Rosus Sinziana Paula Ucraineana-Engleza An 2, semestrul 2.

Managemenetul clasei de elevei

Managementul roluri si scop in societate

Auzim astazi tot mai frecvent de cuvantul management, dar cati dintre noi pot defini acest termen ?Cati dintre noi cunosc care este rolul acestuia in vietile noastre? Nu mai avem sef de grupa,lider sau impresar avdem manager. De la o simpla cautarea cuvantului management pe google gasim:managementul timpului, managementul calitatii,educatiei,resurselor,performantei,stresului, riscului, calitatii si lista nu se opreste aici. Majoritatea teoreticienilor n management gsesc nceputurile managementului la Frederic Taylor si la Henry Fayol. Unii consider c au existat Si naintea acestora specialisti si practicieni care puseser n evidensa elemente manageriale (R. Owen, Ch. Babbage etc). Potrivit unor cercettori, nceputurile managementului trebuie vzute n antichitate.Management este functia organizatonal care asigur desfSurarea eficient a activittilor si care urmreste obtinerea nivelului maxim de rezultate prin folosirea optim a resurselor. Activitatea de management poate avea n vedere grupuri de oameni (echipe) sau procese.Resursele pe care un manager le are, n principal, la dispozitie: timpul, talentul, resursele financiare si resursele umane. Management este de asemenea denumirea dat echipei de manageri din cadrul unei organizatii. Managementul modern implic un mare numr de abiliti i orientri, dintre care multe presupun abiliti legate de statistic, utilizarea tehnologiei informaiei, contabilitate i matematic.

Managementul pune accent pe rezolvarea raional a problemelor i pe gndirea logic. Cum managementul implic n mod necesar oameni, este de o mare importan deinerea de abiliti interpersonale abilitatea de a lucra cu indivizii, dar i cu echipe de lucru. Pentru a avea succes, un manager trebuie s ndeplineasc mai multe roluri i funcii. Domeniul managementului se intersecteaz cu un mare numr de discipline tiine sociale, logic, filozofie, matematic, tehnologie informatic, relaii internaionale, lingvistic i cultur. Pentru a fi bine pregtit, viitorul manager are nevoie de un bagaj bogat de cunotine din domenii variate i de abiliti care s i permit s ndeplineasc o serie de funcii; toate acestea l vor ajuta s i mbunteasc din punct de vedere calitativ deciziile i abilitile. Din punct de vedere social, dar si sub aspect managerial, fiecare cultura si defineste n timp, propriul sau mod de structurare institutionala, ea si formeaza un ansamblu original de unelte culturale, legat ntre ele prin relatii specifice, guvernamentale, legate ntre ele prin relatii specifice, guvernate de scopuri si principii organizatorice proprii alcatuind "directii de valoarizare. Managementul cultural, managementul artei sau al unui anumit domeniu artistic, nu este la noi nca o disciplina stiintific de prestigiu care sa contribuie la dezvoltarea si extinderea practicilor artistice si culturale. Veritabila afirmare a domeniului n spatiul nostru abia ncepe sa se impuna. Managementul cultural ca parte a culturologiei, dar si a managementului contemporan, pleaca de la premisa ca discutam despre el atunci cnd avem un sistem n interiorul caruia, printr-o activitate umana constienta, putem organiza, educa, orienta dezvoltarea spirituala. El defineste spatiul, n interiorul caruia se pot realiza conditiile creatiei

culturale, si ndeosebi, artistice formele implementarii acesteia si ale receptarii de catre publicul larg. Tot de cultura se leaga si ramura educatiei, astfel incat putem vorbi si despre managementul educational ca o structura de viitor a invatamantului. In ramura invatamantului se aprofundeaza ideea organizarii cunostintelor prin intermediul manageriatului. Managementul clasei de elevi este una din sintagmele intalnite in ultimii ani in invatamant care reprezinta de fapt, un domeniu de cercetare n stiintele educatiei ce studiaz perspectivele de abordare a clasei de elevi si structurile dimensionale ale acesteia, n scopul asigurrii conduitelor corespunztoare pentru desfsurarea procesului de predare-nvtareevaluare. Managementul clasei nu se confund cu didactica specialittii care te nvata cum s predai o anumit disciplin de nvtmnt. Cei mai multi membri ai societtii consider c a fi profesor nseamn s stii carte, ct mai mult carte. Dac aprofundezi acest aspect, constati c a sti carte este o conditie esential pentru profesor, dar nu suficient, deoarece profesorul este specialist n domeniu, dar si pedagog care stpneste bine stiinele educatiei. Specialistii n educatie au demonstrat c n procesul nvtrii se creaz o serie de relati ntre elevi, care pot influenTa pozitiv sau negativ nvtarea. Managementul clasei de elevi a fcut obiectul de studiu a numeroase cercetri care, n timp, au favorizat delimitarea a dou mari paradigme explicativ-conceptuale: *paradigmanormativ i paradigma interpretativ . Astfel , paradigma normativ promoveaz analize funcionaliste i sistemice care se soldeaz cu formularea unor ipoteze generale ce verifict eoriile la nivelul ansamblului social i care analizeaz doar izolat indivizii din cadrul grupului. Ideea de baz a acestei paradigme vizeaz

reglementarea conduitei umane prin norme explicite i instituionalizate majoritatea specialitilor sunt de prere c managementul clasei de elevi constituie tot mai mult o necesitate, cu att mai mult, cu ct cadrele didactice sunt obligate s se raportezela elevi, s stabileasc relaii de cooperare cu acetia, cu familia sau cu comunitatea in ansamblu. Activitatea cadrului didactic se raporteaz la individualiti umane n formare ceea ce impune necesitatea unei maxime responsabiliti n ceea ce privete comportamentul si intervenia sa.Influena educativ exercitat de cadrul didactic, n conformitate cu norme ireglementri colare, implic raportul profesor clasa de elevi i un comportament specific al acestuia. In acest context ne putem intreba : managementul clasei de elevi, este o altenativa sau o completare a activitatii didactice? Formarea competenelor participative ale elevilor, dezvoltarea aptitudinilor creative nu pot fi realizate dect n prezena unei consilieri atente din partea psihologiei. Pentrufavorizarea adaptrii elevilor la condiiile vieii contemporane cadrul didactic nu mai poate promova aceeai relaie static de predare-nvare. Dimpotriv, se impune incitarea capacitilor de iniiativ ale elevilor. n cadrul vieii colare adaptarea elevului la cadrele instituionale i organizaionale se deruleaz prin procedee psihologice, difereniate la douniveluri: a)nivelul I constituie aspectul exterior ce poate fi descris ca o nvare social i caun comportament social, derulat prin intermediul contactelor sociale colare; b)nivelul II vizeaz aspectul interior, ca interiorizare a unei sinteze de influenesociale exterioare, conjugate cu dispoziiile psihice interne, stabile fa de comportamentulsocial.Se desprinde de aici necesitatea plasrii elevilor n centrul unor

experiene integrale destudiu, nvare, comunicare, evaluare. Avand in vedere beneficiile pe care un sistem educational le ofera si scopul acestuia se poate considera ca introucerea unui sistem care sa supravegheze zi monitorizeze activitatea.Prin explicarea sintagmelor mai sus exprimate, din actiunile doveditoare ale acestor activitati se poate concluziona ca managementul este o stiinta care poate intradevar gestiona si interactiona in principiile de educare si mai mult decat atat este o completare a activitatii didactice.