispuse ordonat; de aceea undele electromagnetice mprtiate de diferitele fibre interfer distructiv, astfel nct lumina incident trece practic fr pierderi n fibrele de colagen, iar corneea apare transparent; stroma conine de asemenea foarte puine cheratocite; practic, stroma corneal nu are capacitate de regenerare; - membrana posterioar este foarte subire, acelular; are rol de susinere a endoteliului; - endoteliul corneal este un monostrat celular aflat n contact cu umoarea apoas; regleaz fluxurile de fluide i solvii ntre umoarea apoas i stroma corneal; de asemenea mpiedic hidratarea corneei (aceasta ar duce la vedere nceoat). Retina este un strat senzorial care conine celule sensibile la lumin (celulele cu conuri i celulele cu bastonae) i alte celule nervoase care preiau, transmit i proceseaz semnalele produse de celulele fotosensibile. Datorit proceselor evolutive, retina prezint un aranjament inversat: pe direcia luminii, celulele senzoriale se afl n spatele stratului de fibre nervoase.

In retin sunt prezente 6 tipuri de celule, dispuse n straturi succesive: Celulele epiteliului pigmentar alctuiesc stratul distal format dintr-un monostrat de celule epiteliale, care au o form regulat, asemntoare unor prisme hexagonale, cu seciune

hexagonal n planul retinei. Aceste celule epiteliale conin un pigment, melanina, care absoarbe puternic lumina, evitndu-se astfel procesele de mprtiere a luminii prin reflexii interne n ochi (melanina din celulele coroidei contribuie de asemenea la minimizarea reflexiilor; de aceea, n cazul albinismului, absena melaninei determin o slab acuitate vizual). Poriunea intern,puternic pigmentat, a celulelor epiteliale pigmentare formeaz numeroase procese filiforme care se extind printre bastonaele i conurile celulelor fotoreceptoare, avnd ca rol principal fagocitoza segmentului extern al celulelor fotoreceptoare i adugarea de material membranar nou la segmentul intern al acestora Stratul urmtor este cel al celulelor fotoreceptoare, celulele cu conuri i celulele cu bastonae; acestea sunt neuroni specializai care conin pigmeni fotosensibili. Celulele fotoreceptoare produc semnale nervoase pe care le transmit prin eliberare de neurotransmitori. Cantitatea de neurotransmitori eliberai depinde de numrul de fotoni recepionai. Semnalele nervoase sunt apoi procesate de ali neuroni ai retinei, i anume: celulele orizontale, bipolare, amacrine i ganglionare. Celulele fotoreceptoare sunt orientate cu extremitatea fotosensibil nspre coroid, fiind n contact direct cu epiteliul pigmentar. Repartiia lor n retin nu este uniform. In fovee se afl numai celule cu conuri, n timp ce densitatea celulelor cu bastonae crete nspre periferie. In pata oarb celulele fotoreceptoare lipsesc complet. Urmeaz stratul de celule orizontale, care fac sinaps cu celulele fotoreceptoare (6-50 celule fotoreceptoare), realiznd conexiuni ntre celulele fotoreceptoare i celulele bipolare. Pe lng transmiterea semnalului nervos, celulele orizontale au un rol foarte important n asigurarea unui contrast foarte bun al imaginii. Acesta se realizeaz prin procesul de inhibiie lateral, n care celulele orizontale pot inhiba selectiv transmisia nervoas pe cile de comunicare care nu pornesc din imediata vecintate a senzorilor puternic luminai. Astfel, atunci cnd lumina cade pe retin, receptorii din zona de inciden sunt excitai puternic, n timp ce receptorii aflai n jurul zonei de inciden sunt mai puin luminai. Celulele orizontale elimin semnalele senzorilor slab luminai, crescnd n acest fel contrastul imaginii i acuitatea vizual. Intr-un strat succesiv sunt dispuse celulele bipolare, neuroni vizuali (se mai numesc si neuroni bipolari) care realizeaz legturi ntre celule fotoreceptoare sau orizontale i celule amacrine sau ganglionare. O celul bipolar poate primi semnale de la o celul fotoreceptoare fie n mod direct, fie prin intermediul unui celule orizontale. In zona foveal corespondena este biunivoc: fiecare con realizeaz legturi sinaptice cu o bipolar i fiecare bipolar cu o ganglionar. Fiecare ganglionar primete astfel informaii de la un singur con. Spre periferia foveei i n afara acesteia, mai multe celule receptoare realizeaz conexiuni sinaptice cu o bipolar i mai multe bipolare trimit informaii unei singure ganglionare. Celulele bipolare amplific procesul de inhibiie lateral. Exist cca. 10 tipuri diferite de celule bipolare care primesc semnale de la celule cu conuri i un singur tip de celule bipolare care realizeaz legturi cu celule cu bastonae.

12

Celulele amacrine mediaz semnalele nervoase ntre celulele bipolare i alte celule amacrine sau ganglionare. Ca i celulele orizontale, celulele amacrine acioneaz lateral, afectnd semnalizarea celulelor bipolare nvecinate, dar prezint un grad de specializare

mult mai pronunat. Exist cca. 40 tipuri diferite de celule amacrine, majoritatea fiind lipsite de axon. Fiecare tip celular amacrin se conecteaz cu anumite tipuri de neuroni bipolari i genereaz un anumit tip de neurotransmitori. Celulele amacrine intervin n procesarea imaginii n special la nivelul reglrii luminozitii imaginii i al deteciei micrii obiectelor. Ultimul strat este format din celulele ganglionare. Acestea fac sinaps cu cele bipolare, iar axonii lor alctuiesc nervul optic. Pata oarb (papila cieca), lipsit de celule fotoreceptoare,este locul n care nervul optic se ndreapt spre corpii geniculai laterali, dup ce strbate nveliul globului ocular. Pata oarb apare ca un oval alb, avnd o arie de cca. 3 mm2. In exteriorul globului ocular, axonii celulelor ganglionare sunt mielinizai. In medie, o celul ganglionar poate primi semnale produse de cca. 100 de celule fotoreceptoare, dar acest numr variaz mult cu localizarea pe retin. La om, retina conine n jur de 1,2 1,5 milioane celule ganglionare. Exist cel puin 5 clase de celule ganglionare, dintre care trei sunt specializate n procesarea informaiilor vizuale n funcie de micare (clasa W), culoare (clasa X) i intensitatea luminii (clasa Y). Celelalte dou clase cuprind celule ganglionare care asigur reflexul pupilar (adaptarea la lumin) i meninerea ritmurilor circadiene; o mare parte din aceste celule sunt fotosensibile conin un fotopigment, melanopsina, care le permite s rspund direct la lumin, chiar n absena celulelor cu conuri i bastonae. Dintre neuronii retinieni, numai celulele ganglionare produc poteniale de aciune de tip tot sau nimic, acestea fiind transmise creierului prin nervul optic. Ceilali neuroni retinieni produc poteniale electrice gradate i transmit semnalul nervos modulnd cantitatea eliberat de neurotransmitori n funcie de fluxurile membranare de sarcini electrice, care variaz n mod continuu (conducie electrotonic). In acest fel, intensitatea semnalului primar, generat de celulele fotoreceptoare, este proporional cu cantitatea de lumin recepionat. Retina are o grosime de 0,4 mm. In fovee, o mic zon de depresiune avnd un diametru de 0,3 mm, retina este mai subire: celulele senzoriale au dimensiuni minime i sunt dispuse compact pe prile laterale, ntr-un aranjament de mozaic hexagonal, pentru a nu obtura lumina i pentru a obine o densitate maxim de fotoreceptori. Aici exist numai celule cu conuri. Foveea (fovea centralis) este zona responsabil pentru vederea central i percepia vizual a detaliilor cu mare acuratee; de asemenea determin n mare parte percepia culorilor. Foveea se afl n centrul maculei, o zon circular galben, aflat n apropiere de centrul retinei, cu un diametru de cca. 1,5 mm. Pigmentaia galben a maculei se datoreaz unor carotenoizi (n special zeaxantina i luteina) prezeni n terminaiile nervoase ale celulelor cu conuri din aceast zon, avnd rol n protecia celulelor fotosensibile ale maculei fa de radiaiile UV, X i , pe care aceti pigmeni

13

le absorb. Macula (macula lutea sau pata galben) are o densitate mare de celule cu conuri i este specializat pentru a asigura o bun acuitate vizual; este de asemenea responsabil pentru vederea central. Dei macula ocup mai puin de 0,01% din cmpul vizual, cca. 10% din axonii nervului optic preiau informaiile transmise de celulele fotoreceptoare din

zona foveal. Fa de alte zone ale retinei, foveea produce informaie vizual cu cea mai mare acuratee. S-a determinat recent c retina transmite informaii ctre creier cu o vitez de 8,75 megabit/s. Dei foarte mare, aceast vitez este limitat de consumul de energie metabolic necesar pentru desfurarea proceselor fiziologice care sunt implicate n procesele recepiei vizuale. La vertebrate, n timpul dezvoltrii embrionare retina i nervul optic apar ca prelungiri ale creierului n dezvoltare, de aceea retina este o parte a sistemului nervos central (SNC). De altfel, singura parte a SNC care poate fi vizualizat n mod direct este retina. Stratul de celule senzoriale ale retinei (retina senzorial) este n contact cu stratul epitelial pigmentar, dar nu este fixat de acesta dect n zona de emergen a nervului optic, denumit discoptic, pat oarb sau papil. De aceea, dac se produce o mic ruptur a retinei, fluidul care intr prin fisur va ndeprta retina de epiteliu, determinnd
desprinderea progresiv a retinei.

In acest caz retina nu mai poate prelua fluxurile de nutrieni dinspre coroid, ceea ce duce la moartea (lent) a retinei. Netratat, o desprindere de retinei duce n 6-8 luni la pierderea ireversibil a vederii. Structura si functia celulelor fotoreceptoare Celulele fotoreceptoare realizeaz funcia de traducere a semnalului vizual radiaia electromagnetic din domeniul vizibil n semnal electric. Celula cu bastona este alctuit din dou pri: segmentul extern (SEB), care are o form alungit, cilindric, de bastona, i segmentul intern (SIB). Segmentul extern este fotoreceptorul propriu-zis, iar cel intern conine nucleul i organitele celulare, avand rol metabolic. Cele dou segmente sunt conectate printr-un cil. Terminaia sinaptic a SIB formeaz sinaps cu o alt celul nervoas, de tip bipolar sau orizontal. Celulele receptoare cu bastona, avnd o mare sensibilitate la lumin (o singura celula poate sesiza un singur foton), sunt responsabile pentru vederea scotopic, la luminozitate sczut, fr distingerea culorilor (vedere acromatic, alb-negru). Retina uman conine cca. 100 milioane de celule cu bastona. SEB are o structur special, coninnd un mare numr de discuri membranare pana la 2000) suprapuse, care mresc astfel suprafaa de interacie cu lumina. Membrana discurilor este format din subuniti membranare (cca. 5 nm diametru) n centrul crora se gsete pigmentul fotosensibil rodopsina (107-108 molecule/bastona). Rodopsina, protein trans-membranar care traverseaz membrana de 7 ori (- helixuri), este alctuit din opsin (partea proteic) i cromoforul retinal (aldehida vitaminei A, partea prostetic); cromofor = grupare care absoarbe lumina. Membrana bastonaului conine numeroase canale de Na+ care sunt deschise de cGMP.

14 La ntuneric concentraia celular de cGMP este mare, astfel nct exist un influx pasiv de Na+ i Ca2+ (Ca2+ n proporie de 10-15%) prin aceste canale de Na+

(curent de intuneric).Datorit acestui curent, la ntuneric membrana este depolarizat, avnd un potenial de membran n jur de -40 mV, mai mare dect potenialul de repaus de -65 mV al celulelor nervoase. La aceste valori ale potenialului de membran, canalele de Ca2+ din membrana plasmatic se deschid, conducnd la creterea concentraiei de Ca2+ n citoplasm. Concentraiile de Na+ i Ca2+ rmn n continuare la valori constante datorit pompelor ionice Na+ -K+ din SIB i mecanismului antiport 3 Na+ /1 Ca2+ din SEB, care mpiedic acumularea excesiv a cationilor n citoplasm. Concentraia mare de Ca2+ intracelular determin exocitoza veziculelor care conin neurotransmitori, n special glutamat. Moleculele de glutamat sunt eliberate n spaiul sinaptic i se leag la receptorii de glutamat din terminalul celulei nervoase postsinaptice; ele pot inhiba anumii neuroni bipolari i pot excita ali neuroni bipolari, n funcie de tipul de receptori pe care acetia i prezint. Legarea glutamatului la receptori declaneaz rspunsul celular (o variaie a potenialului de membran, care se propag spre cellalt capt al celulei, unde se declaneaz o nou eliberare de neurotransmitori), asigurnd transmiterea semnalului nervos la urmtoarele celule nervoase. La lumin, n urma fotoexcitrii i activrii rodopsinei, concentraia de cGMP scade, canalele de Na+ se nchid, curentul de ntuneric dispare i membrana se hiperpolarizeaz. Potenialul celular poate ajunge la -80 mV, depinznd de intensitatea luminii. Canalele de Ca2+ se nchid, ca urmare celula elibereaz mai puin glutamat dect la ntuneric. Variaia de potenial membranar produs n neuronii bipolari depinde att de tipul neuronului bipolar, ct i de cantitatea de glutamat eliberat de celulele fotoreceptoare, deci de cantitatea de lumin recepionat. Legturile complexe interneuronale i tipurile diferite de neuroni retinieni aparinnd aceleiai clase contribuie la procesarea complex a informaiei vizuale la nivelul retinei, nainte ca aceasta s fie preluat de nervul optic. Semnalul nervos excit n final neuronul ganglionar, care genereaz trenuri de poteniale de aciune de tip tot sau nimic. Acestea, pe calea nervului optic, ajung n corpii geniculai i apoi n scoara cerebral (scizura calcarin) unde produc senzaia vizual. Bastonaele au o sensibilitate foarte mare: un singur foton poate duce la blocarea intrrii n celul a 106 sarcini pozitive amplificare de putere. Fotonul este doar trigger (declanator), restul se datoreaz energiei proceselor metabolice. Celulele fotoreceptoare nu se divid, dar materialul membranar este rennoit continuu prin procese de fagocitoz ntreinute de celulele epiteliului pigmentar. Celulele cu conuri permit perceperea culorilor n condiii de luminozitate accentuat (vedere fotopic diurn). Retina uman conine n jur de 5-6 milioane celule cu conuri. Ele sunt activate n condiii de iluminare puternic au un prag ridicat de activare. Au forma de con, iar n loc de discuri au o membran faldurat. Neurotransmitorul eliberat de celulele cu conuri este acetilcolina. Pigmentul fotosensibil al conurilor este iodopsina, care are o structur similar rodopsinei. In retina uman s-au identificat trei tipuri de conuri, cu sensibilitate cromatic diferit i care conin trei tipuri de pigmeni iodopsinici: eritrolab (cu maximul de absorbie la = 564 nm), clorolab (534 nm) i cianolab (- 420 nm). Cei trei pigmeni difer prin civa aminoacizi n opsin, ceea ce determin absorbia diferit a luminii. Faptul c nu sesizm dect lumina vizibil se datoreaz faptului c radiaiile electromagnetice cu lungimi de und <400 nm 15 nu ajung pe retin, acestea fiind absorbite de cornee, cristalin i pigmenii maculei. Anumiipacieni la care a fost ndeprtat cristalinul au raportat capacitatea de a observa n ultraviolet. Culorile albastru( =450-492nm), verde (=492-575nm) si rosu ( =647723nm) sunt denumite primare, pentru ca din amestecul lor poate fi realizata orice alta

culoare, inclusiv cea alba. Pentru verde, culoarea complementara este cea rosie si invers. Acest fapt poate fi demonstrat si pe plan de senzatie, culoarea complementara aparand dupa inlaturarea celei stimulatoare. O teorie veche, teoria tricolora sau tricromatica a lui Young-Helmholtz, astazi acceptata ca teoria de baza insa corectata si completata, sustine ca exista trei tipuri de conuri, cate unu pentru fiecare din cele trei culori primare si ca fiecare produce un curent de actiune de o anumita frecventa. Codul de transmisie a culorilor este diferit de cel presupus de YoungHelmholtz.

16

1.2. CATARACTA DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

Cataracta

Cataracta este pierderea transparentei cristalinului insotita de o scadere mai mult sau mai putin accentuata a vederii

Clasificare: 1)Cataracte primitive 2) Cataracte patologice 3) Cataracte traumatice 4) Cataracte date de agenti fizici In cadrul cataractei primitive discutam despre: - cataracta senila - cataracta nucleara - cataracta cupuliforma - cataracta senila Cataracta senila apare frecvent dupa 60 ani, evolutie progresiva spre opacifierea completa a cristalinului concomitent cu scaderea acuitatii vizuale. Are 3 forme anatomice 65 % din cazuri cataracta senila corticala incepe de la periferie spre cortex. La inceput apar mici opacifieri , bolnavul are impresia unei perdele inaintea ochilor, privirea este incetosata; prezinta puncte negre in campul vizual. La examenul direct se observa mici peet albe pe fondul negru al pupilei. Progresia cataractei senile duce la faza de cataracta matura, cand se produce o deshidratare a cristalinului cu opacifierea completa a cristalinului. Cataracta hipermatura produce lichefierea zonelor subcapsulare a cristalinului din care cauza nucleul cristalinului cade in partea inferioara.

17 Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: - varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila) - expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala,

expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) - diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) - alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina - tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) - expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X - agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei - vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala - leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor. 1.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTIOR CU CATARACTA In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim: - vedere incetosata, greoaie, neclara; - fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic; - necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari; - vedere dubla; - dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale Probleme potentiale ale bolnavului de cataracta: - comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual - anxietate - izoalre - risc de accidente, caderi in special la varstnici - reduarea autonomiei in autoingrijire

18

1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE IN CATARACTA

Asistenta medicala recolteaza produse pentru examene de laborator (sange pentru uree, glicemie, TS/TC, urina secretie oculara) Asistenta medicala conduce pacientul la examene de specialitate, examen cardiologic EKG, examene oftalmologice : Optotipul-tablou pe care sunt tiparite litere (sau diferite imagini pentru prescolari), de diferite marimi, asezate de sus in jos, in ordine descrescanda. Explorarea cu ajutorul trusei de lentile-trusa de lentile este compusa dintr-un numar complet de lentile, asezate intr-o cutie si maarcate in functie de puterea de corectie a lentilei respective cu indicatoareale :-0,50; -1; -1,50; 2; etc sau : +0,50; +1; =1,50; =2 etc. Oftalmoscopia (fund de ochi)- se face cu oftalmoscopul care consta dintr-o oglinda prevazuta cu un orificiu central, prin care examinatorul priveste in interiorul ochiului. Interioarul ochiului este iluminat prin lumina reflectata de oglinda, care apoi se reintoarcesi ajunge in ochiul examinatorului prin orificiul existent in oglinda. Aparatele sunt prevazute cu lentile pentru neutralizarea viciilor de refractie ale ochiului examinat.Cu ajutorul oftamoscopului se pot examina fundul de ochi, nervul optic, vasele sanguine si retina. Oftamoscopia se numeste directa cand imaginea fundului de ochi s evede direct, apropiind oftalmoscopul de ochi, si oftalmoscopulie indirecta cand fundul de ochi este vazut rasturnat. Examinatorul tine oftalmoscopul le 40 cm distanta de bolnav si asaza in fata ochiului o lentila biconvexa de 20 D (dioptrii), iluminand ochiul cu oglinda prin aceasta lentila, imaginea fundului de ochi apara aeriana si inversa. Adaptarea vizuala la intuneric si lumina. Treacea dintr-un mediu luminat in intunaric, necesita o perioada ce nu depaseste 20 de minute, pentru ca ochiul sa perceapa obiectele, adaptarea fiind cu atat mai rapida cu cat expunerea la lumina a durat mai putin. In schimb, treacea dintr-un mediu intunacat la lumina puternica necesita cca 5 minute pentru realizarea adaptarii.

19

1.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII

AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI IN CATARACTA

Interventii preoperatorii autonome: - Asistenta face cunostinta pacientului cu personalul medico-sanitar; -Asistenta conduce pacientul in camera sa, faciliteaza adapatarea la noul mediu; -Asistenata aranjeaza camera pacientului ( jaluzele albastre si perdele albastre ; se creeaza semiobscuriate in camera pentru acomodarea pacientului de dupa operatie); -Asistenta aseaza patul astfel incat lumina sa vina din lateral, patul trebuie sa aiba margini care se pot ridica, pentru a evita riscul caderii din pat. Bolanavul trebuie sa aiba o lampa la capatul patului.; -Inainte de operatie asistenta deseneaza un semn cu un creion dermatograf pe fruntea pacientului in dreptul ochiului ce urmeza a fi operat.; -Asistenta masoara vitale (T R P TA); - Asistenta face pregatire psihica inainte de intarea in operatie.

Interventii preoperatorii delegate : -recoltare sange pentru examene laborator; -pregatire locala a ochiului/ochilor : raderea sprancene, tundere gene; -EKG. Interventii postoperatorii autonome: -Asistenta conduce bolnavul in salonul ;
-Asistenta informeaza pacientul ca trebuie sa stea cu capul nemiscat, sa nu tuseasca, sa

stranute, sa vomite, sa faca miscari bruste, sa vorbeasca tare; -Asistenta explica bolnavului ca trebuie sa stea nemiscat in urmatoarele 6-12 ore de la operatie;

-Asistenta urmareste daca pansamentul daca e fixat;

-Asistenta asigura regim alimentar adecvat dupa o operatie ( lichide si alimente semilichide); -Asistenta urmareste daca pansamentul se imbiba cu secreti;. -Asistenta masora functiile vitale.

Interventii postoperatorii delegate: -Asistenta schimba pansamentul la recomandarea medicului; -Asistenta desface pansamentul la recomandarea medicului; -Asistenta mobilizeaza pacientul la recomandarea medicului; -Asistenta adimistreaza medicatie la recomandarea medicului.

1.6 CATARACTA.EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC Evolutie Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza: - cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.) - cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave - glaucomul - progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical

21 - cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul

occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

1.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE

1.8 NORME DE SECURIATE A MUCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a mucnii in domeniul sanitar sunt reglemntari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor

Capitolul II

APLICATIE PRACTICA: STUDIU DE CAZ

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU CATARACTA

CAZUL A

PLAN DE INGRIJIRE PRE SI POST OPERATOR AL PACIETULUI E.A. CU DIAGNOSTIC MEDICAL CATARACTA HIPERMATURA O.S.

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR

II.A.1.CULEGEREA DATELOR LA INTERNARE Surse de culegere a datelor: echipa medicala, foaie de observatie, pacient, apartinatori.

Metode de culagerea a datelor: interviu, discutii cu echipa medicala, investigarea foii de observatie, observare pacient.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE: - initialele pacientului: E.A. - varsta: 59 ani - sex: masculin - nationalitate: romana - stare civila: casatorit - ocupatie: pensionar - grup sanguin: ABIV - Rh +

DATE VARIABILE: - domiciliul: rural; - conditii de viata si de munca: conditii bune de viata, salubre; -gusturi si obiceiuri: alimente preferate -carne porc, fructe si legume, produse lactate; consuma cafea in fiecare zi dimineata si este fumator; alcool ocazional; - mod de petrecere a timpului liber: citeste carti, reviste cu tematica sportiva, vizioneaza filme.

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA :

DATE ANTOPOMETRICE: - greutate: 70kg; - inaltime: 1,65 m;

LIMITE SENZORIALE: - alergii: nu prezinta; - proteze: nu prezinta; - acuitate vizuala: O.D. buna; O.S. slaba; - acuitate auditiva: buna. - somn: bun calitativ si cantitativ(6-8 ore)

Antecedenate heredo-colaterale

Antecedenate personale:
- fiziologice: HTA fara tratament - patologice: bolile copilariei (varicela, rujeola), neaga alergii si interv chirurgicale, B.C.I.D.

Informatii legate de boala

Motivele internarii:
- pacientul se prezinta la Spitalul Judetean, sectia oftalmologie, avand ca simptome vedere incetosata o.s., se interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului de specialitate.

Istoricul bolii:
- internat in vedera operatiei de cataracta

Diagnostic la internare:
O.S. cataracta hipermatura

Data internarii

20.I.2013

Examen clinic pe aparate

stare de contineneta: buna; facies: simetric; tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede; tesut conjunctiv: adipos, normal reprezentat; fanere: normal implantate; sistem ganglionar: nepalpabil; sistem muscular: normokinetic, normoton; sistem osteoarticular: intergru; aparat respirator: toracele normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai respiratorii permelabile. aparat cardiovascular: H.T.A,B.C.I.D; aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen suplu, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent; aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normala, loji renale libere. aparat genital: normal.

II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA

MANIFESTARI

MANIFESTARI

SURSE DE

PROBLEME N

FUNDAMENTAL A 1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

DE INDEPENDENTA -respiratie tip costal inferior; -miscari respiratorii simetrice; -mucoasa respiratorie umeda R-19/min P-79b/min -dentitie in stare buna - mucoasa bucala roz -gingii aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -mastcatie usoara -digetsie lenta nestingherita -apetit prezent -hidratare corespunzatoare -5/6 mictiuni pe zi -diureza prezenta -scaun prezent -urina de culoare deschisa,clara -dentitie normala -perspiraie normala -miscari pasive si active -pozitie fiziologica a membrelor superioare si inferioare -somn calitativ.cantitativ adecvat 6-8 ore Aspect ingrijit si curat -isi alege hainele dupa preferinte - temperatura corpului in limite normale T-36,2

DE DEPENDENTA -HTA TA=180/100mmH g -dureri torace anterior

DIFICULTAT E -cunostinte insuficiente despre alimentatie sanatoasa, despre obiceiurile daunatoare -ischemie Alterarea circulatiei

O T A 2

2.De a bea si de amanca

3.De a elimina

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5. De a dormi si de a se odihni 6.De a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a-si mentine temperatura

1 1

corpului in limite normale

grade Celsius -tegumente de culaore roz -transpiratii minime Senzatie placuta de frig sau caldura 8.Nevoia de a fi -igiena curat si ingrijitsi de corespunzatoare a-si pastra -mucoasa bucala integritatea pielii si roz mucoaselor -gingii aderente dintilor -urechi nas curate -unghii taiate,curate -piele curata,neteda -par curat ,tuns -deprinderi igienice 9.Nevoia de a evita -mediu ambiental pericolele slubru -mediu de siguranta -securitate psihica,sociologica 10.Nevoia de a -acuitate auitiva comunica -finete gustativa -finete a mirosului -sensibilitate tactila -exprimarea nevoilor, dorintelor, emotiilor -facies expresiv 11.De a actiona -apartenenta conform propriilor religioasa convingeri si -actioneaza credinte de a conform propriilor practica religia credinte si obiceiuri de a practica religia -are libertate si sanatate mintala optima

-predispozitie la accidentari

-limitarea cmpului vizual datorita vederii incetosate O.S.

vulnerabilitat 2 e fata de pericole2 2

diminuarea vederii OS

12.A fi preocupat in vederea realizarii

-prezinta receptivitate Fata de ceeea ce se intampla in jur -integritatea fizica si psihica -stima de sine -existenta unor mijloace de destindere -transpiratii la nivelul palmelor -spitalizare anxietate

13.A se recrea

14.De a invata cum sa-si pastreze sanatatea

-prezinta capacitatea de a acumula noi cunostinte -formarea unor deprinderi si aptitudini corecte pentru obstinerea starii de bine

-cunostinte insuficiente cu privire la interventiile chirurgicala, mod de recuperare -itrebari frecvente

Lipsa sursa de informatii

Deficit de cunostinte

PROBLEME DE DEPENDENTA *Actuale: alterarea circulatiei; comunicare ineficienta la nivel senzorial; vulnerabilitate fata de pericole;anxietate; deficit de cunostinte. *Potentiale: risc de accidente; risc de complicatii postoperatorii.

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Total puncte = 18 => NIVEL DEPENDENTA II *Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata

DIAGNOSTICE NURSING 1. Alterarea circulatiri din cauza obiceiurilor alimentare nesanatoase, maifestate prin HTA ischemie; 2. Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual din cauza opacifierii cristalinului, manifestata prin diminuarea vederii OS 3. Anxietate din cauza spitalizarii, manifestata prin transiparii ale palemlor; 4. Deficit de cunostinte din cauza lipsei unei surse de informatii, manifestata prin intrebari frecvente;

5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita limitarii campului vizual, maifestata prin predispozitie la accidente.

II.A.3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR PE 24 ORE

Nr.crt. OBIECTIV 1 2 3 1

INTERVENTII

Termen scurt Pacientul sa aiba TA in limite normale -masor TA In decurs de 2 ore de la internare -administrez la indicatia medicului Metoprolol 25mg 1cp Pacientul sa fie orientat in timp si spatiu -ajut pacientul sa se orienteze -indrum pacientul daca este nevoie Pacientul sa fie echilibrat psihic -asigur climat de incredere intre asistenta colegi de salon si pacient Termen mediu Pacientul sa fie ferit de accidente -determin factorii de risc -asigur conditii de mediu adecvate pentru a evita pericolul -favorizez adaptarea la noul mediu de viata Pacientl sa fie pregatit preoperator -efectuez pregatire locala preoperatorie (radere spranceana si tundere geana OS) -pregatire generala (recoltez sange pentru examene laborator, efectuez EKG, adimistrez medicatie hipotensoare, sedative) Termen lung Pacientl sa beneficieze de alimentatie - recurg la un regim hiposodat echilibrata -diminuez cantitatea de apa ingerata de pacient in decursul a 24 ore

Pacientl sa beneficieze de un somn calitativ in perioada spitalizarii

II.A.4.APLICAREA INGRIJIRILOR.

-identific cauza care duce la alterarea somnului -administrez la indicatia medicului 1cp de prazolex inainte de culacare II.A.5.EVALUARE

PROBLEMA 1.Alterarea circulatiei

OBIECTIVE Pacientul sa prezinte valori ale TA in limite normale in timp de 2 ore

INTERVENTII AUTONOME -masor supraveghez functiile vitale -notez functiile vitale in foaie de observatie -asigur regim alimentar hiposodat -recomand consum de apa diminuat

INTERVENTII DELEGATE 22.I.2013 -recoltez sange Pentru examene HLG,TCTS,ureee,glicemie, VSH,HT -pregatesc pacintul si il insotesc la cabinetul EKG -adminitrez Metoprolol 25mg 1cp

EVALUARE 22.I.2013 8:30 TA=180/100mmHG AV=84b/m R=20r/m 10:30 TA=135/80mmHg AV=80b/m R=18r/m *Seara TA=130/75mmHg AV=81p/m R=19r/m 23.I.2013 *Dimineata TA=125/70mmHg AV=78b/m P=18r/m *Seara TA=120/70mmHg AV=78b/m R=18r/m Valori ale analizelor laborator in limite normale EKG traseu nediferentiat

2.Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

-pacientul sa fie -orientez pregatit psihic si pacientul in fizic in vederea mediu interventiei chirurgicale -pacientul sa prezinte acuitate vizuala inbunatatita in urma interventiei chirurgicale

22.I.2013 -pregatesc pacientul in vederea efectuarii examenului oftalmologic -il insotesc la cabinetul de examinari -efectuez pregatire locala (testare la xilina,recolatre sange pentru examene de laborator,EKG,red spranceana si tund geana) 23.I.2013 -pregatire psihica inaintea operatiei

-pacientul este pregatit fizic si psihic in vederea operatiei -o accepta

3.Vulnerabilitate fata de pericole 4.Anxietate

-pacientul sa fie ferit de pericole -sa sprijin moral pacientul -sa elimin teams -informez pacientul

-asigur climat de siguranta -ajut pacientul sa se integreze in noul sau mediu -informez pacientul 22.I.2013 Prazolex 1cp inainte de culcare

Pacientul este ferit de pericole 23.I.2013 -pacientul nu este anxios -pacientul cunoaste toate informatiile necesare

5.Deficit de cunostinte

-pacientul sa cunoasca toate datele despre interventia chirurgicala si despre afectiunea pe care o are

-explic in ce consta interventia chirurgicala

-pacientl cunoaste toate detaliile legate de boala, operatie, tratament, mijloace de prevenire a complicatiilor

PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE INTRAOPERATOR

INTRAOPERATOR 23.I.2013, 9:30-10:00

-primesc pacientl in sala de operatie, il asez in pozitie semisezand pe masa de operatii; -pregatesc materialele necesare in timpul operatieie: comprese sterile tampoane sterile anestezice (xilina) instrumentar specific medicatie supraveghez functiile viatel (TA,R,AV,T) asist bolnavul in timpul operatiei adinistrez la nevoie si la recomandarea doctorului medicamentatia

CULEGEREA DATELOR INTRAOPERATORII

pacientul

ANALIZA PE NEVOI

NEVOIA FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA -respiratie in limite normale 18r/m -miscari respiratorii simetrice -mucoasa respiratorie umeda -respiratie de tip costal inferior -puls ritmic AV=81 TA=140/80mmHg -dentitie in stare buna -mucoasa bucala roz -gingii aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -hidratare corespunzatoare -apetit prezent moderat

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

PROBLEMA

N O T A 1

1.Nevoi de a respira si de a avea o buna circulatie

2.Nevoia de a bea si de a manca

-restrictie de lichide si alimente pe durata a 6-12 ore dupa operatie

-act operator

-alimentatie si hidratare in 2 deficit

3.Nevoia de a elimina

-diureza prezenta -urina clara transparenta -densitate normala -transpiratie normala -perspiratie normala

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

-miscari pasive -pozitie fiziologica a membrelor inferioare si superioare

-postura inadecvata timp de 6-12 ore cu capul nemiscat culcat pe partea sanataoasa

-operatie de cataracta

-imobilitate

5.Nevoia de a dormi si de a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

-somn calitativ si cantitativ -aspect ingrijit si curat

7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-temperatura corpului in limite normale T=36,1 grade C -tgumente roz -senzatie placuta de cald sau frig -urechi si nas curate -unghii taiate -piele curata neteda -par curat -deprinderi igienice -plaga operatorie OS -act operator -alterarea integritatii mucoasei oculare

8.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele

9.Nevoia de a evita pericolele

-mediu de siguranta -mediu ambiental salubru

-presispozitie la accidente

-operatie OS

-risc de accidente

10.Nevoia de a -acuitate comunica auditiva -finete gustativa si a mirosului -sensibilitate tactila -exprimarea nevoilor dorintelor -facies expresiv 11.Nevoia de a -apartenenta actiona religioasa conform -actioneaza propriilor conform convingeri si propriilor valori de a credinte si practica religia obiceiuri -are libertate deplina si sanatate mintala optima 12.A fi -stima de sine preocupat in -integritate vederea psihica,fizica realizarii -receptivitate fata de ceea ce se intampla in jur 13. A se recea

-vedere obtructionata

-panasament ocluziv -interventie chirurgicala OS

-comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

-imobilizare la pat -neparticipare la 6-12 ore dupa activitati operatie recreative

-dificultate de a indeplini activitati recreative

14. nevoia de a invata cu sasi pastreze santatea

-prezinta capacitate de a acumula noi cunostinte -formarea unor aptitudini, deprinder corecte pentru obtinerea unei stari de bine

-cunostinte insuficiente legate de pastrarea sanatatii ochiului operat

-lipsa de informatii

-deficit de cunostinte

PROBLEME DE DEPENDENTA POSTOPERATORII

ACTUALE: -dificultate de a se misca -comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual -dificultate de a indeplini activitati recreative -deficit de cunostinte POTENTIALE: -risc de infectie

GRAD DE DEPENDENTA Total puncte 19=> nivel de dependenta II, pacientul prezinta un grad de dependenta moderata DIAGNOSTICE NURSING 1.Dificultate de a se misca datorita pozitiei impuse dupa operatie, prin postura inadecvata pe o perioada de timp; 2.Risc de accidente datorita operatiei OS manifestata prin risc de lovire, accidentare.; 3.Comunicare ineficienta la nivel vizual datorita pansamentului ocular, manifestata prin dificultate de a vedea; 4.Dificultate de a indeplini activitati recreative din cauza imobilitatii la pat, manifestata prin imposibilitatea de a particita la activitati recreative. 5.Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii manifestata prin cunostinte insuficiente legate de pastrarea sanatatii ochilor de dupa operatie

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATORII Nr.crt. 1. OBIECTIV Sa respecte indicatiile impuse INTERVENTII Termen scurt -aduc la cunostinta toate principiile ce trebuie respectate pentru mentinerea integritatii pansamnetului ocular(sa nu efectueze miscari bruste, sa vorbeasca in soapta sau prin semne sa nu miste pansamentul) -sa nu se ridice din pat -sa respecte pozitia decubit lateral dreapta -masor TA, AV, R, T Termen mediu 1. Sa prezinte evolutie corespunzatoare a plagii operatorii Sa destind pacientul pe durata imobilizarii -verific pansamentul din jumatate in jumatate de ora pana la ridicarea pacientului din pat -aduc un redio in salon Termen lung -aduc la cunostinta pacientului ca nu trebuie sa se aplece -dupa ce i se permite ridicarea din pat, miscarile bolnavului, la grupul sanitar, sala de pansamente, sau in alte spatii ale sectiei se face cu sprijinul meu

2.

Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice

2.

1.

Ajut pacientul sa se mobilizeze dupa 6-12 ore;previn eventualele riscuri de accidente Sa prezinte cunostinte cu privire la recuperarea post-operatorie

2.

-informez pacientul asupra recomandarilor: a) control conform programarii b)evitarea traumatismelor locale c) nu are voi sa ridice greutai peste 20kg d) urmarea tratamentului e) are voie la TV,alcool cu moderatie si cafea la fel

Aplicarea ingrijirilor postoperatorii

Evolutie postoperatorie

PROBLEMA

OBIECTIVE

Alimentatie -hranesc si hidratare in pacientul dupa deficit mobilizare Imobilitate -mobilizez pacientul dupa 6-12 ore evolutie corespunzatoare a plagii

INTERVENTII AUTONOME -asigur alimentatie semilichida,hiposodata (supe caldute de legume, iaurt) -ajut pacientul sa se ridice din pat si sa se deplaseze -spun pacientului ca nu trebuie sa atinga sa miste pansamentl de la locul sau -observ daca pansamentul este imbibat de sange sau nu -informez doctorul daca starea mucoasei este alterata

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE -pacientul este hranit corespunzator -pacientul nu mai este imobilizat

Alterarea integritatii mucoasei oculare

-schimb pansamentul daca este nevoie -administrez solutii oftalmice daca mucoasa este afectata

-mucoasa oculara neafectata

Risc de accidente

-feresc pacientul de accidente -indepartez potentialele mijloace de accidenatare din preajma pacientului -asigur mediu de siguranta

-pacientul este ferit de accidente

Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

-dupa perioada de imobilizare pacientul sa prezinte o mai buna posibilitate de comunicare la nivel senzorial vizual

-dupa indepartarea pansamentului verfic daca pacientul si-a redobandit acuitatea vizuala OS -il insotesc la sala de examinare

-pacientul si-a redobandit vederea OS in totalitate

Dificultate de a

-pacientul sa

-ii aduc diverse

-il insotesc intr-

-pacientuyl se

indeplini activitati recreative Decicit de cunostinte

indeplineasca activitati recreative dupa mobilizare -informez pacientul

reviste, pliante, un radio

o scurta plimbare in curtea spitalului cand permite medicul

recreaza

-asigur toate informatiile necesare legate de tratament, mijloace de igiena locala si prevenire a compromiterii operatiei

-pacientul detine toate cunostintele necesare legate de prevenirea complicatiilor si igiena locala

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL CERU VSH 1 ora VSH 2 ore hematii hemoglobina hematocrit VEM HEM CHEM trombocite leucocite TC TS uree sanguina glicemie

MOD DE RECOLTARE 0,4 citrat + 1,6ml sange 0,4 citrat + 1,6ml sange 2ml sange pe EDTA

VALORI NORMALE 5-10 la 1 ora 10-20 la 2 ore

VALOAREA OBTINUTA 18 23 4,54 14,2 39% 87 31 35,9% 255000/mmcub 6,500/mm 9 minute 2.15 minute 28 mg% 110mg%

b=4,5-5,5 mil/mm cubi f=4-5 mil/mmcubi 2ml sange pe EDTA b=14-16g% 8,5-10,5 mmol/l f=12-15g% 2ml sange pe EDTA 40-45 + 5 % 2 ml sange pe EDTA 83-97 2ml sange pe EDTA 28-33 2ml sange pe EDTA 32-37% 2ml sange pe EDTA 150000400000/mmcub 2ml sange pe EDTA 4000-8000/mmcub lobul urechii 8-10 minute lobul urechii 2-4 minute 2 ml sange 20-40mg% 1-2 ml sage pe 80-120mg% florura de sodiu

II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

DATA EXTERNARII: 24.I.2013 STARE LA EXTERNARE:

Operatie reusita cu succes, vedere OS redobandita, fara complicatii intra si postoperatorii. Pacientul revine la control dupa o luna la Spitalul Judetean, sectia Oftalmologie BILANTUL AUTONOMIEI 1.Nevoia de a respira si de a aavea o buna circulatie -TA=130/80 mmHg; -R=18r/min; -AV=78b/min; -mucoasa respiratorie umeda, secreatii reduse; 2.Nevoia de a bea si de a manca -hidratarea corespunzatoare, nu prezinta semne de deshidratare; -apetit prezent; -alimentatie corespunzatoare. 3.Nevoia de a elimina -diureza prezenta; -scaun prezent. 4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura - miscari active pasive; - pozitie fiziologica. 5. Nevoia de a dormi si de a se odihni - somn nestingherit - somn calitativ si cantitativ

6. Nevoia dea se imbraca si dezbraca - aspect ingrijit - haine curate - nu prezinta probleme in a se imbraca si dezbraca 7. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

-temperatura corpului in limite norlame T=36,1 grade C 8. Nevoia de a fi curat si ingrijit de a-si proteja tegumentele si mucoasele -aplica masuri de igiena - are grija sa aib ao imagine ingrijita 9. Nevoia de a evita pericolele - nu mai prezinta predispozitie la accidente de orice fel 10. Nevoia de a comunica - vedere OS redobandita, pacientul poate comunica la nivel senzorial vizual 11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica reliagia - parteneta religioasa - valori, morala 12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii - integritate psihica, fizica - este increazator in sine 13. Nevoia de a se recrea - pacientul are acum posibiliatea dea a se recrea - nu mai este anxios 14. nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea - cunoaste metode de prevenire a complicatiior postoperatorii - cunoaste administraea corecta a tratmentului RECOMANDARI LA EXTERNARE

-- urmarea tratamentului ( Systane 1pic de 5x zi) -- are voie Tv ,alcool in doze mici; -- evitarea freacarii fetei, ochilor si ridicarii a unor greutati mai mari de 20 kg; -- control la o luna de la externare.

CAZUL B

PLAN DE INGRIJIRE PRE SI POSTOPERATOR AL PACIENTEI E.I. CU DIGNOSTICUL CATARACTA MATURA OD PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR II.B.1.CULEGEREA DATELOR LA INTERNARE

Surse de culegerea a datelor: echipa medicala, foaie de observatie, pacient,apartinatori.

Metode de culegerea a datelor: interviu, discutii cu echipa medicala, investigarea foii de observatie, observarea pacient.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE:

Initaialele pacientului:E.I. Varsta: 65 ani Sex: feminin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita Grup sanguin: AII Rh: negativ DATE VARIABIlE Domiciliul: urban Conditii de viata si de munca: salubre, apartament Gusturi personale si obiceiuri Mod de petrecere a timpului liber: vizioneaza telenovele, gateste.

GATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA DATE ANTROPOMETRICE Greutate: 65kg Inaltime: 1,71m Limte senzoriale: Alergii: nu prezinta

Proteze: ochelari Acuitate vizuala si auditiva: vizuala OD proasta, OS buna ; auditiva buna Somn: bun calitativ si cantitativ (6-8 ore)

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE ANTECEDENTE PERSONALE: -FIZIOLOGICE: -menarha: 12 ani; -nasteri: 2; -avorturi:0. -PATOLOGICE: -bolile copilariei; -sindrom de colon iritabil; -neaga alergii si interventii chirurgicale

INFORMATII LEGATE DE BOALA Motivele internarii:Pacienta diagnosticata cu catarcta OD se prezinta la Spitalul Judetean sectia oftalmologie, in vederea operatiei de cataracta si tratamentului de specialitate. Istoricul bolii: se interneaza in vederea operatiei de cataracta Diagnostic la internare: cataracta matura OD Data internarii: 28.1.2013

Examen clinic pe aparate

stare de contineneta: buna; facies: simetric; tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede; tesut conjunctiv: adipos, normal reprezentat;

fanere: normal implantate; sistem ganglionar: nepalpabil; sistem muscular: normokinetic, normoton; sistem osteoarticular: intergru; aparat respirator: toracele normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, cai respiratorii permelabile. aparat cardiovascular: cord in limite normale , zgomote cardiace ritmice bine batute, fara sufluri TA-120/70mmHg, AV=77b/m aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen suplu, ficat in limite normale, splina nepalpabila, balonare, crampe abdominale, gaze; aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normala, loji renale libere. aparat genital: normal.

II.B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE NEVOIA MANIFESTARI MANIFESTARI SURSE DE PROBLEMA NOTA FUNDAMENTALE DE DE DIFICULTATE DEPENDENTA DEPENDENTA 1 Arespira si a avea o buna circulatie

2013