Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 Relatia valori.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9. Creativita tea 20.4 21. Memoria 30 7.2 Formele atentiei 10.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.4 Rolul proceselor afective 13. Personalitate 16. Reprezentarea * 20 17.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.4 4. comportamente 95 12.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.3 11.3 13.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6. Afectivitatea 12. Perceptia* 4.1 Definirea psihologiei 1.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.3 4.2 11.3 3.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.2 Structura caracterului 19.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5. Individ. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.1 Conceptul de creativitate 20.5 13.1 Personalitatea ca sistem 15.2 Procesele ~i formele memoriei 7.CUPRINS Introducere in psihologie 1.3 21. Imaginatia 8.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.4 4.2 Clasificarea aptitudinilor 18.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.1 Latura dinamico-energeticii 17.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2. Baze metodologice 6 1.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.2 Clasificarea deprinderilor 14.2 Statusul ~i rolul.2 Tipuri de relatii interpersonale 23. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.2 3.1 Imaginea de sine 22. Lim baj ul : 40 9. atitudini. Temperamentul 17.1 13.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.3 Functiile limbajului 9.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.2 13.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20. Personalita tea 17 15. Persoanii.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1. Relatiile interpersonale 23.5 Metodele psihologiei * 12.6 21.2 Clasificarea reprezentiirilor 5. Deprinderile * * 14.2 21.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.1 Atitudinile sociale 25.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.4 Tipologia gandirii 18. Persoana. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.5 21.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11. Gandirea 6.1 11.2 Modele de personalitate 4. Caracterul 19.4 13.indicatori ai comportamentului social 23. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22. Senzatia * 3. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 Individ.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5. Motivatia 11.5 Memorie ~i uitare 21.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.1 21.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.2 Verigile functionale ale limbajului 9.2 Procedeele imaginatiei 8. Aten tia 10.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.1 3.3 Clasificarea proceselor afective 12.2 4. Comportamente pro ~i antisociale 24.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.4 11.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Personalitate* 16.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .

5 Introducere in psih..ologie 1. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.~. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.i~ :. Baze metodologice 1. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".":.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .'r ki..\.:\.2 1..::...1 1.i:....4 1..~..5 Definirea psihologiei Principalele momente.3 1.

sIar~itul primei jumatiiti a sec. e. fiind lipsitii de un suport faptic. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. teorie. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. VI-V Le. Watson.~tiinta conduitei". Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. iar dupa aceea fizioJog. Asociationismul (AI. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile .) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). Dunker etc. 3. Adler etc. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Behaviorismul (J.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . formal. aceasta putand. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. psihologia inseamna . ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. W. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Psihanaliza (S. In acela~i timp. Thornidke. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. Astfel. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. BAZE METODOLOGICE 1. O. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Skinner etc. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. deci. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Fondatorul curentului. John Watson. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Psihologiareprezintii . James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. Psihologia c1asicii (1879 . considerii con~tiinta 0 fictiune. 1904-1920). precum: a.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). Koftka. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. Ach. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile.~tiinta despre suflet". Lipps etc.n. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Taine. etimologic.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. 0 inventie purii a filosofilor. 0 ~i procesele sistemul psihice. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. (P.. H. structurile fiind date. 2. C. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat.~tiinta a vietii mentale. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Mai intai medic.) apare . iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. reprezentariJe ~igandirea. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. A. B.. (w. c. Gestaltismul (K." Psihologia este . Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. d. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). Philipp Schwarzerd. N. inteleasa ca 0 lume interna. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. Wundt etc. ea se mentine la un nivel speculativ.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. 1. Janet) Din punct de vedere istoric. Ed. Kohler. Bain.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. la Leipzig.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume.. comportamentale. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. Introspectionismul (w. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. W. b. James. Freud. Th.6 I.) sustine primatul partii asupra intregului. Jung. F. studiu. precum ~ipersonalitatea. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. iar la un nivel superior este gandirea).) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. directii. inchisa.

Janet. f. la stimulii exteriori. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. interne (perceptii. gandire etc. nea~teptate. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. etapa optimului functional (25-65 de ani). Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. triisiituri de cresc. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. substratul material . se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. sistemului nervos. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. copiii mici seamana foarte mult intre ei. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). 2. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. actiuni. un mod anume de a fi.se dezvolta ~ise care se dezvolta. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. de a actiona. particularizarea. directe. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. 0 stare de necesitate. are fiinta bio-psiho-sociala. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. care se declan~eazape baza unei deliberari. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. organismelor animale care poseda sistem nervos. f. omului adaptarea la conditiile mediului. afectiva. voluntar. neintentionate-involuntare. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. 3. depind atat de schimbarile din mediu.). Sigmund Freud. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. El ii asigura trasaturi. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. care se formeazii. neconditionat. de igiena corporala. Leontiev etc. subiective.buna sau proasta dispozitie ete. care distinge 4 faze: este reflex. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. ca filogeneticii. eaci. nivel de creativitate etc. sentimente. La omul concret. ale omului cu realitatea concreta. al gandirii senzorio-motorii. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita).). Stadiul psihicului con~tient. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. de cunoa~tere. psihice (gandire. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. de a simti. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. ultima treaptii a 3. Stadiul intelectului.ca reactie la psihologia introspectionsitii. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. subiectiva. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. Wallon.· 4. d.i caracteristicile sale In definirea psihicului. exista comportamente: . N. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. care ne particularizeaza.actioneaza ~ise conduce 3. memorie. declan~areareactiei). activitati). realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. care. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A.3 Psihicul . prin conduite care de a gandi. de ~coala behaviorista. in plan metodologie. la (con~tientasau incon~tienta. omul cunoa~te. deci ca fiintiibiosociala.A. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. H. b. instrumental-rezolutive. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza.dintr-o data. de orientare-investigare. Stadiul psihicului senzorial elementar. omul este personalitate. 0 componenta emotional25 de ani). Fondatorul psihanalizei. predominand reactiile inniiscute. in care persista in timp. de descarcare-eliminare. coerenta. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. psihologia contemporana a. 3. erotico-sexuale. rolul acestuia.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe.imaginea senzoriala a stimulului. aptitudini. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. durabilitatea. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. Prin psihicul sau. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. biologicii ~isociala. lumea extern a . un anumit reglaj involuntar sau voluntar. El se manifesta prin procese functional. la nivelul caruia se 1. Stadiul psihicului perceptiv. iar ca • 1. conditionat. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. 1 1. respectiv fiecare om este unic. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. specificiiomului. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. pentru noi. 2. 2. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. care includ 0 serie de reactii. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii.Psihicul este 0 functie a c.) ~i na~tere. b.) ~i a laturii externe (reactii. reprezentiiri. imaginatie etc. intentionate-voluntare. ne arata ralul instrumental. urmate de aparitia solutiei pc a. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. cat ~ide conditiile interne 2. N. simple care includ 0 singura secventa. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. Dupa gradul de complexitate. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. instrumentala. multifazice. complexe.

de orientare spre scop. Medic ~i psiholog austriac. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. achizitionand informatii. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. Cunoa$terea omului (1927). ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. de imaginatie. interactioniim cu ceilalti. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. ele fiind reciproc convertibile. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Memoria. ea indeplinind un rol conducator. stiiri afective. de autoreglaj voluntar. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. vise. Ele sunt. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). de trairi afective. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. ~i cu propriul organism. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. ci 0 stdinsa interactiune. R. tendintelor. mersul. creatoare ~ianticipativa. Copernic etc. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. care stocheazii informatiile. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. Sensul vie!ii (1933) etc. Freud. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. ganduri ~i dorinte ascunse etc. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. in caz contrar. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. ciici.~ 8 1 1. are 0 puternica motivatie incon~tienta.). Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". mecanismele antiredundante. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. in momentul respectiv. dar contribuie la con~tiinta. H. deoarece la fel de important este ~i limbajul. concretizat prin functiile de cunoa~tere. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul.. Autor a numeroase lucriiri. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. Alfred Adler. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. care admite notiunea de incon~tient dinamic. de vointa. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. intervine imediat analiza con~tienta. desenatul. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. pulsiuni sexuale. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. Astfel. specifice incon~tientului. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920).4 Ipostazele psihicului ~iirela. ea fiind sustinutii de motive. PSihologia $colarului greu educabil (1930). Totodata. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. trebuinte. uitarea de nume etc. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). de fapt. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. mancatul etc. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. dar aceasta nu se reduce la gandire. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). Pe parcursul vietii. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. elev dizident al lui S. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. il exploram pentro a-I cunoa~te. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient.~tiintii"). dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Alfred ADLER (1870-1937) .

2. observatia devine autoobservatie. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. Metoda anchetei. sa fie sistematica. Dupa modul de aplicare. Ancheta pe bad de interviu . in care subiectul sa se poata exprima liber.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. EI trebuie sa respecte cerinte. Criteriile de clasificare. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. dependente . dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator.9 1. Este introdusa in 1879 de W. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). 4. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) .Nu). 1 . Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. lungimea membrelor. inchise (Da . Dupa obiectivul urmarit.. intermediare . exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. nivel de instruire etc.R . pe un e~antion reprezentativ. noutatea. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). Astfel. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). exisHi: teste individuale ~i teste colective. de motivatie. Dupa modul de desfa~urare. Metoda convorbirii . efect. Acesta. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. Metodele au un caracter instrumental. printre acestea: 1.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete).I . in cazul teste lor psihologice. 3. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. 3. 2. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. structurata pe baza unor criterii logice. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. mijloc ~i scop". Dupa incadrarea in timp.E . iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. de cuno~tinte. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. 3.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). independente . Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. care cunoa~te doua forme: a.. de informare. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata.S .(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente.contine intrebari factuale sau de identificare. sunt numeroase. de interventie. pentru a reconstitui istoria ei. originalitatea ~i complexitatea.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. forma ~i marimea capului etc. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. valoarea ~i utilitatea etc. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara.) ~i 4. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). subiect .este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. Cand este orientata spre noi in~ine. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. sex. interpretare ~i de actiune. b. Dupa durata de parcurgere a testului. foarte sintetic. Ancheta pe bad de chestionare . deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). Metoda analizei produselor activitatii. de atitudini ~i opinii. In continuare vor fi prezentate. 2. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni).

Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. De asemenea. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite.apoi.lte geneza lor. cel mai adesea. psihicul reactionand intotdeauna unitar. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Instinct = comportament spontan. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). de fapt. b. 4. iar la final regresul. Principiul dezvoltarii. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. Potrivitlui J. dorinte etc. aceasta 0 transformare permanenta. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. la nivelul clasei. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. 2. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. necesara. Sartre). chiar daca la nivel conf. Intui{ie =.lienergetice intre organism ~i mediu. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Principiul organizarii sistemice. potrivit caruia exista: legi de functionare. P. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. Ii ~LICATII 1.ltient sunt evidente in numar mic. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . Notati observatiile in caietele voastre ~i. potrivit obiectului sau de studiu.ltiinta~i alte ~tiinte. 3. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Pradines. 3.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. 1. Timp de 0 saptamana.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. mai pregnanta in primii ani de viata. corp sau din lumea exterioara. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. se intampla. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. Totodata este un sistem dinamic. informationale f. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. ignorarea acestui lucru. I. adica ceea ce se intampla. Piaget. dupa care apare incetinirea. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. 2. Functionarea acestui principiu arata. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. scop. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Mai mult. efectiv. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. cu evidenta. Princip~ul determinismului. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. cunoaf. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. Intocmiti. . analizati-Ieimpreuna cu acesta. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. psihologia de-a lungul unui an ~colar.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Adesea. a libertatii de optiune. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. este 0 constructie specific a omulai. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Identificati criteriile de raportare utilizate. In definirea psihicului." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. innascut ~i variabil. legi de compozitie (organizare. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. pentru realizarea unei nevoi. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. a.li legi de dezvoltare. a vietii. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. structura) f. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. ideal. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului.

.2 Legile generale alp perceptiei 4.5Perceptii denaturate 5.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile . Senzatia .1 5. Procese psihice cognitive senzoriale 3.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .3 5.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4. senzatiilor .2 3.•.• .11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2. Perceptia * 4. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.2 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4.11eprezentarea* 5.1 3.3 3. * 3..4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.

ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor).). la solicitarile externe ~i interne. •. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator.d. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . olfactive ~i cutanate). perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile.. pentru a u~ura intelegerea acestora. Filosof ~i psiholog german. Nevoia de adaptare a organismului uman. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. matematician. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia).) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva.). contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. memorie. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. buna sau proasta dispozitie etc. legea contrastului senzorial. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. legea selectivitatii. gandire... este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. auditive. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. independent de' semnificatiile lor. adica intai intra pe scenii senzatiile. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. durata ~i tonalitatea afectivi'i. vointa. gandirea ~. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. ele se afla in interactiune. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. imaginatie. nu furnizeaza informatii specifice. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. legea constantei perceptive. surzenie etc. adicii procesele cognitive senzoriale. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. olfactive etc. ci ~i noaptea. chinestezice. trasaturi de caracter. spre deosebire de procesele psihice.)... legea adaptiirii. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. Recent. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. a timpului. aparent simplu. Astiizi. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. insa. nivel de creativitate etc. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. profesor de fizica ~i de filosofie).m. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. gustative. de fapt. chinestezice etc. Prin psihicul sau omul reu~e~te. in realitate. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. are un domeniu vast de preocupari (medic. procese cognitive superioare (gandirea. Aceasta clasificare lasa. 2.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. motivatie etc. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. pe baza cuno~tintelor anteriQare. a mi~ciirii etc. auditive. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. apoi perceptiile. perceptiile ~i reprezentiirile. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. este ambiguu. in intuneric. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). In diferite lucriiri de specialitate. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. printre care se numarii ~i perceptia. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). dotat cu mecanisme de autoreglaj. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. afectivitatea).a. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice.•. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei.). functionand simultan. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. separat unul de celiilalt. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale.). anticiparea etc. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. perceptia ~i" reprezentarea).

Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Schita unei teorii a emotiilor (1939). capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. pe de altii parte. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. Printre lucriirile sale importante. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. memorie ~iimaginatie. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. ceea ce presupune reflectie. repetate a obiectelor. insu$iri care nu au fost observate anterior. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului.13 informatia nu este prezentii. rol care a fost contestat ~i de William James. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. . apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . reactionati in diferite situatii. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. formate in pr:ezenta obiechllui. sau estomparea altora. se pot aminti Imaginatia (1936). el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. Prin natura lor. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. 3. in timp ce dad.este yorba de gandire. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. Procese cognitive superioare -'--~ . se constituie insecundarii baza senzatiilor. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. ::>. poate fi modificatii unitarii. esteo imagine complexii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Astfel. aqiunea directii a stimulilor asupra r. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. cu interes $i pentru psihologie. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. Fiinta. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. cat ~iin starea de somn. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I .si neantul (1943) etc. insu~irile caracteristice). ~PLlCATII 1. Astfel.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. voluntar. omul se desprinde de "aici ~i acum". Prin reprezentare. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. privim un obiect putem sa descoperim detalii. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. analizatorilor). obiect). atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. simNi.. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. 2. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. decizie $i executare a actiunii. reprezentare §i psihic. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. in primul rand ca fiintii con$tientii. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. iar.. deliberare. sintezii senzorialii). I.

. C. SENZATIA . gustative etc. 2. auditiv etc. care I§i au sursa In me diu I extern. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. obiectele. * 3. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate.r '" 14 II i ! 3. ci mai continua cateva miimi de secunda. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. cu atat culoarea este mai saturata. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. Senzatiile cutanate' (cutis. _. luate separat. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. forma undei care da timbrul. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i.). auditive.realizeaza prin intermediul senzatiilor. in limb a latina. iar cele neperiodice produc zgomote.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. 4. de aceea. neplacere etc. impresiile noastre despre temperatura etc. stimulii lor fiind substantele volatile. ale obiectelor ~i fenomenelor. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. 3. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. In psihologie. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. depresie. asperitatea obiectelor.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. gustativ. cu sursa In mediul intern. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. interoceptive. tensiune. vor fi integrate In procesele perceptive. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. pe buze $i pe varful degetelor.1 Definirea . 4.proprioceptive. dar rareori omul Ie realizeaza separat. culorile. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe.§i. 3. 3. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. . mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. A§a cum rezuIta din definitie. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. mai pura). Prin ele obtinem informatii despre consistenta. Senzatiile. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. la un nivel general. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". sunt proprietatile unor obiecte. frecventa care da iniil(imea sunetului. fata de noi. vioara etc. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. 2.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. ci cu 0 anumita intarziere (100. problema senzatiilor a starnit vii controverse. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. duritatea. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). sonori. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele.. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. integrandu-se acestora. mecanici etc. ele neavand existenta de sine statatoare. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. in mi§care.). iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. In realitate. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. insu§irile nu exista In stare izolata. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . 3.

In corelatie cu senzatiile olfactive. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua." (Testul Luscher) . exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. Fechner. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. necesara pentru a determina 0 senzatie. 3 3. ele contribuie la reglarea apetitului. Albastrul este deci culoarea calmului. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici.v ~i un contrast s. legea pragurilor absolute. despre mi~carile capului pe verticala. 8. el nu e sesizat. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . despre mi~carile de rotatie. obscuritatea ~i lumina. eel mai bun contrast este galben ~inegru). Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. culoarea complementara . calm. H.. acru. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. sete. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. legea semnijica(ie. numite legi ale sensibilitatii. nefiind propoqionala cu marimea stimulului.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. 6.verdele . vizuale ~i termice. legea adaptar. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. sarat ~i amar. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. viata oamenilor era dirijata. legea contrastulu.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii.4 Legile sensibiliti.). avand tonalitate afectiva. a pasivitatii. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. Weber ~i G. fizicianul german G. este mai mica ~iinvers. 7. acesta nu a fost direct stimulat).multan (evident mai ales in cazul culorilor. (. sensibilitatea scade.. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata.T. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . sellZor. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. greata.instinctiIl de conservare. E = excitantul. "La inceput. 5. Senzatiile organice sau interne r. unde S= senzatia. iar K ~i C sunt constante. Exista un contrast succes.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. slabiciune etc.itmul stimulului. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar.. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. ) Noaptea aducea pasivitate. a metabolismului ~i a glandelor. 0 relaxare generala a activitatii. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. sensibilitatea fata de stimul cre~te. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. Astfel. Potrivit acestei relatii. atunci intensitatea fizica a stimulului. Daca este foarte slab.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. daca exista 0 relatie de concordanta. ci cu logaritmul acestuia. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. in tendoane ~iin ligamente.

cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. In caietele voastre. apoi. Radu (coord. •• . verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. proportional cu intensitatea stimulului. Receptorii sunt in permanen!a activi. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Sub actiunea stimulului adecvat. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. a desemna organele de simt periferice. Potrivit cercetarilor realizate. 400 mil. Informatiile senzoriale. Calea eferenta. In sensul unei probleme. Acest traseu nu este continuu.-----. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever.).).e sistemului nervos central). lntensitate = stare a ceea ce este intens. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. concluziile obtinute. Calea aferentii. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale.._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. I..-". ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. prelucrare ~i stocare a informatiei". (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. relativ stabile ~irepetabile. de la toti receptorii. sunt rezultatul interac!iunii. 6. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. grad de tiirie. . EdituraSincron.. directa In generale. receptorii sunt determinati genetic. al unui fenomen etc. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. '11 __ . celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca.. .. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . cale aferenta. inclusiv scoarta cerebrala. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. stralucire.'= organ de simt. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). comparati concluziile obtinute. Zona centrala (componenta cerebrali'i). care reprezinta sectorul intermediar. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere.r~ . Timp de 0 saptamiina. de forra. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). Celulele receptoare (aprox. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. Notati.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. In concluzie. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. biti/secunda. necesare. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului.

chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Experimental stadies (1911). Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn".4.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:... 4 1. persoana care a deschis u:. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. atunci perceptia este clara ~i precisa).care pot fi surprinse "aici ~iacum"). structurile fiind date.Gestaltisnru/ (K. detaliile obiectului . temperatura. Educational Psychology (1913-1914). astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). Pornind de la ele. predeterminat.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut.. Baine. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. se formeaza perceptiile. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. Kofika. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. La un moment dat u:. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima.axat pe inteligenta animalelor. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. Ca ~i senzatia.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Edward L. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. .a clasei). atunci apar halucinatiile). perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. dar.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul.influentat pregnant pedagogia americana).i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. O. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. PERCEPTIA* . perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. Realizarea procesului perceptiv. de experienta anterioarii. precum orice proces. a unor informatii despre particularitatile. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . Primul nivel este cel al perceptiei. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. a discrirninarii. dar. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Ulterior obiectul este interpretat. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. in realitate. W.ase deschide brusc. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ.). euloare etc.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. Intr-o a treia faza.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. . . Psychology of Wants (1935). subiectiv :. Ebbinghaus. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor.. Ca ~i senzatiile. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. nu vedem culori separate de obiecte etc. Prin urmare.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). adica include atat insu~irile importante.. ireductibile la parti/elemente. presupune. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. de asemenea. H. la datele initiale. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Human Learning (1931). de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. in ambianta. ca act de sesizare a realitatii concrete. THORNDIKE (1874-1949) . Wundt etc.) afirma primatul intregului asupra partii. contrast etc. Interest and Attitudes (1935) etc. Dunker etc.Asocia(ionismul (Al. intre senzatii ~iperceptii. vedem obiecte care au diferite culori etc. 0 durata temporala. de semnificatia functiei pe care 0 detine).1 Definirea . Psiholog american ale carui cercetari s-au .) afirma primatul parpi asupra intregului. Astfel. reprezentarile ~i gandirea. 4. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului.aeste directorul ~colii). .. . ci auzim soneria ceasului. in totalitatea insu~irilor concrete. cantitativ ~i calitativ. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. . cat ~i pe cele neimportante. Deseoperirea stirnulului.). el posedand calitati proprii.

care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. adiciiea devine observape. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. 2.4. obiectele par mai mici). Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. constantei marimii obiectului.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. relief etc. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm.intre anumitelimite. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. distante. implicand limbajul. pozitie relativa. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. 4. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. vointa. fata de el. in limbaj psihologic. Iluziile perceptiv. Spre exemplu. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. cosmic. chinesteziei. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . formelor etc. Perceptia mi~carii. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. 4. toate se leagii. . Spre exemplu. I. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble).5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. fie la halucinatii. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. in campul nostru vizual.astfelincat acesta. orientate spre scop. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. sistemul biologic. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane.4 Observatia . atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. selectat. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. Acestea pot avea cauze multiple. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. 3. 4.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern.d i s c on ti n u i tate. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). 5. intr-un fel sau altul. 2. marime.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. Astfel. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. tactului ~i al auzului. a culorilor. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat..apare ca invariant). noi. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. 4 I .vorbinduse despre constanta marimii. ca in garii. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. termenul de iluzie. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale).3 Formele complexe ale perceptiei 1. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. In desfii~urarea procesului perceptiv. in anumite conditii apar" denaturari. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. Perceptia timpului. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. actiunea mai multor legi: " 1. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". de 0 alterare a sentimentului realita!ii. sistemul socio-cultural. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). atentia. Perceptia spatiului. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. dimensiuni. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. 4. " Obsenatia se derule~ziiin timp. simultaneitate ~idurata.intr-o multime de persoane necunoscute. cele mai. motivatia etc.dintr-un camp perceptiv mai vast. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. gandirea. la stadiul unei activitiiticomplexe. in realizarea lor.devenindfondul 4. cu ajutorul viizului. determina. apare necesitatea selectarii stimulilor. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . subiectul se comporta. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. astfel. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. 3. aceste legi functioneazain interactiune. de~i nu apare in mod foarte evident. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. deci reflect a in mod adecvat realitatea. Oricare ar fi tulburarile care apar. interesul pentru 0 persoana. s ucc es iune. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata).

6.agmatic = (gr. vad aceste laturi ca egale. in figura din dreapta. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . In aproximativ jumatate de pagina. Pr. egale. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. La fel. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. fiind de amintit. in primul rand. pragma. se pot observa. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~.dupa aceea. utilizand cele Invatate despre perceptie. . variatia intensitatii stimulilor etc. este cea a lui J. comparati perceptia cu senzatia. In cealalta imagine este yorba. ~PLICATII 1. familiarizati cu figura patratului. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. motivatia subiectului.o suprafata mai mica. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. astfel. alterare. exemplificandu-le corespunzator. Caracterizati. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. 3. care se realizeaza cu ambii ochi. utilitatea. in prima dintre figurile alaturate.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. celelalte constituind fondul percePtiei. evidentiind caracteristicile perceptiei. 7. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. Se poate. 0 tanarii. falsificare. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). de mai sus. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. 5. Astfel. dad este posibil). 0 Mtrana ~i un barbat. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. IDenaturare= deformare. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. de~i sunt egale. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. care par inegale.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". in alte cazuri. De asemenea. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. in timp ce adultii. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. care nu corespund realitatii masurabile. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. rand pe rand. dintre fazele percePtiei. Precizati fazele procesului perceptiv. 2.lncercati sa descrieti (In scris. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic.-----1. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici.apoi. De exemplu. Piaget. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. 4. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. liniilor terminale. "actiune") care prive~te actiunea. sustine ca gasi 0 explicatie. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat).activitateaurmiirimcat mai precis posibil. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. care este • in realitate 0 figurii tripla.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. in dauna obiectivitatii. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. aceasta inglobata fiind intr-. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea.

a acesteia. .oanumita semnificape. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. se poate preciza ca: .sunt fenomene intuitive. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. REPREZENTAREA *. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. exista reprezentari: vizuale. a invati'itoarei. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. de telefon234 485.au un inteles. printre care se pot aminti: 1. in linie dreapta. extensie. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. anticipative. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. b. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. motorii.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. reproductive. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i.determina efecte fiziologice (atat perceptia. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. 2. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. In plan ontogenetic. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). precis. un sens mai bogat). ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). . tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. r 5. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane).. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. se realizeaza cu ajutorul memoriei. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni).. de aceea. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. pentru a memora sau retine un text. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. . saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). detelefon 245 678. de telefon 265976. Imaginile mentale oferite de reprezentare. " . In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). precizie. Malic Stefana are nr. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. dar ~i in starea de somn ~i.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. F~eud. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere.sunt procese de cunoa~tere. cu activitatea). obiectul. . dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii.1 Definirea . exista reprezentari: a. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia).perceptia se produce in prezenta obiectului. Andru Vasile are nr. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. de telefon 278 776. de regula. gustative. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. cu trairile afective.m 5. bazate pe perceptii anterioare. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute.perceptia reflecta clar. funqionalitate. salt pe care il va realiza gfmdirea. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. Astfel. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. completitudine). auditive. 5. reprezentarea nu este continuarea. a casei parinte~ti. De asemenea. DomeanuDaniel ate nr. exista ~iurmatoarele deosebiri: . . Staicu Larisa ate nr. sa citeasca cu glas tare).

conceptuale. cat ~i . imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. in miisura in care imaginea. grad malt de abstractizare. de posibilitatea identificarii obiectuale. 6. de rezolvare de probleme. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . exista reprezentari: a. Integra rea. exista reprezentari: a. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. mecanicii sau de geometrie. exista reprezentari: a. Permit orientarea noastra in spatiu. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. formale. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. 3. sub actiunea operatiilor gandirii. 5. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1.) .construirea figurii -. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. in primul rand. aici. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. detaliere pOOmijloace verbale etc. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. schematizand datele perceptiei. Figuratiyitatea. cu grad inalt de abstractizare.3 Proprieta. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. 7. fiinte etc. individuale. Dupa gradul de abstraetizarc. Astfel. 4. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. b. Potrivit definitiei de mai sus. Autonomia. caracteristice. de munca. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. 8. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. u~ureazii operatiile gandirii. 4. fiind yorba. Acest caracter permite. succesiv. In special abstractizarea. figurativitate. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. indiferent de tipullor. discursivitate perceptuala etc. 5. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". 5. Pot detine 0 funetie eathartica. pe hartie. dintre elementele comp6nente. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare ..21 3. de inviitare.pentru comportamentul individului. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. spre exemplu. Caraeterul social. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. J.pe care 11 va transpune dupa aceea. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. de creatie). bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 3. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. nu de reprezentiirile individuale. . Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. Sistematizand. 4. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). Permit "progresul" perceptiei. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. ci a~a cum ii este prezentatii. spre exemplu. b. 2. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. caracterizate prin familiaritate. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. caracterizate poo nefamiliaritate. cu grad moderat de abstractizare. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Dupa gradul de generalitate. adicii de detensionare nervoasii.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. ci de cele sociale). Operatiyitatea. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. discursivitate verbala. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. 6. primare.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. generale. care reflecta imaginea unor obiecte. b. 5 5. 9. In rezolvarea problemelor de fizicii. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. Panoramizarea. 5. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. c.

aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. "Representation sociales". suntem obligati sa Ie legam de ceva. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. Aplicatie: Identificali. 2. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). Neculau (coord. In sens mai larg. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Argumentati. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. Astfel. intelegere ~i stapanire a mediului social. a unor productii sociale.ln realitate. Inhelder. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. 6. in A. ci in 'urma unor procese.. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. convingeri. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. 1997. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare.). Paris. reprezentari. eliberare de 0 tensiune emotionala.. categorii de gandire. "Fenomenul reprezentarilor sociale". un proces de modificare a unei reprezentari sociale. norme. a reproduce un concept printr-o imagine. 1993. Poate fi yorba de idei. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural..p. in S.p. A compara deja inseamna a depicta. 3.B.ea unui anumit proces sau conduite . Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. 0 reconstructie a realitatii. auditiv sau verbo-motor. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic".Psihologia copilului..~tiinW' a simfului com un. ~PLICATII 1. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. ignorand alte posibilitati.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. 1969. 361-362). Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica.. anumite imagini. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Ia~i. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina.. 0 refacere. (.. p. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. interpretari. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici.58-59).) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. p. perceptii. "Reprezentari1e socia1e". Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. 4. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. EDP. Structura sa nu este una definitiva. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor.(.4 7). Neculau. Moscovici (ed. PUF. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. 5. dintr-un astfel de proces de 5 I. 3. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici.). Reprezentarile socia Ie. in Psihologia nr.Argumentati raspunsu1voshu. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C.. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. (. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise.. Funcfie .Piaget. Catharsis = purificare. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate.). 4. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". 5. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor.. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. D. Psihologia sociala a campului social. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. 2. in comunitatea voastra. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. 1. identificati daca apaqineti tipului vizual. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. 7. notiunile abstracte in imagini familiare. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. 3). Polirom. o . practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. material ~i ideal. 6. Psychologie sociale. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi..

Itemi obiectivi. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. . a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. NU 5. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. . in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. .itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat.deoarece reflecta doar insu~iri separate.mrm. diferite de activitatile de invatare curente. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. .itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. indicii. a~a incat nu 0 poate preceda. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: .selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. exersare ~i aplicare.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. 2. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. se of era date suplimentare. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. pe langa eforturile de invatare. Senzatiile sunt imagini primare. sugestii etc.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. sinteza. .itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. . Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului.•. 2. presupunand in formarea lorperceptiile. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii .itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. care pot fi: . . . Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. in acest caz specificandu-se acest lucru). . Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. raspunsul este negativ. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. simboletc.. . Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. prezentei acestuia. DA 6. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. NU 8. .itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. Hemi subiectivi. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. Obtinerea unor rezultate bune presupune. esentiale. NU 4. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. NU 7. respectiv intelectivoperational a.r.). atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. care pot fi: . numar. NU NU 3. evaluare. . transfer etc. . urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. adevarat/fals. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. In acest sens. 3. constituind fondul perceptiei. precum placut/neplacut.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. DA _ raspunsul este negativ. pe durata parcurgerii acestei discipline. cuvant. adevarat/fals. in timp ce ceilaHi raman in fundal. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. acord/dezacord etc. acord/dezacord etc. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. Itemi obiectivi .rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare..

cuprinzand atat insu~iri semnificative. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. Corespondenla ~-se f~ba. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea.7) interesul pentro obiect. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. ci in interrelatii complexe. referitoare la aces tea. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. 1. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. Corelali B.~lllllJ1ia!ll}mit. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. conturarea speciala a unor elemente.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. ca 0 conditie cu caracter de lege.ulului ~iintensitatea senzatiei. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. c: 1).care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. concrete ale obiectelor ~i b: 3). . : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. alci'ituind0 imagine unitara.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). 2. durata ~i tonalitate afectiva asociata. calitate. 5) prin dubla sa natura. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. functia a: Z). in' acest caz. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2).potrivit legii adaptarii. . face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. reglatoare a cuvantului.atlt senzatia.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. 3. a) B. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata.7) fenomenelor. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4.. A. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. adevarate coloane. . 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. A.4). deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. e:l) contrastul cromatic etc. cat ~ide detaliu. 5) potrivit ei. c:3). Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii..

.le/ind~at.3 6.'J 'I·'.• .3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".· .2 6.•.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.':"-' iil@j]}1l.<" IW . Imaginatia 8.-:~.i.. Gandirea 6.3 Calitat. ~..oril me~oriei.4 Factorn. . . . b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .• .-.~_ .':':::::::::::.2 Procedee1e imaginatiei 8..:/~:.4 • ~ tu ." .:::.'lt. "i!r-".1 6..::r·/i"". 7.5 Memone ~l mtare· 8.· . ~.j.. fonnele i memoriei 7.. ~%i'" I ~L..irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. ·· :V r.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.. Memoria 7.. ~ -'.~ '" ::::''.. ·I!·...: .25 Procese psihice cognitive • superloare 6.:-:-:.2 Procesele "i '!.•.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand. ·.•.

UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. ci mai muUe.. Howard Gardner. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). spatialii.produse (6): unitiiti. Guilford . Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. P. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. GiNDIREA &.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). relatii. judecatilor ~i rationamentelor . simboljc ~i figural. Psiholog american. dimpotrivii. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. Astfel.operatii (5): evaluare. pe rand. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. continuturi ~iproduse . Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. in timp. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. esential. Guilford. Piaget~i L. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. Prin aceasta. influentat deJ. care este strict legatii de prezent. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. din punet de vederestructural. dobandit. interpersonalii ~i intrapersonalii). . principii.. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Howard GARDNER . gandirea se apropie de inteligentii. . in cadrul contactului senzorial cu obiectul. logico-matematicii. continuturi (4): comportamental.r I I 6. semantic. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. J. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. accidental la general. The Unschooled Mind: How etc. de control asupra celorlalte procese psihice. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. gandire divergentii. muzicalii. format din trei componente: . adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. gandire convergentii. sub forma notiunilor. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui.sistem de operapi (tatura relationalii). de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. sisteme. c1ase. transformiiri ~iimplicatii. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. In anii '90. de "aici ~i acum". fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. Psihologul american. psihologul elvetian. al acesteia. ca: . cauzale dintre ele. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. Analizand inteligenta. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). psihologul am'erican. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. Q. chinestezicii. de la particular la general.. gandirea poate fi definitii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. cu dezvoltare proprie. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). legi). Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman.sistem de notiuni. P. care impreunii se imbinii. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. necesar. (1943-) &. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. naturalism. Spre deosebire de perceptie. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. trecut ~i viitor. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. in prezent.1Definirea . diferite intre ele. . stadial.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Thurstone. Jean Piaget.a insu~irilor comune. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). In aceastii acceptiune. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple.

inductiva. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. concrete. ~tiintifice. a. 2. Realizarea ei se baze. b. notiunea propriuzisa. nefiind imagine. este 0 operatie de descompunere. din elementele sau insu~irile sale. desprinsa de orice conexiune intuitiva. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. ce consta in reconstituirea. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. mai apropiate de concret. . Se poate realiza: spontan. in mod necesar. a opiniilor. actional ~i afectiv. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. 2. reflectand legitatile realitatii. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual.interpretarea. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. propozitii. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. la ob!inerea rezultatului preconizat. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. b. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. dar neimplinitii sub aspect deductiv. B = pasare. a unui obiect.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. solutiilor in unitatea de timp. abstracte. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. principiilor ~i a legilor generale in analiza. 4. b. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. Operatiile fundamentale sunt: 1. indiferent de datele statistice existente. la formarea de re!ele semantice. in interpretarea ~i explicarea realului. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. intreg. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. in timp sau discursiv. euristicll. 2. notiunile pot fi: a. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . unde tendin!a este de a presupune ca. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. atunci el face parte din categoria respectiva. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. ramanand in minte numai idee a. dar niciodata reductibile la concretul singular. 5. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). . de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . in evantai. abstractizarea. in minte. notiunea este totdeauna generala. D = fiinta). dintr-o data ~i treptat. permitand intrarea in posesia definitiilor. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. principiu. rigide sau labile. 1. empirice. Fiind un integrator categorial. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. 2. explicarea ~i teoretizarea.disponibilitatii. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. analiza. In!elegand diferite obiecte. 4. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. considerate neesentiale ~iaccidentale. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare.nte. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. sintezll. care pierd orice legatura cu imaginile. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. C = animal. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. fiind trait subiectiv.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. Gandirea ca sistem de notiuni. comparatia.date izolat. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". a unui obiect). 6. 3. 3. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. a cautarilor ~ia transformarilor. fapte ~ifenomene. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. in mj. 1. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. nu se aseamana cu obiectu!. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. Prin factura ei. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. algoritmica. saradicioase in continut. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. este opusa vascozitatii gandirii).27 Pomind de la modelul de mai sus. generalizarea. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. inscrise intr-o logicii naturalii.

pe intreg. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B).3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. pe imagini sau scheme figurale . . intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile.~em- &. 3. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. intuitive. 2. convergent. bazate pe metoda de incercare-eroare. dar.slab definite. se delimiteaza tipul de gandire: a. Rezolvarea 3. 2.starea initiala sau punctul de plecare. reprezentari. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. permanent. se delimiteaza tipul de gandire: a. iar dacii problema este noua sau complexii. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. acestea pot fi: a. solicitatii). desprinse de arice suport intuitiv. c.perceptii. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. care este 0 etapa foarte importanta. solicitata de problema. operand in profunzimea lucrurilar. sintetic. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei.scopul problemei sau starea finala. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. Pe baza raportului analitic-sintetic. 4. mai ales. a opera adecvat cu notiunile. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. se vor utiliza strategii euristice. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. b. reluarea demersului cele a~teptate. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. verificarea. b. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. bazandu-se. prin centrarea pe detalii. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. ce urmeaza 0 linie deja trasata. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. b. analitic. fiind yorba de creativitate. test·area ipotezelor. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). Problema se define~te prin trei elemente: . reformularea sau simplificarea problemei. se delimiteazii tipul de gandire: a. b. 5. a structurilor logico-simbolice. pe disocieri succesive. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. recurgand la solutii model incarcate de logica. intuitiv-concret.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. 1. pfoblemele pot fi: a. imagistic. pe sistem. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. cum. . In functie detipul de gandire dominant. legile. a rezolva probleme. ce lasa libera imaginatia. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. pentru ce?". . bine definite. cu subestimarea detaliilor. abstract-formal. b. 2. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. divergent. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. principiile. cat ~i educational.

. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. "de fiecare data". Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. nivelul de aspiratie. Deformarea selectiva . IEmpatie = rezon~nta. Ce se poate face? In primul rand. aparand predispozitia spre e~ec). "totul". a mai multor etape distincte din derularea unui proces.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. pnvire la esenta. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. al unui proces de gandire. 1996. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. rude). Argumentati. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. ~PLICATII 1.. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati.Se refera la situatiile in Gare. 8. Utilizarea lui "trebuie" . tip are de interpretare a propriei persoane. acesteia In sistemul psihic uman.. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. profesori etc. ~i modul de existenta a 5. 3.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a.spre ace a~l punct. in paralel. Personalizarea . mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. 2. Conceptul este un produs specific gandirii. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". 3. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. 4. 4. asupra situatiilor de viata sau a societatii. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. asupra celorlalte persoane. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. specificand caracteristicile acestora. ca modalitati de operare a gandirii. 7. Saltulla concluzii . ori . cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. in mod concret. dezavantajos pentru persoana in cauza. evitate generalizarile rara temei.• Multifazic = realizarea simultana. Psihologie generalii.29 •. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. Judecatile realizate de catre parinti. In aproximativ 0 pagina. devenind. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc.. strategie euristicii ~i fnfelegere. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. I. Comparati sinteza cu generalizarea. astfel. evaluarea altora sau a unor situatii. rude.evidenta. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. comunicare afectiva cu se~enul. in general.. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. Aceasta gandire a lui "ori . argumentati ~1 6. partial sau final. prieteni.Este yorba de a utiliza. 2. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. in general. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. respectiv cele mai des intalnite. 6. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. a unor categorii extreme. Suprageneralizarea . !Divergent = ceea ce se indeparteaza. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. centralitatea 9. la lipsa increderiiln sine. b.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. numite ~i distorsiuni cognitive. "niciodata". neincredere in sine ~i in ceilalti. c'. p. lucrurile sa fie gandite nuantat. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. 196). pentru autoevaluare. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. dar ~i experiente ulterioare. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. 10. Reversibil = care se poate produce intr-un sens.. Gandirea in "alb ~inegru" .. "Trebuie sa fii cel mai bun". Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Polirom. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin.ii. 5. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. dar ~i in sens invers. Cosmovici. C~ 'd reapta. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. a realitatii prezente sau viitoare.. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . ceea ce conduce la descurajare. cauza. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate.•. cum pot fi remediate acele deformari.

a scopului. este inteligibila. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. idei. ducand la 0 invatare formalii. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. Medic rus. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. pastrez. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. De fapt. Henri Bergson. de varsta. selectiv ~iinteligibil. 4. de asemanare . reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. nu numai cea vie. Un celebru filosof. memorarea poate fi: a. considera. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. a efortului voluntar. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. Emil DuBoisReymond. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. 3. cuprinzand imagini. piistrez. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. 2. de asemenea. Formele memoriirii: 1. intreaga materie. cu un caracter situational sau contextual. reactualizez).7. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. propozitie). precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii.imposibila. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. inteligibil. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. voluntara: este subordonata intentiei.incluziune. seleetiv. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. sublinieri. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". 0 zhivatnom elektrichestve (1862). am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. 6. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. cuvinte. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. Astfel. efectuatii in lipsa intelegerii. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. Totodata. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. meeanica.unei bune piiqi din experienta de viatii. de interesele celui care memoreazii. Eu-l. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). presupune 0 anumita desfa~urare in timp. memoria este implicata in prezent. Continutul memoriei este divers. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. conserva. eajoacii un rol important in achizitionarea . fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). . este seleetiva. in toate fazele. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. este mijlocita. Helmholtz (Berlin) etc. Memoria este un proces psihic activ. practic.contrast. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. Ea are un caracter multimediat. fiinta noastra psihica. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. proces psihic complex. memo rare a poatefi: a. nu este persistenta in timp. respectiv fixarea. este organizata logic ~i sistemie. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. mi~cari ~ideprinderi. scopului ~i controlului deliberat. M. intelegere ~i rezolvare de probleme. este aetiva. de subordonare . Dupa prezenta sau absenta gandirii.1 Definirea . de gradul de cultura etc. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. Dupii prezenta intentiei. 2. trairi afective. inferente.2 Procesele . incepand eu intiparirea. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. desta~urandu-se. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. gratie careia omul inmagazineaz-a. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. Seeenov). creativitate. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. Memoria este functia generala. a experientei sub forma de amintiri. este situaponala sau eontextuala. Chiar daca. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. Prin valoarea sa adaptativa.i formele memoriei Memoria. tarii care viata psihica a omului ar fi. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. 5. sunet.. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Fiziologia sistemului nervos (1866). b. din punct de vedere structural. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei.. MEMORIA 7. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. . Gratie me~oriei.

Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. cat ~iinvoluntar. economica. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. 2. inutile. Dupa durata pastrarii. atat voluntar. inmmpinand deci rezistente. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni.' Intrucat ne realizeaza. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). active. memoria este: 1. de fapt. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. simboluri. sentimente.foartescurt.deci ~i reactualizarea . redus. in functie de conditiile concrete. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. 3. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. D. b. daca elementele sunt grupate. concepte.in campulperceptiv).ea fiind. eronat sau fidel.. operatii. auditiva. In cadrul memoriei de lunga durata. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. 4. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. utile ~i altele nenecesare. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. G. se pot distinge: a. memoria afectivii: material fumizat de emotii. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . atat timp cat este prompt sau lent. 3. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. ci 0 stransa interactiune (de exemplu.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie.). • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. ajuta sa operam cu informatiile curente. a1catuita din idei. Continutul ei. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). bine organizat. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. ea are 0 importanta deosebita. daca se repeta de catre subiect.rie operaponala. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. memoria semantici. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. scheme. memoria auditiva etc.25-0. localizabile in timp ~ispatiu. de experienta de viata a fiecaruia. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor.. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. stocajul senzorial. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. pana a ajunge in centrii din cortex. dar ~i de particularitatile de personalitate. inferente (argumente) etc. avea mai mult de 5±1 elemente.b. distingem: 1. uneori toata viata. necesar. este preponderent voluntara. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului.logica. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. ci forme de memorare inegal productive. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. 7 . Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. 2. care face posibila perceptia. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. pasiuni.sunt memo. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. sa dureze pana la 0. de conditiile in care a fost achizitionat. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. tactila etc. convingeri. atitudini. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. memoria episodica. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. senzoriala (vizuala. deprinderi. de situatiile deosebite etc.

Ca fenomen normal. pastra ~ireactualiza. penibile. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). materialele omogene. oboseala etc.. 4. nume ~i semnificatia unor date personale. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. Factori subiectivi. Volumul memoriei .>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. atitudinile. gradul de noutate a materialului . uitarea se manifesta in mai multe forme: 1.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. blocaje temporare). necesare. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. c. Promptitudinea reactuaUzirii . McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. motivapa. pozipa materialului in structura seriei . uitiim 1. 3. h.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. se identifica ideile principale. Pentru a optimiza propria memorie. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . mobilierul. Pentru adeppi reflexelor conditionate. 3.u~urinta memorarii. devalorizate. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala.simultan sau secvential. 7.32 7. aspiratiile. denumiri etc.. construirea unor noi cuvinte cu cele date. stabilirea unor puncte de reper. lumina.>i ca un fenomen pozitiv. vorbim despre fenomenul uitarii.>i srar1. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. L. detaliile. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. eliminarea factorilor perturbatori etc. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). Triinicia pistririi . care trebuie considerat 1.realizarea rapida. fiecare acponand asupra celeilalte.servate corect 0 lunga perioada de timp. modul de prezentare . 2. . 2.. precum: a. realizarea rapida a intiparirii.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. 7 7. Fidelitatea reactualizarii .cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. Uitarea este un fenomen psihic natural1. prin 1. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. volumul materialului . saniitatea. uitarea situationali (lapsusuri. de a Ie modifica pe cele existente. Mobilitatea memoriei .cu cat acesta este mai ridicat. dar 1. A.>i necesar. G. d. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. uitarea avand caracter selectiv. suparatoare. 6. g. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana.>i unitar).>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. Astfel. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. pe langa cunoa1. fapt care impiedica procesul reproducerii. o mare importanta are 1. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. precum: 1. a informatiilor. Din pacate. de a Ie corela cu altele. experientele penibile. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. stresul. b. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. e.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. starile emotionale negative.5 Memorie . uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. utile. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. f. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. Rapidltatea fixiirii . Daca uitam informatiile neesentiale. scopul activitatii :viitoare. de a Ie reorganiza.inceputul 1.>i informatii esentiale. precum: gradul de implicare a subiectului. de efort voluntar adecvat.>tergerea urmelor asoclatIve.3 Caliti. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . trebuintele. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.daca volumul informatiilor este mare. a neutiliziirii informapilor.informatiile engramate sunt cOJ:). starea de oboseala. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua).>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. cu economie de timp-efort ~i de repetitii.cantitatea de material pe care 11 putem memora. . se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. 5. Factori obiectivi. interesele. Thorndike). impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. insuficienta consoli dare in etapa memorarii.r .

expresiile pe care vi Ie aminti!i. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. contributiile sale fiind reluate. 1. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. H. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. Realiza!i un eseu. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii.5 = -= . Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). 211).. c. Argumenta!i. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . 10. in aproximativ IS randuri (±I). d. . comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite.. de~i evenimentul a trecut. 6. eviden!iati.in urmaunei decizii. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. 5. succint. in cazul vostru. apoi. in cazul vostru. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". 7. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. deoarece intervine oboseala).100 "" .amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei.Memorie:ji uitare". M.. de aproximativ 0 pagina. devenita clasica. 1975. Principii de psihologie cibernetica. dupa care ritmul uitarii se reduce.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. Pomind de la afirma!ia lui I. "" % ]. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. nota!i toate cuvintele.. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. particularitatile de varsta etc. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. Verifica!i corectitudinea lor $i. fie de 1-2 zile. 9. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. 8. proceselor etc. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens..p. Argumentati daca. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. apoi.iOO. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. Mnezic = referitorla memorie. ratele de uitare sunt mai mici. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.din timpul cares-a scurs..J~. ansamblul faptelor.. Ebbinghaus. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Psihologul german. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. incruci~area doua sau m. 11. 40 ~ 20 o . ~PLICATII . consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. .alciituindun intreg organizat. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. caracteristicile esen!iale ale memoriei.intre 5-20 minute. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. in teoriile contemporane ale invatarii. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). adesea. in aproximativ jumatate de pagina. Descrie!i. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german... faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. 3. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). cu titlul .33 consumul de droguri ~ide alcool. Semantic. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. propune §i utilizeaza (Despre memorie). Vo/untar = care seface con~tient. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Trecut = care· nu mai este actual. intampliiri etc.1I!iJ Interferenfa = intalnire. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor.pana la anularea lor.aimulte fenomene.. actelor. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. in mare masura. Ebbinghaus) 7 . infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. 4. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. b. Argumentati daca.

precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. in plus. radiocasetofonul etc. iar imaginatia. Aceste imagini. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. la randul ei.). Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce .34 8. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. neexistand 0 orientare precisa. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. caracteristice unui grup de persoane. ele se bazeaza pe experienta anterioara.1 Definirea . Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. participa activ. "lingu~itorului". Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). principiu functional in situatii noi. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. tipul "omului de prisos" (Oblomov). de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. e. posibilul. centaurul. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). F.. b. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii.). balaurul cu ~apte capete. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. Setilii etc. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate.). imaginatia exploreaza necunoscutul. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. prezent ~i viitor. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. Chiar daca primele discutii. IMAGINATIA . Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice.). a limbajului. (R. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. a gandirii etc. Mai mult. iar unul dintre obiecte are. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. obiectelor Omul. elevii i~i reprezinta fenomene. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. gandirea are un rol important. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. reprezentari sau idei nu apar din nimic. pe deprinderile deja formate. din povestirile lui Creangii. automobilul cu . fenomene existente in realitate. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Astfel. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica.este esential. viitorul. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. liliputanii din povestirile lui Swift etc. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. 8. fiinte. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). de situatii etc. terminata in 1675 ~i publicata postum. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. ascultand expunerile profesorilor. ~i'a In procesul imaginativ. Dymond). simtirea ~iactiunea altcuiva" . poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Filosof olandez. realizandu-se unitatea intre treeut. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. element. Emotiile ~iatitudinile afective. ins a. Principala sa opera este Etica. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. pe euno~tintele anterioare. in copilarie.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. Daca nu ar exista imaginatie. ciclopul. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Prin intermediul limbajului. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini.

insa se considera ca. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. deci cu cat sunt mai originale. in actul imaginativ. Ma ocup cu acesta . el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. creatoare ~ivis de perspectiva). absurda (romanele lui F. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam.000.. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Kafka). In scrisoarea sa catre Fet. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. In functie de gradul de activism al persoanelor.. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). idei care nu au corespondent in experienta anterioara. ". . mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. Experimental. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. imagini sau reprezentari etc. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. dinainte cunoscute. aceasta idee se regase~te in textele tibetane.35 8. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. originalul). Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. X). subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. visul producandu-se in sfera incon~tientului. S. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. In functie de domeniul in care se manifesta. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. sustragandu-se gandirii logice. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare.. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. pentru a alege din ele abia 1/1. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). Astfel. Se considera ca visul are caracter simbolic. De~i are efecte relaxante.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. exista imaginatie in domeniul istoriei. geniu). reveria prelungita este daunatoare personalitatii.000. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. literaturii etc. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. intr-o forma deghizata. ci de a adauga ceva nou acesteia. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. Freud sustine ca visul este. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. reconstituirea modului in care se produce ploaia. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. Spre deosebire de Freud. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Popular. Personalitatea subiectului este puternic implicata. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. idei ~i senti mente inacceptabile. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. A. De exemplu. uneori. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. psihologiei. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. Adler respinge aceasta functie a visului. La nivel superior. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. crearea operei ~idesavar~irea ei. realizarea unei dorinte.). fraze intregi erau inlocuite. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). Visul devine "paznicul somnului". exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. creatoare ~ivis de perspectiva). iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. in esenta.

constituind 0 experienta la care participam afectiv. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. inaccesibile in ordinea gandirii. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. 0 persoana cunoscuta . 4. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. premergi:itoare (adesea continuam a invata.inrudit cu visul ~ireveria. senzatii interne (foame. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. ). "piidure".$i). ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. in primul rand.). Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. absurda sau halucinatorie. rar aparand cele tactile. modificari ale ritmului respirator. in cauza. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins.. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. ale batailor inimii.36 -. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica).cente pe care vi-l reamintiti. de fapt. "lac". prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. In acest scop. dar careseapiieQ_n~tiimei. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. in somn. Visele pregnante. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. poate ajunge chiar sa se ridice. ale expresiei faciale. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). nu insa foarte puternici (spre exemplu. dureaza intre 3 ~i 60 minute. de fapt. Visul. In cazul somnambulismului persoana. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). anuntand survenirea unui aspect patologic. identificand procedeul prin care a fost obtinut. termice sau olfactive. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. in medie 20 minute. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). dar numai 20% sunt colorate. intens ~ipe care 0 consideram reala. Arhetip = termen preluat de C. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. ca forma a imaginatiei.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. sau ca un animal care apare in vis sa fie. care nu pot fi transpuse notional. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. miniatura. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. F antasmii = produs al imaginatiei. Incon:. neverosimila. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza.. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. notati tot ceea ce va amintiti. caricatura. cu ajlltorullor. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. explicarea ei. impresii din perioada imediat. G. nu-~i amintesc visele. Sentimentele se transforma. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. Totul devine intr-un fel posibil. construiti. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. pe care ni Ie putem aminti. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. sa se poata manifesta. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. 3. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. dar au fost prin~i de politie. Dege{ica. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. sete. dereglari functionale interne (acestea. nearisirea camerei etc. . 2. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. acestea fiind indispensabile unei existente normale.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. creionul cu gumii.

. comparare. generalizarea etc.. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora... comparatia.. 3.. ascuns. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. . imagine bogata In continut/imagine schematic a. poartii numele de .. formale mediul intern 6. 4.-etG. nerelevant... enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. abstractizarea. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1... logica in . .primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. se define~te drept Spiritul de .enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere)... altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. 7.. sinteza..enuntul reprezintii chiar definitia observatiei..... existente intre 5... este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos...aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii... Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. ...riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.....cuvinte adecvate contextului dat. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului...... numiir. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie..aceste douii caracteristici revin memoriei umane... ci presupune mijlocirea limbajului . mediata . analiza.. mecanica. rapiditate ~i observape (observatie).. 4.. 3. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli........ Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. 5.. I [It':l!illr. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. Perceppile .. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii. ...!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. ... Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial..... pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. conceptuale.este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu ..... 2. cuvant. ceea ce este slab... - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. Precizati douii dintre s:.. orientatii spre un scop.....-.. observape Receptorul- .--- completarea Cll anumite ---. 6. 2.. ... spre diferentii de cea animaHi.. Activitatea perceptivii intentionatii. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.... man.. inteligibila. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii....nu sunt singurele caracteristici strict umane..perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.

Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. c. b. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale.. imaginea caracteristicii fiind schematicii. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. b. Mecanismele limbajului. se oferii date suplimentare. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . i . 1. a. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. intr-o anumitii miisurii. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. d. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. b. salt pe care il va realiza gandirea. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. Imaginatia. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. adicii dispune de capacitatea de reprezentare.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. accesibila cotidian. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. c. imagine~ mentala are un caracter secundar. ci in baza percepliilor anterioare. Precizati formele imaginatiei voluntare. abstractizarea etc.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Piaget. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. dependenta de nivelullimbajului. imaginalia exploreazii necunoscutul. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. reprezentiirile sunt deja . reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este.). reprezentarea nu este continuarea. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. sinteza. Ii 2. in linie dreapta. iar imaginatia. la randul ei. subiect (spre exemplu. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Astfel. a acesteia. posibilul. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. c. lmaginatia. caracteristice. b. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. d. Daca nu ar exista imaginatie. Mai mult. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor.tratarea ~i creativii a omului. se poate vorbi de. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. neexistand 0 orientare precisii.. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. viitorul.reconstruclii operatorii". participa activ. c. Dupa cum sublinia J. a. a. ca proces de adaptare activii a.

~ 10.3 9.~.~" .( + ):.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9..5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.. ~~. ~ ~ '~ ~ . '.. [." '.~ !t1 '''''1'.".2 9. Limbajul 9. 'I~ i riii . g'·I¥"'..1 9. .2 Formele atentiei 10...l .'i L 4~ %W I I II ." .~%f*" . Atentia . I'.:n~~..~ .~.J ...... <::'Ift1 'i ~ ~ :.' .3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.. 1\... '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.~i. x.~.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ..4 9.~~~·:U.i m.'~'I~..- ..-. ..~~..' ry.1tiei 10..

corectitudinea transmisiei mesajului.eel care produce ~itransmite mesajul. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. 9. d. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. de cunoa~tere . relatii prin formule verbale sau alte semne. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. mimica. b. in limitele unei arii determinate. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. accente. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor.i caracterizarea Iimbajului. de rezonanta . b. 6. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . ritmul vorbirii. uneori. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.. ritrnica.. in cadrul 7. buzele.40 9. 4. mergand pana la construetia artistica. emitatorul.mu~chiul limbii.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul.~toarele elemente: a. receptorul sau destinatarul . in acest caz. e.3 Func. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. cavitatea bucala ~inazala.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. completitudine . codul. ceea ce ele exprima ~icomunica. persuasiva sau de convingere .presupune asociatii verbale de efect. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. ludica sau de joc . semne grafice. c.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. in general. In Iimbajul comun. de reglare sau de determinare . apaetc. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. c. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. semnalul . fonatoare . care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. canalul de comunicare . Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. expresiva sau afectiva .cel care receptioneaza mesajul. 3. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia.1 Definirea . 2. ca activitate. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. LIMBAJUL 9. cuprinde urm.. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. .de substituire a unor obiecte. pauze. simbolicii de reprezentare . gestic a etc. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. prin intonatie. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate.corzile vocale fixate in laringe. Cea mai simpUi schema de comunicare. fen om ene. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. declan~eaza ~i se regleaza).faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. ciocniri de sensuri etc. Forma de baza. pantomimica. problema constituind-o. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. 8. termenii de comunicare. fidelitate .enta lorin aparitie. intre doua persoane. periferic al vorbirii.. permite explorarea ~i investigarea realitatii. de comunicare .de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. Norbert SILLAMY 9.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. lumini etc.

Treptat. ~i anume. Totodata. cat ~ipe cea emotionala. catharticii . prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. ~ . accentul.4 Raporturile dintre Iimbaj .). vocabularul condensand experienta milenara a societatii. a capacitatilor intelectuale. in ontogenezii. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii.este accesibil rara a se recurge la date percepute. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. Astfel. . b. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. de detensionare nervoasa. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. 9. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. pana la automatizare. reprezentarile ~i gandirea. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. personalizate. In ontogeneza. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . explicit. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. . sinteza. dar ~i inimii.limbajul contextual. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. elaborarea lui realizandu-se. Astfel. iar treptat. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). In combinatorica imaginativa. In cazul dialogului. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. dar. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. rsonalitatii. de regulile gramaticale ~i logice. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. cu gandirea. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. sunt simple sonoritiiti. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. notiuni. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). individuale. limbajul oral imbraca forma: 1. La nivelul sistemului psihic uman. dobandesc semnificatie.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. in raport cu planul initial. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. lent. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). incitand atat latura intelectuala. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. scheme Ie articulatorii se consolideaza. la inceput. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. eliminiim neclaritatile. comparatia. Initial. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. prin verbalizare. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. limbajul scris trece in limbajul oral. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . iar perceptiile ~i reprezenHirile.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. 9 . ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. cuvintele nu spun nimic copilului. mimica. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. Cu toate acestea. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor.41 unei dezbateri colective. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Noul. tonatie. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. complet ~i accesibil. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. timbrul vocii.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. imagini. 2. ne precizam noua in~ine intelesurile. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. rezultatul onstructiei mentale. personal. mimica. cu atat ii este mai bogat intelesul. in special. Fiind fata in fata. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. 9. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. afectiv. relativ. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris.

Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. 1964). elementelemobile ale fetei. ' 3. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . beneficiind de comprimare. masura eonstituirii sale. apare limbajul asonor. cu sine §ipentru sine. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. mai ales la nivel cerebral. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. ba etc. in urma interiorizarii limbajului oral. Cercetarile efectuate de J. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). iar cele din urma recesive. proiectare. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). precum: mama. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. apa etc.e. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. Verigii = element de legaturii. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. cu noi in~ine. el devine principalul instrument I . Totodata. De la act la gandire. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. formate din cateva cuvinte.. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat.• . se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. Pe oniricii. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. Li~gvisticii . ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala.. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. limba devine 0 sursa de informatie ~ide .UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. Spre exemplu. 2. . ontos "fiintii.diaziilimb.ilegileeidedezvolta. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp.. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). Spre exemplu. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. . limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. IJI . Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. eu deformari fonetiee. se executa ordine simple. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". ani . experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. papa. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. rara respectarea regulilor gramaticale. primele sunt dominante. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. inteligibila. Editura Stiintifiea. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. ~ Posedand de II i autonomie functionala. mai apoi.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. apoi. ~PLICATII 1.~tiintacaresu. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. pa. 4. la. existenta" ~i logos "studiu". Ontogenezii = provine din grecescul on.

protuberanta ~i mezencefal. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. prinintermediul cuvantului. cu un efect de scurta durata. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Ea este superioarii atentiei involuntare.). care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. bulb. contrastul dintre stimuli. Traseul specific. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. echivalenta cu stimularea senzoriala. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). nefiind provocata de orice modificare a mediului. ocolind sistemul reticulat. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei.--------. Astfel. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. De aici. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. mi~carea stimulilor etc. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. in declan$area ei. la inceput. dintre care cele mai importante sunt: I.Atentia involuntara este neintentionata. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. noutatea lui. spontana. Acestea ajung direct la cortex. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. revine mecanismelor verbale prin care . Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii.e ia decizia de a fi atent. 10 .-.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. mobilitatea stimulului. Ea reprezinta un reflex de orientare. in plan subiectiv. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. imobilitatea sau tacerea. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. 2. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii.1 Definirea . precis. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. dar apoi dirijat voluntar.10. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. ATENTIA . deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent.. avand functii de activare. 2. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. cu rol in. 10. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. sa fie eficienta. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc.Tra~espeeific. altele vag. atentia prezinta urmatoarele forme: . psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. Din punct de vedere psihologic. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. aparitia sau disparitia sa brusca. atitudine pregiititoare.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei.. partial. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile.2 Formele atentiei . deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. Sistemul reticulat activator ascendent. localizat in trunchiul cerebral. atentie jocalizatii. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. . va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. Un rol important. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. 2. iar alte obiecte trec neobservate. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1.ealii. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia.

de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. gradul de antreunc. odihna. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. " II. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe.. duce inevitabilla obosealii. §I e 0 a oua zona.. con§ lintel. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. raurirea. incordare. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a.. '? F f A • •• urmeze. A ' ~ • w . fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. prin exercitii. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini.irile atentiei . la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. a§teptare.consecintelor negative ale nerealizarii ei. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. t' I 4. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). 0 idee. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. 3. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. ele nu pot fi disociate. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. experienta profesionala. de structurarea optima a activitatii. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d .. care reclama 0 atentie deosebita. trasaturile de caracter ale subiectului etc.obligatoriu pauza. Odata dobandite. doar. atentia voluntara poate fi: contemplatie. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. interesul. lavora lee ucru. preocupare.). domina una sau alta. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. de antrenamentul special la factori perturbatori etc.. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. 0 . voluntare ~i postvoluntare. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. iar lipsa lor constituie insu~iri. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). In 1887. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. spontan sau dirijat. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . de natura sarcinii. Atenp. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . 7 .• umll externe. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. a unei sarcini ~i neglijarea.a interna §i cea extern a sunt complementare. Opusul ei este instabilitatea. a planului de actiune etc. amintiri).!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. In activitatile pe care Ie desla~uram. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. unor contramdlcatle. La randul lor. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent.. eSla~ura a. .3 insu. actiuni. De aceea. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. Stabilitatea aten. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . sornnul etc. in plan mintal. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. inhibarea celorlalte. intr-un moment sau altul. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. cu ace]a~i grad de claritate. . Dupa obiectele la care se refera.. Oricat ar fi de bine organizata. Presupune fix area asupra unui obiect. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. ung . • ' eli. de varsta. in campul atentiei. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. Dupa directia principala de orientare a atenp. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. unor mterne. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. trebuie rationalizat timpul de lucru.). a gesturilor noastre etc. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. a obiectelor din mediul inconjurator.. a expunerii lacute de catre profesor. la persoanele obosite sau bolnave. •• fi ru sarcma prolector -. fi I . W . acest. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. . perturbatori etc. analizarea propriilor sentimente. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. antrenamentul special. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. s!mul~an. Este conditionata de complexitatea stimufului. Dupa felul in care se fixeaza. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor.

. stomacului etc. ci doar de un monoideism relativ. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. in accesele de excitatie.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. ale atentiei. fenomen sau idee. insomnii etc. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. diferit de la 0 persoana la alta. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. . Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i.). Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. Totu~i. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. survenind In cele din urma. un tip de obiect etc. 1) rugaciunea in gand. manifesta 0 mare agitatie. 0 ctivitate intelectuala extrema. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine.. ". In starea de betie etc. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. Chiar mai mult. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. vorbindu-se chiar de zile sau de. concentrata pe 0 singura idee. 5) trairea Inca instabila a extazului. Spre deosebire del extaz. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. un obiect oarecare ~i. 0 "moarte aparenta". 2. ca stare de inactivitate. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). tara Insa sa se piarda con~tiinta. QL 10 - . In ceea ce prive~te cazurile strict patologice.' . Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. Sranta Tereza. Argumentati. persoane afective ~i uestapanite. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. . de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. ci la. de asemenea. respectiv fixarea pe un singur obiect. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. gesturi. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. respectiv atrofia atentiei. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. prezenta la toate animalele superioare. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. Maniacul. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice.5xe. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. de 0 epuizare a aten{iei. Atentia. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. Aptiiudine sarcini. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. ldeile permanent de dureri de cap. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). apoi. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). De~i nu sunt valorizate negativ. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. contopirea cu divinitatea. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. ochii se Inchid. de surescitare extrema. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. in aproximativ 0 jumatate de pagina. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. ci de acela al patologicului. ca urme ale cuielorrastignirii). 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii .Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). povestesc unui arbitru ce au viizut. desigur nu de 0 maniera patologica. frica de spatii deschise care sau inchise etc. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine.40 ~PATOLOGIAATENTIEI .xtaz (este yorba de cazul sau particular. emotii. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. afective (sunt fenomene de autohipnoza). care cunoa~te numeroase manifestari. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. iutr-un interval foarte scurt. Ie apar pe palme pete ro~ii. nevralgii. Sistem talamic =. de aceea. Poate fi yorba. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti.zgomot puternic -. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate.

Degefica. privind mai ales limbajul ~i activitatea. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. creionu/ cu gumii. sunt componente ale campului de . In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. identificand procedeul prin care a fost obtinut. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. sinteza. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. analizatorilor. 1. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. reprezentarea. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. selectare. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. de asemenea.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. Astfel. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. la nivelul imaginii perceptive. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. asociere etc. Creionul cu gumii. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. iperceptia. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. afectivitatea etc. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. evaluare. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. existente ca obiecte de sine statiitoare. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. Mult mai evident este rolul perceptiilor. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte.) . avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. De asemenea.). a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. 'detinute anterior. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial.. miniatura. radiocasetofonul etc. interactiunile cu alte procese. gandirea. centaurul. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. de legiiturii informationalii elementarii. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc.). dar. transfer etc. in schimb. sunt generate produse noi. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. cat ~i a unor diferente. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. adaptarii. ). 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. asigura adaptarea la acestea.con~tiintii etc. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. are un caracter obiectual. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. au fost generate. In . Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe.este yorba. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". procedat. imaginatiei. spre exemplu. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). 2.

.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.. 4. !! ..:<~-.14... Activitatea voluntara 13. 12.3?~-.'. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~. Motivatia • 1l.~ ' .~vl ...~ ..W2''t. .. Deprinderile** 14. niotivatiei .'.3 Clasificarea.2 Functiile .11'1.. :·::mL.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. I! • ~ ... .. 1/:..'-1 ~~ I· '..i"''''''''.t~'> .~i caracterizarea ~fectivitatii 12.3 13.1 13.•. Etapele actului voluntar Calitatile .X.4 Formele motivatiei . 11. ' 12.. ....5 13..'. I~ ~... vointei .4 Rolttl proceselor afective h . Afectivitatea 12.5 Optimumul motivational 12..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.. ~.('.2 Clasificarea deprinderilor ."..1 Dehni~ea. I'~. ill .4 13..-. 11... 11. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·..~ I '.: "'. 13.. _ -.2 13.2 Partlculad'tatile afectivitatiL. _'~·..< . -~'> . ~ ~I""" .3 Sistemul motivational: niveluri structurale .".>1F·.1*.3 .0..i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. :1. ..-:mt(-~?r . ~~~_..proceselor afective' "..:"< .

lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. interese. legate. dobandite (trebuinte materiale. bine organizate $i puternic integrate. valente. con~tientizate sau necon~tientizate. sentimentele. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. s-au format fn decursul filogenezei. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. de a $ti). teoriilor despre om. Co.). 11. Trebuintele sunt forme relativ complexe.. e. funetia de selectare. afective $i volitive. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. Ele sunt idei-forta. f. pozitive ~i negative. iar pe de aHii parte. b. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. in special. de fapt.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. d. ell intreaga personalitate. Stari motiva(ionale simple. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. e. . Interesele sunt forme bine structurate. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. impulsurile etc.vi. decat sa renunte la convingerile sale). d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale.II. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. dorinte. PUline dintre formele motivaliei. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. cu interesele etc. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. spirihlale $i de comunicare). scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. fUnd fnnascute.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. innaseute (biologice $i functionale . Interesele pot fi: personale ~i generale. prefiguriind. in functie de conditiile prezente. scopul final al aqiunii. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. De satisfacerea lor depind cele superioare. 11. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii.1 Definirea . Motivatia este un rutru al influentelor externe. in: a. c. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. convingeri etc. Co. A.foame. g. SiIIamy). inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. pasiunile. trebuinte sexual e) $i secundare. intentii etc. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). natura ~i despre soeietate care se . tendinlele. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. respectiind 0 anumitii ierarhie.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. ce pot fi: primare. impulsioneaza spre actiune. tendinte. cele mal importante fiind: a.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. cu dorintele. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. specifice numai omului.). 0 parghie a autoreglarii individului. a interactiunii cu mediul socio-cultural. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. relativ simple. numitii "piramida trebuintelor". sete. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. fie ca sunt innascute. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. b. 11. . aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. pe de 0 parte. MDTIVATIA . deoarece apar in urma unei deficit) etc. fie ca sunt dobandite. ea fiind eauza interna a eomportamentului. slab organizate care cuprindpulsiunile. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive.

in interesele ~iin trebuintele lui personale. aflati in inchisoare Ii se •. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. de aceea. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. pedeapsa etc. SilIamy. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. In situatii complexe. un ~oc dureros. totdeauna. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. temperamentul. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Daca se iau in. motivele se sustin unele pe altele. precum: varsta. hotilor de buzunare. in 1935. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. caillele este "silit" sa saliveze. reunind cognitivul cu valoricul.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. b. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. contribuind la illtarirea motivatiei. fiind yorba despre un reflex operational. Motivele pot fi: individuale ~i generale. ci el interactioneazacu alte motive. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. actiunea. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. ajungandu-se la e~ec. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). a culturii. T. Burrhus Frederic Skinner.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. atunci cand intind mana sa fure. bataie. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). . odata cu inhalarea nicotinei. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. 11. 2. 2. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. depozit pentru hrana (2). considerare ~i alti factori. canal de glisaj (3). deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ... Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. Criminalilor deosebit de violenti. de a se simti bine in compama unar persoane. majore ~i minore. pozitive ~i negative. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. de catre N. Dare daca Ii s-ar aplica. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. se schimba. excursii etc. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. 11. h.). altruiste ~iegoiste etc. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. alcoQlului saudrogurilor.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. de a cunoa~te. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. orice conditionare are ~i deconditionare. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. 3.. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. supraaprecierea dificultapi sarcinii. Motivele sunt considerate. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. Formele motivatiei sunt inegal productive. in mod repetat. Motivul este mobilul care declan~eazii. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. existand doua situatii: a. de' exemplu. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. a educatiei etc.4 Formele motivatiei . in nevoia de a ~ti. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). intrinseci ~i extrinseci. subaprecierea dificultiipi sarcinii. particularitatile concrete de actiune etc.

care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. ai prejudecatilor. Desigur. dorinta de a ciilatori. r~acfie.cuprinde nevoia de societate. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. nu privind. cele mai frecvente. de colaborare. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.-" ~'llIlr-'__ -~ . ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.erealizeze.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie._ .ambitia. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. ~PLlCATII 1. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. 3. preocuparea pentru propria securitate etc. Activarea existentei . 3. de a-i conduce etc. Tendinta spre afirmare socialii .==_. posibila ordonarea.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. satisracandu-se succesiv. -----1 f ~'. 2. ..!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ .!"~ -~~-_=---<'1. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. 2. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. de aproximativ0 paginii. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. amprenta asupra conduitei noastre. de a-~i realiza aptitudinile. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. Tematica integriirii sociale . alegerea activitati se ordoneaza in timp. conduce la dileme 1.domeniul trebuintelor vitale (hrana. 2. independent de vointa. '. Tematica reglativii . Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. dorinta de a depa~i pe altii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. se instaleaza 0 stare tensionala.J!!9Q1. careorienteaza. de a cunoa~te.nevoia de varietate. de aventura etc.dorintiide a realiza ceva.. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. = _. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. :::Jonr:. trebuinta sexuala) . Valente==.ext)care este motiv. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. de a participa la spectacole.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. expresiva.. dar au orientari realizarea unei alte activitati. =·0..E!:. caldura. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. 5. In masura in care aceste diferite. De obicei. . care i~i pune aproape egale. Thomae. la realitate. Nivelul de aspiratie.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . !?t9!ggi<::e. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.atde un scop. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. Pentru a . Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. alte nevoi de ordin material).nevoia de a fi competent. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. dar sunt de orientare diferita.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. 'pulJ. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp".i!:tlJ:i . dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. 4. 6. fuga de plictiseala ~imonotonie. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. Prolectiv = (in cont..':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. Conflicte de apropiere-evitare. apare conflictul. de obicei. tematica erotica.. Atunci cand nu este insa 3. 4.. Elabora~un text. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. caruia tehsiunea se reduce. apa. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . induce dificultati in luarea deciziilor. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. de a atingeun obiectiv. de a crea etc. . sete. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. de comunicare.stare de excitatie (foame.). Tematica normativii . etc. g.~"'$l!!!IlII~. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative.

polaritatea proceselor afective. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. in clasificare. care exprima fie scaderea. P. unele evenimente ne bucura. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). c. in momente de timp diferite. in 1937. Mai tarziu. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. obtine urmatoarele categorii: 1. gol in stomac. intensitatea.). Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. N eveanu Ie numesc "afecte" etc.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. Littmann Ie denume~te "emopi". insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Debus. b. inro~ire.). procesele afective sunt subiective. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. de orientare ~i de directionare a actiunii. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). Cosmovici). Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. Fr. mobilitatea proceselor afective. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. evident. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. exprimata prin paloare. Astfel. durata. b. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . au caracter involuntar. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. gradul de con$tientizare. Din viata sentimentelor (1969). Debus nume~te trairile afective drept "sentimente".ne place sau nu ne place). scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc.1 Definirea . adica apartin unui proceselor afective. intreg organismul: tinuta. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. altele ne indigneaza etc.. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . placere. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. Psihologul Mihai Golu utilizand. a~a cum scria Vasile Pavelcu. Astfel. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. neplacere. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. transpiratie. iar V. spontan. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. in bolile pulmonare predomina starea de . Ele cuprind: a. subliniind rolul energizant. schimbarea vocii. cat ~i al con~tientului. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. i2. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). ritmului cardiac. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. jurul polului negativ. placere-neplacere. deoarece "in domeniul afectivitatii. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. de la 0 emotie la un sentiment). deprimare etc. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". AFECTIVITATEA 12. la stadiul secundar care presupune 0 1. proceselor afective. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. procesele afective au valoare motivationala. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. tremurat etc. unele fapte ne produc entuziasm. in timp ce. A. altele ne intristeaza. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. altele.). 4. Pavelcu ~i P.12. nivelul de elaborare a triiirilor afective. mersul etc. fie in a. fiind conditionate din punct de vedere biologic.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc.

se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. rasul exploziv etc."""-=-=~~. Plutchik 12. B. constructive (sportul. care potenteazii activitatea.) apar pe baza perceperii frumosului. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. fiind considerate. acceptul §i bucuria). anticiparea. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. prin starea de agitatie difuzii. Existii 0 mare varietate de emotii. pasiunile. de unii psihologi. sUl. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. starile de afect sunt triiiri impulsive. stabile ~i cu intensitate moderata. nobile. stabile.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. Sentimentele "imnt emotii repetate. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. Ca generalizari ale emotiilor. c. sentimentele pot fi: .=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. care sunt triiiri afective complexe. sentimentele. . doband'tte. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. de natura sau de actiunile omului. desfa~urarea lor tumultoasa. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. fanatismul). dnd situatia este nouii. vicii care conduc la comportamente bizare. b. avaritia. anomalii ale afectivitiitii. sentimentul datoriei etc. oarbe. dezorganizeazii conduita (P. Procesele ~i starile afective complexe sunt. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. pesimism etc. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. c. care sunt tdiiri afective foarte intense. extazul etc. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. organizeazii. ele fiind surse suplimentare de energie.. dezgustul. ". patriotismul. psihologul american R.) ~i negative. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. de mirare ~i uimire. Din punct de vedere valoric. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii).. a aspectului exterior.) .priza. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). Ele cuprind: a. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te.52 iritare etc. intense. . 2. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. ci la nivel de personalitate. in realitate. Procesele afective complexe cuprind: a. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. furia. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. .sentimentele estetice (admiratia. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. declan~eazii ~i regleazii conduita. Janet). care orienteazii. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. procesele afective indeplinesc ambele roluri. a conduitei etc. sentimentul indoielii etc. pasiunile pot fi pozitive. relativ stabile. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. asociata cu deceptii. violente. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. groaza.. lectura. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. fie cii este yorba de artii. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. se aflii in propriile noastre vibratii afective". Psihologul A. care rezista la factori perturbatori.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. Cannon). faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. organizeazii conduita (W. tristetea. a muncii ~i a disciplinei. transformandu-se in trasiituri de caracter. de lungii duratii. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. S.). "Cheia intelegerii altora. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate.. spunea V. difuze. b. prin mobilizarea energiei psihonervoase. de regulii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. creatia artisticii etc. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. Comportamentul afectiv perceput de altii. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. Altul (gelozia. 3. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. Paveleu. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata.

Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor.am ~ __ . Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. 1. la 4-5 luni frica. ci ~i in privinta gesturilor. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul." ~ rii~~. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. La 18 luni se manifesta gelozia. masura ce mamtam m varsta. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi.m~ an I. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. pe __ "_ . asemanatoare). se nuanteaza. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii.. ~LICATII 1. dar care explica formarea sentimentelor complexe. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. de a coopera cu adultul). . iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective.. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. determinata de prezenta unor persoane necunoscute.. Aceasta nu survine insa automat. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. ar ~1pnma 1U Ire. Un fenomen de lunga durata. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. 10/11-14 ani 14 18' . _ . expresivitate ~iconduitii. spre exemplu un sentiment. insopt de totala intoleranta fata de adversari. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. ele tind sa se combine.. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit.incompleta. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. in diferite contexte. fluctuante. P OSl'b'l' . a le ca aproape mtreaga personalitate. admi[atie. v1etn afect1ve. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Toate acestea. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. in mod repetat. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. 4.::iIl. nici 0 frustrare. . 2.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi.m vor a e. iar injur de 8 luni bueuria. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. ~ w . In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. 0 cou:p 1c~re a.'::4u::d. are un caracter dobandit. ~ .. presupune stan tensionale. sentimentul datoriei. este combinarea afectiva. Atunci cand nu apare nici 0 bariera.. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile .de avere. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil.:. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor.cazul geloziei. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. admiratia etc. care nu se poate dovedi experimental. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. la 3-61uni rasul.. la 4 ani eel de maudrie. . caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). d . I - --- -- . Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. b'Apare cnza de 1dentItate. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. It fi' d b d I' sl. in care se recunosc iubirea ~iura). a~ament exageratrata de 0 convingere. d ' . la 2 luni apare plaeerea. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa."' 3.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Kant). confuze. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. atitudinilor. Ie traiesc. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. idee.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. patriotismul etc. diferite stari afective.

de analizii ~i de alegere a mijloacelor. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". care raspunde la intrebarea: de ce? . vointii etc. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii.3 Formele activitatii . procesele de elaborare a planului. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. The Technology of Teaching (1968). de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. presupun folosirea unui mijloc. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare.). dificultate. Jocul este. 13. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. caci 54 ~~- 13. P.i caracterizarea activita. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. aspiratie. in domeniul inviitiirii. 2. memorie. atentie. semne ~i simboluri). Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. pot fi: musculare ~i ideale. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. b. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. Din punct de vedere psihologic. interes. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. gandire. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog.). existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. In diferite forme ~i variante de activitate. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. cu grade diferite de complexitate. Prin urmare. satisfacerea motivului). proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii.Scopul (respectiv. Activitatea. de elaborare anticipatii a scopului. in orientarea ~i selectia profesionalii. atitudinea fata de sarcini. insii nu dispun de un motiv propriu. 2.2 Structura activitatii . Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor.13. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). ~i a unor teste sintetice. postliceal ~i universitar. B. 2. Mai mult. 3. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. afectivitate. motivatie.Motivul (trebuintii. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. unelte exteme etc. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). de gandire. ajungandu-se la deprinderi. In acela~i timp. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). 13. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). Ea nu se reduce la memorie. in structura activitatii intra: . Spre deosebire de I.a componentelor psihice). Intrucat. imaginatie. aflate in interdependenta: 1. blocul de comandii intern. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. ontogenetic. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop.Mijlocul (cuno~tinte. giindire. activitatea apare in doua ipostaze. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. ci una reciproca. introversia.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. in sens general. deprinderi. SKINNER (1904-1990) - . exista: a. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. ideal). extraversia. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. ponderea ~i modul de combinare. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme.1 Definirea . F. imaginatie etc. spiritul de riispundere etc. blocul extern de execupe. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. imaginatie.

de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3.. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. In depa~ireaobstacolului. 3.5 Etapele actului voluntar Vointa. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. 13. emotionale. motivelor ~i proceselor intelectuale. pe care. politice. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Ie interiorizeazii. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. 13 13. Executia are caracter secvential. 5. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. Au. 3.i caracterizarea voin. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. a renuntarii). Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. psihologica). indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. vointei .aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. 2. J. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia.4 Definirea . ordinea realizarii lor. Ea are caraeter normativ. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). in plan mintal sau exterior. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. pentru copii. Daca rezultatele nu sunt cele scontate.& Calititile . Dupa natura componentelor domjnante. materiala sau internii (de natura fiziologica. L. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). scopul nefiind realizat. atitudinea fata de activitate etc. Rezultatul final. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. 4. Limbajul are rol reglator in declan~area.. Luarea hotararii. rabdarii. prin conexiune inversa. in calitate de proces psihic. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" .vointa. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. 4. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Din punet de vedere psihologic. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. face posibila elaborarea planului de actiune. Analiza ~i lupta motivelor. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. 4. scopul urmarit. opiniile contrare. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. sociale etc.in evolutia sa. stabilindu-se. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. mijloacele adecvate de realizare a scopului.a-timentine hotararea luata. Astfel. dificultatile. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. c. uneori. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec).. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. ajungand sa-~i dea comenzi singur. chiar ~i in conditiile in care. intelectuale. Adultii eonstituie. 2. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur.. Efortul voluntar nu este innascut. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare."vreau X"). eventual. prin intermediul mecanismelor verbale. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. realizata in urma deliberarii. severitatea criticii etc. iar dupa caracterul produsului. ulterior. aparent.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. idealuri morale. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. n-ar fi posibila continuarea actiunii. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie.tocontrolulpresupune con~tientizarea. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. pentru . ea constand din succesiuni de operatii. principii. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . 5. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Vagotski considerii cii. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). Articularea motivaponalii.

se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. ca punct de plecare. Daca 0 actiune poate partial.. indispozitie. devine 0 trasatura specifica. cursul unei conferinte. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. la om se manifesta insa ~i deprinderile.apoi. functionarea con~tient. dar multiple. discutati posibilitatea ca actul deciziei. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.Buridani-a pus ill iesle. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. prin autocomanda. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. intreprinde unele actiuni in prelungit. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. mijloace etc._este._ill_c. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. 0 cantitate suficientiide ran. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. riisul. cat ~i ill stanga stanoagelor.cnecesaf--c. nu poate. cum ar fi salivarea. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect.Argumentati raspunsul vostru. inghititul.. Datoritii acestui fapt. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor.. al alegerii.. care comanda numai mi~carile.Inainte de a pleca de acasa. putem sa ne reglam voluntar. de care este con~tient. slaba. In aproximativ jumatate de pagina. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Astfel.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. in fi reglata prin cuvant. unui adult ii este frica de caini. 8.. transpiratia etc.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. atilt ill dreapta. d) Cine nu vrea cand poate. cu amanarea deciziei. Bucure~ti. fenomen.) unor actiuni involuntare.p. de procedeele. retragerea bratului sau a piciorului la un .) urmare~te. b) 0 persoana. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. 4. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. dar in caz reglarii prin vointa noastra. lipse~te mult de la ~coala. Formati grope sau lucrati pe perechi. Veleitate = vointa deficitara.. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. respiratia. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare..97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs.apoi. 0 actiune voluntara. Calitiple vointei. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. (. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. 5. Editura ~tiintifica.lara motiv. pentru formarea unei acest sens. 13 ~PLlCATII 1. cum ar fi sugerea. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. Considerand... a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). proces etc. De asemenea. 9. Actiunile voluntar. caracterul voluntar. Pe langa repetare. 2. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. nivelul de maturizare necesar.. tu~itul. (. atunci cand vrea. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. este corespunzatoare dorintei. descrieti relatia vointei cu acestea. Actiunile de con~tient. 6. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. integrate in structuri mai complexe. Putem tu~i ~i intentionat. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. del'rinderi. iar 'ineficienta lui. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. = deficienta a vointei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric).. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. respiratia. stimul dureros." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite.~p_ersQaIl. In afara de actiunile voluntare. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar._sa_atinga~i Abulie . Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. Ce este vain/a?. dar IlU le finalizl:aza.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. apoi. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. Astfel.auza. de exemplu.. launtric. moment.56 omul delibereaza. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. scopuri. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. devin trasiituri de caracter . Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. " 10. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. ea poate fi supusa anumite limite..a. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. 1300-1358) ~i. !ipsa de vointa. putem influenta 1969. esentiala a omului. 3. (.

definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. In raport cu definitia pe care am precizat-o. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). silabelor. ex(stand 0 multitudine de reactii. controlul $i autocontrolul executiei. . scrisul. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta.piistrarea metodelor. Iara a se disocia de vointa. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. a calcula.i interac. ovalelor. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. dobandind stabilitate. a citi. 2. .iunea deprinderilor . o analiza mersul. iar dupa aceea a cuvintelor). DEPRINDERILE** 14. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. deprinderi de mundi (a cro~eta. mersul pe bicicleta). Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. Daca in faza initiala. caracterul activ $i calitatea acestora etc.deprinderi simple (trasarea liniilor. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. ajuca carti). . aceea a constituirii deprinderii. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. elaborate con~tient. 4. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare.57 14.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente).demonstrarea actiunii. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata.) Evident.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. . clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. impliciind intreaga personalitate: 1. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. fiind actiuni stvoluntare. sigura ~i rapida a activitatii. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. iar scrisul 0 deprindere motorie. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. a zidi. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. a dactilografia) etc. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). . Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. semnaliindu-se erorile. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze."". . Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". conducerea automobilului etc. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. varsta). consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi.deprinderi de invatare (a scrie. 4. a lua notite). de stapanire a unei actiuni sau operatii. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate.1 Definirea . prin exercitiu $i consolidare. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii.deprinderi complexe (scrierea literelor. dintre care cele mai relevante sunt: 1. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. . de gandire $i senzorioperceptiva. mi~carile ce trebuie Iacute etc. Desigur.3 Formarea .prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. corectarea lor fiind foarte greoaie. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. 2.. 3.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. precizie $i viteza. deprinderi motorii (ex. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi).

inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. . nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. Notifele.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. interferenfa. 4. 2. corectitudine etc. . Desigur. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. Sunt implicate aici atentia. .e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. operatiile sunt prescurtate. erorile sunt eliminate. sa se desfii~oare cu regularitate.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Odata. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. consumul de alcool etc. vointa ~i gandirea. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. fiind prezente in toate domeniile..) ~i negative (fumatul. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. dar mai putin consolidate). rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. atentia necesara diminuandu-se progresiv. plimbarea de dimineata. 5. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. indeplinind.. Cum se poate proceda? 1. spre diferenta de deprinderi. puse in evidentii ulterior. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.). La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. ci la orice varsta. volumul d. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. acestea permitiind sistematizarea materialului. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. 3. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie.. deprinderile nu raman izolate. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. cea mai mare. formate. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). . mai multe functii: . viteza.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. de asemenea. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. De asemenea. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. spiilatul pe maini etc. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic.

Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. informatiile pe care Ie invatam. Managementul timpuJui de studiu. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere.. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. 3. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. a construi argumente. Monitorizarea invatarii. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. 6. inregistrand.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. 4. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. realizarea de predictii in text etc.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. aa?optarea.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. a adopta decizii etc. Evidentierea. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. 5. in acest caz rezultatul nefiind relevant. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. a Ie expune unui scepticism constructiv. 5. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. A gandi critic presupune a lua idei. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. formarea imaginilor perceptive este favorizata. 8. obi~nuinle~ipriceperi. Proactiv = ceea ce acponeazii. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. 6.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. unor astfel de criterii are un caracter motivator. 3. . a fenomenelor etc. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. Explicati diferenlele aparute. in manu ale sau alte materiale educationale.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. pe de alta parte. printre alti factori. Condi{ie = fapt.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. prezentatin pagina anterioara. este yorba de posibilitatea de a aborda. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. . s-a format illtrecut. eliminarea factorilor de 4. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. . i?ide ceea ce se numei?te contrast. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. factorii care au facilitat aceasta instalare. Deprinderi de gandire criticii. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. 0 str~teg. Dupa ce ati inregistrat timpul. de asemenea. invatam i?i.Care este semnificatia acestor idei? . sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. intelegerea. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. a Ie examina implicatiile. eel putin tara un controlcon~tientexplicit.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Prediclie = anticipare. Mai mult. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. rezumarea textului.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. La un nivel inferior. in masura in care nu sunt prezente. timpul. se executa aparent de la sine sau. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. de asemenea. Astfel. 2. Identificati. 7.. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. iar nu sfiiri?itul sau. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. informatii noi in mod independent. Retroactiv = ceea ce acponeazii.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. Automat = ceea ce se face.Popescu-Neveanu). 9. planificarea timpului de studiu.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. 2. pe de 0 parte. de ce nu. unanumitjoc). po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.

de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. cu gandirea. neselectiva . dobandesc seffinificatie. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. ci ~i a cadecla~area ei. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). atentie focalizatii. in contextul existentei umane. limbaj non-verbal. la inceput. persuasiva sau de convingere. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. de un bajului. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. comunicare. caci comunicand. scaderea frecventei respiratiilor etc. personalizate. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). sinteza. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). In plan subiectiv. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Astfel. a semnificatiei actiunii. reprezentiirile ~i gandirea. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Treptat. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. personal. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. dar. in nute.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. Astfel. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. eliminam neclaritatile. de reglare sau de determinare. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. prin intermediul cuvantului. simbolica de reprezentare. Se disting astfel 0 atentie de ele. sugestiietc. tivnoi. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. este succinta a lim. . expresiva sau afectiva . pragmatica etc. Limbajul. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). ~i anume. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. indepline~te functii specifice precum: de. afectiv. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. ne precizam noua i~ine intelesurile. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa.informatiilor. spontana. in desra~urarea diferitelor activitiiti. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. cuvintele nu spun nimic copilului. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. incercand sa elucidam altora 0 notiune.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. decl~atii intentionat. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). 2. de cunoa~tere. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. vor involuntara (neintentionatii. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. indicii. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. in special. eu gandirea. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. Forma de baza. de detensionare nervoasii.a~teptare. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. individuale. l~ inceput. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. comparatia. sunt simple sonoritati. Ea este un sistem de semne yorba. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. iar perceptiile ~i reprezentarile.este yorba de selectivitatea reflectiirii. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. evidentiind interactiunile dintre aces tea. prin verbalizare. In masura in care presupune efort voluntar. de asemenea. ludicii sau de joc. imobilitatea sau tacerea. cele doua forme sunt complementare. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. 1. atitudine pregiititoare. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. In realitate. Un rol important.

7.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.2 Tipologii temperamentale 18.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16. 21. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.ului in structura personalitatii 20.dinamico-energetica a personalitatii 17.3 .6 21.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Personalitatea .1 21.• ...2 Structura caracterului 19. Individ.1 Personalitatea ca slslem 15. Personalitate 16.2 Modele de personalitate 16. Creativitatea 20.1 Individ.1Latura. ) ~ . Te~p~raDlentul 1. Aptitudinile 18. Persoana. Personalitate* 16.4 21..3 Rolul caracter.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.5 21.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19. Caracterul 19.2 21. 15.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.. Persoana.

p. pe masura constituirii sale. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. termenul de "persoana". cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. de asemenea'.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. caracterul sistemic.216). in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". de asemenea. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale.). avand ca atare un caracter sintetic. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. In calitate de obiect de studiu psihologic. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. de a se raporta la ceilalti etc. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. Desigur. modul siiu obi~nuitde a fi. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil.L.- 15. 1%5. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. in contextul psihologiei. caracterul definitoriu. . Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. personalitatea. caracterul stabil. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Este evident. 1981. ocupatie etc. sistemic al personalitatii. in cali tate de element stabil al conduitei.1 •. " . fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. 466).I 1. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. anume ca subiect al actiunii. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. la ereditatea fiecarei fiinte umane.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. inclusiv omul. Structura # dezvoltarea personalitiipi. celalalt vectorul fortei".el incluzand ~itendintele involuntare. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. Allport. Astfel. Psihologia generalii. Eul traie~te in clipita actualitiitii.. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Editura Didacticii ~iPedagogicii. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul.p. tara insa sa se identifice cu acesta. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. Paris. personalitatea in durata trecutului. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. relevat de manifestarea constanta in conduita. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. Dictionnaire de psychologie.Ro~ca(red. Sillamy. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. de a reaction a. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. Bucure~ti. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. flexibil al personalitatii. W. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. ingust". 40). Larousse. deci individ este orice organism. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. dar notiunea de persoanii. individualitate ~i persoanii. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. S. este un produs al procesului de socializare. caracterul adaptativ. dimensiunea socio-culturala. Unul este momentul. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. PERSONALITATEA 15. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete.p. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. 1976.

Eu. Allport. fiind datorat parintelui psihanalizei. al dorintelor ~i actelor refulate ete. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. astenic (corpul alungit ~i slab.. greutate inferioarii celei normale. Abilities: Their structure. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . a~a inciit. suprafata psihicului nostru. and action (1987) etc. 2.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. Prin urmare. reactiilor etc. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. Con~tientul. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). Acesta. actiunilor. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. sediu al instinctelor sexuale. Kretschmer. data fiind eomplexitatea aeesteia. fata plinii. theoretical. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. Psiholog american contemporan. Intelligence: Its structure. un laborator dedicat cercetarii acesteia). notiiri etc. -growth.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . and action (1971). se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. exces ponderal. Cattell. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. In acest context. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. COl. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care.). personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. growth. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. sincer. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. miiini ~i picioare scurte etc. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. emotiv etc. al agresivitatii.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. corelati. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman.. CATTELL (n. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". Guilford). respectiv incon~tient. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. avfmd 0 bogata experienta clinica. dar. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. Cel mai cunoscut model factorial. precon~tient ~i con~tient. aptitudinile ~i in special inteligenta.15. fiecare avand un rol specific. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). de asemenea. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). cel putin la baza. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. 3. anume Sigmund Freud.). specifici. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. in urma eereetarilor intreprinse. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet.1905) 4. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. and factual study (1950). acestuia. Supraeu). cel care nu ne este accesibil direct. existii 0 anumitii constanta a actelor. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Din punct de vedere strict psihologic. intr-o astfel de perspectiva observationala. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. sistem osteo-muscular firav etc.

amprenta asupra intregii sale conduite.dependent afectiv Neincrezator. ~ipentruprin orientarea profesionala.respect pentrutraditie Dependent de grup.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).calm. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.cald.spontan Tandru.surmenat propria personalitate. cooperant Practic.lini~tit.apar sUbiectu.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice.fidel grupului Necontrolat. frustrat. supuse principiului pliicerii).WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF .timorat.sentimental. Conservator. .1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . ceremonial Direct. 0 terapeuticii. liberal. Ace~ti factori.. I 1.prudent.~. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .agresiv. natural senin. putincomunicativ Indiferent. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. trasaturi de pe:sonalitate. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. experientele . mai mult sau mai pulin. prudent. intreprinziitor. voios. banuitor Putemic~irealist. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.naiv.libertin. 3.. traumatice.. -. sistem.. boem.I.optimist Calm. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . conciliant. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. 'M N . Psihismul primare. jovial Con~tiincios.uitate. visator Fin. flftNll. neglijent Destins. capabili sa explice comportamentul indivizilor. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.- . critic.•.increziitor in sine. biinuitor.' A I B ! C E F i G (_ I I I. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. o I . inciipatiinat Impulsiv. sociabil. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. perseverent. sentiment Inovator. autoritar. non~alant Deschis.vanitos. impulsiv.conchizand asupra existentei incon~tientului. satisIacut de sine Increzator." . resursepersonate Controlat. '.cooperant. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. stabil. devcnit mai mult decat regresiune.depresiv.calm(E~putemic) Caracterputemic. radicalism Suficient sie~i. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. Fondatorul evenimente ei. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. ~PLlCATII . subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. .. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I .independent.Marile principii ale teoriei sale.suspicios. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.perspicace.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica.sensibil. conditii. incapatiinat Imaginativ. deta~at. entuziast.rece (schizotimic) Putininteligent.calculat.respectuos. suspicios. 2.taciturn.IIII.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. 4. . de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).spiritcritic.3. L .supus/docil Moderat. numi!i factori de origine sau intemi. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. H I L Rezervat. Raymond B. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. demn Tensionat.con~tiincios.'. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. . lucid. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. instinctiv. serios(supraeuputemic) Aventuros. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. ".

PERSOANA. care este semnificatia acestor termeni. pe de 0 parte. de~i exterioritatea poate determina. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". PERSONALITATE* &. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. INDIVID. datoritii individualitatii sale. existenta oriciirui individ este distincta. este asigurat de acest nivel. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. de asemenea. natura umana este gandita ca personalitate. anume con~tiinta reflexiva. a structurii sale morfo-functionale. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. oricare ar fi aceea. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte.) B. un reprezentant al unei spec ii. presupunand dezvoltarea con. da~. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. eel putin la nivelul simtu1ui comun.2Con. Petsoani. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. existenta fiind 0 continua reechilibrare. o'functionare sub modalitatea unui organism. chiar avand un psihic dezvoltat.. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Se asigura astfel. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Mai mult. Spre deosebire de lumea anorganica. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. iar. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). care la o complexitate superioara poarta numele de psibic.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. ca sisteme deschise.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. dupa aceea. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism.st. pe de 0 parte. Aceasta inseamna. prezenta. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. In cazul omului. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. eu alte cuvinte. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. a ~ti ca aces tea sunt d. 1&. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. De altfel. omul se na~te ca organism (entitate biologica). Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. Organismele. la un nivel general. Evident. De asemenea..ncte de mine pentru mine. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. din aceasta perspectiva. la nivelul individului particular. in lurnea animala. Este yorba de prezenta.tei umane. a fost amintit in primul rand cel de divid. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". ci. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos).noastra intr-o realitate distincta de noi. de asemenea. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. In masura in care oricare organism este un individ. "al meu". implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. individul se mentine ca individ. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. evolutia temporala. Cu alte cuvinte. unitar al unei entitiifi. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. Revenind asupra acelor semnificatii. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. "al tau". . revine. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. abia aceasta specific umana. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. iar pe de alta parte. viata presupune 0 transformare permanenta. ci are un caracter unic. conservarea structurii generale a corpului. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. nu nurnai fiintei umane. de asemenea. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii.65 . Spre exemplu. un exemplar al unui anumit tip. comparativ cu nivelurile inferioare. responsabilintr-un sens sau altul.$tiinfei de sine. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. Evident. eel care Ie consider. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte.1Individ. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. dar nu ~i suficiente. 0 asemenea aparenta. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. ~i exterioritatea sa.

astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. de regula.de copiletc. nu poate fi miisuratii direct. emisfera~i in analizii. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). este mana dreaptii. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. ~i. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. Argumentati raspunsurile voastre. 5. . Constituirea schemei corporale. personalitatea nu mai este un sistem. In conditii de normalitate. .intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. Cercetiirile au ••••. psihice. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici.A.--- Triisiitura de personalitate.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. unitara. cat ~i0 curbii descendentii. conceptii-convingeri. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. Kelly.A. stabilirea de noi legaturi. la organele de simt perechi. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i.persoane dinjur. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. Fiirii indoiala. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. concept introdus de G. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. integrate acestea sub titlul de personalitate. 16 11I. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. ureche etc. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. individualitate. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. atitudinimentalitiiti.Construct \!. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. interactiva. 3. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. con~tiin!a. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. importante fiind nu atat insu~irile. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. determinii manifestarea noastrii unicii. In dezvoltarea personalitiitii.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale.). activitatea celor douii emisfere este complementara. apoi. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. societatea. 2.profesor.e in manifestarea personaliti.3 Diferen. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. diferen!ele. procese ~i insu~iri psihice. cii unul dintre componente (ochi. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. 1&. ~. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. construire in functie de experientele de viatii. originalii. efectuarea de operatii. sociale ~i culturale. prin urmare 0 restructurare. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele.. ea fiind unica ~ioriginala". Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. G. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. avand de ~tire de aceasHi diferenta. S-a constatat.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. aptitudini ~i caracter).directoretc. autorul teoriei constructe/or. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. 4. dar ~ial altor discipline. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. narii.). Cre~terea. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare.estea presupun planul notional. ci ele se formeazii prin interactiune cu. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. in ~ sau in stareimobiIa. manifestate la nivelul personalitiitii. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. Din punct de vedere functional. Astfel. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". to ate a~. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. de evaluare a personalitiitii. in realizarea activitiitii verbal semantice. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei.inconjuratoare.Kelly. deci. considera ca interpretiim. in sine. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. ci un mod de autoconstruire. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. Intrucat. nivelul cultural . Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social.

insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. caracterizat de riibdare ~i toleranta. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. Progresiv. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual.el nu determina aptitudinile sau caracterul. Exista oameni agitati. inclinat spre reverie ~i interiorizare. lini~tite. Melancolicul emotiv ~i sensibil. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. putemic afectat de insuccese. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. inclinatie spre exagerare etc. clasificarile uzuale delimitand in continuare. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. patru tipuri temperamentale: coleric. chiar lent. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. 7. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. inclinat spre rutiniietc.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman.persoane care se dovedesc retrase. TEMPERAMENTUL 7. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau.n. meticulos. "Firea omului". nerabdatori. echilibru emotional.care fac totul in graba sau dimpotriva. limfa.ale ceIordinjurul nostru. ca~citate de lucru redusa. --. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. are dificultiiti de adaptare. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. caractere bune i?icaractere rele etc. inconstant in relatiile cu ceilal!i. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. bine dispus. VIOl. calme. imperturbabil.. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. in acest context. impulsiv ~i uneori chiar violent. I IF1egmaIiC~ calm. intr-un fel sau altul. dar obtine un randament progresiv. agresiv. Sangvinicul vesel. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. aspecte care se concretizeazii. face risipii de energie. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. . se adapteaza rapid. sangvinie. temperamentul suportii. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. dezirabil-indezirabil.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. flegmatic ~i melaneolie. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. Cu toate acestea. cu sensulde a amesteca). a personalitapi. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. eu earaeter innaseut. capabil de activitiiti de migaliietc. au rezistat de-a lungul timpului. dar simultan a asemiinarilorexistente.mai evident. dar cu senti mente durabile.Temperamentul se refera. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. bila neagra ~i bila galbena). a~acum yom vedea. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. ia u~or decizii. la aspectele Connale ale conduitei umane.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). eel mai adesea. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. diferite de la 0 persoana la alta. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. vorbire inegala.67 7.

Freud. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. de-a lungul timpului. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. 2. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. 5. vesel.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Teoria lui H. lini~tite. 4."overtul instabillmelancolicul. a alchimiei. stapane pe sine).introvertul stabillflegmaticul. Pe baza acestor diferente. mobil/sangvinicul. In baza unui bogat material clinic. echilibrat. neechilibrat. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea.r Desigur. D. 3. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. superficialitate. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. a unor opere culturale fundamentale etc. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. ata~t traditiilor. 2. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. . ~PLlCATlI :1: 1. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. dar se supiira u~or. . baza a imaginatiei. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. religii. tipul puternic. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . P. cu multi prieteni. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. . a diverselor mitologii. Psihologie ~i religie (1940). G. Teoria lui t. teoriile temperamentale s-au diversificat. G. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. Cea mai importanta idee pe care C.intl. optimism. fidel prieteillior sai.0 melodie. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. spreexemplu. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. . mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. fiind stimulate de eventualele obstacole. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Eysenck a reluat teoria lui C. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. D.Descompunerea formelorin . retrase. Heymans ~iE. Teoria lbi G. lent/flegmaticul. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. tipul slab/melancolicul. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. creatie culturala in general. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. tipul puternic. G.extravertul stabillsangvinicul. excitabillcolericul. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. 4. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). in timp ce altele non-emotive. Wiersma. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. cu studii de medicina.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. a fost timp de cinci ani discipolullui S. Jung.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Flegmaticii 3. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". . a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. Heymans ~i E. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. echilibrat. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. Teoria lui C. .

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. a recunoa. dupa un model linear. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . intentiile ... fiind apreciati mai curand ca talentati. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. monitorizarea ..i analizati raportul dintre Innascut. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. 3. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . de motivatiile subiectului Sidemediul social. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.. performanta.. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. creeaza . Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. inaltimea "~itimbrul sunetului.. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. fiecare dintre_ele.te ~i clasifica indivizi . fiindexpresia interactiunii acestor conditii.. evalua propozitii . recunosc. obiecte ~i idei..i/sau in!elege realitati complexe.carilor corpului .i rime. dupa aceea.i creative de rezolvare a problemelor. cuantifica.... 2.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. Sunt sensibili la tonalitatea.i la starile lor.ln acest context.Ro. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.i celelalte procese psihice.. Definiti aptitudinile. citesc cu placere.i slabe.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. Detaliind definitia sa..Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (....te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.i limbile straine..•. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". intelegerea relatiilor dintre actiuni.. Analizati. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor .i a efectelor.. fiind sensibili la motive Ie. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. persoanii care poseda aptitudinile necesare.tati larealitate. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . melodii .. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Stadiu = perioada de dezvoltare. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.. numere). Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .i inductiva ~i capacitati critice .. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.. indiferent de disciplina.i complexe. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). 5..cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.tient de punctele tale tari . Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. foJosesc metafore etc. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. a fi con. ~PLlCATII ' 1. Abilitatea de a calcula. Ea implica simtul timpului . intensitatea._ 72 . In elaborarea teoriei sale.oa~terii. Sunt persoane care invata repede limba materna . Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.i intelegere de sine. 4. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.i ale mainilor in manipularea obiectelor.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. profesor de teoria cUJ. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. . In realitate. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.. depinzand de capacitatile individuale. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Din punct de vedere fiziologic. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora.. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. a avea empatie.i Invatat In cazullor... In general. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare.i controlul eficient al gandurilor . au avut dificultati la ~coala. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru.. oazate pe aptitudini reale. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .i al coordonarii mi. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. este aceea~i. 18 I.i specii.. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. ritmuri. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .i emotiilor. Analizati clasificarea aptitudinilor. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline.ca). integrandu-le propriei lor substante. ci trece prin anumite stadii care implica..

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

!?i profesional. noi. pe niveluri ierarhice distincte. nonconde nou.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. .2 Niveluri . curiozitate. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. elementele obtinute fiind. persoana disponibilitate receptivitate in altii. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare.20. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . fata de autoritate.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. autoevaluare. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. respect pentru nou ~ivaloare etc. in conditii favorabile. . deli'isarea. CREATIVITATEA 20. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. dinspre sistemul psihic uman. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. treb~int~l~ !?i de. a de formula traditie incapatanarea. de asemenea.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. propriilor idei 0. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. etc. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. w. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. nu se poate vorbi de activitate creativa. gandirii. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. spre exemp1u In artii. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). De asemenea. . creativitatea se manifesta in forme diferite. Potrivit lui C. convergenta. 20. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. dorinta I de schimbare. presupunand 0 restructurare a . intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. de "facilitanta".1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . speciale putemic fluida. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. implicit creativita tea. in alte domenii. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. neincrederea conformism probleme.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. tendinta spre imitarea de modele. opacitate la nou. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. 1imita inferioariiarfi de 95-100. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. interese atitudini riscurilor. fata deafirmalia asumarea in po. creativitatea: a. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta.

Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. rara 0 cauza aparentii. documentare ~i experimentare. structural corelate: componential. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. nesilit del nimeni. in' comportamente etc. modificate etc. . in cele trei coloane. care se face de buniivoie. Sternberg. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?".). Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe.' La primul nivel. La fmal. meta componential ~iepistemic. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn.ceea ce prive~te propria activitate. faza "iluminarii". A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. 4. Spontan. _creativitarii. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri.6-35". Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei.. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. 20 . existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu.unui domeniu. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. ~PLlCATII . norme ~i valori de cercetare sau de realizare). ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te.sa'exempiifice nivelurile creativitatii.' procesetc. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). faza incubatiei (gestatia. creativitate.completate. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. aptitudine. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. in diferite faze de prelucrare. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. prin extensie. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei).' promptitudine. J. ration~liziirii SOluriilorexiste. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. In cele din urma. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente.t!LU!. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. nte. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. pe care 0 imparte in trei coloane. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. logice etc. 3. Creativitatea reprezinta. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . care consta in informare. u~urare a indeplinirii unei actiuni. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. 6. Astfel. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica).a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. utilizate in rezolvarea problemelor. de asemenea. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. Realizati acest lucm ~iin . in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. con~tienta ~ide lunga durata. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. cel componential. Facilitare = inlesnire. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. procesual al creativitiitii. I. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. natural ere promptii in atitudini. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. Mai mult. Mergand mai departe. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . Aeest model nu este singurul. germinatia). -eitate = care se face sau se produce de la sine. un altulfiind cel initiat de R. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Potrivit aeestui model. care actioneaza cu promptitudine. potrivit lui G. I I . _. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. a producerii unui fenomen etc. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. faza verificarii.

. de la 0 generatie la alta. . Aveau aproximativ patru ~i opt ani. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . care mijloce~te ~i sustine. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii.!ll devenirii sale. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. . .tateu dom.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . . Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. specific umana.14/15-18/19 ani: adoleseenta. . care se define~te ca activitate specializata.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv.0-1 an: perioada infantila. in proces. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. 3. in varsta de 10-12 ani. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici.. actiunea mediului poate fi. in mod con~tient.. . 2. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. Dezvoltarea umana.. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . presupune mai multi faetori.. propuse sau ingaduite copilului. 21. Ereditatea. Edueapa. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. se deplaseaza in patru labe. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). tara sa se adapteze la viata oamenilor.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. in 1920. fae sa fim eeea ee suntem. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. numite Amala ~i Kamala. . Intentionalitatea. 21. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare.cerintele adultului vizand competentele incurajate. sub forma codului genetic. numite cel mai adesea "stadii". rpesaje de specificitate. . Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. rezultatul final al dezvoltarii. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). direct sau in1irect.. in egala masura.llanfa desflisurata.· Au murit repede. In functie de aceste criterii. bio-psiho-sociale. intraindividuale. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. orice eforturi de educare a sa e~uand. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate.78 . edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. .activitatile impuse. Nu cuno~teau limbajul uman. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. capturate in India."!ce spec~fice. varsta data.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). s. favorabila dezvoltarii. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. .stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. La nivel individual.19/20 ani-30 ani: tineretea. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . a~a cum s-a 'precizat. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. In planul dezvoltarii psihice.30-55/60 ani: varsta adulta. . triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile.v. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat..mediu.. Mediul. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. care au loc pe parcursul vietii unui om. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate.. dezvoltarea.

asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. perioade de apatie. " Procesele cognitive se perfectioneazii. printr-o mare curiozitate. capului determinii. receptivitate. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. spre deosebire de preadolescent. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. prezentii mai ales la biiieti.oltare fizicii. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. datoritii procesului intern de dezv. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. se manifestii.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. pentru pre~colar. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii.3 Preadolescen. de asemenea. In acest stadiu apar. recompensele morale ~imateriale. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. semn al tendintei de independentii fatii de adult. Odatii cu intrarea in ~coalii. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. spre exemplu. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. ameteli. adesea la tulburiiri cardiovasculare. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. de la preconventionalla conventional. obosealii persistentii. de actiune. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. mai ales la inceputul pubertiitii. senzatii de sufocare. EI se deta~eazii fatii de familie. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. sii-~i domine reactiile impulsive. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. oferind suport afectiv ~i confirmare. cel mai devreme. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. de cele mai multe ori. dinamismul. larii discerniimant. Este prezent spiritul de imitape. 21. de la cea putin stabilii la cea stabilii. care scade treptat. abilitiitile in manipularea obiectelor. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. fiind'imitate in special actele celor mari.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului.21. prin acesta fiind stimulate coordonarea. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. datoritii stocului redus de informatii. glandelor sexuale. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. Copiii mici se caracterizeazii. adesea. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. ostilitatea intre biiieti ~i fete. aici. prima . rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. Grupul ajutii la maturizare. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. constituie. se realizeazii abdominale. Devine mai echilibrat afectiv. Principala formii de activitate estejocul. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. fapt ce conduce. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. echilibrul. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. dorintele. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. evaluarea spatialitiitii. lagrupul ~colarsau lacel religios. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. obiectele avand in general suflet. oboseala instalandu-se mai repede. dar .asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. forta.a (. perfectionarea limbajului. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. in comparatie cu restul • organismului. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). dar mai ales cantitativii. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. reu~ind. uneori. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. se dezvoltii vointa. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. 0 altii triisiiturii este animismul.

campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. memoria este preponderent logicii. specifice varstei. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. definirea identitiitii. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. a motivatiilor. spiritul de dreptate. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. prin structurarea mecansimelor cognitive. a iubirii sau a solidaritiitii umane. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. etapa perfectioniirii psihice. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. Se remarca 0 armonizare a intereselor. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. Caracterul ramane instabil. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. gandirea este abstractii ~i logicii. 21 21. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul.5 Tinere. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a .& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. ~i ca maturitate afectivii. emotionalii. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. psihic: ca maturitate intelectuala. ciiutarea. nelncredere In sine. Astfel. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". H. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. 21. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii.. de initiativa . cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. precum imaginatia. Reu~itele 11 entuziasmeazii. constructiv-realistii ~ide creatie. 21. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. sunt observabile marile realizari. Erikson.). De asemenea. fiind conditionate social. de asemenea. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. Pe plan profesional. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. "Cine sunt eu?". dupii E.7 Bitrinetea (55/&0 ani.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. oscilant. printr-un proces de specializare. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria.. dar ele sunt nesigure. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. un echilibru al vietii afective.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. A. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. a stabilirii echilibrului functional optim. Este. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. In planul relatiilor i n t e r p e r. logice. caracterizandu-se. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare.

~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. durabile. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati.. tri~ti. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. ci progresiv. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. al celor inferioare. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. izolati.. Intimitate vs. apusul relatii Prietenii. . adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. mortii. domeniul intelectual. Pricepere vinovatie vs. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate.W.. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. Pensionarea. la s~it. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. Altii pur ~isimplu moral.a om. apoi al membrelor superioare ~i. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. intimitatea lua Speranta . .81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. trolului vs. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". Atkinson) ~ . adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. Allport ~iR. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. unitara. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. L. Spre 21 exemplu. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. vietii ~ia mortii.

majoritatea comportamentelor sociale (educatie.. .. poseda cultura sa.. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -.-. Dupa desra~urarea sa. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.incapabili de un paTcurs ~colar normal. De asemenea. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.... dar... de interese.••••. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere.. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. contribuie la buna insertie sociala a omului. Not. cultura.. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. afective sau cognitive..-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata .•. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale.. . Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.(Faze de oscilatie) .. traditie.. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.... 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. ~PLICATII 1. se face in institutii specializate. Orice societate' umana.. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.. 5.) bazandu-se pe imitatie..greutate Volum r j ~ ~.. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. 6.. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent.. 1973). -.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L.... obicejuri etc. 3. ciireia i te dedici din simplii pliicere. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. sociale. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. Mesape. oricat de primitiva. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. Toulouse. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. i . astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. specific umana sub influenta mediului social. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri.. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.... 8 Primii ani ai vietii noastre. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. Conflict = Iupta de tendinte.. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.•. 4. motrice sau senzorialii. 2. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.. orbi. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. surdomuti. L 'education des debiles mentaux. deprinderi etc. Educatia copiilor deficienti intelectual..• : . ... infirmi motor etc.

la nivelul elevului. existand doua situatii: a. exemplificiind pe motivatia ~colara. aspiratia spre competenta etc. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. b.pe de 0 parte. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. . caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. Contribuind d. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. ajungandu-se la e~ec. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane.). Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte.. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. subaprecierea dificultatii sarcinii. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. . Motivatia este un filtru al influentelor externe. deoarece dacii lipse~te restrictive. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. Reciproc. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. frica de consecinte. ea fiind cauza interna a comportamentului. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. cre~te ~inivelul performantei. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. obi~nuinta de a se supune la norme. -relatia motivatieperformanta. Astfel.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat..).discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. gradul de reu~ita. supraaprecierea dificultatii sarcinii. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. . de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. persoanele apaytinand tipului puternic. In principiu.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. 0 parghie a autoreglarii individului. anume optimum-ul motivational. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. In acest sens. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. pune in mi~care organismul. con~tientizate sau necon~tientizate. Astfel. .83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. fie ca sunt innascute. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. ambitia etc. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate.. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . 2.definirea motivatiei. . care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. motivatia constituie elementul care un structurat. . 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . Generalizand. Spre exemplu. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te.respectarea structurii standard a unui eseu. La fel de bine. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. Totu~i.

Astfel.. b. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. de structura dinamica etc. comune unui ansamblu uman.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. c. a exemplelor oferite etc. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. . ca eseul este 0 lucrare de factura libera. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. . atitudinilor.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. comportamentelor etc. . Clarificarea temei: a. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. PregMirea abordarii: a. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. 2.mediul social: totalitatea ideilor.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. a stilului. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. 3. invatate.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. b. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. caracterul integral dobandit. convingerilor. . punand in evidenta importanta sa. a modalitatii de corel are.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. Conceperea planului eseului. care contureaza ~i precizeaza problema. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". inseamna ca modurile de reactie sunt. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. o· tematica mai generala. un curent de gandire.profil psiho-moral. 4. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. structurat pe trei paTti: a. Dati un titlu eseului vostru. 1. in primul rand. un eseu liber. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. cuno~tintele care vor fi abordate: . Dezvoltarea. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. Pregiitirea abordiirii. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. . ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. Redactarea eseului. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). dar ~ide tema pusa in discutie). diferentele privind intensitatea acestei relevante.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. de asemenea. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. . . b. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. cel putin pana la un anumit nivel. se poate aprecia. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil.corelatia caracter . a coerentei. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. 2. a calitatii argumentarilor..este yorba de umane. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. Introducerea. .~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. 0 epoca istorica .

I '" .peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.'.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25. atitudini.2 .1' Statusul ~i rolul..le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. .3 23.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~. Relatiile interpersonale 23: I 23." _FA I"'.1 Imaginea de sine 22. Wi ». Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.. omportamente p~l"'antlsocla 24.85 Conduita psihosociala 22.indicatori ailcomportamentului social 23." ~i:~.2 23." Wii.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.: .1 Atitudinile sociale 25.3 Relatia valori. Comportamente pro ~i hntisociale 25. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.4 S.

Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. despre valori. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. dar ~i din imbriiciimintea. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. faptul cii individul ramane acela~i in timp. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. Ie inregistriim. despre efectul actelor noastre. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. Filosof american. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. despre divinitate.86 _ 22.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. in miisura in care este legata de practicile sociale. Este aspectul central al eului. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. prin compararea cu altii. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. motivatii. credinte. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. util sau eficace".conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). despre originea universului etc. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. . la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. credintele. putem intra in contact cu personalitatea. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Dad pana in luna a treia sau a patra.iile celorlalti despre el.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. despre abilitati ~i priceperi. cu corpul. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. . Peirce al pragmatismului. Dar. S. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. ca 0 autobiografie. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. de a construi imaginea de sine. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. cu "eul" nostru. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. In sens restrans. institutii. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. evenimente de viatii. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. in timp ce altele respinse.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. la experientele noastre interioare. Ie organizam etc. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . in sensul cii unele sunt retinute. Potrivit psihologului american William James. colectivitiiti) cu individualul.eul material: este constituit din corpul persoanei. identitatea evocii continuitatea existentei. componenta comportamentalii . Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. In sens larg. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. trebuie sa ne cunoa~tem. 1890). Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. cii persevereaza intro formula de sine. componenta evaluativ-motivationalii . Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. fondator impreunii cu C. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. . publicii in 1907 Pragmatismul. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune.

parinte.. tendinta individului de a-~i afirma unitatea.••• :>.. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. juridice. Teoria identitiitii sociale.••.••••. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.2 Statusul .••.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. incercari de a-~i intari stima de sine. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti..originalitatea: care afirma singularitatea.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.•.•••••••.. nationale.. asimilarea pasiva.••. care este pus in evidenta la un moment dat. de a incalca legile. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.. indiferenta..diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.• . inginer. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv..••••••••.•. membru al unui partid politic etc. La randul sau.Aparitia unui astfel de grup.).•. teoretic..•. "". Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. fie raporturi de discordantii. sot..unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati.. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar. care sa-i. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. .••. etnice. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). se distinge de altii. dorinta de schimbare.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.. de a consuma alcool etc. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.r...•• *.. •••••.. adolescent. bunic etc.. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. ~i un status latent. sa dea sens istoriei sale personale. prieten..).• .•. ~. apartenenta politica).•"""•.. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.• __ . Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile....•••••••.•. trebuie apelat la noi concepte. functional. este inevitabila. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.••.~. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. aleoolismul etc. ocupand o anumita pozitie. Individul dispune.) . din care decurg sarcini. .••••••••••••••••••_ •••.. . . ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. iar altele dobandite (rolul profesional.•. .•••••. Se delimiteaza un status actual. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). . vor incerca sa. femeie. . in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.~i evenimente pe care Ie traverseaza.•. Pentru a intelege fenomenul identificarii.•• " ••.•••.•.. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.:-.) 22. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.••. .1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. de un set de roluri.. •••. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. obligatii. se diferentiaza. avantajeze inraport cu elevii buni. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. .. membru al unei organizatii). persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. Elevii cu performante slabe._ . culturale).• .••• m"" . confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun..i rolul . fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.. functii. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. : "" •. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului.•.. . de asemenea."-=. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva.-'_ •••• m . indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.• ••••••••••. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. individul se opune adesea presiunii exterioare. persoana. Spre exemplu. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. adult. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . Potrivit acestei teorii.:•••. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat..

.. management deficitar..•••••. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri... Contemplafie = atitudinea.. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. de cutume.se intampla la momentul potrivit....••.. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .....). 2.... reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane. nu fumez etc... : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. respectiv a ceea ce .•••. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. e~eculla examenele finale (sau de concurs). cultura. eterogenitatea clasei de elevi.... . ezitant etc.. celelalte doua sunt probabile. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. .. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. adecvat situatiei.••••.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). 7.implicit.••.. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. autoprezentare ~iperceptia de sine. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.... climat tensionat in ~coalaetc. rigiditate deficiente intelectuala. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica.•......•••..S"" = persoana care este ata~ata de traditie..••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••...•... Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.. dar ~iin politica..... Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. .••.....•..•. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. Comparati eele doua analize. 4.. 1. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.... inadaptarea ~colaraetc. .•••.. Incercap sa descoperiti.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.••••. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei...... ace~tiafiind la randullor conditionati de grup... realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.•. imi place natura. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. abordarile educative de tip exclusiv frontal.••. in propria voastra existenta. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.. sunt dezordonat.. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. Strenghts (atuuri.... atitudinile ~icomportamentele sale. ••••••••••••••••••••••••••. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate.. Grupul este determinat de indivizi. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.. conflicte in familie etc. marimea cIasei de elevi. Luand ca exemplu diferite roluri. 6.. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate..•••. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. permise ~iinterzise. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.. economie. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. privind resursele ~colare. 22 l... etc.. Afirmarea ~i. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. am vointa etc. in viata cotidiana.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc..

Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. izolat de ceilalti. unde se inc1ud: a. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. dar. relafii de cooperare. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. 2. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . In acest context. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. unde se inc1ud: a. a unor relatii interpersonale pozitive. Una dintre erorile de perceptie sociala. relafii de competifie. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. determina aparipa anumitor stari psihice. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. relafii de alienare (instrainare. de asemenea.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. cu frecventa mare. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. ducand mai ales la erori de evaluare. in toate elementele sale structurale. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. Criteriul caracterului procesual. In calitatea sa de fiinta sociala. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. con~tiente ~idirecte intre oameni. c. 23. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. relafii conflictuale (cognitive. mentine sau restrange. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. afective. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. 23 23. relafii de ierarhizare (stratificare). printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale.i rolul rela. Desigur. perceptive. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. pozitiv sau negativ. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. ci ~iin plan moral. relatiile de intercomunicare.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. De asemenea. relafii de acomodare. relafii de asimilare. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii.23.iilor interpersonale in structura personaliti.3 Locul . Caracterul con~tient al. b. insu~irilar. b. subiective (au un caracter psihologic). au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). sociale etc. indepartare). mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. distorsionarea informafiilor etc. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite).obiective (au un caracter social). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. legaturii arata ca relatiile interpersonale. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. bruiajul. continutul lor. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. inzestrate cu toata gama functiilor. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). in afirmarea acesteia. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. d. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. starilor ~itrairilor psihice. . c. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. poate fi acceptat sau respins).). un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. rela1iile afectiv-simpatetice. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. RELATIILE INTERPERSONALE . dinamic. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. blocajul comuniciirii. 23.

dimensiunea contextuala. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM.funcfia de integrare soCiala a individului. Grupurile constituie I real. . socioeconomice sau socioculturale. nemijlocite . spirituale. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului.dimensiunea instrumentaHi.. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). culturale. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor.funcfia de diferenfiere.o""taw. existenta unor relatii sociale oficiale. De asemenea. . . . Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . institutionale. l~ 23 I grupurilor. precum mulpmea. . interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. i§i proiecteaza viitorul. dar ~i mijloace de afirmare. Caracterul functional: . Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. existenta unor scopuri comune.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. economice. religioase etc. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). a continuitatii temporale.23. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice.4 Grupul. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. distribuie pozitii §i exercitii influente. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor.. relatii directe (nemijlocite). intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. securitate. grupuri mari: numar relativ mare de membri. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. anume al grupurilor.funcfia de producator de idei.Acestea orienteaza activitatea grupului. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. grupuri mid: numiir redus de membri. . ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. psihologice. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. potrivit caruia se disting: a. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. b. incorporare. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. biologice. care se refera la conditiile materiale. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. existenta unei structuri a grupului. al diadelor. intercunoa§tere §i intervalorizare bune.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor.dimensiunea relaponaHi. de situatiile colective. dar ~ide a se afirma personal. un rolmajor in a oferi individului securitate. Un grup indepline~te mai multe funetii.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala.poporul). de noi nevoi. un ansamblu de indivizi. crearea . Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: .). . 2. Din acest punct de vedere. intervine asupra evenimentelor.existenta unei determinari in timp. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. eonstituit in timp.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . 2. de asemenea.compozitia grupului. ri~di~. de indivizi. de categoriile demografice. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. . acceptate de toti membrii grupului. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. juridice.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. grupurile pot fi . grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri. Multimea reprezinta.

Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. de unitate).organizarea grupului. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. Charles Cooley. 5. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. 7. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. grupul de actiune. 'Demografie = ~tiinta care. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. sa scrieti despre colegii vo~tri. Analizati comparativ relatiile de cooperare. 2. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). grupul de loisir ~i familia. grupul de cercetare-dctiune. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. 3. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. inscrise de obicei in documente oficiale. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. grupul de joc al copiilor. 6. . de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. . La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social.coeziunea membrilor (gradul de legatura. numit sau ales. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale.de sex etc. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. apatie. cu responsabilitati bine definite. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. apropiate. Liderul formal este eel oficial. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. nereglate oficial). Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). grupul de formare psihosociala. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. repartitia geografica. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. grup. densitatea. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. . mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Astfel. autoritari. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). fata de factorii de civilizatie. structura. inactivitate. afectivitate ~i pretuire reciproca. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.91 omogene sau eterogene. . 'Alienare = Indepartare.pe 0 foaie de hartie. prin metode cantitative. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. loc sau epoci. . Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. Fiecare dintre voi Incercati. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. 4.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. In c1asa. instrainare. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Atat in grupurile formale. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. grupului (personalitatea grupului. grupul de invatare.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). laissez faire. Opinie publica ~ . ~PLlCATII 1. 8.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.

indiferent de profilul de personalitate al individului. destin. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane.perspectiva biologicii. fara a~teptarea unei recompense externe. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. care eontrazice legea seleetiei naturale). el nu va aeorda ajutor. incredere ~i pretuire mutuala. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. Comportamente antisociale. deci sa uite de ei i'n~i~i.niei ehiar sacrifieiu de sine . rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. fie savar~ite de persoane bolnave. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j.1 Comportamente pro . increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. . a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. contand nu atat cine e~ti. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. Moscovici (coord. In general. fiind aceeptate ca atare. eu grave tulburari de personalitate. Empatia este mediata. ea sau opusul sau.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale.). COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. Sunt comportamente intenponate. niei ajutor .Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. i'n buna masura.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. egocentrism scazut. etologia." (s. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). in trecut. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . .24. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. Explieatiile au fost eonstruite. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. dupa cum exista situatii i'n care. responsabilitate sociala. pozitiv. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu.perspectiva invii. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. 1994/1998. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu .i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. ei cee~ti. bueuria. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. pe baza a doua pozitii teoretice: . In funetie de aeeste urmari. Editura PoliTom. credinta intr-o lume dreapta. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. care determina furie. organizatii sau alte forte exterioare) .rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). de asemenea. Or.!ii. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. raspunsuri ce sunt controlate genetic).m 0 noua persoana). TIU exista eoexistenta fiira empatie. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. ostilitate ~i comportament agresiv. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara.a alta persoana. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. ramura biologiei ce studiaza instinetele.perspectiva biologicii. din primele momente i'n care eunoa~tt'. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale.

Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. cel putin nu in fata acestuia. Se distinge intre modelul cultural real. dar ~iatitudinale. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. grupul. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. insii.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale.2 NormaJitate . indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii.. Normalizarea. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. Spre diferen!a de situatiile de conformism. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. Practic. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. :nfluenta mioori •. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. dinainte. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. . temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura).marja de toleran(ii. dar ~i indivizii propun la randullor norme. nesiguri pe riispunsurile lor. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). morala.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. In principiu. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. In timp ce fete Ie sunt descurajate).). In anumite situatii insa. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. 24. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. In general. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. respectiv absenta normelor. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . Conformismul 3. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. respectiv anormalitiitii sociale. Oricum.. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii.i anormalitate sociala face ca membrii. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. competitiile sportive. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. dar ~i supraindividuale. 2. . determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. agresivitate directii/agresivitate indirectii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. . agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. curente fiind distinc!ii. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. influentat de modii. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal.. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc.constanta: desernneazii stabilitatea normei. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale.definirea anormalitii. care se refera la faptul ca nu 4. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. Obedienta. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . legea). In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. . dezordinea. Con rmismu. . functionarea patologicii a societiitii. 24 . dereglarea valorilor traditionale. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii.

Sunt de preferat interdictii limitate. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. emolii etc. de cand el avea 5 ani." Practic. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. 0 persoana antisociala. excitarea fiziologica. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. mar i mea g r up u Iu i . Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. in general. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan.. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. muzica intensa). violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. in timp ce succesele i se datoreaza. vocea unui vrajitor. in loc sa-l pedepseasca. auzind 0 voce care-i dadea ordine. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. apatic. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. credintele. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. efort. Potrivit lui D. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. ignorarea viitorului ~i trecutului). ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. Acesta furnizeazii cadre de referintii. De ce il apreciatil/ 5. de unde ~i 0 absenta. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie.. Comportamentele antisociale. Winnicott. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. W. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie... Familia lui s-a reunit. in cele din urma. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate.. PLICATII 1. activitatea in g r up. in general. modele de comportament ~ipractici cotidiene. 3. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. organizate intr-un sistem. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. Treptat. bani. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. obi~nuintele etc. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. el a devenit bolnav. Cost = in context psihosocial. tendinte care se cer descurajate. independent ~l 2. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. la varsta de 9 ani. dependent. Acest Miat. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Gustave LE BON (1841-1931) A. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. Tranzitoriu = intermediar. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. de tranzilie. infantil. "Directorul.) etc. Acasa. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. droguri . stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. a simtului moral. acolo unde anonimatul devine posibil. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. normele. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia.).' scaderea responsabilitatii.

respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. personalitatea. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. a intiiririi unei atitudini.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. poate determina 0 atitudine. chiar dad nu am avut contacte directe). pe de alta parte. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . relativ durabile de opinii (credinte). sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. . cei dinjuruf"nostru. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. aptitudinile etc. 25. Atitudinea. apartenentele sociale. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. afectivii. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. De asemenea. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. spre exemplu. este 0 combinatie de reaqii cognitive. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. dirnpotriva. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. repetatii fatii de un stimul. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. Sursele comportamentale au fost legate de . asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. in baza acestei semnificatii a conceptului. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. trairi afective ~i manifestari de persoane). Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii.95 25. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. . potrivit lui D. atingand un anumit grad de integrare sociala.. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi.. nu ne sunt cunoscute. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa.centralitatea. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . curent fiind delimitate: . favorabil/nefavorabil.. dar. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. Formarea atitudinilor sociale pune. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. atitudinile indeplinesc mai multe functii. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana).valenta. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. repetarea. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. accesibilitatea. care nedetinand informatii in acest sens. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. comportamentalii).1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). in cadrul unor sondaje de opinie. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. cer~etoria. spre exemplu. societatea. astfel inca. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. nu au posibilitatea de a oferi. Desigur. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. prin atitudinile noastre. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. afectiv sau volitiv. de un anumit gen. In acest context. deci inviitate. pe"de 0 parte. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. intr-un fel sau altul. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. se pune problema formarii lor. W. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii).2 Formarea . Allport. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. simultan. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. nuditatea afi~ata cotidian etc. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. raspunsuri relevante ). fatii de aceste nationalitiiti. problema modificarii acestora.intensitatea. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative.

0 expozitie de fotografie. .. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. prezenla altar semeni (este evident ca. in lumea contemporana. caracterizate. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata).ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. Pentru ca scopul actelor p. intr-o mai mare masura. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. claritatea mesajului. atitudinea determina comportamentul. fiind insa posibila ~i relatia inversa. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). ci mai curand probabilista..3 Relatia valori. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. sub anumite aspecte. in societatea contemporana.). actele persuasive sunt deosebit de numeroase. factori situationali. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. putere. a actelor persuasive venind dinspre campul social. totu~i. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). 2. de mesajele publicitare. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. ~rintr-un nivel inalt de toleranta.1. ". spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective... In general. In ceea ce prive~te convergenta. dominata.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). Convergenta reprezinta insa situatia fireasca.. spre exemplu. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. modul dobiindirii sale etc. In acest sens. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. atitudini. Persuasiunea. sex etc. mai ales in contextul societatilor democratice. Ceea ce pune probleme ~i a atras. fie in unul de divergenta. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala."". Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. Astfel. adesea. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. Receptor Context 25. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. atentia este divergenta. 2. fluenta verbala etc. a~a incat se poate afirma .existenta unei anumite interdependente eauzale. acestea din urma fiind decisive. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . de mesaj (tipul de argumente continute. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. mesaj audio etc. adesea. informatiile pe care se bazeaza. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan").). Autopersuasiunea. de altfel. frecvente. credintelor. factori de personalitate. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). atractivitate. Realizarea sa.). Desigur. a te angaja. comportamentale ~i cognitive. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. mesaj video. ci ~i in baza propriilor comportamente. atunci cand disocierea este evidenta. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. cel putin la nivel dec1arativ.

una 1928. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. identificarea publicului vizat. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate.. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. oameni de cultura etc. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. care se deschis. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. atitudini/or populatie. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. I1ut.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. parcurgand toate etapele necesare.) sub impactul ideilor. 7.". cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. 4.prezumtia unanimitiitii. opinia publica. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. 2. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. culegerea datelor. Ana1izati afi~ul de pe pag. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. S. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . Chelcea ~iP. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile.practicilor (sociale)noi. religios etc.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. atitudinilor sociale etc.. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. exprima public.". acestea caracterizandu. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. 25 . care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. normelor. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. astfel incat apar. Pentru aceasta. Repetati demersulla nivelul intregii clase. construirea chestionarului. o durata de timp redusa. unei societati. aceasta problema pretinzarid solu!ii. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. Acestea se fata de textele unui ziar. in cadrul democra!iilor.. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive.proprii grupului caruia ii apaqinem. 3.problema are relevantii socialii. ne putem intalni cu 0 persoana. argumentat. . Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. cadrul caruia. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. la nivelul unei societati. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. mai ales din partea . Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii.) reprezinta 0 valoare publicul. oameni politici. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale... De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. expresii precum "opinia publica nu este de acord . cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. Teoria lapului ispii$itor = in timp. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . etnic. 5.97 WOPINIA PUBLICA . Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. Stereo tip = un set de caracteristici considerate.. putand fi yorba mai . Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. asupra celei mai persuasive dintre ele. incercati sii decideti. in Enciclopedie de psihosociologie. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. media. se . determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . politic. 6. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii.).personificarea sa. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi.

. pe de 0 parte. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. comparati. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. exista elemente comune in tratarea lor. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu.. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. de a §ti sa cite§ti un subiect. informatii oferite de mass-media. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. ideile generale. Astfel. mai intiii. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. COMENTARIUL STRUCTURAT. pentru ca examenul problemei sa fie complet. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. Larmat). 1. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. 0 delimitare a subiectului. pe de alta parte. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. 1. alliteraturii etc.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele.. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala.]!1it:m. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. Intr-un fel. Formulata sub aceasta forma. Pomind de la textul citat. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. de a-I interpreta §i dezvolta. cele care vor schita structura analizei voastre._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. Adesea. etapa ce consta in degajarea unei problematici. literaturii specificii domeniului. q. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1.de asemenea. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. Abordarea este prima etapa.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. ilustrati. anume in cadrul demersului specific filosofiei._dupiLaceea. Cum se cere un raspuns. documente (texte) anexate etc. §colar §i socialgeneral. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!.Formulareasubiectuluipermite. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. __ Qetel1llinati. Precizati-va. in cele 'din urma. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. este necesar ca reflexia ~i. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. geografice etc. Este necesara. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. 2. copiii plasati in orfelinate. S-a prefer~t tratarea lor corelata. b. de asemenea. ( . in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . Ro§ca). ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. tezaar@mentata. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. spatiale. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta.. problematica subiectului ramane deschisa. discutia) nu se improvizeaza. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. deoarece. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. mergand de la matematici.cu. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. se impune precizarea unei metode adecvate. in raRQrt ell . de asemenea. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. a. dar.). In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial.. 3. )" (1. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata.. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). anterior urmatoarei etape. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). 1.1I_suj)je~tului. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. prezentati etc. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei.. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. identificati problema pusa in discutie de text. 2. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. iar. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea.

1. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. respectiv de modul in care rationamentele. iar ca atare este necesar sa fie logic. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv.). Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. care poate fi impusa chiar de text. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. aceste ider generale. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. ~ . in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Situ area textului: ceea ce.99 fenomenele presupuse. Stabiliti planul. Redactarea: In primul rand. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. Daca lipse~te stimularea. 4. 2. se inlantuie. 3. In primul caz este yorba de a situa textul. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. faptele preeizate etc. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului.d. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. iar in final. ar constitui introducerea. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. introducerea. sau subiect1l1 0 impune. c. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. tara interes. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. Dupa cum s-a subliniat deja. sa prezinte problematica ~i planul. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. sa precizeze delimitarea subiectului. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. concis. schitarea acestei teme generale. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. bineinteles. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. dovezile sau exemplele propuse. Concluzia este necesara. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. 0 problematica. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). Daca se prefera. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). Desigur. argumentele. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. mai simplu. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. anume comentariul propriu-zis. linia problemei.a. insu~i fragmentul. cu modificarile de rigoare): 1. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. 3. fie pe linia problemei puse in discutie. Desigur. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa.m. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. aetiunile realizate. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens.

In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. persoanele. . simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente.analiza retrospectivii a propriei vieli. emotii. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu.zi Activitati / ~Locuri 26 l. comportamente etc. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . Incercati. desigur.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. eventual.autoobservapa.xadesfa§urati existenta. De altfel. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. sub 0 fOlIDii sau alta. identificarea ~i analiza valorilor personale. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este.estimarea resurselor individuale. locurile ~i activitiitile care prezintii. cu un efort in acest sens. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. importantii pentru voi. . Vii marcheazii-. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. utilizand. a aspiraliilor ~1 scopurilor. daca vreti. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. care poate privi propriile obi~nuinte. in vreun fel. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. iar dupa aceea:analiza acestora. un demers destul de laborios. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. capacitatl. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. de-a lungul intregii vieti."u . in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. intr-o masura mai mare sau mai· mica.aind'piirt. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. in raport cu acest centru. . identificarea intereselor. care este importanta-sa pentru voi? . iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. parasind cadrele strict legate de sistemul educational.

. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. Evit. De asemenea. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Voifi Voi fl . Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. tinand cont de cele trei perspective temporale. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. dar in momente diferite. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. 1. in contexte diferite $i nu nurnai. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. Eu sunt . Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2.. Trecut Prezent Viitor 1. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. Ia un anumit nive!. Incercati sa precizati aceste "voci". Suport. pe 0 alta foaie de hartie. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. aceste probleme? '. Vreau Spun Voifi. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Fiecare dintre noi.. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Ma vad Simt. este altfel. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. 2. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . 26 .

ce vorbe~ti. 5. lucrurile tehnica romanele bun filmele. . nepunandu-se problema ierarhizarii lor. muzical. camera. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. din sa ~iexaminand tine. "muzical" pove~ti bine "istet". te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. afara scrii. oamenii. informat".Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. muzicii. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. 3. imagini. concepte. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. casa. la ceilalti puzzle. actiune. u~urinta ~isa "talentat". muzica. calculatorul. . Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile.. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. 72). dezlegi dansezi scrii. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. ~idiscuri. serviciului. ~igrafice. structuri. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. . place sau mi~care. bine lucrezi tejoci. de idei. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. te contextul. persoana la mai cel ce ghicitorile. figurile. studiu. 26 1. pe bune. de ~iteoretic. Iti participi echipa. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. Iacand. idei.. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. de in logice. sa tine ocazii colectionarea lucruri. grup. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. sa cantece la mult ca cii despre putemice. ascultator". ca lume. 6. locullucrurilor putemica. mai propriu. de "creativ". f:. bine cu la in multa vise. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". cuvinte sau motricitatea. cu e~ti intuitie. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. u~or (de in tricotat. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti.stri'ilucitor". video "rapid" ~ibaneuri. "personalitate". "talentat". pentru "suportiv". Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. de grupuri conflicte. ajuta altii. incredere independent. incon~tient timbrelor). Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. tine. voce in dansator" deschi~i. bine in propria la matematiea. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. ce un sa bine gandesc. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. sa ca in pe muzica. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. artizanale fotografiezi. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. oameni. ochi felul original cuvinte. incruci~ate. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. simti cor.inteligenf'. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. ~ima~inariile. mediator emotii. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. ie~i tare.-. despre a sa festive. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. cu ta fizice. tai ~isceptic. SF. chestionarul presupune mai multe ~iferente. ~icred ~idetalii.

EAS (pasionatii) .primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. valoare dominanta: legea.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. nesociabili.E. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. valoarea dominanta: actiunea. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. politico~i. nervos.dispozitie variabila. rapizi in executie.activitate intensa. analizeaza indelung propriul trecut. severi. dar amabili ~i sociabili. nEAP (Sangvinicii) . iubiti noutatea. valoarea dominanta: lini~tea . altfel non-E. variata. indiferenti la viata social ii. nEnAS (Apaticii) . obiectivi. impart oamenii in amici sau adversari. individuali~ti. singuratatea. incapatanati. macabru.' rad rar. interiorizati. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. cu spirit practic. stiingaci. A. deciziile luate? In genere. EAP(Colericii) . in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. altfel non-A.. recurg u~or la minciuna sau fictiune. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. . spirituali. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. optimi~ti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. putere de mundi. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. toleranti prin indiferenta. revolutionari. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. Ie plac sistemele abstracte. unic. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . nu sunt constanti arectiv. valoarea dominanta: succesul. 26 . pe care ar vrea sa-l schimbe. tenaci. persistenti in du~manii. punctuali. rara initiative. altfel S. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . nepunctuali. sumbri. tendinta spre exteriorizare. sunteti risipitor. gravi. nemultumiti.. valoarea dominanta: placerea. valoare dominantii: opera de realizat. deseori rara masura ~i gust.imapasibiii. hotararile. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. timizi.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. oportuni~ti. plini de viata.. ponderati. scrupulo~i. genero~i. emotivitate puternica. au initiative ~i mare suplere in spirit. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. inclinati spre lenevie. rezistii la obstacole. neglijenti. valoarea dominantii: intirnitatea. . foarte putini· emotivi. respecta legile ~i principiile. energie. P.sunt lipsiti de energie. dar cinstiti. civism accentuat. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti.inchi~i.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. EnAP (Nervo~ii) . inclinatie pentru bizar. sceptici. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".meditativi. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. nEAS (Flegmatlcii) . EnAS (Sentimentalii) . dominator. tacitumi. rara 0 viata intema bogata. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. iubesc lini~tea. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. nEnAP (Amorfii) . dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. antreneaza ~i pe altii in activitate. calmi. ironici. valoarea dominanta: distractia. concilianti. egoi~ti. dar cu respect pentru ceilalti. au simtul umorului. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari.iubesc societatea. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. plini ·de secrete. au nevoie de emotii putemice. vor sa uimeasca.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere.

Psihologia dezvoltiirii. ClujN apoca. Tineretului. Ia~i. 1996 Editura Piaget J.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii.. Psihologia inteligentei.. Bucure~ti.2001 A. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. 1981 A"":. Editura Univers Enciclopedic. Ia~i. 2000 Platanov K. Bucure~ti.Roland Chemama. Psihologie $colara. lntroducere inpsihologie..). Psihologie cognitiva. Cifrul vietii psihice. Editura de Vest. Editura Po1irom..Editura Polirom. 2000 Editura Stiintifica. lntroducere inpsihologia lui C. Bucure~ti. 1998 Golu M. Editura Polirom. Bucure~ti. 1997 Dumitru I. Cluj-Napoca. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Editura Stiintifica.. Bucure~ti... Editura Stiintifica. Editura Didactica ~i Pedagogica.. Bucure~ti.. lnvatarea umana. Bucure~ti.•. 1978 Clegg B. Psihologia pentru toti.. 2004 Zlate M. Psihologie generalii pentru liceu. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1993 IlutP...). 2002 Zlate M.. Dinamica personalitatii. Iacob L. Caracterulla elevi. lntroducere in psihologia contemporana. 1996 N eculau A. Bucure~ti. 1983 Zapan Gh. Editura All. Editura Geneza.). Timi~oara. 1998 Editura ei. Editura Univers Enciclopedic. Jung. Bucure~ti. Bucre~ti. 1984 Zlate M.. Bucure~ti. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. (coord. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. G.). Editura Tehnica. Manual de psihologie sociala. Ghidul examinatorului. atitudini $i comportamente sociale. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane.. Birch P... Allport G.. AI. Dictionar de psihologie. Editura Gloria. Esotera. Editura Polirom. 2000 Thorndike E... Memoria $i patologia Bucure~ti... Bucure~ti. 1974 Radulescu Motru C.~ . Curs de psihologie. Aramis. Bucure~ti. Creativitatea . Editura Dragan I. 1999 Fordham E. Editura Stiintifica. Editura Polirom. Bucure~ti. Bucure~ti. Ce este vointa?. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1997 Miclea M. Psihologie. (coord. Editura proGnosis. Niculescu R. Bucure~ti. 1964 Editura Che1cea A. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Stoica A.. Psihologie generalii. 2003 Cocorada E. 2000 Moisin A.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. LAROUSSE . 1998 Cosmovici A.Norbert Sillamy. 1991 coard... LAROUSSE .. K. Dictionar de psihanalizii. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Bucure~ti. Editura Sincron. Bucure~ti. . ClujNapoca. Memoria umanii. Che1cea ~. 2003 . 1991 Cosmovici A. Editura Polirom. Psihologie distractiva. Ia~i. 0tet E. (coord. Editura Trei. Psihologia mecanismelor cognitive.. Litoiu N. Consiliere educationalii..). 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Bucure~ti. Cluj.. Polirom. 1996 Ribot Th. 1969 Editura Trei.. 1999 Cosmovici A. 1963 Radu 1. 2001 Druta E. Spineanu-Dobrota S. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Valori. Ia~i. Bucure~ti. Ia~i. 1998 Radu I. (coord. Psihologie $colarii. (coord.. Psihologie $i educatie. M. Bucure~ti. Ia~i. 2004 Z6rgo B. 1999 Editura Teora. Bucure~ti. Ia~i. Editura IR!. Eul $i personalitatea. Editura Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful