P. 1
Manual Psihologie

Manual Psihologie

|Views: 596|Likes:
Published by Adele Kiri
manual psihologie
manual psihologie

More info:

Published by: Adele Kiri on Jul 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/06/2015

pdf

text

original

Sections

  • PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. BAZE METODOLOGICE
  • 2. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE
  • 3. SENZATIA*
  • 4. PERCEPTIA*
  • 5. REPREZENTAREA *
  • TIPURI DE ITEMI I
  • 7. MEMORIA
  • 8. IMAGINATIA
  • TIPURI DE ITEMI 2
  • TIPURI DE ITEMI 3
  • 12. AFECTIVITATEA
  • 13. ACTIVITATEA VOLUNTARA
  • TIPURI DEITEMI 4
  • 15. PERSONALITATEA
  • B. INDIVID. PERSOANA. PERSONALITATE*
  • 7. TEMPERAMENTUL
  • 18. APTITUDINILE
  • 19.CARACTERUL
  • 20. CREATIVITATEA
  • 21. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt*
  • TIPURI DEITEMI 5
  • 22. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA
  • 23. RELATIILE INTERPERSONALE
  • 24. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE
  • 24.1 Comportamente pro ,i antisociale
  • 25. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR*
  • TIPURI DE ITEMI 6
  • INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE
  • BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

1 Definirea psihologiei 1. Personalitate 16. Gandirea 6.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.4 11.5 Metodele psihologiei * 12. Imaginatia 8.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Modele de personalitate 4. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.2 13.3 11.3 4.3 21.1 Personalitatea ca sistem 15.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.2 Statusul ~i rolul. Motivatia 11.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.1 13.1 Atitudinile sociale 25. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.1 Latura dinamico-energeticii 17. Persoanii.5 Memorie ~i uitare 21.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Structura caracterului 19.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.2 4. Deprinderile * * 14.3 Relatia valori.1 11.4 Tipologia gandirii 18.indicatori ai comportamentului social 23.2 Procedeele imaginatiei 8. Comportamente pro ~i antisociale 24.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.1 Imaginea de sine 22.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Personalita tea 17 15.3 Clasificarea proceselor afective 12.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.2 3.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.2 Clasificarea deprinderilor 14.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Aten tia 10.4 4.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.3 3.1 21.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.3 Functiile limbajului 9.1 3.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.2 Formele atentiei 10.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Reprezentarea * 20 17.6 21.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.4 13.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.4 Rolul proceselor afective 13.CUPRINS Introducere in psihologie 1.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 . Individ.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.4 4. Persoana.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Creativita tea 20. atitudini.2 Verigile functionale ale limbajului 9.1 Conceptul de creativitate 20.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22. Caracterul 19. Senzatia * 3.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.2 21.2 11.1 Individ.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20. Baze metodologice 6 1.5 21.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8. Memoria 30 7. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9. Procese psihice cognitive senzoriale 3. comportamente 95 12. Afectivitatea 12.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8. Perceptia* 4. Temperamentul 17.4 21.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.5 13. Relatiile interpersonale 23.3 13. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Lim baj ul : 40 9. Personalitate* 16.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.

5 Introducere in psih..~.'r ki.ologie 1. Baze metodologice 1...i:.~.3 1..2 1.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .5 Definirea psihologiei Principalele momente.. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.::.1 1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia... in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".\.i~ :..":.4 1.:\...

~tiinta despre suflet". aceasta putand. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. precum ~ipersonalitatea. fiind lipsitii de un suport faptic. Gestaltismul (K.. structurile fiind date. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. directii. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Wundt etc." Psihologia este . d.. c. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. e. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe).~tiinta conduitei". sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). 3. considerii con~tiinta 0 fictiune.n. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. B. W. H.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Watson.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. O. C. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Adler etc. W. iar dupa aceea fizioJog. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". b. Ach. Janet) Din punct de vedere istoric. (w. Skinner etc. BAZE METODOLOGICE 1. Taine. inchisa. comportamentale. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1.6 I.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. Dunker etc. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. psihologia inseamna .~tiinta a vietii mentale. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. inteleasa ca 0 lume interna. Asociationismul (AI. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. Caracterul organizat al psihicului este innascut. formal. reprezentariJe ~igandirea. John Watson. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). Lipps etc. Fondatorul curentului. Philipp Schwarzerd. Bain. teorie. (P. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). la Leipzig. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. Jung. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. Th. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. deci. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. N.. Kohler. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Astfel. A. James. iar la un nivel superior este gandirea). Psihologia c1asicii (1879 . Ed. 0 inventie purii a filosofilor. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Behaviorismul (J. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. Thornidke. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. Freud. Psihologiareprezintii . iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. 0 ~i procesele sistemul psihice. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). F. Introspectionismul (w. Mai intai medic.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. VI-V Le. etimologic. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume.) sustine primatul partii asupra intregului. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. 2.) apare . In acela~i timp. precum: a. 1. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. Koftka. Psihanaliza (S. 1904-1920). ea se mentine la un nivel speculativ.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. studiu.

de ~coala behaviorista. la nivelul caruia se 1. ca filogeneticii. de orientare-investigare.dintr-o data. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. biologicii ~isociala. reprezentiiri. 2. multifazice. prin conduite care de a gandi. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. 1 1. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. complexe. imaginatie etc. cat ~ide conditiile interne 2. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. nea~teptate. f. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii.i caracteristicile sale In definirea psihicului. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. de a actiona. rolul acestuia. N. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. ultima treaptii a 3.Psihicul este 0 functie a c. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. omul este personalitate. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. triisiituri de cresc. 0 stare de necesitate. ne arata ralul instrumental. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide.A. activitati). respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. afectiva. urmate de aparitia solutiei pc a. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). un anumit reglaj involuntar sau voluntar. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. substratul material .) ~i na~tere. neintentionate-involuntare. neconditionat. care se formeazii. de a simti.). 3. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. care includ 0 serie de reactii. copiii mici seamana foarte mult intre ei. la stimulii exteriori. care ne particularizeaza. b. Dupa gradul de complexitate. El ii asigura trasaturi. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. in care persista in timp. N.ca reactie la psihologia introspectionsitii. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. psihice (gandire. Fondatorul psihanalizei. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. Janet. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. Prin psihicul sau. durabilitatea. care distinge 4 faze: este reflex. particularizarea.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. instrumentala. declan~areareactiei).actioneaza ~ise conduce 3. predominand reactiile inniiscute. intentionate-voluntare. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. H. psihologia contemporana a. aptitudini. 0 componenta emotional25 de ani). de descarcare-eliminare. actiuni. gandire etc. subiectiva. respectiv fiecare om este unic. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. voluntar. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). Sigmund Freud.imaginea senzoriala a stimulului. organismelor animale care poseda sistem nervos. conditionat. al gandirii senzorio-motorii. de igiena corporala. un mod anume de a fi. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. simple care includ 0 singura secventa. coerenta. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. sentimente. nivel de creativitate etc. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. instrumental-rezolutive. depind atat de schimbarile din mediu.). interne (perceptii. Stadiul psihicului senzorial elementar. erotico-sexuale.) ~i a laturii externe (reactii. eaci. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. Stadiul psihicului con~tient. 2. d. iar ca • 1. lumea extern a . El se manifesta prin procese functional. etapa optimului functional (25-65 de ani). Wallon. 2. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. ale omului cu realitatea concreta. pentru noi. b. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. omului adaptarea la conditiile mediului. Stadiul intelectului. care se declan~eazape baza unei deliberari. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. subiective. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame.· 4. memorie. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. in plan metodologie. La omul concret. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. 3. deci ca fiintiibiosociala. Leontiev etc. directe. f. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b.buna sau proasta dispozitie ete.3 Psihicul . implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului.se dezvolta ~ise care se dezvolta. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. sistemului nervos. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. Stadiul psihicului perceptiv. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. la (con~tientasau incon~tienta.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. are fiinta bio-psiho-sociala. specificiiomului. omul cunoa~te. exista comportamente: . care. de cunoa~tere.

mecanismele antiredundante. care stocheazii informatiile. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. Pe parcursul vietii. pulsiuni sexuale. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. ele fiind reciproc convertibile. ~i cu propriul organism. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. dar aceasta nu se reduce la gandire. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. mancatul etc. ci 0 stdinsa interactiune. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. are 0 puternica motivatie incon~tienta. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. Astfel. in caz contrar. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. Alfred ADLER (1870-1937) . Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. desenatul.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. de autoreglaj voluntar. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. Autor a numeroase lucriiri. Freud. vise. interactioniim cu ceilalti. de orientare spre scop. trebuinte.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. ciici. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata.).~ 8 1 1. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. ea indeplinind un rol conducator. PSihologia $colarului greu educabil (1930). de trairi afective. de fapt. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. intervine imediat analiza con~tienta. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Medic ~i psiholog austriac.~tiintii"). tendintelor. il exploram pentro a-I cunoa~te. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). care admite notiunea de incon~tient dinamic. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. in momentul respectiv. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". H. uitarea de nume etc. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. de imaginatie. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului.. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. dar contribuie la con~tiinta. deoarece la fel de important este ~i limbajul. Cunoa$terea omului (1927). descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. de vointa.4 Ipostazele psihicului ~iirela. specifice incon~tientului. Totodata. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. Memoria. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Alfred Adler. ea fiind sustinutii de motive. achizitionand informatii. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Copernic etc. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). concretizat prin functiile de cunoa~tere. creatoare ~ianticipativa. mersul. ganduri ~i dorinte ascunse etc. Sensul vie!ii (1933) etc. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. Ele sunt. stiiri afective. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. elev dizident al lui S. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. R. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala.

Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice.contine intrebari factuale sau de identificare. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. 2. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. 1 . care cunoa~te doua forme: a. 3. Dupa incadrarea in timp. 2. inchise (Da . Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. Dupa obiectivul urmarit. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. in care subiectul sa se poata exprima liber. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). de motivatie. Metoda analizei produselor activitatii. in cazul teste lor psihologice. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. Cand este orientata spre noi in~ine. b. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara.I .Nu). de interventie. de atitudini ~i opinii. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. nivel de instruire etc. Ancheta pe bad de interviu .) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. structurata pe baza unor criterii logice.. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. Este introdusa in 1879 de W. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. Metoda anchetei.E . Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. foarte sintetic. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. Ancheta pe bad de chestionare . Dupa modul de aplicare. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. subiect .(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului").9 1. intermediare . raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare).(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente).omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). mijloc ~i scop". al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). 3. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. de cuno~tinte. Criteriile de clasificare. pe un e~antion reprezentativ. dependente . Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. sunt numeroase. printre acestea: 1. independente . dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. noutatea. lungimea membrelor.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. 3. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane).S .R .. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). efect. 4. In continuare vor fi prezentate. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). de informare. sa fie sistematica. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. forma ~i marimea capului etc. pentru a reconstitui istoria ei. Metodele au un caracter instrumental. Dupa durata de parcurgere a testului.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. observatia devine autoobservatie. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. Acesta.) ~i 4. Metoda convorbirii . EI trebuie sa respecte cerinte. Dupa modul de desfa~urare. sex. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. 2. interpretare ~i de actiune.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. exisHi: teste individuale ~i teste colective. originalitatea ~i complexitatea. valoarea ~i utilitatea etc. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Astfel. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea.

pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). adica ceea ce se intampla. Princip~ul determinismului. Pradines. Totodata este un sistem dinamic. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. ideal.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. a libertatii de optiune. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. potrivit obiectului sau de studiu. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. 1. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. informationale f. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. Intui{ie =. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. innascut ~i variabil. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. chiar daca la nivel conf. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. se intampla. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii.ltient sunt evidente in numar mic. de fapt. Principiul dezvoltarii. cel mai adesea. iar la final regresul. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. 2. potrivit caruia exista: legi de functionare. 2. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. dupa care apare incetinirea. cunoaf. P. legi de compozitie (organizare. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. necesara. psihologia de-a lungul unui an ~colar. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Intocmiti. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Principiul organizarii sistemice. ignorarea acestui lucru. Potrivitlui J. . Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. a. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Adesea. este 0 constructie specific a omulai. analizati-Ieimpreuna cu acesta. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Timp de 0 saptamana. scop. 3. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. I. Functionarea acestui principiu arata. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). Sartre). Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f.lienergetice intre organism ~i mediu. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1.lte geneza lor. mai pregnanta in primii ani de viata. De asemenea.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. Notati observatiile in caietele voastre ~i. efectiv. cu evidenta. Instinct = comportament spontan.ltiinta~i alte ~tiinte. 3. la nivelul clasei. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Ii ~LICATII 1. dorinte etc. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . a vietii. b. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. psihicul reactionand intotdeauna unitar. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. corp sau din lumea exterioara.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. In definirea psihicului. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata.li legi de dezvoltare. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Mai mult. 4. Piaget. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. aceasta 0 transformare permanenta. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). structura) f. pentru realizarea unei nevoi. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.apoi. Identificati criteriile de raportare utilizate.

Procese psihice cognitive senzoriale 3. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.3 5.•..4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.5Perceptii denaturate 5.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" . * 3.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.11eprezentarea* 5. senzatiilor .. Senzatia .2 3.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .3 3.1 5.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.1 3.• .2 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4. Perceptia * 4.2 Legile generale alp perceptiei 4.

Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. ci ~i noaptea. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). printre care se numarii ~i perceptia. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". motivatie etc. este ambiguu. separat unul de celiilalt. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe.. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. in realitate. In diferite lucriiri de specialitate. afectivitatea). legea contrastului senzorial.. a timpului.). gustative. a mi~ciirii etc. insa. durata ~i tonalitatea afectivi'i. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. nu furnizeaza informatii specifice. pentru a u~ura intelegerea acestora. adica intai intra pe scenii senzatiile. chinestezice. vointa. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei).. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator.•. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. Prin psihicul sau omul reu~e~te. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. chinestezice etc. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. ele se afla in interactiune. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. •. dotat cu mecanisme de autoreglaj. aparent simplu. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). perceptia ~i" reprezentarea). Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. Recent. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. imaginatie. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. Astiizi. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. anticiparea etc. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. are un domeniu vast de preocupari (medic. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice.). orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile.m. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia).). In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. apoi perceptiile. matematician. olfactive ~i cutanate). auditive. olfactive etc. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii.).). perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. gandirea ~. memorie.. Filosof ~i psiholog german. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. auditive. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. independent de' semnificatiile lor. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. legea constantei perceptive. adicii procesele cognitive senzoriale. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. trasaturi de caracter. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. buna sau proasta dispozitie etc. la solicitarile externe ~i interne.. profesor de fizica ~i de filosofie). Aceasta clasificare lasa. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. legea adaptiirii. legea selectivitatii. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. surzenie etc. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie.d. pe baza cuno~tintelor anteriQare. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. functionand simultan. nivel de creativitate etc. spre deosebire de procesele psihice. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. in intuneric. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. perceptiile ~i reprezentiirile. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. procese cognitive superioare (gandirea. 2.a. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. gandire. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. Nevoia de adaptare a organismului uman. de fapt. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului.

Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. in primul rand ca fiintii con$tientii.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. Astfel. decizie $i executare a actiunii. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. repetate a obiectelor. reactionati in diferite situatii. I. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. analizatorilor). PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. 3. Prin reprezentare..si neantul (1943) etc. Procese cognitive superioare -'--~ . deliberare. sintezii senzorialii). reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. esteo imagine complexii.. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. reprezentare §i psihic. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. iar. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. obiect). cu interes $i pentru psihologie. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. . sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. poate fi modificatii unitarii. simNi. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. voluntar. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. rol care a fost contestat ~i de William James.este yorba de gandire. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. ceea ce presupune reflectie. se pot aminti Imaginatia (1936). ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. se constituie insecundarii baza senzatiilor. Prin natura lor. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. aqiunea directii a stimulilor asupra r. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. cat ~iin starea de somn. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. 2. ~PLlCATII 1.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. insu$iri care nu au fost observate anterior. Schita unei teorii a emotiilor (1939). ::>. sau estomparea altora. in timp ce dad. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . formate in pr:ezenta obiechllui. insu~irile caracteristice). Astfel. memorie ~iimaginatie. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea.13 informatia nu este prezentii. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. privim un obiect putem sa descoperim detalii. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. omul se desprinde de "aici ~i acum". Printre lucriirile sale importante. Fiinta. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. pe de altii parte.

* 3. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor.realizeaza prin intermediul senzatiilor. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. stimulii lor fiind substantele volatile.). sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. 2. forma undei care da timbrul. 2.). Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. ci mai continua cateva miimi de secunda. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. mecanici etc. culorile. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. In psihologie. _. Prin ele obtinem informatii despre consistenta.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . mai pura). cu atat culoarea este mai saturata. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. ale obiectelor ~i fenomenelor. gustativ. sonori.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1.proprioceptive. 4. la un nivel general. . Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. obiectele. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. auditiv etc. 3. luate separat. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. A§a cum rezuIta din definitie. interoceptive. in mi§care. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. SENZATIA . Undele periodice produc sunete numite note muzicale. dar rareori omul Ie realizeaza separat. de aceea. Senzatiile. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. sunt proprietatile unor obiecte. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. vor fi integrate In procesele perceptive. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. iar cele neperiodice produc zgomote. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe.§i. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. auditive. C. 4. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. 3. gustative etc. neplacere etc.1 Definirea . fata de noi. care I§i au sursa In me diu I extern. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. In realitate. ele neavand existenta de sine statatoare.r '" 14 II i ! 3. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. 3. pe buze $i pe varful degetelor. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact.. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. in limb a latina. vioara etc. ci cu 0 anumita intarziere (100. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. impresiile noastre despre temperatura etc. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. insu§irile nu exista In stare izolata. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. integrandu-se acestora. cu sursa In mediul intern. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. asperitatea obiectelor. 3. depresie. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei.. tensiune. problema senzatiilor a starnit vii controverse. frecventa care da iniil(imea sunetului. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . Senzatiile cutanate' (cutis. duritatea.

Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. fizicianul german G. "La inceput. Senzatiile organice sau interne r. nefiind propoqionala cu marimea stimulului.. legea adaptar. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. culoarea complementara . sensibilitatea scade. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. eel mai bun contrast este galben ~inegru). (.T. legea semnijica(ie. Weber ~i G." (Testul Luscher) . despre mi~carile capului pe verticala.v ~i un contrast s. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. ci cu logaritmul acestuia. numite legi ale sensibilitatii. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica).instinctiIl de conservare. 5. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. sensibilitatea fata de stimul cre~te. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. legea contrastulu. greata. 8. acru. necesara pentru a determina 0 senzatie. daca exista 0 relatie de concordanta. Exista un contrast succes. 3 3.multan (evident mai ales in cazul culorilor.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. sete. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. 6. Daca este foarte slab. este mai mica ~iinvers. Potrivit acestei relatii.itmul stimulului. 7. avand tonalitate afectiva. a pasivitatii. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . Astfel. sellZor. legea pragurilor absolute. viata oamenilor era dirijata. ) Noaptea aducea pasivitate. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). despre mi~carile de rotatie. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului.). Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. E = excitantul. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate.. in tendoane ~iin ligamente. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. sarat ~i amar. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare).) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. ele contribuie la reglarea apetitului. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. calm..eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. vizuale ~i termice. 0 relaxare generala a activitatii. acesta nu a fost direct stimulat). legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . atunci intensitatea fizica a stimulului.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. unde S= senzatia. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. obscuritatea ~i lumina. Albastrul este deci culoarea calmului.verdele . iar K ~i C sunt constante. slabiciune etc. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. In corelatie cu senzatiile olfactive. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. el nu e sesizat. H.4 Legile sensibiliti. a metabolismului ~i a glandelor. Fechner.

. 400 mil.. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. Informatiile senzoriale. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina).e sistemului nervos central). sunt rezultatul interac!iunii. Receptorii sunt in permanen!a activi. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala.. de la toti receptorii. Potrivit cercetarilor realizate. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. receptorii sunt determinati genetic. prelucrare ~i stocare a informatiei". Acest traseu nu este continuu. Celulele receptoare (aprox. a desemna organele de simt periferice. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. '11 __ . Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i.-----. Zona centrala (componenta cerebrali'i). celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. grad de tiirie. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. necesare. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. 6. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. care reprezinta sectorul intermediar. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. . In concluzie.). Calea eferenta. Sub actiunea stimulului adecvat. •• . alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. Timp de 0 saptamiina. I. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor.r~ . Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. inclusiv scoarta cerebrala._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. EdituraSincron. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. lntensitate = stare a ceea ce este intens. relativ stabile ~irepetabile. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. apoi. comparati concluziile obtinute. In sensul unei probleme. concluziile obtinute. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. Calea aferentii. In caietele voastre.).. .. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Radu (coord. Notati. stralucire.-".'= organ de simt. cale aferenta. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. de forra. al unui fenomen etc. proportional cu intensitatea stimulului. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. directa In generale. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. biti/secunda.

. ireductibile la parti/elemente. Pornind de la ele. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. subiectiv :. Primul nivel este cel al perceptiei. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. .). contrast etc. in ambianta. Psychology of Wants (1935). H.) afirma primatul intregului asupra partii. Dunker etc. precum orice proces. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". . cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. 4 1. ci auzim soneria ceasului.Gestaltisnru/ (K.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. THORNDIKE (1874-1949) . La un moment dat u:. nu vedem culori separate de obiecte etc. Ebbinghaus. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). Interest and Attitudes (1935) etc. . Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. vedem obiecte care au diferite culori etc. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). . de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt.).produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.) afirma primatul parpi asupra intregului. a unor informatii despre particularitatile. cat ~i pe cele neimportante. Deseoperirea stirnulului. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine..ase deschide brusc. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. temperatura. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. presupune. de asemenea. PERCEPTIA* . de experienta anterioarii. Psiholog american ale carui cercetari s-au . de semnificatia functiei pe care 0 detine). obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. atunci apar halucinatiile). Kofika. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. el posedand calitati proprii. Human Learning (1931). 0 durata temporala. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. Educational Psychology (1913-1914).4.. dar. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. Wundt etc. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. adica include atat insu~irile importante. in totalitatea insu~irilor concrete. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au .a clasei).. ca act de sesizare a realitatii concrete.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine.1 Definirea . in realitate. Baine. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. atunci perceptia este clara ~i precisa). ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. 4.axat pe inteligenta animalelor. persoana care a deschis u:. la datele initiale. dar. O. detaliile obiectului . Ca ~i senzatia.aeste directorul ~colii). structurile fiind date. euloare etc. Realizarea procesului perceptiv. .. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. reprezentarile ~i gandirea. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt.influentat pregnant pedagogia americana). predeterminat.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Edward L. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. Prin urmare. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: .care pot fi surprinse "aici ~iacum"). a discrirninarii. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. Ca ~i senzatiile. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. intre senzatii ~iperceptii. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Intr-o a treia faza. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. W. .. cantitativ ~i calitativ.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. Experimental stadies (1911). Astfel. se formeaza perceptiile. Ulterior obiectul este interpretat.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul.Asocia(ionismul (Al.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). adica intr-un anumit spatiu ~i timp.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul.

constantei marimii obiectului. Iluziile perceptiv.intr-o multime de persoane necunoscute. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. in realizarea lor. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive.intre anumitelimite. 2. interesul pentru 0 persoana. la stadiul unei activitiiticomplexe. fata de el. 4. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. 4. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. actiunea mai multor legi: " 1. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. sistemul socio-cultural..d i s c on ti n u i tate. s ucc es iune. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. tactului ~i al auzului. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. termenul de iluzie. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale.dintr-un camp perceptiv mai vast.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. " Obsenatia se derule~ziiin timp. 3. formelor etc. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Perceptia spatiului. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. gandirea. a culorilor. in anumite conditii apar" denaturari. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic.vorbinduse despre constanta marimii. motivatia etc. 5. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. vointa. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. atentia. Spre exemplu. implicand limbajul. I.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive.4 Observatia .5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. cele mai. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. obiectele par mai mici). 3.4. deci reflect a in mod adecvat realitatea. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. In desfii~urarea procesului perceptiv. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. Oricare ar fi tulburarile care apar. chinesteziei. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. selectat.astfelincat acesta. cosmic. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. . aceste legi functioneazain interactiune. 4.apare ca invariant). pozitie relativa. astfel. dimensiuni. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii.devenindfondul 4. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). apare necesitatea selectarii stimulilor. orientate spre scop. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. de~i nu apare in mod foarte evident. Perceptia mi~carii. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei.3 Formele complexe ale perceptiei 1. Spre exemplu. 4 I .i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. subiectul se comporta. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. in limbaj psihologic. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. noi. 4. fie la halucinatii. intr-un fel sau altul. 2. marime. Perceptia timpului. cu ajutorul viizului. toate se leagii. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. adiciiea devine observape. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. distante. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . Astfel. determina. simultaneitate ~idurata. relief etc. Acestea pot avea cauze multiple. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). ca in garii. in campul nostru vizual. sistemul biologic.

) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. vad aceste laturi ca egale. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. de~i sunt egale. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. de mai sus. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. in prima dintre figurile alaturate. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. ~PLICATII 1. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. in alte cazuri.agmatic = (gr. In cealalta imagine este yorba. dad este posibil). existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . sustine ca gasi 0 explicatie. 7. care se realizeaza cu ambii ochi. aceasta inglobata fiind intr-. utilitatea. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). care par inegale. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. astfel. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. in primul rand. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. pragma. comparati perceptia cu senzatia. La fel. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. IDenaturare= deformare. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). egale. motivatia subiectului. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. De asemenea. 0 Mtrana ~i un barbat. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale.dupa aceea. in timp ce adultii. 2. familiarizati cu figura patratului. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. In aproximativ jumatate de pagina.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". Pr.lncercati sa descrieti (In scris. Se poate. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. Astfel. Precizati fazele procesului perceptiv.o suprafata mai mica. celelalte constituind fondul percePtiei. in figura din dreapta. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. variatia intensitatii stimulilor etc. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. evidentiind caracteristicile perceptiei. in dauna obiectivitatii. 3. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". rand pe rand. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. 4. utilizand cele Invatate despre perceptie. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent.apoi. Caracterizati.-----1. este cea a lui J. se pot observa. care este • in realitate 0 figurii tripla. exemplificandu-le corespunzator. 5. "actiune") care prive~te actiunea. 6.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. dintre fazele percePtiei. falsificare. care nu corespund realitatii masurabile. 0 tanarii. fiind de amintit. alterare. liniilor terminale. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. . Piaget. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. De exemplu.

reprezentarea nu este continuarea. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. DomeanuDaniel ate nr. se realizeaza cu ajutorul memoriei. Andru Vasile are nr.m 5. . aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). extensie. de telefon 278 776. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). In plan ontogenetic. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. a acesteia. obiectul. motorii. precis.oanumita semnificape. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. de telefon 265976. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). 2. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. sa citeasca cu glas tare). constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. Imaginile mentale oferite de reprezentare. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. Malic Stefana are nr. bazate pe perceptii anterioare. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. completitudine). Staicu Larisa ate nr. exista reprezentari: vizuale.1 Definirea . se poate preciza ca: .sunt fenomene intuitive. detelefon 245 678. printre care se pot aminti: 1. un sens mai bogat). a casei parinte~ti. De asemenea. exista reprezentari: a. . imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). cu trairile afective.determina efecte fiziologice (atat perceptia. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. a invati'itoarei. r 5. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele.. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor.au un inteles. 5. pentru a memora sau retine un text. precizie. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. F~eud. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale.. . dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. . reproductive. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. b. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. " . salt pe care il va realiza gfmdirea. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. . multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. de regula. de telefon234 485. anticipative. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. Astfel.perceptia reflecta clar. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). cu activitatea). ci este un nivel superior al activitiitii cognitive.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. exista ~iurmatoarele deosebiri: . saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. auditive.perceptia se produce in prezenta obiectului. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. REPREZENTAREA *. in linie dreapta. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga).sunt procese de cunoa~tere. de aceea. dar ~i in starea de somn ~i. gustative. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. funqionalitate. Reprezentiiri picturale Neurolog francez.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita.

Acest caracter permite. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. sub actiunea operatiilor gandirii. exista reprezentari: a. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. Pot detine 0 funetie eathartica. cu grad moderat de abstractizare. In special abstractizarea. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. 5. 6. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. b. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. 5. Potrivit definitiei de mai sus. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . conceptuale. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. nu de reprezentiirile individuale. de rezolvare de probleme. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. spre exemplu. cu grad inalt de abstractizare. Astfel.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal.21 3. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. figurativitate. b. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". Integra rea. de inviitare. exista reprezentari: a. detaliere pOOmijloace verbale etc.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. J. Autonomia. 3. aici.3 Proprieta. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. caracterizate prin familiaritate. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. 4. 4. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. Caraeterul social. de munca. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. Figuratiyitatea. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. c. Dupa gradul de abstraetizarc. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. care reflecta imaginea unor obiecte. Permit "progresul" perceptiei. cat ~i . . Continutul lor este format din insu§iri semnificative. Panoramizarea. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. generale. 7. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. pe hartie. de creatie).construirea figurii -. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. Sistematizand. 4. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu.) . bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. Dupa gradul de generalitate.pentru comportamentul individului. 5. u~ureazii operatiile gandirii. 3. formale. exista reprezentari: a. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. 9. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. spre exemplu. caracteristice. individuale. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. in primul rand. grad malt de abstractizare. discursivitate verbala. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). In rezolvarea problemelor de fizicii.pe care 11 va transpune dupa aceea. b. adicii de detensionare nervoasii. 8. mecanicii sau de geometrie. Permit orientarea noastra in spatiu. discursivitate perceptuala etc. fiind yorba. 6. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. 5 5. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. succesiv.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. fiinte etc. ci a~a cum ii este prezentatii.. 5. indiferent de tipullor. 2. de posibilitatea identificarii obiectuale. dintre elementele comp6nente. Operatiyitatea. primare.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. caracterizate poo nefamiliaritate. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. schematizand datele perceptiei. in miisura in care imaginea. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. ci de cele sociale).

A compara deja inseamna a depicta. Psihologia sociala a campului social. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. in comunitatea voastra. perceptii. 0 reconstructie a realitatii. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. 0 refacere. 6. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea.Psihologia copilului..). ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. in S. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. Polirom.p. "Fenomenul reprezentarilor sociale".4 7). Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. ignorand alte posibilitati.ea unui anumit proces sau conduite .. 2.p. In sens mai larg. 1969. (. auditiv sau verbo-motor. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. EDP. p. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. dintr-un astfel de proces de 5 I.. ~PLICATII 1. 1993. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. 2. eliberare de 0 tensiune emotionala. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. 7. Catharsis = purificare. 1.). faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. Structura sa nu este una definitiva. Inhelder. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. Ia~i. Moscovici (ed. Aplicatie: Identificali. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. p. (.~tiinW' a simfului com un. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. 3. 3. Poate fi yorba de idei. ci in 'urma unor procese. Neculau (coord.58-59).lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. a reproduce un concept printr-o imagine. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.Argumentati raspunsu1voshu. identificati daca apaqineti tipului vizual. norme.. suntem obligati sa Ie legam de ceva. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. anumite imagini. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. a unor productii sociale. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. in A. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. PUF.). reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. Argumentati.Piaget. 4. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. Neculau. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. categorii de gandire. 361-362). interpretari. Funcfie .) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Astfel. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. convingeri. material ~i ideal. reprezentari. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor.. 6.B. 4. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate.. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. 1997. "Reprezentari1e socia1e". 5.. in Psihologia nr. 3). Paris. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural.ln realitate. Reprezentarile socia Ie. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. o . existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise.. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie..(. intelegere ~i stapanire a mediului social. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. notiunile abstracte in imagini familiare.. "Representation sociales". Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. D. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". 5. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici.. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Psychologie sociale.

In acest sens. . urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. raspunsul este negativ. acord/dezacord etc. NU NU 3. numar. a~a incat nu 0 poate preceda. indicii. cuvant. sugestii etc. se of era date suplimentare. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. sinteza. acord/dezacord etc. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. pe durata parcurgerii acestei discipline. constituind fondul perceptiei. .).r. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. care pot fi: . constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. 3.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. adevarat/fals. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. NU 8. Itemi obiectivi.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. Itemi obiectivi . simboletc. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza.. in acest caz specificandu-se acest lucru). . cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. respectiv intelectivoperational a. esentiale. evaluare. .itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. prezentei acestuia. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. .. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. . DA 6. . Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. . pe langa eforturile de invatare. care pot fi: . 2. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. exersare ~i aplicare. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. presupunand in formarea lorperceptiile. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. . diferite de activitatile de invatare curente." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. . lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. Obtinerea unor rezultate bune presupune. NU 7.mrm.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. 2. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. transfer etc. adevarat/fals.deoarece reflecta doar insu~iri separate. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. in timp ce ceilaHi raman in fundal. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. .· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati.•.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. Hemi subiectivi. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. NU 5. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . NU 4. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. DA _ raspunsul este negativ. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. . precum placut/neplacut. Senzatiile sunt imagini primare.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. . Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner.

legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei.s_pecificandu-sea~st lU~}J!).raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu.~lllllJ1ia!ll}mit. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. durata ~i tonalitate afectiva asociata. 5) prin dubla sa natura. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim.. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. 5) potrivit ei. 2. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. e:l) contrastul cromatic etc. c: 1). ci in interrelatii complexe. referitoare la aces tea. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. conturarea speciala a unor elemente. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. adevarate coloane. in' acest caz. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. A. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d .ulului ~iintensitatea senzatiei.potrivit legii adaptarii. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. calitate. 3. . In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. Corespondenla ~-se f~ba. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. Corelali B. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii.atlt senzatia. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. a) B. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. 1. functia a: Z). actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. .5) 3) imaginea sa este bogata in continut. ca 0 conditie cu caracter de lege. reglatoare a cuvantului. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial.. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa.4). 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. cuprinzand atat insu~iri semnificative.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului.7) fenomenelor. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. A. . alci'ituind0 imagine unitara.7) interesul pentro obiect. cat ~ide detaliu. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. c:3). concrete ale obiectelor ~i b: 3).

~. .-. Memoria 7.5 Memone ~l mtare· 8.. ·· :V r.i.: . Gandirea 6.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7..3 Calitat.. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .:-:-:. 7. .2 6. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. ~%i'" I ~L.<" IW ..:/~:.. .· . ..•.~ '" ::::''.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.4 • ~ tu . "i!r-".-:~.:::. ~.~_ .'lt.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.3 6.• . ~ -'... ·I!·..2 Procesele "i '!..• . fonnele i memoriei 7.::r·/i"".'J 'I·'.oril me~oriei.1 6.2 Procedee1e imaginatiei 8.•." .':':::::::::::. ·..le/ind~at. Imaginatia 8.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'"..•.· .4 Factorn.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.':"-' iil@j]}1l..j.

psihologul elvetian. de "aici ~i acum". Thurstone. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). Astfel. de control asupra celorlalte procese psihice. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. logico-matematicii. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. dobandit. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. muzicalii. Howard GARDNER . esential. continuturi ~iproduse . Howard Gardner. legi). c1ase. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. J. sub forma notiunilor. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei.. ca: . de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii.1Definirea . In aceastii acceptiune. dimpotrivii. cauzale dintre ele. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Guilford.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. psihologul am'erican. al acesteia. care este strict legatii de prezent. de la particular la general. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. Psihologul american. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. pe rand. relatii.produse (6): unitiiti. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. spatialii. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. simboljc ~i figural. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. continuturi (4): comportamental.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. . memorie ~icognitie sau cunoa~tere. in prezent. cu dezvoltare proprie. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. Guilford . chinestezicii. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. care impreunii se imbinii. gandire convergentii. trecut ~i viitor. in timp. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). gandire divergentii. P. format din trei componente: . Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. naturalism. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. gandirea poate fi definitii. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). accidental la general. gandirea se apropie de inteligentii. Piaget~i L.. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). (1943-) &. din punet de vederestructural. Analizand inteligenta. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). ci mai muUe. Psiholog american. diferite intre ele.sistem de notiuni. . transformiiri ~iimplicatii.sistem de operapi (tatura relationalii). The Unschooled Mind: How etc. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. In anii '90. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. judecatilor ~i rationamentelor . . principii. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •.operatii (5): evaluare. semantic. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. interpersonalii ~i intrapersonalii). in cadrul contactului senzorial cu obiectul. necesar.a insu~irilor comune. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. sisteme. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. Spre deosebire de perceptie. influentat deJ. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii.. GiNDIREA &. stadial.r I I 6. Jean Piaget. Q. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Prin aceasta. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. P.

dar niciodata reductibile la concretul singular. in minte. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. ramanand in minte numai idee a. explicarea ~i teoretizarea. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe.27 Pomind de la modelul de mai sus. abstracte. 2. este 0 operatie de descompunere. C = animal. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. in interpretarea ~i explicarea realului. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. saradicioase in continut. In!elegand diferite obiecte. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. a opiniilor. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. Fiind un integrator categorial. a. principiilor ~i a legilor generale in analiza. concrete. permitand intrarea in posesia definitiilor. comparatia. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. inductiva. reflectand legitatile realitatii.interpretarea. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. in evantai. sintezll. actional ~i afectiv. notiunile pot fi: a. D = fiinta). a cautarilor ~ia transformarilor.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. in timp sau discursiv. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. a unui obiect. din elementele sau insu~irile sale. abstractizarea. desprinsa de orice conexiune intuitiva. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. B = pasare. empirice. Operatiile fundamentale sunt: 1. b. Se poate realiza: spontan. analiza. care pierd orice legatura cu imaginile. a unui obiect). mai apropiate de concret. 3. . nu se aseamana cu obiectu!. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. la ob!inerea rezultatului preconizat. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). 1. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. ce consta in reconstituirea. 3. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. la formarea de re!ele semantice. euristicll. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . atunci el face parte din categoria respectiva. rigide sau labile.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. 1. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. Realizarea ei se baze.nte. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. . dintr-o data ~i treptat. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. indiferent de datele statistice existente. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. solutiilor in unitatea de timp. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. inscrise intr-o logicii naturalii. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. considerate neesentiale ~iaccidentale. nefiind imagine. este opusa vascozitatii gandirii). unde tendin!a este de a presupune ca. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). in mj. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. notiunea propriuzisa. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. notiunea este totdeauna generala. 2. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. 2. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei.date izolat. in mod necesar. 4.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. fiind trait subiectiv. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). fapte ~ifenomene. propozitii.disponibilitatii. 5. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. dar neimplinitii sub aspect deductiv. intreg. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. Prin factura ei. principiu. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. 4. Gandirea ca sistem de notiuni. b. b. generalizarea. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. algoritmica. 6. ~tiintifice. 2. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual.

Problema se define~te prin trei elemente: . surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. legile. test·area ipotezelor. cat ~i educational. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. intuitive. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. 5. 2. b. se delimiteaza tipul de gandire: a. c. verificarea. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. 2. se delimiteaza tipul de gandire: a. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei.scopul problemei sau starea finala. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). cum. 4. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. recurgand la solutii model incarcate de logica. reprezentari. dar. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. se vor utiliza strategii euristice.slab definite. 2. b. desprinse de arice suport intuitiv. a opera adecvat cu notiunile. Pe baza raportului analitic-sintetic. .perceptii. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. b. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. a rezolva probleme. operand in profunzimea lucrurilar. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. analitic. intuitiv-concret. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. iar dacii problema este noua sau complexii. mai ales. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. ce urmeaza 0 linie deja trasata. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. principiile. solicitatii). probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. pentru ce?". de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). b. se delimiteazii tipul de gandire: a. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). .~em- &. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. care este 0 etapa foarte importanta. reluarea demersului cele a~teptate. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. divergent. abstract-formal. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. . pfoblemele pot fi: a. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. convergent. 1. 3. a structurilor logico-simbolice. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu).4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. bazate pe metoda de incercare-eroare. pe intreg. fiind yorba de creativitate. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. bazandu-se. pe sistem.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. bine definite. pe imagini sau scheme figurale . prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. cu subestimarea detaliilor. sintetic. pe disocieri succesive. Rezolvarea 3.starea initiala sau punctul de plecare. In functie detipul de gandire dominant. imagistic. prin centrarea pe detalii. b.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. acestea pot fi: a. permanent. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. ce lasa libera imaginatia. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. solicitata de problema. reformularea sau simplificarea problemei.

Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. "de fiecare data". nerealiste in raport cu posibilitatile lor. ceea ce conduce la descurajare. 196).spre ace a~l punct. neincredere in sine ~i in ceilalti. argumentati ~1 6. rude). 4. cum pot fi remediate acele deformari.. lucrurile sa fie gandite nuantat. in general. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. evaluarea altora sau a unor situatii. Conceptul este un produs specific gandirii. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. b. Argumentati. Judecatile realizate de catre parinti.. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. la lipsa increderiiln sine. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. devenind.. ~i modul de existenta a 5.ii. pnvire la esenta. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori.. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. 6. in paralel. in mod concret.. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Tendinfele dezadaptative ale gandirii. asupra celorlalte persoane. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. Gandirea in "alb ~inegru" . 10. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. a unor categorii extreme. nivelul de aspiratie. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. IEmpatie = rezon~nta. astfel. Psihologie generalii.Este yorba de a utiliza. In aproximativ 0 pagina. 8. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. 5. Saltulla concluzii . Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . 2. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. p. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. Cosmovici. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. in general.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. 2.. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. Aceasta gandire a lui "ori . Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. c'. dar ~i in sens invers.Se refera la situatiile in Gare. ori . PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . 3. al unui proces de gandire. ca modalitati de operare a gandirii.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. rude. aparand predispozitia spre e~ec). respectiv cele mai des intalnite. C~ 'd reapta. "totul". Polirom.. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana.. "Trebuie sa fii cel mai bun". I.• Multifazic = realizarea simultana. ~PLICATII 1. profesori etc.•. pentru autoevaluare. numite ~i distorsiuni cognitive. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. tip are de interpretare a propriei persoane. centralitatea 9. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. 3.evidenta." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. Personalizarea . Ce se poate face? In primul rand. a realitatii prezente sau viitoare. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. comunicare afectiva cu se~enul. acesteia In sistemul psihic uman. 7. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. evitate generalizarile rara temei. dar ~i experiente ulterioare. Deformarea selectiva . 1996. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii.29 •. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. partial sau final. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. 4. dezavantajos pentru persoana in cauza. Suprageneralizarea . asupra situatiilor de viata sau a societatii. Utilizarea lui "trebuie" . specificand caracteristicile acestora. "niciodata". fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. prieteni. strategie euristicii ~i fnfelegere. cauza. Comparati sinteza cu generalizarea.

idei.. Dupa prezenta sau absenta gandirii. inferente. Formele memoriirii: 1. practic. de asemenea. ducand la 0 invatare formalii. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. piistrez. este inteligibila. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. trairi afective. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei.unei bune piiqi din experienta de viatii. nu este persistenta in timp. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. a scopului.incluziune. scopului ~i controlului deliberat. este mijlocita. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Fiziologia sistemului nervos (1866). incepand eu intiparirea. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. a efortului voluntar. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. pastrez. b. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. memoria este implicata in prezent. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. in toate fazele. Memoria este un proces psihic activ. Medic rus. gratie careia omul inmagazineaz-a.7. MEMORIA 7. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. 4. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. sunet. 2. de subordonare . Eu-l. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. de asemanare . inteligibil. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. Ea are un caracter multimediat. voluntara: este subordonata intentiei. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. . organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. meeanica. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. 3. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. mi~cari ~ideprinderi. Continutul memoriei este divers. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. tarii care viata psihica a omului ar fi. este organizata logic ~i sistemie. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. a experientei sub forma de amintiri.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. Seeenov). Memoria refleeta "treeutul ea treeut". cuvinte. Helmholtz (Berlin) etc. Chiar daca. propozitie). respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. Emil DuBoisReymond. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari.imposibila. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. conserva. cu un caracter situational sau contextual. Gratie me~oriei. de interesele celui care memoreazii. Henri Bergson. Prin valoarea sa adaptativa. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. 6. Memoria este functia generala. seleetiv. reactualizez). este seleetiva. Astfel. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. 2. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). memo rare a poatefi: a. M. considera.2 Procesele . stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. intelegere ~i rezolvare de probleme. din punct de vedere structural. nu numai cea vie. 5. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. de varsta. efectuatii in lipsa intelegerii. de gradul de cultura etc. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. Un celebru filosof.1 Definirea . fiinta noastra psihica. este situaponala sau eontextuala. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare.i formele memoriei Memoria. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. selectiv ~iinteligibil. desta~urandu-se. memorarea poate fi: a. sublinieri. De fapt. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. proces psihic complex. eajoacii un rol important in achizitionarea . . fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. Totodata. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. cuprinzand imagini. intreaga materie. este aetiva. Dupii prezenta intentiei.contrast.. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. respectiv fixarea. creativitate. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez.

fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile.deci ~i reactualizarea .ea fiind. se pot distinge: a. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. eronat sau fidel. daca elementele sunt grupate. de conditiile in care a fost achizitionat. memoria este: 1. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. 2. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. tactila etc. senzoriala (vizuala. memoria semantici.25-0.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. 3. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. scheme. operatii. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. sa dureze pana la 0. sentimente. inmmpinand deci rezistente. atat timp cat este prompt sau lent. ci forme de memorare inegal productive. atat voluntar. G.rie operaponala. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple).b. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). Dupa modalitatea informaponala preferentiala. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. concepte. utile ~i altele nenecesare. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. Intre formele memoriei nu exista o ruptura.in campulperceptiv). memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. in functie de conditiile concrete. active. ea are 0 importanta deosebita. care face posibila perceptia.logica. necesar. Continutul ei. pana a ajunge in centrii din cortex. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. Dupa durata pastrarii.). ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. distingem: 1. redus. 2. cat ~iinvoluntar. pasiuni. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . de fapt. In cadrul memoriei de lunga durata. de situatiile deosebite etc. auditiva. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. convingeri. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. memoria episodica. 7 . memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. localizabile in timp ~ispatiu. inferente (argumente) etc. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. daca se repeta de catre subiect. 4. bine organizat. a1catuita din idei. 3. dar ~i de particularitatile de personalitate. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat.foartescurt. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. este preponderent voluntara. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). b. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. memoria auditiva etc.. ajuta sa operam cu informatiile curente. stocajul senzorial. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. economica. de experienta de viata a fiecaruia.sunt memo. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. inutile.' Intrucat ne realizeaza. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. deprinderi. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului.. uneori toata viata. simboluri. avea mai mult de 5±1 elemente. atitudini. D. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. memoria afectivii: material fumizat de emotii.

3. denumiri etc. scopul activitatii :viitoare.. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. mobilierul. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.r .cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. 4..>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . stabilirea unor puncte de reper. Mobilitatea memoriei . Uitarea este un fenomen psihic natural1.. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.cu cat acesta este mai ridicat. A.5 Memorie . dar 1. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. de efort voluntar adecvat. precum: 1. Fidelitatea reactualizarii . cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. atitudinile. Rapidltatea fixiirii .u~urinta memorarii. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate.informatiile engramate sunt cOJ:). caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. prin 1. detaliile. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.>i necesar. materialele omogene. pe langa cunoa1. nume ~i semnificatia unor date personale.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. 2. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. pastra ~ireactualiza. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. Pentru adeppi reflexelor conditionate. blocaje temporare). Ca fenomen normal. fapt care impiedica procesul reproducerii. 7. d. interesele. Din pacate. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. gradul de noutate a materialului . este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei.cantitatea de material pe care 11 putem memora.inceputul 1.3 Caliti. fiecare acponand asupra celeilalte. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. oboseala etc. suparatoare. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). 6. . devalorizate. de a Ie modifica pe cele existente. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). Promptitudinea reactuaUzirii . repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene.>tergerea urmelor asoclatIve. modul de prezentare . starea de oboseala. eliminarea factorilor perturbatori etc. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. h. c.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. uitarea situationali (lapsusuri. Factori obiectivi. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. motivapa. uitarea avand caracter selectiv.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii .32 7.>i unitar). starile emotionale negative. Astfel. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. Pentru a optimiza propria memorie.simultan sau secvential. saniitatea. pozipa materialului in structura seriei .corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. penibile. precum: gradul de implicare a subiectului. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. volumul materialului . realizarea rapida a intiparirii. 5. 3. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. se identifica ideile principale. . b. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). vorbim despre fenomenul uitarii. stresul. utile.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. a neutiliziirii informapilor.realizarea rapida. necesare. e.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. Thorndike).>i ca un fenomen pozitiv. Factori subiectivi.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori.servate corect 0 lunga perioada de timp. uitiim 1. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. G.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. de a Ie corela cu altele. 2.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. f. o mare importanta are 1. construirea unor noi cuvinte cu cele date. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. g. Daca uitam informatiile neesentiale.daca volumul informatiilor este mare. 7 7. Volumul memoriei . McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. aspiratiile. precum: a. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. care trebuie considerat 1. de a Ie reorganiza. trebuintele. insuficienta consoli dare in etapa memorarii.>i srar1. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. experientele penibile. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii.>i informatii esentiale. L. lumina. a informatiilor. Triinicia pistririi .

. Pomind de la afirma!ia lui I. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. . in aproximativ IS randuri (±I). infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. incruci~area doua sau m. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H.33 consumul de droguri ~ide alcool. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator.alciituindun intreg organizat. particularitatile de varsta etc. 4. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". 8. 1975.. devenita clasica. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. . utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. "" % ]. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. dupa care ritmul uitarii se reduce. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. intampliiri etc. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. ~PLICATII . Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute.. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane.. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a.intre 5-20 minute. in cazul vostru.din timpul cares-a scurs. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.. expresiile pe care vi Ie aminti!i. Realiza!i un eseu.pana la anularea lor. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor.100 "" .. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. Ebbinghaus) 7 . in aproximativ jumatate de pagina. actelor.. apoi. 3. proceselor etc. 7. 40 ~ 20 o . inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. 211). ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. apoi. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. de~i evenimentul a trecut. Mnezic = referitorla memorie. de aproximativ 0 pagina. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. c. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). caracteristicile esen!iale ale memoriei. in cazul vostru. cu titlul . Psihologul german. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. deoarece intervine oboseala). Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.aimulte fenomene. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). ansamblul faptelor. 6. contributiile sale fiind reluate. Trecut = care· nu mai este actual. ratele de uitare sunt mai mici. succint.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor.Memorie:ji uitare". rela!iile memoriei cu alte procese ~i . H. fie de 1-2 zile.J~. b. Semantic. in teoriile contemporane ale invatarii.5 = -= . Argumenta!i. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. Argumentati daca. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in mare masura. 9. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei.in urmaunei decizii. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. Principii de psihologie cibernetica. 10. Ebbinghaus. eviden!iati.. Verifica!i corectitudinea lor $i. Vo/untar = care seface con~tient. M. adesea.1I!iJ Interferenfa = intalnire. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra... 5. Argumentati daca. 1. Descrie!i. propune §i utilizeaza (Despre memorie).p.iOO. 11.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. nota!i toate cuvintele. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i.. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. d.

balaurul cu ~apte capete. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. element. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. fiinte. 8. F. Chiar daca primele discutii. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. "lingu~itorului". insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. IMAGINATIA . automobilul cu . originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. tipul "omului de prisos" (Oblomov). Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. e. viitorul. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. neexistand 0 orientare precisa. principiu functional in situatii noi. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). Imaginatia nu este un proces psihic innascut. elevii i~i reprezinta fenomene. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. realizandu-se unitatea intre treeut. Daca nu ar exista imaginatie. a gandirii etc. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. ciclopul.34 8. Dymond). in copilarie. radiocasetofonul etc. liliputanii din povestirile lui Swift etc. Filosof olandez. (R. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. participa activ.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. imaginatia exploreaza necunoscutul. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. pe euno~tintele anterioare. Astfel. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii.1 Definirea . a limbajului. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. la randul ei. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. simtirea ~iactiunea altcuiva" . ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului.). iar imaginatia. din povestirile lui Creangii. Mai mult. fenomene existente in realitate. in plus. iar unul dintre obiecte are. obiectelor Omul. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. b. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. Emotiile ~iatitudinile afective. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. gandirea are un rol important. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. de situatii etc. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii).). caracteristice unui grup de persoane. ~i'a In procesul imaginativ. terminata in 1675 ~i publicata postum. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. pe deprinderile deja formate. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. centaurul. reprezentari sau idei nu apar din nimic. ele se bazeaza pe experienta anterioara. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate.). posibilul. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. ascultand expunerile profesorilor. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Aceste imagini. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Principala sa opera este Etica. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Setilii etc. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor.. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. ins a. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor.). Prin intermediul limbajului.este esential. prezent ~i viitor.

imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. intr-o forma deghizata. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. deoarece imaginatia se desprinde de concret. S. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. absurda (romanele lui F. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. geniu). imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). Astfel. exista imaginatie in domeniul istoriei. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. deci cu cat sunt mai originale. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. In functie de domeniul in care se manifesta. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. imagini sau reprezentari etc.35 8. in esenta. pentru a alege din ele abia 1/1. literaturii etc.). Kafka). creatoare ~ivis de perspectiva). Freud sustine ca visul este. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. realizarea unei dorinte. Se considera ca visul are caracter simbolic. Ma ocup cu acesta . Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. fraze intregi erau inlocuite. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. La nivel superior. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i.. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. idei ~i senti mente inacceptabile. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. De exemplu. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. visul producandu-se in sfera incon~tientului. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. ci de a adauga ceva nou acesteia. . unele capitole fiind transcrise de 10 ori. A. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). Visul devine "paznicul somnului". exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. reconstituirea modului in care se produce ploaia. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. insa se considera ca. originalul). Visul dureaza de la 10 la 15 minute. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. Personalitatea subiectului este puternic implicata... iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. Popular. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. X). crearea operei ~idesavar~irea ei. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii.000. Experimental. psihologiei. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. De~i are efecte relaxante. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile.000. In functie de gradul de activism al persoanelor. sustragandu-se gandirii logice. creatoare ~ivis de perspectiva). aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. In scrisoarea sa catre Fet. Adler respinge aceasta functie a visului. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. ". lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. Spre deosebire de Freud. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. uneori. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. in actul imaginativ. dinainte cunoscute.

Totul devine intr-un fel posibil. creionul cu gumii. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. Dege{ica. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. modificari ale ritmului respirator. inaccesibile in ordinea gandirii. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. 2.$i). absurda sau halucinatorie. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. dereglari functionale interne (acestea. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. sete. termice sau olfactive. dar careseapiieQ_n~tiimei. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. Visul. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). In cazul somnambulismului persoana. care nu pot fi transpuse notional. construiti.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei.. acestea fiind indispensabile unei existente normale. notati tot ceea ce va amintiti.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. pe care ni Ie putem aminti. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. F antasmii = produs al imaginatiei. in cauza. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. dureaza intre 3 ~i 60 minute. senzatii interne (foame. sau ca un animal care apare in vis sa fie. de fapt. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. premergi:itoare (adesea continuam a invata. Arhetip = termen preluat de C. . dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. intens ~ipe care 0 consideram reala. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. caricatura. rar aparand cele tactile. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. 0 persoana cunoscuta . nu insa foarte puternici (spre exemplu. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. G. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. "lac". Sentimentele se transforma. in somn. Visele pregnante. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. dar numai 20% sunt colorate. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. miniatura.cente pe care vi-l reamintiti. anuntand survenirea unui aspect patologic.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. identificand procedeul prin care a fost obtinut.. ). constituind 0 experienta la care participam afectiv. Potrivit psihologilor cognitivi~ti.). 3. in primul rand. 4. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. dar au fost prin~i de politie. ca forma a imaginatiei. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. in medie 20 minute. poate ajunge chiar sa se ridice. impresii din perioada imediat. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins.36 -. explicarea ei. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. Incon:. ale batailor inimii. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. ale expresiei faciale. cu ajlltorullor. "piidure". !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn).inrudit cu visul ~ireveria. In acest scop. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). sa se poata manifesta. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. neverosimila. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. de fapt. nu-~i amintesc visele. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". nearisirea camerei etc.

Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. 7..primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice..nu sunt singurele caracteristici strict umane..... numiir. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli... existente intre 5.. I [It':l!illr. Perceppile .. logica in . ceea ce este slab.... . 5... 3...enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. sinteza.. .. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. inteligibila. orientatii spre un scop... generalizarea etc..... Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii.. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului... inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.... reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare. 6...enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii.. spre diferentii de cea animaHi...--- completarea Cll anumite ---. 3.. poartii numele de .. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara. comparare.... mediata . perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.aceste douii caracteristici revin memoriei umane... 4.. 2.... ... Activitatea perceptivii intentionatii. man. 4.. conceptuale. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.-etG. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza).cuvinte adecvate contextului dat. cuvant. 2..-.... mecanica... Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare... are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. analiza...aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii.. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. nerelevant.. ..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . ci presupune mijlocirea limbajului .. comparatia. Precizati douii dintre s:. se define~te drept Spiritul de .. abstractizarea... este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos... - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).. imagine bogata In continut/imagine schematic a.... ascuns.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. . formale mediul intern 6.....riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii. observape Receptorul- . rapiditate ~i observape (observatie)...perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. .

figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. se poate vorbi de. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. dependenta de nivelullimbajului. reprezentiirile sunt deja .. 1. viitorul. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Mai mult. accesibila cotidian. c. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. subiect (spre exemplu. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. posibilul. imaginalia exploreazii necunoscutul. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Piaget. b. ci in baza percepliilor anterioare. abstractizarea etc. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. Daca nu ar exista imaginatie. Astfel. a acesteia. ca proces de adaptare activii a. iar imaginatia. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. b. b. Mecanismele limbajului. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. Precizati formele imaginatiei voluntare. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). imagine~ mentala are un caracter secundar. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. caracteristice. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. in linie dreapta. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. lmaginatia. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. imaginea caracteristicii fiind schematicii.tratarea ~i creativii a omului. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. reprezentarea nu este continuarea. c. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. la randul ei. neexistand 0 orientare precisii.). Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare .reconstruclii operatorii". Dupa cum sublinia J.. deoarece imaginatia se desprinde de concret. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. Imaginatia. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. participa activ. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. c. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. c. a. sinteza. salt pe care il va realiza gandirea. d. intr-o anumitii miisurii. a. se oferii date suplimentare. i . a. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. b. Ii 2. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. d. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un.

~ ~ '~ ~ .. I'.. Limbajul 9.~. Atentia .'i L 4~ %W I I II .1tiei 10..'~'I~.:n~~.~~.~" .' . 'I~ i riii ...~..~ ...39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.' ry.~~~·:U. [..- . ..1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.i m..2 Formele atentiei 10..5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.. ~~. g'·I¥"'..~i..( + ):. <::'Ift1 'i ~ ~ :.l .. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.~%f*" . 1\. x..~.~ !t1 '''''1'.J .3 9.-.." '. ~ 10.. '.2 9." .4 9..".1 9. ..

corzile vocale fixate in laringe. persuasiva sau de convingere . apaetc.i caracterizarea Iimbajului. . codul. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). relatii prin formule verbale sau alte semne. 6. in general. 8. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. 3. in limitele unei arii determinate. cuprinde urm.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. completitudine . ceea ce ele exprima ~icomunica. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii.40 9. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. in acest caz. periferic al vorbirii. gestic a etc. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . problema constituind-o.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Cea mai simpUi schema de comunicare. ludica sau de joc . de reglare sau de determinare . adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational.enta lorin aparitie. c. semne grafice.. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. de comunicare .3 Func.presupune asociatii verbale de efect. 2. lumini etc. canalul de comunicare .cel care receptioneaza mesajul. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. buzele.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.corectitudinea transmisiei mesajului. emitatorul. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. declan~eaza ~i se regleaza). 4. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. de cunoa~tere . e. ritrnica. receptorul sau destinatarul . ca activitate.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul.un sistem de semne prin care se semnifica ceva.. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. In Iimbajul comun. c. pauze. 9. fonatoare .2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. mergand pana la construetia artistica.1 Definirea . mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. d. accente. ritmul vorbirii. permite explorarea ~i investigarea realitatii. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. b. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati.. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. ciocniri de sensuri etc.de substituire a unor obiecte.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale.eel care produce ~itransmite mesajul.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. cavitatea bucala ~inazala. termenii de comunicare.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1.~toarele elemente: a. de rezonanta .latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. LIMBAJUL 9.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. Norbert SILLAMY 9. expresiva sau afectiva . pantomimica. prin intonatie. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. fidelitate . Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. uneori.. intre doua persoane. simbolicii de reprezentare . corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. in cadrul 7. mimica. semnalul . fen om ene.mu~chiul limbii. Forma de baza. b.

Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. incitand atat latura intelectuala. rezultatul onstructiei mentale. mimica. Cu toate acestea. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare).limbajul contextual. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. Treptat. comparatia. cuvintele nu spun nimic copilului. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. reprezentarile ~i gandirea. in special. . Noul. afectiv. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). Monologul trebuie sa se adreseze mintii.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. in ontogenezii. imagini. prin verbalizare. la inceput. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. ~ . Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. ne precizam noua in~ine intelesurile. mimica.este accesibil rara a se recurge la date percepute. Astfel. 2. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). iar perceptiile ~i reprezenHirile. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. rsonalitatii. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Astfel. 9. catharticii . Totodata.4 Raporturile dintre Iimbaj . a capacitatilor intelectuale. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. lent. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . limbajul oral imbraca forma: 1. timbrul vocii. de detensionare nervoasa. La nivelul sistemului psihic uman. Initial. accentul. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. dar. relativ. cu gandirea. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. 9. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. Fiind fata in fata. explicit. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. In combinatorica imaginativa. 9 . caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual.41 unei dezbateri colective. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. in raport cu planul initial. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). In ontogeneza. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. dar ~i inimii.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. sinteza. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului.). ~i anume. dobandesc semnificatie. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. personalizate. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. In cazul dialogului.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. elaborarea lui realizandu-se.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. pana la automatizare. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. cat ~ipe cea emotionala. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. notiuni. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. scheme Ie articulatorii se consolideaza. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. sunt simple sonoritiiti. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. cu atat ii este mai bogat intelesul. personal. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. b. de regulile gramaticale ~i logice. iar treptat. complet ~i accesibil. tonatie. limbajul scris trece in limbajul oral. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. . eliminiim neclaritatile. individuale. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a.

Pe oniricii. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. ' 3. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". mai apoi. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Editura Stiintifiea. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. apare limbajul asonor. ~ Posedand de II i autonomie functionala. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. inteligibila. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. ani .~tiintacaresu. 4. cu noi in~ine. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. iar cele din urma recesive.• .diaziilimb. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Spre exemplu. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). apoi. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. la. mai ales la nivel cerebral. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii.ilegileeidedezvolta. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. Totodata. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. IJI . formate din cateva cuvinte.e. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). De la act la gandire. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. 2. rara respectarea regulilor gramaticale. pa. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Spre exemplu. cu sine §ipentru sine. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Ontogenezii = provine din grecescul on. eu deformari fonetiee. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. proiectare. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. in urma interiorizarii limbajului oral. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. precum: mama. Cercetarile efectuate de J. se executa ordine simple. existenta" ~i logos "studiu". revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. ontos "fiintii. primele sunt dominante. beneficiind de comprimare. elementelemobile ale fetei. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. Verigii = element de legaturii. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. el devine principalul instrument I . se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. 1964). papa. apa etc. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. masura eonstituirii sale. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. ... . ba etc. Li~gvisticii .A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. ~PLICATII 1. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice..

dintre care cele mai importante sunt: I. Ea reprezinta un reflex de orientare. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. De aici. 2. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. noutatea lui. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. 10.). in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. revine mecanismelor verbale prin care . mobilitatea stimulului. Traseul specific. la inceput. dar apoi dirijat voluntar. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. Astfel. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. partial. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. 10 . prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. atentie jocalizatii..i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. 2. cu rol in. spontana. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. sa fie eficienta. ocolind sistemul reticulat. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. Din punct de vedere psihologic. iar alte obiecte trec neobservate. Sistemul reticulat activator ascendent. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. in plan subiectiv. atitudine pregiititoare. Ea este superioarii atentiei involuntare.Atentia involuntara este neintentionata. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile.Tra~espeeific. contrastul dintre stimuli. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. Acestea ajung direct la cortex.--------. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. cu un efect de scurta durata. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. .) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. bulb. ATENTIA . se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. Un rol important. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei.1 Definirea . ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. mi~carea stimulilor etc. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. avand functii de activare. localizat in trunchiul cerebral. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. prinintermediul cuvantului. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. aparitia sau disparitia sa brusca. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. echivalenta cu stimularea senzoriala. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . protuberanta ~i mezencefal. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1.-. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. in declan$area ei.. imobilitatea sau tacerea.e ia decizia de a fi atent. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia.ealii. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. atentia prezinta urmatoarele forme: . Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. altele vag. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat.10.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. 2.2 Formele atentiei . precis.

Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. Dupa obiectele la care se refera. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. de natura sarcinii. in plan mintal. §I e 0 a oua zona. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. gradul de antreunc. A ' ~ • w . atentia voluntara poate fi: contemplatie. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . t' I 4. W . analizarea propriilor sentimente. ung . domina una sau alta.. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. prin exercitii.. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. Dupa directia principala de orientare a atenp. •• fi ru sarcma prolector -. a§teptare. Atenp. De aceea. inhibarea celorlalte.irile atentiei . admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor..ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. unor mterne. . ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament.3 insu. Oricat ar fi de bine organizata. amintiri). Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea.). aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. a obiectelor din mediul inconjurator. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. trasaturile de caracter ale subiectului etc. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. ele nu pot fi disociate. a planului de actiune etc. perturbatori etc. interesul. a gesturilor noastre etc. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor.consecintelor negative ale nerealizarii ei.obligatoriu pauza. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. . Este conditionata de complexitatea stimufului. doar. . In 1887.). preocupare. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . incordare. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. odihna. 7 . Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. 3. de varsta. Opusul ei este instabilitatea. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d .. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. spontan sau dirijat. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. care reclama 0 atentie deosebita. sornnul etc. '? F f A • •• urmeze. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. actiuni. experienta profesionala. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc.• umll externe.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . s!mul~an. unor contramdlcatle. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. a expunerii lacute de catre profesor. • ' eli. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. Stabilitatea aten. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati.. 0 idee. Odata dobandite. La randul lor. In activitatile pe care Ie desla~uram. antrenamentul special. " II. raurirea. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. trebuie rationalizat timpul de lucru. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t ..iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate.a interna §i cea extern a sunt complementare. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. lavora lee ucru.. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. la persoanele obosite sau bolnave. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. eSla~ura a. Presupune fix area asupra unui obiect. acest. iar lipsa lor constituie insu~iri. Dupa felul in care se fixeaza. de structurarea optima a activitatii. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. intr-un moment sau altul. voluntare ~i postvoluntare. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. in campul atentiei. con§ lintel. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. cu ace]a~i grad de claritate. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. fi I . duce inevitabilla obosealii. 0 . a unei sarcini ~i neglijarea.

frica de spatii deschise care sau inchise etc. nevralgii.' . precum oricare alt proces sau fenomen psihic. 2.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. desigur nu de 0 maniera patologica. 0 "moarte aparenta". Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. de asemenea. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. ci de acela al patologicului. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . respectiv atrofia atentiei.zgomot puternic -.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . 1) rugaciunea in gand. ca urme ale cuielorrastignirii). stomacului etc. 0 ctivitate intelectuala extrema. 5) trairea Inca instabila a extazului. ". Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. survenind In cele din urma. manifesta 0 mare agitatie. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. In starea de betie etc. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. ldeile permanent de dureri de cap. tara Insa sa se piarda con~tiinta. Chiar mai mult. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . in aproximativ 0 jumatate de pagina.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. in accesele de excitatie.. concentrata pe 0 singura idee. de aceea. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. ochii se Inchid. . 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. insomnii etc. Aptiiudine sarcini. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Poate fi yorba. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. Spre deosebire del extaz. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). iutr-un interval foarte scurt. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car.xtaz (este yorba de cazul sau particular. De~i nu sunt valorizate negativ. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. gesturi. ale atentiei. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. diferit de la 0 persoana la alta. fenomen sau idee. de surescitare extrema. . Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. prezenta la toate animalele superioare. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. care cunoa~te numeroase manifestari. povestesc unui arbitru ce au viizut. Argumentati. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. de 0 epuizare a aten{iei.). Maniacul. Sistem talamic =. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. . un obiect oarecare ~i. Atentia. Sranta Tereza. ci doar de un monoideism relativ. contopirea cu divinitatea. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). afective (sunt fenomene de autohipnoza). ci la. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. persoane afective ~i uestapanite. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca).cautand sa enumere cat mai multe amanunte. emotii. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. QL 10 - . Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i.5xe. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. un tip de obiect etc. ca stare de inactivitate. vorbindu-se chiar de zile sau de. respectiv fixarea pe un singur obiect. Totu~i. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. Ie apar pe palme pete ro~ii. apoi. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei.

de legiiturii informationalii elementarii. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. sunt componente ale campului de . asigura adaptarea la acestea. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. identificand procedeul prin care a fost obtinut. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte.). 'detinute anterior. analizatorilor. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. reprezentarea. interactiunile cu alte procese. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). gandirea. 1. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman.con~tiintii etc. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). Degefica. procedat. creionu/ cu gumii. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. transfer etc. la nivelul imaginii perceptive. selectare. Mult mai evident este rolul perceptiilor. adaptarii. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. evaluare. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. imaginatiei. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). radiocasetofonul etc. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". de asemenea.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. De asemenea. de ghidare ~i orientare a comportamentelor.este yorba. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. privind mai ales limbajul ~i activitatea. are un caracter obiectual. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale.). existente ca obiecte de sine statiitoare. sunt generate produse noi. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. cat ~i a unor diferente. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. centaurul.. miniatura. asociere etc. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. spre exemplu. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. este drept mai accentuat In cazul perceptiei.) . dar. iperceptia. In . au fost generate. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. Creionul cu gumii. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. ). continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. Astfel. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. afectivitatea etc. 2. sinteza. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. in schimb.

1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.. 11.. ~ ~I""" .'.. ~.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'..: "'.. _ -. 11.1 13.~ ' .'-1 ~~ I· '.. ~~~_. 1/:.~ I '.".2 13.-:mt(-~?r .•.'.2 Functiile .3 Sistemul motivational: niveluri structurale . !! .< . ..4 13..1*...3 13.. niotivatiei . I~ ~...14.1 Dehni~ea. 4.. -~'> .3 .6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -..0.5 13. ill . 13..2 Clasificarea deprinderilor ..4 Formele motivatiei ..-... Etapele actului voluntar Calitatile . Activitatea voluntara 13. .t~'> .. 12.('.5 Optimumul motivational 12.:<~-.~i caracterizarea ~fectivitatii 12. ' 12. I'~.4 Rolttl proceselor afective h .11'1.. vointei . .2 Partlculad'tatile afectivitatiL.:"< ..3 Clasificarea...3?~-. 11. :1..X. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14. Afectivitatea 12.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11..".proceselor afective' "..W2''t.'.~ . Motivatia • 1l. I! • ~ . ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~...~vl ..>1F·. :·::mL.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. Deprinderile** 14...i"''''''''. _'~·. . ..

tendinlele. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. interese. Stari motiva(ionale simple. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. ell intreaga personalitate. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. MDTIVATIA . bine organizate $i puternic integrate. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale.. Motivatia este un rutru al influentelor externe. d. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. c. innaseute (biologice $i functionale . Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. . afective $i volitive. b. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. prefiguriind. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. natura ~i despre soeietate care se . de fapt. De satisfacerea lor depind cele superioare. 11. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. s-au format fn decursul filogenezei. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. tendinte. pozitive ~i negative. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. convingeri etc. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. in: a. fie ca sunt innascute. Ele sunt idei-forta. . in functie de conditiile prezente.). pasiunile. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. impulsurile etc. deoarece apar in urma unei deficit) etc. numitii "piramida trebuintelor". decat sa renunte la convingerile sale). 11. scopul final al aqiunii. a interactiunii cu mediul socio-cultural. 11. impulsioneaza spre actiune. Co. e. A. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. teoriilor despre om. g. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. con~tientizate sau necon~tientizate. slab organizate care cuprindpulsiunile.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. cu interesele etc. de a $ti). dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. Interesele pot fi: personale ~i generale. spirihlale $i de comunicare). d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. fie ca sunt dobandite. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati.foame. fUnd fnnascute. Trebuintele sunt forme relativ complexe. 0 parghie a autoreglarii individului.1 Definirea . Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). cu dorintele. trebuinte sexual e) $i secundare. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. iar pe de aHii parte. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. PUline dintre formele motivaliei. Co. Interesele sunt forme bine structurate. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. relativ simple. respectiind 0 anumitii ierarhie. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. ea fiind eauza interna a eomportamentului. legate. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. f. ce pot fi: primare. SiIIamy). dobandite (trebuinte materiale.).vi. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. sete. pe de 0 parte. specifice numai omului.II. b. funetia de selectare. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. intentii etc. valente.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. e.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. sentimentele. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. dorinte. in special. cele mal importante fiind: a.

depozit pentru hrana (2). contribuind la illtarirea motivatiei. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. supraaprecierea dificultapi sarcinii. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. h. b. atunci cand intind mana sa fure. motivele se sustin unele pe altele. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov.). Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). . considerare ~i alti factori. hotilor de buzunare.. precum: varsta. subaprecierea dificultiipi sarcinii. a culturii. in interesele ~iin trebuintele lui personale. aflati in inchisoare Ii se •. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). alcoQlului saudrogurilor. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Burrhus Frederic Skinner. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. in mod repetat. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. Criminalilor deosebit de violenti. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. de a cunoa~te. caillele este "silit" sa saliveze. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. de aceea. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. reunind cognitivul cu valoricul. T. Motivele sunt considerate. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. ci el interactioneazacu alte motive. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. bataie. de catre N.. actiunea. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. In situatii complexe. altruiste ~iegoiste etc. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. canal de glisaj (3). 2.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. particularitatile concrete de actiune etc. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. orice conditionare are ~i deconditionare. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. pedeapsa etc. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. 11. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. se schimba. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Dare daca Ii s-ar aplica. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. 2. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Motivele pot fi: individuale ~i generale. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. de a se simti bine in compama unar persoane. in nevoia de a ~ti. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. a educatiei etc.4 Formele motivatiei . existand doua situatii: a. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. majore ~i minore. un ~oc dureros. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). totdeauna.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. pozitive ~i negative. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. odata cu inhalarea nicotinei. in 1935. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. fiind yorba despre un reflex operational. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. temperamentul. Motivul este mobilul care declan~eazii. de' exemplu. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. Formele motivatiei sunt inegal productive. 3. ajungandu-se la e~ec. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Daca se iau in. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. 11. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. excursii etc. SilIamy.. intrinseci ~i extrinseci. Formele motivatiei existii in cupluri: 1.

5. se instaleaza 0 stare tensionala. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . careorienteaza.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. Tematica reglativii .==_. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. Prolectiv = (in cont. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". Tematica normativii . 6. preocuparea pentru propria securitate etc. de a cunoa~te. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.cuprinde nevoia de societate. Tendinta spre afirmare socialii . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. !?t9!ggi<::e. dorinta de a ciilatori.i!:tlJ:i .domeniul trebuintelor vitale (hrana. independent de vointa. satisracandu-se succesiv. '. de obicei. 3. cele mai frecvente. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. g.J!!9Q1. De obicei. la realitate. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. ~PLlCATII 1. fuga de plictiseala ~imonotonie. de comunicare. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. Tematica integriirii sociale .. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. apa._ . care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. =·0. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse.erealizeze. Pentru a . de aventura etc.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . de a-~i realiza aptitudinile. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. conduce la dileme 1.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. . :::Jonr:. 4.. amprenta asupra conduitei noastre.~"'$l!!!IlII~. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. trebuinta sexuala) ..avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. 2. nu privind. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus.-" ~'llIlr-'__ -~ . nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. expresiva. de a atingeun obiectiv. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. 3. alegerea activitati se ordoneaza in timp. 4.atde un scop. caldura. de colaborare. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. caruia tehsiunea se reduce. Valente==. dorinta de a depa~i pe altii. de a crea etc. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune.. Elabora~un text.nevoia de a fi competent. ai prejudecatilor.ext)care este motiv.. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. 'pulJ.. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. 2. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. = _. . alte nevoi de ordin material). Desigur. induce dificultati in luarea deciziilor. de a-i conduce etc. Nivelul de aspiratie. apare conflictul. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. posibila ordonarea.stare de excitatie (foame.nevoia de varietate. 2. -----1 f ~'.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. sete. . Una dintre aceste incercari este cea a lui H. In masura in care aceste diferite. de aproximativ0 paginii. Atunci cand nu este insa 3. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. tematica erotica. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii.). Conflicte de apropiere-evitare. care i~i pune aproape egale. dar au orientari realizarea unei alte activitati. dar sunt de orientare diferita.. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. etc. Thomae. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa.E!:.dorintiide a realiza ceva. de a participa la spectacole.ambitia.!"~ -~~-_=---<'1. Activarea existentei . Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. r~acfie.

Mai tarziu. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . ritmului cardiac. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. i2. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. in 1937. Din viata sentimentelor (1969). acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. Ele cuprind: a. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. altele ne intristeaza. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva.). altele. unele evenimente ne bucura. exprimata prin paloare. fie in a. Cosmovici). pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. la stadiul secundar care presupune 0 1. Debus. Fr. b. in timp ce. placere-neplacere.1 Definirea . in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. deprimare etc. placere. neplacere. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. intreg organismul: tinuta. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". gradul de con$tientizare. fiind conditionate din punct de vedere biologic. iar V. gol in stomac. in momente de timp diferite. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei).. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . in bolile pulmonare predomina starea de . de orientare ~i de directionare a actiunii. Pavelcu ~i P. cat ~i al con~tientului. durata.). Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. 4. AFECTIVITATEA 12. Psihologul Mihai Golu utilizand.). unele fapte ne produc entuziasm. subliniind rolul energizant. procesele afective au valoare motivationala. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. polaritatea proceselor afective. transpiratie. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970).ne place sau nu ne place). schimbarea vocii. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. mersul etc. procesele afective sunt subiective. Astfel. au caracter involuntar. altele ne indigneaza etc. de la 0 emotie la un sentiment). jurul polului negativ. b. Littmann Ie denume~te "emopi". Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective.12. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. nivelul de elaborare a triiirilor afective. in clasificare. intensitatea. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. Astfel. care exprima fie scaderea. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. spontan. a~a cum scria Vasile Pavelcu. proceselor afective. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". P. obtine urmatoarele categorii: 1. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. A. inro~ire. tremurat etc. adica apartin unui proceselor afective. deoarece "in domeniul afectivitatii. c. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. evident. mobilitatea proceselor afective. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5.

in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. avaritia. sUl. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. vicii care conduc la comportamente bizare. Ele cuprind: a. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor.). de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. pasiunile pot fi pozitive. Janet).4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. sentimentele pot fi: . Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. spunea V. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. Din punct de vedere valoric. . violente. transformandu-se in trasiituri de caracter. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. de regulii. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. S. dezorganizeazii conduita (P. oarbe. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. rasul exploziv etc. B.sentimentele estetice (admiratia. Existii 0 mare varietate de emotii. sentimentul indoielii etc. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. ci la nivel de personalitate. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii.priza. organizeazii conduita (W. Comportamentul afectiv perceput de altii. sentimentele. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. creatia artisticii etc. c.sentimentele morale (sentimentul de prietenie.. tristetea. b. a conduitei etc. dnd situatia este nouii. procesele afective indeplinesc ambele roluri. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. care potenteazii activitatea. constructive (sportul. pesimism etc. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. Plutchik 12.) ~i negative. psihologul american R. de unii psihologi. Procesele ~i starile afective complexe sunt. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. fanatismul). devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. Altul (gelozia. Procesele afective complexe cuprind: a. Psihologul A. ele fiind surse suplimentare de energie. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. 2. organizeazii. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. stabile ~i cu intensitate moderata. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. sentimentul datoriei etc. extazul etc. 3. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. stabile. a aspectului exterior. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. Ca generalizari ale emotiilor. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. anticiparea. ". dacii intensitatea triiirilor este me die etc. a muncii ~i a disciplinei. groaza.) apar pe baza perceperii frumosului. fiind considerate. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea.. fie cii este yorba de artii. "Cheia intelegerii altora. care sunt triiiri afective complexe. de mirare ~i uimire."""-=-=~~. care sunt tdiiri afective foarte intense. starile de afect sunt triiiri impulsive.52 iritare etc. desfa~urarea lor tumultoasa. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. Paveleu. Sentimentele "imnt emotii repetate. de lungii duratii. nobile. in realitate.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. acceptul §i bucuria). b. pasiunile. relativ stabile. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate.. patriotismul. asociata cu deceptii. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. dezgustul. lectura. doband'tte. care orienteazii. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). furia.. anomalii ale afectivitiitii. intense. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii.) . prin mobilizarea energiei psihonervoase. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). de natura sau de actiunile omului. declan~eazii ~i regleazii conduita. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. se aflii in propriile noastre vibratii afective". Cannon). c. difuze. prin starea de agitatie difuzii. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. care rezista la factori perturbatori. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. . Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. . fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata.

nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. ar ~1pnma 1U Ire. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor.m~ an I. ~ . P OSl'b'l' . Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. 10/11-14 ani 14 18' .am ~ __ . respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . spre exemplu un sentiment. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. patriotismul etc. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. I - --- -- .. diferite stari afective. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. Un fenomen de lunga durata. dar care explica formarea sentimentelor complexe.cazul geloziei.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii.. confuze. are un caracter dobandit. v1etn afect1ve. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. la 2 luni apare plaeerea. in diferite contexte. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. ~LICATII 1.::iIl. a le ca aproape mtreaga personalitate. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. care nu se poate dovedi experimental.. se nuanteaza. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului.:. sentimentul datoriei. ."' 3. ~ w . Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. d . aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. La 18 luni se manifesta gelozia.incompleta. 1. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. a~ament exageratrata de 0 convingere. . Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. d ' .'::4u::d.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). Toate acestea. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. este combinarea afectiva. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. Ie traiesc. 2. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. presupune stan tensionale. It fi' d b d I' sl. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. fluctuante. admi[atie. b'Apare cnza de 1dentItate. iar injur de 8 luni bueuria. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. 0 cou:p 1c~re a. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. la 4-5 luni frica. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Aceasta nu survine insa automat. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. nici 0 frustrare. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. .. masura ce mamtam m varsta.. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea.de avere." ~ rii~~. insopt de totala intoleranta fata de adversari. asemanatoare). Copilul imita cu u~urinta pe adulti. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. ci ~i in privinta gesturilor. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. F anatism = zel excesivpentru 0 religie.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. Kant). la 4 ani eel de maudrie. _ . aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. in mod repetat. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. idee. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. la 3-61uni rasul.. atitudinilor. in care se recunosc iubirea ~iura). nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. pe __ "_ . caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. ele tind sa se combine. 4..m vor a e. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. admiratia etc. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. de a coopera cu adultul). Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. expresivitate ~iconduitii.

pot fi: musculare ~i ideale. atitudinea fata de sarcini. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). memorie. imaginatie etc. de gandire. gandire. P. interes. afectivitate. postliceal ~i universitar. vointii etc. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi.Mijlocul (cuno~tinte. Intrucat. Spre deosebire de I. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. in structura activitatii intra: . ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). insii nu dispun de un motiv propriu. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). blocul extern de execupe. The Technology of Teaching (1968). in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). 2. presupun folosirea unui mijloc.Scopul (respectiv. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. deprinderi. ideal). care raspunde la intrebarea: de ce? . putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie.13. 2. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. 3. blocul de comandii intern. Ea nu se reduce la memorie. introversia. imaginatie. SKINNER (1904-1990) - . semne ~i simboluri).1 Definirea .a componentelor psihice). procesele de elaborare a planului. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). in orientarea ~i selectia profesionalii. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953).2 Structura activitatii . structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. Prin urmare. B. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. in domeniul inviitiirii. de elaborare anticipatii a scopului.Motivul (trebuintii. ~i a unor teste sintetice. exista: a.i caracterizarea activita. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. dificultate. cu grade diferite de complexitate. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). 13. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. Mai mult. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. aflate in interdependenta: 1. spiritul de riispundere etc.3 Formele activitatii . satisfacerea motivului). Activitatea. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. In acela~i timp. ci una reciproca. in sens general. 2. extraversia. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. Jocul este. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. motivatie. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). ajungandu-se la deprinderi. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). b. Din punct de vedere psihologic. unelte exteme etc. aspiratie. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. ontogenetic. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. In diferite forme ~i variante de activitate. activitatea apare in doua ipostaze. caci 54 ~~- 13. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie.). se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. F. 13. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. atentie. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. imaginatie. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. giindire.). Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. ponderea ~i modul de combinare. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie.

L. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. eventual. materiala sau internii (de natura fiziologica.in evolutia sa. severitatea criticii etc. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. scopul nefiind realizat. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). pentru realizarea scopului stabilit) ~i. prin conexiune inversa. Articularea motivaponalii. 13 13. Limbajul are rol reglator in declan~area. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. J. 3. n-ar fi posibila continuarea actiunii. scopul urmarit. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. politice.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor.i caracterizarea voin. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . intelectuale.a-timentine hotararea luata. uneori. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. chiar ~i in conditiile in care. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor.& Calititile . Astfel. atitudinea fata de activitate etc. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. 2. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. 5. pentru copii. ajungand sa-~i dea comenzi singur. in calitate de proces psihic. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. dificultatile. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. vointei . in plan mintal sau exterior. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. mijloacele adecvate de realizare a scopului. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. face posibila elaborarea planului de actiune. 5. pe care. ea constand din succesiuni de operatii. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. idealuri morale. rabdarii. aparent. 4. Ie interiorizeazii.5 Etapele actului voluntar Vointa. realizata in urma deliberarii. c. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. Vagotski considerii cii. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. a renuntarii). Daca rezultatele nu sunt cele scontate. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. 4.vointa. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. ordinea realizarii lor. 2. Au. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. 4. ulterior. prin intermediul mecanismelor verbale. Ea are caraeter normativ. 3.. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Analiza ~i lupta motivelor.. iar dupa caracterul produsului. Executia are caracter secvential. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec).tocontrolulpresupune con~tientizarea.4 Definirea . principii. Adultii eonstituie. motivelor ~i proceselor intelectuale. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani).ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. stabilindu-se. Efortul voluntar nu este innascut. Dupa natura componentelor domjnante. Luarea hotararii. psihologica). Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. In depa~ireaobstacolului. emotionale. sociale etc.. pentru . Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. Rezultatul final.. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara."vreau X"). 13. opiniile contrare. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. Din punet de vedere psihologic. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia.

9. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. prin autocomanda. !ipsa de vointa. in fi reglata prin cuvant. care comanda numai mi~carile. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat.Inainte de a pleca de acasa. de care este con~tient.) urmare~te. atilt ill dreapta. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. scopuri. proces etc. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). respiratia.. Editura ~tiintifica. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. tu~itul. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. putem influenta 1969.) unor actiuni involuntare. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. atunci cand vrea. nivelul de maturizare necesar. discutati posibilitatea ca actul deciziei. cat ~i ill stanga stanoagelor. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. retragerea bratului sau a piciorului la un . Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol.. riisul.p. devine 0 trasatura specifica. b) Buturuga mica rastoarna carul mare.. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. de exemplu.apoi. 4. Astfel. mijloace etc. stimul dureros. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. De asemenea. unui adult ii este frica de caini. cu amanarea deciziei.. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. 8. Calitiple vointei._sa_atinga~i Abulie . 0 actiune voluntara. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo._este.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii.. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. Ce este vain/a?. lipse~te mult de la ~coala.. functionarea con~tient. apoi. Formati grope sau lucrati pe perechi. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral .apoi. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire.a. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. In afara de actiunile voluntare. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. fenomen. cum ar fi salivarea.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. (. la om se manifesta insa ~i deprinderile. ea poate fi supusa anumite limite. al alegerii. inghititul. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Actiunile de con~tient.. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur... 13 ~PLlCATII 1. d) Cine nu vrea cand poate. dar IlU le finalizl:aza... de procedeele. 2. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. del'rinderi. 6. launtric. putem sa ne reglam voluntar. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. esentiala a omului. In aproximativ jumatate de pagina.56 omul delibereaza. 5. dar in caz reglarii prin vointa noastra. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta.. Considerand. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. slaba. 0 cantitate suficientiide ran. Putem tu~i ~i intentionat. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. moment. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei..Buridani-a pus ill iesle. Datoritii acestui fapt. Pe langa repetare. caracterul voluntar. Daca 0 actiune poate partial. descrieti relatia vointei cu acestea. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. ca punct de plecare. iar 'ineficienta lui. respiratia. devin trasiituri de caracter . Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i.Argumentati raspunsul vostru. dar multiple. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. cum ar fi sugerea. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). Actiunile voluntar. Astfel. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. intreprinde unele actiuni in prelungit. Bucure~ti. indispozitie. integrate in structuri mai complexe. transpiratia etc. pentru formarea unei acest sens._ill_c. (. cursul unei conferinte.cnecesaf--c. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. b) 0 persoana. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare.lara motiv. nu poate. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. 1300-1358) ~i. (.auza. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. este corespunzatoare dorintei. = deficienta a vointei.~p_ersQaIl. 3. " 10. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Veleitate = vointa deficitara. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare.

Daca in faza initiala. conducerea automobilului etc. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). 2.piistrarea metodelor. de gandire $i senzorioperceptiva."". deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). caracterul activ $i calitatea acestora etc. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1.) Evident. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. o analiza mersul.deprinderi simple (trasarea liniilor.deprinderi complexe (scrierea literelor. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. a calcula. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. 4. mersul pe bicicleta). Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. DEPRINDERILE** 14. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. fiind actiuni stvoluntare.3 Formarea . dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. prin exercitiu $i consolidare. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. 3. deprinderi motorii (ex. sigura ~i rapida a activitatii. ex(stand 0 multitudine de reactii. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. elaborate con~tient.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. deprinderi de mundi (a cro~eta. a lua notite). scrisul.1 Definirea . a citi. . Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii.iunea deprinderilor . progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. silabelor. . iar dupa aceea a cuvintelor). pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. Desigur. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. ovalelor. semnaliindu-se erorile. de stapanire a unei actiuni sau operatii. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. In raport cu definitia pe care am precizat-o. controlul $i autocontrolul executiei. . prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. ajuca carti). fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. varsta). clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. a zidi. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. precizie $i viteza.57 14. . cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. iar scrisul 0 deprindere motorie. corectarea lor fiind foarte greoaie. mi~carile ce trebuie Iacute etc. 4. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. 2. dobandind stabilitate.. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. . . a dactilografia) etc. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. dintre care cele mai relevante sunt: 1. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire.deprinderi de invatare (a scrie.i interac. . 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor.demonstrarea actiunii. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. aceea a constituirii deprinderii. Iara a se disocia de vointa. impliciind intreaga personalitate: 1.

fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). Notifele. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. consumul de alcool etc. volumul d.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. 3. fiind prezente in toate domeniile. corectitudine etc. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. formate. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. dar mai putin consolidate)..). Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. 4. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. puse in evidentii ulterior. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. spiilatul pe maini etc. . cea mai mare. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. plimbarea de dimineata. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii.) ~i negative (fumatul. De asemenea. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. mai multe functii: . operatiile sunt prescurtate. acestea permitiind sistematizarea materialului. Sunt implicate aici atentia.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. . mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Cum se poate proceda? 1. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. 2. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. viteza. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. indeplinind. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . Odata. vointa ~i gandirea. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. sa se desfii~oare cu regularitate. .. . Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. de asemenea.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. atentia necesara diminuandu-se progresiv. interferenfa. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. spre diferenta de deprinderi. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. erorile sunt eliminate. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Desigur. deprinderile nu raman izolate. 5. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii.. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. ci la orice varsta. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam.

se executa aparent de la sine sau. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. Mai mult. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. a Ie expune unui scepticism constructiv. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. de asemenea. 8. Dupa ce ati inregistrat timpul. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. Deprinderi de gandire criticii. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. 3. A gandi critic presupune a lua idei. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. s-a format illtrecut. in acest caz rezultatul nefiind relevant. .se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. 6. a adopta decizii etc. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. pe de alta parte. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. a construi argumente. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . este yorba de posibilitatea de a aborda.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . rezumarea textului. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. 9. 6. . Explicati diferenlele aparute. de asemenea. a Ie examina implicatiile. Managementul timpuJui de studiu. 5. Evidentierea. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. obi~nuinle~ipriceperi. Astfel.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Retroactiv = ceea ce acponeazii.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. realizarea de predictii in text etc. de ce nu. informatiile pe care Ie invatam. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: .ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. prezentatin pagina anterioara. in manu ale sau alte materiale educationale. pe de 0 parte. intelegerea. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen.. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. 4.. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Condi{ie = fapt. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. 2. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. timpul. unor astfel de criterii are un caracter motivator.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Prediclie = anticipare. Proactiv = ceea ce acponeazii. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. . dar detin 0 pozitie subordonata" (P. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. Identificati. inregistrand.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. Monitorizarea invatarii. 5. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. informatii noi in mod independent.Care este semnificatia acestor idei? .Popescu-Neveanu). 7. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. in masura in care nu sunt prezente. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. La un nivel inferior. i?ide ceea ce se numei?te contrast. 3. unanumitjoc). S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. planificarea timpului de studiu. Automat = ceea ce se face. 0 str~teg. printre alti factori.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). eliminarea factorilor de 4.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. iar nu sfiiri?itul sau.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. a fenomenelor etc. factorii care au facilitat aceasta instalare. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. formarea imaginilor perceptive este favorizata. 2. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. aa?optarea. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. invatam i?i. realizati acela~i lucru cu cealalta mana.

naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . dobandesc seffinificatie. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. prin intermediul cuvantului. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. prin verbalizare. de detensionare nervoasii. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. expresiva sau afectiva . Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. ludicii sau de joc.a~teptare. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. neselectiva .este yorba de selectivitatea reflectiirii. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. Treptat. spontana. de un bajului. comunicare. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii.informatiilor. sinteza. in contextul existentei umane. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. incercand sa elucidam altora 0 notiune.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. sunt simple sonoritati. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. persuasiva sau de convingere. cuvintele nu spun nimic copilului. in nute. iar perceptiile ~i reprezentarile. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Astfel. la inceput. in special. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. personal. ~i anume. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. imobilitatea sau tacerea. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. cele doua forme sunt complementare. reprezentiirile ~i gandirea. de asemenea. eliminam neclaritatile. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. in desra~urarea diferitelor activitiiti. Un rol important. atentie focalizatii. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. simbolica de reprezentare. atitudine pregiititoare. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. evidentiind interactiunile dintre aces tea. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. Astfel. limbaj non-verbal. Forma de baza. indepline~te functii specifice precum: de. individuale. Se disting astfel 0 atentie de ele. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. vor involuntara (neintentionatii. comparatia. . Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . a semnificatiei actiunii. indicii. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. 2. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). sugestiietc. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. l~ inceput. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. cu gandirea. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. este succinta a lim. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Limbajul. de reglare sau de determinare. eu gandirea. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. tivnoi. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. decl~atii intentionat. In masura in care presupune efort voluntar. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. In plan subiectiv. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. pragmatica etc. de cunoa~tere. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. scaderea frecventei respiratiilor etc. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. personalizate. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. afectiv. ne precizam noua i~ine intelesurile. ci ~i a cadecla~area ei. 1. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. In realitate. caci comunicand. Ea este un sistem de semne yorba. dar.

3 . 15.dinamico-energetica a personalitatii 17.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.ului in structura personalitatii 20. Personalitate 16. Personalitate* 16.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. 21.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Creativitatea 20.7.2 21. ) ~ ..6 21. Caracterul 19.1 21.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.2 Tipologii temperamentale 18.1 Personalitatea ca slslem 15.1Latura.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.. Persoana. Te~p~raDlentul 1.• .2 Clasificarea aptitudinilor 18. Aptitudinile 18.1 Individ. Personalitatea . Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17. Individ.5 21. Persoana.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20..2 Structura caracterului 19.2 Modele de personalitate 16.3 Rolul caracter.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.4 21..

Este evident. in cali tate de element stabil al conduitei. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". dimensiunea socio-culturala. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Dictionnaire de psychologie. pe masura constituirii sale. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). individualitate ~i persoanii. Unul este momentul. In calitate de obiect de studiu psihologic.- 15. caracterul sistemic. deci individ este orice organism. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. .el incluzand ~itendintele involuntare. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. Structura # dezvoltarea personalitiipi. de a reaction a. PERSONALITATEA 15. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. caracterul adaptativ. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte.216). desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta.). cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. de asemenea'. 1981. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. 1976. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. caracterul definitoriu. Paris. 40). in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor.p.I 1. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. Eul traie~te in clipita actualitiitii.Ro~ca(red. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. Editura Didacticii ~iPedagogicii. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. flexibil al personalitatii. dar notiunea de persoanii. Astfel. inclusiv omul. S. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. Larousse. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. Sillamy.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora.p. in contextul psihologiei. la ereditatea fiecarei fiinte umane. 466). relevat de manifestarea constanta in conduita. Desigur. Allport. W. de asemenea. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. anume ca subiect al actiunii.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. este un produs al procesului de socializare. tara insa sa se identifice cu acesta. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. ingust".L. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. avand ca atare un caracter sintetic. ocupatie etc. celalalt vectorul fortei".1 •. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. de a se raporta la ceilalti etc. Psihologia generalii.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. sistemic al personalitatii. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. personalitatea.p. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. termenul de "persoana". cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. personalitatea in durata trecutului. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu.. caracterul stabil. 1%5. modul siiu obi~nuitde a fi. " . existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. Bucure~ti.

Supraeu). precon~tient ~i con~tient. fata plinii. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). fiecare avand un rol specific. anume Sigmund Freud. Prin urmare. un laborator dedicat cercetarii acesteia). CATTELL (n. Intelligence: Its structure.). Kretschmer.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. greutate inferioarii celei normale. COl. In acest context. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. 2. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. data fiind eomplexitatea aeesteia. Acesta. and action (1971).~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B.15.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste.. al dorintelor ~i actelor refulate ete. 3. acestuia. corelati. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. Eu. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. respectiv incon~tient. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Con~tientul. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. cel care nu ne este accesibil direct. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. suprafata psihicului nostru. a~a inciit. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii.1905) 4. Din punct de vedere strict psihologic. cel putin la baza. and factual study (1950). specifici. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). -growth. dar. intr-o astfel de perspectiva observationala. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. Abilities: Their structure. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. emotiv etc. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. al agresivitatii. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. in urma eereetarilor intreprinse. exces ponderal.). Guilford). aptitudinile ~i in special inteligenta. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. Psiholog american contemporan. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. fiind datorat parintelui psihanalizei. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". Cel mai cunoscut model factorial. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. sistem osteo-muscular firav etc. astenic (corpul alungit ~i slab. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. notiiri etc.. de asemenea. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Cattell. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. and action (1987) etc. sediu al instinctelor sexuale. theoretical. actiunilor. avfmd 0 bogata experienta clinica. miiini ~i picioare scurte etc. reactiilor etc. existii 0 anumitii constanta a actelor. sincer. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. Allport. growth.

prudent. liberal. 0 terapeuticii. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie.independent. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. 3. 2. demn Tensionat. trasaturi de pe:sonalitate. amprenta asupra intregii sale conduite. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. satisIacut de sine Increzator.con~tiincios. traumatice. numi!i factori de origine sau intemi. incapatiinat Imaginativ.fidel grupului Necontrolat. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). .3. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. flftNll. instinctiv. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. stabil.IIII. sentiment Inovator. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.I. lucid. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . critic.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .depresiv.taciturn. conditii. Ace~ti factori.. autoritar.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. experientele .naiv. I 1.calm(E~putemic) Caracterputemic. Conservator. banuitor Putemic~irealist. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. mai mult sau mai pulin. . suspicios. ~PLlCATII . inciipatiinat Impulsiv. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.optimist Calm. Fondatorul evenimente ei.dependent afectiv Neincrezator. serios(supraeuputemic) Aventuros. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . ". resursepersonate Controlat. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.- . ~ipentruprin orientarea profesionala.suspicios.increziitor in sine. Raymond B. radicalism Suficient sie~i. sistem. -.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica." .Marile principii ale teoriei sale.conchizand asupra existentei incon~tientului. putincomunicativ Indiferent. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. devcnit mai mult decat regresiune.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . .libertin. conciliant.'. frustrat.. 'M N . deta~at.spontan Tandru. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman.agresiv.vanitos. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. 4.cooperant. cooperant Practic. boem. capabili sa explice comportamentul indivizilor. supuse principiului pliicerii). o I .spiritcritic.surmenat propria personalitate. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. . H I L Rezervat.' A I B ! C E F i G (_ I I I. visator Fin. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. prudent.calm.apar sUbiectu. entuziast.timorat.sentimental. jovial Con~tiincios.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.calculat. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri.sensibil. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. L . delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.respect pentrutraditie Dependent de grup. non~alant Deschis. ceremonial Direct.supus/docil Moderat. sociabil. neglijent Destins. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I .. voios.~.rece (schizotimic) Putininteligent.lini~tit. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.. '.•. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).uitate. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. biinuitor.respectuos.perspicace. perseverent. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. impulsiv..sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). Psihismul primare. natural senin. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi.. intreprinziitor. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.cald.

care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. de asemenea. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). da~. unitar al unei entitiifi.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). comparativ cu nivelurile inferioare. la un nivel general. Spre deosebire de lumea anorganica. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. De altfel. presupunand dezvoltarea con. existenta fiind 0 continua reechilibrare. de~i exterioritatea poate determina. ~i exterioritatea sa. Revenind asupra acelor semnificatii. Cu alte cuvinte. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin.) B. pe de 0 parte.ncte de mine pentru mine. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii.65 . evolutia temporala. de asemenea. Este yorba de prezenta. viata presupune 0 transformare permanenta. eu alte cuvinte. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam.. iar pe de alta parte. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). a ~ti ca aces tea sunt d. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. eel putin la nivelul simtu1ui comun. PERSONALITATE* &. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. PERSOANA. individul se mentine ca individ. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. chiar avand un psihic dezvoltat. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism.$tiinfei de sine. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. de asemenea. ci. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza.noastra intr-o realitate distincta de noi. In cazul omului. dar nu ~i suficiente.. conservarea structurii generale a corpului. o'functionare sub modalitatea unui organism. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. revine. omul se na~te ca organism (entitate biologica). . anume con~tiinta reflexiva. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". in lurnea animala. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu".tei umane. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. natura umana este gandita ca personalitate. ca sisteme deschise. pe de 0 parte. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. Petsoani. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. Evident. De asemenea. Spre exemplu. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. 0 asemenea aparenta. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). Se asigura astfel. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). nu nurnai fiintei umane. prezenta. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. iar. un reprezentant al unei spec ii. INDIVID. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. eel care Ie consider. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. In masura in care oricare organism este un individ. ci are un caracter unic. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. existenta oriciirui individ este distincta.1Individ. dupa aceea.2Con. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. a structurii sale morfo-functionale. un exemplar al unui anumit tip. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. Mai mult. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. Toate acestea nu sunt insa decat necesare.st. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. 1&. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. Organismele. responsabilintr-un sens sau altul. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. Aceasta inseamna. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. din aceasta perspectiva. care este semnificatia acestor termeni. este asigurat de acest nivel. oricare ar fi aceea. la nivelul individului particular. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. "al meu". datoritii individualitatii sale. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. Evident. abia aceasta specific umana. a fost amintit in primul rand cel de divid. "al tau".tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior.

cat ~i0 curbii descendentii. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe.estea presupun planul notional. individualitate. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare.persoane dinjur. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. cii unul dintre componente (ochi. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. aptitudini ~i caracter). astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. In conditii de normalitate. ci ele se formeazii prin interactiune cu. sociale ~i culturale. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. societatea.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. ureche etc. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. Kelly. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. concept introdus de G. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. este mana dreaptii. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. Cre~terea. procese ~i insu~iri psihice. ea fiind unica ~ioriginala".•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. efectuarea de operatii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. in sine. considera ca interpretiim. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate".--- Triisiitura de personalitate. in realizarea activitiitii verbal semantice. prin urmare 0 restructurare.Kelly. con~tiin!a. emisfera~i in analizii. de regula. conceptii-convingeri.inconjuratoare. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. activitatea celor douii emisfere este complementara. deci. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. Constituirea schemei corporale. ci un mod de autoconstruire. 16 11I. la organele de simt perechi. Fiirii indoiala. diferen!ele. G. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. unitara. originalii. psihice. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii.A. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. . Din punct de vedere functional. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. nivelul cultural . Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. construire in functie de experientele de viatii. nu poate fi miisuratii direct..economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. 5. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. Astfel.).profesor. in ~ sau in stareimobiIa.directoretc. 4.3 Diferen. to ate a~. 2. determinii manifestarea noastrii unicii. personalitatea nu mai este un sistem. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. importante fiind nu atat insu~irile. dar ~ial altor discipline. stabilirea de noi legaturi. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. In dezvoltarea personalitiitii.A. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 1&. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. interactiva. Cercetiirile au ••••. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. narii. 3. integrate acestea sub titlul de personalitate. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. ~i. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. S-a constatat. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. ~. de evaluare a personalitiitii.Construct \!. atitudinimentalitiiti. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. avand de ~tire de aceasHi diferenta. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. apoi. . in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. Intrucat.e in manifestarea personaliti. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. autorul teoriei constructe/or. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Argumentati raspunsurile voastre. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. manifestate la nivelul personalitiitii.de copiletc.). ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.

care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. a personalitapi.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. are dificultiiti de adaptare. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. temperamentul suportii. Cu toate acestea. flegmatic ~i melaneolie. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. a~acum yom vedea. in acest context. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. VIOl.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau.mai evident. dar obtine un randament progresiv. inclinat spre rutiniietc. ca~citate de lucru redusa. inclinatie spre exagerare etc. Exista oameni agitati. la aspectele Connale ale conduitei umane. TEMPERAMENTUL 7. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. au rezistat de-a lungul timpului. . Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. impulsiv ~i uneori chiar violent. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. Progresiv.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. Sangvinicul vesel. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. agresiv. face risipii de energie. cu sensulde a amesteca). inconstant in relatiile cu ceilal!i. bine dispus. eel mai adesea. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. calme. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. diferite de la 0 persoana la alta. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. ia u~or decizii.persoane care se dovedesc retrase. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. limfa. se adapteaza rapid. dar cu senti mente durabile. clasificarile uzuale delimitand in continuare. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. nerabdatori.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). putemic afectat de insuccese.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. bila neagra ~i bila galbena). vorbire inegala.Temperamentul se refera. patru tipuri temperamentale: coleric. eu earaeter innaseut. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. capabil de activitiiti de migaliietc. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. dar simultan a asemiinarilorexistente. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. --.el nu determina aptitudinile sau caracterul. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. sangvinie.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. dezirabil-indezirabil. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. caractere bune i?icaractere rele etc. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. lini~tite. aspecte care se concretizeazii. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le.care fac totul in graba sau dimpotriva. caracterizat de riibdare ~i toleranta. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. inclinat spre reverie ~i interiorizare.ale ceIordinjurul nostru. "Firea omului". echilibru emotional. chiar lent. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. 7.n.. meticulos. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii.67 7. Melancolicul emotiv ~i sensibil. imperturbabil. I IF1egmaIiC~ calm. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. intr-un fel sau altul.

a unor opere culturale fundamentale etc. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. Teoria lui t. lini~tite.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. echilibrat. 4. teoriile temperamentale s-au diversificat. 2. Jung. Eysenck a reluat teoria lui C.extravertul stabillsangvinicul. religii. baza a imaginatiei. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. In baza unui bogat material clinic. .este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. tipul puternic. ~PLlCATlI :1: 1. Flegmaticii 3. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate."overtul instabillmelancolicul.intl. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. 5. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". tipul slab/melancolicul. Heymans ~iE. Psihologie ~i religie (1940).ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. excitabillcolericul.r Desigur. de-a lungul timpului. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. a fost timp de cinci ani discipolullui S. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). creatie culturala in general. G. G. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. Heymans ~i E. optimism. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. 2.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. spreexemplu. fidel prieteillior sai. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. . tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). vesel. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. . distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. neechilibrat. superficialitate.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. in timp ce altele non-emotive. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. P. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. retrase. Teoria lbi G.0 melodie. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. mobil/sangvinicul. 3. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". stapane pe sine). Pe baza acestor diferente. cu studii de medicina. dar se supiira u~or. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. D. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele.Descompunerea formelorin . Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. ata~t traditiilor. Freud. Teoria lui H. echilibrat. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. . Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. lent/flegmaticul. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. 4. . Teoria lui C. tipul puternic. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul.introvertul stabillflegmaticul. Wiersma. fiind stimulate de eventualele obstacole. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. a alchimiei. D. . Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. a diverselor mitologii. Cea mai importanta idee pe care C. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. cu multi prieteni. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. G. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

Definiti aptitudinile.. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: ..te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.i celelalte procese psihice. este aceea~i. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.i a percepe cu acuratete lumea vizuala... Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . intelegerea relatiilor dintre actiuni. 3.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.Ro..i Invatat In cazullor. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive .. intentiile . intensitatea. fiind sensibili la motive Ie. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. depinzand de capacitatile individuale. obiecte ~i idei. numere). ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.i controlul eficient al gandurilor . ritmuri.tati larealitate.. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. In elaborarea teoriei sale. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia.i rime.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . creeaza ... a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. 4.i complexe. ~PLlCATII ' 1. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . inaltimea "~itimbrul sunetului. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii.._ 72 . daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. dupa aceea. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.i emotiilor. a avea empatie. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. . Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.. integrandu-le propriei lor substante. dupa un model linear. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. foJosesc metafore etc.tient de punctele tale tari . fiind apreciati mai curand ca talentati. performanta. 5. Analizati clasificarea aptitudinilor... a recunoa.. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. In realitate. evalua propozitii . 18 I...i analizati raportul dintre Innascut. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. Detaliind definitia sa.i ale mainilor in manipularea obiectelor. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Stadiu = perioada de dezvoltare.. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .te ~i clasifica indivizi .logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor .. oazate pe aptitudini reale. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu.ln acest context. cuantifica.. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. fiindexpresia interactiunii acestor conditii... citesc cu placere.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. profesor de teoria cUJ.. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. Sunt persoane care invata repede limba materna .Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (.i limbile straine. ci trece prin anumite stadii care implica.i creative de rezolvare a problemelor. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare..carilor corpului . fiecare dintre_ele. melodii .i specii. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. In general.. de motivatiile subiectului Sidemediul social. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.i intelegere de sine. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.oa~terii. Analizati. a fi con.i la starile lor.i a efectelor. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. recunosc.ca). monitorizarea ..i/sau in!elege realitati complexe. au avut dificultati la ~coala. 2. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele..i slabe. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.i inductiva ~i capacitati critice . abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii... Sunt sensibili la tonalitatea. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. indiferent de disciplina.•.i al coordonarii mi. Abilitatea de a calcula. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Din punct de vedere fiziologic.. Ea implica simtul timpului .

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. . intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. neincrederea conformism probleme. .cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. elementele obtinute fiind. creativitatea: a. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. w. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. de "facilitanta". creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . creativitatea se manifesta in forme diferite.20. respect pentru nou ~ivaloare etc. 20. speciale putemic fluida. 1imita inferioariiarfi de 95-100. dinspre sistemul psihic uman. in conditii favorabile.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. . Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. noi. a de formula traditie incapatanarea. !?i profesional. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. in alte domenii. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. autoevaluare. CREATIVITATEA 20. opacitate la nou. fata deafirmalia asumarea in po. interese atitudini riscurilor. dorinta I de schimbare. etc. treb~int~l~ !?i de. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. nonconde nou. nu se poate vorbi de activitate creativa. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. deli'isarea. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina.2 Niveluri . pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. spre exemp1u In artii. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . Potrivit lui C. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. convergenta. fata de autoritate. presupunand 0 restructurare a . implicit creativita tea. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. de asemenea. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. pe niveluri ierarhice distincte. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. tendinta spre imitarea de modele. propriilor idei 0. persoana disponibilitate receptivitate in altii. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. gandirii. curiozitate. De asemenea.

Astfel. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. In cele din urma. _.' procesetc. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. prin extensie. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. _creativitarii. meta componential ~iepistemic. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. structural corelate: componential. a producerii unui fenomen etc. rara 0 cauza aparentii. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. 20 . creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. in diferite faze de prelucrare. Potrivit aeestui model.t!LU!. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. utilizate in rezolvarea problemelor. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. u~urare a indeplinirii unei actiuni. nte. de asemenea.' promptitudine. . -eitate = care se face sau se produce de la sine. in' comportamente etc. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . ~PLlCATII . prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. 3. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. faza incubatiei (gestatia. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. in cele trei coloane. Mai mult. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. Spontan. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute..). Sternberg. Creativitatea reprezinta. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. Mergand mai departe. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. natural ere promptii in atitudini. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. I I . aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. aptitudine. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica).' La primul nivel. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. cel componential. Realizati acest lucm ~iin . Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . logice etc. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii.. faza "iluminarii". Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. procesual al creativitiitii.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. germinatia).unui domeniu.completate. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. care consta in informare. pe care 0 imparte in trei coloane. care se face de buniivoie. un altulfiind cel initiat de R. Facilitare = inlesnire. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare.ceea ce prive~te propria activitate. ration~liziirii SOluriilorexiste. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. con~tienta ~ide lunga durata. 4. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. modificate etc. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. Aeest model nu este singurul. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. La fmal. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. documentare ~i experimentare. I. potrivit lui G.6-35". 6. care actioneaza cu promptitudine. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. creativitate. faza verificarii. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. nesilit del nimeni. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. J.

bio-psiho-sociale. care se define~te ca activitate specializata. La nivel individual.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia .14/15-18/19 ani: adoleseenta. . in egala masura. Intentionalitatea. actiunea mediului poate fi.v.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. numite cel mai adesea "stadii".!ll devenirii sale. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . In functie de aceste criterii.. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. . actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici.activitatile impuse. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. ... Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. . rezultatul final al dezvoltarii. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. capturate in India.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. numite Amala ~i Kamala. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . in mod con~tient. Mediul. 3. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. dezvoltarea. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). s. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice.0-1 an: perioada infantila. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. de la 0 generatie la alta.mediu.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica).3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). in 1920. varsta data. Dezvoltarea umana. . Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . a~a cum s-a 'precizat. Ereditatea.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. 21.19/20 ani-30 ani: tineretea.· Au murit repede.. 2. orice eforturi de educare a sa e~uand.. in proces. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. fae sa fim eeea ee suntem. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. . in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. Edueapa. specific umana. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. In planul dezvoltarii psihice. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile.. tara sa se adapteze la viata oamenilor. . selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice.llanfa desflisurata. . psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. . . triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. favorabila dezvoltarii. intraindividuale. Nu cuno~teau limbajul uman. .tateu dom. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. . se deplaseaza in patru labe. direct sau in1irect. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. in varsta de 10-12 ani. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii.78 .30-55/60 ani: varsta adulta. care mijloce~te ~i sustine. rpesaje de specificitate.cerintele adultului vizand competentele incurajate.."!ce spec~fice. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. presupune mai multi faetori. propuse sau ingaduite copilului. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor.. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. sub forma codului genetic. 21. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. care au loc pe parcursul vietii unui om. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: .

semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. oferind suport afectiv ~i confirmare. abilitiitile in manipularea obiectelor. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. Odatii cu intrarea in ~coalii. se dezvoltii vointa. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. larii discerniimant. Principala formii de activitate estejocul. semn al tendintei de independentii fatii de adult. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. reu~ind. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. care scade treptat. mai ales la inceputul pubertiitii. sii-~i domine reactiile impulsive. de actiune. printr-o mare curiozitate. dinamismul. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. prin acesta fiind stimulate coordonarea. in comparatie cu restul • organismului. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. adesea la tulburiiri cardiovasculare. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. ameteli. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. de asemenea. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. evaluarea spatialitiitii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. de la preconventionalla conventional. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. forta. datoritii procesului intern de dezv. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. receptivitate. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). prezentii mai ales la biiieti. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. dorintele. dar mai ales cantitativii. obosealii persistentii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. cel mai devreme. senzatii de sufocare. lagrupul ~colarsau lacel religios. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. perioade de apatie.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii.3 Preadolescen. ostilitatea intre biiieti ~i fete. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. adesea. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. echilibrul. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul).a (. se realizeazii abdominale. Copiii mici se caracterizeazii. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. In acest stadiu apar. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. uneori. de la cea putin stabilii la cea stabilii. 21. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. prima . asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. de cele mai multe ori. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. obiectele avand in general suflet. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. pentru pre~colar. 0 altii triisiiturii este animismul. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. glandelor sexuale. capului determinii. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. recompensele morale ~imateriale. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. constituie. Devine mai echilibrat afectiv. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. fapt ce conduce. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. " Procesele cognitive se perfectioneazii. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. dar . Este prezent spiritul de imitape. EI se deta~eazii fatii de familie. Grupul ajutii la maturizare. spre deosebire de preadolescent. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii.21. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. se manifestii. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. datoritii stocului redus de informatii. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. spre exemplu.oltare fizicii. fiind'imitate in special actele celor mari. oboseala instalandu-se mai repede. perfectionarea limbajului. aici. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel.

Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. 21. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. dar ele sunt nesigure. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale).& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare.. spiritul de dreptate. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. gandirea este abstractii ~i logicii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. fiind conditionate social. psihic: ca maturitate intelectuala. a motivatiilor. De asemenea.7 Bitrinetea (55/&0 ani. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. sunt observabile marile realizari.). ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii.5 Tinere. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa.. A. de initiativa . lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. H. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. a stabilirii echilibrului functional optim. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. Caracterul ramane instabil. nelncredere In sine. oscilant. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Reu~itele 11 entuziasmeazii. de asemenea. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. logice. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Se remarca 0 armonizare a intereselor. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. dupii E. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. specifice varstei. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. memoria este preponderent logicii. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. Este. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. precum imaginatia. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. constructiv-realistii ~ide creatie. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. 21 21. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. printr-un proces de specializare. ciiutarea. ~i ca maturitate afectivii. emotionalii. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. prin structurarea mecansimelor cognitive. Erikson. 21. Pe plan profesional.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. definirea identitiitii. "Cine sunt eu?". alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. a iubirii sau a solidaritiitii umane. caracterizandu-se. etapa perfectioniirii psihice. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. In planul relatiilor i n t e r p e r. Astfel. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . un echilibru al vietii afective.

W. Spre 21 exemplu. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. domeniul intelectual. intimitatea lua Speranta . adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. vietii ~ia mortii. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia.. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. Atkinson) ~ . izolati. apoi al membrelor superioare ~i. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. al celor inferioare. Altii pur ~isimplu moral. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. . Allport ~iR. ci progresiv. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea.. durabile. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. L. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. Pricepere vinovatie vs. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. Pensionarea. . -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. unitara. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. Intimitate vs. trolului vs.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. la s~it. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. mortii. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. tri~ti. apusul relatii Prietenii. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere.. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului.a om.

. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. Toulouse. 4. -.-. ~PLICATII 1. 6. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. Conflict = Iupta de tendinte.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. 2. contribuie la buna insertie sociala a omului. poseda cultura sa. 8 Primii ani ai vietii noastre. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. orbi.. ciireia i te dedici din simplii pliicere.. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -.. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. De asemenea.greutate Volum r j ~ ~... Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. Orice societate' umana. motrice sau senzorialii. sociale.. . Dupa desra~urarea sa.••••.. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.. . dar. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. se face in institutii specializate. traditie.... Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80.... In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. specific umana sub influenta mediului social.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . Mesape.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. surdomuti.. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.. L 'education des debiles mentaux. 5.. deprinderi etc... Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. 3. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice..(Faze de oscilatie) .... Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. Educatia copiilor deficienti intelectual.... = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. afective sau cognitive.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. obicejuri etc.. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.. .• : ..) bazandu-se pe imitatie.. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. infirmi motor etc... altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.incapabili de un paTcurs ~colar normal. i . dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. Not. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale.. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. de interese. 1973).•.•. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan... oricat de primitiva.. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. cultura.

ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei.. Reciproc. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. .pe de 0 parte. subaprecierea dificultatii sarcinii. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. La fel de bine. anume optimum-ul motivational. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . Astfel. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. Contribuind d. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. Totu~i. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. 0 parghie a autoreglarii individului. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor .definirea motivatiei. Astfel. . gradul de reu~ita. . motivatia constituie elementul care un structurat. fie ca sunt innascute. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia).definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. cre~te ~inivelul performantei. existand doua situatii: a.respectarea structurii standard a unui eseu. In principiu. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei...). la nivelul elevului. deoarece dacii lipse~te restrictive. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. Motivatia este un filtru al influentelor externe. In acest sens. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. b. ajungandu-se la e~ec. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. . supraaprecierea dificultatii sarcinii. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. 2. obi~nuinta de a se supune la norme. Generalizand. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. .ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. frica de consecinte. -relatia motivatieperformanta. ea fiind cauza interna a comportamentului. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. ci ~i 0 anumita intensitate a sa.). Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. Spre exemplu. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. persoanele apaytinand tipului puternic. pune in mi~care organismul. . exemplificiind pe motivatia ~colara. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. con~tientizate sau necon~tientizate. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. ambitia etc. aspiratia spre competenta etc. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza.

b. . c. 2. de asemenea. invatate. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune.este yorba de umane. Introducerea. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. . urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie.profil psiho-moral. 4. dar ~ide tema pusa in discutie). Conceperea planului eseului. a stilului.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. atitudinilor. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. care contureaza ~i precizeaza problema.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale.. . 2. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc.corelatia caracter . Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. o· tematica mai generala. se poate aprecia. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. cuno~tintele care vor fi abordate: . nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). un eseu liber. 0 epoca istorica .semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. structurat pe trei paTti: a. b. Astfel. . convingerilor. .atitudinile in calitate de componente ale caracterului. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. a exemplelor oferite etc. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. in primul rand. . Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. .specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". Dezvoltarea. caracterul integral dobandit. a calitatii argumentarilor. de structura dinamica etc. a modalitatii de corel are. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. un curent de gandire. . care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. Dati un titlu eseului vostru. comportamentelor etc. comune unui ansamblu uman.mediul social: totalitatea ideilor. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. b. PregMirea abordarii: a. cel putin pana la un anumit nivel. inseamna ca modurile de reactie sunt. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. 3. Redactarea eseului.. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. Pregiitirea abordiirii. a coerentei. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. Clarificarea temei: a. diferentele privind intensitatea acestei relevante. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. 1. punand in evidenta importanta sa.

2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/. atitudini..3 Relatia valori. Relatiile interpersonale 23: I 23. comp6rtanfente 24 1 C '\ \." Wii.1 Imaginea de sine 22.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.. I '" .3 23.1 Atitudinile sociale 25.: . Atitudinile social~~i formarea lor* 25..85 Conduita psihosociala 22. Wi ». .'.2 23. omportamente p~l"'antlsocla 24.indicatori ailcomportamentului social 23. Comportamente pro ~i hntisociale 25. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22." ~i:~.1' Statusul ~i rolul.4 S.2 ." _FA I"'.

Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. despre originea universului etc. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. motivatii. publicii in 1907 Pragmatismul. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune.86 _ 22. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. In sens restrans. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Ie inregistriim. . ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. Peirce al pragmatismului. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. In sens larg. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. cu "eul" nostru. identitatea evocii continuitatea existentei. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. in timp ce altele respinse. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. 1890). dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. despre divinitate. Dar. la experientele noastre interioare. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. colectivitiiti) cu individualul. Este aspectul central al eului. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . credintele. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Filosof american. util sau eficace". prin compararea cu altii. putem intra in contact cu personalitatea. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. trebuie sa ne cunoa~tem. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. evenimente de viatii. cii persevereaza intro formula de sine. Potrivit psihologului american William James. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. despre efectul actelor noastre. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. componenta comportamentalii . relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii.eul material: este constituit din corpul persoanei. credinte. componenta evaluativ-motivationalii . ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. S. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. in sensul cii unele sunt retinute. . despre valori. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. cu corpul. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. Ie organizam etc. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. institutii. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. dar ~i din imbriiciimintea. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . .llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. fondator impreunii cu C. ca 0 autobiografie. faptul cii individul ramane acela~i in timp. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. despre abilitati ~i priceperi. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. in miisura in care este legata de practicile sociale. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. de a construi imaginea de sine. Dad pana in luna a treia sau a patra.iile celorlalti despre el.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii.

) .unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati.•.. . . . individul se opune adesea presiunii exterioare. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma..••. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.:-. de asemenea. adolescent. functional.~.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile..••. teoretic.• ••••••••••.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. Teoria identitiitii sociale.••••••••••••••••••_ •••. aleoolismul etc.• __ . diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.•"""•. asimilarea pasiva. se diferentiaza.••..•. Individul dispune... de a consuma alcool etc. care sa-i. •••. dorinta de schimbare. adult. •••••. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. iar altele dobandite (rolul profesional. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).~i evenimente pe care Ie traverseaza.).:•••.••••••••."-=. incercari de a-~i intari stima de sine. Spre exemplu.r. . ..•... de un set de roluri.•.. .Aparitia unui astfel de grup...••••.•. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.•• *. obligatii.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. trebuie apelat la noi concepte..•. sa dea sens istoriei sale personale.•..•••••••.••. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.••. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.2 Statusul . de a incalca legile.••• :>. Potrivit acestei teorii. etnice. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. care este pus in evidenta la un moment dat. La randul sau.• .•••••••. nationale. este inevitabila. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. se distinge de altii.i rolul ._ ..).• . pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). prieten.. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. functii. apartenenta politica). : "" •. ~. avantajeze inraport cu elevii buni.. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea.•• " ••.. Pentru a intelege fenomenul identificarii. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi..•. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.•••••.. femeie.. fie raporturi de discordantii. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. ~i un status latent. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . parinte.•••.• . Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. . . din care decurg sarcini. persoana. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. culturale). juridice. bunic etc... membru al unui partid politic etc.) 22. Se delimiteaza un status actual. Elevii cu performante slabe. sot. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. indiferenta.•. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv..•. . sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea...-'_ •••• m . ce reprezinta un fel de comportamente prescrise.••. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. "". membru al unei organizatii). ocupand o anumita pozitie..••• m"" . - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar... . vor incerca sa. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii.originalitatea: care afirma singularitatea. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. inginer..

Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. adecvat situatiei.. conflicte in familie etc....••••. management deficitar.. inadaptarea ~colaraetc... 2. 6. Contemplafie = atitudinea.. e~eculla examenele finale (sau de concurs). marimea cIasei de elevi.. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.•. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. sunt dezordonat.se intampla la momentul potrivit...•••. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate. 22 l...implicit. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. cultura.. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. eterogenitatea clasei de elevi..••... privind resursele ~colare. de cutume.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.. in viata cotidiana.•••. . contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane.... reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane... Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.••.... Incercap sa descoperiti.. Afirmarea ~i..•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.. 1. . rigiditate deficiente intelectuala..••..••. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica.... Strenghts (atuuri... climat tensionat in ~coalaetc. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.. ezitant etc... puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare... 7. autoprezentare ~iperceptia de sine.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. Grupul este determinat de indivizi... Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.••••.•••.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei...S"" = persoana care este ata~ata de traditie. Luand ca exemplu diferite roluri. abordarile educative de tip exclusiv frontal... Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT. am vointa etc.•....•. .... dar ~iin politica.). ace~tiafiind la randullor conditionati de grup... economie.•••••.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••...decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. Comparati eele doua analize.. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. permise ~iinterzise..•.. imi place natura.. ••••••••••••••••••••••••••. celelalte doua sunt probabile. etc. ... oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati....... : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute.•••.. in propria voastra existenta.. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc....•. 4. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. nu fumez etc. atitudinile ~icomportamentele sale.. respectiv a ceea ce . stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor..

Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. izolat de ceilalti. ci ~iin plan moral. RELATIILE INTERPERSONALE . con~tiente ~idirecte intre oameni. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor.i rolul rela. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). relafii de ierarhizare (stratificare). relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. unde se inc1ud: a. d. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. relafii de alienare (instrainare. Caracterul con~tient al. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. afective. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. continutul lor. inzestrate cu toata gama functiilor. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite).1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. 23 23. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. dar. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. ducand mai ales la erori de evaluare. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. determina aparipa anumitor stari psihice. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. subiective (au un caracter psihologic). de asemenea. relafii conflictuale (cognitive.). personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. in afirmarea acesteia.obiective (au un caracter social). Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. relafii de competifie. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. sociale etc. relafii de cooperare. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale.iilor interpersonale in structura personaliti. In calitatea sa de fiinta sociala. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. mentine sau restrange. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. c. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . a unor relatii interpersonale pozitive. distorsionarea informafiilor etc. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. Criteriul caracterului procesual. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. relafii de asimilare. c. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. pozitiv sau negativ. b. De asemenea. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. starilor ~itrairilor psihice. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. In acest context. insu~irilar. Una dintre erorile de perceptie sociala. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. relafii de acomodare. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. unde se inc1ud: a. blocajul comuniciirii. poate fi acceptat sau respins). relatiile de intercomunicare. cu frecventa mare. . 23.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate.3 Locul . perceptive. in toate elementele sale structurale. dinamic. bruiajul. 23. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente.23. Desigur. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. 2. rela1iile afectiv-simpatetice. b. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. indepartare). legaturii arata ca relatiile interpersonale.

Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. crearea . a continuitatii temporale. Un grup indepline~te mai multe funetii. i§i proiecteaza viitorul. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. de asemenea. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. b. dar ~i mijloace de afirmare.dimensiunea contextuala. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. Multimea reprezinta. . intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct .Acestea orienteaza activitatea grupului.funcfia de diferenfiere. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. relatii directe (nemijlocite). Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor.compozitia grupului. un ansamblu de indivizi. precum mulpmea. De asemenea. de situatiile colective. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. psihologice. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei.. . economice. religioase etc. culturale. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . . grupurile pot fi .existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente.dimensiunea relaponaHi. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului.funcfia de producator de idei. potrivit caruia se disting: a.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. securitate. de categoriile demografice.poporul). juridice. .23. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia.4 Grupul. . respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). biologice.existenta unei determinari in timp. 2. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. existenta unor relatii sociale oficiale. de noi nevoi.).funcfia de integrare soCiala a individului. . ri~di~. intervine asupra evenimentelor.. grupuri mid: numiir redus de membri. un rolmajor in a oferi individului securitate. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. 2. acceptate de toti membrii grupului. Caracterul functional: .o""taw. . Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. . nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. l~ 23 I grupurilor. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. anume al grupurilor. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . Din acest punct de vedere. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. socioeconomice sau socioculturale. al diadelor.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. existenta unor scopuri comune. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. institutionale. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. eonstituit in timp. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. care se refera la conditiile materiale. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). intercunoa§tere §i intervalorizare bune. incorporare. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. dar ~ide a se afirma personal. distribuie pozitii §i exercitii influente. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). Grupurile constituie I real. spirituale. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. nemijlocite . grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice.dimensiunea instrumentaHi. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. de indivizi. existenta unei structuri a grupului. grupuri mari: numar relativ mare de membri. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.

apatie. structura. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. Astfel.organizarea grupului.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. Liderul formal este eel oficial. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. grup.coeziunea membrilor (gradul de legatura. 8. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. grupul de actiune. inscrise de obicei in documente oficiale. cu responsabilitati bine definite. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal.91 omogene sau eterogene. sa scrieti despre colegii vo~tri. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. apropiate. . -~ gradul de stabilitate (durata in timp). respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). 'Demografie = ~tiinta care. Analizati comparativ relatiile de cooperare. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup.de sex etc. 4. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. 2. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. prin metode cantitative. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. Fiecare dintre voi Incercati. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. . in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. instrainare. 'Alienare = Indepartare. 7. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. Charles Cooley. fata de factorii de civilizatie. 5. autoritari. repartitia geografica. numit sau ales. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. In c1asa. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. loc sau epoci. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. grupul de loisir ~i familia. . S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. Atat in grupurile formale. grupul de joc al copiilor. ~PLlCATII 1. 3.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. laissez faire. Opinie publica ~ . dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. inactivitate. densitatea. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. 6. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. grupul de invatare. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). --------------- CONDUCEREA membrii grupului. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). grupul de formare psihosociala. afectivitate ~i pretuire reciproca. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. . grupul de cercetare-dctiune. nereglate oficial). grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. grupului (personalitatea grupului.pe 0 foaie de hartie. de unitate). Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. .

existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. . egocentrism scazut. i'n buna masura. indiferent de profilul de personalitate al individului. Or. ostilitate ~i comportament agresiv. Comportamente antisociale. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . . cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. Sunt comportamente intenponate. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. in trecut. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului).!ii. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. In funetie de aeeste urmari. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia.niei ehiar sacrifieiu de sine . dupa cum exista situatii i'n care. Editura PoliTom." (s. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate".perspectiva invii. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale.). Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. TIU exista eoexistenta fiira empatie. credinta intr-o lume dreapta. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta.perspectiva biologicii. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. de asemenea. care determina furie. Explieatiile au fost eonstruite. deci sa uite de ei i'n~i~i. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. ei cee~ti. fiind aceeptate ca atare.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. pe baza a doua pozitii teoretice: . plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale.m 0 noua persoana). Moscovici (coord. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta).i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. el nu va aeorda ajutor. organizatii sau alte forte exterioare) . care eontrazice legea seleetiei naturale). • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. etologia. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care.perspectiva biologicii. destin. responsabilitate sociala. eu grave tulburari de personalitate. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. fie savar~ite de persoane bolnave. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. 1994/1998. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei.a alta persoana. din primele momente i'n care eunoa~tt'. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. ea sau opusul sau. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. raspunsuri ce sunt controlate genetic). In general. contand nu atat cine e~ti.1 Comportamente pro . Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. incredere ~i pretuire mutuala. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. fara a~teptarea unei recompense externe. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. pozitiv. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. bueuria.24. niei ajutor . indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. Empatia este mediata. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. ramura biologiei ce studiaza instinetele. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive.

Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. _ ormele prescriu comportamente dezirabile..constanta: desernneazii stabilitatea normei.2 NormaJitate . Obedienta. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. In general. agreslvltate individualiilagresivitate de grup.definirea anormalitii. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale.. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. In timp ce fete Ie sunt descurajate). factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). Oricum. competitiile sportive. cel putin nu in fata acestuia. morala.marja de toleran(ii. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. grupul. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. dar ~i supraindividuale. Normalizarea. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. care se refera la faptul ca nu 4. respectiv absenta normelor. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei.). dinainte. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. Practic. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. legea). rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. dar ~iatitudinale. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. . dezordinea. 24. Spre diferen!a de situatiile de conformism. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. nesiguri pe riispunsurile lor. dar ~i indivizii propun la randullor norme. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. respectiv anormalitiitii sociale. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu .(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale.. In principiu. :nfluenta mioori •. curente fiind distinc!ii. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. influentat de modii. Se distinge intre modelul cultural real. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. Conformismul 3. functionarea patologicii a societiitii. agresivitate directii/agresivitate indirectii. 24 . respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. 2. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. Con rmismu.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. . Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. insii. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. . Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. .i anormalitate sociala face ca membrii. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. In anumite situatii insa. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. . dereglarea valorilor traditionale. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc.

dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. Acesta furnizeazii cadre de referintii. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. Acest Miat. Cost = in context psihosocial. independent ~l 2. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. excitarea fiziologica. Sunt de preferat interdictii limitate.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. in cele din urma. in general. normele. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i.. Potrivit lui D. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. modele de comportament ~ipractici cotidiene. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. "Directorul. vocea unui vrajitor. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. obi~nuintele etc. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. W. Tranzitoriu = intermediar. Comportamentele antisociale. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. bani. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. Gustave LE BON (1841-1931) A. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. in timp ce succesele i se datoreaza. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. apatic. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. ignorarea viitorului ~i trecutului). Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. credintele. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa." Practic. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. de cand el avea 5 ani. tendinte care se cer descurajate. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. el a devenit bolnav. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. de tranzilie. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie.. Familia lui s-a reunit.) etc. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. in loc sa-l pedepseasca. a simtului moral. PLICATII 1. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. activitatea in g r up. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Winnicott. organizate intr-un sistem. efort. muzica intensa). auzind 0 voce care-i dadea ordine. de unde ~i 0 absenta. 0 persoana antisociala. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. 3. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului.. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. De ce il apreciatil/ 5. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. in general. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Acasa. infantil. acolo unde anonimatul devine posibil. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile.. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei.' scaderea responsabilitatii.). la varsta de 9 ani. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . dependent. mar i mea g r up u Iu i . Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant.. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. droguri . Treptat. emolii etc.

al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea.. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. a intiiririi unei atitudini. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. deci inviitate. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. pe de alta parte. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. De asemenea. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. repetatii fatii de un stimul. favorabil/nefavorabil.valenta. este 0 combinatie de reaqii cognitive. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. intr-un fel sau altul.2 Formarea . accesibilitatea. in cadrul unor sondaje de opinie. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. societatea. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. chiar dad nu am avut contacte directe). Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. poate determina 0 atitudine. apartenentele sociale. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. curent fiind delimitate: . Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. cer~etoria. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. afectivii. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. pe"de 0 parte. spre exemplu. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. 25. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. astfel inca. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. Desigur. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor.intensitatea. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). care nedetinand informatii in acest sens. dar. de un anumit gen. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. nu au posibilitatea de a oferi.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. in baza acestei semnificatii a conceptului. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii).95 25. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. Formarea atitudinilor sociale pune. cei dinjuruf"nostru. fatii de aceste nationalitiiti. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. Allport. problema modificarii acestora. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. potrivit lui D. nuditatea afi~ata cotidian etc. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25.. simultan. W. In acest context. aptitudinile etc. afectiv sau volitiv. dirnpotriva. atitudinile indeplinesc mai multe functii. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. nu ne sunt cunoscute. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. . spre exemplu. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. personalitatea. repetarea. comportamentalii). receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa.centralitatea. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. Atitudinea. se pune problema formarii lor.. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. Sursele comportamentale au fost legate de . relativ durabile de opinii (credinte). exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. atingand un anumit grad de integrare sociala. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. prin atitudinile noastre. trairi afective ~i manifestari de persoane). rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. . raspunsuri relevante ).

comportamentale ~i cognitive. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. claritatea mesajului. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. In ceea ce prive~te convergenta. Astfel. a~a incat se poate afirma . un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii.3 Relatia valori. in lumea contemporana. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. atitudinea determina comportamentul. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. . rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale).).Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). Ceea ce pune probleme ~i a atras. intr-o mai mare masura. spre exemplu. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala.). incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. de mesaj (tipul de argumente continute. credintelor. factori situationali. ". Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. caracterizate. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). 0 expozitie de fotografie. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. 2. de mesajele publicitare. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. factori de personalitate. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. ci mai curand probabilista. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1.. informatiile pe care se bazeaza. atitudini. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". In acest sens. Pentru ca scopul actelor p. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . Desigur. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. prezenla altar semeni (este evident ca. Autopersuasiunea.. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. totu~i. Persuasiunea. putere.). prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). atunci cand disocierea este evidenta. a actelor persuasive venind dinspre campul social. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. sub anumite aspecte. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. fie in unul de divergenta. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. in societatea contemporana. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. modul dobiindirii sale etc. acestea din urma fiind decisive. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. dominata. Receptor Context 25. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. fluenta verbala etc. fiind insa posibila ~i relatia inversa. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc.existenta unei anumite interdependente eauzale."". a te angaja. mesaj video. de altfel. atentia este divergenta. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. adesea.. atractivitate. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. mai ales in contextul societatilor democratice. mesaj audio etc. frecvente. ci ~i in baza propriilor comportamente.. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. sex etc. In general. adesea. 2. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). cel putin la nivel dec1arativ.1. Realizarea sa. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii).

politic. cadrul caruia. aceasta problema pretinzarid solu!ii. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). normelor.personificarea sa. oameni politici. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. culegerea datelor. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. argumentat. Chelcea ~iP. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. media. etnic. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. o durata de timp redusa. care se deschis. atitudini/or populatie. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. exprima public. una 1928.). cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica.) sub impactul ideilor.) reprezinta 0 valoare publicul.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii).. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. mai ales din partea . De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. astfel incat apar. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate...Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. 5. oameni de cultura etc. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. 2. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . se . I1ut. opinia publica. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica.97 WOPINIA PUBLICA . reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. 3. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. asupra celei mai persuasive dintre ele. Repetati demersulla nivelul intregii clase. Pentru aceasta. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. 7. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. S. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale".". ne putem intalni cu 0 persoana. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. putand fi yorba mai . vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. atitudinilor sociale etc. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. expresii precum "opinia publica nu este de acord .problema are relevantii socialii. incercati sii decideti. 6. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. Teoria lapului ispii$itor = in timp. la nivelul unei societati. 4. parcurgand toate etapele necesare.proprii grupului caruia ii apaqinem. in cadrul democra!iilor. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. unei societati. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate.practicilor (sociale)noi. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales .existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica .relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. Stereo tip = un set de caracteristici considerate.prezumtia unanimitiitii. acestea caracterizandu. Ana1izati afi~ul de pe pag. 25 . in Enciclopedie de psihosociologie. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra.. Acestea se fata de textele unui ziar. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. construirea chestionarului. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion.". . definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. identificarea publicului vizat.. religios etc..

respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii.. 2. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului.. 3. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. Adesea. Astfel.. Ro§ca). Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze.]!1it:m. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. COMENTARIUL STRUCTURAT. de a §ti sa cite§ti un subiect. ideile generale. de asemenea. Precizati-va. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. a. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. de a-I interpreta §i dezvolta. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. pe de alta parte. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. spatiale. este necesar ca reflexia ~i. Abordarea este prima etapa. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. documente (texte) anexate etc. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. prezentati etc. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. anume in cadrul demersului specific filosofiei. mai intiii. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare.1I_suj)je~tului. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. q._dupiLaceea. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. se impune precizarea unei metode adecvate. §colar §i socialgeneral. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. discutia) nu se improvizeaza. )" (1. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. 1. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". identificati problema pusa in discutie de text. alliteraturii etc. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei.Formulareasubiectuluipermite. in cele 'din urma. Intr-un fel. 1. tezaar@mentata. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). Pomind de la textul citat.. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. dar. in raRQrt ell . argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. b. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. anterior urmatoarei etape. etapa ce consta in degajarea unei problematici.). Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect.. 0 delimitare a subiectului. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. pe de 0 parte.. geografice etc. Formulata sub aceasta forma. __ Qetel1llinati. pentru ca examenul problemei sa fie complet. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. 1. informatii oferite de mass-media. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului.. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. de asemenea. ( . deoarece. Este necesara. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). exista elemente comune in tratarea lor. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. Larmat). ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. mergand de la matematici. cele care vor schita structura analizei voastre. S-a prefer~t tratarea lor corelata. 2. problematica subiectului ramane deschisa. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. copiii plasati in orfelinate.de asemenea. comparati. iar. literaturii specificii domeniului. Cum se cere un raspuns.cu. ilustrati. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale.

Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. schitarea acestei teme generale. ~ . aceste ider generale. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. 1. iar ca atare este necesar sa fie logic. dovezile sau exemplele propuse. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. respectiv de modul in care rationamentele. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. faptele preeizate etc. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. ar constitui introducerea. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. sa prezinte problematica ~i planul. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text.99 fenomenele presupuse.). In primul caz este yorba de a situa textul. introducerea. concis. cu modificarile de rigoare): 1. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul.a. 4. se inlantuie. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. Concluzia este necesara. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. care poate fi impusa chiar de text. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. Situ area textului: ceea ce. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. sau subiect1l1 0 impune. linia problemei. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. 2. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). Daca lipse~te stimularea. 0 problematica. 3. Desigur. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Desigur.d. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Stabiliti planul. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. mai simplu. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. Daca se prefera. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Redactarea: In primul rand. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. anume comentariul propriu-zis. bineinteles. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. sa precizeze delimitarea subiectului. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. Dupa cum s-a subliniat deja.m. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. insu~i fragmentul. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. 3. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". aetiunile realizate.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. argumentele. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. c. iar in final. tara interes. fie pe linia problemei puse in discutie.

A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. emotii. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. persoanele. desigur.zi Activitati / ~Locuri 26 l. Vii marcheazii-. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. . sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. in raport cu acest centru. a aspiraliilor ~1 scopurilor. identificarea intereselor. capacitatl. sub 0 fOlIDii sau alta. importantii pentru voi.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. comportamente etc.aind'piirt. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. locurile ~i activitiitile care prezintii. . ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. parasind cadrele strict legate de sistemul educational.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. . v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. care este importanta-sa pentru voi? .autoobservapa. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. iar dupa aceea:analiza acestora. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. De altfel. cu un efort in acest sens. Incercati. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. in vreun fel. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru.xadesfa§urati existenta. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este.estimarea resurselor individuale. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. daca vreti. utilizand. de-a lungul intregii vieti. intr-o masura mai mare sau mai· mica. un demers destul de laborios."u . le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2.analiza retrospectivii a propriei vieli. identificarea ~i analiza valorilor personale. eventual. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. care poate privi propriile obi~nuinte.

Vreau Spun Voifi.. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Suport. Trecut Prezent Viitor 1. 1. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. tinand cont de cele trei perspective temporale. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Ia un anumit nive!. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. 2. Evit. 26 . in contexte diferite $i nu nurnai. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Incercati sa precizati aceste "voci". (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Ma vad Simt. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Voifi Voi fl . Eu sunt . dar in momente diferite. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi.. este altfel. De asemenea. Fiecare dintre noi. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. aceste probleme? '. pe 0 alta foaie de hartie. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii..

pe bune.. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. . te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. imagini. studiu. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. casa. calculatorul. Iacand. lucrurile tehnica romanele bun filmele. ce vorbe~ti.-. ie~i tare._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. oamenii. simti cor. ca lume. artizanale fotografiezi. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. despre a sa festive. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. de in logice. concepte. mediator emotii. bine in propria la matematiea. 3. u~or (de in tricotat. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. cu e~ti intuitie. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. camera. dezlegi dansezi scrii. incredere independent. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. "personalitate". ce un sa bine gandesc.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. tine. te contextul. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. informat". 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. de grupuri conflicte. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. oameni. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. bine lucrezi tejoci. ascultator". Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. serviciului. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. structuri. de idei. 26 1. sa tine ocazii colectionarea lucruri. place sau mi~care. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. "talentat". Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. muzical. ~idiscuri. incon~tient timbrelor). de ~iteoretic. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". grup. voce in dansator" deschi~i. la ceilalti puzzle. . Iti participi echipa. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. muzicii. ajuta altii. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. cuvinte sau motricitatea. 72). muzica. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. actiune. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti.. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. 6. idei. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos.inteligenf'. 5. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. ~igrafice. persoana la mai cel ce ghicitorile. . bine cu la in multa vise. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. SF. ~icred ~idetalii. figurile. u~urinta ~isa "talentat". de "creativ". f:. incruci~ate. pentru "suportiv". tai ~isceptic. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. locullucrurilor putemica. sa cantece la mult ca cii despre putemice. ochi felul original cuvinte. afara scrii. cu ta fizice. "muzical" pove~ti bine "istet". Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate.stri'ilucitor". sa ca in pe muzica. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. mai propriu. chestionarul presupune mai multe ~iferente. ~ima~inariile. din sa ~iexaminand tine. video "rapid" ~ibaneuri.

respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. nepunctuali. Ie plac sistemele abstracte.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". dar cinstiti. valoarea dominanta: placerea. sumbri. nemultumiti. obiectivi. deseori rara masura ~i gust. politico~i. rapizi in executie. au simtul umorului. stiingaci. valoarea dominanta: distractia. variata.sunt lipsiti de energie. neglijenti. EAP(Colericii) . scrupulo~i. recurg u~or la minciuna sau fictiune. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. interiorizati.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. macabru. valoarea dominantii: intirnitatea. . EnAS (Sentimentalii) . Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. egoi~ti. ironici. nu sunt constanti arectiv. EnAP (Nervo~ii) .? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. oportuni~ti.. valoare dominanta: legea. concilianti. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.EAS (pasionatii) . incapatanati. nesociabili. valoarea dominanta: actiunea. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi.E. nEnAS (Apaticii) . tacitumi. rara 0 viata intema bogata. deciziile luate? In genere. analizeaza indelung propriul trecut. altfel non-E. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. inclinati spre lenevie. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. vor sa uimeasca.inchi~i. valoarea dominanta: succesul. inclinatie pentru bizar.meditativi. putere de mundi. punctuali. singuratatea.. civism accentuat. energie. rara initiative. impart oamenii in amici sau adversari. ponderati. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. sunteti risipitor. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv.dispozitie variabila. cu spirit practic. altfel non-A.' rad rar. gravi. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. valoare dominantii: opera de realizat. persistenti in du~manii. calmi.iubesc societatea. antreneaza ~i pe altii in activitate. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. genero~i. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. nEAP (Sangvinicii) . rezistii la obstacole. plini de viata. toleranti prin indiferenta. emotivitate puternica. iubesc lini~tea. .primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. optimi~ti. tenaci. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. dar cu respect pentru ceilalti.imapasibiii. nEnAP (Amorfii) . Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. foarte putini· emotivi. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. hotararile. individuali~ti. au initiative ~i mare suplere in spirit. dar amabili ~i sociabili. respecta legile ~i principiile. tendinta spre exteriorizare. iubiti noutatea. au nevoie de emotii putemice.activitate intensa. nervos. plini ·de secrete. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . nEAS (Flegmatlcii) . altfel S. unic. 26 . sceptici. timizi.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. valoarea dominanta: lini~tea . revolutionari. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. A.. dominator. indiferenti la viata social ii. pe care ar vrea sa-l schimbe. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. P. spirituali. severi.

Editura Dragan I. 1974 Radulescu Motru C. Ia~i. Dictionar de psihanalizii. Bucure~ti. Bucure~ti. Dictionar de psihologie.Editura Polirom. Ia~i.. 1996 Ribot Th. Ia~i. Polirom. Birch P. lntroducere inpsihologia lui C. Bucure~ti.. Bucure~ti... Curs de psihologie. Psihologie $i educatie. lnvatarea umana. Iacob L. Bucure~ti. Editura Stiintifica. Editura de Vest. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Bucure~ti. 2001 Druta E. Ia~i. Dinamica personalitatii. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1999 Fordham E. K. Editura All. Psihologie generalii. ClujNapoca. Psihologia mecanismelor cognitive.. Bucure~ti.. M. Psihologia pentru toti.. ClujN apoca. (coord.. (coord.. Ce este vointa?. 1993 IlutP. Editura Polirom. (coord. 1964 Editura Che1cea A. Editura proGnosis. LAROUSSE .)... Bucure~ti. Editura Polirom. LAROUSSE .). Ia~i.~ . Editura Tehnica. Structura $i dezvoltarea personalitiitii.. Cluj. Ia~i. 1998 Cosmovici A. .. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Niculescu R. Editura Trei.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. lntroducere inpsihologie. Psihologie cognitiva. Psihologie. Jung. Psihologie distractiva. 1996 N eculau A. Bucure~ti. (coord.. 2004 Z6rgo B. Editura Stiintifica. 1996 Editura Piaget J. AI.. Bucure~ti. atitudini $i comportamente sociale.. 0tet E. Caracterulla elevi. Editura Po1irom. Editura Polirom. Psihologie $colara. 1984 Zlate M. 1969 Editura Trei. 1998 Radu I. Editura Sincron... Editura Didactica ~i Pedagogica. 2003 . (coord. 1981 A"":. Editura Stiintifica. 1978 Clegg B. Editura Didactidi ~i Pedagogica. 2000 Thorndike E.. 2002 Zlate M. Editura Didactica ~i Pedagogica. Litoiu N. 1998 Golu M.. Psihologia inteligentei. Editura IR!.. Memoria umanii.. Bucure~ti. Bucure~ti. Bucre~ti. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Ia~i.Norbert Sillamy.. Tineretului. Psihologia dezvoltiirii. Editura Geneza. Stoica A. Cifrul vietii psihice. 1997 Miclea M.. Bucure~ti.. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .). Editura Polirom. 2004 Zlate M.Roland Chemama.. Psihologie $colarii. 1963 Radu 1.. Bucure~ti.. Valori. Aramis. Bucure~ti. Editura Univers Enciclopedic. Timi~oara. Cluj-Napoca. Ghidul examinatorului. Creativitatea . lntroducere in psihologia contemporana. Manual de psihologie sociala. G. Bucure~ti. 1999 Editura Teora.. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. 2000 Platanov K. 2003 Cocorada E. Esotera. Editura Polirom. Bucure~ti. Bucure~ti. Eul $i personalitatea..•. 1998 Editura ei. Bucure~ti. Spineanu-Dobrota S. 2000 Moisin A. 1999 Cosmovici A.2001 A.). 1991 Cosmovici A. Consiliere educationalii. Memoria $i patologia Bucure~ti. 1983 Zapan Gh.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Gloria. 2000 Editura Stiintifica. 1997 Dumitru I. Psihologie generalii pentru liceu. Editura Univers Enciclopedic. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. Allport G. 1991 coard.). Che1cea ~.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->