Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

1 Comportamente pro ~i antisociale 24.1 Individ.2 13.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.1 Definirea psihologiei 1.2 Clasificarea deprinderilor 14. Temperamentul 17.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.1 Conceptul de creativitate 20.3 Proprietiitile reprezentarilor 5. Aten tia 10.1 11.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.2 21.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.2 11.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.5 Memorie ~i uitare 21.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Comportamente pro ~i antisociale 24. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Motivatia 11.1 Personalitatea ca sistem 15. Perceptia* 4.4 11. Persoana.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Imaginatia 8.3 Functiile limbajului 9.2 Modele de personalitate 4. Persoanii.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Formele atentiei 10. Personalitate* 16.1 21. Gandirea 6. Reprezentarea * 20 17.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.4 4.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10. Afectivitatea 12.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.2 Procedeele imaginatiei 8.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Imaginea de sine 22. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.1 Latura dinamico-energeticii 17.4 Tipologia gandirii 18.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7. Baze metodologice 6 1.1 3.6 21.4 Rolul proceselor afective 13.1 Atitudinile sociale 25. Lim baj ul : 40 9.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .3 4. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.3 Clasificarea proceselor afective 12. comportamente 95 12. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. atitudini.CUPRINS Introducere in psihologie 1.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.indicatori ai comportamentului social 23.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.5 13.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Procese psihice cognitive senzoriale 3.4 21.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.3 13. Memoria 30 7.4 4. Senzatia * 3.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.3 3. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Deprinderile * * 14.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.3 21.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.5 21.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.3 11.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.2 Statusul ~i rolul.2 3.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1. Personalitate 16.1 13.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.2 4. Relatiile interpersonale 23.2 Structura caracterului 19.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16. Creativita tea 20. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Caracterul 19. Personalita tea 17 15.3 Relatia valori. Individ.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.5 Metodele psihologiei * 12.2 Verigile functionale ale limbajului 9.4 13.

.":..\.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .5 Definirea psihologiei Principalele momente.2 1.i:..~.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.3 1..5 Introducere in psih.~.i~ :.ologie 1.'r ki.. Baze metodologice 1. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".4 1.:\... Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..1 1..::.

termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. structurile fiind date. ea se mentine la un nivel speculativ. d.~tiinta conduitei". deci. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta.) apare . Dunker etc. Astfel. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul.~tiinta despre suflet". el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. precum: a. 0 ~i procesele sistemul psihice. studiu. 1.n. Behaviorismul (J. (w. teorie. Introspectionismul (w. Adler etc. Ed. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Caracterul organizat al psihicului este innascut. formal. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). Skinner etc. Taine. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. considerii con~tiinta 0 fictiune. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Watson. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. Philipp Schwarzerd. Lipps etc. 0 inventie purii a filosofilor. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. iar dupa aceea fizioJog. F. inchisa. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Psihologia c1asicii (1879 . e.) sustine primatul partii asupra intregului. W. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. B. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. comportamentale. aceasta putand. Kohler.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. VI-V Le. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Mai intai medic. W.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. Koftka. iar la un nivel superior este gandirea). cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. b. Jung.. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. A. O. (P. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. c. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Janet) Din punct de vedere istoric. reprezentariJe ~igandirea. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. 3. etimologic. C. N.. psihologia inseamna . sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . Wundt etc. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec." Psihologia este . 1904-1920). Thornidke. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. In acela~i timp.6 I. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Freud. directii. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. la Leipzig. BAZE METODOLOGICE 1. 2. Gestaltismul (K. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). Asociationismul (AI. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W.sIar~itul primei jumatiiti a sec. fiind lipsitii de un suport faptic. John Watson. inteleasa ca 0 lume interna. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. precum ~ipersonalitatea.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). H. Psihanaliza (S.~tiinta a vietii mentale. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Bain. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. James. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. Psihologiareprezintii . Fondatorul curentului. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. Th. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Ach.. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine.

instrumental-rezolutive. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice.buna sau proasta dispozitie ete. H. El se manifesta prin procese functional. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. psihologia contemporana a. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. depind atat de schimbarile din mediu.3 Psihicul . Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. sistemului nervos.dintr-o data.actioneaza ~ise conduce 3. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. 1 1. are fiinta bio-psiho-sociala. Sigmund Freud. etapa optimului functional (25-65 de ani).) ~i a laturii externe (reactii.ca reactie la psihologia introspectionsitii. d. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. rolul acestuia. b. cat ~ide conditiile interne 2.). implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. care se formeazii. triisiituri de cresc. Stadiul psihicului con~tient. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. ca filogeneticii. care includ 0 serie de reactii. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. simple care includ 0 singura secventa. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. Fondatorul psihanalizei. de igiena corporala. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei.se dezvolta ~ise care se dezvolta. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. memorie. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. gandire etc. la stimulii exteriori. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. organismelor animale care poseda sistem nervos.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. Wallon. Janet. 3. N. b. f. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). El ii asigura trasaturi. 2. instrumentala. neintentionate-involuntare. durabilitatea. Prin psihicul sau. un mod anume de a fi. care distinge 4 faze: este reflex. f. prin conduite care de a gandi. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. al gandirii senzorio-motorii. substratul material . reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. Stadiul psihicului perceptiv. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. nivel de creativitate etc. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. coerenta. neconditionat. voluntar. actiuni. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. multifazice. imaginatie etc. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate.i caracteristicile sale In definirea psihicului. Dupa gradul de complexitate. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. de a actiona. subiective. omului adaptarea la conditiile mediului. respectiv fiecare om este unic. biologicii ~isociala. exista comportamente: . activitati). EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a.). Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa.· 4.imaginea senzoriala a stimulului. care se declan~eazape baza unei deliberari. omul cunoa~te. intentionate-voluntare. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. 0 stare de necesitate. la nivelul caruia se 1. conditionat.) ~i na~tere. complexe. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. in care persista in timp. urmate de aparitia solutiei pc a. psihice (gandire. Stadiul intelectului. omul este personalitate. in plan metodologie. deci ca fiintiibiosociala. care. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. la (con~tientasau incon~tienta. 2. 0 componenta emotional25 de ani). realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. specificiiomului. ne arata ralul instrumental. declan~areareactiei). N. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. 2. de a simti. particularizarea. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala.Psihicul este 0 functie a c. Stadiul psihicului senzorial elementar. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. pentru noi. ale omului cu realitatea concreta. directe. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. eaci. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. predominand reactiile inniiscute. de ~coala behaviorista. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. ultima treaptii a 3. nea~teptate. La omul concret. de descarcare-eliminare. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. lumea extern a . afectiva. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. copiii mici seamana foarte mult intre ei. Leontiev etc. 3. sentimente. subiectiva. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. iar ca • 1. de orientare-investigare. interne (perceptii. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza.A. reprezentiiri. erotico-sexuale. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. de cunoa~tere. care ne particularizeaza. aptitudini. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit.

mecanismele antiredundante. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. ci 0 stdinsa interactiune. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. il exploram pentro a-I cunoa~te. stiiri afective. desenatul. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. interactioniim cu ceilalti. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. Sensul vie!ii (1933) etc. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta.). de trairi afective. H. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Alfred Adler. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. Memoria.~tiintii"). cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). ~i cu propriul organism. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. de fapt. mersul. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. dar contribuie la con~tiinta. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. Totodata. intervine imediat analiza con~tienta. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. ciici. R. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). ea fiind sustinutii de motive. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. de imaginatie. specifice incon~tientului. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza".Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. tendintelor. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. deoarece la fel de important este ~i limbajul. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. de vointa. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. are 0 puternica motivatie incon~tienta. de autoreglaj voluntar.~ 8 1 1. in momentul respectiv. Ele sunt. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei.. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. care admite notiunea de incon~tient dinamic. trebuinte. achizitionand informatii. mancatul etc. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. ele fiind reciproc convertibile. Freud. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . Medic ~i psiholog austriac. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. pulsiuni sexuale.4 Ipostazele psihicului ~iirela. Astfel. ea indeplinind un rol conducator. vise. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Alfred ADLER (1870-1937) . Autor a numeroase lucriiri. care stocheazii informatiile. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. elev dizident al lui S. ganduri ~i dorinte ascunse etc. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. creatoare ~ianticipativa. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. uitarea de nume etc. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. PSihologia $colarului greu educabil (1930). Cunoa$terea omului (1927). Copernic etc. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. in caz contrar.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. de orientare spre scop. dar aceasta nu se reduce la gandire. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. concretizat prin functiile de cunoa~tere. Pe parcursul vietii. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente.

(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). intermediare . Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Metoda anchetei.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. 1 . Dupa obiectivul urmarit. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). nivel de instruire etc. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.S .Nu). Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. valoarea ~i utilitatea etc. 3. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Dupa incadrarea in timp. 3. dependente . 3.) ~i 4. Dupa modul de desfa~urare. de cuno~tinte. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. sunt numeroase. subiect . in care subiectul sa se poata exprima liber.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului").R . 2. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. Astfel. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. Metodele au un caracter instrumental. foarte sintetic. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). Este introdusa in 1879 de W. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. Metoda convorbirii . pe un e~antion reprezentativ. EI trebuie sa respecte cerinte.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. structurata pe baza unor criterii logice. de atitudini ~i opinii. forma ~i marimea capului etc. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).I .contine intrebari factuale sau de identificare.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Metoda analizei produselor activitatii. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme.. in cazul teste lor psihologice. Criteriile de clasificare.9 1. Dupa durata de parcurgere a testului. mijloc ~i scop". Ancheta pe bad de interviu .(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. inchise (Da . interpretare ~i de actiune. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. noutatea. de interventie. 4. originalitatea ~i complexitatea. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. In continuare vor fi prezentate. care cunoa~te doua forme: a. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. 2.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. Ancheta pe bad de chestionare . iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Dupa modul de aplicare. sa fie sistematica. pentru a reconstitui istoria ei. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. b. efect. Acesta. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). independente . 2. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. de motivatie. observatia devine autoobservatie.. de informare. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. sex. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. printre acestea: 1. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. lungimea membrelor. Cand este orientata spre noi in~ine. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor.E .

Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. necesara. a. Adesea. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). psihicul reactionand intotdeauna unitar. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. pentru realizarea unei nevoi. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. dupa care apare incetinirea. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. Sartre). supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. Mai mult. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. aceasta 0 transformare permanenta. Identificati criteriile de raportare utilizate. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. innascut ~i variabil. 3. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. potrivit caruia exista: legi de functionare. 4. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). 2. Timp de 0 saptamana. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. . Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. la nivelul clasei. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Principiul dezvoltarii. Instinct = comportament spontan. psihologia de-a lungul unui an ~colar.apoi. De asemenea. scop. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Notati observatiile in caietele voastre ~i. cel mai adesea. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. Functionarea acestui principiu arata. ideal. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Principiul organizarii sistemice. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. dorinte etc. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. P. mai pregnanta in primii ani de viata. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. informationale f. 1. corp sau din lumea exterioara.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. se intampla. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. 2. a vietii. Intui{ie =. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1.li legi de dezvoltare. de fapt. cu evidenta. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. I. Ii ~LICATII 1. adica ceea ce se intampla. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). Intocmiti.ltient sunt evidente in numar mic.ltiinta~i alte ~tiinte. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. a libertatii de optiune. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la .lte geneza lor. iar la final regresul. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. 3. structura) f. cunoaf. Piaget.lienergetice intre organism ~i mediu. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. Potrivitlui J. Pradines. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. analizati-Ieimpreuna cu acesta. In definirea psihicului. b. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. este 0 constructie specific a omulai.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. legi de compozitie (organizare. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. chiar daca la nivel conf. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Totodata este un sistem dinamic. Princip~ul determinismului. ignorarea acestui lucru. potrivit obiectului sau de studiu.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. efectiv. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii.

4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .•. * 3.2 Legile generale alp perceptiei 4.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .2 3. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 5. senzatiilor . Senzatia .1 3.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4. Perceptia * 4.• .11eprezentarea* 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4.3 3.5Perceptii denaturate 5.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4..3 5.2 5.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.

. legea constantei perceptive. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. ci ~i noaptea. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. in intuneric. adicii procesele cognitive senzoriale. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. separat unul de celiilalt. legea contrastului senzorial. Aceasta clasificare lasa. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. apoi perceptiile. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. insa. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. legea adaptiirii. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. procese cognitive superioare (gandirea. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. nu furnizeaza informatii specifice. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. la solicitarile externe ~i interne. •. Astiizi. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. In diferite lucriiri de specialitate. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. are un domeniu vast de preocupari (medic. afectivitatea). nivel de creativitate etc. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate.d.a. independent de' semnificatiile lor. perceptia ~i" reprezentarea). Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. ele se afla in interactiune. trasaturi de caracter. perceptiile ~i reprezentiirile. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. olfactive ~i cutanate). 2. functionand simultan. profesor de fizica ~i de filosofie).) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. legea selectivitatii.•.m.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. adica intai intra pe scenii senzatiile.). anticiparea etc. gandire. durata ~i tonalitatea afectivi'i. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). pe baza cuno~tintelor anteriQare.. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. matematician. este ambiguu.). a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc.).. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. memorie. surzenie etc. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet).). Prin psihicul sau omul reu~e~te. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. Nevoia de adaptare a organismului uman. vointa. motivatie etc. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. auditive. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. dotat cu mecanisme de autoreglaj. a timpului. printre care se numarii ~i perceptia. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. chinestezice. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii.). a mi~ciirii etc. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului... sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. chinestezice etc. gustative. buna sau proasta dispozitie etc. Recent. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. in realitate. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. aparent simplu. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. olfactive etc. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. de fapt. gandirea ~. imaginatie. auditive. pentru a u~ura intelegerea acestora. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). spre deosebire de procesele psihice. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. Filosof ~i psiholog german.

iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. analizatorilor).Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. 2. sintezii senzorialii). abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. formate in pr:ezenta obiechllui. poate fi modificatii unitarii. ::>. pe de altii parte. iar. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. deliberare. repetate a obiectelor. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. esteo imagine complexii. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. Prin natura lor. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. sau estomparea altora. cat ~iin starea de somn. se constituie insecundarii baza senzatiilor. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. Printre lucriirile sale importante. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. Astfel. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. cu interes $i pentru psihologie. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . reprezentare §i psihic.. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. se pot aminti Imaginatia (1936). insu~irile caracteristice). aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei.. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. Procese cognitive superioare -'--~ .si neantul (1943) etc. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Astfel. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. reactionati in diferite situatii. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. simNi. aqiunea directii a stimulilor asupra r. I. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. in primul rand ca fiintii con$tientii. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. voluntar. privim un obiect putem sa descoperim detalii. in timp ce dad. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. insu$iri care nu au fost observate anterior. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. Schita unei teorii a emotiilor (1939). F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. decizie $i executare a actiunii. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. Prin reprezentare.13 informatia nu este prezentii. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. ceea ce presupune reflectie. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. ~PLlCATII 1. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. Fiinta. memorie ~iimaginatie.este yorba de gandire. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. omul se desprinde de "aici ~i acum". 3. rol care a fost contestat ~i de William James. . Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. obiect).

4. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. ci cu 0 anumita intarziere (100. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. _. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. vioara etc.).proprioceptive. tensiune. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. 3. pe buze $i pe varful degetelor. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. 4. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. insu§irile nu exista In stare izolata. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. fata de noi. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. In realitate. care I§i au sursa In me diu I extern. In psihologie.. interoceptive. dar rareori omul Ie realizeaza separat.). A§a cum rezuIta din definitie. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. 3. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. Senzatiile cutanate' (cutis. gustativ. vor fi integrate In procesele perceptive. . Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. neplacere etc. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. mai pura). mecanici etc.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. Senzatiile. 2. auditive. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine.1 Definirea . SENZATIA . Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. cu atat culoarea este mai saturata.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . sonori. iar cele neperiodice produc zgomote. sunt proprietatile unor obiecte. integrandu-se acestora. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. ele neavand existenta de sine statatoare. obiectele. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. problema senzatiilor a starnit vii controverse. forma undei care da timbrul. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . * 3. stimulii lor fiind substantele volatile. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. luate separat.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. 3. in mi§care. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. duritatea.. 2. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. la un nivel general. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. impresiile noastre despre temperatura etc. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. de aceea. cu sursa In mediul intern.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. frecventa care da iniil(imea sunetului. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. auditiv etc. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene.realizeaza prin intermediul senzatiilor. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. ale obiectelor ~i fenomenelor. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. 3. depresie. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. ci mai continua cateva miimi de secunda. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. C.r '" 14 II i ! 3. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i.§i. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . in limb a latina. culorile. asperitatea obiectelor. gustative etc.

eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. culoarea complementara . acru. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. ele contribuie la reglarea apetitului. 0 relaxare generala a activitatii. eel mai bun contrast este galben ~inegru). calm. sensibilitatea fata de stimul cre~te. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . 7. in tendoane ~iin ligamente.. 6. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). sensibilitatea scade.instinctiIl de conservare. a metabolismului ~i a glandelor.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. 8.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. vizuale ~i termice. legea pragurilor absolute. sellZor. ) Noaptea aducea pasivitate. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii.. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. Senzatiile organice sau interne r. despre mi~carile capului pe verticala. 5. E = excitantul. iar in caz de neconcordanta (indiferenta)." (Testul Luscher) . ci cu logaritmul acestuia. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. Fechner. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. viata oamenilor era dirijata. unde S= senzatia. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). este mai mica ~iinvers. avand tonalitate afectiva. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. despre mi~carile de rotatie. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. sarat ~i amar. Weber ~i G.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. atunci intensitatea fizica a stimulului. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. 3 3.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. obscuritatea ~i lumina. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. Astfel. daca exista 0 relatie de concordanta. necesara pentru a determina 0 senzatie. legea semnijica(ie. fizicianul german G.itmul stimulului. "La inceput. Exista un contrast succes. Potrivit acestei relatii. sete.). In corelatie cu senzatiile olfactive. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei.T. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. Albastrul este deci culoarea calmului. iar K ~i C sunt constante. H. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. numite legi ale sensibilitatii. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului.verdele . deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). legea contrastulu. Daca este foarte slab.multan (evident mai ales in cazul culorilor. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. el nu e sesizat.v ~i un contrast s. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. greata.4 Legile sensibiliti. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. (. acesta nu a fost direct stimulat). slabiciune etc. legea adaptar.. a pasivitatii.

care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. lntensitate = stare a ceea ce este intens. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". al unui fenomen etc. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. Sub actiunea stimulului adecvat. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. stralucire. Timp de 0 saptamiina. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. 6. In concluzie. 400 mil. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. I. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). inclusiv scoarta cerebrala. In caietele voastre. cale aferenta.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). EdituraSincron. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. receptorii sunt determinati genetic. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. prelucrare ~i stocare a informatiei". Calea aferentii.r~ .). Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. '11 __ . ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. concluziile obtinute. a desemna organele de simt periferice.-". apoi. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana.e sistemului nervos central). Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. . care reprezinta sectorul intermediar. Celulele receptoare (aprox. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al.). Informatiile senzoriale. Acest traseu nu este continuu. •• . Notati. Radu (coord.-----. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. Receptorii sunt in permanen!a activi. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Potrivit cercetarilor realizate. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare..'= organ de simt. directa In generale.. necesare.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. comparati concluziile obtinute. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. . In sensul unei probleme. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. de la toti receptorii. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. relativ stabile ~irepetabile. Calea eferenta. grad de tiirie. proportional cu intensitatea stimulului. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Zona centrala (componenta cerebrali'i). biti/secunda. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). de forra. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. sunt rezultatul interac!iunii.. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita..) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta.. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-.

) afirma primatul intregului asupra partii. dar. THORNDIKE (1874-1949) . Psychology of Wants (1935). 0 durata temporala. ci auzim soneria ceasului.1 Definirea .. in ambianta. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. a unor informatii despre particularitatile. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . Dunker etc. ireductibile la parti/elemente. Edward L. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. se formeaza perceptiile. Ca ~i senzatiile. . de asemenea. Interest and Attitudes (1935) etc.influentat pregnant pedagogia americana). 4. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. . cat ~i pe cele neimportante.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. Ebbinghaus. Realizarea procesului perceptiv.Gestaltisnru/ (K. contrast etc. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. Astfel.4.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. in realitate.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Intr-o a treia faza. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. a discrirninarii. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. reprezentarile ~i gandirea. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. la datele initiale. . Educational Psychology (1913-1914). euloare etc. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. subiectiv :. Experimental stadies (1911). Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. Ca ~i senzatia. de semnificatia functiei pe care 0 detine). obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. persoana care a deschis u:.axat pe inteligenta animalelor. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). vedem obiecte care au diferite culori etc.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. . Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . Prin urmare..identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. adica include atat insu~irile importante. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate.. Deseoperirea stirnulului. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). .Asocia(ionismul (Al.ase deschide brusc.aeste directorul ~colii). ca act de sesizare a realitatii concrete. presupune. detaliile obiectului . precum orice proces. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. in totalitatea insu~irilor concrete. Kofika. H. W. O.). atunci perceptia este clara ~i precisa). structurile fiind date. intre senzatii ~iperceptii. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor.. PERCEPTIA* . chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. nu vedem culori separate de obiecte etc. iar un nivel superior fiind eel al gandirii..orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). temperatura. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. La un moment dat u:.) afirma primatul parpi asupra intregului.. dar. de experienta anterioarii. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: .a clasei). el posedand calitati proprii. 4 1. Pornind de la ele. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. Psiholog american ale carui cercetari s-au .proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. Primul nivel este cel al perceptiei. predeterminat.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Human Learning (1931). Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. Ulterior obiectul este interpretat.). . Baine. atunci apar halucinatiile). iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. cantitativ ~i calitativ. Wundt etc.

faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). ca ~icum I-arfi vazut in intregime. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. in realizarea lor. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant.vorbinduse despre constanta marimii. Iluziile perceptiv. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. atentia. sistemul socio-cultural.. formelor etc. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. 3. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. " Obsenatia se derule~ziiin timp. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor.intr-o multime de persoane necunoscute. a culorilor. cu ajutorul viizului. obiectele par mai mici). adiciiea devine observape. Astfel. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". fie la halucinatii. cele mai. I. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. Perceptia spatiului. cosmic.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. . 4. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp.devenindfondul 4. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. aceste legi functioneazain interactiune. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. 4. noi. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. pozitie relativa.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. 3. in campul nostru vizual. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. deci reflect a in mod adecvat realitatea. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat.3 Formele complexe ale perceptiei 1. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . In desfii~urarea procesului perceptiv. toate se leagii.4 Observatia . ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. in limbaj psihologic. chinesteziei.dintr-un camp perceptiv mai vast. simultaneitate ~idurata. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza).astfelincat acesta. implicand limbajul. 2. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. in anumite conditii apar" denaturari. 2.4. Oricare ar fi tulburarile care apar. distante. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. ca in garii. la stadiul unei activitiiticomplexe. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. dimensiuni.intre anumitelimite. Acestea pot avea cauze multiple. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. interesul pentru 0 persoana. Spre exemplu. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). relief etc. intr-un fel sau altul. selectat. actiunea mai multor legi: " 1. gandirea. 5. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. 4. sistemul biologic. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Perceptia mi~carii. subiectul se comporta. 4. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. astfel. termenul de iluzie. vointa. motivatia etc. constantei marimii obiectului. Spre exemplu. orientate spre scop. de~i nu apare in mod foarte evident. tactului ~i al auzului. determina. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei.d i s c on ti n u i tate. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). marime. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. 4 I . Perceptia timpului.apare ca invariant). apare necesitatea selectarii stimulilor. fata de el. s ucc es iune.

Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile.agmatic = (gr. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . celelalte constituind fondul percePtiei.apoi. de~i sunt egale. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. motivatia subiectului. evidentiind caracteristicile perceptiei. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. fiind de amintit. este cea a lui J.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". in figura din dreapta. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului.lncercati sa descrieti (In scris. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. 6. precizand patru asemanari ~ipatru diferente.-----1. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. 4. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. .dupa aceea. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. La fel. rand pe rand. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. 7. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. care nu corespund realitatii masurabile.o suprafata mai mica. comparati perceptia cu senzatia. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. care par inegale. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. egale. De asemenea. dintre fazele percePtiei. vad aceste laturi ca egale. Piaget. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. liniilor terminale. "actiune") care prive~te actiunea. exemplificandu-le corespunzator. De exemplu. In cealalta imagine este yorba. Precizati fazele procesului perceptiv. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. de mai sus. in alte cazuri. care este • in realitate 0 figurii tripla. care se realizeaza cu ambii ochi.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. utilizand cele Invatate despre perceptie. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. in dauna obiectivitatii. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Astfel. In aproximativ jumatate de pagina. astfel. sustine ca gasi 0 explicatie. se pot observa. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Se poate. in prima dintre figurile alaturate. pragma. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. alterare. 5.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. Caracterizati. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. 0 Mtrana ~i un barbat. in timp ce adultii. utilitatea. 2.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. IDenaturare= deformare. familiarizati cu figura patratului. aceasta inglobata fiind intr-. falsificare. ~PLICATII 1. 3. variatia intensitatii stimulilor etc. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). ~ dreptelor perpendiculare alaturate. 0 tanarii. in primul rand. Pr. dad este posibil). care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat).

. completitudine). Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. motorii. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. extensie. sa citeasca cu glas tare). . ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). anticipative. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. " . Andru Vasile are nr. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. a acesteia. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. b. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. Imaginile mentale oferite de reprezentare. cu activitatea). avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. F~eud. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii.1 Definirea . Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. un sens mai bogat).sunt procese de cunoa~tere.m 5. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). r 5. precizie. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. REPREZENTAREA *. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). obiectul. exista reprezentari: vizuale.. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. De asemenea. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. Malic Stefana are nr. gustative. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. Astfel. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). de regula. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni).sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. reprezentarea nu este continuarea.determina efecte fiziologice (atat perceptia. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. pentru a memora sau retine un text. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. cu trairile afective. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. precis. dar ~i in starea de somn ~i. reproductive. de telefon234 485. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. . iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. exista ~iurmatoarele deosebiri: . bazate pe perceptii anterioare. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului.oanumita semnificape. printre care se pot aminti: 1. se realizeaza cu ajutorul memoriei.au un inteles. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). a casei parinte~ti. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). . . of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. de aceea.perceptia reflecta clar. funqionalitate.perceptia se produce in prezenta obiectului. auditive. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. detelefon 245 678. de telefon 278 776. se poate preciza ca: .. in linie dreapta. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. de telefon 265976. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. salt pe care il va realiza gfmdirea. 5.sunt fenomene intuitive. In plan ontogenetic. a invati'itoarei. DomeanuDaniel ate nr. exista reprezentari: a. Staicu Larisa ate nr. 2.

grad malt de abstractizare. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. cu grad moderat de abstractizare. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. Operatiyitatea. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. Panoramizarea. succesiv. Autonomia. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun.pentru comportamentul individului. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". ci de cele sociale). ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile.3 Proprieta. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. Permit "progresul" perceptiei. 6. nu de reprezentiirile individuale. 3. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. Dupa gradul de generalitate. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. fiind yorba. primare. caracterizate prin familiaritate. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. exista reprezentari: a. caracterizate poo nefamiliaritate. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. pe hartie. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). . Astfel. aici. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. de rezolvare de probleme. 5. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. b. care reflecta imaginea unor obiecte.pe care 11 va transpune dupa aceea. Dupa gradul de abstraetizarc. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. spre exemplu. de munca.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . 7. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. cat ~i . Caraeterul social. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. u~ureazii operatiile gandirii. Acest caracter permite. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. 3. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. b. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. caracteristice. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 5. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. in primul rand. exista reprezentari: a. figurativitate. 5. In special abstractizarea. fiinte etc. In rezolvarea problemelor de fizicii. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. 6. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. c. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. Permit orientarea noastra in spatiu. schematizand datele perceptiei. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. sub actiunea operatiilor gandirii. generale. discursivitate perceptuala etc. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. de inviitare. Potrivit definitiei de mai sus. in miisura in care imaginea. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. exista reprezentari: a. 4. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. spre exemplu. Pot detine 0 funetie eathartica. individuale. Sistematizand. b. mecanicii sau de geometrie. indiferent de tipullor. ci a~a cum ii este prezentatii. 4. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. de posibilitatea identificarii obiectuale. discursivitate verbala. de creatie). care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. cu grad inalt de abstractizare.21 3. formale. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. Figuratiyitatea. Integra rea. 9. dintre elementele comp6nente. 4. conceptuale. 2.construirea figurii -. 5 5. adicii de detensionare nervoasii.. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). 8. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. 5. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale.) . Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. J. detaliere pOOmijloace verbale etc.

dintr-un astfel de proces de 5 I. (. 2. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. p. Aplicatie: Identificali. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. PUF. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. "Fenomenul reprezentarilor sociale". Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. 1993. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. 4. un proces de modificare a unei reprezentari sociale.. 3. Paris. Astfel... iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. a reproduce un concept printr-o imagine. Ia~i. Funcfie . Psihologia sociala a campului social. 3. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Neculau. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. "Reprezentari1e socia1e". ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal.p. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. ignorand alte posibilitati. (. interpretari. Catharsis = purificare. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. Polirom. perceptii. auditiv sau verbo-motor. "Representation sociales". in S. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. 361-362). 6...B. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. identificati daca apaqineti tipului vizual. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. Argumentati. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. 6. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala..Piaget. Reprezentarile socia Ie. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. p. categorii de gandire. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. 3).lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". EDP. ~PLICATII 1.ea unui anumit proces sau conduite . aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. D. Poate fi yorba de idei. 0 reconstructie a realitatii. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). reprezentari. norme. material ~i ideal. 5. In sens mai larg. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. eliberare de 0 tensiune emotionala. anumite imagini. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. o . 0 refacere. notiunile abstracte in imagini familiare. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". in Psihologia nr. 1997. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. Neculau (coord. in comunitatea voastra.. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate.p. Inhelder. in A. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori.Argumentati raspunsu1voshu. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici.. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza.. ci in 'urma unor procese.58-59). 4. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C.ln realitate. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . 5.). Structura sa nu este una definitiva. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. intelegere ~i stapanire a mediului social. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. a unor productii sociale. Moscovici (ed. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.). suntem obligati sa Ie legam de ceva. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. 1969. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. A compara deja inseamna a depicta. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. Psychologie sociale.Psihologia copilului. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu.).. 1. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. 2. convingeri. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale.(.. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.~tiinW' a simfului com un. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. 7.4 7).

Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. DA _ raspunsul este negativ. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. . Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. NU NU 3. esentiale.deoarece reflecta doar insu~iri separate. NU 5. Obtinerea unor rezultate bune presupune. exersare ~i aplicare. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . . . ." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. presupunand in formarea lorperceptiile. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. indicii.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. acord/dezacord etc. . Itemi obiectivi. . Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. . Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. acord/dezacord etc. In acest sens. 3. prezentei acestuia. in acest caz specificandu-se acest lucru). In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate.. . Hemi subiectivi. NU 8. raspunsul este negativ. .· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. 2. 2.). este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva.mrm. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. adevarat/fals. a~a incat nu 0 poate preceda. Itemi obiectivi . pe langa eforturile de invatare. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. care pot fi: . cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. se of era date suplimentare. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. NU 7. NU 4. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. .2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. numar. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. simboletc. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.r. cuvant.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. transfer etc.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. constituind fondul perceptiei..perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. Senzatiile sunt imagini primare. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. adevarat/fals. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. . credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. sinteza. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . precum placut/neplacut.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. .relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. care pot fi: . respectiv intelectivoperational a. in timp ce ceilaHi raman in fundal.•. diferite de activitatile de invatare curente.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. pe durata parcurgerii acestei discipline. sugestii etc.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. . DA 6. evaluare. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa.

4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. . 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. cat ~ide detaliu.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d .ulului ~iintensitatea senzatiei.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. concrete ale obiectelor ~i b: 3). Corespondenla ~-se f~ba. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial.. a) B. functia a: Z).7) fenomenelor. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. adevarate coloane. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. conturarea speciala a unor elemente. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. in' acest caz. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. ci in interrelatii complexe. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. c:3). iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. 2. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. calitate. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. 5) potrivit ei. . b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata.~lllllJ1ia!ll}mit.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!.atlt senzatia. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. cuprinzand atat insu~iri semnificative. 5) prin dubla sa natura.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale.potrivit legii adaptarii. e:l) contrastul cromatic etc. referitoare la aces tea. alci'ituind0 imagine unitara. reglatoare a cuvantului. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive.. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul.7) interesul pentro obiect. Corelali B. 3. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4.4). A. ca 0 conditie cu caracter de lege. 1. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. c: 1). durata ~i tonalitate afectiva asociata. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. A.

•.i.2 Procedee1e imaginatiei 8.•.j. 7..-:~. ~%i'" I ~L." . "i!r-"... ..· .• ..-. Imaginatia 8. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.. fonnele i memoriei 7. ~..oril me~oriei. ~ -'.':':::::::::::.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.::r·/i"".1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.: .5 Memone ~l mtare· 8. ·. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ . .3 6.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". ·I!·.· ... ·· :V r. Gandirea 6.'J 'I·'.~_ .. .'lt.3 Calitat.:::..le/ind~at.:-:-:. Memoria 7.4 Factorn..<" IW .irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.2 Procesele "i '!.4 • ~ tu .2 6.1 6. ~.~ '" ::::''. ..• .•.':"-' iil@j]}1l.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.:/~:.

In aceastii acceptiune. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. care este strict legatii de prezent. pe rand.a insu~irilor comune. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. P. influentat deJ.sistem de operapi (tatura relationalii). Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. Thurstone. gandire divergentii.. dobandit. P. ca: . gandire convergentii. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. din punet de vederestructural. principii. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. (1943-) &. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. c1ase. psihologul am'erican. cu dezvoltare proprie. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Psiholog american. stadial. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. simboljc ~i figural. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. Q. Astfel. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. Psihologul american. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. GiNDIREA &. Analizand inteligenta.operatii (5): evaluare. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). semantic. chinestezicii. psihologul elvetian. Piaget~i L. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. judecatilor ~i rationamentelor . Howard GARDNER . ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. logico-matematicii. Prin aceasta. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. relatii. in prezent. continuturi ~iproduse . trecut ~i viitor. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. . fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. continuturi (4): comportamental. Jean Piaget. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. necesar. esential. Howard Gardner. In anii '90. care impreunii se imbinii. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. muzicalii.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. interpersonalii ~i intrapersonalii). de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). memorie ~icognitie sau cunoa~tere. dimpotrivii. J. naturalism. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). gandirea poate fi definitii..r I I 6. Spre deosebire de perceptie. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. legi). de "aici ~i acum". Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. format din trei componente: . accidental la general. in timp. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. de control asupra celorlalte procese psihice. sisteme. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. ci mai muUe. sub forma notiunilor. de la particular la general.1Definirea . cauzale dintre ele. spatialii. .2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. Guilford . . a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. The Unschooled Mind: How etc. transformiiri ~iimplicatii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. Guilford.produse (6): unitiiti. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective.sistem de notiuni. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. al acesteia. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. gandirea se apropie de inteligentii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. diferite intre ele.

~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. In!elegand diferite obiecte. Fiind un integrator categorial. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. din elementele sau insu~irile sale. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii).interpretarea.disponibilitatii. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. Operatiile fundamentale sunt: 1. dintr-o data ~i treptat. in mj. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. notiunile pot fi: a. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. abstractizarea. saradicioase in continut.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. principiu. in minte. C = animal. D = fiinta). nu se aseamana cu obiectu!. 4. intreg. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. permitand intrarea in posesia definitiilor.nte. fiind trait subiectiv.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. Gandirea ca sistem de notiuni. concrete. mai apropiate de concret. 3. 2. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. reflectand legitatile realitatii. Prin factura ei. la ob!inerea rezultatului preconizat. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. inscrise intr-o logicii naturalii. 1. empirice. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. principiilor ~i a legilor generale in analiza. actional ~i afectiv. propozitii.27 Pomind de la modelul de mai sus. in evantai. 2. 4. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. rigide sau labile. sintezll. este opusa vascozitatii gandirii). a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. este 0 operatie de descompunere. inductiva. indiferent de datele statistice existente.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. considerate neesentiale ~iaccidentale. analiza. a opiniilor. b. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. Realizarea ei se baze. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . abstracte. care pierd orice legatura cu imaginile. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. 1. 2. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. dar niciodata reductibile la concretul singular. a unui obiect. b. in interpretarea ~i explicarea realului. unde tendin!a este de a presupune ca. 3. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie.date izolat. ~tiintifice. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. a cautarilor ~ia transformarilor. B = pasare. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. atunci el face parte din categoria respectiva. ramanand in minte numai idee a. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. . 6. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. a. ce consta in reconstituirea. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. euristicll. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. dar neimplinitii sub aspect deductiv. Se poate realiza: spontan. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in mod necesar. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. . concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. desprinsa de orice conexiune intuitiva. 5. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. 2. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. fapte ~ifenomene. algoritmica. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. nefiind imagine. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). generalizarea. solutiilor in unitatea de timp. explicarea ~i teoretizarea. notiunea este totdeauna generala. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. a unui obiect). b. notiunea propriuzisa. in timp sau discursiv. comparatia. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). la formarea de re!ele semantice. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati.

legile. cat ~i educational. . Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. b. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. se delimiteazii tipul de gandire: a.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. a structurilor logico-simbolice. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). divergent. reluarea demersului cele a~teptate. ce urmeaza 0 linie deja trasata. 2. intuitive. psihologii au construit mai multe modele rezolutive.slab definite. reformularea sau simplificarea problemei. b. bazate pe metoda de incercare-eroare. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. dar. mai ales. pe sistem. desprinse de arice suport intuitiv. 3. fiind yorba de creativitate. 4. putandu-se face urmatoarele diferente: 1.~em- &. a rezolva probleme. b. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). Rezolvarea 3. principiile. Pe baza raportului analitic-sintetic. c. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. a opera adecvat cu notiunile. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei.perceptii. bazandu-se. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. abstract-formal. pfoblemele pot fi: a. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). In functie detipul de gandire dominant. permanent. recurgand la solutii model incarcate de logica. pentru ce?". probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu).3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. sintetic. cum. pe intreg. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. Problema se define~te prin trei elemente: . operand in profunzimea lucrurilar. care este 0 etapa foarte importanta. 1. b. . depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. ce lasa libera imaginatia. pe disocieri succesive. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala.starea initiala sau punctul de plecare. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. reprezentari. cu subestimarea detaliilor. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. prin centrarea pe detalii. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. imagistic. se delimiteaza tipul de gandire: a. pe imagini sau scheme figurale . convergent. solicitata de problema. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. 5. b. test·area ipotezelor. analitic. bine definite. intuitiv-concret. iar dacii problema este noua sau complexii. se vor utiliza strategii euristice. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. 2. solicitatii). 2. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. verificarea. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. acestea pot fi: a. .scopul problemei sau starea finala. se delimiteaza tipul de gandire: a.

a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. pentru autoevaluare.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. Deformarea selectiva . acesteia In sistemul psihic uman. IEmpatie = rezon~nta.•. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. ceea ce conduce la descurajare. strategie euristicii ~i fnfelegere. asupra celorlalte persoane.Este yorba de a utiliza. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. Utilizarea lui "trebuie" . profesori etc. tip are de interpretare a propriei persoane. 6. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. 4. Ce se poate face? In primul rand. 3. partial sau final. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. numite ~i distorsiuni cognitive. "totul". Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru.evidenta. C~ 'd reapta. I. la lipsa increderiiln sine. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. argumentati ~1 6. Psihologie generalii. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. cum pot fi remediate acele deformari. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. Gandirea in "alb ~inegru" . ori . a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. a realitatii prezente sau viitoare. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . aparand predispozitia spre e~ec). evitate generalizarile rara temei. Suprageneralizarea . evaluarea altora sau a unor situatii. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. Cosmovici. in general. dezavantajos pentru persoana in cauza. 3. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. al unui proces de gandire. Personalizarea . 8. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. cauza. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. 7. Conceptul este un produs specific gandirii. 10.spre ace a~l punct. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. "de fiecare data". p. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. dar ~i experiente ulterioare. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Saltulla concluzii .Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. devenind." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. astfel. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a.. dar ~i in sens invers. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. comunicare afectiva cu se~enul. asupra situatiilor de viata sau a societatii.. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. respectiv cele mai des intalnite. "Trebuie sa fii cel mai bun". In aproximativ 0 pagina. Polirom.. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. specificand caracteristicile acestora. ~i modul de existenta a 5. "niciodata".29 •. Aceasta gandire a lui "ori . Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu.Se refera la situatiile in Gare. ca modalitati de operare a gandirii.. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. a unor categorii extreme. nivelul de aspiratie. 4. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. Reversibil = care se poate produce intr-un sens.. Argumentati. rude). simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. 5. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. neincredere in sine ~i in ceilalti. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. lucrurile sa fie gandite nuantat. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. centralitatea 9. Comparati sinteza cu generalizarea.• Multifazic = realizarea simultana. in paralel. ~PLICATII 1. pnvire la esenta. c'. 2.. 196). "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. 1996.ii. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat.. in general. b. in mod concret. prieteni. Judecatile realizate de catre parinti. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. rude. 2..

Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. meeanica. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. este inteligibila. piistrez. mi~cari ~ideprinderi. 2. idei.unei bune piiqi din experienta de viatii. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. Seeenov). pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. memorarea poate fi: a. Gratie me~oriei. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. sublinieri. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. 6. incepand eu intiparirea. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. Astfel. intelegere ~i rezolvare de probleme. seleetiv. din punct de vedere structural. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. sunet. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Formele memoriirii: 1. tarii care viata psihica a omului ar fi. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). de gradul de cultura etc. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. memoria este implicata in prezent. b. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. . Memoria este functia generala. Dupii prezenta intentiei... este mijlocita. 5. nu este persistenta in timp. de interesele celui care memoreazii. Medic rus. este aetiva. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. respectiv fixarea. Continutul memoriei este divers. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. MEMORIA 7. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. a experientei sub forma de amintiri. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare.2 Procesele . eajoacii un rol important in achizitionarea . este organizata logic ~i sistemie.contrast. Dupa prezenta sau absenta gandirii. Prin valoarea sa adaptativa. propozitie). organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). evaluiiri ~i reorganiziiri logice. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. 4. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. . nu numai cea vie. Eu-l. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. sub egida lui "trebuie" (sa memorez.7.i formele memoriei Memoria. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. este seleetiva. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara.1 Definirea . Chiar daca. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. 3. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. inferente. voluntara: este subordonata intentiei. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Un celebru filosof. efectuatii in lipsa intelegerii. cuprinzand imagini. pastrez. Totodata. Fiziologia sistemului nervos (1866). trairi afective. 2. Helmholtz (Berlin) etc. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. de subordonare . ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. Henri Bergson. cu un caracter situational sau contextual. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. inteligibil. scopului ~i controlului deliberat. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. a efortului voluntar. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu.imposibila. de asemenea. Emil DuBoisReymond. a scopului. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". selectiv ~iinteligibil. de asemanare . cuvinte. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. gratie careia omul inmagazineaz-a. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. reactualizez). creativitate. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. fiinta noastra psihica. intreaga materie. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. de varsta.incluziune. De fapt. M. desta~urandu-se. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. considera. este situaponala sau eontextuala. proces psihic complex. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. Ea are un caracter multimediat. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Memoria este un proces psihic activ. practic. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. memo rare a poatefi: a. conserva. ducand la 0 invatare formalii. in toate fazele. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie.

acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. 3. b. ea are 0 importanta deosebita. daca elementele sunt grupate. 2. daca se repeta de catre subiect. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. de situatiile deosebite etc. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare.25-0. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. utile ~i altele nenecesare. memoria semantici.). Dupa modalitatea informaponala preferentiala. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. 3. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat.b. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata.sunt memo. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. avea mai mult de 5±1 elemente. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). concepte. ci forme de memorare inegal productive. D. ajuta sa operam cu informatiile curente. de fapt. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. convingeri. cat ~iinvoluntar. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. atat voluntar. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. 2. eronat sau fidel. de conditiile in care a fost achizitionat. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. stocajul senzorial. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. memoria auditiva etc.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp.logica. G.deci ~i reactualizarea . care face posibila perceptia. pasiuni. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. auditiva. In cadrul memoriei de lunga durata. memoria afectivii: material fumizat de emotii. atat timp cat este prompt sau lent. localizabile in timp ~ispatiu. economica. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. inmmpinand deci rezistente. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. deprinderi. operatii. se pot distinge: a. redus. Dupa durata pastrarii. pana a ajunge in centrii din cortex. senzoriala (vizuala. memoria este: 1.foartescurt. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. memoria episodica. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). 7 . Continutul ei. tactila etc. in functie de conditiile concrete.ea fiind.rie operaponala. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). dar ~i de particularitatile de personalitate. bine organizat. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate.in campulperceptiv). 4. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat.' Intrucat ne realizeaza.. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. atitudini. inferente (argumente) etc. necesar. de experienta de viata a fiecaruia. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . a1catuita din idei. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). distingem: 1. simboluri. active. scheme. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect.. sa dureze pana la 0.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. uneori toata viata. este preponderent voluntara. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). sentimente. inutile.

L.simultan sau secvential. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. 5. saniitatea. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. pe langa cunoa1. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. .inceputul 1. de a Ie modifica pe cele existente.realizarea rapida.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. a informatiilor.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. starile emotionale negative. G. se identifica ideile principale. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .>i ca un fenomen pozitiv. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). construirea unor noi cuvinte cu cele date. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. dar 1. utile. de a Ie corela cu altele. nume ~i semnificatia unor date personale.3 Caliti.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. stabilirea unor puncte de reper. Mobilitatea memoriei . McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. pastra ~ireactualiza. h.cu cat acesta este mai ridicat. stresul. b.daca volumul informatiilor este mare.>i informatii esentiale. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). 2.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. f. 4. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. 3. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.r . uitiim 1. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. penibile. suparatoare. oboseala etc.>tergerea urmelor asoclatIve. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare.>i necesar. 6. 7. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. uitarea avand caracter selectiv. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2.servate corect 0 lunga perioada de timp. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. mobilierul. vorbim despre fenomenul uitarii. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.u~urinta memorarii. necesare. Volumul memoriei . starea de oboseala. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). . Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate.>i srar1.. realizarea rapida a intiparirii. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. precum: gradul de implicare a subiectului. Factori obiectivi.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. denumiri etc. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). Promptitudinea reactuaUzirii . motivapa. Factori subiectivi.>i unitar). precum: a. gradul de noutate a materialului . Pentru a optimiza propria memorie. fiecare acponand asupra celeilalte.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. d. uitarea situationali (lapsusuri. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. prin 1. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. care trebuie considerat 1. g. aspiratiile.. 3.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. insuficienta consoli dare in etapa memorarii.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. Fidelitatea reactualizarii . c. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. 7 7. de a Ie reorganiza. a neutiliziirii informapilor. Astfel. pozipa materialului in structura seriei . fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. blocaje temporare). 2.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. trebuintele. Triinicia pistririi .i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. experientele penibile. fapt care impiedica procesul reproducerii.. lumina. Din pacate.32 7. A. atitudinile.informatiile engramate sunt cOJ:). modul de prezentare . cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare.cantitatea de material pe care 11 putem memora.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . Pentru adeppi reflexelor conditionate. o mare importanta are 1. devalorizate. volumul materialului . Daca uitam informatiile neesentiale.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. interesele. Ca fenomen normal. scopul activitatii :viitoare. detaliile. eliminarea factorilor perturbatori etc. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Uitarea este un fenomen psihic natural1. Thorndike). de efort voluntar adecvat.5 Memorie . Rapidltatea fixiirii . precum: 1. e. materialele omogene. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.

ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. in teoriile contemporane ale invatarii. 5. 9. in aproximativ jumatate de pagina. expresiile pe care vi Ie aminti!i. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii.. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . Verifica!i corectitudinea lor $i. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. Trecut = care· nu mai este actual. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. particularitatile de varsta etc. Vo/untar = care seface con~tient... Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). c. cu titlul . Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". 7. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. in cazul vostru. ~PLICATII . Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor..Memorie:ji uitare". 8. 211).. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. d.5 = -= . caracteristicile esen!iale ale memoriei. nota!i toate cuvintele.intre 5-20 minute. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. devenita clasica.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. Realiza!i un eseu.din timpul cares-a scurs. . apoi. . dupa care ritmul uitarii se reduce. incruci~area doua sau m.alciituindun intreg organizat. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. b. Ebbinghaus) 7 . utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. deoarece intervine oboseala). FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. Ebbinghaus.p. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. Argumentati daca. 11. rela!iile memoriei cu alte procese ~i .aimulte fenomene. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. contributiile sale fiind reluate. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. ansamblul faptelor.. eviden!iati. in cazul vostru. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. de aproximativ 0 pagina. 10. fie de 1-2 zile. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. Argumentati daca.. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra.100 "" . apoi.33 consumul de droguri ~ide alcool. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii).avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. in mare masura. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. 6. proceselor etc.. Argumenta!i.iOO. H. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Psihologul german. M. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta.in urmaunei decizii. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. Semantic.. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor.J~. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. de~i evenimentul a trecut. succint.1I!iJ Interferenfa = intalnire.pana la anularea lor. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. propune §i utilizeaza (Despre memorie). Descrie!i. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. "" % ]. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. 3. 40 ~ 20 o . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Mnezic = referitorla memorie. 1975. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. in aproximativ IS randuri (±I). 1. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. Principii de psihologie cibernetica.. adesea. ratele de uitare sunt mai mici. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. Pomind de la afirma!ia lui I. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.. 4. actelor. intampliiri etc.

1 Definirea . Astfel. element. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. ~i'a In procesul imaginativ. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. prezent ~i viitor. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie.). a limbajului. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. Filosof olandez. Emotiile ~iatitudinile afective. ascultand expunerile profesorilor.). viitorul. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). neexistand 0 orientare precisa. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. tipul "omului de prisos" (Oblomov). gandirea are un rol important. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. (R. "lingu~itorului". deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. b. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. a gandirii etc. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. liliputanii din povestirile lui Swift etc. Principala sa opera este Etica. simtirea ~iactiunea altcuiva" . obiectelor Omul. fiinte.. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. 8. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor.). radiocasetofonul etc. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Aceste imagini. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. din povestirile lui Creangii. Setilii etc.). plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. automobilul cu . Imaginatia nu este un proces psihic innascut. Dymond). omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. elevii i~i reprezinta fenomene. pe euno~tintele anterioare. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. in plus. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". Daca nu ar exista imaginatie. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. principiu functional in situatii noi. ins a. centaurul. posibilul. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. e. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. pe deprinderile deja formate. la randul ei. terminata in 1675 ~i publicata postum. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . ele se bazeaza pe experienta anterioara.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. realizandu-se unitatea intre treeut. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. IMAGINATIA . fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. iar unul dintre obiecte are. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Prin intermediul limbajului. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. caracteristice unui grup de persoane.este esential. de situatii etc. ciclopul. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. reprezentari sau idei nu apar din nimic. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. in copilarie. Mai mult. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. participa activ. imaginatia exploreaza necunoscutul. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. balaurul cu ~apte capete. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. iar imaginatia. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. F. Chiar daca primele discutii. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei.34 8. fenomene existente in realitate.

in actul imaginativ.). La nivel superior. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. Freud sustine ca visul este. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Experimental. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. insa se considera ca. ". De exemplu. . subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. In functie de domeniul in care se manifesta. fraze intregi erau inlocuite.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. ci de a adauga ceva nou acesteia. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. Astfel. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). In scrisoarea sa catre Fet. S. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. imagini sau reprezentari etc. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Personalitatea subiectului este puternic implicata. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. deoarece imaginatia se desprinde de concret. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. literaturii etc. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. Visul devine "paznicul somnului". creatoare ~ivis de perspectiva). reveria prelungita este daunatoare personalitatii.000. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. realizarea unei dorinte. psihologiei.. idei ~i senti mente inacceptabile. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. Adler respinge aceasta functie a visului. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. pentru a alege din ele abia 1/1. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. in esenta. X). 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. In functie de gradul de activism al persoanelor. A. creatoare ~ivis de perspectiva). aventura pe care 0 consideram reala sau ireala.. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. intr-o forma deghizata. originalul). Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). Spre deosebire de Freud. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. exista imaginatie in domeniul istoriei. Popular. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam.. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. dinainte cunoscute. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei).3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). visul producandu-se in sfera incon~tientului. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii.000. uneori. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. reconstituirea modului in care se produce ploaia. deci cu cat sunt mai originale. De~i are efecte relaxante. Kafka). Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. crearea operei ~idesavar~irea ei. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. geniu). Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. sustragandu-se gandirii logice.35 8. Ma ocup cu acesta . Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. Se considera ca visul are caracter simbolic. absurda (romanele lui F. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva.

. de fapt. Dege{ica.inrudit cu visul ~ireveria. sete. termice sau olfactive. explicarea ei. poate ajunge chiar sa se ridice. in cauza.cente pe care vi-l reamintiti. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. impresii din perioada imediat. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. sau ca un animal care apare in vis sa fie. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. dureaza intre 3 ~i 60 minute. pe care ni Ie putem aminti. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa.$i). ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. inaccesibile in ordinea gandirii. acestea fiind indispensabile unei existente normale. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. identificand procedeul prin care a fost obtinut. creionul cu gumii. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor).36 -. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. nearisirea camerei etc. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. Incon:. In cazul somnambulismului persoana. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. Visele pregnante. care nu pot fi transpuse notional. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. . dar au fost prin~i de politie. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. intens ~ipe care 0 consideram reala. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. premergi:itoare (adesea continuam a invata. Arhetip = termen preluat de C. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. caricatura. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. miniatura. nu insa foarte puternici (spre exemplu. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. senzatii interne (foame. ale batailor inimii. 3. sa se poata manifesta. G. in primul rand. F antasmii = produs al imaginatiei. Totul devine intr-un fel posibil. In acest scop. Visul. de fapt. cu ajlltorullor. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. in somn. ale expresiei faciale. Sentimentele se transforma. "piidure". putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. 2.. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. "lac". definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). 0 persoana cunoscuta . existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. absurda sau halucinatorie. ca forma a imaginatiei. constituind 0 experienta la care participam afectiv. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. neverosimila. nu-~i amintesc visele. dar numai 20% sunt colorate. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. notati tot ceea ce va amintiti. modificari ale ritmului respirator. dereglari functionale interne (acestea.). utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. dar careseapiieQ_n~tiimei. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. ). rar aparand cele tactile. anuntand survenirea unui aspect patologic. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". construiti. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). in medie 20 minute. 4.

.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii....nu sunt singurele caracteristici strict umane. abstractizarea.aceste douii caracteristici revin memoriei umane. . ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. 2. orientatii spre un scop.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1.. rapiditate ~i observape (observatie). Activitatea perceptivii intentionatii.. sinteza... -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza)... ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. conceptuale........ Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii. analiza. observape Receptorul- . Perceppile .primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.. ascuns..--- completarea Cll anumite ---... altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. I [It':l!illr..riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. ..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare. comparatia.. inteligibila. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative.. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.... existente intre 5.... se define~te drept Spiritul de .. . mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.-. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere)...perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor... 2.. cuvant. man.este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli.... imagine bogata In continut/imagine schematic a. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor.. . generalizarea etc. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii...... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput.. 6. 5....... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii....cuvinte adecvate contextului dat. numiir....... 7.. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii. formale mediul intern 6. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos.... 3. ... ceea ce este slab.. 4. mecanica. 3. Precizati douii dintre s:. spre diferentii de cea animaHi..... comparare. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare.. . ci presupune mijlocirea limbajului . enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. 4. mediata . nerelevant.. poartii numele de .-etG...... pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii. logica in ..

participa activ. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. Piaget. b. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. reprezentiirile sunt deja . Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare.tratarea ~i creativii a omului. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Ii 2. d. a. imaginea caracteristicii fiind schematicii. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. ci in baza percepliilor anterioare. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. posibilul. intr-o anumitii miisurii. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. Mai mult. Imaginatia. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare.. b. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. imaginalia exploreazii necunoscutul. accesibila cotidian. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. d. deoarece imaginatia se desprinde de concret. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. c. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. Precizati formele imaginatiei voluntare. c. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii.reconstruclii operatorii".1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. in linie dreapta. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. lmaginatia. iar imaginatia. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. 1. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). sinteza. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. c. se oferii date suplimentare.). Dezvoltandu-se pe baz percepliei. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. a acesteia. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. a. b. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. abstractizarea etc. c.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Mecanismele limbajului. salt pe care il va realiza gandirea. neexistand 0 orientare precisii. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. reprezentarea nu este continuarea. ca proces de adaptare activii a. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Daca nu ar exista imaginatie. se poate vorbi de. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. b. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. imagine~ mentala are un caracter secundar. Astfel. viitorul. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. caracteristice. i . necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. subiect (spre exemplu.. dependenta de nivelullimbajului. a. Dupa cum sublinia J. la randul ei. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii.

" ....i m.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ. .- . ~~. x.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.l .~ ." '. 1\.~~...~" . ~ 10.. Atentia . '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '. <::'Ift1 'i ~ ~ :.~..~~~·:U.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9..:n~~. Limbajul 9.2 Formele atentiei 10... [..~%f*" .-.1 9. '...( + ):... ..' ry. ~ ~ '~ ~ ..2 9.".J .5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.' .. I'.1tiei 10. 'I~ i riii .~..4 9.~i.. g'·I¥"'.~ !t1 '''''1'..~.'i L 4~ %W I I II .3 9.'~'I~.

semne grafice.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. ludica sau de joc . Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor.corzile vocale fixate in laringe. termenii de comunicare. prin intonatie. simbolicii de reprezentare . In Iimbajul comun.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul.enta lorin aparitie. problema constituind-o. Forma de baza. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii.. mergand pana la construetia artistica. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. buzele. codul. relatii prin formule verbale sau alte semne. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. de reglare sau de determinare . latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. de rezonanta . imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.cel care receptioneaza mesajul. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).de substituire a unor obiecte. ritrnica. mimica. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. cuprinde urm. b.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.3 Func. 4.. uneori.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. persuasiva sau de convingere . fidelitate . in general. permite explorarea ~i investigarea realitatii. b. emitatorul. gestic a etc. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. pauze. semnalul . expresiva sau afectiva . lumini etc. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. 6. 2.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. ceea ce ele exprima ~icomunica. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare.1 Definirea . in acest caz. d.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.i caracterizarea Iimbajului. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris.mu~chiul limbii. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. in limitele unei arii determinate. 3. in cadrul 7. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . accente. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. c. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. fonatoare . 8. ciocniri de sensuri etc.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. c. canalul de comunicare ..de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. ca activitate. 9. Cea mai simpUi schema de comunicare.presupune asociatii verbale de efect. e. periferic al vorbirii. declan~eaza ~i se regleaza). intre doua persoane.corectitudinea transmisiei mesajului. cavitatea bucala ~inazala. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. completitudine .~toarele elemente: a. de comunicare . limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.eel care produce ~itransmite mesajul. LIMBAJUL 9. Norbert SILLAMY 9. . fen om ene. ritmul vorbirii. apaetc. pantomimica. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. receptorul sau destinatarul .. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. de cunoa~tere .40 9.

reprezentarile ~i gandirea. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. In combinatorica imaginativa. iar perceptiile ~i reprezenHirile. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. sinteza. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. imagini. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. individuale. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. ne precizam noua in~ine intelesurile.4 Raporturile dintre Iimbaj . in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul.41 unei dezbateri colective.).5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . lent. rsonalitatii. in ontogenezii. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. iar treptat. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic.este accesibil rara a se recurge la date percepute. elaborarea lui realizandu-se. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. mimica. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . prin verbalizare. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. La nivelul sistemului psihic uman. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. cu atat ii este mai bogat intelesul. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. Totodata. dar. accentul. Cu toate acestea. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. In ontogeneza. dar ~i inimii. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. in raport cu planul initial. Treptat. 9 . Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. dobandesc semnificatie. sunt simple sonoritiiti. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. notiuni. eliminiim neclaritatile. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Initial.limbajul contextual. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . limbajul oral imbraca forma: 1. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. a capacitatilor intelectuale. afectiv. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. 9. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Astfel. ~i anume. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). . el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. scheme Ie articulatorii se consolideaza. Fiind fata in fata. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. tonatie. cu gandirea. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. comparatia. relativ. limbajul scris trece in limbajul oral. cat ~ipe cea emotionala. incitand atat latura intelectuala. 9. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. Astfel. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. 2. mimica. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). de regulile gramaticale ~i logice. timbrul vocii. explicit. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. In cazul dialogului. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. pana la automatizare. personalizate. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. de detensionare nervoasa. rezultatul onstructiei mentale. catharticii . cuvintele nu spun nimic copilului. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. Noul. in special. la inceput. ~ . personal. b. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. complet ~i accesibil. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. .

experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. existenta" ~i logos "studiu". reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. ~ Posedand de II i autonomie functionala. Ontogenezii = provine din grecescul on. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. Li~gvisticii . papa. mai apoi. cu noi in~ine. formate din cateva cuvinte. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit.~tiintacaresu. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. ba etc. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. Totodata. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. Pe oniricii. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa.ilegileeidedezvolta. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. in urma interiorizarii limbajului oral. 2.. Spre exemplu. proiectare. pa. mai ales la nivel cerebral. la. Verigii = element de legaturii. 4. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. rara respectarea regulilor gramaticale.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. iar cele din urma recesive. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. el devine principalul instrument I . EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. . 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. apoi. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). beneficiind de comprimare. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. De la act la gandire. . perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare.. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. se executa ordine simple. elementelemobile ale fetei. ' 3. apa etc.e. precum: mama. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. inteligibila. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). Editura Stiintifiea. eu deformari fonetiee. IJI . Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". masura eonstituirii sale. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. ~PLICATII 1.. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. 1964). conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. primele sunt dominante. Spre exemplu. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele.• .diaziilimb. cu sine §ipentru sine. ani . limba devine 0 sursa de informatie ~ide . apare limbajul asonor. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Cercetarile efectuate de J. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. ontos "fiintii.

avand functii de activare. bulb. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Astfel. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. revine mecanismelor verbale prin care . cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. Din punct de vedere psihologic.Tra~espeeific. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. . iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent".Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. echivalenta cu stimularea senzoriala. partial. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. Sistemul reticulat activator ascendent. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. mi~carea stimulilor etc. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). atentia prezinta urmatoarele forme: .2 Formele atentiei . protuberanta ~i mezencefal. 10. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Ea reprezinta un reflex de orientare. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. nu inseamna ca aceasta este total neatenta.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. ocolind sistemul reticulat. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. Traseul specific. precis. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. dintre care cele mai importante sunt: I. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. cu un efect de scurta durata. aparitia sau disparitia sa brusca.ealii. 2.Atentia involuntara este neintentionata. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. imobilitatea sau tacerea. sa fie eficienta. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. mobilitatea stimulului. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. prinintermediul cuvantului. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. Acestea ajung direct la cortex.). Un rol important. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale.--------. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase.10. iar alte obiecte trec neobservate. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. contrastul dintre stimuli. 2. 10 . care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. altele vag. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. dar apoi dirijat voluntar. la inceput. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. spontana. in plan subiectiv. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu.-. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. in declan$area ei.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. atitudine pregiititoare.e ia decizia de a fi atent. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. ATENTIA . noutatea lui. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.. Ea este superioarii atentiei involuntare. cu rol in. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive.. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. 2. De aici. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. localizat in trunchiul cerebral. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1.1 Definirea . ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. atentie jocalizatii.

astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. §I e 0 a oua zona. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). ele nu pot fi disociate. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. lavora lee ucru. iar lipsa lor constituie insu~iri. domina una sau alta.• umll externe. " II. ung . Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. acest. . Chiar daca este greu de verificat acest lucru. interesul.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. antrenamentul special. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). 0 idee. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. • ' eli.. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. a obiectelor din mediul inconjurator. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. In 1887. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. gradul de antreunc. inhibarea celorlalte. '? F f A • •• urmeze. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. care reclama 0 atentie deosebita. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. la persoanele obosite sau bolnave. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. a expunerii lacute de catre profesor. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie.3 insu.. fi I . ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. de structurarea optima a activitatii. actiuni. In activitatile pe care Ie desla~uram. t' I 4. raurirea. unor mterne. •• fi ru sarcma prolector -. duce inevitabilla obosealii. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. La randul lor... A ' ~ • w . 0 .irile atentiei . sornnul etc. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. Dupa directia principala de orientare a atenp. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici.a interna §i cea extern a sunt complementare. Odata dobandite. intr-un moment sau altul. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. a gesturilor noastre etc. cu ace]a~i grad de claritate. prin exercitii. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . de varsta. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. in campul atentiei. . penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. unor contramdlcatle. W . atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. 7 . Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. preocupare. spontan sau dirijat. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat.. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor.. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. trebuie rationalizat timpul de lucru.. s!mul~an. Dupa obiectele la care se refera.. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. eSla~ura a. . 3.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . De aceea. odihna. in plan mintal.). de natura sarcinii. analizarea propriilor sentimente. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. Este conditionata de complexitatea stimufului. Dupa felul in care se fixeaza. a planului de actiune etc. Oricat ar fi de bine organizata.consecintelor negative ale nerealizarii ei. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. Atenp. a§teptare. a unei sarcini ~i neglijarea. Stabilitatea aten. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.). atentia voluntara poate fi: contemplatie. Presupune fix area asupra unui obiect. amintiri). doar. Opusul ei este instabilitatea. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea .la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. trasaturile de caracter ale subiectului etc. incordare.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea.obligatoriu pauza. con§ lintel. perturbatori etc. experienta profesionala. voluntare ~i postvoluntare.

sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. iutr-un interval foarte scurt.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. gesturi. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. tara Insa sa se piarda con~tiinta. concentrata pe 0 singura idee. 2. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. . cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. un tip de obiect etc. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. ca stare de inactivitate. prezenta la toate animalele superioare. . de 0 epuizare a aten{iei. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . Aptiiudine sarcini. ale atentiei. persoane afective ~i uestapanite. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. 0 "moarte aparenta". unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. de asemenea. desigur nu de 0 maniera patologica. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. ca urme ale cuielorrastignirii). Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Argumentati. contopirea cu divinitatea. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale..Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). precum oricare alt proces sau fenomen psihic. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. 0 ctivitate intelectuala extrema. Maniacul. In starea de betie etc. respectiv atrofia atentiei. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. Poate fi yorba. afective (sunt fenomene de autohipnoza). concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. insomnii etc. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. Totu~i. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). ci la. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . . Chiar mai mult. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. Spre deosebire del extaz. care cunoa~te numeroase manifestari. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. QL 10 - . in aproximativ 0 jumatate de pagina. respectiv fixarea pe un singur obiect. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). 5) trairea Inca instabila a extazului. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. ". un obiect oarecare ~i. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. diferit de la 0 persoana la alta. povestesc unui arbitru ce au viizut. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. Sistem talamic =. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. stomacului etc. nevralgii. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. in accesele de excitatie. emotii. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). fenomen sau idee.5xe.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. ci doar de un monoideism relativ. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. ochii se Inchid. ci de acela al patologicului. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. manifesta 0 mare agitatie.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . de aceea.zgomot puternic -. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. ldeile permanent de dureri de cap. 1) rugaciunea in gand. de surescitare extrema. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti.' . se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. apoi. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. vorbindu-se chiar de zile sau de. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. Atentia.). Ie apar pe palme pete ro~ii. Sranta Tereza. survenind In cele din urma. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. De~i nu sunt valorizate negativ. frica de spatii deschise care sau inchise etc.xtaz (este yorba de cazul sau particular.

chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. 'detinute anterior. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM.este yorba. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor.). de asemenea.). analizatorilor. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. sinteza.) . Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. 1.con~tiintii etc. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. asociere etc. dar. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. sunt componente ale campului de . 2. spre exemplu.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. creionu/ cu gumii. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. existente ca obiecte de sine statiitoare. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. In . de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. interactiunile cu alte procese. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. la nivelul imaginii perceptive. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. imaginatiei. De asemenea. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). identificand procedeul prin care a fost obtinut. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. adaptarii. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. Astfel. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. asigura adaptarea la acestea. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. selectare. au fost generate. privind mai ales limbajul ~i activitatea. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). Creionul cu gumii. radiocasetofonul etc. in schimb. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. afectivitatea etc. gandirea. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. iperceptia. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. de legiiturii informationalii elementarii. Degefica. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. centaurul. miniatura. ). redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor.. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. sunt generate produse noi. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. procedat. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. evaluare. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. reprezentarea. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. transfer etc. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. cat ~i a unor diferente. Mult mai evident este rolul perceptiilor. are un caracter obiectual. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect.

-~'> .".('.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11..... I~ ~. !! . _'~·.".t~'> ..4 13.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.< . 12.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14. 1/:...2 Partlculad'tatile afectivitatiL.'.>1F·.11'1..~ .3?~-.5 13. 4. vointei ..i"''''''''..1 13.~i caracterizarea ~fectivitatii 12. . :·::mL..4 Formele motivatiei .14.. I'~..-. ill .. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·. 13..proceselor afective' ". .-:mt(-~?r .:<~-..~ ' ...W2''t.:"< .6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11. Activitatea voluntara 13.'. 11. Afectivitatea 12.3 .4 Rolttl proceselor afective h .2 Functiile ... .2 Clasificarea deprinderilor . Etapele actului voluntar Calitatile .~ I '.'.. ' 12. niotivatiei .. 11.•..~vl . ~ ~I""" .2 13.3 Clasificarea. ~~~_.3 13.1*. _ -.. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.. ~.3 Sistemul motivational: niveluri structurale ..5 Optimumul motivational 12. Motivatia • 1l.0. I! • ~ ...i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'. . :1. ..: "'.. 11.1 Dehni~ea. Deprinderile** 14..X..'-1 ~~ I· '..

decat sa renunte la convingerile sale). Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. a interactiunii cu mediul socio-cultural. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. SiIIamy). Ele sunt idei-forta. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. Co. interese. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. innaseute (biologice $i functionale . numitii "piramida trebuintelor". inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. de a $ti). convingeri etc. con~tientizate sau necon~tientizate. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. 11. Interesele sunt forme bine structurate. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. trebuinte sexual e) $i secundare. 11. fie ca sunt dobandite. iar pe de aHii parte. specifice numai omului. b. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic.. deoarece apar in urma unei deficit) etc. sete.1 Definirea . fUnd fnnascute. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. funetia de selectare. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. tendinte. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. 0 parghie a autoreglarii individului. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive.). Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. ea fiind eauza interna a eomportamentului. A. e. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. pozitive ~i negative. teoriilor despre om. bine organizate $i puternic integrate. afective $i volitive.). scopul final al aqiunii. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. in: a. fie ca sunt innascute.foame. Stari motiva(ionale simple. in functie de conditiile prezente. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. cu dorintele. e. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii.vi.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. cu interesele etc. intentii etc. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. sentimentele. . c.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. f. prefiguriind. PUline dintre formele motivaliei. valente. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. cele mal importante fiind: a. in special. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. spirihlale $i de comunicare). Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. pasiunile. dobandite (trebuinte materiale.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. De satisfacerea lor depind cele superioare. Trebuintele sunt forme relativ complexe. de fapt. 11. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. relativ simple. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. Interesele pot fi: personale ~i generale. impulsurile etc. Co. natura ~i despre soeietate care se . g. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. . potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. dorinte.II. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. d. s-au format fn decursul filogenezei. pe de 0 parte. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. Motivatia este un rutru al influentelor externe. tendinlele. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. MDTIVATIA . slab organizate care cuprindpulsiunile. b. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. ell intreaga personalitate. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. ce pot fi: primare. legate. impulsioneaza spre actiune. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. respectiind 0 anumitii ierarhie. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului.

pedeapsa etc. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. majore ~i minore. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. orice conditionare are ~i deconditionare. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. de a cunoa~te. atunci cand intind mana sa fure. un ~oc dureros.. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. In situatii complexe. ajungandu-se la e~ec. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. odata cu inhalarea nicotinei. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. subaprecierea dificultiipi sarcinii. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. bataie. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. in mod repetat.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. in 1935. 11. a culturii. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. temperamentul. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor).Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. in interesele ~iin trebuintele lui personale.). J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. b. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). reunind cognitivul cu valoricul. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. alcoQlului saudrogurilor. se schimba. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii..4 Formele motivatiei . Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. T. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. Formele motivatiei sunt inegal productive. 2. . a educatiei etc. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. aflati in inchisoare Ii se •. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. depozit pentru hrana (2). Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. contribuind la illtarirea motivatiei. hotilor de buzunare. de' exemplu. canal de glisaj (3). Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. particularitatile concrete de actiune etc. pozitive ~i negative. Burrhus Frederic Skinner. caillele este "silit" sa saliveze. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. actiunea. de catre N. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. excursii etc. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). de aceea. Motivele pot fi: individuale ~i generale. Criminalilor deosebit de violenti. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. 2. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. totdeauna. Motivul este mobilul care declan~eazii. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. supraaprecierea dificultapi sarcinii. Daca se iau in. existand doua situatii: a. 3. fiind yorba despre un reflex operational. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. 11. altruiste ~iegoiste etc. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. precum: varsta. Motivele sunt considerate. in nevoia de a ~ti. ci el interactioneazacu alte motive. intrinseci ~i extrinseci. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. Dare daca Ii s-ar aplica. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. motivele se sustin unele pe altele. considerare ~i alti factori. h.. SilIamy. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. de a se simti bine in compama unar persoane.

6.. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. :::Jonr:. Prolectiv = (in cont.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~.stare de excitatie (foame._ . obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s.. De obicei. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. alegerea activitati se ordoneaza in timp. dorinta de a depa~i pe altii. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. satisracandu-se succesiv. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. de a participa la spectacole. Tendinta spre afirmare socialii . dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. de a cunoa~te. tematica erotica. careorienteaza. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. de comunicare. . Elabora~un text. de colaborare.. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. la realitate. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. preocuparea pentru propria securitate etc.atde un scop. Tematica reglativii .ambitia. Atunci cand nu este insa 3. nu privind.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. etc. Thomae. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. sete.cuprinde nevoia de societate. amprenta asupra conduitei noastre.==_. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. Desigur.nevoia de varietate.. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale.domeniul trebuintelor vitale (hrana. induce dificultati in luarea deciziilor. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. = _.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. alte nevoi de ordin material).diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. de a atingeun obiectiv. 'pulJ. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. . independent de vointa. 2.). posibila ordonarea. de a-~i realiza aptitudinile. trebuinta sexuala) . de a-i conduce etc. de a crea etc. =·0.nevoia de a fi competent. de aventura etc. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. 4.-" ~'llIlr-'__ -~ . r~acfie.!"~ -~~-_=---<'1.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. 3. conduce la dileme 1.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. se instaleaza 0 stare tensionala. de obicei. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. care i~i pune aproape egale.ext)care este motiv. Nivelul de aspiratie. ai prejudecatilor. 5. . 4. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. caldura. dar au orientari realizarea unei alte activitati.erealizeze. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. '. In masura in care aceste diferite. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup.dorintiide a realiza ceva. Pentru a . Tematica normativii . dorinta de a ciilatori. -----1 f ~'... diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. Valente==.i!:tlJ:i . Tematica integriirii sociale . Conflicte de apropiere-evitare. dar sunt de orientare diferita.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. apa. expresiva. ~PLlCATII 1.J!!9Q1. fuga de plictiseala ~imonotonie. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. cele mai frecvente. g. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. Activarea existentei . 2. de aproximativ0 paginii. 2.~"'$l!!!IlII~. caruia tehsiunea se reduce.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. apare conflictul.. !?t9!ggi<::e. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului.E!:. 3. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis.

procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. unele evenimente ne bucura. obtine urmatoarele categorii: 1. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. polaritatea proceselor afective. gradul de con$tientizare. jurul polului negativ. ritmului cardiac. altele. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. in 1937. Debus. unele fapte ne produc entuziasm. nivelul de elaborare a triiirilor afective. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). AFECTIVITATEA 12. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. procesele afective au valoare motivationala.). spontan. i2. Astfel. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. mobilitatea proceselor afective. fiind conditionate din punct de vedere biologic. 4. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. intensitatea. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. exprimata prin paloare. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). cat ~i al con~tientului. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. Fr. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. care exprima fie scaderea. Cosmovici). inro~ire. b. Din viata sentimentelor (1969). intreg organismul: tinuta. A. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. in clasificare.). fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970).). adica apartin unui proceselor afective. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). a~a cum scria Vasile Pavelcu.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. subliniind rolul energizant. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. Littmann Ie denume~te "emopi". proceselor afective. au caracter involuntar. transpiratie. gol in stomac. c. altele ne intristeaza. Psihologul Mihai Golu utilizand. durata. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. de la 0 emotie la un sentiment). Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. in momente de timp diferite. in bolile pulmonare predomina starea de . Debus nume~te trairile afective drept "sentimente".1 Definirea . reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. P. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc.ne place sau nu ne place). alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. fie in a. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Astfel.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. iar V. tremurat etc. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. evident. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. deoarece "in domeniul afectivitatii. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. neplacere. mersul etc. placere. schimbarea vocii. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. Pavelcu ~i P. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. in timp ce.. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. deprimare etc. de orientare ~i de directionare a actiunii. Ele cuprind: a. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. altele ne indigneaza etc. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . procesele afective sunt subiective. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare.12. Mai tarziu. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. placere-neplacere. b.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. la stadiul secundar care presupune 0 1.

Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. stabile. 3. a muncii ~i a disciplinei. fie cii este yorba de artii. Plutchik 12. Ca generalizari ale emotiilor. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. Cannon). Existii 0 mare varietate de emotii.52 iritare etc. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. groaza. S. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. sentimentul indoielii etc. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. spunea V. sentimentul datoriei etc. 2.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. anomalii ale afectivitiitii. sentimentele... care rezista la factori perturbatori. doband'tte. Janet). intense. de lungii duratii. Psihologul A. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. b. in realitate.) ~i negative. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. B. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. extazul etc. Sentimentele "imnt emotii repetate. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. asociata cu deceptii.) ."""-=-=~~. difuze. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. pasiunile pot fi pozitive. de mirare ~i uimire.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. organizeazii. ele fiind surse suplimentare de energie. . anticiparea. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. pesimism etc. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. constructive (sportul. nobile. dnd situatia este nouii. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. desfa~urarea lor tumultoasa. a conduitei etc.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. starile de afect sunt triiiri impulsive. b. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). prin mobilizarea energiei psihonervoase. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. lectura. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. psihologul american R. ". c. Comportamentul afectiv perceput de altii. de unii psihologi.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. de regulii. . a aspectului exterior. fanatismul). rasul exploziv etc. organizeazii conduita (W. violente. de natura sau de actiunile omului. Paveleu. dezorganizeazii conduita (P. tristetea. patriotismul. care sunt tdiiri afective foarte intense. vicii care conduc la comportamente bizare. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. Procesele ~i starile afective complexe sunt.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. creatia artisticii etc. Altul (gelozia. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. Din punct de vedere valoric. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. .sentimentele estetice (admiratia. c. ci la nivel de personalitate.). sentimentele pot fi: . relativ stabile. Procesele afective complexe cuprind: a. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. pasiunile. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. care potenteazii activitatea. prin starea de agitatie difuzii. care orienteazii. sUl. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. avaritia.. dezgustul. care sunt triiiri afective complexe. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. acceptul §i bucuria). fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. se aflii in propriile noastre vibratii afective". ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita.priza. oarbe. fiind considerate. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata.) apar pe baza perceperii frumosului. stabile ~i cu intensitate moderata. furia. Ele cuprind: a. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora.. transformandu-se in trasiituri de caracter. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. procesele afective indeplinesc ambele roluri. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. "Cheia intelegerii altora. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. declan~eazii ~i regleazii conduita.

Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. . in diferite contexte. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. este combinarea afectiva. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. care nu se poate dovedi experimental. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. It fi' d b d I' sl. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. Un fenomen de lunga durata. Viata afectiva ineepe sa se organizeze.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. d .::iIl. patriotismul etc.:. ci ~i in privinta gesturilor.m vor a e. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. Ie traiesc. dar care explica formarea sentimentelor complexe. I - --- -- . funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. sentimentul datoriei. Aceasta nu survine insa automat.incompleta. 4. a~ament exageratrata de 0 convingere. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur.. d ' . Toate acestea. P OSl'b'l' . Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. la 3-61uni rasul. ~ w . Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. la 4 ani eel de maudrie. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. _ . ~ . fluctuante. b'Apare cnza de 1dentItate. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa.. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor." ~ rii~~.. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar.. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. nici 0 frustrare.cazul geloziei. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie.am ~ __ . de a coopera cu adultul). 10/11-14 ani 14 18' . La 18 luni se manifesta gelozia.m~ an I.. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). expresivitate ~iconduitii. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. a le ca aproape mtreaga personalitate. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. masura ce mamtam m varsta. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. iar injur de 8 luni bueuria. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. pe __ "_ . idee. F anatism = zel excesivpentru 0 religie.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. se nuanteaza. admiratia etc. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. ar ~1pnma 1U Ire. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva.. confuze. insopt de totala intoleranta fata de adversari.de avere. 2. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. ."' 3. in mod repetat. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. la 2 luni apare plaeerea.'::4u::d. admi[atie. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. in care se recunosc iubirea ~iura). fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. spre exemplu un sentiment. are un caracter dobandit. ele tind sa se combine. asemanatoare). Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. ~LICATII 1. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. v1etn afect1ve. 0 cou:p 1c~re a. diferite stari afective. 1. la 4-5 luni frica. presupune stan tensionale. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. Kant).. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. . atitudinilor.

operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). In acela~i timp. cu grade diferite de complexitate.Mijlocul (cuno~tinte. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ.i caracterizarea activita. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. Intrucat. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. imaginatie etc. in structura activitatii intra: . Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. presupun folosirea unui mijloc. unelte exteme etc. B. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. activitatea apare in doua ipostaze.a componentelor psihice). extraversia. aspiratie. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. in domeniul inviitiirii. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Prin urmare. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. ponderea ~i modul de combinare. 3. In diferite forme ~i variante de activitate. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. Spre deosebire de I. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. vointii etc. ci una reciproca. care raspunde la intrebarea: de ce? . conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Activitatea. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. afectivitate. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. Din punct de vedere psihologic. motivatie. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. 2. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". dificultate.Scopul (respectiv. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). 2. The Technology of Teaching (1968). care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic).). atitudinea fata de sarcini.2 Structura activitatii . atentie. de elaborare anticipatii a scopului. memorie. blocul extern de execupe. F. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. gandire. SKINNER (1904-1990) - . procesele de elaborare a planului. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile.13. interes. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. exista: a. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". ontogenetic. insii nu dispun de un motiv propriu. deprinderi. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. spiritul de riispundere etc. imaginatie. introversia. in sens general.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. P. satisfacerea motivului). postliceal ~i universitar. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. caci 54 ~~- 13. aflate in interdependenta: 1. ~i a unor teste sintetice.Motivul (trebuintii. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. ideal). 2. giindire. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). 13. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. in orientarea ~i selectia profesionalii. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. blocul de comandii intern. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. pot fi: musculare ~i ideale. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. semne ~i simboluri).1 Definirea . care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . de gandire. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. Ea nu se reduce la memorie. b. ajungandu-se la deprinderi. Jocul este. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie.). 13. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. este un raport selectiv intre subiect obiectiv.3 Formele activitatii . imaginatie. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. Mai mult. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti).

5 Etapele actului voluntar Vointa. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. eventual. psihologica). L. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. 2.& Calititile . mijloacele adecvate de realizare a scopului. 4. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. atitudinea fata de activitate etc. idealuri morale. Dupa natura componentelor domjnante. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. iar dupa caracterul produsului. chiar ~i in conditiile in care. prin intermediul mecanismelor verbale. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani).. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3.4 Definirea . Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. severitatea criticii etc. aparent. realizata in urma deliberarii. politice. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. 2. Din punet de vedere psihologic. modele de comportament ~i chiar modele de vointii.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor."vreau X"). Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. Vagotski considerii cii. face posibila elaborarea planului de actiune. Adultii eonstituie. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). principii. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). 4. 13. 5. ea constand din succesiuni de operatii. 5. Ea are caraeter normativ. n-ar fi posibila continuarea actiunii. stabilindu-se. in calitate de proces psihic. uneori. 3. a renuntarii). Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Analiza ~i lupta motivelor. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. materiala sau internii (de natura fiziologica. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor.in evolutia sa. pentru . pe care. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. Articularea motivaponalii. J. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. scopul urmarit. Luarea hotararii.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. Efortul voluntar nu este innascut. rabdarii. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. c.vointa. 13 13. Ie interiorizeazii. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Limbajul are rol reglator in declan~area. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. opiniile contrare.. 4. ulterior. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. emotionale. Rezultatul final. dificultatile. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia).a-timentine hotararea luata. pentru copii.tocontrolulpresupune con~tientizarea. Executia are caracter secvential. prin conexiune inversa. Au.i caracterizarea voin. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. intelectuale. scopul nefiind realizat. ajungand sa-~i dea comenzi singur. Astfel. ordinea realizarii lor.. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. 3. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. vointei . munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. in plan mintal sau exterior. In depa~ireaobstacolului. motivelor ~i proceselor intelectuale. sociale etc. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare..

de care este con~tient. Bucure~ti. De asemenea. este corespunzatoare dorintei. Veleitate = vointa deficitara. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. discutati posibilitatea ca actul deciziei. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. 2.. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. respiratia. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. dar in caz reglarii prin vointa noastra. pentru formarea unei acest sens. 8.Argumentati raspunsul vostru. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. " 10. in fi reglata prin cuvant. iar 'ineficienta lui. putem sa ne reglam voluntar. dar multiple. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei.a. la om se manifesta insa ~i deprinderile. Formati grope sau lucrati pe perechi._sa_atinga~i Abulie . Actiunile voluntar. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. ca punct de plecare. cursul unei conferinte. retragerea bratului sau a piciorului la un . Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor.. cum ar fi sugerea. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. (. descrieti relatia vointei cu acestea.Buridani-a pus ill iesle. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. 6.. lipse~te mult de la ~coala. 0 cantitate suficientiide ran. nivelul de maturizare necesar. Putem tu~i ~i intentionat.. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. del'rinderi. Ce este vain/a?.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Calitiple vointei. = deficienta a vointei. tu~itul. Astfel. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. prin autocomanda. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. riisul. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. !ipsa de vointa. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. 4. transpiratia etc. mijloace etc. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc.. care comanda numai mi~carile.. devin trasiituri de caracter . Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. dar IlU le finalizl:aza. ea poate fi supusa anumite limite. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. integrate in structuri mai complexe.cnecesaf--c. unui adult ii este frica de caini. functionarea con~tient. launtric. Actiunile de con~tient. apoi. proces etc. atilt ill dreapta. respiratia.) urmare~te. 13 ~PLlCATII 1. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. In afara de actiunile voluntare.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs.lara motiv. de procedeele.Inainte de a pleca de acasa. indispozitie.auza. fenomen.~p_ersQaIl.. esentiala a omului._este. cu amanarea deciziei.p. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. inghititul. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii.apoi.56 omul delibereaza.apoi. putem influenta 1969. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. 1300-1358) ~i. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. caracterul voluntar. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. intreprinde unele actiuni in prelungit. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. stimul dureros. al alegerii. Pe langa repetare... • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. In aproximativ jumatate de pagina.) unor actiuni involuntare. Astfel. devine 0 trasatura specifica. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. atunci cand vrea.. de exemplu. scopuri. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. (. nu poate.. cat ~i ill stanga stanoagelor. 3. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. Editura ~tiintifica. cum ar fi salivarea. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. Datoritii acestui fapt. moment. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. d) Cine nu vrea cand poate. Considerand. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire... PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. 5. Daca 0 actiune poate partial. 0 actiune voluntara. (.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. slaba. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. 9." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. b) 0 persoana.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii._ill_c. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare.

de stapanire a unei actiuni sau operatii. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). caracterul activ $i calitatea acestora etc. .i interac. fiind actiuni stvoluntare. o analiza mersul. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. aceea a constituirii deprinderii.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. . DEPRINDERILE** 14. 3. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. ovalelor. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. . . Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. sigura ~i rapida a activitatii.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. a calcula. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. controlul $i autocontrolul executiei. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. a zidi. corectarea lor fiind foarte greoaie. .57 14. iar dupa aceea a cuvintelor). nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. conducerea automobilului etc.) Evident. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda.deprinderi de invatare (a scrie. deprinderi de mundi (a cro~eta. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). .demonstrarea actiunii. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. mi~carile ce trebuie Iacute etc."". Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. dintre care cele mai relevante sunt: 1.piistrarea metodelor.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor.1 Definirea . 4. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. a citi.deprinderi complexe (scrierea literelor. In raport cu definitia pe care am precizat-o. scrisul. Iara a se disocia de vointa. mersul pe bicicleta). 2.iunea deprinderilor . impliciind intreaga personalitate: 1. 4. Desigur. iar scrisul 0 deprindere motorie. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. ajuca carti). Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. varsta). a lua notite). prin exercitiu $i consolidare. deprinderi motorii (ex.deprinderi simple (trasarea liniilor. de gandire $i senzorioperceptiva. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire.3 Formarea . ex(stand 0 multitudine de reactii.. a dactilografia) etc. 2. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. Daca in faza initiala. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. precizie $i viteza. . ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. elaborate con~tient. semnaliindu-se erorile. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. dobandind stabilitate.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. silabelor. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate.

indeplinind. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. 3. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. mai multe functii: . volumul d. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. Sunt implicate aici atentia. spre diferenta de deprinderi. formate. puse in evidentii ulterior. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative.. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. 5. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. operatiile sunt prescurtate. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. Cum se poate proceda? 1. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . fiind prezente in toate domeniile. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. cea mai mare. 4. .) ~i negative (fumatul. plimbarea de dimineata. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. Odata.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Aceastii corelare face ca obi~nuintele.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. consumul de alcool etc. ci la orice varsta.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). erorile sunt eliminate. . . 2. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. atentia necesara diminuandu-se progresiv. acestea permitiind sistematizarea materialului. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. viteza. Notifele. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. de asemenea. interferenfa. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi.).. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. De asemenea. corectitudine etc. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli.. vointa ~i gandirea. deprinderile nu raman izolate. dar mai putin consolidate). Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. . sa se desfii~oare cu regularitate. Desigur. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. spiilatul pe maini etc. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral.

In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. Condi{ie = fapt.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. Proactiv = ceea ce acponeazii. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. factorii care au facilitat aceasta instalare. realizarea de predictii in text etc. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. eliminarea factorilor de 4. timpul. Retroactiv = ceea ce acponeazii.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. A gandi critic presupune a lua idei.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. intelegerea. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. se executa aparent de la sine sau. in masura in care nu sunt prezente. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. pe de alta parte. a Ie expune unui scepticism constructiv. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. Dupa ce ati inregistrat timpul. de asemenea.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat.Care este semnificatia acestor idei? . rezumarea textului. informatiile pe care Ie invatam. obi~nuinle~ipriceperi. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative.. prezentatin pagina anterioara. a adopta decizii etc. Mai mult. informatii noi in mod independent.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. planificarea timpului de studiu. pe de 0 parte. in manu ale sau alte materiale educationale. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. 5. . Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. este yorba de posibilitatea de a aborda. invatam i?i.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . a Ie examina implicatiile. Deprinderi de gandire criticii. a construi argumente. 6. Identificati.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. printre alti factori. inregistrand. 0 str~teg. aa?optarea. 6. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. Managementul timpuJui de studiu. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic.. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. i?ide ceea ce se numei?te contrast. formarea imaginilor perceptive este favorizata. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Explicati diferenlele aparute. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. 3. de asemenea. La un nivel inferior. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. . Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 .estimare a ceeace urmeaziisa se illtample.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. Evidentierea. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. de ce nu. 2. 3. 8. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.Popescu-Neveanu). in acest caz rezultatul nefiind relevant. s-a format illtrecut. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. 5. Monitorizarea invatarii.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. . se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. 4. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . 7. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. unanumitjoc). 9. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. Astfel. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. Prediclie = anticipare. 2. Automat = ceea ce se face. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. a fenomenelor etc. iar nu sfiiri?itul sau.

decl~atii intentionat. de detensionare nervoasii. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. in special. Astfel. cuvintele nu spun nimic copilului. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. pragmatica etc. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. Treptat. prin intermediul cuvantului. 1. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . sinteza. Limbajul. sugestiietc. ci ~i a cadecla~area ei. ne precizam noua i~ine intelesurile. . la inceput. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. eu gandirea. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. Se disting astfel 0 atentie de ele. atentie focalizatii. ~i anume. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi).a~teptare. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. in nute.este yorba de selectivitatea reflectiirii. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. expresiva sau afectiva . orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. de reglare sau de determinare. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. afectiv. 2. atitudine pregiititoare. Ea este un sistem de semne yorba. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. persuasiva sau de convingere. evidentiind interactiunile dintre aces tea. dobandesc seffinificatie. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. ludicii sau de joc. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. a semnificatiei actiunii. dar. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. reprezentiirile ~i gandirea.informatiilor. imobilitatea sau tacerea. cele doua forme sunt complementare. scaderea frecventei respiratiilor etc. este succinta a lim. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. iar perceptiile ~i reprezentarile. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. comparatia. cu gandirea. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. de un bajului. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. caci comunicand. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. spontana. In masura in care presupune efort voluntar. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. sunt simple sonoritati. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. In realitate. in desra~urarea diferitelor activitiiti. prin verbalizare. tivnoi. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Forma de baza. incercand sa elucidam altora 0 notiune. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. simbolica de reprezentare. eliminam neclaritatile. indicii. vor involuntara (neintentionatii. de asemenea. individuale. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. Astfel. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. comunicare. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. in contextul existentei umane. limbaj non-verbal. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. de cunoa~tere. l~ inceput. In plan subiectiv. personalizate. Un rol important. personal. neselectiva . Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. indepline~te functii specifice precum: de.

3 Rolul caracter.4 21. Te~p~raDlentul 1..2 Clasificarea aptitudinilor 18. Persoana.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.3 . Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21. Persoana.7.1Latura. Creativitatea 20.• ..6 21.2 Tipologii temperamentale 18. ) ~ .5 21.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. 15.2 Structura caracterului 19. Aptitudinile 18.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.. Caracterul 19..ului in structura personalitatii 20. Personalitate* 16.1 Individ.dinamico-energetica a personalitatii 17.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.2 Modele de personalitate 16. Individ. Personalitate 16.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.2 21.1 Personalitatea ca slslem 15.1 21. 21.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Personalitatea .1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.

ocupatie etc. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. caracterul adaptativ. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. Structura # dezvoltarea personalitiipi. modul siiu obi~nuitde a fi. Unul este momentul. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. deci individ este orice organism. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. la ereditatea fiecarei fiinte umane. celalalt vectorul fortei". In calitate de obiect de studiu psihologic.p. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. termenul de "persoana". tara insa sa se identifice cu acesta. 1981. 1%5.Ro~ca(red. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia.p. W. " . respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. 466). ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. Larousse.el incluzand ~itendintele involuntare. Psihologia generalii. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. Bucure~ti. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. avand ca atare un caracter sintetic. de a se raporta la ceilalti etc. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. PERSONALITATEA 15. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. dimensiunea socio-culturala. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. individualitate ~i persoanii.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. 40). personalitatea in durata trecutului. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). Dictionnaire de psychologie.. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. 1976. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar.- 15.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te.I 1. S. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. ingust". termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. in contextul psihologiei. Eul traie~te in clipita actualitiitii.216). Sillamy. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. caracterul definitoriu. Paris. este un produs al procesului de socializare. caracterul stabil. relevat de manifestarea constanta in conduita. pe masura constituirii sale. personalitatea. Este evident. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. Allport. caracterul sistemic. de asemenea. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. Desigur. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. Astfel. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate.p.L. inclusiv omul. sistemic al personalitatii. de a reaction a. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. de asemenea'. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. Editura Didacticii ~iPedagogicii. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. dar notiunea de persoanii. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. . anume ca subiect al actiunii. Editura Didacticii ~i Pedagogicii.).1 •. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. flexibil al personalitatii. in cali tate de element stabil al conduitei. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman.

existii 0 anumitii constanta a actelor. sincer. Con~tientul. Acesta.. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. specifici. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. in urma eereetarilor intreprinse. Psiholog american contemporan. Din punct de vedere strict psihologic. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. intr-o astfel de perspectiva observationala. emotiv etc. data fiind eomplexitatea aeesteia. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. notiiri etc.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. -growth. Prin urmare. Cel mai cunoscut model factorial. COl. corelati. theoretical. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. growth. reactiilor etc. aptitudinile ~i in special inteligenta. Cattell. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . sistem osteo-muscular firav etc. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). sediu al instinctelor sexuale. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. CATTELL (n. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. Abilities: Their structure.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. precon~tient ~i con~tient.) ~i atletic (bine proportionat fizic.15. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. and action (1987) etc. a~a inciit.. dar. and factual study (1950). avfmd 0 bogata experienta clinica. anume Sigmund Freud. cel putin la baza. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. al dorintelor ~i actelor refulate ete. and action (1971). fiind datorat parintelui psihanalizei. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. astenic (corpul alungit ~i slab. miiini ~i picioare scurte etc. Intelligence: Its structure. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru.). cel care nu ne este accesibil direct. Eu. fiecare avand un rol specific. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. al agresivitatii. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala.1905) 4. Guilford). fata plinii.). 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. greutate inferioarii celei normale. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. actiunilor. Supraeu). suprafata psihicului nostru. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . 3. 2. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. exces ponderal. Allport. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. Kretschmer.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. respectiv incon~tient. In acest context. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). acestuia. de asemenea. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic.

trasaturi de pe:sonalitate. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic.lini~tit.. o I . instinctiv. perseverent.. supuse principiului pliicerii).IIII. '.supus/docil Moderat. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate.taciturn. mai mult sau mai pulin.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.rece (schizotimic) Putininteligent.apar sUbiectu. sentiment Inovator.I.calculat.con~tiincios." . sociabil.. ".Marile principii ale teoriei sale. visator Fin. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.optimist Calm. non~alant Deschis.spiritcritic.surmenat propria personalitate. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. stabil. flftNll. ~PLlCATII .. liberal. capabili sa explice comportamentul indivizilor. experientele .Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii).fidel grupului Necontrolat.~. 0 terapeuticii.uitate. L . giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. suspicios. ceremonial Direct.depresiv. satisIacut de sine Increzator. Ace~ti factori.libertin. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. serios(supraeuputemic) Aventuros.increziitor in sine. . banuitor Putemic~irealist. critic. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.. neglijent Destins. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . I 1.respect pentrutraditie Dependent de grup.conchizand asupra existentei incon~tientului.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. . numi!i factori de origine sau intemi. conciliant. Conservator. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . 2.sensibil. natural senin.suspicios. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. cooperant Practic. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. entuziast.vanitos. intreprinziitor.calm(E~putemic) Caracterputemic.agresiv. jovial Con~tiincios. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.perspicace.independent. demn Tensionat.3. putincomunicativ Indiferent. autoritar.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). incapatiinat Imaginativ. . sistem. -.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . voios. H I L Rezervat. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. Fondatorul evenimente ei. boem.- . Psihismul primare..cald. 'M N . impulsiv. biinuitor.prudent. 3. devcnit mai mult decat regresiune. resursepersonate Controlat. oportun (slabiciune a supraeului) Timid.spontan Tandru. frustrat. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. amprenta asupra intregii sale conduite.dependent afectiv Neincrezator. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.timorat. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. prudent. . conditii. 4.respectuos. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.cooperant. traumatice. inciipatiinat Impulsiv. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.' A I B ! C E F i G (_ I I I. lucid.•. Raymond B.calm.sentimental. radicalism Suficient sie~i. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.'.naiv. ~ipentruprin orientarea profesionala. deta~at. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.

in lurnea animala. datoritii individualitatii sale. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. In masura in care oricare organism este un individ. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. natura umana este gandita ca personalitate. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. iar. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. .) B. Evident. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. PERSONALITATE* &. 1&. la nivelul individului particular. presupunand dezvoltarea con. de asemenea. Cu alte cuvinte.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. responsabilintr-un sens sau altul.ncte de mine pentru mine. Spre exemplu. dupa aceea.tei umane. omul se na~te ca organism (entitate biologica). in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. In cazul omului. evolutia temporala. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. chiar avand un psihic dezvoltat. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. de~i exterioritatea poate determina.noastra intr-o realitate distincta de noi. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. unitar al unei entitiifi. o'functionare sub modalitatea unui organism. prezenta. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte.. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic.. Mai mult. Este yorba de prezenta. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. pe de 0 parte. Aceasta inseamna. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte.65 . ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. "al meu". specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. INDIVID. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. 0 asemenea aparenta. ca sisteme deschise.$tiinfei de sine. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. anume con~tiinta reflexiva. abia aceasta specific umana. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. existenta oriciirui individ este distincta. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". nu nurnai fiintei umane. PERSOANA. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. a fost amintit in primul rand cel de divid. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. eu alte cuvinte.2Con. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. din aceasta perspectiva. un reprezentant al unei spec ii. revine. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. da~. viata presupune 0 transformare permanenta. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. pe de 0 parte. a structurii sale morfo-functionale. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. Revenind asupra acelor semnificatii. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). care este semnificatia acestor termeni. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. oricare ar fi aceea. "al tau". un exemplar al unui anumit tip. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. de asemenea. ~i exterioritatea sa. iar pe de alta parte. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. la un nivel general. Spre deosebire de lumea anorganica. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. De altfel. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. dar nu ~i suficiente. Evident. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului.1Individ. ci are un caracter unic. existenta fiind 0 continua reechilibrare. Se asigura astfel. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. eel care Ie consider. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. Petsoani.st. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. conservarea structurii generale a corpului. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. este asigurat de acest nivel. de asemenea. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). ci. De asemenea. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. a ~ti ca aces tea sunt d. Organismele. comparativ cu nivelurile inferioare. individul se mentine ca individ.

Constituirea schemei corporale. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte.directoretc. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. personalitatea nu mai este un sistem. G. ci ele se formeazii prin interactiune cu. la organele de simt perechi. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. interactiva. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. . dar ~ial altor discipline. avand de ~tire de aceasHi diferenta. Kelly. narii. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele.3 Diferen.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. originalii. Din punct de vedere functional.de copiletc.e in manifestarea personaliti. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. conceptii-convingeri.--- Triisiitura de personalitate. atitudinimentalitiiti. in ~ sau in stareimobiIa. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i.. manifestate la nivelul personalitiitii. Cre~terea. Intrucat.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. con~tiin!a. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. societatea. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici.A. 16 11I. activitatea celor douii emisfere este complementara. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu.inconjuratoare. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de evaluare a personalitiitii. deci. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. apoi. aptitudini ~i caracter). Cercetiirile au ••••. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. procese ~i insu~iri psihice. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. 4. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". este mana dreaptii. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. nivelul cultural .Kelly. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. In dezvoltarea personalitiitii.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. nu poate fi miisuratii direct. determinii manifestarea noastrii unicii. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. cat ~i0 curbii descendentii. unitara. ci un mod de autoconstruire.estea presupun planul notional.Construct \!. Fiirii indoiala. to ate a~. considera ca interpretiim. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. construire in functie de experientele de viatii. stabilirea de noi legaturi. 1&. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. prin urmare 0 restructurare. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. 5. 3. individualitate.persoane dinjur. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. ureche etc. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. sociale ~i culturale. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. concept introdus de G. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. importante fiind nu atat insu~irile.). in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. cii unul dintre componente (ochi. S-a constatat. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. Astfel. Argumentati raspunsurile voastre. autorul teoriei constructe/or. ~i. in sine.profesor. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. de regula. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. psihice. diferen!ele. emisfera~i in analizii. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev.). efectuarea de operatii. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. 2. in realizarea activitiitii verbal semantice. In conditii de normalitate. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. ea fiind unica ~ioriginala". ~. integrate acestea sub titlul de personalitate. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data.A. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. . Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii.

se adapteaza rapid.Temperamentul se refera. limfa. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. putemic afectat de insuccese. inclinatie spre exagerare etc. Exista oameni agitati. patru tipuri temperamentale: coleric. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. diferite de la 0 persoana la alta. intr-un fel sau altul. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. VIOl. I IF1egmaIiC~ calm.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. clasificarile uzuale delimitand in continuare. TEMPERAMENTUL 7. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. sangvinie. a personalitapi. ia u~or decizii. inclinat spre rutiniietc. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale.persoane care se dovedesc retrase. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. caracterizat de riibdare ~i toleranta. chiar lent. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos.. echilibru emotional. inconstant in relatiile cu ceilal!i. aspecte care se concretizeazii. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman.67 7. Sangvinicul vesel. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. agresiv. in acest context.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. "Firea omului". Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. calme. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. impulsiv ~i uneori chiar violent. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. eu earaeter innaseut. ca~citate de lucru redusa. face risipii de energie. Melancolicul emotiv ~i sensibil. --. vorbire inegala.el nu determina aptitudinile sau caracterul. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. au rezistat de-a lungul timpului. dar obtine un randament progresiv. . chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. Cu toate acestea. 7. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1.n. nerabdatori. la aspectele Connale ale conduitei umane. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. capabil de activitiiti de migaliietc. dezirabil-indezirabil. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. dar simultan a asemiinarilorexistente. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale.ale ceIordinjurul nostru. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). meticulos. temperamentul suportii. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. caractere bune i?icaractere rele etc.care fac totul in graba sau dimpotriva. bila neagra ~i bila galbena). flegmatic ~i melaneolie. are dificultiiti de adaptare. lini~tite. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual.mai evident. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. Progresiv. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. inclinat spre reverie ~i interiorizare. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. eel mai adesea. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. dar cu senti mente durabile. cu sensulde a amesteca). trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. bine dispus. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. a~acum yom vedea. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. imperturbabil.

activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele.extravertul stabillsangvinicul. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. . 4. vesel. 5. neechilibrat. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. fidel prieteillior sai. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. stapane pe sine). mobil/sangvinicul. Teoria lbi G. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. retrase. religii. creatie culturala in general. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. . Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele.intl.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre.Descompunerea formelorin . Teoria lui t. optimism.0 melodie."overtul instabillmelancolicul. lini~tite. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. Psihologie ~i religie (1940). excitabillcolericul. Heymans ~i E. . dar se supiira u~or. . 3. in timp ce altele non-emotive. Freud. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. tipul puternic. tipul puternic. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". influentiind accentuat prezentul ~iviitorul).introvertul stabillflegmaticul. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. tipul slab/melancolicul. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. D. lent/flegmaticul. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale.r Desigur. Heymans ~iE. Wiersma. P. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. ~PLlCATlI :1: 1. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. a diverselor mitologii. echilibrat. Teoria lui H. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. cu studii de medicina. Cea mai importanta idee pe care C. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. cu multi prieteni. spreexemplu. 2. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. Pe baza acestor diferente. Jung. 2. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. G.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. In baza unui bogat material clinic.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Flegmaticii 3. teoriile temperamentale s-au diversificat. ata~t traditiilor. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. Teoria lui C. superficialitate. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. echilibrat. fiind stimulate de eventualele obstacole. baza a imaginatiei.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). a unor opere culturale fundamentale etc. a fost timp de cinci ani discipolullui S. G. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. D. . 4. a alchimiei. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Psihologie ~ialchimie (1944) etc. Eysenck a reluat teoria lui C. de-a lungul timpului. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. G. . printre cele mai importante dovedindu-se: 1.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. In general. intensitatea.i inductiva ~i capacitati critice . In realitate. obiecte ~i idei..i slabe._ 72 . citesc cu placere.i celelalte procese psihice..i la starile lor. ci trece prin anumite stadii care implica. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. Ea implica simtul timpului . inaltimea "~itimbrul sunetului.te ~i clasifica indivizi .. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . fiind apreciati mai curand ca talentati. de motivatiile subiectului Sidemediul social.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. a fi con. fiecare dintre_ele. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". monitorizarea . depinzand de capacitatile individuale. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.ca). Analizati..i/sau in!elege realitati complexe. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni.i al coordonarii mi..oa~terii... dupa aceea. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. 3. integrandu-le propriei lor substante. foJosesc metafore etc. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu.Ro... Sunt sensibili la tonalitatea... Abilitatea de a calcula. . In elaborarea teoriei sale.. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii.i controlul eficient al gandurilor .i specii. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.i complexe.. 5.. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. Definiti aptitudinile.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. recunosc. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Stadiu = perioada de dezvoltare..i Invatat In cazullor. profesor de teoria cUJ. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . 18 I.. oazate pe aptitudini reale. Detaliind definitia sa.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . performanta. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa..) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. creeaza . Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.tient de punctele tale tari . exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.. este aceea~i. indiferent de disciplina. 2. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile.•..i rime. Analizati clasificarea aptitudinilor... au avut dificultati la ~coala. persoanii care poseda aptitudinile necesare. ritmuri. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. Din punct de vedere fiziologic. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic.i emotiilor.tati larealitate. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.carilor corpului . Sunt persoane care invata repede limba materna . Analizati interaqiunile dintre aptitudini . Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . a avea empatie. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala..te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.. numere)..i analizati raportul dintre Innascut.i a efectelor. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale..i intelegere de sine. 4. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. intentiile .i creative de rezolvare a problemelor.. a recunoa. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.i limbile straine. intelegerea relatiilor dintre actiuni. fiind sensibili la motive Ie. cuantifica... Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). evalua propozitii .i ale mainilor in manipularea obiectelor.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului..ln acest context. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. fiindexpresia interactiunii acestor conditii.. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. melodii .iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . ~PLlCATII ' 1.. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. dupa un model linear..

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

tendinta spre imitarea de modele. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. elementele obtinute fiind. 20. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. propriilor idei 0. implicit creativita tea. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. convergenta. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). a de formula traditie incapatanarea. CREATIVITATEA 20. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. treb~int~l~ !?i de. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. gandirii. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. noi. creativitatea: a. de asemenea. speciale putemic fluida.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. curiozitate. . De asemenea. etc. Potrivit lui C. interese atitudini riscurilor.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. autoevaluare. spre exemp1u In artii. fata de autoritate. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune.20. respect pentru nou ~ivaloare etc. dinspre sistemul psihic uman. de "facilitanta".creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . opacitate la nou. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta.2 Niveluri . In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. presupunand 0 restructurare a . !?i profesional.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. in alte domenii.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. deli'isarea. in conditii favorabile. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. dorinta I de schimbare. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. nu se poate vorbi de activitate creativa. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. . persoana disponibilitate receptivitate in altii. pe niveluri ierarhice distincte. nonconde nou. fata deafirmalia asumarea in po. w. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. neincrederea conformism probleme. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. 1imita inferioariiarfi de 95-100. . creativitatea se manifesta in forme diferite.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata.

Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. 3. in cele trei coloane. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. potrivit lui G.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor.' promptitudine. -eitate = care se face sau se produce de la sine. pe care 0 imparte in trei coloane. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. procesual al creativitiitii. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. nte. I I . Mergand mai departe. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. Sternberg. in diferite faze de prelucrare. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Spontan. cel componential. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. care actioneaza cu promptitudine. un altulfiind cel initiat de R. nesilit del nimeni. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. _. natural ere promptii in atitudini.. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. Mai mult. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. I. u~urare a indeplinirii unei actiuni. germinatia). 20 .t!LU!. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei).completate.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn.' procesetc. La fmal. Astfel. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. ration~liziirii SOluriilorexiste. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. 6. . care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. documentare ~i experimentare.6-35". incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". rara 0 cauza aparentii. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Aeest model nu este singurul. Facilitare = inlesnire. utilizate in rezolvarea problemelor. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. modificate etc. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). care se face de buniivoie. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. J. faza incubatiei (gestatia. faza "iluminarii". Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. in' comportamente etc. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. creativitate. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. Realizati acest lucm ~iin . care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. In cele din urma.unui domeniu. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. con~tienta ~ide lunga durata. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. de asemenea. prin extensie. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. Potrivit aeestui model.ceea ce prive~te propria activitate. meta componential ~iepistemic.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. _creativitarii. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. structural corelate: componential. faza verificarii. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. a producerii unui fenomen etc. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. aptitudine. ~PLlCATII . Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. Creativitatea reprezinta. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii..' La primul nivel. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. care consta in informare. logice etc. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice.). 4.

fae sa fim eeea ee suntem. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. care au loc pe parcursul vietii unui om.. 21. .1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. Edueapa. presupune mai multi faetori.!ll devenirii sale..tateu dom.. . care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. in egala masura. capturate in India. . cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. orice eforturi de educare a sa e~uand. . in 1920. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.mediu. .. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act."!ce spec~fice. La nivel individual. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. care mijloce~te ~i sustine.· Au murit repede. direct sau in1irect. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. dezvoltarea.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Nu cuno~teau limbajul uman. In planul dezvoltarii psihice. s. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. intraindividuale. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. . Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. Dezvoltarea umana. actiunea mediului poate fi. . . 2. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. in mod con~tient. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate.78 . fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. rezultatul final al dezvoltarii. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. in varsta de 10-12 ani...activitatile impuse.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica).0-1 an: perioada infantila. tara sa se adapteze la viata oamenilor. Ereditatea.. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. numite Amala ~i Kamala. . simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. In functie de aceste criterii. numite cel mai adesea "stadii". Mediul. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.v. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. sub forma codului genetic. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . Intentionalitatea.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil.19/20 ani-30 ani: tineretea.. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. care se define~te ca activitate specializata. bio-psiho-sociale. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. rpesaje de specificitate. se deplaseaza in patru labe. 3. varsta data.cerintele adultului vizand competentele incurajate. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). favorabila dezvoltarii. . . Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii.30-55/60 ani: varsta adulta. in proces. a~a cum s-a 'precizat. . Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate.llanfa desflisurata.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. 21. specific umana. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. propuse sau ingaduite copilului.14/15-18/19 ani: adoleseenta. de la 0 generatie la alta.

ameteli. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate.oltare fizicii. se realizeazii abdominale. dar mai ales cantitativii. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. Copiii mici se caracterizeazii. in comparatie cu restul • organismului. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. abilitiitile in manipularea obiectelor. adesea la tulburiiri cardiovasculare.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. prin acesta fiind stimulate coordonarea. spre exemplu. de la cea putin stabilii la cea stabilii. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. Odatii cu intrarea in ~coalii. se manifestii. mai ales la inceputul pubertiitii.a (. constituie. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. prima . dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. senzatii de sufocare. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. de actiune. forta. datoritii stocului redus de informatii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. se dezvoltii vointa. obosealii persistentii. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. printr-o mare curiozitate. glandelor sexuale. datoritii procesului intern de dezv. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. oferind suport afectiv ~i confirmare. spre deosebire de preadolescent. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. In acest stadiu apar. fiind'imitate in special actele celor mari.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. evaluarea spatialitiitii. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. recompensele morale ~imateriale. semn al tendintei de independentii fatii de adult. aici. de asemenea. reu~ind. perioade de apatie. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. pentru pre~colar. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. dinamismul. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. " Procesele cognitive se perfectioneazii. obiectele avand in general suflet. prezentii mai ales la biiieti. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. 21. Este prezent spiritul de imitape. receptivitate. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. uneori. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. lagrupul ~colarsau lacel religios. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. care scade treptat. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. capului determinii. oboseala instalandu-se mai repede. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. Devine mai echilibrat afectiv. de cele mai multe ori. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. dorintele. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). larii discerniimant. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. echilibrul. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. ostilitatea intre biiieti ~i fete. adesea. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. dar . EI se deta~eazii fatii de familie. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. perfectionarea limbajului.3 Preadolescen. sii-~i domine reactiile impulsive. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. de la preconventionalla conventional.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. cel mai devreme. Principala formii de activitate estejocul. Grupul ajutii la maturizare. fapt ce conduce. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. 0 altii triisiiturii este animismul. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani.21.

In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. ciiutarea. Caracterul ramane instabil. emotionalii. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. H. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. definirea identitiitii. 21 21.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. ~i ca maturitate afectivii. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. Reu~itele 11 entuziasmeazii. Erikson. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. dar ele sunt nesigure. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. In planul relatiilor i n t e r p e r. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. a stabilirii echilibrului functional optim. precum imaginatia. Pe plan profesional. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. constructiv-realistii ~ide creatie.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. a motivatiilor. "Cine sunt eu?". Se remarca 0 armonizare a intereselor. a iubirii sau a solidaritiitii umane.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. prin structurarea mecansimelor cognitive. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. nelncredere In sine. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. etapa perfectioniirii psihice. psihic: ca maturitate intelectuala. un echilibru al vietii afective. Se nuanteazii relatiile interpersonale. oscilant. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil.. specifice varstei.5 Tinere. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. printr-un proces de specializare. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. fiind conditionate social. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa.). Este. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. logice. Astfel. gandirea este abstractii ~i logicii.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. De asemenea. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. A.. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. de initiativa . Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). dupii E. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. 21. de asemenea. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. spiritul de dreptate. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. memoria este preponderent logicii.7 Bitrinetea (55/&0 ani. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. 21. sunt observabile marile realizari. caracterizandu-se. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice.

definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. unitara. apoi al membrelor superioare ~i.. izolati. . tri~ti. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. ci progresiv. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. Atkinson) ~ . L. Spre 21 exemplu. Intimitate vs. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. Altii pur ~isimplu moral. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor.a om. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. Pensionarea. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului.. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. apusul relatii Prietenii. intimitatea lua Speranta . existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". Allport ~iR. domeniul intelectual. . vietii ~ia mortii. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. durabile. al celor inferioare. la s~it. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati.. Pricepere vinovatie vs. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. mortii. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu.W.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. trolului vs.

Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. obicejuri etc.-..' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. 3.. sociale. Culturii = dezvoltare Imita{ie =... indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie.. surdomuti.... 6. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara..-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata ... 5. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. afective sau cognitive.(Faze de oscilatie) . Not. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.•. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. oricat de primitiva. Toulouse. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. specific umana sub influenta mediului social.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie... astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. dar. Orice societate' umana. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. i . 2. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. . = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. de interese... de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse..) bazandu-se pe imitatie.... In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ.. infirmi motor etc. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.incapabili de un paTcurs ~colar normal. 8 Primii ani ai vietii noastre. . de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.greutate Volum r j ~ ~. poseda cultura sa. deprinderi etc. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. contribuie la buna insertie sociala a omului. De asemenea. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ.. ~PLICATII 1. ciireia i te dedici din simplii pliicere. Conflict = Iupta de tendinte.. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. traditie.••••... ... motrice sau senzorialii. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene... mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. L 'education des debiles mentaux. Dupa desra~urarea sa. Educatia copiilor deficienti intelectual..•.. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala.. se face in institutii specializate. cultura. 1973). Mesape. orbi.. 4.. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80.• : . -.. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent..

Contribuind d. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. b. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. Astfel. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. ea fiind cauza interna a comportamentului. 2. persoanele apaytinand tipului puternic. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte.). . ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . In principiu. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. Motivatia este un filtru al influentelor externe. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. Reciproc. anume optimum-ul motivational. Generalizand. Spre exemplu. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. supraaprecierea dificultatii sarcinii. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. Totu~i.definirea motivatiei. ambitia etc. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. fie ca sunt innascute. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat.pe de 0 parte. .. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. exemplificiind pe motivatia ~colara. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. aspiratia spre competenta etc. In acest sens. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. . stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. ajungandu-se la e~ec. con~tientizate sau necon~tientizate..). Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. La fel de bine. motivatia constituie elementul care un structurat. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat.respectarea structurii standard a unui eseu. cre~te ~inivelul performantei. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. la nivelul elevului. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie.. subaprecierea dificultatii sarcinii. . corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. gradul de reu~ita. frica de consecinte. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. obi~nuinta de a se supune la norme. -relatia motivatieperformanta.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. deoarece dacii lipse~te restrictive. pune in mi~care organismul. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. 0 parghie a autoreglarii individului.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. . eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. Astfel. . existand doua situatii: a.

cuno~tintele care vor fi abordate: . PregMirea abordarii: a. de structura dinamica etc. Pregiitirea abordiirii. invatate. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. o· tematica mai generala. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. . solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. caracterul integral dobandit.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. 2. b. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. cel putin pana la un anumit nivel.este yorba de umane. . punand in evidenta importanta sa. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. structurat pe trei paTti: a. .profil psiho-moral. diferentele privind intensitatea acestei relevante. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. atitudinilor. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. un curent de gandire. Dezvoltarea. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat.mediul social: totalitatea ideilor. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. 4. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. convingerilor. dar ~ide tema pusa in discutie). care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea).posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. 1. Redactarea eseului. . . . ca eseul este 0 lucrare de factura libera. b. Conceperea planului eseului. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. 3.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. a coerentei. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. care contureaza ~i precizeaza problema. a calitatii argumentarilor. 2.. de asemenea. inseamna ca modurile de reactie sunt. se poate aprecia. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. Dati un titlu eseului vostru. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. Clarificarea temei: a. Introducerea. 0 epoca istorica . Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. . ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. Astfel.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. comune unui ansamblu uman.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. a stilului. a modalitatii de corel are. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. c. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. a exemplelor oferite etc. comportamentelor etc. . un eseu liber.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute.corelatia caracter . in primul rand. b..

3 23.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~..le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.1' Statusul ~i rolul.1 Imaginea de sine 22. Comportamente pro ~i hntisociale 25.. omportamente p~l"'antlsocla 24.'.2 . atitudini. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.4 S. Wi ». Relatiile interpersonale 23: I 23.3 Relatia valori.: . I '" .peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.85 Conduita psihosociala 22.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25." Wii.2 23..1 Atitudinile sociale 25.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/." _FA I"'. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.indicatori ailcomportamentului social 23. ." ~i:~.

publicii in 1907 Pragmatismul. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. . Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. despre divinitate. in sensul cii unele sunt retinute. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. credintele. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. colectivitiiti) cu individualul. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. . Filosof american. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii .iile celorlalti despre el. Este aspectul central al eului. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. cii persevereaza intro formula de sine. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. de a construi imaginea de sine. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. util sau eficace". credinte. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. despre originea universului etc. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. motivatii. cu corpul.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. Ie inregistriim. faptul cii individul ramane acela~i in timp. despre efectul actelor noastre. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. putem intra in contact cu personalitatea. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. cu "eul" nostru. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. institutii. identitatea evocii continuitatea existentei. . in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. componenta evaluativ-motivationalii . componenta comportamentalii . in timp ce altele respinse.eul material: este constituit din corpul persoanei. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. In sens restrans. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. 1890).86 _ 22. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. Peirce al pragmatismului.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. Dad pana in luna a treia sau a patra. despre abilitati ~i priceperi. S. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. In sens larg. despre valori. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. ca 0 autobiografie. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. Dar. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. dar ~i din imbriiciimintea.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. fondator impreunii cu C. prin compararea cu altii. trebuie sa ne cunoa~tem. Potrivit psihologului american William James. evenimente de viatii. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Ie organizam etc. in miisura in care este legata de practicile sociale. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. la experientele noastre interioare.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra.

••. . compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului.2 Statusul ..••••. femeie..i rolul . ~i un status latent.. teoretic. culturale). sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.••. La randul sau. Individul dispune. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. bunic etc.. . trebuie apelat la noi concepte. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.. este inevitabila. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. ._ .• ••••••••••. juridice. de a incalca legile. fie raporturi de discordantii. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.•. . . aleoolismul etc. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. ~. parinte. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. .) . ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.. de asemenea.••. persoana. asimilarea pasiva. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).•••••••. functional.••••••••. : "" •.) 22. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. functii. Pentru a intelege fenomenul identificarii.••••••••••••••••••_ •••.). de un set de roluri.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. nationale. sot.. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.• . Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.). diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective..•.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. .1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar.. inginer.••. Elevii cu performante slabe.•. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.•. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.. •••. Se delimiteaza un status actual. prieten.•.-'_ •••• m . In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. "". . membru al unei organizatii). ocupand o anumita pozitie. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. individul se opune adesea presiunii exterioare.. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. membru al unui partid politic etc.Aparitia unui astfel de grup.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.•"""•.~. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.~i evenimente pe care Ie traverseaza.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare."-=. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data..•.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. se distinge de altii. care sa-i. vor incerca sa.•• " ••. se diferentiaza.. incercari de a-~i intari stima de sine. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. din care decurg sarcini. obligatii..• . . iar altele dobandite (rolul profesional.. Potrivit acestei teorii.. Teoria identitiitii sociale.originalitatea: care afirma singularitatea... adolescent...... Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.•. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.•••.•••••••.••. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. apartenenta politica).. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala)..••• :>.. etnice. indiferenta. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. de a consuma alcool etc.••.r. •••••.. dorinta de schimbare. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.•• *..•.:•••. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. . ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. avantajeze inraport cu elevii buni. Spre exemplu.:-.•••••.•.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii.• __ . care este pus in evidenta la un moment dat. sa dea sens istoriei sale personale.••• m"" .•.• . Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . adult.

... management deficitar. Luand ca exemplu diferite roluri. 2..•. 7.•. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.. 22 l. sunt dezordonat.. Afirmarea ~i. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale....... dar ~iin politica.•••••.. 6.. am vointa etc.. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .. in viata cotidiana. autoprezentare ~iperceptia de sine.. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor... ..••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. celelalte doua sunt probabile. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri..••. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.•. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. 4..•••. e~eculla examenele finale (sau de concurs). de cutume... marimea cIasei de elevi.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul).. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute.. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.•••. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.••••.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. permise ~iinterzise. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. rigiditate deficiente intelectuala.. 1. .. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.implicit... Contemplafie = atitudinea..)... .••.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea..se intampla la momentul potrivit.. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane.. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup..••.. in propria voastra existenta. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. atitudinile ~icomportamentele sale. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. conflicte in familie etc. nu fumez etc. Comparati eele doua analize.••. .. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate.. etc. cultura..... Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane..... ezitant etc. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.. adecvat situatiei... Strenghts (atuuri..... ••••••••••••••••••••••••••..•••. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. privind resursele ~colare...•.. abordarile educative de tip exclusiv frontal. Grupul este determinat de indivizi. inadaptarea ~colaraetc. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. imi place natura... Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare..•..... stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor... economie.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. Incercap sa descoperiti.. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.•••..S"" = persoana care este ata~ata de traditie. respectiv a ceea ce ....••••. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc. eterogenitatea clasei de elevi. climat tensionat in ~coalaetc. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei..

sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. poate fi acceptat sau respins). Criteriul caracterului procesual. c. subiective (au un caracter psihologic). Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. afective. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. 2. perceptive. relafii de cooperare. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale.3 Locul .obiective (au un caracter social). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). starilor ~itrairilor psihice. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. indepartare). omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. sociale etc. 23 23. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). a unor relatii interpersonale pozitive. legaturii arata ca relatiile interpersonale. distorsionarea informafiilor etc. relafii de competifie. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale.). Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. dinamic. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. bruiajul. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. rela1iile afectiv-simpatetice. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . In acest context. Una dintre erorile de perceptie sociala. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. de asemenea. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. . dar. con~tiente ~idirecte intre oameni. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. relafii de ierarhizare (stratificare). de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). b. blocajul comuniciirii. 23. c. unde se inc1ud: a. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. mentine sau restrange. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. relatiile de intercomunicare. insu~irilar. RELATIILE INTERPERSONALE .1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. determina aparipa anumitor stari psihice. in afirmarea acesteia. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). izolat de ceilalti. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. pozitiv sau negativ. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli.i rolul rela.iilor interpersonale in structura personaliti. ci ~iin plan moral.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. Caracterul con~tient al. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. relafii de asimilare. ducand mai ales la erori de evaluare. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. De asemenea. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. Desigur. inzestrate cu toata gama functiilor. continutul lor. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. cu frecventa mare. In calitatea sa de fiinta sociala. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. b. in toate elementele sale structurale. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. relafii de alienare (instrainare. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. relafii conflictuale (cognitive.23. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. d. relafii de acomodare. unde se inc1ud: a. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. 23. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale.

ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. socioeconomice sau socioculturale. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati.. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. culturale. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. . nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale.dimensiunea contextuala.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i .funcfia de producator de idei. .4 Grupul. biologice. de asemenea. . Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale.23. b. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup.o""taw. incorporare. juridice. existenta unei structuri a grupului. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. economice. nemijlocite . care se refera la conditiile materiale. acceptate de toti membrii grupului. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata.compozitia grupului. .funcfia de diferenfiere. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . un rolmajor in a oferi individului securitate. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. . funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. dar ~ide a se afirma personal.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . existenta unor scopuri comune. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. dar ~i mijloace de afirmare.funcfia de integrare soCiala a individului.. de categoriile demografice. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. potrivit caruia se disting: a. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori.dimensiunea relaponaHi.existenta unei determinari in timp. al diadelor. l~ 23 I grupurilor. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . grupuri mid: numiir redus de membri. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM.Acestea orienteaza activitatea grupului. 2. Un grup indepline~te mai multe funetii. un ansamblu de indivizi. precum mulpmea. de noi nevoi. . a continuitatii temporale. 2. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. institutionale. De asemenea. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. existenta unor relatii sociale oficiale. . Grupurile constituie I real. securitate. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. grupuri mari: numar relativ mare de membri. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. ri~di~.). libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. intervine asupra evenimentelor. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. crearea .dimensiunea instrumentaHi.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. eonstituit in timp. de indivizi. distribuie pozitii §i exercitii influente. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. spirituale. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. Multimea reprezinta.poporul). de situatiile colective. Caracterul functional: . grupurile pot fi . Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. religioase etc. psihologice. i§i proiecteaza viitorul. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). Din acest punct de vedere. anume al grupurilor. relatii directe (nemijlocite). .

Opinie publica ~ . Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. Charles Cooley. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. grupului (personalitatea grupului. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. Analizati comparativ relatiile de cooperare. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. densitatea. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. grupul de invatare. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. prin metode cantitative. 3. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. cu responsabilitati bine definite. sa scrieti despre colegii vo~tri. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. repartitia geografica. inactivitate. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal.coeziunea membrilor (gradul de legatura. .iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. loc sau epoci. inscrise de obicei in documente oficiale. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. apropiate. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. fata de factorii de civilizatie. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. de unitate). in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. grupul de actiune.91 omogene sau eterogene. grupul de formare psihosociala. 5. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. 7. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. 'Demografie = ~tiinta care. Fiecare dintre voi Incercati. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.de sex etc. grupul de joc al copiilor. Astfel. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. nereglate oficial). 6. ~PLlCATII 1. . Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. Liderul formal este eel oficial. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. 8. grupul de loisir ~i familia. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). . instrainare. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). 'Alienare = Indepartare. autoritari. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. . 2. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. .pe 0 foaie de hartie.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). Atat in grupurile formale. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului.organizarea grupului. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. laissez faire. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. numit sau ales. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. grupul de cercetare-dctiune. afectivitate ~i pretuire reciproca. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). grup. In c1asa. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. structura. 4. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. apatie. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis.

niei ajutor . persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. fiind aceeptate ca atare. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. . Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. In general. TIU exista eoexistenta fiira empatie. egocentrism scazut. fara a~teptarea unei recompense externe. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. bueuria. care eontrazice legea seleetiei naturale). Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. Comportamente antisociale. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. organizatii sau alte forte exterioare) . astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare.niei ehiar sacrifieiu de sine .perspectiva biologicii." (s.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. de asemenea. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om.a alta persoana. ea sau opusul sau. contand nu atat cine e~ti. Explieatiile au fost eonstruite.). • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. pozitiv. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. 1994/1998. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului.m 0 noua persoana). destin.1 Comportamente pro . Sunt comportamente intenponate. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. incredere ~i pretuire mutuala. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". etologia. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti.perspectiva biologicii. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului).!ii. Moscovici (coord. care determina furie. ei cee~ti. din primele momente i'n care eunoa~tt'. pe baza a doua pozitii teoretice: . tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. fie savar~ite de persoane bolnave. ramura biologiei ce studiaza instinetele. dupa cum exista situatii i'n care. ostilitate ~i comportament agresiv. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. deci sa uite de ei i'n~i~i. responsabilitate sociala. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. eu grave tulburari de personalitate. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. el nu va aeorda ajutor. Empatia este mediata. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. Editura PoliTom. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi.24. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. indiferent de profilul de personalitate al individului. credinta intr-o lume dreapta. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). i'n buna masura. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. In funetie de aeeste urmari. in trecut. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. raspunsuri ce sunt controlate genetic). Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale.perspectiva invii. Or. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. .

constanta: desernneazii stabilitatea normei. 2. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii.2 NormaJitate . nesiguri pe riispunsurile lor. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. dar ~iatitudinale. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Oricum.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. respectiv absenta normelor. curente fiind distinc!ii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. Obedienta.marja de toleran(ii. In principiu. insii. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. 24 .93 insistand pe un proces de inviitare socialii.definirea anormalitii. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. Spre diferen!a de situatiile de conformism. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. dereglarea valorilor traditionale. respectiv anormalitiitii sociale. dezordinea.. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. In timp ce fete Ie sunt descurajate). deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . In general. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. . cel putin nu in fata acestuia. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. dinainte. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. . ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii.i anormalitate sociala face ca membrii. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. care se refera la faptul ca nu 4. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii.). numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. legea). Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. In anumite situatii insa. competitiile sportive. Se distinge intre modelul cultural real. :nfluenta mioori •.. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. Practic. influentat de modii. . . un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. Con rmismu. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. 24.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. agresivitate directii/agresivitate indirectii. grupul. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. Normalizarea. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). functionarea patologicii a societiitii. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. Conformismul 3. morala. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. dar ~i indivizii propun la randullor norme. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme.. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. . dar ~i supraindividuale.

de cand el avea 5 ani. tendinte care se cer descurajate. a simtului moral. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. in general." Practic. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. acolo unde anonimatul devine posibil. vocea unui vrajitor. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. "Directorul. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. obi~nuintele etc.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. in timp ce succesele i se datoreaza. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie.). el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. organizate intr-un sistem. la varsta de 9 ani. mar i mea g r up u Iu i . violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. PLICATII 1. Comportamentele antisociale. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. ignorarea viitorului ~i trecutului).. 3. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. in loc sa-l pedepseasca. Tranzitoriu = intermediar. normele. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. bani. Winnicott. Familia lui s-a reunit. excitarea fiziologica. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. de unde ~i 0 absenta. Acest Miat. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. De ce il apreciatil/ 5. Gustave LE BON (1841-1931) A. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. infantil. apatic. Treptat. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. in cele din urma. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. muzica intensa). Acasa. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. 0 persoana antisociala. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. dependent. modele de comportament ~ipractici cotidiene. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. emolii etc. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. W. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. auzind 0 voce care-i dadea ordine. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Acesta furnizeazii cadre de referintii. Potrivit lui D. Cost = in context psihosocial. de tranzilie. Sunt de preferat interdictii limitate. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. droguri . activitatea in g r up.) etc. efort. credintele.. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite.. in general. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. independent ~l 2. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale.' scaderea responsabilitatii.. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (.. el a devenit bolnav. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral.

95 25. apartenentele sociale. nu ne sunt cunoscute. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . afective ~i comportamentale fatii de un obiect. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. Desigur. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. societatea.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. In acest context. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. De asemenea. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. favorabil/nefavorabil. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. repetatii fatii de un stimul.2 Formarea . Formarea atitudinilor sociale pune. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. este 0 combinatie de reaqii cognitive. . aptitudinile etc. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. care nedetinand informatii in acest sens. potrivit lui D. W. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. Allport. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. relativ durabile de opinii (credinte). ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. spre exemplu. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii).centralitatea. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. dar. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. pe"de 0 parte. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. pe de alta parte. cer~etoria. trairi afective ~i manifestari de persoane). in baza acestei semnificatii a conceptului. chiar dad nu am avut contacte directe). se pune problema formarii lor. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. comportamentalii). dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent.valenta. afectivii. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. repetarea. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. curent fiind delimitate: . prin atitudinile noastre. dirnpotriva.. in cadrul unor sondaje de opinie. nuditatea afi~ata cotidian etc. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). deci inviitate. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . poate determina 0 atitudine. cei dinjuruf"nostru. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii.. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. astfel inca. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. simultan. spre exemplu.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. Atitudinea. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. de un anumit gen. atitudinile indeplinesc mai multe functii. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. intr-un fel sau altul. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. fatii de aceste nationalitiiti. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. personalitatea. atingand un anumit grad de integrare sociala..intensitatea. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. raspunsuri relevante ). receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. . asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. Sursele comportamentale au fost legate de . accesibilitatea. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. nu au posibilitatea de a oferi. afectiv sau volitiv. 25. a intiiririi unei atitudini. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. problema modificarii acestora. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam.

frecvente.. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. Autopersuasiunea.). de altfel. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. a~a incat se poate afirma .ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. Pentru ca scopul actelor p. Persuasiunea.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). 0 expozitie de fotografie.. sex etc. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. caracterizate. In ceea ce prive~te convergenta. fie in unul de divergenta.). adesea. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. spre exemplu. in societatea contemporana. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. adesea. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). modul dobiindirii sale etc. comportamentale ~i cognitive. acestea din urma fiind decisive. fiind insa posibila ~i relatia inversa. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. claritatea mesajului. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. factori situationali. prezenla altar semeni (este evident ca. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. putere. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. atitudinea determina comportamentul. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. totu~i. mesaj video. a te angaja. . Ceea ce pune probleme ~i a atras.1."". Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. credintelor. mesaj audio etc. mai ales in contextul societatilor democratice.3 Relatia valori. In acest sens. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. Realizarea sa. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. cel putin la nivel dec1arativ. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. atunci cand disocierea este evidenta. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. ".. Astfel. ci mai curand probabilista. atractivitate. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. Receptor Context 25. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. fluenta verbala etc.). Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. dominata. de mesajele publicitare. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. a actelor persuasive venind dinspre campul social. atentia este divergenta.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.. ci ~i in baza propriilor comportamente. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). 2..existenta unei anumite interdependente eauzale. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. 2. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. factori de personalitate. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. intr-o mai mare masura. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. Desigur. sub anumite aspecte. In general. in lumea contemporana. informatiile pe care se bazeaza. de mesaj (tipul de argumente continute. atitudini.

opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. la nivelul unei societati. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. Ana1izati afi~ul de pe pag. 3. culegerea datelor. 2. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. I1ut.". Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. argumentat. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. ne putem intalni cu 0 persoana. unei societati. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. 6. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. . mai ales din partea . altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . oameni de cultura etc. religios etc. cadrul caruia.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. una 1928. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. 4. Repetati demersulla nivelul intregii clase. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. politic. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.prezumtia unanimitiitii. construirea chestionarului.practicilor (sociale)noi. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica.. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate.97 WOPINIA PUBLICA .proprii grupului caruia ii apaqinem.. exprima public. 7. care se deschis. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. opinia publica.. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. Pentru aceasta. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. acestea caracterizandu. atitudinilor sociale etc. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion.). Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. parcurgand toate etapele necesare. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales .) sub impactul ideilor. expresii precum "opinia publica nu este de acord . Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. o durata de timp redusa. Acestea se fata de textele unui ziar. in cadrul democra!iilor. normelor.. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. Teoria lapului ispii$itor = in timp. se . Chelcea ~iP. 5. oameni politici. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. asupra celei mai persuasive dintre ele.) reprezinta 0 valoare publicul.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini.. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. media. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. putand fi yorba mai . aceasta problema pretinzarid solu!ii. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. in Enciclopedie de psihosociologie. astfel incat apar.problema are relevantii socialii. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. incercati sii decideti. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. 25 . ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. identificarea publicului vizat. etnic. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. S..personificarea sa.". cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. atitudini/or populatie.

Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI.cu.. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. 1. S-a prefer~t tratarea lor corelata. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea).). In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". comparati. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. ilustrati. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. in cele 'din urma. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza.. deoarece. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. pentru ca examenul problemei sa fie complet. dar. ( . verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. Astfel.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Formulata sub aceasta forma. anume in cadrul demersului specific filosofiei. 0 delimitare a subiectului. pe de 0 parte._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. 1. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. a. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. informatii oferite de mass-media. Adesea. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. anterior urmatoarei etape. exista elemente comune in tratarea lor. §colar §i socialgeneral. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. alliteraturii etc. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. geografice etc.. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor)..1I_suj)je~tului. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii.Formulareasubiectuluipermite. cele care vor schita structura analizei voastre. 2. prezentati etc. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. literaturii specificii domeniului. Abordarea este prima etapa. documente (texte) anexate etc. 3. Ro§ca). 2..de asemenea. mai intiii. b. Precizati-va. de asemenea. tezaar@mentata.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. identificati problema pusa in discutie de text. copiii plasati in orfelinate. de a §ti sa cite§ti un subiect. q. Cum se cere un raspuns.. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei.]!1it:m.. etapa ce consta in degajarea unei problematici. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. Intr-un fel. problematica subiectului ramane deschisa. spatiale. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. se impune precizarea unei metode adecvate. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. __ Qetel1llinati._dupiLaceea. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. )" (1. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. de a-I interpreta §i dezvolta. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. 1. discutia) nu se improvizeaza. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. COMENTARIUL STRUCTURAT. mergand de la matematici. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. este necesar ca reflexia ~i. de asemenea. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. Larmat). sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. in raRQrt ell . In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. pe de alta parte. iar. ideile generale.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. Pomind de la textul citat. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. Este necesara.

plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta).). iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. Dupa cum s-a subliniat deja. ar constitui introducerea.m. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. concis. Redactarea: In primul rand. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. 4. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. tara interes. sa prezinte problematica ~i planul. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. faptele preeizate etc. sa precizeze delimitarea subiectului.d. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. care poate fi impusa chiar de text. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. Daca se prefera. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. linia problemei. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". argumentele. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. 0 problematica. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. mai simplu. iar in final. anume comentariul propriu-zis. Desigur. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. aetiunile realizate. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa.a. In primul caz este yorba de a situa textul. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Situ area textului: ceea ce. insu~i fragmentul. se inlantuie. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. 2.99 fenomenele presupuse. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. Daca lipse~te stimularea. cu modificarile de rigoare): 1. Concluzia este necesara. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. c. sau subiect1l1 0 impune. respectiv de modul in care rationamentele. Desigur. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. dovezile sau exemplele propuse. introducerea. fie pe linia problemei puse in discutie. iar ca atare este necesar sa fie logic. 1. aceste ider generale. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. Stabiliti planul. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. 3. bineinteles. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. ~ . 3. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. schitarea acestei teme generale. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text.

ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este.estimarea resurselor individuale. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. emotii. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. sub 0 fOlIDii sau alta.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. capacitatl.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri .r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. desigur. de-a lungul intregii vieti. identificarea intereselor. persoanele. identificarea ~i analiza valorilor personale. in raport cu acest centru. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. un demers destul de laborios. Incercati. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. comportamente etc. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. intr-o masura mai mare sau mai· mica. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. De altfel. iar dupa aceea:analiza acestora. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. . locurile ~i activitiitile care prezintii. in vreun fel. . 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. care poate privi propriile obi~nuinte. care este importanta-sa pentru voi? . v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. importantii pentru voi. Vii marcheazii-. a aspiraliilor ~1 scopurilor. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri.autoobservapa. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. .xadesfa§urati existenta. eventual.zi Activitati / ~Locuri 26 l.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3.analiza retrospectivii a propriei vieli. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .analiza rezultatelor relevante obtinute etc. cu un efort in acest sens. utilizand. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. daca vreti."u . A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente.aind'piirt. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie.

Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. 2. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Incercati sa precizati aceste "voci". tinand cont de cele trei perspective temporale. Eu sunt . (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. De asemenea. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Ma vad Simt. Evit. Fiecare dintre noi. Voifi Voi fl . imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. 1. aceste probleme? '. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. 26 . pe 0 alta foaie de hartie. Vreau Spun Voifi. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. este altfel. Ia un anumit nive!. Trecut Prezent Viitor 1.. in contexte diferite $i nu nurnai. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune.. dar in momente diferite. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt .--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Suport..

ca lume.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. studiu.-. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. Iti participi echipa. Iacand. sa tine ocazii colectionarea lucruri. imagini. place sau mi~care. incon~tient timbrelor). persoana la mai cel ce ghicitorile. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. ascultator". tine. artizanale fotografiezi. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. ajuta altii. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . te contextul. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. de "creativ". bine in propria la matematiea. despre a sa festive. incredere independent. serviciului. actiune.. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. afara scrii. tai ~isceptic. f:. sa ca in pe muzica. bine cu la in multa vise. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. de grupuri conflicte. camera. oameni. . simti cor. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. concepte.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. locullucrurilor putemica. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. incruci~ate.. cu ta fizice. u~or (de in tricotat. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. ce vorbe~ti. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. "muzical" pove~ti bine "istet".inteligenf'. lucrurile tehnica romanele bun filmele.stri'ilucitor". ~igrafice. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. calculatorul. figurile. idei. ie~i tare. 72). mai propriu. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. casa. SF. muzicii. "personalitate". de idei. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. din sa ~iexaminand tine. structuri. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. u~urinta ~isa "talentat". bine lucrezi tejoci. . cuvinte sau motricitatea. la ceilalti puzzle. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. pentru "suportiv". e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. voce in dansator" deschi~i. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. ~icred ~idetalii. grup. ochi felul original cuvinte. oamenii. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. "talentat". nepunandu-se problema ierarhizarii lor. muzical. mediator emotii. informat". chestionarul presupune mai multe ~iferente. 6. pe bune. video "rapid" ~ibaneuri. sa cantece la mult ca cii despre putemice. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. cu e~ti intuitie. de ~iteoretic. . ~ima~inariile. ~idiscuri. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. muzica. ce un sa bine gandesc. dezlegi dansezi scrii. de in logice. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. 5. 26 1. 3.

nesociabili. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. au initiative ~i mare suplere in spirit. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. altfel S.. recurg u~or la minciuna sau fictiune.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. rara 0 viata intema bogata. toleranti prin indiferenta.. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. calmi. tenaci. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. valoarea dominanta: placerea. dar amabili ~i sociabili. timizi. analizeaza indelung propriul trecut. plini ·de secrete. valoarea dominanta: actiunea. indiferenti la viata social ii. concilianti. emotivitate puternica. EnAS (Sentimentalii) . valoarea dominanta: lini~tea . politico~i. P.iubesc societatea. plini de viata. antreneaza ~i pe altii in activitate. A. macabru. . persistenti in du~manii. nervos. nEnAS (Apaticii) . luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. au nevoie de emotii putemice. inclinatie pentru bizar. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. ponderati. putere de mundi.inchi~i. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. variata.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. pe care ar vrea sa-l schimbe. oportuni~ti. 26 . sunteti risipitor. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. individuali~ti. rapizi in executie. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. EnAP (Nervo~ii) . valoare dominanta: legea. valoarea dominanta: succesul.dispozitie variabila. nEAP (Sangvinicii) .? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. civism accentuat.sunt lipsiti de energie. spirituali.E. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". rara initiative. au simtul umorului. punctuali. obiectivi.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. neglijenti.. singuratatea. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. incapatanati. iubiti noutatea. genero~i. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU .imapasibiii. sumbri. stiingaci. . valoare dominantii: opera de realizat. interiorizati. nu sunt constanti arectiv. revolutionari. vor sa uimeasca. hotararile. tacitumi.EAS (pasionatii) . nEnAP (Amorfii) .103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. deciziile luate? In genere. nemultumiti. valoarea dominantii: intirnitatea. impart oamenii in amici sau adversari. altfel non-A. dar cinstiti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. severi. foarte putini· emotivi. tendinta spre exteriorizare. iubesc lini~tea. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. ironici. dar cu respect pentru ceilalti. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula.' rad rar. nEAS (Flegmatlcii) . sceptici. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. egoi~ti. respecta legile ~i principiile. scrupulo~i. altfel non-E. cu spirit practic. unic. valoarea dominanta: distractia. deseori rara masura ~i gust.meditativi. gravi. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. Ie plac sistemele abstracte.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. nepunctuali.activitate intensa. rezistii la obstacole. EAP(Colericii) . dominator. inclinati spre lenevie. energie. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. optimi~ti.

Editura Geneza. Bucure~ti. Ghidul examinatorului... Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. (coord. 1964 Editura Che1cea A. 1996 Editura Piaget J.Norbert Sillamy.. Ia~i. Bucure~ti. Ia~i. Bucure~ti. Editura Polirom. Spineanu-Dobrota S.. Bucure~ti. 1996 N eculau A. Editura Stiintifica.. 1978 Clegg B. Editura Po1irom. Psihologia inteligentei. Psihologie $colara. Psihologie generalii pentru liceu. (coord. 1984 Zlate M... Stoica A. .. Timi~oara. Che1cea ~. Allport G.. Bucure~ti.. 1991 Cosmovici A. Editura All.2001 A. Creativitatea . Litoiu N. ClujN apoca.. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Ia~i. Bucure~ti. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Bucure~ti. (coord. Bucre~ti. 1998 Cosmovici A.. Ia~i. 2003 . 2003 Cocorada E.Editura Polirom. LAROUSSE . Valori. Bucure~ti. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. atitudini $i comportamente sociale. Psihologia dezvoltiirii. 1993 IlutP. Editura proGnosis. Memoria $i patologia Bucure~ti...). Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. 2002 Zlate M. Psihologie generalii. Ia~i.. 1969 Editura Trei. Dictionar de psihologie. Niculescu R.. Psihologie. Dictionar de psihanalizii. lntroducere inpsihologia lui C. 2004 Z6rgo B.. Polirom. Psihologie $i educatie. Editura Univers Enciclopedic.. 2000 Platanov K.•. G. Bucure~ti. Dinamica personalitatii. 1983 Zapan Gh. 2000 Thorndike E. Bucure~ti.. 1997 Miclea M.. AI. 2001 Druta E. lntroducere in psihologia contemporana. Bucure~ti. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. 2004 Zlate M. Editura Sincron. M.. Bucure~ti. Bucure~ti. 1999 Cosmovici A. Editura Tehnica. LAROUSSE . Editura Polirom. Psihologia pentru toti. Ce este vointa?. 1998 Golu M. 1963 Radu 1. 1997 Dumitru I. Bucure~ti. Iacob L.. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1999 Fordham E.. 1999 Editura Teora. Ia~i. (coord. Bucure~ti. Bucure~ti. Bucure~ti. Tineretului. Ia~i. Bucure~ti. (coord..). Psihologie distractiva. 1998 Radu I. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura Univers Enciclopedic.Roland Chemama. Editura Polirom. Aramis. Cluj. 1981 A"":. Caracterulla elevi. Psihologia mecanismelor cognitive.. 0tet E. lntroducere inpsihologie. Esotera.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Consiliere educationalii. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Gloria. Memoria umanii. Editura Stiintifica... 2000 Editura Stiintifica. Editura Didactica ~i Pedagogica.~ . 1974 Radulescu Motru C. lnvatarea umana. Jung. Curs de psihologie.). Editura Polirom. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Editura Dragan I. Psihologie $colarii. Editura IR!. Editura Trei. Editura de Vest.. Cifrul vietii psihice. Birch P.. Bucure~ti.. Eul $i personalitatea. Cluj-Napoca. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . 1991 coard.).). 1998 Editura ei. ClujNapoca. K. Editura Polirom. 1996 Ribot Th.. Manual de psihologie sociala. Psihologie cognitiva. 2000 Moisin A. Editura Stiintifica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful