Gradele de comparatie

Gradele de comparatie sunt forme care precizeaz nuanta gradual a adverbului. -pozitiv - este forma de baz a adverbului El scrie repede. -comparativ de superioritate - se formeaz pe baza prefixului: mai El scrie mai repede dect ceilalti. de egalitate - se formeaz pe baza unor prefixe ca: tot att de, la fel de El scrie la fel de bine. de inferioritate - se formeaza pe baza prefixului: mai putin El scrie mai putin bine dect fratele sau. -superlativ relativ - se formeaz pe baza prefixului: cel mai El scrie cel mai repede. absolut - se formeaz pe baza prefixului: foarte El scrie foarte repede.

Prtile de vorbire determinate

Adverbul poate determina: -un verb sau o locutiune verbal la mod: personal - Tu ai rspuns repede. nepersonal - Tu ai rspuns repede scriind frumos. -un adjectiv sau o locutiune adjectivala El are o masn mult mai nou. -o interjectie Hai repede! -un adverb sau o locutiune adverbial Tu ai rspuns putin ironic. -un substantiv Plecarea de acas a fost grea.

Functii sintactice
Adverbul poate ndeplini n cadrul propozitiei urmtoarele functii sintactice: -predicat verbal Desigur c va fi bine. -nume predicativ E foarte bine c vine acum. Este bine s asculti sfaturile. -atribut adverbial Testul de astzi a fost usor. Du-te n casa de dincolo. Pentru drumul cel de mine / De cu azi te pregte ste. - M. Eminescu -complement circumstantial de loc Ultima oar l-am vzut aici.

-complement circumstantial de timp Ultima oar l-am vzut ieri. -complement circumstantial de mod Ultima oar l-am vzut bine. -complement circumstantial concesiv Cu toate acestea l-am vzut aici. -complement circumstantial de cauz Toti l felicitau de bine ce rspunsese. -complement circumstantial de scop Dinadins ai fcut asta.

Clasificri
Clasificare dup form:
-simple: aici, acolo, ieri, acum, mine, abia, ncet, repede, tot, bine, ru -compuse prin alturarea unui substantiv prin cratim: ieri-dimineat, mine-sear, poimine-sear, azi-noapte" prin contopire: altundeva, nicieri, odat, ntotdeauna, totdeauna, niciodat, uneori, altcumva, altfel, astfel, oarecum, oricum -locutiuni adverbiale simple: din cnd n cnd, ici si colo, clip de clip, zi de zi, din vreme in vreme, ici-colea, la un moment dat, n fat/spate/dreapta/stnga, pe neasteptate, pe nepusmas, nu stiu cum, n centru/mijloc/vrf, an de an, de-a lungul/latul/curmezi sul zicale:la o arunctur de bt, ct ai clipi, ct ai zice peste, la pastele cailor, cine-cineste, val-vrtej, cum scrie la carte, ca pe ap, cnd o face plopul pere si rchita micsunele, cnd si-o cloci cucul oule, cnd o zbura porcul, cnd si-ai vedea ceafa, n vecii vecilor

Clasificare dup origine

-primare - sunt mostenite din limba latin sau mprumutate din alte limbi: abia, afar, agale, aidoma, altminteri, apoi, aproape, azi, ba, barem, chiar, da, doar, foarte, jos, hojma, iar, ieri, nainte, nc, ncoace, ncotro, lesne, mai, mcar, mereu, mine, musai, nicieri, nici, nu, prea, razna, sus, si, taman, tocmai -provenite din alte prti de vorbire - din substantiv: bieteste, tinereste, brbteste, muncitoreste, studenteste, frteste Substantivele pentru zilele sptmnii (luni, marti, etc.), anotimpuri (vara, toamna, etc.), ziua, dimineata, seara, noaptea, etc. au form adverbial atunci cnd au un determinant, spre exemplu un atribut. Substantivele care sunt parte a unei expresii si pot schimba valoarea gramatical n adverb: bustean - doarme bustean crit - beat crit cuc - singur cuc lulea - ndrgostit lulea ocn - srat ocn

tun - nghetat tun turt - beat turt -adjectiv: ascutit, adnc, bontit, frumos, verde, tare -numeral -numeral propriu-zis: O tine una. -locutiuni adverbiale: Cnta ntr-una. -numerale adverbiale: de multe ori, de putine ori, de repetate ori, ori de cte ori

Clasificarea adverbelor provenite din alte prti de vorbire

-derivate cu sufixe: brbteste, btrneste, frteste, ftis, trs -cu aceeasi form: adjective sau participii: frumos, hotrt substantiv: ziua, dimineata, seara, noaptea

Clasificare dup nteles

-adverbe si locutiuni adverbiale de loc: Indic locul unde se petrece o actiune sau exist o stare. adverbe: acas, lng, aici, ici, colo, afar, nuntru, mprejur, roat, sus, jos, departe, aproape, pretutindeni, aiurea, napoi, nainte locutiuni: jur-mprejur, peste tot, ici-colo, departe-departe, n creierii munilor, ntr-acolo, ntr-o parte, n dreapta, n stnga, n jos, n sus, n fa t, n spate -de timp: Exprim timpul n care se svrseste o actiune sau exist o stare.

adverbe: acum, mine, ieri, ndat, astzi, poimine, asear, odat, curnd, seara, dimineata, alaltieri, rsalaltieri, deocamdat, niciodat, totdeauna locutiuni: din cnd n cnd, cu noaptea n cap, la pa stele cailor, zi de zi, zi si noapte, dis-de-dimineat, n vecii vecilor, de cnd lumea, clip de clip -de mod: Acest tip de adverbe arat felul desfsurrii actiunii, al existentei strii sau al posedrii nsusirii. de mod propriu-zis: adverbe: mai, mult, putin, prea, repede, bine, ru, greu, astfel, usor, asa, mpreun, aiurea, agale, foarte, furis, corect, calm, frteste, degrab, realmente locutiuni: pe de rost, cu anevoie, pe dinafar, de-a binelea, pe rupte, nu stiu cum, pe deplin, ca vai de lume, cot la cot, pas cu pas, de-a pururea, ncetul cu ncetul, de abia, cu deosebire, pe-ndelete, pe neasteptate, de-a binelea, de-a dreptul, asa si asa, pe furis, harcea-parcea de calitate: adverbe: att, ct, cam, destul, foarte, mai, mult, prea, putin locutiuni: ct de ct

-adverbul distributiv Adverbul cte intr n componenta numeralelor distributive si a celor colective.

de mod cantitative: adverbe: cam, destul, mult, multisor, putin, deloc, putintel, tot, suficient, insuficient, att, ct, mai, prea locutiuni: 'nu foarte, nu prea, ct frunz si iarb, pictur cu pictur, mult prea mult, mult prea putin, ct de ct, ct negru sub unghie, mult prea, n parte, de antregul, pe jumate, pe tot, un pic de tot, n ntregime de comparatie: adverbe: au rol de prepozitie n formarea gradelor de comparatie: ca, ct, dect, mai, asemenea locutiuni: cam ct, aproape ca, destul de, cum, precum, asemenea de mod care arat durata, revenirea sau frecventa: adverbe: mai, destul, mereu, adesea, des, necontenit, nencetat, mereu, adeseori, frecvent, nc, iarsi, permanent locutiuni: de multe ori, de putine ori, de cteva ori, de tot attea ori, de mii i mii de ori, de zeci si zeci de ori, din ce n ce de mod de afirmatie si negatie: adverbe: da, nu, ba, desigur, binenteles, fireste, negresit, nici, cert, nicidecum, exact, sigur, precis, prompt, nendoielnic, prompt, bini sor locutiuni: de loc, de fel, cu certitudine, cu siguran t, fr-ndoial, fr doar si poate de precizare sau ntrire: adverbe: chiar, tocmai, taman de mod de probabilitate, precizie, aproxima tie si explicatie: adverbe: probabil, poate, parc, adic, pesemne, curat, mai, ntocmai, numai, bunoar, taman, mcar, bunoar locutiuni: cel putin, prin urmare, numai si numai, ct pe ce, aproape-aproape, mai-mai

-de cauz sau scop: adverbe: nadins, dinadins, anume locutiuni: de aia, de aceea, de asta, nu de alta, pentru aceea, de una de alta, pentru aia, ntr-adins, dintr-adins -cu nteles concesiv: adverbe: totusi locutiuni: cu toate acestea -cu nteles conclusiv: adverbe: deci, asadar locutiuni: prin urmare -adverbe de restrictie: nici, si, chiar, tocmai, barem, mcar, doar, numai

Clasificare dup gradul de comparatie

-adverbe care realizeaz categoria gradului de comparatie (majoritatea adverbelor):

-adverbe care nu realizeaza categoria gradului de comparatie: fr functie sintactic (modalizatori): -relative: adverbe care exprim superlativul prin sens