Curs 8 Tainuirea Este sanctionata transformarea unui bun, cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute

de legea penala daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. Obiectul juridic consta in relatiile patrimoniale a caror normala desfasurare presupune impiedicarea introducerii in circuitul civil a bunurilor ce provin din infractiuni. Obiectul material consta in bunul provenit din savarsirea unei fapte penale. Subiectul activ este necircumstantiat si ca atare poate fi inclusiv o persoana juridica. Participatia este posibila in toate formele, cu precizarea ca sotul sau ruda apropiata a celui care savarseste infractiunea nu poate avea calitatea de faptuitor. Subiectul pasiv este, de asemenea, necircumstantiat. Situatia premisa. Anterior faptei, trebuie sa avem un bun provenit din savarsirea unei fapte penale. Latura obiectiva Elementul material consta intr-o actiune si legea penala prevede 4 modalitati, si anume: primirea, dobandirea, transformarea si inlesnirea valorificarii. Urmarea imediata consta in schimbarea situatiei de fapt a bunului prin trecerea lui in alt patrimoniu sau modificarea formei ori substantei acestuia. Cerinta esentiala. Faptuitorul trebuie sa fi urmarit obtinerea unui folos material, fie pentru sine, fie pentru altul. Daca nu se urmareste folosul material, se savarseste infractiunea de favorizare a infractorului. Latura subiectiva Doctrina este de parere ca fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Problema apare in legatura cu distinctia intre tainuire si complicitate la furt. La tainuire este vorba despre o infractiune care s-a consumat si dupa consumare, faptuitorul primeste bunul de la cel care a savarsit infractiunea primara, pe cand la complicitate trebuie sa existe o intelegere anterioara sau cel putin concomitenta savarsirii faptei. In practica au existat multe spete in care faptuitorul a primit un bun sustras(*sotul sustrage niste roti de rezerva si vine si le ofera spre vanzare altei persoane si cere 20 de lei; faptuitorul cumpara acele bunuri si spune celui care le-a sustras ca daca mai are alte roti de rezerva le cumpara.). In aceasta situatie, faptuitorul va fi tras la raspundere pentru infractiunea de tainuire comisa in varianta continuata si complicitate la infractiunea din care provine bunul. Formele infractiunii Tentativa nu este sanctionata de lege. Consumarea are loc la momentul realizarii elementului material. Sanctiuni. Pedeapsa care se aplica nu poate depasi cuantumul pedepsei pentru infractiunea din care provine bunul tainuit. Exista si o cauza de nepedepsire, in sensul ca sotul sau ruda apropiata nu se sanctioneaza, deoarece se protejeaza relatiile de familie.

Infractiuni contra autoritatii 1.Ofensa adusa unor insemne 2.Ultrajul 3.Cazuri speciale de pedepsire 4.Uzurparea de calitati oficiale 5.Portul nelegal de decoratii sau semne distinctive 6.Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri! Sa nu se confunde cu alte infractiuni cu denumiri asemanatoare 7.Ruperea de sigilii 8.Sustragerea de sub sechestru Aspectul comun al acestor infractiuni este dat de obiectul juridic, in sensul ca desi obiectul infractiunilor este eterogen, este mereu protejata autoritatea intruchipata sub diferite aspecte(*insemne ale statului, persoane cu o anumita autoritate etc.). Obiectul juridic este autoritatea institutiilor publice. Puterea de stat se exercita prin intermediul institutiilor publice iar prin incriminarile din acest titlu se protejeaza respectul datorat institutiilor publice, respect fara de care nu poate fi conceputa exercitarea puterii. Autoritatea publica inglobeaza atat vointa pe care o exercita aceste institutii, cat si prestigiul. Obiectul juridic secundar. Se protejeaza si alte valori: integritatea corporala sau sanatatea. Obiectul material. In general, aceste infractiuni sunt de pericol, insa in masura in care valorile ocrotite pot imbraca o forma materiala, poate exista si un obiect material(*la infractiunea de ultraj in variana exercitarii unor violente, obiectul material il reprezinta corpul persoanei, iar in cazul infractiunii de ofensa adusa unor insemne, obiectul material il constituie insemnele Romaniei.). Subiectul activ poate fi orice persoana, iar in cazul unor infractiuni calitatea faptuitorului conduce la retinerea variantei agravate. Calitatea de custode in cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru si in cazul infractiunii de rupere de sigilii. Participatia este posibila sub toate formele, fiind exclus co-autoratul in cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive. Subiectul pasivb este reprezentat de institutia publica a carei autoritate este vatamata prin fapta savarsita, iar in cazul infractiunii de ultraj exista si un subiect pasiv adiacent, si anume un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si fata de care s-a savarsit fapta. Latura obiectiva Aceste infractiuni sunt comisive si elementul material se realizeaza, de regula, printr-o actiune, dar pot exista si situatii cand se realizeaza si prin inactiune. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita. Poate exista si o urmare imediata secundara atunci cand exista un obiect juridic secundar(*ultraj-atingerea adusa sanatatii, integritatii corporale a victimei). Latura subiectiva Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta. Avem o singura infractiune, cea de sustragere de inscrisuri, unde varianta din alin. 2 se realizeaza din culpa. Formele infractiunilor Tentativa este posibila, dar se sanctioneaza doar la infractiunea de la art. 142, al. 1. Consumarea se produce la momentul realizarii elementului material. La infractiunea de port nelegal de semne, vom avea si un moment al epuizarii. In cazul unor infractiuni, avem variante agravate si o varianta atenuata. Sanctiuni Pedeapsa inchisorii, alternativ cu amenda, dar sunt si infractiuni unde pedeapsa este doar cea a inchisorii. Aspecte procesuale Urmarirea penala se exercita din oficiu.

Infractiunea de ultraj

Obiectul juridic principaleste reprezentat de relatiile sociale privind autoritatea statului. Prin intermediul obiectului juridic secundar sunt protejate alte relatii, si anume sanatatea persoanei, integritatea fizica sau psihica. Obiectul material. In situatia in care infractiunea este savarsita prin amenintare, nu avem obiect material. Daca fapta este savarsita prin exercitarea de violente fizica asupra functionarului public, obiectul material este corpul persoanei. Subiect activ poate fi orice persoana, iar participatia este posibila in toate formele. Subiectul pasiv. Fiind vorba de o infractiune complexa, va fi un subiect pasiv principal, adica institutia in care functionarul public isi desfasoara activitatea si un subiect pasiv secundar, si anume functionarul public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. In cazul variantei din alin. 5, subiectul pasiv trebuie sa aiba o anumita calitate, si anume sa fie judecator, procuror, expert, politist, jandarm sau militar. Nu este suficient sa fie functionar. S-a prevazut aceasta agravanta, pentru ca s-a constatat ca aceste categorii de persoane ramaneau fara protectie. Functionarul public trebuie sa indeplineasca o functie ce presupune exercitiul autoritatii de stat, adica sa faca parte sau sa lucreze pentru o institutie din cadrul autoritatii publice si in acelasi timp sa efectueze acte ce implica exercitiul autoritatii de stat. In practica judiciara mai veche s-a stabilit ca prin functionar public trebuie inteles acel functionat din cadrul organelor prin care se realizeaza puterea de stat si care este indrituit sa ia masuri cu caracter obligatoriu si sa impuna respectarea lor ori acela care desi nu are dreptul de a emite acte si de a a lua masuri cu caracter obligatoriu este insarcinat cu executarea unor asemenea masuri luate de organele competente. In practica au fost date solutii neunitare privind existenta sau neexistenta infractiunii de ultraj, pornind de la calitatea subiectului pasiv. Curtea Suprema de Justitie a decis printr-o hotarare in anul 1996 ca paznicul unei societati comerciale nu indeplineste o functie publica, decat in situatia in care este avizata de politie. In anul 1999, s-a stabilit ca paznicul societatilor comerciale este asimilat persoanelor cu activitati ce implica exercitiul autoritatii de stat. In jurisprudenta actuala, sunt citate solutii mai vechi in care anumiti subiecti sunt considerati a intra in categoria subiectilor pasivi protejati prin intermediul infractiunii de ultraj(*medicul de familie poate fi subiect pasiv in cadrul infractiunii de ultraj; padurarul-se poate retine infractiunea de ultraj, dar trebuie sa fie un padurar angajat al ROM SILVA). Latura obiectiva Elementul materialconsta intr-o actiune de lovire, amenintare. Cerinta esentiala este aceea ca o astfel de actiune sa fie savarsita impotriva unui functionar aflat in exercitiul functiunii, ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii. Pentru prima situatie, infractiunea exista indiferent daca faptele au sau nu legatura cu exercitiul functiunii. Daca functionarul nu se afla in exercitiul functiunii, insa elementul material este savarsit in legatura cu fapte ce sunt conexe exercitiului functiunii. Daca functionarul isi exercita abuziv functia, nu mai beneficiaza de protectia legii si nu se va retine infractiunea de ultraj, ci infractiunea de lovire, amenintare dupa caz. Urmarea imediata este starea de pericol creata si urmarea secundara este atingerea adusa libertatii fizice sau psihice. Legatura de cauzalitate exista atunci cand se face dovada. Latura subiectiva Infractiunea se produce cu intentie directa sau indirecta. Cand se produce o vatamare corporala grava, putem avea si praeterintentie. Necunoasterea de catre faptuitor a functiei detinute de subiectul pasiv, conduce la neretinerea acestei infractiuni. Formele infractiunii Tentativa nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul producerii elementului material, iar daca actiunea se repeta la diferite intervale de timp, ea imbraca forma continuata, putem avea si un moment al epuizarii.