Pentru Popper, problema minte-corp se divide cel putin in doua parti diferite: problema intre stadiile fiziologice si anumite

stadii ale constiintei, si problema eului cu corpul sau. In termeni popperieni e vorba despre lumea 1 si lumea 2 . O caracteristica importanta si actuala, a conceptiei popperiene este ca afirma ca nu exista numai stadia mentale la oameni ci si la animale, asadar putem vorbi atat de minte umana cat si de minte animala . Popper afirma ca in diferite situatii, animalele trebuie sa elaboreze interpretari anticipatorii si incercari de situatii. Avantajul biologic al unui process de acest fel, este acela ca pot fi repetate fara a suferi vreun risc de miscare real. Dar aceasta trebuie sa implice imaginatia anticipata a rezultatului asteptat de miscarile si actiunii consecvente. Astfel, se produce, dupa Popper, interactiunea intre minte si corp. In termini mai precisi, spune: constiinta, in acest stadiu poate fi conectata cu intrepretarea si actiunea incorporata in sentimente generale de placer si durere, de activitate, curiozitate, retragere, fuga . Cu alte cuvinte, relatia intre stadiile mentale si stadiile fizice este aceeasi cu cea existent intre sisteme de control si sisteme controlate, este o interactiune. Popper afirma asadar o interactiune intre procese mentale si procese corporale la oameni si animale, cand acele procese sunt constiente . Insa in aceasta problema a constiintei la animale, Popper si John Eccles nu s-au pus de accord . In The Self and its Brain (1977) Filozoful Australian Eccles sustine ca experientele constiente ale animalelor sunt un derivat ale activitatii neuronale, desi de fapt nu pot produce niciun schimb de operatii ale sistemului nervos . Prin urmare, respinge dualismul interactionist pe care filozoful austriac il invoca la procesele constiente ale animalelor . Popper, in acelasi dialog, spune ca animalele poseda o specie de constiinta bazata pe memorie si ca primul inceput, sau o etapa intermediara foarte apropiata de constiinta, poate fi de fapt simtul curiozitatii, un sentiment cu o dorinta de a sti . Popper caracterizeaza lumea sa cu numarul 3 spunand ca este lumea produselor si al mintii umane. Este lumea teoriilor, incluzand teorii false, si lumea problemelor stiintifice, incluzand intrebari care au de-a face cu adevarul sau falsitatea diverselor teorii.