Cardiopatia ischemic ( boal coronarian )

Boal ce afecteaza arterele coronare care i micoreaz calibrul, avnd drept consecin scderea cantitii de snge ce iriga muchiul inimii -miocardul- pus astfel, n imposibilitatea de a-i satisface necesarul de oxigen, acizi grai, glucoz. Fenomenul de reducere a fluxului de snge prin arterele coronare a fost numit n limbaj medical cu termenul de ischemie. Modificrile cardiace produse de ischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie. Ischemia se exprima clinic prin durere la nivelul pieptului, zona precordial, durere ce mbrca mai multe caracteristici - angina pectoral. Cauza principala o reprezinta fenomenul de arterioscleroza. Alte cauze mai rare: anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene; anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronoplastie, aterectomie etc.); emboliile coronare care determima infarcte miocardice mici; disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta ); ocluzia ostiului coronar (disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta); traumatismele toracice Cardiopatia ischemica sau boala cardiaca ischemica reuneste o serie de afectiuni caracterizate prin reducerea fluxului sanguin coronarian. Astfel muschiul inimii nu va primi suficient sange si implicit oxigen pentru a functiona normal. Exist mai multe modaliti de exprimare a cardiopatiei ischemice, grupate n forme dureroase i nedureroase. Formele dureroase sunt cardiopatia ischemic cronic dureroas (angina pectoral de efort) i sindroamele coronariene acute: angina pectoral instabil (preinfarctul) i infarctul miocardic. Mai dificil de diagnosticat sunt formele nedureroase: dupa cum este denumita, aceasta forma a cardiopatiei ischemice nu produce acuze clinice dureroase. Se poate manifesta numai ca sufocare la efort sau mai grav in repaus, sau prin prezenta unor tulburari de ritm cardic. Ea poate avea mai multe forme de manifestare: asimptomatica clinic, singurul semn fiind modificarile ischemice vizibile pe traseul EKG -tulburarile de ritm si de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de ramura drept si stang) -insuficienta cardiaca cronica insuficienta ventriculara stanga (edemul pulmonar) sincope moartea subita.

Aadar, cardiopatia ischemic mbraca mai multe forme de manifestare: angina pectorala (stabila si instabila), infarctul de miocard, insuficienta cardiac de origine ischemic (cardiomiopatie ischemic), aritmiile cardiace de origine ischemic, moartea coronarian subit. n corelaie cu condiiile de producere, ischemia miocardului poate avea un caractercronic, ducnd n mod lent la fibroz difuz, mai mult sau mai puin exprimat a muchiului cardiac, scleroz cardiac. Alteori se prezint ntr-o form acut, care n funcie de caracterul trector sau prelungit determin angin pectoral, n prima eventualitate i infarctul de miocard sau moartea cardiac subit, n a doua eventualitate. In continuare, vom trata manifestarile cardiopatiei ischemice ca boli distincte, numerotand ca atare.