Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25. Deprinderile * * 14.3 13. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.1 Personalitatea ca sistem 15.CUPRINS Introducere in psihologie 1.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.1 3.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7. Perceptia* 4.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.2 Procedeele imaginatiei 8.1 Atitudinile sociale 25. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5. Relatiile interpersonale 23.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23. Comportamente pro ~i antisociale 24.2 Procesele ~i formele memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Personalitate 16.3 21.2 11.2 Statusul ~i rolul.1 Definirea psihologiei 1.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12. Individ. Creativita tea 20.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9. Temperamentul 17. Senzatia * 3. comportamente 95 12.2 13.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.5 Metodele psihologiei * 12. Procese psihice cognitive senzoriale 3.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.5 13.2 Modele de personalitate 4.3 Functiile limbajului 9. Reprezentarea * 20 17.2 Tipuri de relatii interpersonale 23. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Imaginea de sine 22. Afectivitatea 12. Persoana.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.1 Latura dinamico-energeticii 17.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.2 3. Baze metodologice 6 1.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.5 Memorie ~i uitare 21.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.4 Rolul proceselor afective 13. Caracterul 19.2 Formele atentiei 10.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.3 4. Gandirea 6.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16. Persoanii.5 21. Motivatia 11. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.2 Clasificarea deprinderilor 14.3 11.4 13.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7. Aten tia 10.4 Tipologia gandirii 18.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Individ. atitudini. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22. Personalita tea 17 15.2 4.3 Relatia valori.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.4 21.1 13.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 3. Lim baj ul : 40 9.1 Conceptul de creativitate 20.4 4.1 11.2 21.4 11.4 4.3 Clasificarea proceselor afective 12.2 Verigile functionale ale limbajului 9.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6. Personalitate* 16.indicatori ai comportamentului social 23.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.2 Structura caracterului 19. Imaginatia 8.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.1 21.6 21.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 . Memoria 30 7.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.

~. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".5 Definirea psihologiei Principalele momente.4 1.'r ki.. Baze metodologice 1.5 Introducere in psih..1 1.~..i~ :...":.ologie 1.\.2 1.::.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia....3 1.i:.:\.

sIar~itul primei jumatiiti a sec. reprezentariJe ~igandirea. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Watson. Introspectionismul (w. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie.) sustine primatul partii asupra intregului. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Fondatorul curentului. Behaviorismul (J. W. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii.~tiinta despre suflet". termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. c. N. precum: a. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. Caracterul organizat al psihicului este innascut. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. psihologia inseamna . BAZE METODOLOGICE 1. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Psihologia c1asicii (1879 .) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. John Watson. iar la un nivel superior este gandirea). Koftka. Gestaltismul (K. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. Astfel. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat.. 3. studiu. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile .1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. H.. iar dupa aceea fizioJog.) apare . Ed.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). precum ~ipersonalitatea. e. fiind lipsitii de un suport faptic. Philipp Schwarzerd. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). structurile fiind date. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Janet) Din punct de vedere istoric. Lipps etc. (P. C.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). inchisa. Psihanaliza (S. Adler etc. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. Thornidke. B.n. Jung. ea se mentine la un nivel speculativ. A. Th. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. Dunker etc. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca .. aceasta putand. 0 ~i procesele sistemul psihice. Bain. In acela~i timp. etimologic. formal. deci. b. Skinner etc. teorie. inteleasa ca 0 lume interna. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. Asociationismul (AI. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. d. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile.~tiinta a vietii mentale.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. directii. VI-V Le. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt.~tiinta conduitei". F. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. Wundt etc. Ach.6 I. la Leipzig. Mai intai medic." Psihologia este . 1. Freud. O. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. Kohler. Taine. 0 inventie purii a filosofilor. 1904-1920). W. comportamentale. (w. 2. James. Psihologiareprezintii . astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. considerii con~tiinta 0 fictiune.

a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. urmate de aparitia solutiei pc a. Stadiul intelectului. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. nea~teptate. care includ 0 serie de reactii. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). are fiinta bio-psiho-sociala. ultima treaptii a 3. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. Janet. 2. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. reprezentiiri.dintr-o data. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. ca filogeneticii. f. ne arata ralul instrumental. multifazice. instrumental-rezolutive. La omul concret. subiective.).) ~i a laturii externe (reactii. triisiituri de cresc. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia.· 4. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. 2. H. neintentionate-involuntare. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. al gandirii senzorio-motorii. de ~coala behaviorista. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. omul este personalitate. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. care se formeazii. N. care distinge 4 faze: este reflex. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale.i caracteristicile sale In definirea psihicului. declan~areareactiei). subiectiva. care se declan~eazape baza unei deliberari. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. d. la stimulii exteriori. respectiv fiecare om este unic. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. cat ~ide conditiile interne 2. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. predominand reactiile inniiscute.imaginea senzoriala a stimulului. actiuni. b. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. un mod anume de a fi. de descarcare-eliminare. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. imaginatie etc. in care persista in timp.se dezvolta ~ise care se dezvolta. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev.A. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. depind atat de schimbarile din mediu. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. instrumentala. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. gandire etc. ale omului cu realitatea concreta. neconditionat. eaci. 0 componenta emotional25 de ani). memorie. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. simple care includ 0 singura secventa. Dupa gradul de complexitate. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. exista comportamente: . f. Stadiul psihicului con~tient. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame.Psihicul poate fi definit ca reflectare b.buna sau proasta dispozitie ete. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. psihologia contemporana a.actioneaza ~ise conduce 3. la (con~tientasau incon~tienta. etapa optimului functional (25-65 de ani). Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. durabilitatea. pentru noi. Wallon.). implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1.) ~i na~tere. 0 stare de necesitate. lumea extern a . prin conduite care de a gandi. substratul material . activitati). in plan metodologie. particularizarea. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. omul cunoa~te. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. 1 1. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. voluntar. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. la nivelul caruia se 1. erotico-sexuale. care ne particularizeaza. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. Stadiul psihicului perceptiv. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. psihice (gandire. El ii asigura trasaturi. deci ca fiintiibiosociala. interne (perceptii. biologicii ~isociala. conditionat. Fondatorul psihanalizei. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita).3 Psihicul . directe. Prin psihicul sau. complexe. de cunoa~tere. omului adaptarea la conditiile mediului. nivel de creativitate etc. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. rolul acestuia. Stadiul psihicului senzorial elementar. copiii mici seamana foarte mult intre ei. de a actiona. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. b. Sigmund Freud. iar ca • 1. sistemului nervos. 2. specificiiomului. de a simti. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. sentimente. 3. coerenta. organismelor animale care poseda sistem nervos. de igiena corporala. care.Psihicul este 0 functie a c. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. El se manifesta prin procese functional. afectiva. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. intentionate-voluntare. de orientare-investigare. N.ca reactie la psihologia introspectionsitii. Leontiev etc. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. 3. aptitudini. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide.

ganduri ~i dorinte ascunse etc. trebuinte. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Medic ~i psiholog austriac. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. Freud. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. mancatul etc. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. desenatul. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. de autoreglaj voluntar.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Pe parcursul vietii.. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. in momentul respectiv.4 Ipostazele psihicului ~iirela. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. Astfel. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. de imaginatie. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. PSihologia $colarului greu educabil (1930). de vointa. H. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. Alfred Adler. ciici. achizitionand informatii. Alfred ADLER (1870-1937) . operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. interactioniim cu ceilalti. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. tendintelor. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. Totodata. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. de orientare spre scop. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. mersul. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Autor a numeroase lucriiri. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. ea indeplinind un rol conducator. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). vise. are 0 puternica motivatie incon~tienta. ea fiind sustinutii de motive. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. ci 0 stdinsa interactiune. mecanismele antiredundante.). Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. ele fiind reciproc convertibile. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). intervine imediat analiza con~tienta. R. Cunoa$terea omului (1927). Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. Memoria. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni.~ 8 1 1. creatoare ~ianticipativa. pulsiuni sexuale. Sensul vie!ii (1933) etc. stiiri afective. de trairi afective. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea.~tiintii"). de fapt. Copernic etc. in caz contrar. concretizat prin functiile de cunoa~tere. dar aceasta nu se reduce la gandire. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. deoarece la fel de important este ~i limbajul. elev dizident al lui S. Ele sunt. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. specifice incon~tientului.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. care stocheazii informatiile.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. dar contribuie la con~tiinta. il exploram pentro a-I cunoa~te. uitarea de nume etc. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. ~i cu propriul organism. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal.

dependente . 2. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. sa fie sistematica. efect. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. de informare. inchise (Da .) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. Cand este orientata spre noi in~ine. nivel de instruire etc. noutatea. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. pentru a reconstitui istoria ei. in care subiectul sa se poata exprima liber. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. In continuare vor fi prezentate. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . pe un e~antion reprezentativ.) ~i 4. Criteriile de clasificare. de interventie. Dupa obiectivul urmarit. forma ~i marimea capului etc..contine intrebari factuale sau de identificare. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. 2. Acesta. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. Astfel.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). foarte sintetic. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. de motivatie.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Metoda analizei produselor activitatii. exisHi: teste individuale ~i teste colective.9 1.Nu). sunt numeroase. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). 3. 2. Metodele au un caracter instrumental. Metoda anchetei. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. independente .(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. Ancheta pe bad de interviu . exista: teste de performanta~i teste de personalitate. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). valoarea ~i utilitatea etc.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). de cuno~tinte. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. interpretare ~i de actiune. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. printre acestea: 1. care cunoa~te doua forme: a.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. EI trebuie sa respecte cerinte. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). 4. de atitudini ~i opinii. originalitatea ~i complexitatea. Dupa modul de desfa~urare. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. mijloc ~i scop". iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme.I . sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). subiect . sex. 1 . de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. 3. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. Este introdusa in 1879 de W. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. Dupa modul de aplicare. in cazul teste lor psihologice. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului.S .E . care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. lungimea membrelor. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. Dupa durata de parcurgere a testului. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. structurata pe baza unor criterii logice. intermediare . precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).. observatia devine autoobservatie. b. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Metoda convorbirii . Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. 3. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona.R . Ancheta pe bad de chestionare . Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. Dupa incadrarea in timp.

Functionarea acestui principiu arata. iar la final regresul.lienergetice intre organism ~i mediu. Pradines. 2. a. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. legi de compozitie (organizare. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. potrivit caruia exista: legi de functionare. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Instinct = comportament spontan. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. structura) f. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. dorinte etc. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. In definirea psihicului. Timp de 0 saptamana. Intui{ie =. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale.ltient sunt evidente in numar mic. se intampla. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. mai pregnanta in primii ani de viata. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii.ltiinta~i alte ~tiinte. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. cunoaf. Identificati criteriile de raportare utilizate. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. corp sau din lumea exterioara. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. pentru realizarea unei nevoi. Principiul organizarii sistemice. Notati observatiile in caietele voastre ~i. este 0 constructie specific a omulai.lte geneza lor. cu evidenta. b. Totodata este un sistem dinamic. Mai mult. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. chiar daca la nivel conf. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). cel mai adesea. necesara. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. 4. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. innascut ~i variabil. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. Sartre). analizati-Ieimpreuna cu acesta. scop. Intocmiti. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. I. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. Piaget. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. potrivit obiectului sau de studiu. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. Potrivitlui J.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. ideal. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. De asemenea. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f.apoi. 1. Principiul dezvoltarii. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. dupa care apare incetinirea. Princip~ul determinismului. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . aceasta 0 transformare permanenta. Ii ~LICATII 1. la nivelul clasei.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. 2. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. .li legi de dezvoltare. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. 3. 3. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). psihologia de-a lungul unui an ~colar. Adesea. ignorarea acestui lucru. informationale f. a vietii. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. P. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. a libertatii de optiune. adica ceea ce se intampla. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. de fapt. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. psihicul reactionand intotdeauna unitar.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. efectiv.

1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.5Perceptii denaturate 5.2 Legile generale alp perceptiei 4. Senzatia .• .4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" . Perceptia * 4.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .1 5.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 3. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.3 3..11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2..•.2 3. * 3.3 Formele complexe ale perceptiei 4.11eprezentarea* 5. senzatiilor .2 5.3 5.

nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. buna sau proasta dispozitie etc. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. memorie. ci ~i noaptea. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei.).. Filosof ~i psiholog german. anticiparea etc. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei.a. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". independent de' semnificatiile lor. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. legea constantei perceptive. perceptia ~i" reprezentarea).). ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. are un domeniu vast de preocupari (medic. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. Nevoia de adaptare a organismului uman. imaginatie. Prin psihicul sau omul reu~e~te. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. printre care se numarii ~i perceptia. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. afectivitatea). Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. adicii procesele cognitive senzoriale.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. nu furnizeaza informatii specifice. legea adaptiirii. gandirea ~. chinestezice etc. Recent. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. auditive.. gandire. auditive. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. spre deosebire de procesele psihice. Aceasta clasificare lasa. trasaturi de caracter. motivatie etc. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. legea selectivitatii. ele se afla in interactiune. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. profesor de fizica ~i de filosofie). deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. a mi~ciirii etc.d. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia.. este ambiguu. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. •. insa.•. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational.). perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. la solicitarile externe ~i interne. separat unul de celiilalt. perceptiile ~i reprezentiirile. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. durata ~i tonalitatea afectivi'i. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. vointa. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. procese cognitive superioare (gandirea. olfactive ~i cutanate). mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet).). In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . dotat cu mecanisme de autoreglaj.. functionand simultan. legea contrastului senzorial.. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia.). in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte.m. a timpului. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). surzenie etc. apoi perceptiile. olfactive etc. In diferite lucriiri de specialitate. chinestezice. in intuneric. Astiizi. pe baza cuno~tintelor anteriQare. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. in realitate. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). de fapt. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. aparent simplu. nivel de creativitate etc. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. gustative. matematician. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. adica intai intra pe scenii senzatiile. pentru a u~ura intelegerea acestora. 2.

sau estomparea altora. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. obiect). se constituie insecundarii baza senzatiilor. voluntar. reactionati in diferite situatii. esteo imagine complexii. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. Fiinta. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat.si neantul (1943) etc. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine.. decizie $i executare a actiunii. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. cu interes $i pentru psihologie. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. analizatorilor). se pot aminti Imaginatia (1936). ::>. privim un obiect putem sa descoperim detalii. pe de altii parte.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. cat ~iin starea de somn.13 informatia nu este prezentii. rol care a fost contestat ~i de William James. ~PLlCATII 1. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. I. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. in timp ce dad. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Prin natura lor. . formate in pr:ezenta obiechllui. Procese cognitive superioare -'--~ . sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. omul se desprinde de "aici ~i acum". intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. ceea ce presupune reflectie. Schita unei teorii a emotiilor (1939). Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. insu$iri care nu au fost observate anterior. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. insu~irile caracteristice). Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. memorie ~iimaginatie. Prin reprezentare. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. in primul rand ca fiintii con$tientii.este yorba de gandire. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. 3. poate fi modificatii unitarii. Astfel. deliberare. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. iar. 2. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea.. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Printre lucriirile sale importante. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. simNi. Astfel. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . repetate a obiectelor. sintezii senzorialii). reprezentare §i psihic.

iar cele neperiodice produc zgomote. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. duritatea. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. sonori. in mi§care.realizeaza prin intermediul senzatiilor. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. insu§irile nu exista In stare izolata. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . depresie. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. in limb a latina. 3. In psihologie. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. cu atat culoarea este mai saturata. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. ele neavand existenta de sine statatoare. ci cu 0 anumita intarziere (100.. mecanici etc. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. culorile. integrandu-se acestora. stimulii lor fiind substantele volatile. forma undei care da timbrul. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. 4. ci mai continua cateva miimi de secunda. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. * 3. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. impresiile noastre despre temperatura etc.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". cu sursa In mediul intern. Senzatiile. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt.). mai pura). interoceptive.proprioceptive. _.r '" 14 II i ! 3. 3. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. 3. auditiv etc. 3. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. dar rareori omul Ie realizeaza separat. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . neplacere etc. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. Senzatiile cutanate' (cutis. SENZATIA . . auditive. fata de noi. A§a cum rezuIta din definitie. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. la un nivel general. frecventa care da iniil(imea sunetului. problema senzatiilor a starnit vii controverse.. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. 2. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. de aceea. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. sunt proprietatile unor obiecte. gustativ. vioara etc. 2. vor fi integrate In procesele perceptive. asperitatea obiectelor.1 Definirea . Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. ale obiectelor ~i fenomenelor. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. In realitate. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). gustative etc. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). luate separat. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. C. care I§i au sursa In me diu I extern.). pe buze $i pe varful degetelor.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive.§i.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. tensiune. obiectele. 4. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva.

ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi." (Testul Luscher) . Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. 6. sellZor. acesta nu a fost direct stimulat). avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. greata. Potrivit acestei relatii. (. viata oamenilor era dirijata. 8. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. daca exista 0 relatie de concordanta..verdele . contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare).. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. 7. Albastrul este deci culoarea calmului. sensibilitatea scade. a pasivitatii. numite legi ale sensibilitatii. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva)..T. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. 3 3. ele contribuie la reglarea apetitului.itmul stimulului. fizicianul german G. 5.multan (evident mai ales in cazul culorilor.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . sarat ~i amar. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. calm.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. "La inceput. el nu e sesizat. culoarea complementara . obscuritatea ~i lumina. Weber ~i G.instinctiIl de conservare. sensibilitatea fata de stimul cre~te. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. Daca este foarte slab. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. in tendoane ~iin ligamente.4 Legile sensibiliti. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. In corelatie cu senzatiile olfactive. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). vizuale ~i termice. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. eel mai bun contrast este galben ~inegru). a metabolismului ~i a glandelor. 0 relaxare generala a activitatii. este mai mica ~iinvers. legea contrastulu. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. H. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. Fechner. Senzatiile organice sau interne r. ) Noaptea aducea pasivitate. legea pragurilor absolute. legea adaptar. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. necesara pentru a determina 0 senzatie.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. unde S= senzatia. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam.v ~i un contrast s. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. Astfel. despre mi~carile capului pe verticala. avand tonalitate afectiva. legea semnijica(ie. E = excitantul. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. ziua ii of ere a posibilitati de actiune.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. ci cu logaritmul acestuia.). evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. iar K ~i C sunt constante. despre mi~carile de rotatie. atunci intensitatea fizica a stimulului. Exista un contrast succes. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. slabiciune etc. acru. sete.

Celulele receptoare (aprox. . Informatiile senzoriale. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. Zona centrala (componenta cerebrali'i). concluziile obtinute. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. necesare. comparati concluziile obtinute. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala.r~ . ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. Radu (coord. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. stralucire. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. inclusiv scoarta cerebrala. •• . Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior).). Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. cale aferenta.. . lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. care reprezinta sectorul intermediar. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. lntensitate = stare a ceea ce este intens. de forra. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. Potrivit cercetarilor realizate. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca.. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil.-". de la toti receptorii. EdituraSincron._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-.-----. relativ stabile ~irepetabile. Calea eferenta. biti/secunda. I. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). 6. Calea aferentii.. proportional cu intensitatea stimulului. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. al unui fenomen etc. directa In generale. a desemna organele de simt periferice. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. '11 __ . In concluzie. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). prelucrare ~i stocare a informatiei". Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. Notati. In sensul unei probleme. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos.. Timp de 0 saptamiina.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. Receptorii sunt in permanen!a activi. sunt rezultatul interac!iunii. grad de tiirie. 400 mil.e sistemului nervos central). In caietele voastre.. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Sub actiunea stimulului adecvat.'= organ de simt. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . apoi. receptorii sunt determinati genetic. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. Acest traseu nu este continuu.). sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare.

axat pe inteligenta animalelor. La un moment dat u:.). dar. cat ~i pe cele neimportante. presupune. . cantitativ ~i calitativ. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. subiectiv :. a discrirninarii. ca act de sesizare a realitatii concrete. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . de asemenea. THORNDIKE (1874-1949) . Kofika. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. structurile fiind date. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). in totalitatea insu~irilor concrete. de experienta anterioarii. vedem obiecte care au diferite culori etc.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului).aeste directorul ~colii).---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. Ebbinghaus.). Human Learning (1931). contrast etc.4. Primul nivel este cel al perceptiei. in realitate. ci auzim soneria ceasului.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine.1 Definirea . obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:... de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. W. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. atunci perceptia este clara ~i precisa). adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Ca ~i senzatiile.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. 0 durata temporala. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. 4.influentat pregnant pedagogia americana). precum orice proces. intre senzatii ~iperceptii. 4 1. euloare etc. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. a unor informatii despre particularitatile. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . O.Gestaltisnru/ (K. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. el posedand calitati proprii. adica include atat insu~irile importante.. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor.. se formeaza perceptiile. ireductibile la parti/elemente. de semnificatia functiei pe care 0 detine). Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine.a clasei). iar un nivel superior fiind eel al gandirii. Ulterior obiectul este interpretat. Educational Psychology (1913-1914). deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. nu vedem culori separate de obiecte etc. . atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt.Asocia(ionismul (Al. Deseoperirea stirnulului. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv.) afirma primatul intregului asupra partii.. Psychology of Wants (1935). legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. la datele initiale. persoana care a deschis u:. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Psiholog american ale carui cercetari s-au . iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). dar. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. Interest and Attitudes (1935) etc. reprezentarile ~i gandirea. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". H.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. Wundt etc. Baine.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. . iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. temperatura. Prin urmare. Ca ~i senzatia. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. Edward L. . detaliile obiectului . ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. PERCEPTIA* . predeterminat. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. Dunker etc. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Realizarea procesului perceptiv. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. . Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). in ambianta..interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. . Astfel. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.ase deschide brusc.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Pornind de la ele. Intr-o a treia faza.) afirma primatul parpi asupra intregului. atunci apar halucinatiile). Experimental stadies (1911).

legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. 5. in limbaj psihologic. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. termenul de iluzie. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". ca in garii. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm.astfelincat acesta. sistemul biologic. a culorilor. determina. in campul nostru vizual. motivatia etc. astfel. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. Perceptia spatiului. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. implicand limbajul. 4 I . Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. I. Spre exemplu. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. deci reflect a in mod adecvat realitatea.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun.4. de~i nu apare in mod foarte evident. " Obsenatia se derule~ziiin timp.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. distante. actiunea mai multor legi: " 1. Oricare ar fi tulburarile care apar. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). orientate spre scop. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. 3.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. in anumite conditii apar" denaturari.d i s c on ti n u i tate. sistemul socio-cultural. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. 4. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). formelor etc. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. obiectele par mai mici). la stadiul unei activitiiticomplexe. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. 4. pozitie relativa. . Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Iluziile perceptiv. Acestea pot avea cauze multiple.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. cu ajutorul viizului. gandirea. Perceptia mi~carii. selectat. cosmic. apare necesitatea selectarii stimulilor. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. marime. Spre exemplu. 4. relief etc. interesul pentru 0 persoana.. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. fie la halucinatii. 4. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. vointa. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. constantei marimii obiectului. in realizarea lor.4 Observatia . cele mai. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive.apare ca invariant). triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma.3 Formele complexe ale perceptiei 1. ca ~icum I-arfi vazut in intregime.intre anumitelimite. aceste legi functioneazain interactiune. 3. fata de el. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). Astfel. simultaneitate ~idurata. In desfii~urarea procesului perceptiv.vorbinduse despre constanta marimii.dintr-un camp perceptiv mai vast. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . atentia. intr-un fel sau altul. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. 2. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. tactului ~i al auzului. noi.intr-o multime de persoane necunoscute. chinesteziei. 2. s ucc es iune. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Perceptia timpului. toate se leagii. subiectul se comporta. adiciiea devine observape. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. dimensiuni.devenindfondul 4. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial.

astfel. in dauna obiectivitatii. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. 3. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. care se realizeaza cu ambii ochi. se pot observa.dupa aceea. utilitatea. 0 Mtrana ~i un barbat. dad este posibil). precizand patru asemanari ~ipatru diferente. rand pe rand. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . este cea a lui J. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. "actiune") care prive~te actiunea. In aproximativ jumatate de pagina. egale. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. utilizand cele Invatate despre perceptie. comparati perceptia cu senzatia. exemplificandu-le corespunzator. In cealalta imagine este yorba. La fel. variatia intensitatii stimulilor etc. 2. 6. de~i sunt egale. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. celelalte constituind fondul percePtiei. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. care par inegale. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. Astfel.-----1. 4. 7. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. motivatia subiectului.lncercati sa descrieti (In scris. aceasta inglobata fiind intr-. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. . de mai sus.o suprafata mai mica. De exemplu. fiind de amintit. liniilor terminale.agmatic = (gr. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. vad aceste laturi ca egale. falsificare. Caracterizati. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. ~PLICATII 1. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". care este • in realitate 0 figurii tripla. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. evidentiind caracteristicile perceptiei. familiarizati cu figura patratului. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. IDenaturare= deformare. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. care nu corespund realitatii masurabile. Precizati fazele procesului perceptiv. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Se poate. 0 tanarii. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. alterare. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. in alte cazuri. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. Pr. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. De asemenea.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". dintre fazele percePtiei. Piaget. sustine ca gasi 0 explicatie. in prima dintre figurile alaturate. 5. in timp ce adultii. in figura din dreapta.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii.apoi. care functioneaza in raport cu anumite iluzii.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. in primul rand. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. pragma.

1 Definirea . Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. precizie. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii.m 5. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. 2.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. a casei parinte~ti. DomeanuDaniel ate nr. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii.. exista ~iurmatoarele deosebiri: . ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei.sunt fenomene intuitive. F~eud.oanumita semnificape. De asemenea. gustative.au un inteles. completitudine). reproductive. cu trairile afective. dar ~i in starea de somn ~i. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. precis. de telefon234 485. r 5. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). a invati'itoarei. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute.determina efecte fiziologice (atat perceptia. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). In plan ontogenetic. anticipative. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat.sunt procese de cunoa~tere. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. a acesteia. . se realizeaza cu ajutorul memoriei. reprezentarea nu este continuarea. Malic Stefana are nr. un sens mai bogat). avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. extensie. b. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele.perceptia reflecta clar. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. obiectul. de telefon 278 776. exista reprezentari: vizuale. motorii.. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). REPREZENTAREA *. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. detelefon 245 678.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. exista reprezentari: a. funqionalitate. pentru a memora sau retine un text. Staicu Larisa ate nr.perceptia se produce in prezenta obiectului. auditive. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. . " . se poate preciza ca: . imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). Imaginile mentale oferite de reprezentare. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). Astfel.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. cu activitatea). a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. de regula. de aceea. Andru Vasile are nr. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. in linie dreapta. printre care se pot aminti: 1. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. . Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. salt pe care il va realiza gfmdirea. bazate pe perceptii anterioare. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). . sa citeasca cu glas tare). 5. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). . de telefon 265976.

7. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. Dupa gradul de abstraetizarc. fiind yorba. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. cat ~i .construirea figurii -. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. J. spre exemplu.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. Astfel. b. generale. 4. . individuale. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. mecanicii sau de geometrie. detaliere pOOmijloace verbale etc. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . caracterizate prin familiaritate. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. u~ureazii operatiile gandirii. Potrivit definitiei de mai sus. Autonomia. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern.pe care 11 va transpune dupa aceea. formale. exista reprezentari: a. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". 5. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . in primul rand. succesiv. Sistematizand. grad malt de abstractizare. Permit "progresul" perceptiei. nu de reprezentiirile individuale. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. care reflecta imaginea unor obiecte. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. Operatiyitatea. adicii de detensionare nervoasii. 8. 4. b. sub actiunea operatiilor gandirii. 5 5. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. ci de cele sociale). Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. schematizand datele perceptiei. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. Figuratiyitatea. dintre elementele comp6nente. indiferent de tipullor. discursivitate verbala. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. 6. de rezolvare de probleme.. In rezolvarea problemelor de fizicii. b. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). conceptuale. fiinte etc. 3. Integra rea. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. Pot detine 0 funetie eathartica. Caraeterul social. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 5. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. discursivitate perceptuala etc. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. c. in miisura in care imaginea.pentru comportamentul individului. Dupa gradul de generalitate. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. exista reprezentari: a. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. 4. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. 2. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. de posibilitatea identificarii obiectuale.) . de munca. primare. de creatie).i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. de inviitare. 5. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). 6. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. 9. Panoramizarea. 3. In special abstractizarea. pe hartie. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice.21 3. cu grad inalt de abstractizare. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. spre exemplu. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . cu grad moderat de abstractizare. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. exista reprezentari: a. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. Acest caracter permite. 5. caracterizate poo nefamiliaritate. figurativitate. ci a~a cum ii este prezentatii.3 Proprieta. Permit orientarea noastra in spatiu. caracteristice. aici. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte.

un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Reprezentarile socia Ie.Argumentati raspunsu1voshu. 4. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. a reproduce un concept printr-o imagine. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. material ~i ideal. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Ia~i. Psihologia sociala a campului social. 2. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). 0 reconstructie a realitatii. 5.). Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. 6. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente.. 6. Psychologie sociale. 1969. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. Astfel. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C.Piaget. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. categorii de gandire. Poate fi yorba de idei.. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. dintr-un astfel de proces de 5 I.~tiinW' a simfului com un. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. "Representation sociales". ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. 7. in A. 3). In sens mai larg. notiunile abstracte in imagini familiare. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale.). practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. reprezentari. (. Argumentati. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. identificati daca apaqineti tipului vizual. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. convingeri. in S. PUF.B. 1993. 4. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. eliberare de 0 tensiune emotionala. anumite imagini. ~PLICATII 1. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului.. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. Neculau (coord. perceptii. interpretari.4 7). ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. (. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu".. Aplicatie: Identificali.p. Paris. 1997. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie.. Inhelder. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. suntem obligati sa Ie legam de ceva.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei... Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. Moscovici (ed.58-59). 2. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". A compara deja inseamna a depicta. ci in 'urma unor procese. 361-362).). 1. Neculau. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura... ignorand alte posibilitati. auditiv sau verbo-motor. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii.ea unui anumit proces sau conduite . Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. Structura sa nu este una definitiva.p. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. in comunitatea voastra. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului.. in Psihologia nr. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: .(. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. 3. "Reprezentari1e socia1e". p. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. Catharsis = purificare.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. "Fenomenul reprezentarilor sociale". ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. D. 5. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. a unor productii sociale. Polirom. EDP. norme. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. o . Funcfie . la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. 3. p. 0 refacere.Psihologia copilului.ln realitate.. intelegere ~i stapanire a mediului social.

atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. acord/dezacord etc. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. . se of era date suplimentare. .itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.•. . lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. simboletc. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice.. acord/dezacord etc. care pot fi: . adevarat/fals. NU NU 3. presupunand in formarea lorperceptiile. 2. precum placut/neplacut. . indicii. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza.r. . Obtinerea unor rezultate bune presupune. a~a incat nu 0 poate preceda. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. . . pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. pe durata parcurgerii acestei discipline. exersare ~i aplicare.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. DA _ raspunsul este negativ. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. Senzatiile sunt imagini primare. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . 2. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. prezentei acestuia." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. transfer etc. 3. care pot fi: .itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. adevarat/fals. in timp ce ceilaHi raman in fundal. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. NU 7. Hemi subiectivi. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii .itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. diferite de activitatile de invatare curente.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.). orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte.deoarece reflecta doar insu~iri separate.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. constituind fondul perceptiei. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. raspunsul este negativ.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. . Itemi obiectivi . In acest sens.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. NU 4. pe langa eforturile de invatare. .2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. . esentiale. DA 6. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. cuvant.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri.mrm. sugestii etc. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. NU 5. evaluare. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. Itemi obiectivi. sinteza.. in acest caz specificandu-se acest lucru). . . NU 8. respectiv intelectivoperational a. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. numar. .rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi.

6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. Corelali B. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. .atlt senzatia. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. 3. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.4). actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. a) B. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . durata ~i tonalitate afectiva asociata. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa.7) interesul pentro obiect. alci'ituind0 imagine unitara. cuprinzand atat insu~iri semnificative.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. Corespondenla ~-se f~ba. . constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. referitoare la aces tea. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. A.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. ci in interrelatii complexe. concrete ale obiectelor ~i b: 3). A. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. . Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . 5) prin dubla sa natura. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. cat ~ide detaliu. ca 0 conditie cu caracter de lege. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. c: 1).. 1. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale.7) fenomenelor. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului.ulului ~iintensitatea senzatiei. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. e:l) contrastul cromatic etc. calitate. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii.potrivit legii adaptarii. adevarate coloane. 2.. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. in' acest caz. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. c:3).~lllllJ1ia!ll}mit.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. conturarea speciala a unor elemente.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. reglatoare a cuvantului. 5) potrivit ei. functia a: Z). 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4.

ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.•.'lt..•.<" IW .5 Memone ~l mtare· 8. Gandirea 6..2 6.3 6.':"-' iil@j]}1l.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.i.'J 'I·'. . .irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .· .:::. ·· :V r...:/~:. ~ -'.::r·/i"". ·I!·.j. ~%i'" I ~L. ~...~_ . ~.~ '" ::::''. 7.2 Procesele "i '!.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".4 Factorn.3 Calitat.-:~..· .: . "i!r-".':':::::::::::. Imaginatia 8.:-:-:.• . Memoria 7.le/ind~at.2 Procedee1e imaginatiei 8..oril me~oriei.." ..4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand..1 6. .•. fonnele i memoriei 7. ·. .-.4 • ~ tu .1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.• ..1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.

schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983).sistem de notiuni. psihologul elvetian. sub forma notiunilor. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. Analizand inteligenta. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. gandirea se apropie de inteligentii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. Prin aceasta. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. Guilford. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. in prezent. gandire divergentii. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. chinestezicii. principii. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). . Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. . fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. GiNDIREA &. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. Q. ca: . in cadrul contactului senzorial cu obiectul. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. care impreunii se imbinii. judecatilor ~i rationamentelor . Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. Thurstone. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii.a insu~irilor comune. Piaget~i L. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. interpersonalii ~i intrapersonalii). adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. influentat deJ. Psiholog american. P. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. . de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Howard GARDNER . accidental la general. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. c1ase.sistem de operapi (tatura relationalii). Astfel. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. care este strict legatii de prezent.operatii (5): evaluare. Howard Gardner. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. simboljc ~i figural. esential. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. Jean Piaget.. diferite intre ele. muzicalii. In aceastii acceptiune. continuturi (4): comportamental. al acesteia. gandirea poate fi definitii. in timp. Spre deosebire de perceptie. pe rand. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). sisteme. legi). In anii '90. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. continuturi ~iproduse . de la particular la general. relatii. dobandit. logico-matematicii. cea mai importantii contributie a sa in domeniu.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. din punet de vederestructural. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Psihologul american. cu dezvoltare proprie.produse (6): unitiiti. J. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). semantic. (1943-) &. cauzale dintre ele.r I I 6. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. trecut ~i viitor. transformiiri ~iimplicatii. The Unschooled Mind: How etc. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. ci mai muUe... ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine.1Definirea . naturalism. P. gandire convergentii.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). de "aici ~i acum". intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. stadial. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. de control asupra celorlalte procese psihice. spatialii. format din trei componente: . psihologul am'erican. dimpotrivii. Guilford . necesar. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni.

premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). 4. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. in mod necesar. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. propozitii. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. euristicll. indiferent de datele statistice existente.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. desprinsa de orice conexiune intuitiva. 2. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. la ob!inerea rezultatului preconizat. mai apropiate de concret. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. atunci el face parte din categoria respectiva. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. ce consta in reconstituirea. reflectand legitatile realitatii. a. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. in minte. a unui obiect. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. Se poate realiza: spontan. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. din elementele sau insu~irile sale. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . abstractizarea. ramanand in minte numai idee a. abstracte. solutiilor in unitatea de timp.date izolat. . ~tiintifice. dar neimplinitii sub aspect deductiv. intreg. comparatia. nu se aseamana cu obiectu!. dar niciodata reductibile la concretul singular. 1. fapte ~ifenomene. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. saradicioase in continut. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. Fiind un integrator categorial. sintezll. permitand intrarea in posesia definitiilor. in mj. In!elegand diferite obiecte. in interpretarea ~i explicarea realului. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. in timp sau discursiv. analiza. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare.interpretarea. Gandirea ca sistem de notiuni. actional ~i afectiv. inductiva. D = fiinta). daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. 6. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. notiunea este totdeauna generala. 3. a cautarilor ~ia transformarilor. b. notiunile pot fi: a. 5. fiind trait subiectiv.27 Pomind de la modelul de mai sus. C = animal.nte. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. notiunea propriuzisa. 4. in evantai. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. 3. b. 2. dintr-o data ~i treptat. rigide sau labile. b. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). generalizarea. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. este opusa vascozitatii gandirii). 2. la formarea de re!ele semantice. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. Realizarea ei se baze. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. Prin factura ei. este 0 operatie de descompunere. nefiind imagine. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". inscrise intr-o logicii naturalii. algoritmica. a unui obiect). 2. Operatiile fundamentale sunt: 1.disponibilitatii. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. 1. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. a opiniilor. principiilor ~i a legilor generale in analiza. care pierd orice legatura cu imaginile. empirice. principiu. unde tendin!a este de a presupune ca. explicarea ~i teoretizarea. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. . ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. B = pasare. concrete. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. considerate neesentiale ~iaccidentale. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare.

Pe baza raportului analitic-sintetic. bazate pe metoda de incercare-eroare. b. imagistic.perceptii. analitic. divergent. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. cum. Rezolvarea 3. reluarea demersului cele a~teptate. reprezentari. se delimiteazii tipul de gandire: a. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. cat ~i educational. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 5. ce urmeaza 0 linie deja trasata. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. pe intreg. . probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. 2. 4. recurgand la solutii model incarcate de logica. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). test·area ipotezelor. c.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. operand in profunzimea lucrurilar. fiind yorba de creativitate. sintetic. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. b. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri.~em- &. solicitatii). probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). Problema se define~te prin trei elemente: . rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. pentru ce?". de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). se delimiteaza tipul de gandire: a. a structurilor logico-simbolice. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). intuitive. a opera adecvat cu notiunile. . a rezolva probleme. pe sistem. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. 2. verificarea. dar. intuitiv-concret. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. se delimiteaza tipul de gandire: a. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. pe imagini sau scheme figurale . In functie detipul de gandire dominant. mai ales. iar dacii problema este noua sau complexii.starea initiala sau punctul de plecare.slab definite. b. care este 0 etapa foarte importanta.scopul problemei sau starea finala. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. legile. desprinse de arice suport intuitiv. 3. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. reformularea sau simplificarea problemei. bazandu-se. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. bine definite.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. prin centrarea pe detalii. pfoblemele pot fi: a. cu subestimarea detaliilor. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. ce lasa libera imaginatia. acestea pot fi: a. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. b.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. solicitata de problema. . permanent. convergent. pe disocieri succesive. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. abstract-formal. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. b. 1. 2. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. se vor utiliza strategii euristice. principiile.

evaluarea altora sau a unor situatii.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. !Divergent = ceea ce se indeparteaza.. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. I. nivelul de aspiratie. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. Personalizarea . ca modalitati de operare a gandirii. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. In aproximativ 0 pagina.Este yorba de a utiliza. strategie euristicii ~i fnfelegere. dezavantajos pentru persoana in cauza. in mod concret. 4.evidenta. 1996. Polirom. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A.. profesori etc.29 •. 196). "totul". Saltulla concluzii . Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. asupra celorlalte persoane. "de fiecare data". Argumentati.ii. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare.• Multifazic = realizarea simultana. Gandirea in "alb ~inegru" . de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta.Se refera la situatiile in Gare. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. asupra situatiilor de viata sau a societatii. ~i modul de existenta a 5. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Tendinfele dezadaptative ale gandirii.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate.•. centralitatea 9. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. partial sau final. a realitatii prezente sau viitoare. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. Utilizarea lui "trebuie" . Conceptul este un produs specific gandirii. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. p. tip are de interpretare a propriei persoane. 2. pnvire la esenta. neincredere in sine ~i in ceilalti.. 2.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. b. comunicare afectiva cu se~enul... mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. Aceasta gandire a lui "ori . "niciodata". in general. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. dar ~i in sens invers. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. lucrurile sa fie gandite nuantat. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. in paralel. 8. la lipsa increderiiln sine. 4. aparand predispozitia spre e~ec). Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic... 5. prieteni." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. Judecatile realizate de catre parinti. ori . 6. a unor categorii extreme. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. in general. respectiv cele mai des intalnite. 3. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. C~ 'd reapta. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Reversibil = care se poate produce intr-un sens. Deformarea selectiva . cum pot fi remediate acele deformari. Cosmovici. 3. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. devenind. ceea ce conduce la descurajare. evitate generalizarile rara temei. ~PLICATII 1. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. c'.. 10. 7. specificand caracteristicile acestora. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. acesteia In sistemul psihic uman. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. Psihologie generalii. argumentati ~1 6. pentru autoevaluare. numite ~i distorsiuni cognitive. rude). Suprageneralizarea . cauza. al unui proces de gandire. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. dar ~i experiente ulterioare. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. Comparati sinteza cu generalizarea.spre ace a~l punct. "Trebuie sa fii cel mai bun". WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. Ce se poate face? In primul rand. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. astfel. IEmpatie = rezon~nta. rude.

organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. sunet. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. Chiar daca. De fapt. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. practic. trairi afective. 2. Formele memoriirii: 1. efectuatii in lipsa intelegerii. 3. intreaga materie. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. este situaponala sau eontextuala. 0 zhivatnom elektrichestve (1862).7. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. este aetiva. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). din punct de vedere structural. de gradul de cultura etc. Prin valoarea sa adaptativa. reactualizez). eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. 4. scopului ~i controlului deliberat. este organizata logic ~i sistemie. . de interesele celui care memoreazii. Gratie me~oriei. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei.2 Procesele . selectiv ~iinteligibil. nu este persistenta in timp. 6. cuvinte. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. 2. Un celebru filosof. Emil DuBoisReymond. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. 5. intelegere ~i rezolvare de probleme. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. este mai putin organizatii ~i sistematizatii.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Memoria este un proces psihic activ. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. de subordonare . stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. este mijlocita. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. memorarea poate fi: a. Medic rus. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. idei. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. voluntara: este subordonata intentiei. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. gratie careia omul inmagazineaz-a. Dupa prezenta sau absenta gandirii. respectiv fixarea. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. in toate fazele. fiinta noastra psihica. Memoria este functia generala. considera. pastrez. de asemanare . memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara.unei bune piiqi din experienta de viatii. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. Totodata. b. memoria este implicata in prezent. nu numai cea vie. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. mi~cari ~ideprinderi. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. creativitate. propozitie). engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. desta~urandu-se. a efortului voluntar. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate.contrast. este seleetiva. conserva. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. Continutul memoriei este divers.1 Definirea . beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. MEMORIA 7.i formele memoriei Memoria. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea.incluziune. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. de asemenea. .. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. a scopului. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. Dupii prezenta intentiei. inferente.. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". Fiziologia sistemului nervos (1866). seleetiv. memo rare a poatefi: a. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. Helmholtz (Berlin) etc. ducand la 0 invatare formalii. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. M. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. eajoacii un rol important in achizitionarea . incepand eu intiparirea. proces psihic complex. a experientei sub forma de amintiri. Astfel. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. este inteligibila. de varsta. meeanica. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. Eu-l. piistrez. Seeenov). astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. sublinieri. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. inteligibil. tarii care viata psihica a omului ar fi. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine.imposibila. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. Henri Bergson. cu un caracter situational sau contextual. cuprinzand imagini. Ea are un caracter multimediat. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii.

' Intrucat ne realizeaza. 3. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. convingeri. distingem: 1. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). memoria episodica. scheme. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului.b. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. atat voluntar. auditiva. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. simboluri. care face posibila perceptia. deprinderi. sa dureze pana la 0. inutile. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. utile ~i altele nenecesare. memoria afectivii: material fumizat de emotii.deci ~i reactualizarea . Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. pasiuni. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. uneori toata viata. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. dar ~i de particularitatile de personalitate. parcurge 0 serie de "statii" intermediare.sunt memo. Dupa durata pastrarii. 2.25-0. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. G. avea mai mult de 5±1 elemente. D. 7 . de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). economica. Continutul ei. redus. este preponderent voluntara. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. 2.).in campulperceptiv).. concepte. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. inferente (argumente) etc. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. ci forme de memorare inegal productive. senzoriala (vizuala. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. pana a ajunge in centrii din cortex. b.logica. de conditiile in care a fost achizitionat.ea fiind. in functie de conditiile concrete. In cadrul memoriei de lunga durata. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza.rie operaponala. cat ~iinvoluntar. localizabile in timp ~ispatiu. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. tactila etc. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. stocajul senzorial. necesar. atitudini. 3. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. active. de situatiile deosebite etc. eronat sau fidel. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). memoria semantici. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. de experienta de viata a fiecaruia. ea are 0 importanta deosebita. inmmpinand deci rezistente.. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. bine organizat. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. daca se repeta de catre subiect.foartescurt. 4. a1catuita din idei. de fapt. memoria este: 1. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. se pot distinge: a. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. ajuta sa operam cu informatiile curente. operatii. daca elementele sunt grupate. atat timp cat este prompt sau lent. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. sentimente. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . memoria auditiva etc.

Din pacate. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. c. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. b. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. . Fidelitatea reactualizarii . nume ~i semnificatia unor date personale. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. Promptitudinea reactuaUzirii . inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.>i unitar). . starea de oboseala.cantitatea de material pe care 11 putem memora.. oboseala etc.>tergerea urmelor asoclatIve. detaliile. stresul. Pentru adeppi reflexelor conditionate. se identifica ideile principale. denumiri etc.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). experientele penibile. pe langa cunoa1. Factori obiectivi. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. de a Ie reorganiza. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1.>i srar1. trebuintele. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. precum: a. Rapidltatea fixiirii . Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. 3. uitiim 1. d. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. 3. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. 7 7. care trebuie considerat 1. Daca uitam informatiile neesentiale. de efort voluntar adecvat. eliminarea factorilor perturbatori etc. de a Ie modifica pe cele existente. suparatoare. realizarea rapida a intiparirii. 4.>i necesar. pozipa materialului in structura seriei . L. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. 2. starile emotionale negative. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. Triinicia pistririi . precum: 1.5 Memorie . McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. atitudinile. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. stabilirea unor puncte de reper. dar 1. uitarea avand caracter selectiv. precum: gradul de implicare a subiectului. 7. gradul de noutate a materialului . lumina.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi.. utile. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. scopul activitatii :viitoare.>i informatii esentiale. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). materialele omogene.32 7. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre.daca volumul informatiilor este mare. de a Ie corela cu altele. Pentru a optimiza propria memorie. modul de prezentare . Uitarea este un fenomen psihic natural1. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. penibile.u~urinta memorarii.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. g. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.inceputul 1. mobilierul.>i ca un fenomen pozitiv. o mare importanta are 1.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. interesele. fapt care impiedica procesul reproducerii. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .3 Caliti.. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . G. volumul materialului . h.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. cre~terea interesului pentru informapile memo rate.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. Ca fenomen normal.informatiile engramate sunt cOJ:). Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. construirea unor noi cuvinte cu cele date. A.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. 2.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). cu economie de timp-efort ~i de repetitii.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. Mobilitatea memoriei . Factori subiectivi.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. Astfel. motivapa. a neutiliziirii informapilor. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. Volumul memoriei . pastra ~ireactualiza. vorbim despre fenomenul uitarii. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2.servate corect 0 lunga perioada de timp. saniitatea.realizarea rapida. e. a informatiilor.cu cat acesta este mai ridicat. 6. necesare. fiecare acponand asupra celeilalte. uitarea situationali (lapsusuri. 5. prin 1.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. Thorndike). caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. f. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1.r . Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. aspiratiile. devalorizate.simultan sau secvential. blocaje temporare). atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract).cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc.

aimulte fenomene. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). Ebbinghaus. 9.J~.alciituindun intreg organizat.iOO. incruci~area doua sau m. 5. Trecut = care· nu mai este actual. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. Psihologul german. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. cu titlul . Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. in cazul vostru. Verifica!i corectitudinea lor $i.in urmaunei decizii. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente.Memorie:ji uitare". M. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. 10. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie.. adesea. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. Principii de psihologie cibernetica. Descrie!i. dupa care ritmul uitarii se reduce. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. ~PLICATII .33 consumul de droguri ~ide alcool. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. b. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. de~i evenimentul a trecut. 1.1I!iJ Interferenfa = intalnire. 6. . 40 ~ 20 o . Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. propune §i utilizeaza (Despre memorie). actelor. Realiza!i un eseu. 4.. Vo/untar = care seface con~tient..p. in cazul vostru. Pomind de la afirma!ia lui I. fie de 1-2 zile. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. expresiile pe care vi Ie aminti!i. in mare masura.. H. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. d. succint. Mnezic = referitorla memorie. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva.din timpul cares-a scurs.intre 5-20 minute. 211). In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. Ebbinghaus) 7 . 11. ansamblul faptelor. ratele de uitare sunt mai mici. apoi. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. 1975. Argumentati daca. caracteristicile esen!iale ale memoriei.5 = -= . apoi.. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . in aproximativ jumatate de pagina.pana la anularea lor. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. 7. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H.100 "" . capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Argumenta!i. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. de aproximativ 0 pagina. nota!i toate cuvintele. "" % ].. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. 8. devenita clasica. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. eviden!iati. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. in teoriile contemporane ale invatarii. c. particularitatile de varsta etc.. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. in aproximativ IS randuri (±I). deoarece intervine oboseala). 3... ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. Semantic. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. . contributiile sale fiind reluate. intampliiri etc. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. proceselor etc. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei.. Argumentati daca..amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei.

din povestirile lui Creangii. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). realizandu-se unitatea intre treeut. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. ~i'a In procesul imaginativ. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. a gandirii etc. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. Prin intermediul limbajului.1 Definirea . numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Chiar daca primele discutii.. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. balaurul cu ~apte capete. viitorul. imaginatia exploreaza necunoscutul. (R. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. elevii i~i reprezinta fenomene. Dymond). acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. prezent ~i viitor. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. liliputanii din povestirile lui Swift etc. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). fenomene existente in realitate. "lingu~itorului". a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. ascultand expunerile profesorilor. de situatii etc. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. radiocasetofonul etc. pe euno~tintele anterioare. participa activ. Aceste imagini. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte.este esential. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. centaurul. Astfel.). Mai mult. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. 8. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. Setilii etc. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. obiectelor Omul. ciclopul. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate.). reprezentari sau idei nu apar din nimic. e. posibilul. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. ele se bazeaza pe experienta anterioara. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. iar unul dintre obiecte are. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. Daca nu ar exista imaginatie. principiu functional in situatii noi. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. b. neexistand 0 orientare precisa. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei.34 8. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". caracteristice unui grup de persoane. IMAGINATIA . insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. Filosof olandez. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. terminata in 1675 ~i publicata postum. element. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . tipul "omului de prisos" (Oblomov). Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. a limbajului. Emotiile ~iatitudinile afective. pe deprinderile deja formate.). automobilul cu . fiinte. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. F. in copilarie. in plus. simtirea ~iactiunea altcuiva" .). deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. iar imaginatia.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. la randul ei. ins a. Principala sa opera este Etica. gandirea are un rol important.

De exemplu. Personalitatea subiectului este puternic implicata. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. Ma ocup cu acesta . el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. originalul). De~i are efecte relaxante. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. psihologiei. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Kafka). semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. . crearea operei ~idesavar~irea ei.35 8. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. ". unele capitole fiind transcrise de 10 ori. La nivel superior. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. uneori. In functie de gradul de activism al persoanelor. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. fraze intregi erau inlocuite. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. deci cu cat sunt mai originale. Popular. realizarea unei dorinte. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). dinainte cunoscute. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. In scrisoarea sa catre Fet. Adler respinge aceasta functie a visului. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). literaturii etc. imagini sau reprezentari etc. absurda (romanele lui F. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive.. S. geniu). Spre deosebire de Freud. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. intr-o forma deghizata. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. idei ~i senti mente inacceptabile. in actul imaginativ. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . Experimental. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. in esenta. reconstituirea modului in care se produce ploaia. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. ci de a adauga ceva nou acesteia. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. creatoare ~ivis de perspectiva). pentru a alege din ele abia 1/1.000. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). creatoare ~ivis de perspectiva). Visul devine "paznicul somnului". Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. insa se considera ca. Freud sustine ca visul este. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri.000. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. visul producandu-se in sfera incon~tientului. X). In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. Astfel.. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. A. In functie de domeniul in care se manifesta. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. exista imaginatie in domeniul istoriei. sustragandu-se gandirii logice. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. Se considera ca visul are caracter simbolic. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei.).. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante.

poate ajunge chiar sa se ridice. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. ). dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). absurda sau halucinatorie. Incon:. Arhetip = termen preluat de C. de fapt. G. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). dereglari functionale interne (acestea. dureaza intre 3 ~i 60 minute.). impresii din perioada imediat. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). sete. sau ca un animal care apare in vis sa fie. dar au fost prin~i de politie.inrudit cu visul ~ireveria. modificari ale ritmului respirator. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. "piidure". Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". inaccesibile in ordinea gandirii. sa se poata manifesta. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. neverosimila. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. Sentimentele se transforma. in somn. Visele pregnante. constituind 0 experienta la care participam afectiv. nu insa foarte puternici (spre exemplu. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. ale batailor inimii. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). nu-~i amintesc visele. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. . dar careseapiieQ_n~tiimei. in cauza. ale expresiei faciale. Dege{ica. premergi:itoare (adesea continuam a invata. in primul rand.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. ca forma a imaginatiei. care nu pot fi transpuse notional. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. 3. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. notati tot ceea ce va amintiti. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. explicarea ei.. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. In acest scop. dar numai 20% sunt colorate. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). "lucru care devine manifest dupa cateva zile). existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. intens ~ipe care 0 consideram reala. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. 4. senzatii interne (foame. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. de fapt. creionul cu gumii. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat).. termice sau olfactive. cu ajlltorullor. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. "lac". In cazul somnambulismului persoana. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei.$i). Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. pe care ni Ie putem aminti. 0 persoana cunoscuta . Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. miniatura.36 -. F antasmii = produs al imaginatiei. nearisirea camerei etc. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. 2. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. acestea fiind indispensabile unei existente normale. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. in medie 20 minute. rar aparand cele tactile. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. Visul. construiti. caricatura. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii.cente pe care vi-l reamintiti. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. anuntand survenirea unui aspect patologic. identificand procedeul prin care a fost obtinut. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). Totul devine intr-un fel posibil.

aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii...este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu ..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. I [It':l!illr. imagine bogata In continut/imagine schematic a.... ascuns. . sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat... ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii..... man. logica in . perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.cuvinte adecvate contextului dat. 3. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). orientatii spre un scop..--- completarea Cll anumite ---. 4.. nerelevant.. formale mediul intern 6..... se define~te drept Spiritul de . generalizarea etc..aceste douii caracteristici revin memoriei umane... conceptuale.. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor. comparare. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului... 5... Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.-... reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare...... mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. mecanica.. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. analiza... Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. .. 2. sinteza.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv.. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor.. numiir.. comparatia. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. 4.riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii. ci presupune mijlocirea limbajului .. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. rapiditate ~i observape (observatie)...... are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. poartii numele de . Activitatea perceptivii intentionatii.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii. Precizati douii dintre s:. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.... inteligibila..... Perceppile ..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1..... Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii.. 6. . .. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.. mediata . . altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii.. abstractizarea.. spre diferentii de cea animaHi.. ceea ce este slab.. 7... existente intre 5.. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. 3. 2....-etG. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora. observape Receptorul- .....nu sunt singurele caracteristici strict umane.. cuvant. ..primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput....

ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. ci in baza percepliilor anterioare. iar imaginatia. Mai mult. imagine~ mentala are un caracter secundar. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. Dupa cum sublinia J. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. a acesteia. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Ii 2. ca proces de adaptare activii a. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. c. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. sinteza. deoarece imaginatia se desprinde de concret. dependenta de nivelullimbajului. c. Daca nu ar exista imaginatie. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. b. b. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. in linie dreapta. i . se oferii date suplimentare. la randul ei. d. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. imaginalia exploreazii necunoscutul. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor..figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . neexistand 0 orientare precisii. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. c. posibilul. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. viitorul. Astfel. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. participa activ. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. Mecanismele limbajului. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare.tratarea ~i creativii a omului. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Piaget. Imaginatia. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. salt pe care il va realiza gandirea. a. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. accesibila cotidian. subiect (spre exemplu.reconstruclii operatorii". a. d. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. b. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. caracteristice. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. c. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. b. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. intr-o anumitii miisurii. Precizati formele imaginatiei voluntare. 1. reprezentiirile sunt deja . imaginea caracteristicii fiind schematicii.. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. abstractizarea etc. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. lmaginatia. a. reprezentarea nu este continuarea. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct).). la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. se poate vorbi de.

3 9. g'·I¥"'.5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.~" .." '. .~i.. Atentia .. x.4 9.~ !t1 '''''1'.2 Formele atentiei 10.. ~ ~ '~ ~ .... '.1tiei 10.' ry.~.~~.( + ):." ..i m. ~~.2 9.~%f*" ..~ ....39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.1 9.... [.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.'~'I~. 1\. 'I~ i riii .J .. Limbajul 9. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '. ~ 10.'i L 4~ %W I I II ..- . <::'Ift1 'i ~ ~ :.:n~~...-.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.".~.l . I'. .' ..~~~·:U.~..

latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. problema constituind-o. simbolicii de reprezentare . uneori. d. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor..3 Func.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere.1 Definirea . buzele. ludica sau de joc .raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. prin intonatie. emitatorul.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. gestic a etc. canalul de comunicare . ciocniri de sensuri etc. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. lumini etc.corectitudinea transmisiei mesajului. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. 6.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. ca activitate. pauze.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5..2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. declan~eaza ~i se regleaza). In Iimbajul comun. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. 8. ritrnica. . mimica. b. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . fonatoare . receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. cuprinde urm. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':.40 9.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. fidelitate ..de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament.eel care produce ~itransmite mesajul. 2. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. in general. expresiva sau afectiva . Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. 3.i caracterizarea Iimbajului. persuasiva sau de convingere .mu~chiul limbii. e. semnalul . intre doua persoane.corzile vocale fixate in laringe. relatii prin formule verbale sau alte semne. termenii de comunicare. c. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. in acest caz. de reglare sau de determinare . in limitele unei arii determinate.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. c. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. Norbert SILLAMY 9.de substituire a unor obiecte.~toarele elemente: a. pantomimica. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).presupune asociatii verbale de efect.. 9.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. apaetc. Cea mai simpUi schema de comunicare.cel care receptioneaza mesajul. 4. mergand pana la construetia artistica. de comunicare . LIMBAJUL 9. ceea ce ele exprima ~icomunica. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. de rezonanta . semne grafice. receptorul sau destinatarul . corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. Forma de baza. de cunoa~tere . cavitatea bucala ~inazala. ritmul vorbirii. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. in cadrul 7. fen om ene.enta lorin aparitie. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . codul. permite explorarea ~i investigarea realitatii. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. b. accente. periferic al vorbirii. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. completitudine . care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii.

personal. Treptat. . Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. rezultatul onstructiei mentale. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. timbrul vocii. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. mimica. limbajul oral imbraca forma: 1. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. sinteza. complet ~i accesibil. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. in raport cu planul initial. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. a capacitatilor intelectuale. accentul. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. in ontogenezii. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. dar ~i inimii. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . cat ~ipe cea emotionala. In combinatorica imaginativa. In ontogeneza. cu gandirea. In cazul dialogului. elaborarea lui realizandu-se. Astfel. pana la automatizare. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. ne precizam noua in~ine intelesurile. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. prin verbalizare.41 unei dezbateri colective. Astfel. 9. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii.este accesibil rara a se recurge la date percepute. iar perceptiile ~i reprezenHirile. afectiv. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. personalizate. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. cuvintele nu spun nimic copilului. tonatie. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. 9 . Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. notiuni. Initial. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. la inceput. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. in special. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. lent. explicit. cu atat ii este mai bogat intelesul. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). incitand atat latura intelectuala. b. Fiind fata in fata. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). 2. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii).4 Raporturile dintre Iimbaj .). sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. imagini. scheme Ie articulatorii se consolideaza. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. sunt simple sonoritiiti. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. . se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . Cu toate acestea. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. dobandesc semnificatie. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. ~i anume. limbajul scris trece in limbajul oral. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. 9. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. catharticii . mimica. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. eliminiim neclaritatile. individuale. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. rsonalitatii. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). de regulile gramaticale ~i logice. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. de detensionare nervoasa. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Totodata. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. iar treptat.limbajul contextual. relativ. Noul. La nivelul sistemului psihic uman. dar. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. reprezentarile ~i gandirea. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. ~ . In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. comparatia. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic.

propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta.. beneficiind de comprimare. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . existenta" ~i logos "studiu"..ilegileeidedezvolta. rara respectarea regulilor gramaticale. Spre exemplu. ba etc. ~PLICATII 1. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. 4. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. se executa ordine simple. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir.e. inteligibila. Verigii = element de legaturii. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. Ontogenezii = provine din grecescul on. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). Totodata. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. ' 3. cu noi in~ine. ani . ontos "fiintii. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. precum: mama.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Pe oniricii. ~ Posedand de II i autonomie functionala. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. mai ales la nivel cerebral. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. Editura Stiintifiea. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. papa. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice.diaziilimb. Spre exemplu.~tiintacaresu. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. IJI . Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Cercetarile efectuate de J. formate din cateva cuvinte. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. la.. Li~gvisticii . conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. apa etc. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). apare limbajul asonor. elementelemobile ale fetei.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale.• . 1964). concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. De la act la gandire. mai apoi. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. iar cele din urma recesive. pa. proiectare. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. apoi. cu sine §ipentru sine. 2. in urma interiorizarii limbajului oral. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". el devine principalul instrument I . . ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. eu deformari fonetiee. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. masura eonstituirii sale. . se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . primele sunt dominante.

in plan subiectiv. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. Ea este superioarii atentiei involuntare. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. precis. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. spontana. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. dar apoi dirijat voluntar. atitudine pregiititoare. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive.10. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. cu un efect de scurta durata. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. dintre care cele mai importante sunt: I. Sistemul reticulat activator ascendent. bulb. la inceput. sa fie eficienta. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal.ealii. mobilitatea stimulului.). ATENTIA . localizat in trunchiul cerebral. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. 2. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. protuberanta ~i mezencefal.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient.Tra~espeeific. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. 2. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator.Atentia involuntara este neintentionata. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. mi~carea stimulilor etc.1 Definirea .2 Formele atentiei . imobilitatea sau tacerea. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). prinintermediul cuvantului.. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. revine mecanismelor verbale prin care . fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. ocolind sistemul reticulat. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. 10. altele vag. De aici. Astfel. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. Acestea ajung direct la cortex. Traseul specific. aparitia sau disparitia sa brusca. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. Ea reprezinta un reflex de orientare. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. 10 . noutatea lui. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. contrastul dintre stimuli. Din punct de vedere psihologic. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. cu rol in. neputand sa rezolve sarcinile solicitate.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate.-. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". nefiind provocata de orice modificare a mediului. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. avand functii de activare. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. iar alte obiecte trec neobservate. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. echivalenta cu stimularea senzoriala. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. Un rol important.. in declan$area ei. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. . printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs.--------. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. atentie jocalizatii. 2. atentia prezinta urmatoarele forme: . Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. partial. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii.e ia decizia de a fi atent. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate.

.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . W . conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d .iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. a gesturilor noastre etc. prin exercitii. Stabilitatea aten. cu ace]a~i grad de claritate. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan.obligatoriu pauza. intr-un moment sau altul. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. lavora lee ucru. odihna.a interna §i cea extern a sunt complementare. incordare. • ' eli.). Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. •• fi ru sarcma prolector -. inhibarea celorlalte.). in plan mintal. duce inevitabilla obosealii. 0 . trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. iar lipsa lor constituie insu~iri. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate.. Este conditionata de complexitatea stimufului. Dupa felul in care se fixeaza.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . A ' ~ • w . Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. s!mul~an.. interesul. experienta profesionala.. Dupa obiectele la care se refera.irile atentiei .. care reclama 0 atentie deosebita. fi I . antrenamentul special. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare.. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. a§teptare. atentia voluntara poate fi: contemplatie. " II. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). de varsta. de natura sarcinii. perturbatori etc. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. preocupare. unor contramdlcatle. 3. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. la persoanele obosite sau bolnave. trebuie rationalizat timpul de lucru. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. eSla~ura a. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. a planului de actiune etc. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. 0 idee. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. a obiectelor din mediul inconjurator. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. acest. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. t' I 4. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. analizarea propriilor sentimente. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. Chiar daca este greu de verificat acest lucru.. De aceea.consecintelor negative ale nerealizarii ei. in campul atentiei. domina una sau alta. Atenp. ung . Odata dobandite. raurirea. a unei sarcini ~i neglijarea. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. In 1887. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. Presupune fix area asupra unui obiect. §I e 0 a oua zona. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. spontan sau dirijat.. La randul lor. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . a expunerii lacute de catre profesor. .3 insu. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . sornnul etc. Opusul ei este instabilitatea. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. Oricat ar fi de bine organizata. doar. de structurarea optima a activitatii. unor mterne. . • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. actiuni. gradul de antreunc. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne.• umll externe. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. . voluntare ~i postvoluntare. con§ lintel.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. amintiri). '? F f A • •• urmeze. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. trasaturile de caracter ale subiectului etc. 7 .i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. ele nu pot fi disociate. Dupa directia principala de orientare a atenp. In activitatile pe care Ie desla~uram. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat.

Totu~i. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. de surescitare extrema. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. . 2. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. 0 ctivitate intelectuala extrema. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. Poate fi yorba.xtaz (este yorba de cazul sau particular.5xe. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. persoane afective ~i uestapanite. diferit de la 0 persoana la alta. ". emotii. ci doar de un monoideism relativ. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. tara Insa sa se piarda con~tiinta.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). concentrata pe 0 singura idee. Chiar mai mult. survenind In cele din urma.zgomot puternic -. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. ldeile permanent de dureri de cap.' . ca stare de inactivitate. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . gesturi. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. In starea de betie etc. . lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . Ie apar pe palme pete ro~ii. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. fenomen sau idee. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. de aceea. in aproximativ 0 jumatate de pagina. 0 "moarte aparenta". afective (sunt fenomene de autohipnoza). 5) trairea Inca instabila a extazului. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . precum oricare alt proces sau fenomen psihic. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. vorbindu-se chiar de zile sau de. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. ochii se Inchid. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. contopirea cu divinitatea. Spre deosebire del extaz. manifesta 0 mare agitatie. ca urme ale cuielorrastignirii). De~i nu sunt valorizate negativ. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. insomnii etc.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. prezenta la toate animalele superioare. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. ale atentiei. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. de asemenea.). care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. frica de spatii deschise care sau inchise etc. Atentia. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. iutr-un interval foarte scurt. .. Sistem talamic =. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. ci de acela al patologicului. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. respectiv atrofia atentiei. 1) rugaciunea in gand. Argumentati. un tip de obiect etc. povestesc unui arbitru ce au viizut. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. un obiect oarecare ~i. Aptiiudine sarcini. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. Maniacul. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. nevralgii. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. in accesele de excitatie. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. desigur nu de 0 maniera patologica. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). care cunoa~te numeroase manifestari. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. stomacului etc. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. apoi. de 0 epuizare a aten{iei. Sranta Tereza. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. QL 10 - . respectiv fixarea pe un singur obiect. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. ci la.

In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii.este yorba. cat ~i a unor diferente. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. asigura adaptarea la acestea. miniatura. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. selectare. Mult mai evident este rolul perceptiilor. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. De asemenea. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. In . diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). identificand procedeul prin care a fost obtinut. adaptarii. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. reprezentarea. de asemenea. ). iperceptia. la nivelul imaginii perceptive. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. asociere etc. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice.).con~tiintii etc. creionu/ cu gumii. radiocasetofonul etc. 2. 1. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. au fost generate. in schimb. Creionul cu gumii. analizatorilor. centaurul. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. gandirea. sinteza. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. Degefica. imaginatiei. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. sunt generate produse noi. transfer etc. spre exemplu. 'detinute anterior. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman.) . afectivitatea etc. Astfel. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. existente ca obiecte de sine statiitoare. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. are un caracter obiectual.). procedat. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. sunt componente ale campului de . interactiunile cu alte procese. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. dar. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. evaluare. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". privind mai ales limbajul ~i activitatea. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap.. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. de legiiturii informationalii elementarii.

i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.-:mt(-~?r .t~'> .W2''t.14.4 Formele motivatiei ... ..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11. ~.'-1 ~~ I· '.•.~vl . .:"< ....0..".. 11. I! • ~ .3 Sistemul motivational: niveluri structurale . ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.: "'.>1F·. 11..< .5 13.2 Clasificarea deprinderilor . 12..3 13.3 Clasificarea.'. ill .Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. vointei .1*. .'. ~ ~I""" ..proceselor afective' ". . Motivatia • 1l... :·::mL..~ ' .X.2 Functiile .('. 13.3?~-....4 Rolttl proceselor afective h .~i caracterizarea ~fectivitatii 12... niotivatiei .. -~'> .1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14..11'1...5 Optimumul motivational 12.. Deprinderile** 14. !! . 4..:<~-. ..i"''''''''.-. 1/:.. ' 12.'.4 13.~ . Activitatea voluntara 13.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.1 Dehni~ea...~ I '..". :1.. _ -. ~~~_. Afectivitatea 12.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. Etapele actului voluntar Calitatile ..2 13... I'~. _'~·.3 .1 13.2 Partlculad'tatile afectivitatiL. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~. 11. I~ ~.

dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. Co. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. sentimentele. sete.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. f. pe de 0 parte. c.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. dobandite (trebuinte materiale.foame.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. A. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. fie ca sunt innascute. cu interesele etc. bine organizate $i puternic integrate. pozitive ~i negative.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. de fapt. in special. intentii etc. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. . specifice numai omului. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. cu dorintele. b. deoarece apar in urma unei deficit) etc. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. relativ simple. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. valente.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. s-au format fn decursul filogenezei. ea fiind eauza interna a eomportamentului. cele mal importante fiind: a. 11. funetia de selectare. teoriilor despre om. De satisfacerea lor depind cele superioare.II.). scopul final al aqiunii.). Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. Co. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. MDTIVATIA . Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. de a $ti). dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. in: a. dorinte. iar pe de aHii parte. e. SiIIamy). deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. impulsurile etc. numitii "piramida trebuintelor". Interesele sunt forme bine structurate. fie ca sunt dobandite. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. Trebuintele sunt forme relativ complexe. b. prefiguriind. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice.. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. 11. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. respectiind 0 anumitii ierarhie. . Interesele pot fi: personale ~i generale. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu.1 Definirea . e. trebuinte sexual e) $i secundare. Motivatia este un rutru al influentelor externe.vi. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. tendinlele. legate. ell intreaga personalitate. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. ce pot fi: primare. PUline dintre formele motivaliei. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. impulsioneaza spre actiune. innaseute (biologice $i functionale . slab organizate care cuprindpulsiunile. pasiunile. fUnd fnnascute. Ele sunt idei-forta. a interactiunii cu mediul socio-cultural. tendinte. d. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. 11. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. decat sa renunte la convingerile sale). in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. convingeri etc. natura ~i despre soeietate care se . g. Stari motiva(ionale simple. spirihlale $i de comunicare). con~tientizate sau necon~tientizate. interese. in functie de conditiile prezente. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. 0 parghie a autoreglarii individului. afective $i volitive.

in 1935. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. altruiste ~iegoiste etc. excursii etc. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza.. atunci cand intind mana sa fure. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. fiind yorba despre un reflex operational. bataie. subaprecierea dificultiipi sarcinii. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). a educatiei etc. odata cu inhalarea nicotinei. Motivele sunt considerate. 2. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. b. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. ci el interactioneazacu alte motive. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. in interesele ~iin trebuintele lui personale. pedeapsa etc. Burrhus Frederic Skinner. Formele motivatiei sunt inegal productive. in mod repetat. aflati in inchisoare Ii se •. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. de catre N. . caillele este "silit" sa saliveze. actiunea. In situatii complexe. 11. reunind cognitivul cu valoricul. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. precum: varsta. Motivul este mobilul care declan~eazii. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate.4 Formele motivatiei . majore ~i minore. Criminalilor deosebit de violenti. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. 3. de' exemplu. T. hotilor de buzunare. 2. particularitatile concrete de actiune etc. Daca se iau in. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. a culturii. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Dare daca Ii s-ar aplica. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. considerare ~i alti factori. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. de a se simti bine in compama unar persoane. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii.). un ~oc dureros.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. ajungandu-se la e~ec. de a cunoa~te. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. pozitive ~i negative. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii.. temperamentul. orice conditionare are ~i deconditionare. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. 11. se schimba. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale.. motivele se sustin unele pe altele. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. contribuind la illtarirea motivatiei. in nevoia de a ~ti. existand doua situatii: a. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. depozit pentru hrana (2). canal de glisaj (3). Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. totdeauna. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. SilIamy. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). h. Motivele pot fi: individuale ~i generale. supraaprecierea dificultapi sarcinii. intrinseci ~i extrinseci. alcoQlului saudrogurilor. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. de aceea. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza.

Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. alegerea activitati se ordoneaza in timp. cele mai frecvente. . caruia tehsiunea se reduce.ambitia. ai prejudecatilor. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. .cuprinde nevoia de societate. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. Prolectiv = (in cont.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune.~"'$l!!!IlII~. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor.dorintiide a realiza ceva.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. 4. 5. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Tendinta spre afirmare socialii . Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. r~acfie. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului.. 2. Tematica integriirii sociale . dar au orientari realizarea unei alte activitati. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern.nevoia de a fi competent. In masura in care aceste diferite.. Activarea existentei . de colaborare. sete. 'pulJ. . '. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. conduce la dileme 1.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii.. Elabora~un text. ~PLlCATII 1. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. 3. = _.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. de aventura etc. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. de aproximativ0 paginii. de a crea etc.. De obicei. Conflicte de apropiere-evitare.). apare conflictul.-" ~'llIlr-'__ -~ . careorienteaza.stare de excitatie (foame. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. Nivelul de aspiratie.domeniul trebuintelor vitale (hrana. amprenta asupra conduitei noastre. se instaleaza 0 stare tensionala. alte nevoi de ordin material).!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . diminueaza increderea in lui Kurt Lewin.E!:. tematica erotica. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. de a atingeun obiectiv. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. de a-i conduce etc. 2. =·0. Atunci cand nu este insa 3. de obicei. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®.i!:tlJ:i . de a cunoa~te.!"~ -~~-_=---<'1. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. apa. de a-~i realiza aptitudinile. satisracandu-se succesiv. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . de comunicare.ext)care este motiv. Tematica reglativii . 4. Desigur.J!!9Q1.==_.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. fuga de plictiseala ~imonotonie. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. care i~i pune aproape egale. Tematica normativii . Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative._ . Pentru a . Valente==. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc.erealizeze. Thomae. 3. trebuinta sexuala) ..atde un scop. g. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s.. posibila ordonarea. dar sunt de orientare diferita. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. !?t9!ggi<::e. :::Jonr:. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. preocuparea pentru propria securitate etc. etc. induce dificultati in luarea deciziilor. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. -----1 f ~'. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. nu privind. caldura. 6. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. la realitate. dorinta de a ciilatori.nevoia de varietate.. de a participa la spectacole.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . 2. independent de vointa. expresiva. dorinta de a depa~i pe altii.

in 1937. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. de la 0 emotie la un sentiment). altele.). procesele afective sunt subiective. care exprima fie scaderea. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. placere. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. placere-neplacere. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. neplacere. schimbarea vocii. Din viata sentimentelor (1969). iar V. P. Debus. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. Astfel. deprimare etc..i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. cat ~i al con~tientului. A. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d.1 Definirea . spontan. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. Ele cuprind: a. a~a cum scria Vasile Pavelcu. altele ne intristeaza. in timp ce.12. procesele afective au valoare motivationala. durata. gradul de con$tientizare. Cosmovici). mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). adica apartin unui proceselor afective. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. nivelul de elaborare a triiirilor afective. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2.). proceselor afective. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. Psihologul Mihai Golu utilizand. transpiratie. unele fapte ne produc entuziasm. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. intreg organismul: tinuta. subliniind rolul energizant. intensitatea. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. c. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. obtine urmatoarele categorii: 1. tremurat etc. fiind conditionate din punct de vedere biologic. b. altele ne indigneaza etc. AFECTIVITATEA 12. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. la stadiul secundar care presupune 0 1. fie in a.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala.). mersul etc. in clasificare. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. inro~ire. jurul polului negativ. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. exprimata prin paloare. in momente de timp diferite. evident. mobilitatea proceselor afective. au caracter involuntar. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. ritmului cardiac. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. Astfel. polaritatea proceselor afective. gol in stomac. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. de orientare ~i de directionare a actiunii. 4. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. Fr. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. unele evenimente ne bucura.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. b. Pavelcu ~i P. in bolile pulmonare predomina starea de . Littmann Ie denume~te "emopi". deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. deoarece "in domeniul afectivitatii. i2. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica .ne place sau nu ne place). Mai tarziu.

Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate.sentimentele estetice (admiratia. care sunt tdiiri afective foarte intense.) apar pe baza perceperii frumosului. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. organizeazii. ele fiind surse suplimentare de energie. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. Altul (gelozia.) . deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. Comportamentul afectiv perceput de altii. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. b. . Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. tristetea. patriotismul. Janet). acceptul §i bucuria).52 iritare etc. a muncii ~i a disciplinei. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea.priza. care rezista la factori perturbatori.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. Sentimentele "imnt emotii repetate. prin starea de agitatie difuzii. care potenteazii activitatea. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. stabile ~i cu intensitate moderata. de mirare ~i uimire. sUl. dezgustul. a aspectului exterior.. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. declan~eazii ~i regleazii conduita. difuze. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. 3. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. Din punct de vedere valoric. dnd situatia este nouii. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. Procesele ~i starile afective complexe sunt. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. oarbe. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. transformandu-se in trasiituri de caracter.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. anomalii ale afectivitiitii. Existii 0 mare varietate de emotii. Ele cuprind: a. avaritia.. fiind considerate. furia. "Cheia intelegerii altora. nobile. Paveleu. Procesele afective complexe cuprind: a. de natura sau de actiunile omului."""-=-=~~. prin mobilizarea energiei psihonervoase. groaza. Cannon). creatia artisticii etc. asociata cu deceptii. stabile. violente. lectura. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. relativ stabile. procesele afective indeplinesc ambele roluri. pasiunile.). . B.) ~i negative. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Plutchik 12. ". a conduitei etc. rasul exploziv etc. se aflii in propriile noastre vibratii afective". Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. psihologul american R. pesimism etc. sentimentul indoielii etc. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. organizeazii conduita (W. anticiparea. intense.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. in realitate. c. c. de lungii duratii. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. fanatismul). desfa~urarea lor tumultoasa. . se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia.. fie cii este yorba de artii. care orienteazii. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. de unii psihologi. sentimentul datoriei etc. Psihologul A. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. 2.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. doband'tte. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. extazul etc. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. vicii care conduc la comportamente bizare. dezorganizeazii conduita (P. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. care sunt triiiri afective complexe. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). spunea V. b. sentimentele.. sentimentele pot fi: . ci la nivel de personalitate. constructive (sportul. starile de afect sunt triiiri impulsive. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Ca generalizari ale emotiilor. pasiunile pot fi pozitive. de regulii. S. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare.

pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. insopt de totala intoleranta fata de adversari. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. d .:. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). confuze. b'Apare cnza de 1dentItate. spre exemplu un sentiment. ci ~i in privinta gesturilor. .a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. determinata de prezenta unor persoane necunoscute."' 3.. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. admiratia etc. la 4-5 luni frica. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £.. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. presupune stan tensionale. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. Ie traiesc. Un fenomen de lunga durata. la 4 ani eel de maudrie.. masura ce mamtam m varsta. F anatism = zel excesivpentru 0 religie.. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. dar care explica formarea sentimentelor complexe. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. idee. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. La 18 luni se manifesta gelozia. la 3-61uni rasul. patriotismul etc. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. 1. v1etn afect1ve. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. admi[atie.de avere. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. d ' . iar injur de 8 luni bueuria. expresivitate ~iconduitii. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. Kant). It fi' d b d I' sl. are un caracter dobandit. este combinarea afectiva. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. in mod repetat. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. Copilul imita cu u~urinta pe adulti." ~ rii~~. a~ament exageratrata de 0 convingere. in care se recunosc iubirea ~iura). Toate acestea. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). Atunci cand nu apare nici 0 bariera.m vor a e. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. ~ w .m~ an I. atitudinilor. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile .cazul geloziei. fluctuante. de a coopera cu adultul). . a le ca aproape mtreaga personalitate. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. pe __ "_ . nici 0 frustrare. . semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva.::iIl. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. _ . 4. in diferite contexte. 2. ~LICATII 1. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. ar ~1pnma 1U Ire.incompleta.. se nuanteaza. diferite stari afective. P OSl'b'l' .'::4u::d. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare.. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. care nu se poate dovedi experimental. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. I - --- -- .am ~ __ . Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. la 2 luni apare plaeerea. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. asemanatoare). funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. ~ . sentimentul datoriei. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. Aceasta nu survine insa automat. ele tind sa se combine. 0 cou:p 1c~re a. 10/11-14 ani 14 18' . Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea..

conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). 13. SKINNER (1904-1990) - . care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . in structura activitatii intra: .Scopul (respectiv.i caracterizarea activita. aflate in interdependenta: 1. 2. In diferite forme ~i variante de activitate. in sens general. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai".a componentelor psihice). gandire. extraversia. Mai mult. spiritul de riispundere etc. Din punct de vedere psihologic. vointii etc. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. Ea nu se reduce la memorie. b. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. memorie. 3. Jocul este. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. postliceal ~i universitar. 2. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. ponderea ~i modul de combinare. imaginatie. F. imaginatie etc. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. ontogenetic. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. in orientarea ~i selectia profesionalii. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. de gandire. exista: a.). operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. insii nu dispun de un motiv propriu. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. aspiratie. atentie. activitatea apare in doua ipostaze. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. caci 54 ~~- 13. ideal). blocul de comandii intern.Motivul (trebuintii. afectivitate. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ.13. imaginatie. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. ajungandu-se la deprinderi. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. In acela~i timp. B. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. in domeniul inviitiirii. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului.1 Definirea .). ~i a unor teste sintetice. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". procesele de elaborare a planului. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. Intrucat. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. dificultate. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. interes. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. satisfacerea motivului).ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. presupun folosirea unui mijloc. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. semne ~i simboluri). pot fi: musculare ~i ideale. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. giindire. deprinderi. introversia. cu grade diferite de complexitate. care raspunde la intrebarea: de ce? . unelte exteme etc. Activitatea. blocul extern de execupe. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult.2 Structura activitatii . motivatie.Mijlocul (cuno~tinte.3 Formele activitatii . The Technology of Teaching (1968). de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. Spre deosebire de I. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. 2. 13. ci una reciproca. de elaborare anticipatii a scopului. atitudinea fata de sarcini. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. Prin urmare. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). P. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile.

Efortul voluntar nu este innascut. 13 13. Rezultatul final. 4. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. n-ar fi posibila continuarea actiunii. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. 4. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. severitatea criticii etc.a-timentine hotararea luata. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . Executia are caracter secvential. 3.i caracterizarea voin. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. realizata in urma deliberarii. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. 4. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice.vointa. dificultatile. opiniile contrare. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. face posibila elaborarea planului de actiune. materiala sau internii (de natura fiziologica. J. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). uneori. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente.4 Definirea . prin intermediul mecanismelor verbale. psihologica). are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare.& Calititile . obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. principii. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp."vreau X"). Daca rezultatele nu sunt cele scontate. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia).. chiar ~i in conditiile in care. 2. rabdarii. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. pentru . asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. Adultii eonstituie. ea constand din succesiuni de operatii. emotionale. intelectuale. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. pe care. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. Din punet de vedere psihologic. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Vagotski considerii cii. motivelor ~i proceselor intelectuale. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. 13. Luarea hotararii. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec).tocontrolulpresupune con~tientizarea. prin conexiune inversa. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. in plan mintal sau exterior. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Ie interiorizeazii. Limbajul are rol reglator in declan~area. eventual. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. politice. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. a renuntarii). vointei .in evolutia sa. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze..5 Etapele actului voluntar Vointa. Au. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. scopul urmarit. iar dupa caracterul produsului. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. Ea are caraeter normativ. idealuri morale. pentru copii. ulterior.. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. atitudinea fata de activitate etc. 2. in calitate de proces psihic. stabilindu-se. sociale etc. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Articularea motivaponalii. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Astfel. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. ajungand sa-~i dea comenzi singur. ordinea realizarii lor. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. Dupa natura componentelor domjnante. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. L. scopul nefiind realizat. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. 5. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). mijloacele adecvate de realizare a scopului. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. In depa~ireaobstacolului. Analiza ~i lupta motivelor. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus.. 3. 5. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. c. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. aparent.

care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. putem influenta 1969. ea poate fi supusa anumite limite. 4. atilt ill dreapta. Datoritii acestui fapt.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs.. iar 'ineficienta lui. In aproximativ jumatate de pagina. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. b) 0 persoana. atunci cand vrea. de exemplu. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul.. launtric. 9. apoi. cum ar fi sugerea. unui adult ii este frica de caini. moment. retragerea bratului sau a piciorului la un . comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur..cnecesaf--c.. De asemenea. lipse~te mult de la ~coala. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. 1300-1358) ~i. fenomen. !ipsa de vointa. dar multiple. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. 0 actiune voluntara. cum ar fi salivarea. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.apoi. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. Putem tu~i ~i intentionat. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire... In afara de actiunile voluntare. 3. 5. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. 6." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo..) urmare~te. la om se manifesta insa ~i deprinderile. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. del'rinderi. ca punct de plecare.a.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame.lara motiv. Calitiple vointei. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul.Inainte de a pleca de acasa. 8.~p_ersQaIl. scopuri. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. in fi reglata prin cuvant. devine 0 trasatura specifica. (. (. respiratia. dar IlU le finalizl:aza.. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. (. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect.auza. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric).Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. care comanda numai mi~carile. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. pentru formarea unei acest sens. riisul. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. nivelul de maturizare necesar. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi._este. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. Actiunile voluntar. functionarea con~tient. " 10. Astfel._ill_c.. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or.Buridani-a pus ill iesle. Formati grope sau lucrati pe perechi. Bucure~ti. caracterul voluntar... proces etc. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. cu amanarea deciziei. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . 13 ~PLlCATII 1. indispozitie.) unor actiuni involuntare. Actiunile de con~tient. Veleitate = vointa deficitara. mijloace etc. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar.. discutati posibilitatea ca actul deciziei. prin autocomanda.p. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. cursul unei conferinte. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. de care este con~tient. al alegerii. intreprinde unele actiuni in prelungit. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. 2. devin trasiituri de caracter . Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Daca 0 actiune poate partial. integrate in structuri mai complexe. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Astfel. = deficienta a vointei. dar in caz reglarii prin vointa noastra. nu poate. Considerand. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. de procedeele. slaba.Argumentati raspunsul vostru. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite.56 omul delibereaza. Pe langa repetare. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. d) Cine nu vrea cand poate. transpiratia etc. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. Ce este vain/a?. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis._sa_atinga~i Abulie . b) Buturuga mica rastoarna carul mare. tu~itul. descrieti relatia vointei cu acestea. Editura ~tiintifica. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. cat ~i ill stanga stanoagelor.apoi. esentiala a omului.. respiratia. inghititul. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. 0 cantitate suficientiide ran. este corespunzatoare dorintei. putem sa ne reglam voluntar. stimul dureros.

pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. semnaliindu-se erorile. deprinderi motorii (ex. silabelor. ex(stand 0 multitudine de reactii.demonstrarea actiunii. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. Iara a se disocia de vointa. . consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. dintre care cele mai relevante sunt: 1. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. fiind actiuni stvoluntare. mersul pe bicicleta). Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. Prin repetare $i exersare se automatizeaza.57 14.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). caracterul activ $i calitatea acestora etc. proces care poate fi mai lung sau mai scurt.piistrarea metodelor. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. 3. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. 2.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor.deprinderi simple (trasarea liniilor."". . Daca in faza initiala. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). Desigur. varsta). iar scrisul 0 deprindere motorie. iar dupa aceea a cuvintelor). a citi. scrisul. 2.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. ovalelor. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. .1 Definirea . a dactilografia) etc. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. conducerea automobilului etc. corectarea lor fiind foarte greoaie. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. DEPRINDERILE** 14. . Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. elaborate con~tient. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. 4. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. 4.deprinderi complexe (scrierea literelor. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. aceea a constituirii deprinderii. precizie $i viteza. a lua notite). bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). In raport cu definitia pe care am precizat-o. de stapanire a unei actiuni sau operatii.) Evident. ajuca carti). a calcula. dobandind stabilitate. . sigura ~i rapida a activitatii. controlul $i autocontrolul executiei. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati.iunea deprinderilor .. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. de gandire $i senzorioperceptiva. deprinderi de mundi (a cro~eta. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. . Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei).prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. mi~carile ce trebuie Iacute etc. o analiza mersul. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata.deprinderi de invatare (a scrie. prin exercitiu $i consolidare. a zidi. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure".i interac. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. . realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. impliciind intreaga personalitate: 1.3 Formarea .

. spiilatul pe maini etc.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. vointa ~i gandirea. volumul d. corectitudine etc. . puse in evidentii ulterior.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. consumul de alcool etc. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. deprinderile nu raman izolate.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. formate. De asemenea. . Cum se poate proceda? 1. Desigur. operatiile sunt prescurtate. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. atentia necesara diminuandu-se progresiv. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. 5. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre.. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. Sunt implicate aici atentia.). fiind prezente in toate domeniile. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse.. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . plimbarea de dimineata.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. dar mai putin consolidate). Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. spre diferenta de deprinderi. indeplinind. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. ci la orice varsta. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. mai multe functii: . . a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). sa se desfii~oare cu regularitate. cea mai mare. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. viteza. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. Notifele. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. Odata. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. 2. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. acestea permitiind sistematizarea materialului. 4. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. interferenfa. de asemenea. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie.) ~i negative (fumatul. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. 3.. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. erorile sunt eliminate.

respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. 4. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. Evidentierea. . Identificati. eliminarea factorilor de 4. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. Prediclie = anticipare. Mai mult. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). 6. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. timpul. de asemenea. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. 7. informatiile pe care Ie invatam. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. planificarea timpului de studiu.. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. Astfel. Condi{ie = fapt. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. Proactiv = ceea ce acponeazii. pe de 0 parte. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. in masura in care nu sunt prezente. Explicati diferenlele aparute. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . Automat = ceea ce se face. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. realizarea de predictii in text etc.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat.. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. de ce nu. A gandi critic presupune a lua idei. unanumitjoc). a Ie examina implicatiile. .Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . 9. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. 5. in manu ale sau alte materiale educationale. intelegerea. a fenomenelor etc. aa?optarea. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. prezentatin pagina anterioara. inregistrand. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. unor astfel de criterii are un caracter motivator.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Monitorizarea invatarii. 2. Dupa ce ati inregistrat timpul.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. 6. a adopta decizii etc. de asemenea.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. . imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. 0 str~teg. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. rezumarea textului. iar nu sfiiri?itul sau. 3. se executa aparent de la sine sau. 2. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. pe de alta parte. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. Managementul timpuJui de studiu.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. Retroactiv = ceea ce acponeazii.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. factorii care au facilitat aceasta instalare. este yorba de posibilitatea de a aborda.Care este semnificatia acestor idei? . clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. invatam i?i. s-a format illtrecut. 5. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. 3. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . a construi argumente.Popescu-Neveanu). 8. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. Deprinderi de gandire criticii. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. printre alti factori. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. i?ide ceea ce se numei?te contrast. La un nivel inferior. obi~nuinle~ipriceperi. formarea imaginilor perceptive este favorizata. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. informatii noi in mod independent. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. a Ie expune unui scepticism constructiv. in acest caz rezultatul nefiind relevant. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.

Astfel. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. in special. eliminam neclaritatile. in nute. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. incercand sa elucidam altora 0 notiune. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. ~i anume. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. ludicii sau de joc.a~teptare. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. expresiva sau afectiva . l~ inceput. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. prin verbalizare. pragmatica etc. Treptat. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. caci comunicand. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). sunt simple sonoritati. imobilitatea sau tacerea. de cunoa~tere. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat.informatiilor. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. ne precizam noua i~ine intelesurile. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. de detensionare nervoasii. . ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. vor involuntara (neintentionatii. de reglare sau de determinare. in desra~urarea diferitelor activitiiti. la inceput. simbolica de reprezentare. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. dar. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. scaderea frecventei respiratiilor etc. eu gandirea. 2. prin intermediul cuvantului. limbaj non-verbal. ci ~i a cadecla~area ei. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. personalizate. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. cele doua forme sunt complementare. persuasiva sau de convingere. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. decl~atii intentionat. comunicare. indepline~te functii specifice precum: de. de un bajului. cuvintele nu spun nimic copilului. afectiv. Forma de baza. In realitate. spontana.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. neselectiva . ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). evidentiind interactiunile dintre aces tea. In masura in care presupune efort voluntar. tivnoi. indicii. a semnificatiei actiunii. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. iar perceptiile ~i reprezentarile. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. reprezentiirile ~i gandirea. Limbajul. sinteza. Se disting astfel 0 atentie de ele. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). in contextul existentei umane. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. individuale. dobandesc seffinificatie. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Un rol important. de asemenea. comparatia. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). Ea este un sistem de semne yorba. 1. cu gandirea. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. In plan subiectiv. atentie focalizatii. sugestiietc. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza .este yorba de selectivitatea reflectiirii. personal. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. Astfel. este succinta a lim. atitudine pregiititoare. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia .

3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. Personalitate* 16.6 21.4 21.2 Modele de personalitate 16. Aptitudinile 18..1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.5 21.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15..2 21.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20. 21. Persoana. Personalitatea .3 . Creativitatea 20.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.• .3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21. Caracterul 19..1 21.1 Individ. Individ.dinamico-energetica a personalitatii 17.7.1 Personalitatea ca slslem 15.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Persoana.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1Latura.ului in structura personalitatii 20.2 Tipologii temperamentale 18.2 Structura caracterului 19.3 Rolul caracter. ) ~ . 15.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.. Personalitate 16. Te~p~raDlentul 1.

Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. ocupatie etc. W. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. anume ca subiect al actiunii. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. In calitate de obiect de studiu psihologic. termenul de "persoana". in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. sistemic al personalitatii. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. S. Allport. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. caracterul definitoriu. Bucure~ti. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. modul siiu obi~nuitde a fi. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . tara insa sa se identifice cu acesta. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. inclusiv omul. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. personalitatea in durata trecutului. caracterul stabil. dimensiunea socio-culturala.p.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Unul este momentul. Larousse. de a reaction a. 1976. individualitate ~i persoanii. 40). caracterul sistemic. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. ingust". . relevat de manifestarea constanta in conduita. Editura Didacticii ~iPedagogicii. pe masura constituirii sale. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. este un produs al procesului de socializare. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Este evident.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. Editura Didacticii ~i Pedagogicii.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului.. deci individ este orice organism. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. Dictionnaire de psychologie. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. la ereditatea fiecarei fiinte umane.I 1. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. caracterul adaptativ. de asemenea'. 1%5. Astfel. Structura # dezvoltarea personalitiipi. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). personalitatea.p. 1981. " . Psihologia generalii. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. de asemenea.el incluzand ~itendintele involuntare. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. 466).Ro~ca(red. dar notiunea de persoanii. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. in cali tate de element stabil al conduitei. in contextul psihologiei. Eul traie~te in clipita actualitiitii. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. celalalt vectorul fortei". de a se raporta la ceilalti etc. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman.216). Paris. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni.L. Sillamy. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. avand ca atare un caracter sintetic. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific.p. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei.). din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice.- 15. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. Desigur. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. flexibil al personalitatii. PERSONALITATEA 15. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona.1 •.

respectiv incon~tient. cel care nu ne este accesibil direct.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". dar. Supraeu). and action (1971). cel putin la baza.15.. suprafata psihicului nostru. astenic (corpul alungit ~i slab. in urma eereetarilor intreprinse. actiunilor. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. 3. Acesta. notiiri etc. acestuia. Con~tientul. Psiholog american contemporan. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Cattell. sediu al instinctelor sexuale. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. fiind datorat parintelui psihanalizei. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman.1905) 4. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Allport. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. precon~tient ~i con~tient. exces ponderal. fata plinii. existii 0 anumitii constanta a actelor. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. COl. intr-o astfel de perspectiva observationala.. Intelligence: Its structure. anume Sigmund Freud. Abilities: Their structure. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. theoretical. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. and action (1987) etc. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). CATTELL (n.). emotiv etc. aptitudinile ~i in special inteligenta. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. data fiind eomplexitatea aeesteia. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. de asemenea.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. 2. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. -growth. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P.). se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. Cel mai cunoscut model factorial. al dorintelor ~i actelor refulate ete. fiecare avand un rol specific. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. greutate inferioarii celei normale. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet.• Picnic Astenic Atletie '--"'" .perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). miiini ~i picioare scurte etc. corelati. al agresivitatii. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. sincer. Din punct de vedere strict psihologic. Guilford). Eu. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. avfmd 0 bogata experienta clinica. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). sistem osteo-muscular firav etc. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. In acest context. growth. and factual study (1950). studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. Prin urmare. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. specifici. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. Kretschmer. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. a~a inciit. reactiilor etc. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole).

H I L Rezervat. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. prudent. cooperant Practic. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine.3.rece (schizotimic) Putininteligent. -. conc1uziile desprinse in cadrul clasei.increziitor in sine. numi!i factori de origine sau intemi.optimist Calm. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.spontan Tandru. perseverent.- .surmenat propria personalitate.libertin. Psihismul primare.'.con~tiincios. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). frustrat. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. .' A I B ! C E F i G (_ I I I. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. inciipatiinat Impulsiv. conditii. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica.sentimental. 4. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . demn Tensionat. conciliant.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .sensibil. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).. boem. 'M N .IIII.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . ceremonial Direct.perspicace.supus/docil Moderat. non~alant Deschis.agresiv. critic.suspicios. I 1.taciturn.cald. ". incapatiinat Imaginativ. neglijent Destins. ~PLlCATII .respect pentrutraditie Dependent de grup.timorat. 2. 0 terapeuticii. suspicios.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.. sociabil.apar sUbiectu. stabil. resursepersonate Controlat.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. Conservator. Raymond B. visator Fin. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman.dependent afectiv Neincrezator.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).respectuos.calm(E~putemic) Caracterputemic. intreprinziitor. L . impulsiv. instinctiv. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.uitate.cooperant. trasaturi de pe:sonalitate. '. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza.•. . a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.depresiv. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. natural senin. serios(supraeuputemic) Aventuros. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri.~." .spiritcritic. traumatice. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. ~ipentruprin orientarea profesionala. putincomunicativ Indiferent. jovial Con~tiincios.calm. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~. radicalism Suficient sie~i. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.conchizand asupra existentei incon~tientului. devcnit mai mult decat regresiune. sistem.lini~tit.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.fidel grupului Necontrolat. ..I. autoritar.naiv. experientele . Fondatorul evenimente ei.calculat. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.vanitos. o I . mai mult sau mai pulin. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.independent. liberal. capabili sa explice comportamentul indivizilor. supuse principiului pliicerii)..prudent. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. biinuitor.Marile principii ale teoriei sale.. voios. sentiment Inovator. satisIacut de sine Increzator. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. entuziast. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. banuitor Putemic~irealist. 3. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. flftNll. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. Ace~ti factori. lucid.. .WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . deta~at. amprenta asupra intregii sale conduite.

de~i exterioritatea poate determina. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. dar nu ~i suficiente. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. unitar al unei entitiifi. Spre exemplu. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. omul se na~te ca organism (entitate biologica). . ci. viata presupune 0 transformare permanenta. a ~ti ca aces tea sunt d. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. iar pe de alta parte. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. anume con~tiinta reflexiva. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Organismele. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. "al meu". Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. De asemenea. care este semnificatia acestor termeni. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. "al tau". ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine).noastra intr-o realitate distincta de noi. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. iar. Evident. 1&. din aceasta perspectiva. o'functionare sub modalitatea unui organism. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. conservarea structurii generale a corpului. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii.st. INDIVID. la nivelul individului particular. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. individul se mentine ca individ. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. in lurnea animala. pe de 0 parte. In cazul omului. oricare ar fi aceea. Cu alte cuvinte. existenta oriciirui individ este distincta. dupa aceea. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). a fost amintit in primul rand cel de divid. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. prezenta. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta.. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale.ncte de mine pentru mine. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. responsabilintr-un sens sau altul. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. natura umana este gandita ca personalitate. Mai mult. evolutia temporala. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. Evident. abia aceasta specific umana. existenta fiind 0 continua reechilibrare. chiar avand un psihic dezvoltat. de asemenea. a structurii sale morfo-functionale.) B. Revenind asupra acelor semnificatii. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. revine. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). ca sisteme deschise. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. da~. Aceasta inseamna. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. un reprezentant al unei spec ii.65 . nu nurnai fiintei umane. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. datoritii individualitatii sale. De altfel. este asigurat de acest nivel. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. PERSONALITATE* &. 0 asemenea aparenta. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. Petsoani. pe de 0 parte. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. ~i exterioritatea sa. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. Spre deosebire de lumea anorganica. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. eu alte cuvinte. un exemplar al unui anumit tip. presupunand dezvoltarea con.1Individ. de asemenea.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. PERSOANA. comparativ cu nivelurile inferioare. de asemenea. ci are un caracter unic. Este yorba de prezenta. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid.$tiinfei de sine.2Con. eel care Ie consider. la un nivel general. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. In masura in care oricare organism este un individ. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii.tei umane. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. Se asigura astfel.

astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. 2. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane.Kelly. nu poate fi miisuratii direct. emisfera~i in analizii. G. autorul teoriei constructe/or. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate.3 Diferen. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. in realizarea activitiitii verbal semantice. Din punct de vedere functional. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza.persoane dinjur. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. S-a constatat. integrate acestea sub titlul de personalitate. 1&. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. importante fiind nu atat insu~irile.profesor. psihice. Constituirea schemei corporale. ~. 5. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. stabilirea de noi legaturi.A. aptitudini ~i caracter). Kelly. conceptii-convingeri. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie.Construct \!. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. In dezvoltarea personalitiitii. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. dar ~ial altor discipline. este mana dreaptii. originalii. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. prin urmare 0 restructurare. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii.inconjuratoare.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. ureche etc. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.). In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. apoi. considera ca interpretiim. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. individualitate. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. concept introdus de G. determinii manifestarea noastrii unicii. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. activitatea celor douii emisfere este complementara. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. ci un mod de autoconstruire. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete).economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. deci. narii. societatea. atitudinimentalitiiti. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. avand de ~tire de aceasHi diferenta. la organele de simt perechi. con~tiin!a. construire in functie de experientele de viatii. Astfel.e in manifestarea personaliti. de evaluare a personalitiitii. ea fiind unica ~ioriginala". interactiva. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. procese ~i insu~iri psihice. ci ele se formeazii prin interactiune cu. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. 4.--- Triisiitura de personalitate. to ate a~. Cercetiirile au ••••. diferen!ele.directoretc. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. In conditii de normalitate. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient.). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare.. in sine. personalitatea nu mai este un sistem. in ~ sau in stareimobiIa. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Fiirii indoiala. 3. . manifestate la nivelul personalitiitii. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. unitara. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. de regula. efectuarea de operatii.estea presupun planul notional. cat ~i0 curbii descendentii. . Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. 16 11I. Argumentati raspunsurile voastre. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. cii unul dintre componente (ochi. nivelul cultural . Cre~terea. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. Intrucat.de copiletc. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. sociale ~i culturale. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale.A. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. ~i.

diferite de la 0 persoana la alta. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. intr-un fel sau altul. clasificarile uzuale delimitand in continuare.el nu determina aptitudinile sau caracterul. inconstant in relatiile cu ceilal!i.n. au rezistat de-a lungul timpului.. bine dispus. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. putemic afectat de insuccese. calme. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. limfa. chiar lent. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. Exista oameni agitati. dar cu senti mente durabile. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. caracterizat de riibdare ~i toleranta.care fac totul in graba sau dimpotriva. in acest context. nerabdatori. Melancolicul emotiv ~i sensibil. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. se adapteaza rapid.persoane care se dovedesc retrase. "Firea omului". Sangvinicul vesel. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. a personalitapi. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. --. vorbire inegala. are dificultiiti de adaptare. eel mai adesea. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. inclinat spre rutiniietc. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. meticulos. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. . Cu toate acestea. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. bila neagra ~i bila galbena). la aspectele Connale ale conduitei umane.Temperamentul se refera. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. a~acum yom vedea. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. inclinat spre reverie ~i interiorizare. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.mai evident. eu earaeter innaseut. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. ia u~or decizii.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau.67 7. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. impulsiv ~i uneori chiar violent. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. TEMPERAMENTUL 7.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. 7. dezirabil-indezirabil. dar obtine un randament progresiv. imperturbabil. caractere bune i?icaractere rele etc. echilibru emotional. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). agresiv. patru tipuri temperamentale: coleric. VIOl. lini~tite. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. inclinatie spre exagerare etc. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. capabil de activitiiti de migaliietc. aspecte care se concretizeazii. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. temperamentul suportii.ale ceIordinjurul nostru. ca~citate de lucru redusa. cu sensulde a amesteca). punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. face risipii de energie. flegmatic ~i melaneolie. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. Progresiv. I IF1egmaIiC~ calm. sangvinie. dar simultan a asemiinarilorexistente.

Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. ~PLlCATlI :1: 1. superficialitate.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. fiind stimulate de eventualele obstacole. a unor opere culturale fundamentale etc. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . creatie culturala in general. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. religii. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Jung. cu multi prieteni. 3. optimism. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Cea mai importanta idee pe care C. a fost timp de cinci ani discipolullui S. . spreexemplu. mobil/sangvinicul. stapane pe sine). de-a lungul timpului.intl.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. . cu studii de medicina. tipul slab/melancolicul. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. . Psihologie ~ialchimie (1944) etc. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. neechilibrat. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. retrase. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. 5. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. tipul puternic. fidel prieteillior sai. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut.Descompunerea formelorin . care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. 4. excitabillcolericul. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. teoriile temperamentale s-au diversificat. Freud. P. G. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. 4. in timp ce altele non-emotive. D. ata~t traditiilor.0 melodie. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". D. G. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. Psihologie ~i religie (1940). 2. . In baza unui bogat material clinic. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Heymans ~iE. lent/flegmaticul. 2.introvertul stabillflegmaticul. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Teoria lui t. Teoria lbi G. echilibrat. Eysenck a reluat teoria lui C. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). vesel. . Teoria lui C. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Wiersma.r Desigur. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. G. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. a alchimiei.extravertul stabillsangvinicul."overtul instabillmelancolicul. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Pe baza acestor diferente. Teoria lui H. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. lini~tite. baza a imaginatiei. Heymans ~i E. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. dar se supiira u~or. a diverselor mitologii. Flegmaticii 3. tipul puternic. .fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. echilibrat.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

2. recunosc.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. dupa aceea..oa~terii. 18 I.i controlul eficient al gandurilor .i analizati raportul dintre Innascut. fiind apreciati mai curand ca talentati. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard. dupa un model linear. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. In elaborarea teoriei sale. integrandu-le propriei lor substante.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.i al coordonarii mi._ 72 . exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Ea implica simtul timpului .i specii. Definiti aptitudinile. intentiile .. fiind sensibili la motive Ie. inaltimea "~itimbrul sunetului. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . In realitate. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant...i complexe.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte ..i a percepe cu acuratete lumea vizuala. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia.. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic.ca). Analizati clasificarea aptitudinilor. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. a fi con.. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: .. 5. Stadiu = perioada de dezvoltare.. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii..i la starile lor.. indiferent de disciplina.. depinzand de capacitatile individuale. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. Analizati..tati larealitate. performanta.. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.i rime. de motivatiile subiectului Sidemediul social. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. Sunt sensibili la tonalitatea.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . foJosesc metafore etc. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile.. melodii ..i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap...te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.i celelalte procese psihice.i Invatat In cazullor. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.tient de punctele tale tari . Abilitatea de a calcula.i/sau in!elege realitati complexe.i intelegere de sine. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.te ~i clasifica indivizi . au avut dificultati la ~coala. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni.. profesor de teoria cUJ. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.carilor corpului .i slabe.ln acest context. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.i ale mainilor in manipularea obiectelor.. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. fiindexpresia interactiunii acestor conditii.. fiecare dintre_ele. monitorizarea . a recunoa. evalua propozitii . oazate pe aptitudini reale.. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.i inductiva ~i capacitati critice . Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate... intelegerea relatiilor dintre actiuni. 3. 4.. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. cuantifica. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale.. creeaza . ~PLlCATII ' 1.Ro. persoanii care poseda aptitudinile necesare. a avea empatie. numere).. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire .i creative de rezolvare a problemelor. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. Detaliind definitia sa.i limbile straine. intensitatea. .JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii... este aceea~i. Din punct de vedere fiziologic.. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii"..•. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. obiecte ~i idei. Analizati interaqiunile dintre aptitudini . Sunt persoane care invata repede limba materna . ritmuri. ci trece prin anumite stadii care implica. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. In general.i a efectelor.i emotiilor. citesc cu placere.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

etc. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. autoevaluare. !?i profesional. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. dinspre sistemul psihic uman. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta.20. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. gandirii. 1imita inferioariiarfi de 95-100. deli'isarea. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. elementele obtinute fiind. CREATIVITATEA 20. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. 20.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. noi. interese atitudini riscurilor. De asemenea. pe niveluri ierarhice distincte. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. presupunand 0 restructurare a . fata deafirmalia asumarea in po.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . de asemenea.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. spre exemp1u In artii.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. creativitatea: a. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. tendinta spre imitarea de modele. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. dorinta I de schimbare. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. . Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. opacitate la nou. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. convergenta.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii.2 Niveluri . propriilor idei 0. . I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. in alte domenii. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. speciale putemic fluida. . increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. treb~int~l~ !?i de. neincrederea conformism probleme. persoana disponibilitate receptivitate in altii. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . Potrivit lui C. fata de autoritate. de "facilitanta". w. respect pentru nou ~ivaloare etc. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. in conditii favorabile. nu se poate vorbi de activitate creativa. nonconde nou. a de formula traditie incapatanarea. implicit creativita tea. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. creativitatea se manifesta in forme diferite. curiozitate. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate.

meta componential ~iepistemic. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. creativitate. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). ~PLlCATII . prin extensie. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. 6. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc.sa'exempiifice nivelurile creativitatii.unui domeniu. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. procesual al creativitiitii.6-35".. in cele trei coloane. 3. con~tienta ~ide lunga durata. nte.). a producerii unui fenomen etc. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. structural corelate: componential. potrivit lui G. _. I.ceea ce prive~te propria activitate. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. 4. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. de asemenea. Sternberg.' promptitudine. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. un altulfiind cel initiat de R. J.. germinatia). In cele din urma. aptitudine. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). . faza "iluminarii". anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. natural ere promptii in atitudini. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. Facilitare = inlesnire. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. utilizate in rezolvarea problemelor. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. faza incubatiei (gestatia.' procesetc. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. Realizati acest lucm ~iin . in' comportamente etc. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. rara 0 cauza aparentii. documentare ~i experimentare. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. 20 . care consta in informare. cel componential. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. pe care 0 imparte in trei coloane. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. faza verificarii. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. La fmal. modificate etc. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii.' La primul nivel. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. care se face de buniivoie. Potrivit aeestui model. in diferite faze de prelucrare. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. I I . Astfel. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. logice etc. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Creativitatea reprezinta. -eitate = care se face sau se produce de la sine. ration~liziirii SOluriilorexiste. nesilit del nimeni. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . u~urare a indeplinirii unei actiuni. Aeest model nu este singurul. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta.completate. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). Mai mult. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. care actioneaza cu promptitudine. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. Spontan.t!LU!. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. _creativitarii. Mergand mai departe.

. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. a~a cum s-a 'precizat. Intentionalitatea. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. In planul dezvoltarii psihice. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat.v. in varsta de 10-12 ani. fae sa fim eeea ee suntem. direct sau in1irect. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. in mod con~tient. care au loc pe parcursul vietii unui om. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. capturate in India. . 3. intraindividuale.30-55/60 ani: varsta adulta. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil.78 ."!ce spec~fice. bio-psiho-sociale. 2.0-1 an: perioada infantila. varsta data. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* .. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. rezultatul final al dezvoltarii.· Au murit repede. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia .obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste.14/15-18/19 ani: adoleseenta.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. actiunea mediului poate fi. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). Dezvoltarea umana. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile.. Ereditatea.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. dezvoltarea. in proces. . La nivel individual. . euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare.. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. specific umana.. numite Amala ~i Kamala. Mediul. in egala masura. propuse sau ingaduite copilului. de la 0 generatie la alta.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). . sub forma codului genetic.llanfa desflisurata. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act.activitatile impuse. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . in 1920. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: .1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). rpesaje de specificitate.cerintele adultului vizand competentele incurajate. favorabila dezvoltarii. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. orice eforturi de educare a sa e~uand. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului.. 21. . care mijloce~te ~i sustine. presupune mai multi faetori. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata).!ll devenirii sale. Edueapa. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice.mediu. numite cel mai adesea "stadii". In functie de aceste criterii. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana..tateu dom. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. se deplaseaza in patru labe. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. . . psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.19/20 ani-30 ani: tineretea... Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. . s. tara sa se adapteze la viata oamenilor. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. care se define~te ca activitate specializata. Nu cuno~teau limbajul uman. . . 21. .

~i mediul in care se incearcii tigiirile.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. de asemenea. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. EI se deta~eazii fatii de familie. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. Copiii mici se caracterizeazii. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. semn al tendintei de independentii fatii de adult. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. evaluarea spatialitiitii. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. datoritii procesului intern de dezv. oferind suport afectiv ~i confirmare. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. aici. perioade de apatie. abilitiitile in manipularea obiectelor. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. pentru pre~colar. 0 altii triisiiturii este animismul. Grupul ajutii la maturizare. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere.3 Preadolescen. Principala formii de activitate estejocul. cel mai devreme. dorintele. lagrupul ~colarsau lacel religios. spre deosebire de preadolescent. sii-~i domine reactiile impulsive. ostilitatea intre biiieti ~i fete. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. prima . Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. forta. uneori.oltare fizicii. reu~ind. " Procesele cognitive se perfectioneazii. adesea la tulburiiri cardiovasculare. Devine mai echilibrat afectiv. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. constituie. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. Este prezent spiritul de imitape. se realizeazii abdominale. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. fiind'imitate in special actele celor mari. larii discerniimant. In acest stadiu apar. receptivitate. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). prin acesta fiind stimulate coordonarea. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. ameteli. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii).a (. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. in comparatie cu restul • organismului. de actiune. prezentii mai ales la biiieti. obosealii persistentii. printr-o mare curiozitate. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. oboseala instalandu-se mai repede. dar mai ales cantitativii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. Odatii cu intrarea in ~coalii. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate.21. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. care scade treptat. glandelor sexuale. perfectionarea limbajului. se dezvoltii vointa. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. recompensele morale ~imateriale. dinamismul. de la preconventionalla conventional. obiectele avand in general suflet. datoritii stocului redus de informatii.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. dar . necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. se manifestii. 21. spre exemplu. mai ales la inceputul pubertiitii. senzatii de sufocare. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. de cele mai multe ori. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. de la cea putin stabilii la cea stabilii. echilibrul.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. adesea. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. fapt ce conduce. capului determinii.

Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. 21 21. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate.7 Bitrinetea (55/&0 ani.). Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. 21. Reu~itele 11 entuziasmeazii. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. a stabilirii echilibrului functional optim. emotionalii. fiind conditionate social. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. ciiutarea. un echilibru al vietii afective.. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. oscilant. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. Este. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. Astfel. spiritul de dreptate. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Caracterul ramane instabil. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. Se nuanteazii relatiile interpersonale. definirea identitiitii. de asemenea. In planul relatiilor i n t e r p e r. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. dupii E. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. A. de initiativa . Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. specifice varstei. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. De asemenea. precum imaginatia.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Erikson. sunt observabile marile realizari. caracterizandu-se. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. 21. memoria este preponderent logicii.. psihic: ca maturitate intelectuala. a motivatiilor. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. H. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate.5 Tinere. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. prin structurarea mecansimelor cognitive. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). "Cine sunt eu?". Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. constructiv-realistii ~ide creatie. printr-un proces de specializare. dar ele sunt nesigure. Pe plan profesional. nelncredere In sine.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . gandirea este abstractii ~i logicii. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. ~i ca maturitate afectivii. Se remarca 0 armonizare a intereselor. a iubirii sau a solidaritiitii umane. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. logice. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. etapa perfectioniirii psihice. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste.

. al celor inferioare. Altii pur ~isimplu moral.. . se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. tri~ti.. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. mortii. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. intimitatea lua Speranta . apusul relatii Prietenii. Allport ~iR. domeniul intelectual. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. Spre 21 exemplu. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. durabile. ci progresiv. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. Atkinson) ~ . Intimitate vs. L. izolati.a om. vietii ~ia mortii. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs.. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. Pricepere vinovatie vs. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora.W. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. unitara. Pensionarea. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. apoi al membrelor superioare ~i. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. trolului vs.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". la s~it. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice.

Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire..... 5. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. . pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. 2..incapabili de un paTcurs ~colar normal. surdomuti. dar... 8 Primii ani ai vietii noastre.. ~PLICATII 1... care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.. 4.. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. deprinderi etc. motrice sau senzorialii.(Faze de oscilatie) . Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.. obicejuri etc. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. de interese. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.. Educatia copiilor deficienti intelectual. 6. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. Orice societate' umana. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.. Toulouse. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.greutate Volum r j ~ ~. poseda cultura sa. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ.. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere.... L 'education des debiles mentaux.•. specific umana sub influenta mediului social. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. 1973). 3.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. infirmi motor etc. -.. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.-....... oricat de primitiva. ciireia i te dedici din simplii pliicere.) bazandu-se pe imitatie. . indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. cultura. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul..•. Conflict = Iupta de tendinte. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. De asemenea. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. afective sau cognitive. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. i . Dupa desra~urarea sa. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ.. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. sociale. Not. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. .• : .... scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.••••. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L... contribuie la buna insertie sociala a omului. orbi. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. Mesape. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza... traditie... 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. se face in institutii specializate.

frica de consecinte. existand doua situatii: a.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. motivatia constituie elementul care un structurat. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. exemplificiind pe motivatia ~colara. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. . 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor .este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. ajungandu-se la e~ec.respectarea structurii standard a unui eseu. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. b. Contribuind d. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. deoarece dacii lipse~te restrictive. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. In acest sens. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate.). care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. anume optimum-ul motivational. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Motivatia este un filtru al influentelor externe.pe de 0 parte. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. Astfel. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Reciproc.. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: .. . sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. persoanele apaytinand tipului puternic. Totu~i. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. aspiratia spre competenta etc.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. ambitia etc. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane.. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. Spre exemplu. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte.). chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. supraaprecierea dificultatii sarcinii. . fie ca sunt innascute. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. Astfel. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea.definirea motivatiei. gradul de reu~ita. con~tientizate sau necon~tientizate. In principiu. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. . fie ca sun~ cerintele care dobiindite. -relatia motivatieperformanta. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. la nivelul elevului. cre~te ~inivelul performantei. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. 0 parghie a autoreglarii individului. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. ea fiind cauza interna a comportamentului. pune in mi~care organismul. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. La fel de bine. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. . Generalizand. 2. subaprecierea dificultatii sarcinii. obi~nuinta de a se supune la norme. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. .

cel putin pana la un anumit nivel. a calitatii argumentarilor. a stilului. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. Dati un titlu eseului vostru.profil psiho-moral.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. cuno~tintele care vor fi abordate: . diferentele privind intensitatea acestei relevante. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. Dezvoltarea. o· tematica mai generala.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. . invatate. 0 epoca istorica . un curent de gandire. a modalitatii de corel are. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. se poate aprecia. b.. inseamna ca modurile de reactie sunt. . solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. . Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. de structura dinamica etc. atitudinilor. c. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. comune unui ansamblu uman. 3.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. a exemplelor oferite etc. . de rigoare ~icoerent~ a redactarii. . convingerilor. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat.corelatia caracter . 1. Conceperea planului eseului. b. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". comportamentelor etc. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. Pregiitirea abordiirii. un eseu liber. in primul rand. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. . Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. 2. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. a coerentei. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. dar ~ide tema pusa in discutie).atitudinile in calitate de componente ale caracterului. care contureaza ~i precizeaza problema. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. Redactarea eseului. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. 2. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. punand in evidenta importanta sa.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. de asemenea.este yorba de umane.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. Introducerea. 4.mediul social: totalitatea ideilor. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. . ca eseul este 0 lucrare de factura libera. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). Clarificarea temei: a. caracterul integral dobandit. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. Astfel. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie.. structurat pe trei paTti: a. b. . PregMirea abordarii: a. avand cea mai importanta functie de autoreglaj.

2 23.1 Atitudinile sociale 25.. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22." _FA I"'.85 Conduita psihosociala 22..1 Imaginea de sine 22.. Wi ». .2 .2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona." Wii.1' Statusul ~i rolul. I '" . Comportamente pro ~i hntisociale 25. omportamente p~l"'antlsocla 24.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~. atitudini.3 Relatia valori. Relatiile interpersonale 23: I 23.indicatori ailcomportamentului social 23.'." ~i:~. comp6rtanfente 24 1 C '\ \. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.: .4 S.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.3 23.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.

ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. . . Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. putem intra in contact cu personalitatea. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. trebuie sa ne cunoa~tem. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. cu corpul. la experientele noastre interioare. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. publicii in 1907 Pragmatismul. in sensul cii unele sunt retinute. institutii. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. Ie inregistriim. despre valori. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. fondator impreunii cu C. motivatii. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. Potrivit psihologului american William James. cii persevereaza intro formula de sine. prin compararea cu altii. despre originea universului etc.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. S. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. . identitatea evocii continuitatea existentei.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. despre divinitate. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. in miisura in care este legata de practicile sociale. Dar. Peirce al pragmatismului. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. componenta evaluativ-motivationalii . Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. In sens larg. in timp ce altele respinse. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. ca 0 autobiografie.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. cu "eul" nostru. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. colectivitiiti) cu individualul. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc.eul material: este constituit din corpul persoanei. de a construi imaginea de sine. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. componenta comportamentalii . dar ~i din imbriiciimintea. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. In sens restrans. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. despre abilitati ~i priceperi. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Ie organizam etc. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Filosof american. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. faptul cii individul ramane acela~i in timp. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. despre efectul actelor noastre.86 _ 22. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Este aspectul central al eului. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. credinte. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO.iile celorlalti despre el. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. evenimente de viatii. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. 1890). Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. Dad pana in luna a treia sau a patra. credintele. util sau eficace". identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei.

• __ .. trebuie apelat la noi concepte. ~. aleoolismul etc.~. de a incalca legile. inginer.•••..••••••••. iar altele dobandite (rolul profesional. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.. parinte.:•••.. membru al unei organizatii).•••••.~i evenimente pe care Ie traverseaza.••• m"" .. avantajeze inraport cu elevii buni.. prieten. Individul dispune. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.••• :>..) 22.•.. fie raporturi de discordantii. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat.••••••••••••••••••_ •••. •••••.-'_ •••• m . care sa-i.••••.••. femeie. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.) .•. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. ..i rolul ..•."-=.••.. La randul sau.••.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati.Aparitia unui astfel de grup. apartenenta politica). obligatii.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie..indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. Pentru a intelege fenomenul identificarii. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. functional. sa dea sens istoriei sale personale.originalitatea: care afirma singularitatea..diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata.•• " ••. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea..•. functii. de a consuma alcool etc. este inevitabila.• . tendinta individului de a-~i afirma unitatea. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea.. individul se opune adesea presiunii exterioare. Se delimiteaza un status actual.. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.r. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. incercari de a-~i intari stima de sine. sot.)... astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.• ••••••••••. etnice. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. juridice. care este pus in evidenta la un moment dat. Spre exemplu. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. . teoretic. culturale). .• . Teoria identitiitii sociale.••.. adult. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti..... dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).••. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. ~i un status latent. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.•. bunic etc.•. din care decurg sarcini.••. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala).•.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. Potrivit acestei teorii..valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. .•"""•. vor incerca sa. . efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. membru al unui partid politic etc.2 Statusul . Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. persoana. .. . Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. se distinge de altii.•. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. •••.._ .. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. nationale. ocupand o anumita pozitie.•••••••. de un set de roluri.. . asimilarea pasiva.:-. se diferentiaza. de asemenea. dorinta de schimbare.•.•. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. Elevii cu performante slabe.• . indiferenta.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.. . Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. . "". - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. adolescent. : "" •.•••••••.•• *.).autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.

. Luand ca exemplu diferite roluri.... puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. 2. 4. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane..••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. in viata cotidiana.. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul).. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.. permise ~iinterzise. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc... Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei... eterogenitatea clasei de elevi..•••.. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.... e~eculla examenele finale (sau de concurs).. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. Afirmarea ~i.. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale.. ••••••••••••••••••••••••••. rigiditate deficiente intelectuala..•..•••... Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. climat tensionat in ~coalaetc.. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate..se intampla la momentul potrivit.. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. autoprezentare ~iperceptia de sine.. inadaptarea ~colaraetc. management deficitar. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.. . E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor... Contemplafie = atitudinea.. atitudinile ~icomportamentele sale. conflicte in familie etc.•. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica.••.. sunt dezordonat.....•••••. 22 l. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati. nu fumez etc.••••.....•. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.. imi place natura. 7. Grupul este determinat de indivizi. . privind resursele ~colare. 6.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate.. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale...... am vointa etc.•••. economie.••. dar ~iin politica.•..S"" = persoana care este ata~ata de traditie.. abordarile educative de tip exclusiv frontal. etc... Strenghts (atuuri.. . Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii... Incercap sa descoperiti.•••.. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.. Comparati eele doua analize.. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. cultura. marimea cIasei de elevi.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . adecvat situatiei. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii... ezitant etc.implicit...... in propria voastra existenta.•... ace~tiafiind la randullor conditionati de grup... 1.. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. de cutume.••••...). .••.••.... respectiv a ceea ce .. celelalte doua sunt probabile.

relafii conflictuale (cognitive. afective. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. unde se inc1ud: a.23. cu frecventa mare. indepartare). relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: .). izolat de ceilalti. starilor ~itrairilor psihice. d. mentine sau restrange. pozitiv sau negativ. 23 23. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. dinamic. insu~irilar. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. con~tiente ~idirecte intre oameni. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. subiective (au un caracter psihologic).iilor interpersonale in structura personaliti. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. unde se inc1ud: a. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. Criteriul caracterului procesual. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. continutul lor.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. relafii de cooperare. De asemenea. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. relafii de asimilare. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). c. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. in toate elementele sale structurale. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. blocajul comuniciirii. b. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. poate fi acceptat sau respins). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. legaturii arata ca relatiile interpersonale. Caracterul con~tient al. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. relafii de competifie. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. Una dintre erorile de perceptie sociala. relafii de ierarhizare (stratificare). printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. Desigur. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. sociale etc. 2. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. relatiile de intercomunicare.i rolul rela. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt.obiective (au un caracter social). b. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. perceptive. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. determina aparipa anumitor stari psihice. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. In acest context. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. ci ~iin plan moral. inzestrate cu toata gama functiilor. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. in afirmarea acesteia. In calitatea sa de fiinta sociala. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. 23. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. c. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. de asemenea. ducand mai ales la erori de evaluare. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. . Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). dar. rela1iile afectiv-simpatetice. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. distorsionarea informafiilor etc.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. relafii de acomodare. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. a unor relatii interpersonale pozitive. bruiajul.3 Locul . relafii de alienare (instrainare. RELATIILE INTERPERSONALE . prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. 23.

acceptate de toti membrii grupului. a continuitatii temporale.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate.dimensiunea instrumentaHi. eonstituit in timp. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. .Acestea orienteaza activitatea grupului. . biologice. . ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. . de asemenea. grupurile pot fi .existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. 2. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri).4 Grupul. existenta unei structuri a grupului. religioase etc. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. intervine asupra evenimentelor. existenta unor scopuri comune. nemijlocite . Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. ri~di~. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. De asemenea. . incorporare. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. economice.funcfia de producator de idei. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. Caracterul functional: . . grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. culturale.funcfia de diferenfiere. 2. un ansamblu de indivizi. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. de noi nevoi.dimensiunea contextuala. grupuri mari: numar relativ mare de membri. spirituale. al diadelor. juridice.poporul). cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa...existenta unei determinari in timp. . intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. potrivit caruia se disting: a. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. anume al grupurilor. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1.dimensiunea relaponaHi. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. un rolmajor in a oferi individului securitate. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente.o""taw. l~ 23 I grupurilor. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. relatii directe (nemijlocite). Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. securitate. Din acest punct de vedere. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . crearea . criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). . socioeconomice sau socioculturale. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. care se refera la conditiile materiale. precum mulpmea. de indivizi. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: .compozitia grupului. de situatiile colective. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. institutionale. i§i proiecteaza viitorul.23. Multimea reprezinta. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i .funcfia de integrare soCiala a individului.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. intercunoa§tere §i intervalorizare bune.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup).). libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. Grupurile constituie I real. dar ~i mijloace de afirmare. distribuie pozitii §i exercitii influente. de categoriile demografice. grupuri mid: numiir redus de membri. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. existenta unor relatii sociale oficiale. psihologice. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. dar ~ide a se afirma personal. b. Un grup indepline~te mai multe funetii. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup.

Astfel. --------------- CONDUCEREA membrii grupului.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere.de sex etc. . .organizarea grupului. . Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. autoritari. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra.91 omogene sau eterogene. grupul de invatare. numit sau ales. ~PLlCATII 1. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. apropiate. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. 'Demografie = ~tiinta care. repartitia geografica. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. densitatea. . inactivitate. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. grupului (personalitatea grupului. Opinie publica ~ . Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. prin metode cantitative. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. grupul de cercetare-dctiune. sa scrieti despre colegii vo~tri. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. grupul de actiune. 'Alienare = Indepartare. grupul de loisir ~i familia. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. grup. grupul de joc al copiilor. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. loc sau epoci. 7.pe 0 foaie de hartie. afectivitate ~i pretuire reciproca. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. 4. apatie. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. de unitate). potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. structura. grupul de formare psihosociala. 5.coeziunea membrilor (gradul de legatura. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). Atat in grupurile formale. 6. Liderul formal este eel oficial. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. fata de factorii de civilizatie. laissez faire. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. Fiecare dintre voi Incercati. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. instrainare. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. 2. Analizati comparativ relatiile de cooperare.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). inscrise de obicei in documente oficiale. Charles Cooley.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. nereglate oficial). cu responsabilitati bine definite. 8. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. . mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. 3. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. In c1asa.

Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. . COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. 1994/1998. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. Explieatiile au fost eonstruite. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. fie savar~ite de persoane bolnave. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. Comportamente antisociale. . de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. organizatii sau alte forte exterioare) . fara a~teptarea unei recompense externe. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. Editura PoliTom. ramura biologiei ce studiaza instinetele. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. credinta intr-o lume dreapta. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. din primele momente i'n care eunoa~tt'. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura.niei ehiar sacrifieiu de sine . care determina furie. responsabilitate sociala. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia.24. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. TIU exista eoexistenta fiira empatie. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. el nu va aeorda ajutor. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j.perspectiva invii. In funetie de aeeste urmari. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). etologia. indiferent de profilul de personalitate al individului. incredere ~i pretuire mutuala.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. pozitiv.m 0 noua persoana). Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. niei ajutor . egocentrism scazut. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. i'n buna masura. Empatia este mediata. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. destin. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului." (s. Moscovici (coord. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. pe baza a doua pozitii teoretice: . ostilitate ~i comportament agresiv. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. de asemenea. Sunt comportamente intenponate. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. Or. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale.!ii. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. eu grave tulburari de personalitate. care eontrazice legea seleetiei naturale). bueuria. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. ei cee~ti. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale.). In general.perspectiva biologicii. dupa cum exista situatii i'n care.1 Comportamente pro . ea sau opusul sau. raspunsuri ce sunt controlate genetic). in trecut.a alta persoana.perspectiva biologicii. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. fiind aceeptate ca atare. deci sa uite de ei i'n~i~i. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . contand nu atat cine e~ti. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu .

). 24. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. Se distinge intre modelul cultural real. In principiu. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. influentat de modii. 2. In anumite situatii insa. agresivitate directii/agresivitate indirectii. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. 24 .i anormalitate sociala face ca membrii.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. nesiguri pe riispunsurile lor. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. competitiile sportive. legea). ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. curente fiind distinc!ii. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate.constanta: desernneazii stabilitatea normei.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. agreslvltate individualiilagresivitate de grup.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. . functionarea patologicii a societiitii. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. dar ~iatitudinale. dar ~i indivizii propun la randullor norme. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. dezordinea. insii. morala. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. :nfluenta mioori •. .practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup.. In general.2 NormaJitate ..marja de toleran(ii. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. respectiv anormalitiitii sociale. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. . In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. Con rmismu. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. dinainte. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . dar ~i supraindividuale. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. . cel putin nu in fata acestuia. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. care se refera la faptul ca nu 4. Practic. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). permitand grupului sa-~i atinga scopurile. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. . Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. Spre diferen!a de situatiile de conformism. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. In timp ce fete Ie sunt descurajate). sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. Obedienta. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. Normalizarea. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. Conformismul 3. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. Oricum. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. dereglarea valorilor traditionale. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale.definirea anormalitii. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile.. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. respectiv absenta normelor. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. grupul.

el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. Comportamentele antisociale. Acest Miat.' scaderea responsabilitatii. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. PLICATII 1. la varsta de 9 ani. de tranzilie. Cost = in context psihosocial. Potrivit lui D. obi~nuintele etc. credintele. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. auzind 0 voce care-i dadea ordine. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. 0 persoana antisociala. activitatea in g r up. Acasa. muzica intensa). dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa.) etc. Gustave LE BON (1841-1931) A.. in general. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. in general. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. in timp ce succesele i se datoreaza. Treptat.. el a devenit bolnav. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. bani. acolo unde anonimatul devine posibil. excitarea fiziologica. efort. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. ignorarea viitorului ~i trecutului). de cand el avea 5 ani. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. De ce il apreciatil/ 5. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. independent ~l 2. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat.. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. tendinte care se cer descurajate. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. a simtului moral. W. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa.). Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . "Directorul. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. infantil. Familia lui s-a reunit. de unde ~i 0 absenta. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. organizate intr-un sistem. mar i mea g r up u Iu i . in loc sa-l pedepseasca. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. droguri . potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. 3." Practic. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. dependent. Acesta furnizeazii cadre de referintii. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. normele.. emolii etc. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Winnicott. modele de comportament ~ipractici cotidiene. apatic. vocea unui vrajitor. Sunt de preferat interdictii limitate. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. Tranzitoriu = intermediar. in cele din urma..

Sursele comportamentale au fost legate de . dar. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te.intensitatea. aptitudinile etc. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . problema modificarii acestora.2 Formarea . intr-un fel sau altul. spre exemplu. care nedetinand informatii in acest sens. favorabil/nefavorabil. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. curent fiind delimitate: . pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. relativ durabile de opinii (credinte). exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. prin atitudinile noastre. afectivii. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. poate determina 0 atitudine. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa.valenta. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. astfel inca. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential.95 25. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. personalitatea. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. repetarea.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. pe"de 0 parte. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. W. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. accesibilitatea. cei dinjuruf"nostru. dirnpotriva. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. a intiiririi unei atitudini. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. societatea. potrivit lui D.. fatii de aceste nationalitiiti. In acest context. apartenentele sociale. Atitudinea. . In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. simultan.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. trairi afective ~i manifestari de persoane). comportamentalii). functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. nuditatea afi~ata cotidian etc. 25. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). cer~etoria. de un anumit gen. raspunsuri relevante ). in cadrul unor sondaje de opinie. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru.centralitatea. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. Desigur. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. atitudinile indeplinesc mai multe functii. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. De asemenea. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. in baza acestei semnificatii a conceptului. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. afectiv sau volitiv. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii.. se pune problema formarii lor. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. atingand un anumit grad de integrare sociala. spre exemplu. nu ne sunt cunoscute. chiar dad nu am avut contacte directe). deci inviitate.. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. repetatii fatii de un stimul. Formarea atitudinilor sociale pune. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. este 0 combinatie de reaqii cognitive. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. . obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. Allport. nu au posibilitatea de a oferi. pe de alta parte.

potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. a actelor persuasive venind dinspre campul social. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. ". a te angaja. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. factori situationali. credintelor. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. caracterizate. 2. adesea. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. atitudini. in lumea contemporana."". Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. Realizarea sa. fluenta verbala etc. 0 expozitie de fotografie. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. claritatea mesajului. intr-o mai mare masura. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). Ceea ce pune probleme ~i a atras. adesea. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta.). Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. ~rintr-un nivel inalt de toleranta.. atentia este divergenta. Pentru ca scopul actelor p. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. mesaj audio etc. Persuasiunea. informatiile pe care se bazeaza. putere. de mesajele publicitare. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. . fiind insa posibila ~i relatia inversa. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor.. fie in unul de divergenta. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. mai ales in contextul societatilor democratice. de altfel.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. frecvente.1.3 Relatia valori.. a~a incat se poate afirma . modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. totu~i. prezenla altar semeni (este evident ca. In acest sens. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala.). in societatea contemporana. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). atractivitate. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. Autopersuasiunea. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. In general. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. sex etc. de mesaj (tipul de argumente continute. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). spre exemplu. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. factori de personalitate. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. Desigur. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii).. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara.).existenta unei anumite interdependente eauzale. Receptor Context 25. In ceea ce prive~te convergenta. ci ~i in baza propriilor comportamente. ci mai curand probabilista.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). 2. sub anumite aspecte. modul dobiindirii sale etc. atitudinea determina comportamentul. Astfel. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). atunci cand disocierea este evidenta. comportamentale ~i cognitive. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). dominata. mesaj video.. cel putin la nivel dec1arativ. acestea din urma fiind decisive. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini.

in Enciclopedie de psihosociologie. putand fi yorba mai . Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural.prezumtia unanimitiitii. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica.problema are relevantii socialii. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. exprima public. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). Chelcea ~iP. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. media. la nivelul unei societati. culegerea datelor. ne putem intalni cu 0 persoana.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. parcurgand toate etapele necesare. astfel incat apar.. 6. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. o durata de timp redusa. 4. 2.). Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. Pentru aceasta. mai ales din partea . dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative.97 WOPINIA PUBLICA . Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. argumentat. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. atitudini/or populatie. 7. unei societati. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . Acestea se fata de textele unui ziar.. normelor. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare.practicilor (sociale)noi. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. opinia publica. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate.. oameni de cultura etc. aceasta problema pretinzarid solu!ii. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . care se deschis.". care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. una 1928. se . cadrul caruia. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii.. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. etnic. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. politic.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. S. Teoria lapului ispii$itor = in timp. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. 25 . cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. expresii precum "opinia publica nu este de acord .existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale".". grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate.. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. 3. I1ut. . Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. in cadrul democra!iilor. religios etc. construirea chestionarului. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. oameni politici.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. incercati sii decideti. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale.) sub impactul ideilor. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. atitudinilor sociale etc. Repetati demersulla nivelul intregii clase. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere.personificarea sa. asupra celei mai persuasive dintre ele. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. Ana1izati afi~ul de pe pag.) reprezinta 0 valoare publicul. acestea caracterizandu..proprii grupului caruia ii apaqinem. 5. identificarea publicului vizat.

1. de a-I interpreta §i dezvolta._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. pentru ca examenul problemei sa fie complet. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. identificati problema pusa in discutie de text. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. S-a prefer~t tratarea lor corelata. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. cele care vor schita structura analizei voastre. de asemenea. alliteraturii etc. exista elemente comune in tratarea lor. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. deoarece. iar. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. in raRQrt ell . Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. se impune precizarea unei metode adecvate. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. COMENTARIUL STRUCTURAT. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. tezaar@mentata. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. 0 delimitare a subiectului. de asemenea.Formulareasubiectuluipermite. Abordarea este prima etapa. spatiale. informatii oferite de mass-media. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. mergand de la matematici. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. b. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. ( . Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). a. ideile generale. 1. mai intiii. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). discutia) nu se improvizeaza. __ Qetel1llinati. 2. Este necesara. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial.]!1it:m. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. q.. pe de alta parte. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. Larmat). Adesea. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. §colar §i socialgeneral.. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .. de a §ti sa cite§ti un subiect. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. comparati. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. 1.1I_suj)je~tului._dupiLaceea. anume in cadrul demersului specific filosofiei.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Formulata sub aceasta forma. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text.de asemenea.cu. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Astfel. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. etapa ce consta in degajarea unei problematici. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. Cum se cere un raspuns. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. anterior urmatoarei etape. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. este necesar ca reflexia ~i.. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. 3. pe de 0 parte. problematica subiectului ramane deschisa. Intr-un fel. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. geografice etc. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). 2. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. copiii plasati in orfelinate.. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. ilustrati. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". literaturii specificii domeniului.. prezentati etc. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. Pomind de la textul citat. documente (texte) anexate etc. in cele 'din urma. Ro§ca). in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. Precizati-va. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza.). dar. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. )" (1.. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie.

Concluzia este necesara. anume comentariul propriu-zis. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Stabiliti planul. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). aetiunile realizate. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului.a. 4. Desigur. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. sau subiect1l1 0 impune. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. sa prezinte problematica ~i planul. 3. fie pe linia problemei puse in discutie. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. 2.). In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. ~ . 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. c. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. concis. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. se inlantuie. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. mai simplu. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. Dupa cum s-a subliniat deja. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Daca lipse~te stimularea. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva.m. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. 1. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. In primul caz este yorba de a situa textul. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. schitarea acestei teme generale. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". cu modificarile de rigoare): 1. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. sa precizeze delimitarea subiectului. dovezile sau exemplele propuse. iar in final. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. linia problemei. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. 3.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. care poate fi impusa chiar de text. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. 0 problematica. Redactarea: In primul rand. faptele preeizate etc. argumentele. aceste ider generale. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. insu~i fragmentul. tara interes. Daca se prefera. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). iar ca atare este necesar sa fie logic. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa.99 fenomenele presupuse. respectiv de modul in care rationamentele. introducerea. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta.d. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. bineinteles. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. Desigur. Situ area textului: ceea ce. ar constitui introducerea.

persoanele. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. importantii pentru voi. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social.zi Activitati / ~Locuri 26 l. sub 0 fOlIDii sau alta. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. daca vreti. comportamente etc. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. a aspiraliilor ~1 scopurilor. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. intr-o masura mai mare sau mai· mica. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. Vii marcheazii-. care poate privi propriile obi~nuinte. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ.estimarea resurselor individuale. eventual. iar dupa aceea:analiza acestora. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. cu un efort in acest sens. in vreun fel.xadesfa§urati existenta. . Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . care este importanta-sa pentru voi? . De altfel. emotii. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. Incercati. identificarea intereselor.autoobservapa."u .Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. un demers destul de laborios. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. utilizand.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza.analiza retrospectivii a propriei vieli.aind'piirt. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. capacitatl. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. parasind cadrele strict legate de sistemul educational.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. . in raport cu acest centru. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. locurile ~i activitiitile care prezintii.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. de-a lungul intregii vieti. desigur. identificarea ~i analiza valorilor personale. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. .

imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. pe 0 alta foaie de hartie. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Fiecare dintre noi. in contexte diferite $i nu nurnai. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. aceste probleme? '. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. De asemenea. Eu sunt . Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. tinand cont de cele trei perspective temporale. Ma vad Simt. Trecut Prezent Viitor 1. 26 . Incercati sa precizati aceste "voci". dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Ia un anumit nive!.. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Vreau Spun Voifi. Suport.. 1. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. dar in momente diferite.. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. este altfel. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Voifi Voi fl . Evit. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. 2. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4.

26 1. ochi felul original cuvinte. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. f:. . minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. . studiu. pe bune. incon~tient timbrelor). la ceilalti puzzle.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. de grupuri conflicte. locullucrurilor putemica. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. structuri. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. bine lucrezi tejoci. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. Iacand. 6. de "creativ". Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. informat". senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. muzicii. artizanale fotografiezi. ce un sa bine gandesc. u~or (de in tricotat. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. serviciului. ie~i tare. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. idei. figurile. bine cu la in multa vise. ce vorbe~ti. ~idiscuri. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti.. ca lume. actiune. simti cor. . bine in propria la matematiea. ajuta altii. muzical. grup. afara scrii. voce in dansator" deschi~i. casa.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. ~icred ~idetalii.inteligenf'. tine. 5. incredere independent. sa ca in pe muzica. sa tine ocazii colectionarea lucruri. u~urinta ~isa "talentat".-. concepte. muzica. te contextul. ~igrafice. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. pentru "suportiv".care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. cuvinte sau motricitatea. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. Iti participi echipa. ~ima~inariile. camera. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. sa cantece la mult ca cii despre putemice. chestionarul presupune mai multe ~iferente. cu e~ti intuitie. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. video "rapid" ~ibaneuri. despre a sa festive.. "personalitate". cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . "muzical" pove~ti bine "istet". tai ~isceptic. de idei. lucrurile tehnica romanele bun filmele. 72). incruci~ate. calculatorul._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. 3. oameni. imagini. oamenii. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. de ~iteoretic. mai propriu. place sau mi~care. dezlegi dansezi scrii. SF. persoana la mai cel ce ghicitorile. de in logice. din sa ~iexaminand tine. "talentat". numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. cu ta fizice. ascultator". ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare.stri'ilucitor". nepunandu-se problema ierarhizarii lor. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. mediator emotii.

iubesc lini~tea. interiorizati. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. rezistii la obstacole. nEnAS (Apaticii) . rara initiative. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. pe care ar vrea sa-l schimbe. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri.dispozitie variabila. nervos. toleranti prin indiferenta. antreneaza ~i pe altii in activitate.iubesc societatea. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. politico~i. 26 .EAS (pasionatii) .103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. recurg u~or la minciuna sau fictiune. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. revolutionari. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. tendinta spre exteriorizare. au nevoie de emotii putemice. timizi. genero~i. hotararile. valoarea dominanta: lini~tea . individuali~ti. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. ponderati. valoarea dominanta: distractia.sunt lipsiti de energie. calmi.imapasibiii. nesociabili. punctuali. variata. plini de viata. iubiti noutatea. altfel non-E. au initiative ~i mare suplere in spirit. incapatanati. deseori rara masura ~i gust. respecta legile ~i principiile. valoarea dominanta: placerea. rara 0 viata intema bogata. valoarea dominanta: succesul. putere de mundi.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. nepunctuali. A. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. spirituali. dar amabili ~i sociabili. inclinatie pentru bizar. plini ·de secrete. indiferenti la viata social ii. obiectivi. dominator.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. valoarea dominanta: actiunea. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. nu sunt constanti arectiv.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. ironici. sceptici. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. nEAS (Flegmatlcii) . au simtul umorului. emotivitate puternica. altfel non-A. tenaci.inchi~i. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. stiingaci. EnAS (Sentimentalii) . oportuni~ti. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. cu spirit practic.activitate intensa. sunteti risipitor. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. rapizi in executie. inclinati spre lenevie. sumbri. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari.meditativi. . sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. vor sa uimeasca. severi. concilianti. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. deciziile luate? In genere. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . tacitumi. foarte putini· emotivi. dar cu respect pentru ceilalti. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. . valoare dominanta: legea. EnAP (Nervo~ii) .? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere.' rad rar. civism accentuat. valoare dominantii: opera de realizat. scrupulo~i. energie.. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. unic. neglijenti. persistenti in du~manii. egoi~ti. P.. EAP(Colericii) . muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. valoarea dominantii: intirnitatea. Ie plac sistemele abstracte. singuratatea. analizeaza indelung propriul trecut. gravi. macabru. dar cinstiti.. impart oamenii in amici sau adversari.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. optimi~ti. nEAP (Sangvinicii) . altfel S. nemultumiti. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da.E. nEnAP (Amorfii) .

Editura Polirom.. Bucure~ti.. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. 1969 Editura Trei. Bucure~ti. 1996 Ribot Th. 2002 Zlate M. Editura proGnosis. Psihologie generalii pentru liceu. Ia~i. Psihologie. 1993 IlutP. Memoria umanii. Jung. ClujNapoca. 2000 Editura Stiintifica. lntroducere inpsihologia lui C. 2004 Z6rgo B. Ghidul examinatorului. Editura Polirom. Litoiu N. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Bucure~ti. Creativitatea . Bucure~ti. Editura Stiintifica. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate.).Roland Chemama.. Editura Didactica ~i Pedagogica. Esotera. Editura Geneza. 1984 Zlate M. LAROUSSE . Spineanu-Dobrota S. Bucure~ti.. Caracterulla elevi. Dictionar de psihologie. Editura de Vest. Bucure~ti. 1999 Cosmovici A. Bucure~ti. 1998 Radu I. LAROUSSE . Editura Univers Enciclopedic.. 1974 Radulescu Motru C. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Ia~i. Ia~i. Editura Gloria. Bucure~ti. Curs de psihologie. 1998 Cosmovici A.... Che1cea ~.. Psihologia inteligentei. lntroducere in psihologia contemporana. 1997 Dumitru I. (coord. Editura Trei. Editura IR!. (coord. Cluj-Napoca.. 2004 Zlate M. 0tet E. Stoica A. Bucure~ti. Bucure~ti. Bucure~ti.. Editura Didactica ~i Pedagogica. 2003 . Editura Polirom. Editura Polirom. Bucure~ti. 1978 Clegg B. Editura Polirom. 1991 Cosmovici A. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Psihologie $colara. Eul $i personalitatea.. Bucure~ti.. Timi~oara.•. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Bucure~ti. . Editura Didactica ~i Pedagogica. 2001 Druta E. Psihologia pentru toti. (coord. Cluj.2001 A.. Bucre~ti. lnvatarea umana. Ia~i. lntroducere inpsihologie... G. Editura All. Editura Dragan I. Bucure~ti. 1997 Miclea M. 1999 Editura Teora. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Ia~i... Bucure~ti. atitudini $i comportamente sociale. 1991 coard.). 1981 A"":. Bucure~ti. Tineretului. Editura Po1irom. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. Psihologie generalii. Dinamica personalitatii.). 1998 Editura ei. M. (coord. Psihologia dezvoltiirii. Polirom. K. ClujN apoca. Birch P. 1964 Editura Che1cea A... 1963 Radu 1. Bucure~ti. Editura Univers Enciclopedic.. Ce este vointa?. Manual de psihologie sociala. Consiliere educationalii. Memoria $i patologia Bucure~ti. 1996 N eculau A. 2000 Thorndike E. (coord..~ . 1998 Golu M.. Ia~i. 2000 Moisin A. 1999 Fordham E. Editura Sincron. Niculescu R.1994 "" ~ Badley Baban Birch A...Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Cifrul vietii psihice.Norbert Sillamy. Bucure~ti.. 1983 Zapan Gh. Ia~i. Psihologie $i educatie.). Iacob L. Valori.. Editura Stiintifica.). 2003 Cocorada E. Bucure~ti. Psihologie distractiva. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Editura Polirom. Editura Stiintifica. Allport G. Bucure~ti. Psihologia mecanismelor cognitive. Psihologie $colarii... Editura Tehnica. 2000 Platanov K. Aramis. Psihologie cognitiva. AI... 1996 Editura Piaget J. Dictionar de psihanalizii.