P. 1
Istoria artei

Istoria artei

|Views: 65|Likes:
istoria artei wiki history of art , arta, artisti,
istoria artei wiki history of art , arta, artisti,

More info:

Published by: roshuaprinsshitotushigri on Jul 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2014

pdf

text

original

Istoria artei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau secțiune arată ca o galerie de imagini. Politicile Wikipedia descurajează colecțiile ce conțin multe imagini diverse ale subiectului articolului; vă rugăm să modificați articolul sau să eliminați galeriile în consecință, mutând fișierele sub licență liberă la Wikimedia Commons dacă nu sunt deja acolo.

Istoria artei

[ extindere ]
Pe perioade

[ extindere ]
Arta preistorică

[ extindere ]
Artă antică

[ extindere ]
Artă medievală

[ extindere ]
Artă occidentală

[ extindere ]
Artă modernă

[ extindere ]
Artă contemporană

[ extindere ]
Domenii înrudite

Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Puteți da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ștergeți eticheta după adăugarea diacriticelor.
Istoria artei este o știință auxiliară a istoriei studiază evoluția artelor vizuale, adică a acelor produse ale activității umane destinate scopurilor estetice, deci care exprimă idei, sentimente, emoții. Un istoric de artă este o persoană care studiază istoria artei. De-a lungul timpului, înregistrăm mai multe modalități de clasificare a artei, de la distincția medievală dintre artele liberale și arte vulgare până la demarcația modernă dintre artele frumoase și artele aplicate. La acestea se pot adăuga diverse alte clasificări, care definesc arta ca o manifestare a creativității umane. În rândul artelor clasice se pot enumera: arhitectura, dansul, sculptura, muzica, pictura, literatura (care include ca genuri literare: poezia, teatrul, arta narativă),filmul, fotografia, banda desenată. La interferența dintre arte

plastice și arte vizuale, au apărut mai nou designul și artele grafice. La acestea se adaugă noi forme de expresie artistică precum: moda și gastronomia și noi modalități de expresie ca: video, arta digitală, artele scenice, publicitatea, animația, televiziunea șijocurile video. Pentru a putea realiza o examinare obiectivă a formelor artistice care aparțin diferitelor epoci, istoria artei este un domeniu multidisciplinar, realizând o clasificare a culturilor, periodizarea acestora și stabilirea particularităților creațiilor artistice și a influențelor reciproce. Studiul istoriei artei este realizat în mod sistematic începând cu perioada Renașterii, când domeniul de studiu se limita doar la civilizația Europei Occidentale. Cu timpul aria explorată se extinde și la celelalte continente elaborându-se noi concepte, precum cel al sincronizării culturale și al relativismului cultural. Astăzi, istoria artei deține un domeniu vast, incluzând aici și răspândirea și conservarea operelor de artă din întreaga istorie. Astfel, în secolul al XX-lea asistăm la o proliferare a instituțiilor, fundațiilor, muzeelor și galeriilor de artă, atât ca proprietate privată, cât și în spațiul public, dedicate analizei și catalogării fenomenelor artistice, dar și expunerii către publicul larg. De asemenea, apariția și dezvoltarea mass-media a jucat un rol crucial în popularizarea și studiul operelor de artă. Mari expoziții periodice, precum Whitney Biennial sau bienalele de la Veneția, São Paulo sau nu mai puțin faimoasa Documenta de la Kassel sunt manifestări expoziționale care contribuie decisiv la cunoașterea și afirmarea a noi stiluri și tendințe în domeniu. Distincții ca Premiul Turner (acordat de Tate Gallery), Premiul Wolf pentru Artă, Premiul Pritzker pentru arhitectură, Premiul Pulitzerpentru fotografie, sau Premiul Oscar pentru cinema, toate acestea nu fac decât să promoveze cele mai bune opere creatoare la un nivel internațional. Instituții precum UNESCO, care a întocmit acea listă de locuri din patrimoniul mondial, contribuie la conservarea celor mai valoroase monumente de artă ale planetei.

Cuprins
[ascunde]

1 Arta preistorică (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)

o o o 

1.1 Paleolitic 1.2 Neolitic 1.3 Epoca metalelor

2 Artă antică (3500 i.e.n.- 500 i.e.n.)

o o 

2.1 Mesopotamia 2.2 Egipt

3 Arta clasica( 500 i.e.n.-500 e.n.)

o o 

3.1 Grecia antică 3.2 Roma antică

4 Artă orientală

o o   

4.1 India 4.2 China

5 Arta Africana 6 Arta islamică 7 Arta medievală(500-1500)

o o o o o o o 

7.1 Arta paleocreștină 7.2 Arta germanică 7.3 Arta preromanică 7.4 Arta bizantină 7.5 Arta romanică 7.6 Arta gotică 7.7 Stilul curtenesc

8 Arta renascentistă (secolele XIV-XVII)

o

8.1 Renașterea europeana

 o o o

8.1.1 Manierismul

8.2 Barocul 8.3 Clasicismul 8.4 Rococo

9 Arta moderna (secolul XVII-secolul XX)

o o o o o    

9.1 Neoclasicismul 9.2 Romantismul 9.3 Realismul 9.4 Impresionismul 9.5 Postimpresionism

10 Arta secolului XX 11 Vezi și 12 Bibliografie suplimentară 13 Legături externe

Arta preistorică (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)[modificare]
Articol principal: Arta preistorică.

Venus din Willendorf, statuetă cu trăsături feminine exagerate, simbol al fertilității

în care identitatea individuală se integra în identitatea colectivă.000 î.000 î. grupul de combatanți intra într-un fel de transă. Paleolitic[modificare] Articol principal: Arta în paleolitic. perioadă în care datează primele picturi rupestre. dansul.) asistăm la apariția primelor civilizații protoistorice. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.. Este vorba de piatră cioplită (cremene.000 î. Pictură rupestră din peștera Lascaux reprezentând animale Primele manifestări ale artei paleolitice au loc cam prin 25.000 . În acțiuni rituale care precedau vânătoarea.000 . În Epoca Bronzului (c. prinselecție naturală. zonaMediteranei.Hr.vechi de 75 000 de ani.Hr. Europa centrală și de est (mai ales în zona Mării Adriatice).Activitatea artistica neintrerupta a omului Homo Sapiens a inceput in perioada Paleoticului Superior.8.000 î.6.). prin muzică și dans. în neolitic (6.000 . În paleolitic (25. proces însoțit de evoluția diverselor societăți umane.1000 î.Hr. Siberia(lacul Baikal). fiind astfel capabil să reziste în fața agresiunii animale. când diverse forme de exprimare vizuală sau prin sunet (cântatul ritmic sau transformarea unor obiecte în instrumente de percuție.obsidian).Primele produse artistice create de om datează încă din preistorie.acum 35 000 de ani.000 . lemn sau . ce pot fi considerate ca posedând valențe artistice sunt descoperite în sudul Africii.Hr.) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri.e. care.3.n. 3000 .8.000 î. Arheologii au gasit bucati de oase din mamut datand de pe la 300 000 i.iar in Africa de Sud s-au descoperit cea mai veche bijuterie cunoscuta si obiecte gravate. Primele astfel de obiecte. a căror structură devine tot mai complexă și în cadrul cărora crește ponderea fenomenului religios.).Hr. astfel încât grupul social respectiv își ridica moralul. vopsirea unor zone ale corpului) au fost încercate de acele ființe hominide.) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura. Apogeul este atins în magdalenian (15. Primele mărturii ale preocupărilor artistice ale omului aparțin Epocii Pietrei.Hr. au ajuns la un stadiu înalt de dezvoltare intectuală. India și Australia.

tema predilectă a vânătorilor. Picturile aveau atât o semnificație magico-religioasă cât și una descriptivă. fiind reprezentate mai ales animale. dintre care cele mai cunoscute sunt: Venus din Willendorf.scule din oase. Chauvet și Lascaux. probabil făcând parte din cultul fertilității. un loc central îl ocupă figurile feminine de tip Venus. În ceea ce privește sculptura. Un exemplu în acest sens îl constituie peșterile de la Altamira. astfel de vestigii au fost descoperite în regiunea franco-cantabriană. Pentru a vopsi în roșu era utilizat oxid de fier.     . Trois Frères. Omul din Brno și Venus din Brassempouy. Alături de picturi rupestre. pentru negru oxid de mangan iar pentru ocru se folosea argilă.

dar cu ajutorul scoicilor au început să fie decoratăceramica. . Munții Atlas). Alpera și Minateda. care trec la agricultură și creșterea animalelor. Această perioadă (care a debutat cam prin 8. cea mai cunoscută fiind numită Cueva de la Manos (Peștera mâinilor). Tot prin imprimare. chihlimbar. Un sit arheologic deosebit. Neolitic[modificare] Articol principal: Arta neolitică. Reprezentări similare s-au descoperit în nordul Africii(Sahara. îl constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberică a bazinului mediteran. Valltorta. dar și pe teritoriul actualului Zimbabwe.000 în Orientul Apropiat) a însemnat o puternică schimbare pentru societățile umane. Apar materiale ca: cuarț. iar femeia a unui triunghi. Picturi rupestre la fel de remarcabile se află și în peșterile din regiunea râului Pinturas din Argentina. Localitățile în care se găsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul. în care bărbatul are forma stilizată a unei cruci. o dată cu aceasta asistăm și la o dezvoltare a fenomenului religios. deoarece s-au găsit multe imagini de mâini imprimate ale omului preistoric. jasp. inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acesta datează în perioada dintre mezolitic și neolitic și se remarcă prin prezența a numeroase figuri antropomorfe.

Epoca metalelor[modificare] În ultima perioadă preistorică.Çatalhöyük (Anatolia). În sudul teritoriulSpaniei înflorește cultura Los Millares cu celebrele vase în formă de clopot și figuri umane cu ochii mari. sulițe. denumite dolmen.Hr. menhir. cromlech. În epoca cuprului se ridică monumentele funerare de tip megalit. În Malta. megalit care are forma unui turn. adesea înzestră cu un car cu patru roți.Hr. în Europa înfloresc două culturi de mare răspândire:  Halstatt. un mormânt uriaș de forma trunchi de piramidă. Car solar din epoca bronzului (Muzeul Național din Danemarca) În Insulele Baleare apar complexe megalitice specifice. cu camera mortuară mult alungită. Tarxien și Ggantija. cu decorații geometrice și ornamente metalice. epoca metalelor. precum și alte structuri din piatră. Este prezentă o largă varietate de obiecte de fier. chiar și în insulele britanice.și a caracterizat în special arta celtică. bronzul și fierul.Asistăm la apariția primelor elemente de sistematizare urbană.Hr și se caracterizează prin necropole cu morminte în formă de tumul cu camera mortuară din lemn de forma unei mici case.  La Tène. model ce avea să se extindă în aproape tot vestul Europei. taula. Ca exemplificare. două pietre mari verticale peste care este așezată una orizontală. talayot. se remarcă celebrul ansamblu Stonehenge. care din nefericire nu au supraviețuit . În Epoca Fierului. care s-a dezvoltat în perioada dintre secolele al VII-lea și al V-lea î. sunt remarcabile complexele de temple de la Mnajdra. Jarmo (Irak). lucru vizibil în așezări ca: Ierihon (Palestina). a cărui construcție a început prin 3000 î. cum ar fi cele de tip:    naveta.Ceramica era policromică. cum ar fi săbii. care a evoluat între secolele al V-lea și al IV-lea î. apar cuprul.

populatia Yang Shao avea oale cu modele geometrice.Unele populatii asiatice pictau. Ca decorații pentru scuturi. Cand oamenii au inceput sa duca o viata mai stabilia s-au apucat sa faca obiecte de ceramica ornamentale si alte lucruri impodobite in China. Artă antică (3500 i..Sculptand zei sau simboluri sacre pe unelte si arme.prelucratorii de metale au capatat importanta.fibule este utilizat bronzul și avem aici două etape ale acestei culturi.e.Ei nu urmareau doar sa infrumuseteze obiectele.palatele si constructiile monumentale au fost decorate cu sculpturi si picturi ce infatisau modul de viata al oamenilor.n. etruscăși cea a sciților.De la frescele din Micene pana la sculpturile funerare din Egipt si de la sculpturile olmecilor pana la ceramica pictata in China.in interiorul pesterilor. Primii europeni.O data cu dezvoltarea asezarilor si oraselor si atingerea prosperitatii statale.templele impresionante. pune capăt perioadei epocii metalelor.samani ai tribului si scene de vanatoare.Pe masura ce cuprul si bronzul au inlocuit piatra in arme si unelte. Expansiunea Imperiului Roman care avea să cucerească o mare parte a Europei.imagini realiste infatisand animale.erau incredintati ca avestea vor fi mai eficiente.n.)[modificare] Articol principal: Artă antică. O influență puternică o va exercita arta greacă.e.modelau in lut mici figurine reprezentand zeitati si animale.500 i.Se crede ca erau totemuri sau obiecte de cult menite sa sporeasca fertilitatea solului sau sa stabileasca o cale de comunicare cu spiritele animalelor.iar uneltele si obiectele facute de ei erau bogat impodobite.intacte. .de acum 25 000 de ani.arta oamenilor din antichitate ne-a dat posibilitatea sa aflam cum traiau ei.

constand in imagini ce reprezentau idei sau obiecte. Eufrat. sumerienii dezvoltă scrierea prin redarea silabelor. cea amorită.Alfabetul grec și latin derivă din acesta. .Hr. Akkad. New York) Arta mesopotamiană s-a dezvoltat în regiunea cuprinsă între fluviile Tigru și Eufrat (Irakul și Siria de astăzi). Marele eveniment al începutului acestei perioade este apariția scrisului la care protagoniștii sunt marile civilizații ale Orientului Mijlociu: Egiptul antic șiMesopotamia. Pictogramele din China antica simbolizau cuvinte intregi. Fluviul Galben.chiar si scrierea a fost o activitate artistica (in Mesopotamia si in Egipt). În Egipt apare scrierea hieroglifică. Mesopotamia[modificare] Articol principal: Arta mesopotamiană. Ulterior. Astfel. capodoperă a artei asiriene (Metropolitan Museum of Art. Caldeea etc.Hr.500 î. Apar mari cetăți în regiunile unor fluvii ca: Nil.Hr. Tigru.Hr. apare în Mesopotamia scrirea cuneiformă. eveniment prin care arta dobândește noi modalități de expresie. unde începând cu mileniul patru î. cea mai veche mărturie fiind Paleta lui Narmer (3100 î. deci bazată pe fonologia și sintaxa specifice limbii sumeriene. Poarta lui Nimrod. Scrisul permite evidențierea sistematică a activităților economice șicomerciale. în jurul lui 3. Limba ebraică a fost una dintre primele limbi care a utilizat scrierea bazată pe alfabet.) prin care fiecărui fonem este redat printr-un simbol. care inițial era bazată pe pictograme și ideograme. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 î.).Initial. au evoluat mai multe culturi ca: Sumeria.

adesea însoțiți de un cor. a arcului și a bolții. Literatura sumeriană este reprezentată în primul rând Epopeea lui Ghilgameș. Altă lucrare celebră a literaturii babiloniene este Enuma Eliș care descrie creația lumii. figurile umane din perioada akkadiană aveau părul lung și barbă. Acestea din urmă reprezintă în special scene militare și de vânătoare. Sculptura asiriană are ca trăsături principale reprezentareaantropomorfă a animalelor și prezența figurilor umane înaripate. unde preoții. un exemplu elocvent constituindu-l stela de la Naram-Sin. turban și mâinile aduse la piept. fie reale sau mitologice. așa cum apar de pildă în celebru Obelisc negru al regelui Salmanasar al III-lea. Aici apar 30 de mituri despre cele mai importante divinități sumeriene și akkadiene. Muzica se dezvoltă în acea regiune în mileniile al IV-lea și al III-lea î. În schimb. a lintoului. considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii). În perioada sumeriană. De asemenea. scrisă prin secolul al XVII-lea î. În ceea ce privește sculptura. au fost realizate în număr mare statuete reprezentând personaje fără podoabă capilară și cu brațele încrucișate pe piept. urmat de o cameră acoperită și un dom fals. acordându-se o atenție deosebită grădinilor (exemplu: Grădinile Suspendate ale Semiramidei. sunt remarcabile lucrările în lemn cioplit și reliefurile utilizate ca ornament în construcții. Sunt remarcabileziguratele.Hr. O dată cu apariția și evoluția scrisului. cântă imnuri și psalmi adresați zeilor. de la care însă nu a supraviețuit timpului decât baza. harpa ș. În ceea ce privește perioada amorită (sau neosumeriană) sunt remarcabile statuetele luiGudea (guvernatorul cetății Lagaș). s-au construit palate cu ziduri de forma unui zigurat. toba. Printreinstrumente muzicale se pot enumera: flautul. cu precădere în scene de vânătoare.Hr.a. fiind înfățișate figuri umane și animale. și este utilizată în templele sumeriene. Multe asemenea exemple se pot găsi în Ur. Mormântul era de fapt un coridor. temple uriașe de forma unei piramide în trepte.  . apare și literatura ca o nouă formă de expresie a creativității umane. în care acesta este reprezentat cu mantie. Un exponat valoros din perioada babiloniană este stela lui Hammurabi.Arhitectura mesopotamiană avea drept caracteristic utilizarea cărămizii.

      Egipt[modificare] .

care poate fi în trepte (de exemplu: Piramida în trepte a lui Djoser din Saqqara) sau netedă (cum sunt celebrele piramide din Gizeh)  hipogeu. mormânt subteran (cum sunt cele din Valea Regilor). Alt tip de templu este cel cioplit în stâncă. Arta are valențe simbolistice și religioase și are ca temă centrală nemurirea. Arhitectura în Egiptul antic se caracterizează prin monumentalitate. Sunt utilizate mari blocuri de piatră și coloane solide. mormânt de formă dreptunghiulară piramidă. în special a faraonuluicare era venerat asemeni unei divinități. Karnak. Influența artei egiptene se exercită asupra celei copte șibizantine. Sistemul artistic vast și complex impune existența unor meșteșugari specializați. . și până când are loc cucerirea de către Alexandru cel Mare. Altă categorie de construcții monumentale o constituie templele. Acestea sunt precedate de o alee mărginită desfincși și obeliscuri. Philae și Edfu.Hr.Articol principal: Arta în Egiptul antic. Sfinxul și Marea Piramidă din Giza În Egipt înflorește una dintre cele mai mari civilizații antice care evoluează între 3.000 î. care are forma unui hipogeu și avem ca exemple templul de la Abu Simbel și Deir el-Bahri. De aici și existența unor mari opere monumentale. Cele mai celebre sunt templele de la Luxor. Urmează o pereche de ziduri trapezoidale susținute de piloni și sala hipostilă în care se aflăaltarul. Cele trei mari tipuri de monumente funerare sunt:   mastaba.

ci si zeii egipteni si asteptata viata de apoi.Marimea figurii ilustrate direct proportionala cu importanta sociala a individului.se realizau conform unor reguli stricte: proportiile fixe.Picturile nu infatisau doar viata pamanteasca.Statutul social mai era atribuit si dupa imbracaminte si bijuterii.iar fundalul era doar sugerat.    . Figurile. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat in permanenta.Figurile masculine aveau o piele mai inchisa decat cele feminine.de la vederea din profil la una frontala.Dintre caracteristici lipseau perspectiva abrevianta si umbrele.Sculptura reda doar trasaturile principale ale persoanelor.Pictura este cea care ofera detalii despre viata cotidiana egipteana.potrivit regulii transmiterii clare si complete a imaginilor care evocau viata celor decedati.impartirea picturii in fasii si linia de referinta ca baza.in pictura si in sculptura.

al carui apogeu a fost atins prin secolele V-III i.n.intr-un nou stil.e.statuile si picturile grecilor si romanilor infatisau nemijlocit si amanuntit. Hr.n.Realismul castiga teren.    Arta clasica( 500 i.Averile acumulate de imperii si de negustorii din orase au fost intrebuintate pentru sponsorizarea si sustinerea artistilor.in India au ajuns ideile grecesti referitoare la realismul in arta.a strazilor si a obiectelor de uz curent.)[modificare] Artele se dezvolta treptat ca expresie a creativitatii si pentru decorarea caselor.iar raspandirea budismului le-a purtat mai spre est.pana in China.Japonia si in Asia de Sud- .In Grecia.ceea ce a dus la progrese semnificative in creatia artistica.-500 e.O data cu campaniile lui Alexandru cel Mare.cele mai frumoase opere de arta au fost create in perioada clasica.oamenii si mediul in care acestia traiau.

Hr.Est. Arta greacă antică evoluează de-a lungul a trei perioade principale:     homerică: apar primele elemente ale templului grec. Grecia antică[modificare] Articol principal: Arta în Grecia antică. arta Greciei antice constituie punctul de plecare pentru întreaga artă europeană de mai târziu. creativitatea facea parte din natura umana. . Primele stiluri ale artei grecesti au fost cele protogeometrice si geometrice.dar si in China existau stiluri proprii.Ei au fost primii care au exprimat stari si emotii prin intermediul artei.casele celor bogati erau decorate cu frize viu colorate. utilizarea măsurilor și a proporțiilor și o estetică inspirată din natură. Caracterizată prin naturalism.Artistii romani au copiat deseori operele grecilor si au elaborat un stil realist propriu si socant. clasică: se dezvoltă artele plastice.ulterior.Cladirile erau ornamentate cu sculpturi si picturi migaloase.Hr.Prin arta au iesit la lumina idei noi.cu meandre si cu reprezentari statice de figuri umane si animale.iar in epoca clasica s-au pus bazele multor stiluri. Debutul îl constituie culturile minoică și miceniană.orice cultura este caracterizata de forme de arta proprii: sculpturi din lemn sau din piatra.între 1050 i. si 700 i.nemaintalnite in alta parte.In aceeasi perioada.reprezentand situatii inspirate din viata.grecii au inventat teatrul.dintre care unele se mentin si in zilele noastre. elenistică.scrieri sau picturi pe papirus sau scoarta de copac.statui.In Africa si pe continentele americane. arhaică: se trece la arhitectura în piatră și se afirmă sculptura. In Imperiile acestei perioade.stilurile artistice s-au dezvoltat independent de restul lumii. iar formele și proporțiile monumentelor ating perfecțiunea clasică.Intrucat.coaserea vesmintelor si a tapiseriilor sau turnarea metalelor.Vasele erau impodobite cu ornamente masurate cu precizie si. Chinezii confectionau obiecte din lemn lacuit si pictau in matase.basoleriefuri si mozaicuri.

     .

au aparut doua tipuri de sculpturi monumentale: KOUROS si KORE. V si IV i.Hr.dupa care s-au pastrat pana in zilele noastre numai copii) intruchipeaza omul in Grecia Antica si simbolizeaza democratia.folosita incepand cu prima jumatate a secolului VI i.Ambele au atins un stil narativ.trasaturi definitorii pentru arta egipteana.si frontalitatea.cu o combinatie speciala de miscari corporale (contrapost) si o perspectiva abreviata.Reprezentantii stilului bogat au incercat totodata sa surprinda expresia sufletului. Ceea ce era doar sugerat in sculpturile kouros si-a gasit implinirea in sculpturile clasice ale sec. Kouros reprezenta un barbat gol. VI i..Folosite ca ofrande. . Pozitia de contrapost este atribuita sculptorului Policlet .Echivalentul feminin era Kore.un zeu razboinic.artistii au creat un stil sobru.emblematic pentru majoritatea sculpturilor egiptene.Statuile lui (printre care si Doriforul.precum si combinatia dintre miscare si calm.Hr. tanar si puternic.Hr. Tehnica pictarii in negru a figurilor pe vase s-a dezvoltat in secolul VI i.infasurata intr-o roba. In perioada arhaica de la jumatatea secolului VII i.sugereaza deopotrica echilibru si armonie..Piciorul de sprijin si cel in stare de repaos.Hr.In cazul lui se respecta simetria.in prima jumatate a sec. In faza intermediara dintre arhaic si clasic.in perioada clasica.o tanara femeie stand in picioare.Aceasta a fost urmata de tehnica pictarii in rosu..Hr.ambele sunt infatisate schitand un zambet in coltul gurii.realist.

cu sau fără pridvor în față (amphiprostyl) și erau adesea folosite coloanele. unde se remarcă geniul artistic al lui Hipodam din Milet.Membrele si drapajele figurilor au devenit mult mai dinamice in perioada elenistica.Formele statice au cedat locuri unor lucrari insufletite dramatic. Edificiile erau construite în piatră pe un soclu (krepis). La nivelul frontonului era pusă în evidență friza. în general bogat decorată cu sculpturi în relief. Un exemplu de referință îl constituie Acropola din Atena. la care se remarcă templul doric Partenon. Arta greaca s-a raspandit in timpul Imperiului lui Alexandru cel Mare. și cele ionice: Erechteionul și templul zeiței Nike Apteros. .În arhitectură au existat trei ordine de construcții: doric.Hr.intre secolele IV-I i. Alte lucrări de valoare sunt: teatrul din Epidaur și monumentul lui Lysicrates. ionic și corintic. care adesea înconjurau întreaga clădire (peripteros).

     .

      .

.    Roma antică[modificare] Articol principal: Arta romană.

.

spiritul utilitar și simțul practic al romanilor.pana in 27 i.Statuile conducatorilor.in sculpturi si lucruri decorative.dezvoltandu-si imagistica proprie. statuia lui Cezar . apoi a celei grecești. În domeniul sculpturii.Hr. De la Roma pornesc principiile. imperială: arta atinge deplina maturitate. pentru a se extinde apoi în toate provinciile.Romanii au imitat.in portretistica a aparut stilul monumental. exercitând influențe asupra perioadelor ulterioare (Renașterea.Hr. ca apoi să devină o artă originală. printre lucrările mai valoroase se situează: bustul lui Nero. arhitectura este corelată cu concepțiile urbanistice.reliefurile funerare.In timpul domniei primului imparat roman. bazată pe talentul organizatoric.statele elenistice intrau in declin.in secolul II i. Forumul Roman. noutățile.in portrete si reliefuri. Printre cele mai valoroase monumente arhitectonice sunt: Colosseumul. arta romană este dominată de influențe etrusce și grecești (încât unii o consideră chiar o copie a acestor arte). soluțiile.arcurile de triumf si columnele redau scenele de lupta si evenimentele istorice. neoclasicismul).specifica. Panteonul. cu trăsături specifice. este o artă unitară. In timp ce..Busturile care reproduceau fidel subiectele erau populare gratie cultului strabunilor din perioada republicii. La început. iar sculptura și elementele de artă decorativă decorează edificiile fastuoase. Arcul lui Constantin.modele italice si elenistice.in Roma lua nastere o noua forma artistica distincta.. Având un caracter statal.cand au fost promovate stiintele si artele.Augustus.Istoria artei romane se divide în două mari perioade:   republicană: aflată la început sub influența artei etrusce. care a supraviețuit de -a lungul istoriei.care s-a extins apoi in intregul imperiu.

Temele pot fi: subiecte mitologice sau din viața cotidiană. Casa Venerei. casa de aur a lui Nero de lângă Colosseum. dar care se umezește în timpul aplicării. Măiestria artei picturii și a mozaicului este dovedită și de reușita creării iluziei realității (trompe l'œil) Exemplificări:   pictura: Casa Misterelor. Roma. Roma. trăsăturile feței. Casa Faunului. Anumite forme (cutele veșmintelor. Roma. prin uscare. Personajele sunt aplicate pe un fond de o singură culoare sau pe benzi paralele. figurative etc. peisaje sau motive ornamentale geometrice. Pictura romană. Pompei. Vila lui H adrian de la Tivoli. De asemenea. naturi moarte. vila împărătesei Livia Augusta. Acestea sunt utilizate pentru decorarea palatelor și a templelor. pictura romană s-a bucurat de un real prestigiu în decorarea edificiilor publice și a locuințelor. mozaic: mozaicul pavimentar din Ostia. Tehnicile folosit sunt cele tradiționale: fresca. personaje imperiale sau militare. părți ale corpului omenesc) sunt desenate după niște formule de execuție specifice și. toate personajele par a fi gemene. realizată pe mai multe straturi de tencuială uscată.  . bustul lui Caracalla.August de la Prima Porta. din acest motiv. a împrumutat elemente și din arta populară. pictura grecească. pe lângă influențele bizantine. în care culoarea aplicată pe tencuiala proaspătă se întărește ca piatra. florale. Prima Porta.

      Artă orientală[modificare] .

precum și multe altele din China.I d.Hr. Stilul budist al templelor influențează și arta regiunilor învecinate.IV d.Hr.) perioada vedică (secolele al XIII-lea .II î.III î. jainismului și budismului. printre edificiile reprezentative fiind: templul Angkor Wat. imitau munții și erau bogat ornamentate cu sculpturi.Hr. India antică găzduiește manifestări artistice caracterizate prin puternice influențe religioase.) perioada Imperiului Maurya (secolele III .Hr. . Arta Indiei antice a evoluat de-a lungul a mai multor perioade:      cultura Indusului (2500 . picturile murale reprezintă personaje pline de vitalitate.) și cea pre-Maurya (secolele al VI .) școlile Mathurā și Amarāvatī (secolele I . cel din Borobudur.    .Hr. cele mai reprezentative fiind templele de la Mamallapuram și Ellura. India[modificare] Locul de naștere al hinduismului.al VI-lea î. iar lăcașele de cult erau supraetajate. Japonia și Tibet.Articol principal: Artă orientală. Astfel sculpturile concurează în reprezentarea lui Buddha.).1200 î.Hr.) arta din Gandhara (secolele II î.Hr.

bronzul etc. .porțelanul. arta Chinei antice dezvoltă o gamă de culori și forme subtile și utilizează materiale deosebite cum ar fi: jadul.    China[modificare] Beneficiara unei tradiții îndelungate și mai puțin supuse influențelor exterioare.

ceramică.917): se dezvoltă pictura portretistică și peisagistică. cu colțurile ridicate.1279): edificiile au acoperișuri înalte. dec orate cu sculpturi. prelucrarea fildeșului.1644): restaurarea vechilor tradiții artistice. picturi și olane multicolore.Hr. perioada Ming (1368 .  perioada Han (206 î.   perioada Tang (618 .220 d.Perioadele cele mai importante. țesături.    . în care au evoluat diverse forme și stiluri artistice.Hr. sunt corelate cu dinastiile conducătoare:  perioada Song (960 .): se manifestă realismul în sculptură. . se dezvoltă arhitectura parcurilor.

Hr. Pictori ca: Picasso. Astfel. în spațiul african au fost realizate o gamă largă de specimene artistice. Considerată la început primitivă. Paul Gauguin și Modigliani vor utiliza astfel de teme și motive în lucrările lor. Vincent van Gogh. arta reprezintă și o modalitate de a exprima diferențierile tribale și ne referim aici la bogăția cromatică a picturii corporale și la diversitatea măștilor utilizate în ceremoniile religioase.   Arta Africana[modificare] Încă din epoca preistorică. Matisse. O dată cu evoluția societăților. fiind desene pe stânci cu animale și vânători. arta africană avea să influențeze arta vest-europeană de la începutul secolului XX. devenind adevărați inovatori. fie pentru ritualurile și ceremoniile tribale.  . fie în scopuri pur decorative. primele reprezentări artistice datează în 7000 î.

    Arta islamică[modificare] Articol principal: Artă islamică. .

Cele mai vechi covoare innodate erau tesute manual in Konya.dand obiectelor un luciu metalic.XII dimensiunile edificiilor cresc (exemple: El-Azhar și El-Akmar din Cairo). cu nesfârșitele lor colonade.In sec.XIV). reprezentarea figurii omenești sau a animalelor.motivele asiatice.sub dominatia Fatimizilor din Cairo au fost realizate primele sculpturi din fildes.Datorita mongolilor. fortărețe) au fost influențate de stilul bizantin (de exemplu: Moscheea Omar din Ierusalim). arta decorativă islamică nu folosește.Artistii se straduiau sa prezinte textul Coranului in cea mai frumoasa caligrafie.cum ar fi florile de lotus.ca viceregi ai Califatului Abbasid al Bagdadului.obiectele de ceramica si vasele de bronz. cu o mare curte interioară. secolele XIII .capitala Selgiucizilor. ci manifestă preferință pentru ornamentul pur. În secolele X . mausolee.Dupa secolul X. Remarcabile sunt monumetele arhitecturii mauredin Spania (Marea Moschee din Córdoba.decoratii impletite si intretesute.au inflorit miniaturile in Irak.decoratiile bogate si caligrafia artistica (exemplu: arabescul).Stilul maur s-a impus in . a pieilor.tesaturile. pictura de manuscris șicaligrafia.animalele mitice si palcurile de nori. prelucrarea metalelor.Operele literare.decorata cu motive impletite si alte forme abstracte. Ulterior s-a adoptat planul dreptunghiular al moscheilor.au intrat in tezaurul de forme ale artei islamice.complexe. monumentele arhitectonice islamice (palate.Smaltul a ajutat la dezvoltarea productiei de ceramica in orasul irakian Samarra.reprezentand figuri umane. ceramica.stiintifice si istorice aveau ilustratii elaborate minutios. în general. Selgiucizii din Anatolia au produs manuscrise cu ilustratii extraordinare.dezvoltand forme diferite.in special in arta persana. secolele VIII . XII-XIII.X.In interiorul moscheilor. Turcii tulunuzi. încadrată de porticuri (de exemplu: moscheile Ibn-Tulun și Amru din Cairo). Credinta in Coran interzicea reprezentarea artistica a fiintelor.precum si covoarele. moschei. covoarelor). Supusă preceptelor religioase. Artistii islamici din perioada dinastiei Omneiazilor s-au decantat de stilul si mostenirea bizantina clasica tarzie. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat in perioada mamelucilor. Alături de arhitectură s-a dezvoltat și artele decorative (mozaicul.modelele geometrice impletite complex decorau amvoanele sculptate in lemn (mimbar).in Egipt si in Siria.au adus arta lor in Siria si in Egipt. Palatul Alhambra din Granada.Caligrafie islamică cu un celebru textreligios La început. a lemnului.

In Imperiul Otoman era folosita teracota de ceramica la ornarea suprafetelor de interior si exterior.Covoarele innodate.probeaza virtuozitatea impresionanta din perioada Safavizilor persani. Combinarea stilurilor islamic.un exemplu fiind Palatul Alhambra.cu scene de vanatoare.cu mai putine figuri geometrice. In Imperiul Otoman a aparut stilul saz.persan si hindus in subcontinentul indian a produs un stil naturalist in timpul imparatilor moguli.Peninsula Iberica.     .

Monreale photo ru Sibeaster14 .  Arta medievală(500-1500)[modificare] Articol principal: Artă medievală.

Marii artisti talentati erau instruiti de autoritatile religioase.In Mexic.cruzi si aprigi aveau si ei parte de blandete si religiozitate.Bisericile.moscheile si templele din toata lumea i-au atras pe cei mai buni artizani si muzicieni.Fiecare cultura si-a dezvoltat stiluri artistice.muzica.budistii pictau scene din viata lui Buddha. Templele.poeti si ganditori carora le asigurau fonduri. Bisericile bizantine erau decorate cu mozaicuri murale si icoane.Musulmanii se specializasera in caligrafie si in ornamentarea cladirilor cu modele geometrice complicate.iar ei sunt trimisii divinitatii care aveau datoria de-a mentine controlul si ordinea asupra societatii.Sentimentele religioase i-au stimulat sa creeze opere delicate si complexe.Cum gradul de analfabetism era foare crescut in Europa medievala.mozaicuri si arhitectura. .In Asia.manuscrisele.chinezii au pictat si au sculptat in stiluri noi de arta peisagistica si naturalista si fabricau obiecte din portelan fin.calugarii petreceau multe ore copiind de mana cartile.punlic si materialele necesare.In manastirile europene.muzicale si literare proprii.sculpturi.impodobind majusculele din texte si chenarele paginilor cu modele migaloase.sculpturile in piatra si picturile murale faceau parte din cotidian.Sperau si cautau sa arate ca Dumnezeu era de partea lor.se propovaduia pentru inaltare spirituala prin imagini.muzicieni.de aceea au adus la curtile lor artisti.iar in multe regiuni ceremoniile religioase se desfasurau in limbi straine.Marii regi si imparati razboinici.Religia le ofera oamenilor obisnuiti o cale de inaltare a cugetului si o speranta pentru vremuri mai bune sau pentru viata de apoi.Sub dinastiile Tang si Song.bisericile si moscheile erau bogate si se serveau de arta pentru a raspandi istorisiri si idei religioase.

Existau institutii mai importante. Arta plastica din China dinastiilor Tang si Song au atins noi culmi in rafinamentu in perioadele Yuan si Ming.teatrul.Egipt si Samarkand.tapiseriile si muzica corala.au inceput sa picteze in stil realist. XIV-XV.Maroc.Chartres .rosace nord Spre sfarsitul Evului Mediu.iar stilurile si tehnicile deveneau tot mai rafinate.Artele plastice si muzica medievala progresarera.In sec. In Japonia.muzica.care cumparau opere de arta si ii intretinea pe artisti-sporea.lucrand in particular.precum si recitari ale unor poeme despre eroi.In Europa aveau loc asa zisele reprezentatii de mistere.stilurile locale le-au inlocuit pe cele chinezesti.Toate formele artistice-ceramica.obiectele de lac si sculptura-au prosperat.Cartile erau accesibile unui public mai larg.bazate pe Biblie sau pe mituri traditionale.peisajele pictate si gradinaritul.ca vitraliile.Geoffrey Chaucer a scris despre dragostea romantica si despre oamenii de rand.cea mai mare parte din creatia artistica si muzicala era destinata Bisericii.ca Biserica de pilda.de import.unii artisti.creativitatea artistica era in floare.unde operele erau necesare. Toltecii si Aztecii din America Centrala au preluat si adaptat vechile stiluri de la Teotihuacan si de la mayasi. Arta islamica fusese modernizata de diversele scoli filosofice din Spania.deoarece incepusera sa fie scrise in limbile locale decat in latina.iar numarul patronilor bogati. . ca imparatul Carol cel Mare si regele Arthur.cathédrale .In Europa.literatura.

interpretată detrubaduri. evoluează și cea laică. truveri francezi și acei Minnesänger germani. icoanele. obiectele de sticlă. În paralel cu muzica religioasă.Codex Aureus Sankt Emmeram În Evul Mediu apar noi specii artistice: orfevrăria. În cadrul Bisericii Catolice se dezvoltă muzica gregoriană ca are ca origine muzica primilor creștini din Imperiul Roman de Apus. Muzica începe să dobândească fundamentare teoretică prin apariția notelor muzicale. vitraliile. miniaturile manuscriselor etc. Pictura medievală dobândește și dezvoltă modalități ca: fresca.   . a portativului.

V d. Imaginile cele mai frecvente sunt: Isus. catacombe și primele biserici. Arta paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu.Hr. porumbelul. Treptat. imaginile dobândesc o semnificație narativă și educativă și sunt reprezentare o diversitate de teme biblice. peștele etc.   Arta paleocreștină[modificare] Articol principal: Arta paleocreștină. crucea și alte simboluri ale credinței creștine: mielul.) este marcată de schimbări radicale în formele de expresie artistică. păstorul.  . Apariția și răspândirea creștinismului (secolele I . Apar case particulare (pentru desfășurarea ritualurilor noului cult).

     .

   . se pot menționa basorelifurile și statuetele care ornează lăcașele de cult din Poitiers (Franța) și Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneția Giulia din Italia). capitel în stil corintic. Arta germanică[modificare] Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. Stabiliți în nordul Spaniei de astăzi. iar decorațiile conțineau în special motive animale și vegetale. O creație reprezentantă pentru această perioadă este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. vizigoții au dezvoltat un sistem arhitectural complex. În ceea ce privește tehnica scupturii. Pictura se dezvoltă în special în domeniul ornamentelor miniaturale ale cărților religioase. Cele mai multe edificii reprezentative se află în provinciile Palencia și Toledo. Au utilizat arcul de forma unui cerc (nu de semicerc ca până acum).

  Arta bizantină[modificare] .Arta preromanică[modificare] Formă de tranziție către arta romanică. acest tip de artă s-a dezvoltat cu precădere în regatul francilor și în spațiile învecinate și a evoluat în mai multe stiluri independente între ele:       arta carolingiană arta otoniană arta celtică arta vikingă arta asturiană arta mozarabă.

sunt o demonstratie impresionanta de arta bizantina.care ii infatisau pe sfinti alaturi de suverani.Splendidele mozaicuri murale.Aceste mozaicuri nu erau menite sa portretizeze cu exactitate persoanele. Bizantul a avut o influenta perena in arta religioasa a tariilor Europei de Est. Accentul cade pe utilizareamozaicului.unde crestinismul ortodox este predominant.Ele reprezentau maretia si caracterul sublim al personajelor avand un aer de parca erau in ceruri. Ca o continuatoare a artei Imperiului Roman de Răsărit. Se remarcă simplitatea formelor și stilizarea acestora.au fost realizate respectand un anumit canon de reguli.numite icoane. arta bizantină este dedicată în primul rând cultului religios creștin.Mozaic Articol principal: Artă bizantină.Si-a dezvoltat un stil artistic propriu. ceea ce va îngrădi creativitatea.Iconarii continuau sa picteze dupa vechine canoane.Picturile sacre ale sfintilor. . a picturii icoanelor și menținerea unor reguli de reprezentare stricte (canoane).

     .

arta romanică reprezintă primul stil artistic cu caracter internațional din cadrul culturii vest-europene. ca o continuare a stilului preromanic. Caracteristică perioadei feudalismului consolidat.lucrari menite sa transmita credinciosilor nestiutori principiile de baza ale crestinismului. În spațiul britanic stilul este adus de cucerirea normandă fiind deci cunoscut sub numele de stil normand. Odata cu aparitia stilului romanic prin anii 1000.  . A evoluat în spațiul Germaniei.optand pentru figuri adosate la portalurile bisericesti in interiorul acestora.   Arta romanică[modificare] Articol principal: Artă romanică. Italiei.sculptorii abandoneaza statuile in rondebosse. Franțeiși nordului Spaniei.

    Arta gotică[modificare] Articol principal: Gotic.marcand trecerea artistica de la arhaicul stil romanic la suplul si delicatul stil gotic. .ca parte a arhitecturii. fiind contemporan cu stilul romanic. Stilul gotic apare în Europa Occidentală pe la începutul secolului al XII-lea.Au aparut noi forme de sculptura.

Alaturi de Judecata de Apoi si de intruparea lui Hristos. Spre deosebire de acesta.Moralia in Job MS dragonslayer Anterior.numarul sculpturilor ronde-bosse a crescut.in contrast cu cele murale. SainteChapelle.Catedrala Westminster.cu exceptia coloanelor si boltilor.in urma cruciadelor. catedrala din Magdeburg.precursorii renasterii. S-au realizat construcții impresionante ca: Notre-Dame de Paris. Picturile pe lemn. Modelele bizantine au inspirat pictura pe lemn si frescele italiene si i-a influentat pe artistii secolului XIV. S-au remarcat frescele lui Giotto in Assisi si Florenta si picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti in Palazzo Publico din Siena.De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii.in Venetia si in Sicilia.figura Maicii Domnului a devenit o tema centrala. Incepand din secolul XII. Domul din . construcțiile nu mai sunt greoaie. Catedrala Canterbury. arcul butant și ornamentația inspirată din natură.Mozaicurile bizantine erau foarte raspandite.elementele stilistice din arta bizantina si din traditia clasica au ajuns in centrul si sudul Europei.care s-au imbogatit din comert sau camatarie. Printre noile elemente introduse în arhitectură se situează: bolta pe ogive (nu pe arce semicirculare). întunecoase.erau folosite mai ales la altare si la lucrarile devotionale.de la zugravirea vesmintelor si chipurilor la peisajele in locul fundalelor aurii traditionale. catedrala din Chartres.care leau oferit lucrarilor lor mai multa naturalete si individualitate. Bisericile gotice aveau putin spatiu pentru picturile murale.acum insa acestora li se adauga si elitele oraselor.ca Duccio di Buoninsegna si Giotto di Bondone. cu interiorul bine iluminat. zvelte.Portretele donatorilor si sculpturile funerare exprimau constiinta propriei valori.Ordinele calugarilor cersetori propovaduiau cultul Fecioarei Maria.Din secolul XIV. ci înalte.doar monarhii si Biserica comandau lucrari de arta. domul din Köln.

    .Milano. sunt celebre edificiile gotice din orașele Transilvaniei: Biserica Neagră. Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov și multe altele Aceeași tendință spre verticalitate poate fi regăsită și în cadrul picturii și sculpturii: sunt reprezentate în special personaje religioase sau politice în atitudini dinamice.Biserica Sfântul Mihail din Cluj. pline de viață și dramatism. În România.

s-au remarcat artistii precum Tilman Riemenschineider din Germania (Jelirea lui Hristos). Fratii Limburg au ilustrat o carte de rugaciune pentru Ducele de Berry.ci si in ateliere orasenesti.   Stilul curtenesc[modificare] In anii 1400.activitate realizata nu numai in manastiri.Veit Stross din Transilvania (Moartea Fecioarei) care au creat sculpturi in lemn de o mare expresivitate sau prin naturalismul lor.curbata in forma de S si in vesminte largi.Subiectul predominant era Madona.in Alpi. Arta renascentistă (secolele XIV-XVII)[modificare] .In perioada goticului tarziu.in Boemia. Pe langa obisnuitele lucrari religioase.erau impodobite tot mai multe manuscrise laice.pictorii ca Robert Campin si Jan van Eyxk anticipau deja stilurile care aveau sa apara odata cu Renasterea.Miniaturile din lucrarea Tres Riches Heures du Duc de Berry denota placerea de a povesti.incantarea de a infatisa frumusetea naturii si satisfactia de a nota detalii precise.Franta si Burgundia flamanda debuteaza delicatul si elegantul stil curtenesc al goticului.prin naturalismul picturilor lor.

Invatamantul si religia au cunoscut o perioada de inflorire.desi nu stiau sa produca unelte din metal.Botticelli si Michelangelo. Pe continentele americane.european si tatar.Dar in China si Japonia inovatiile au fost mai putine din cauza izolationismului crescand adoptat de conducatori.iar a fi patron al artelor devenise o chestiune modesta.aztecii si incasii au creat podoabe de aur si argint in stiluri noi.invatamanul se laiciza.civilizatiile timpurii au inceput sa-si piarda impetuozitatea cand s-au vazut confruntate cu colonialismul european.care au conceput noi viziuni si modalitati realiste de a le reprezenta.Rafael.Leonardo da Vinci.Renasterea a influentat puternic toate artele-pictura.incurajandui pe creatorii din Spania. Publicul a inceput sa aiba acces la arte si sa le aprecieze in mare masura.musulman si hindus.1512) de Michelangelo.Artele au cunoscut o perioada de inflorire si in Persia safavida.a contopit in biserici si cladiri stilurile bizantin.muzica si arhitectura.combinand si dezvoltand stilurile persan.tulburatoare. Au creat noi forme arhitectonice.tara abia formata.Brueghel. si cu o vigoare crescanda.turcii otomani au realizat o apropiere intre stilurile islamic si european.in special datorita operelor lui William Shakespeare. .In Europa.Italia si Egipt sa dezvolte o noua arhitectura si o noua literatura. Capela Sixtină Desi cu radacini adanci in traditie.sculptura.teatrul.Holbein cel Batran si Holbein cel Tanar.si in India mogulilor.Creaţia lui Adam (1508 .Durer.Rusia.Noile clase de mijloc-negustorii si meseriasii-plateau sume importante pentru operele de arta.La granita dintre Europa si Asia.Totodata. Si-au desfasurat activitatea numerosi artisti: Tizian.In Africa.acestea nemaifiind un apanaj al regelui si Bisericii.In Anglia a luat avant literatura si dramaturgia.artele au evoluat cu alta imaginatie.

din China.Compozitorii europeni au scris primele concerte pentru orchestra.In Europa insa.sonate.erau cautati pentru portretele pictate intr-un stil aproape fotografic.Cultura asiaticilor de rand nu a fost pastrata in scris.Japonia si China.romane si forme noi de distractie.clavecinele.Naşterea lui Venus.europenii bogati au incurajat dezvoltarea unui nou stil.sculptorii si arhitectii l-au folosit pentru a crea efecte de o maretie spectaculoasa. Artisti ca Rubens.a creat stiluri elaborate.Imperiul Otoman.diferentele intre cultura oamenilor de rand si cea a claselor conducatoare s-au adancit.Se fabrica mobila tapitata. .Pictorii.numit baroc.orgile si viorile ajunsesera destul de raspandite.izolata de viata chinezilor de rand.In Japonia dinastiei Tokugawa situatia era putin deosebita.si Velasquez.opere si oratorii.teatrului si vietii citadine.in care actorii din trupa isi creau replicile pe loc.Milton.Ruisdael din Tarile de Jos.Sandro Botticelli .dar exista o multime de informatii despre cultura de la marile curti din Asia.Rembrandt si Van Dyck.In Italia a aparut un nou tip de pantomima.lautele. Autori ca Cervantes.numit commedia dell'arte.Intre timp. Florenţa In Europa.deoarece tara fusese modernizata.Aici au aparut teatrul Kabuki. Otomanii s-au remarcat prin palatele.Salvator Rosa din Italia si Claude Lorraine din Franta erau pictorii peisagisti la moda.Dinastia Qing.lustruita si bogat impodobita.Dintre instrumentele muzicale.cultura de masa s-a extins datorita evolutiei tiparului.moscheile si cladirile oficiale ornamentate migalos.din Spania.Pepys si Bunyan au scris carti de succes cu subiecte din viata de toate zilele.din Tarile de Jos.Galleria degli Uffizi.mode si obiceiuri care prin anul 1800 ajunsesera mai rigide si rupte de realitate.

Renașterea europeana[modificare] .

.

O altă sursă de inspirație o constituie natura. descoperă perspectiva liniară caracteristică artei din această perioadă . cel mai însemnat constructor al Renașterii. David (1504) Articol principal: Renașterea. În pictură. fără veșminte. numite.Michelangelo.frescele din capela "Scrovegni" din Padova și din capela "Santa Croce" din Florența -. Este redescoperită antichitatea clasică și sunt reînviate formele armonioase ale acesteia. Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porților de bronz ale Baptisteriului din fața Domului. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmoră Cantoria pentru Domul din Florența. Apărută în Italia. de către Michelangelo "Porțile Paradisului". mai târziu. Cimabue (1240-1302) și elevul său Giotto di Bondone (1266-1337) . ca în timpurile antichității. prima sculptură care. Donatello (1386-1466). Renașterea reprezintă o eliberare de rigiditatea dogmatică a Evului Mediu prin care se deschid noi drumuri în istoria artei.și realizează cupola Domului din Florența (1436). . pot fi considerați ca precursori. prin stilul său plastic. Dezvoltarea artei în Renașterea italiană are loc la începutul secolului al XV-lea în Florența. prezintă din nou corpul omenesc gol. iar atenția nu mai este îndreptată către divinitate. a influențat și pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David. ci către om. Filippo Brunelleschi(1377-1446).

Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de menționat "Nașterea lui Venus" (La nascita di Vènere) (1482) și "Primăvara" (1474). Pictorii din generația următoare au contribuit la înnoirea redării în perspectivă a peisajelor. compune rea minuțioasă a tablourilor. Andrea Mantegna(1431-1506) . în contrast cu stilulflorentin.în Florența.în Padova. Jacopo Bellini (1400-1470). Andrea del Verrocchio(1435-1488).1477-1510) . Ciclul de fresce în "Cappella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florența impresionează prin individualitatea și plasticitatea noului stil."Battaglia di San Romano". Giovanni Bellini (1430-1516) și Giorgione (ca. Piero della Francesca (1416-1492). .în Veneția. care a lucrat pentru familia Medici din Florența și pentru Vatican.Izgonirea dinEden . "Il Condottiere Giovanni Acuto" .Cina cea de Taină . Domenico Ghirlandaio (1449-1494) .Masaccio . este socotit deschizătorul de drum în pictura din perioada timpurie a Renașterii. prin simțul nou al organizării spațiale.Capella Brancacci.este fascinat de potențialul perspectivei în pictură. Milano Masaccio (1401-1428).Santa Maria delle Grazie. Alți maeștri din această perioadă sunt călugărul dominican Fra Angelico (1400-1455). Printre aceștia se numără: Antonio Pollaiuolo (14321498). cu motivele sale naturaliste și aplicarea perspectivei în desen. care a scris și lucrări teoretice în domeniul matematicii și perspectivei. Un loc aparte îl ocupă Sandro Botticelli(14451510). Aceștia din urmă au dat o orientare decisivă școlii venețiene. finețea redării figurilor. în care predomină desenul. Și Paolo Uccello (1397-1475) . Florența Leonardo da Vinci . al luminii și culorii.

. Muzeul Czartoryski. Cracovia În anul 1500. care avea să devină semnul distinctiv al orașului Florența. unde pictase frescaCina cea de Taină pentru biserica Santa Maria delle Grazie.Leonardo da Vinci. Michelangelo (14751564) lucrează la statuia de marmură a lui "David". Leonardo da Vinci (1452-1519) se întoarce la Florența. În acest timp. Doamna cu hermina. venind de la Milano.

Domul "Sfântul Petru" (San Pietro). care încurajează realizarea unor proiecte ambițioase înăuntrul și în afara Vaticanului. la curtea papei Iuliu al II-lea.Centrul de greutate al artei se mută la Roma.printre alte motive. este construit după planurile lui Donato Bramante (1444-1514). în care sunt figurați diverși filozofi ai antichității. celebra "Școală din Atena". Rafael Sanzio (1483-1520) decorează camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatulVaticanului . în "Capela Sixtină" Michelangelo pictează plafonul și fundalul ("Judecata de Apoi"). .

Un alt reprezentant de seamă al picturii din această perioadă a fost Correggio (1489-1534). anunțând ivirea stilului "baroc".  Benvenuto Cellini (1500-1571). miniaturist și sculptor din Florența. Tintoretto (1518-1594). El pictează și pentruCarol Quintul. tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative.  Giorgio Vasari (1511-1576). Rosso Fiorentino (1494-1540). inițiază stilul palladianist. care va influența arhitectura engleză din sec. în care . pictor și arhitect din Vicenza. pictor. realizează celebra sculptură în bronz "Perseu cu capul meduzei". Barocul[modificare] . care se găsește în Loggia dei Lanzi (Piazza della Signoria). corpurile omenești apar șerpuitoare și crispate (Figura serpentinata). Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt:    Pontormo (1494-1556). prevalează arta manieristă cu diverse tendințe stilistice. A scris "Vite de' più eccellenti architetti. unde a realizat principalele sale opere (de exemplu.repertoriul formelor devine exagerat. arhitect și biograf.Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Renașterii în Veneția. în Florența. al XVIII-lea. Manierismul[modificare] Începând aprox.în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente . Andrea Palladio (1508-1580). cel mai important reprezentant al manierismului venețian. unul din maeștrii școlii venețiene.   Paolo Veronese (1528-1588). frescele din biserica San Giovanni Evangelista). care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în Parma. pictează palatul Fontainebleau din apropierea Parisului. realizează 56 de picturi murale pentru palatul "Scuola di San Rocco" (Veneția). scultori e pittori" (1550). care îl numește pictor oficial al curții regale spaniole.cu anul 1590. În pictură se descoperă perspectiva și reprezentarea în spațiu.

a diagonalelor repetate de . De asemenea. puternicul contrast dintre lumină și întuneric (clarobscur). 1598. utilizarea expresivă a întreagii game de culori calde (alb. Sunt realizate compoziții ample cu multe personaje și sunt valorificate situațiile dramatice. caracterizat de: dramatismul situației descrise.Baroc. puternice contraste de lumină și întuneric (acea tehnică cunoscută sub numele generic de clarobscur). saturate și un echilibru compozițional mai degrabă dinamic decât static.Peter Paul Rubens. folosirea dinamică a ambelor diagonale ale imaginii. consolidate în urma Conciliului de la Trento. Barocul a aparut ca o reflectare în artă a principiilor Bisericii Catolice. roșu. culori puternice. considerat de multe ori chiar dezechilibru compozițional.. auriu. Pictorii care au excelat în folosirea elementelor stilului baroc în pictură au folosit în mod accentuat figuri umane surprinse în decursul mișcării. Un tablou ce a fost pictat în clar stil baroc. deFederico Barocci. ocru. bineînțeles. Pictura baroc a fost în floare în multe culturi europene între sfârșitul secolului al XVI-lea și prima jumătate asecolului al XVIII-lea. o perioadă din istoria europeană caracterizată de bogăție. strălucire și fast. Vânătoare de lei Articol principal: Baroc. maroniu de diferite nuanțe) și. folosirea liniilor de compoziție de forme curbate. galben. finețea detaliilor ne -echivoce. asemănătoare unor litere S multiple. Eneas scapă din Troia în flăcări. etc. Imagine 8 .

prezentat aici.jpg . anul realizării picturii. a diagonalei ascendente în jurul căreia gravitează întrega compoziție. mai ales în perioada italiană. baroc) decât de un peisaj real. este cunoscut îndeobște pentru realizarea de portrete minunate ale membrilor Curții Regale a Spaniei. artistul flamand a folosit la refuz spațiul existent. acestea erau deja clar cristalizate și "standardizate. maestru incontestabil al barocului pictural. pictate din unghiuri diferite. Mai exact. 2 săbii și multiple pumnale în jurul a doi lei. spaniolul Diego Velázquez. În anul 1598. probabil ultimul mare pictor al Renașterii italiene și fără îndoială unul din primii pictori folosind o manieră baroc în pictură. Tintoretto (pe numele său real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene. a pictat și sub influența barocului. Fișier:David Bernini 1623. În Eneas scapă din Troia în flăcări. În timp ce Rembrandt și alți maeștri olandezi ai barocului s-au aplecat în compozițiile lor mai ales asupra scenelor cotidiene. de către cei mai mulți. reprezintă tot atâtea elemente baroc. folosite preponderent anterior. dintre care trei pe cai. mai ales. În Cina cea de taină. dar puternic individualizat ca pictor baroc. orizontale și/sau verticale. viață. fie dinamic e. tehnica sa de a picta are multiple elemente baroc. și. artist neafiliat vreunei școli. dar întotdeauna dramatice. deși a realizat și picturi inspirate din cotidian. de către alții un pictormanierist. exuberanță și realism. pictor care a excelat în a prezenta în pictura sa scene biblice și. El Greco. de multe ori delimitând clar. grupând șapte vânători. Peter Paul Rubens. care urmează a fi străpunși fiecare de mai multe arme simultan. dar alteori nedelimitând limpede. Federico Barocci face dovada însușirii și aplicării cu brio a elementelor definitorii ale stilului baroc în pictură. ce umplu cadrul picturii. înarmați cu 5 sulițe. precum și a culorilor saturate. folosirea accentuată a clar-obscurului.tip ascendent și descendentcomparativ cu liniile drepte. aidoma artiștilor ce foloseau tehnica numită sfumato. aidoma lui Rubens. mistice. sunt alte elemente tipice ale barocului de tip vizual. Deși este considerat. considerat de mulți specialiști cel mai mare pictor european. un pictor reprezentativ al școlii spaniole. compoziții pline de culoare. Spre exemplu. și găsindu-se în mijlocul unor peisaje ușor ireale ce amintesc mai degrabă de parcuri(desigur. precum Nicolas Poussin și Claude Lorrain. în Vânătoarea de lei. nu au făcut altceva decât să continue tradiția clasică a personajelor ce umplu cadrul picturii având atitudini fie statuare. liniile de contur dintre personaje sau dintre personaje și fondul picturii. efectuând sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. a dramatismului momentului surprins în punctul său critic și redat ne-echivoc cu măiestrie. artistul spaniol de origine greacă folosește culori saturate aplicate cu tușă groasă. a folosit compoziții complexe cu personaje multiple. Pictorii francezi ai genului baroc." cel puțin în Italia.

sculptura realizată în acest stil este în primul rând destinată unei citiri directe. sculptura barocă este caracterizată printr-o dorință irezistibilă a artistului de a sugera mișcarea prin surprinderea unei acțiuni în timpul execuției sale. chiar dacă atitudinea personajului afișează pe lângă gravitatea momentului și o ușoară teatralitate. . în cele de tip baroc având mai multe ființe umane prezente. David. Gian Lorenzo Bernini.Imagine 10 . pentru prima dată. există întotdeauna în aceste sculpturi un dinamism și o concentrare de energii ale formelor umane prezente.Acțiunea este surprinsă în momentul său relevant. Aidoma sculpturilor cu un singur personaj. ce pare a fi pe punctul de a cădea. de pildă. folosirea.Baroc. adresându-se direct simțurilor umane și componentei emoționale a privitorului. grupul afișează o anumită importanță sau gravitate. Precum întreaga mișcare artistică a barocului. 1737 (expusă la Louvre) -. cum ar fi. Ca atare. a unor unghiuri multiple de prezentare a personajelor implicate și prezența. Ca elemente determinante ale sculpturilor baroce se pot distinge omniprezenta spirală ce creează un fel "zid" în jurul unui gol central (un vortex) din care pare a emana acțiunea. tot pentru prima dată. apa (în fântâni). alături de alegoria. dând solemnitate momentului surprins.Baroc. a elementelor extra sculpturale. Prometheus de Nicolas-Sébastien Adam. Imagine 11 . relevant și/sau critic.Un puternic echilibru dinamic al personajului. preferabil în momentul său cel mai important. aflate întotdeauna în mijlocul unei acțiuni comune. De asemenea. (1623 – 1624) -. emoția și tensiunea momentului surprins sunt elementele esențiale ale acestei sculpturi extraordinar de frumoase.

de asemenea. picturii și sculpturii unei întregi clădiri.italianul Gian Lorenzo Bernini (1598 – 1680). din Capela familiei Cornaro a bisericii Santa Maria della Vittoria. este. exemplu edificator de concepție unitară a unui singur artist dar și de aplicare simultană a stilului baroc arhitecturii. comparabil ca forță și dimensiune a creației doar cu Michelangelo Buonarroti. Altar german în stil rococo Sculptura Extazul Sfântei Tereza (a cărei fotografie se poate vedea în introducere) de același Gian Lorenzo Bernini. a fost la superlativ architect. pictor. Opera sa cea mai complexă și relevantă este Capela papei Alexandru VII. realizată între anii1645 1652. fără nici o îndoială.Maestrul incontetabil al barocului vizual al anilor 1600 a fost. dramaturg și regizor. Acest artist remarcabil. . un superb exemplu de lucrare complexă baroc. Roma. sculptor.

precum și al întregului peisaj. Anglia. spre exemplu în cazul barocului englez. grădina cu statui. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc în cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformări profunde din punct de vedere arhitectural. . operă complexă a arhitectului Sir John Vanbrugh. pajiștea și lacul au fost create pe un loc unde înainte nu existase nimic din ceea ce astăzi constituie elemente aparte ale unuia din locurile cele mai vizitate și admirate din Anglia. pădurea. aflat în Woodstock.Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică.1722. În cazul barocului din alte țări. atât palatul. s-a manifestat și în realizarea de opere pur laice. cât și anexele sale. Construite între 1705 . sculptural. este Palatul Blenheim (Castelul Blenheim sau Domeniul Blenheim) și domeniul înconjurător aferent. Clasicismul[modificare] Articol principal: Clasicism. parcul.

înzestrați cu cele mai înalte virtuți morale și capabili de fapte eroice. scriitorii clasici s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali. curbele ornamentale infinit încolăcite folosite cu obstinație. caldă.Se inspiră din antichitate și Renaștere și respectă cu strictețe tratatele de artă și canoanele de reprezentare estetică. . subiectivism și manifestarea eului interior. Stilul rococo evoluează în secolul al XVIII-lea și este succesorul barocului. ca o întreagă perioadă artistică marcantă. ca ceva vetust ci. Arta moderna (secolul XVII-secolul XX)[modificare] Cele mai importante curente artistice ale secolului XIX sunt:  romantismul: apare la începutul secolului ca o reacție la clasicism și raționalismși este caracterizat prin emoție. sculptură. Neoclasicismul[modificare] Articol principal: Neoclasicism. legați indisolubil de soarta statului. când rococo-ul atinsese apogeul său. Oricum. Bogăția ornamentației vecină cu opulența. naturalismul: o ramură a realismului care explorează mai ales situațiile și personajele neobișnuite. patologice. considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumusețe și armonie. Rococo[modificare] Articol principal: Rococo. termenul de rococo s-a impus în lumea criticii de artă a anilor 1850. clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârșite ca realizare artistică. opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseții morale. așa cum o merita. nemaifiind privit peiorativ. relativ repede.Pornind de la modelele artistice (arhitectură.   realismul: realitatea este explorată atent și prezentată fără deformări și se utilizează introspecția. Este prezent mai ales în pictură și caracterizează lucrările în aer liber și cu o cromatică luminoasă. respectiv accentuarea cu precădere a artelor decorative și a designului interior. au creat un fel de tratare cu indulgență superioară a întregului curent în prima treime a secolului al XIX-lea. Este asociat cu regalitatea franceză și în special cu domnia lui Ludovic al XV-lea.  impresionismul: apare la sfârșitul secolului și marchează ruptura de academismul tradițional și începutul artei moderne. Urmărind crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de înalte idealuri eroice și principii morale ferme.Clasicismul atinge apogeul în secolul al XVII-lea și este arta academică prin excelență. literatură) ale Antichității.

care să evoce anumite virtuți și calități și are ca obiectiv realizarea unor forme cât mai corespunzătoare modelelor canonice  . Folosind aceleași surse de inspirație (antichitatea și Renașterea).Psyche revived Louvre MR1777 Acest curent artistic evoluează cu precădere în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea ca o extensie a clasicismului. are ca punct de interes personalitățile istorice. fiind numit și clasicism târziu.

     Romantismul[modificare] .

sub o formă obiectivă. Primele manifestări romantice în pictură vor apărea când Francisco Goya începe să picteze la pierderea auzului.La liberté guidant le peuple Conform lui Giulio Carlo Argan în opera sa Artă modernă. Artistul se plasează metaforic ca un revoluționar din vârtej. lansarea în „aventuri” și îmbarcarea în nave cu destinația polilor. Tema este dată de revoluționarii de la 1830 ghidați de spiritul Libertății (reprezentați aici de o femeie purtând drapelul francez). Cele două mișcări sun t legate. Pictorul englez William Turner a reflectat acest spirit în opere precum Furtună pe mare unde apariția unui fenomen natural este folosit pentru atingerea sentimentelor menționate mai sus. Deși Goya a fost un pictor academic. Francezul Eugène Delacroix este considerat a fi pictor romantic prin excelență. romantismul face același lucru. Căutarea de exotic. Aceasta este probabil opera romantică cea mai cunoscută. paradisurile artificiale și naturalețea în aspectul său ru dimentar. Tabloul său Libertatea conducând poporul reunește vigoarea și idealul romantic într -o operă care este compusă dintr-un vârtej de forme. de exemplu. Exprimarea senzațiilor extreme. folosind . deci. prin subiectivizarea lumii exterioare. prezintă o serie de emoții pentru spectatorul pe care îl face să se simtă nesigur și speriat. Alții.Eugène Delacroix . de neprimitor și de sălbatic va reprezenta o altă caracteristică fundamentală a romantismului. deși vedea evenimentele cu o anumită rezervare (reflectând influența burgheză asupra romantismului). Goya creează un joc de lumini și umbre care accentuează situația dramatică reprezentată. O pictură cu tematică neoclasică precum Saturn devorându -și fiii. prin idealizarea realității. de exemplu. i -au inspirat pe anumiți artiști ai romantismului. romantismul și neoclasicismul sunt pur și simplu două fețe ale aceleași monede. romantismul va ajunge mult mai târziu la Academie. Pe când neoclasicimul caută idealul sublim.

cum ar fi Salvator Rosa. artist baroc târziu cu elemente romantice în picturi      Realismul[modificare] . care picta în maniera lui Claude Lorrain.figuri mai mici au ales pictura istorică.

Charles Dickens și William Makepeace Thackeray în Anglia. Feodor Mihailovici Dostoievski și Ivan Sergheevici Turgheniev în Rusia. Autori celebri de r omane realiste sunt considerați a fi Honoré de Balzac. În cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea. Lev Nikolaevici Tolstoi. realismul capătă. al unei orientări estetice.   . pe plan european.Eisenwalzwerk . în special asupra romanului și în dramaturgie. dintre individ și societate. caracterul unui curent.Google Art Project Realismul este o ideologie estetică.Adolph Menzel . obiectivă în creație. teoretizate de către artiști și de către critici și ilustrate prin numeroase creații. Realismul a avut un impact major în epică. Elementele unui stil realist pot fi identificate în diferite culturi și epoci istorice. Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atentă a realității și reflectarea ei veridică. Una dintre trăsăturile caracteristice ale acestuia este interesul acordat de către scriitori raporturilor dintre om și mediu. în care se pune accentul pe relația dintre artă și realitate. Stendhal și Gustave Flaubert în Franța.

Salonul din [1866] acceptă lucrările unora din pictorii aparținând noii orientări. ca Edgar De gas. Claude Monet. Frédéric Bazille. respinge însă pe Cézanne. pictura engleză cu William Turner și John Constable. care îl vor duce în aer liber să picteze faimoasele sale peisaje.Olympia. care se vedeau confruntați cu problemele ce -i frământau. Renoir și din nou . Manet. Ingres și reprezentanții Școlii de la Barbizon. care a provocat un scandal enorm. Camille Pissarro. printre care celebra Le Déjeuner sur l'herbe. Jongkind. Berthe Morisot. Edouard . reprezentând -o pe zeița Venus în chip de curtezană. Respinse de juriul Salonului Oficial.  ] Impresionismul[modificare] Precursori ai impresionismului au fost pictorii spanioli Diego Velasquez și Francisco Goya . Manet își va expune picturile. spre stupefacția publicului conservator și entuziasmul tinerilor pictori. 1863 În 1863. Nu se vorbește încă de impresionism. Fantin-Latour și alții în "Salonul refuzaților" (Le Salon des Refusés). precum și francezii Courbet. Édouard Manet pictează tabloul intitulat Olympia. dar se pot deja întrevedea caracteristicile principale ale acestei mișcări. împreună cu Pissarro.

sculptorilor și graficienilor"). Cézanne și Berthe Morisot. Camille Pissarro. Henri de Toulouse-Lautrec. Impresie: Răsărit de soare"). Impresionismul a fost punctul de plecare pentru Georges Seurat și Paul Signac. încetează din viață. o pictură reprezentând un peisaj marin din Le Havre. Anders Zorn. Impression: Soleil levant" ("Puneți. ceea ce provoacă reacția scriitorului Émile Zola într-o diatribă violentă la adresa oficialităților. reprezentanți ai impresionismului au fost Lovis Corinth și Max Liebermann. Simone Lega și alții.   . toată lumea era conștientă că această mișca re a reprezentat revoluția artistică cea mai importantă a secolului al XIX-lea și că pictorii ce i-au aparținut se numără printre cei mai mari creatori din istoria artelor plastice. ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului. În ziua următoare. Totuși dificultățile făcute de reprezentanții oficiali ai artei nu au încetat. maeștri ai neoimpresionismului. Monet și Sisley se duc la Londra. în Danemarca. intitulat Exposition des Impressionnistes ("Expoziția Impresioniștilor"). Războiul franco-german din 1870 îi risipește. Monet. în Suedia . Peter Krojer. Un cuvânt destinat să facă carieră. des sculpteurs et des graveurs ("Societatea anonimă a pictorilor. răspunse: "Mettez. Pissarro. Cézanne se retrage în provincie. Întrebat asupra titlului tabloului pentru alcătuirea catalogului. Giorgio Boldini. Sisley. grupați sub denumirea Macchiaioli ("Măzgălitorii" !). Vincent van Gogh și pentru mulți alți "postimpresioniști" din Franța și alte țări. publicată în gazeta L'Évènement. Monet adusese. organizează o expoziție colectivă în saloanele fotografului Felix Nadar. din nou reuniți sub numele Société anonyme des peintres. În Germania. în revista Charivari apare articolul cronicarului de artă Louis Leroy. descoperind acolo pictura lui William Turner. patriarhul impresionismului.pe Manet. printre altele. În anul 1874. compusă din Pissarro. Degas. Renoir. care va exercita o puternică influență asupra picturii lor ulterioare. în Italia. Când însă în 1903 . pentru Paul Gauguin.

Postimpresioniștii au mers în continuare pe acest drum. obiect al unei combinații pure între formă și culoare. în așa fel încât. uneori se reduc la puncte de culoare crudă (pointilism). în special în redarea peisjelor. un prim pas în direcția artei moderne. Pictura analitică a lui Cézanne transformă motivele într-un sistem de volume și obiecte și conduce. cu scopul provocării unei emoții estetice și al transmiterii nemijlocite a sensibilității subiective a artistului. care se îndepărtează de reprezentarea obișnuită a corpurilor și obiectelor. la structuri cristaline. . Tabloul este împărțit într-un eșafodaj de suprafețe și linii. Tendința predominantă este realizarea unui tablou reprezentând o construcție de sine stătătoare. care nu se regăsesc în natura reală. Petele de culoare pot constitui suprafețe de lumină sau umbră. dezvoltând însă mai departe spontaneitatea și virtuozitatea predecesorilor lor. operele pictorilor impresioniști au contribuit la formarea unei concepții noi privind creația artistică.  Postimpresionism[modificare] VanGogh-starry night ballance1 Începând cu anul 1870. se poate prevedea trecerea spre cubism.

Van Gogh - Selbstbildnis mit verbundenem Ohr

Gauguin dezvoltă un stil decorativ cu tonuri de culoare violentă și forme simplificate, stil pe care el însuși îl caracterizează cu termenul "sintetism", o încercare de reunire sintetică a aparenței exterioare a lucrurilor cu sensibilitatea artistului. Toulouse-Lautrec, influențat de gravurile japoneze, realizează litografii în culori reprezentând viața de noapte din cartierul Montmartre. Creațiile lui Van Gogh din perioada 1886 -1890, în care culoarea ca mijloc de comunicare se substituie vorbirii, au ceva din trăsăturile expresionismului de ma târziu. Georges Seurat accentuează deasemenea elementul cromatic, totuși fără exuberanța lui Van Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform cărora întrepătrunderea culorilor realizează un efect optic de o deosebită intensitate, el creează tablouri dintr-un mozaic de puncte colorate (Pointilism sau Divizionism). Bazându-se pe concepții diferite, uneori divergente, pictorii postimpresioniști au deschis calea artei moderne. Trăsătura lor comună constă în faptul de a fi renunțat la imitarea naturii și de a fi creat opere cu existență de sine stătătoare.

Arta secolului XX[modificare]

Edvard Munch. Țipătul (1893). celebră lucrare aparținândexpresionismului .

care se termină printr-o curbare bruscă.'70. ondulatorie. .  dadaismul.  pop art: apare în SUA și Regatul Unit și se dezvoltă prin anii '50 . ca o continuare a dadaismului. de un ritm discontinuu. în artă pătrund tot mai mult știința și tehnologia și apar o multitudine de stiluri și mijloace de expresie:  expresionismul: o reacție de revoltă la naturalism și realism.   neoimpresionismul: o prelungire a impresionismului din secolul al XIX-lea. ce dă senzația de energie.  suprarealismul: inițiat de André Breton. utilizează idei artistice venite din partea psihanalizei. Se caracterizează prin întoarcerea la realitate. Din dadaism a evoluat suprarealismul.  expresionismul abstract: inspirat din simbolism. Este explorată realitatea figurativă. iar imaginea tridimensională este readusă în spațiul bidimensional. bazat pe hazard. în care totul este ilogic. tehnica colajului și introducerea obiectelor de uz cotidian în opera de artă. contrastante.  nouveau realisme: fondat în 1960 de Pierre Restany și Yves Klein.   simbolismul: operele de artă au un profund caracter semiotic.Salvador Dalí . în aparență mai mult un experiment decât o mișcare artistică. art nouveau: evoluează la începutul secolului (la belle époque) în special în artele decorative. Culorile sunt țipătoare.  futurism: apărut în Italia și devine precursor al diverselor mișcări de avangardă. Sunt respinse tradiția muzeelor și aacademismului. proclamă supremația libertății în exprimarea artistică. liniile sunt frânte. 1931 În secolul XX. cubismul: inițiat de Braque și Picasso. Analizează societatea de consum și interferează cu domeniul publicității. evitarea figurativului. apare în SUA după cel de-al Doilea Război Mondial. a însemnat un moment de revoluție în istoria picturii. astfel încât arta devine business. Este caracteristică linia asimetrică. fiind considerat apropiat publicului larg și vieții cotidiene. suprarealism și din expresionismul german.      land art op-art minimalismul arta brută CoBrA.Persistența memoriei (detaliu). design și arhitectură. Constituindu se ca o continuare a dadaismului și preluând estetica simbolistă.

 Realism socialist      .

     .

     .

    Vezi și .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->