Sunteți pe pagina 1din 1

Optica i teoria culorilor . Goethe a fcut multe ncercri la culorile lumini, i la culorile optice i spectrale.

n spiritul Kantian al Teoriei cunoaterii, teoria culorilor a lui Goethe nu este o lucrare de tiine naturale ci, este o nvtur a priceperii - nu fizic, ci metafizic. n aceast lucrare, el prin interpretarea lui a contrazis concepiile lui Newton la descompunerea spectral a luminii. Teoria culorilor lui Goethe nu ndeplinete criteriile de azi, pentru care n cercetrile tiinifice sunt ignorate. Cercettori al secolului al XX-lea (Niels Bohr, Paul Feyerabend), le-au abordat din [26][27][28][29] nou. Dintr-o perspectiv psihologic, opera lui Goethe se poate consacra prima psihologie a culorilor. Chimie . n laboratorul de chimie, fondat de Goethe la Institutul din Jena, el nsui fcea experimente chimice. Cu marii chimiti ai timpului cum ar fi: Jns Berzelius, Eilhard Mitscherlich (mineralog i chimist) sau fraii Gmelin (chimist i autorul, valabil i azi, al manualului de chimie anorganic), botanistul i mineralogul Countele Kaspar von Sternberg, Goethe avea periodic contact. n afara impulsului pentru o metod nou de turnarea metalului, sau fermentaia alcoolicmai este de remarcat faptul, c i la prima combinare a tuturor elementelor ntr -un tabel, Goethe a dat impulsul la sistemului periodic dezvoltat la urm deDbereiner. n legtur cu chimia Goethe prevedea: Chimia este o tiin care va avea asupra vieii o influen imens i o ampl aplicare.