Sunteți pe pagina 1din 1

Sinteza ndelungatei experiene de via i evoluie artistic i gsete expresia n drama Faust, oper creia Goethe i-a consacrat

ani ndelungai de strdanie, pn s ajung la forma definitiv, atins cu puin nainte de a se stinge din via. Adevrat poem universal, Faust este o creaie care nsumeaz cutri i concluzi cruciale n istoria omenirii. Goethe a transformat imaginea personajului legendar Doctor Faust ntr-o ntruchipare a setei nepotolite a omului de a ajunge la cunoaterea adevrului prin aciune (de unde s-a creat conceptul de ideal faustic al culturii i civilizaiei apusene), expus n trecerea de la frmntarea contemplativ din Faust I, la acionismul voluntar din Faust II. La Congresul din Erfurt, 27 septembrie - 14 octombrie n anul 1808, Goethe, a fost primit de Napoleon I, Kurmainzer Statthalterei cu legendarul comentariu: Voil un homme! (Iat, un om!) i decornd-ul cu Crucea Legiunii de Onoare. Napoleon i propusese lui Goethe, s mearg la Paris, i s scrie piese despre eroi. Cu Carl Friedrich Zelter, a crui muzic i era mai plcut dect vuietul lui Beethoven, a continuat persistent extinsa coresponden de 30 de ani (17991832). Cu acesta, Goethe se nelegea nu numai n materie de muzic ci i prietenete. n lucrarea sa Zur Farbenlehre (Teoria culorilor, 1810), ia o poziie contrar concepiei lui Isaac Newton i caut s demonstreze unitatea dintre spirit i materie n fenomenele naturale.