Miocarditele

Miocardita reprezinta inflamarea miocardului datorita unor agenti infectiosi, cu precedere de origine virala, dar pot fi si de origine neinfectioasa: tratamentul cu citostatice, intoxicatii toxice (arseniu, cobalt), alergii la medicamente (penicilina, tetraciclina) sau boli de colagen (lupus erimatos sistemic, poliartrita reumatoida). Procesul patologic prezinta mai multe etape, fiind initiat in majoritatea cazurilor de agentul agresor infectios. Acesta are un efect citopatic direct, adica actioneaza pe celula miocardica (miocit) si o necrozeaza (o distruge). Ulterior, organismul incearca sa se apere si apare o reactie inflamatorie postagresiva, care poate persista luni de zile dupa ce actiunea agentului agresor a incetat. Reactia inflamatorie face ca miocitele sa nu-si mai pastreze arhitectura normala, aparand in final remodelarea cardiaca. Se manifesta prin pierderea progresiva a functiei de pompa a cordului. Miocardita determina in general scaderea functiei miocardice cu largirea concomitenta a inimii si cresterea volumului telediastolic determinata de cresterea presarcinii. Normal inima compenseaza prin dilatare cu cresterea contractilitatii legea Starling, dar datorita inflamatiei si distrugerii muschiului, o inima afectata de miocardita nu poate sa raspunda la cresterea volumului. Majoritatea miocarditelor sunt asimptomatice, sau au o simptomatologie discreta mascata de semnele afectarii din cadrul virozei. Miocardita poate prezenta simptome grave deinsuficienta ventriculara stanga acuta, cu edem pulmonar acut: dispnee extrema, tuse, expectoratie abundenta si spumoasa, respiratie stertoroasa, transpiratii profuze, piele palida, umeda si rece. Toate afectiunile miocardice asociate cu disfunctie cardiaca sunt denumite cardiomiopatii. Pacientii prezinta semnele insuficientei cardiace, durere precordiala, aritmii, cardiomiopatie dilatativa. Miocardita poate clasificata clinicopatologic in:

- miocardita fulminanta urmeaza unui prodrom viral, debutul distinct al bolii cuprinde alterarea cardiovasculara severa cu disfunctie ventriculara si numeroase localizari ale miocarditei active. aceasta se rezolva spontan sau determina decesul; - miocardita acuta are un debut mai putin distinct al bolii, cu disfunctie ventriculara stabilita, poate progresa spre cardiomiopatie dilatativa; - miocardita cronica activa are un debut mai putin evident, cu recaderi clinice si histologice, dezvoltarea disfunctiei ventriculare asociata cu modificarile inflamatorii cronice; - miocardita cronica persistenta focare de necroza a miocitelor fara disfunctie ventriculara in ciuda simptomelor (durere precordiala, palpitatii).