Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14. Deprinderile * * 14.4 13.5 Memorie ~i uitare 21.3 Functiile limbajului 9. Personalita tea 17 15.1 Latura dinamico-energeticii 17.5 13.CUPRINS Introducere in psihologie 1. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.5 Metodele psihologiei * 12.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.1 Imaginea de sine 22.4 Rolul proceselor afective 13.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Aten tia 10.2 Verigile functionale ale limbajului 9.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.3 Clasificarea proceselor afective 12.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.2 21.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.2 Modele de personalitate 4.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5. Persoana.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.1 11.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.2 13.2 Structura caracterului 19. Senzatia * 3.2 11.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.1 21.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.1 Definirea psihologiei 1.3 4.3 3. Afectivitatea 12. Memoria 30 7.2 Procedeele imaginatiei 8. Temperamentul 17.4 4. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.4 4. Personalitate 16. Imaginatia 8. Lim baj ul : 40 9.2 Procesele ~i formele memoriei 7.2 4. Gandirea 6.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Perceptia* 4.1 3.indicatori ai comportamentului social 23. Creativita tea 20.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.1 Atitudinile sociale 25.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.4 21. Persoanii.1 Individ.1 Personalitatea ca sistem 15.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.5 21.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.1 Conceptul de creativitate 20.4 Tipologia gandirii 18. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.2 Formele atentiei 10.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 11. Reprezentarea * 20 17.2 Clasificarea deprinderilor 14.2 3. atitudini.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.4 11. Motivatia 11. Procese psihice cognitive senzoriale 3. Individ.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24. comportamente 95 12. Personalitate* 16.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.3 13. Baze metodologice 6 1.2 Statusul ~i rolul.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.6 21.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.1 13.3 21.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6. Caracterul 19.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2. Relatiile interpersonale 23. Comportamente pro ~i antisociale 24.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.3 Relatia valori.2 Clasificarea aptitudinilor 18.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.

'r ki..:\.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .2 1. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".5 Definirea psihologiei Principalele momente..i~ :.~. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.....::.1 1.~..\.":...5 Introducere in psih.4 1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Baze metodologice 1..i:.3 1.ologie 1.

precum: a.~tiinta despre suflet". ea se mentine la un nivel speculativ. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. Koftka. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Ed. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. BAZE METODOLOGICE 1. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Freud. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. In acela~i timp. Adler etc. 0 inventie purii a filosofilor. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca.n. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. reprezentariJe ~igandirea.) apare . astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. formal.) sustine primatul partii asupra intregului. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. comportamentale. 1904-1920).PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. F. inteleasa ca 0 lume interna. e. Jung. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. 0 ~i procesele sistemul psihice. structurile fiind date. etimologic. directii. Philipp Schwarzerd. Janet) Din punct de vedere istoric. considerii con~tiinta 0 fictiune. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Dunker etc. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Taine. c. Watson. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). W. Asociationismul (AI. Psihologia c1asicii (1879 . behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). N.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii).~tiinta conduitei". James. teorie. C.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . iar dupa aceea fizioJog.~tiinta a vietii mentale.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. 2. Psihanaliza (S. 3. Behaviorismul (J. b. O. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. Ach. iar la un nivel superior este gandirea). (P. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei." Psihologia este . cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Astfel. (w.6 I. Lipps etc.. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. A. precum ~ipersonalitatea. deci. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Skinner etc. studiu.. Bain. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. psihologia inseamna . 1.. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Fondatorul curentului. la Leipzig. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. B. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). Introspectionismul (w. Kohler. Gestaltismul (K.sIar~itul primei jumatiiti a sec. d. Mai intai medic.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. H. aceasta putand. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. VI-V Le. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. W. fiind lipsitii de un suport faptic. John Watson. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. inchisa. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. Psihologiareprezintii . astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Th. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. Wundt etc. Thornidke.

ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. 2. complexe.) ~i na~tere.). 2. 3. Janet. cat ~ide conditiile interne 2. imaginatie etc. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. deci ca fiintiibiosociala. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. la stimulii exteriori. Prin psihicul sau. instrumentala. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. voluntar. neintentionate-involuntare. 1 1. memorie. in care persista in timp. are fiinta bio-psiho-sociala. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. lumea extern a . multifazice. respectiv fiecare om este unic. prin conduite care de a gandi. exista comportamente: . ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. care se declan~eazape baza unei deliberari. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. care. subiective. actiuni. instrumental-rezolutive. ca filogeneticii. neconditionat. declan~areareactiei). Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. care includ 0 serie de reactii. b. Sigmund Freud. d. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. intentionate-voluntare. care ne particularizeaza. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). copiii mici seamana foarte mult intre ei. la nivelul caruia se 1. sentimente. Stadiul intelectului. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. afectiva. Fondatorul psihanalizei. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. conditionat. in plan metodologie. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. de a simti. f. N.se dezvolta ~ise care se dezvolta. 0 componenta emotional25 de ani). a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. El se manifesta prin procese functional. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. N. etapa optimului functional (25-65 de ani). nivel de creativitate etc. de ~coala behaviorista. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. erotico-sexuale.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. Stadiul psihicului senzorial elementar. La omul concret. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. un mod anume de a fi. de cunoa~tere. sistemului nervos. rolul acestuia. de a actiona. Wallon. aptitudini.i caracteristicile sale In definirea psihicului. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. durabilitatea. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. Leontiev etc.dintr-o data.A. ne arata ralul instrumental. H.· 4. triisiituri de cresc.buna sau proasta dispozitie ete. specificiiomului. 2. al gandirii senzorio-motorii. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei.imaginea senzoriala a stimulului. gandire etc.Psihicul este 0 functie a c.actioneaza ~ise conduce 3. organismelor animale care poseda sistem nervos. subiectiva. depind atat de schimbarile din mediu. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. iar ca • 1. psihologia contemporana a. ale omului cu realitatea concreta.) ~i a laturii externe (reactii. de igiena corporala. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. omul cunoa~te. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. care distinge 4 faze: este reflex. b.ca reactie la psihologia introspectionsitii. simple care includ 0 singura secventa. directe. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. f. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. Stadiul psihicului perceptiv. ultima treaptii a 3.3 Psihicul . de orientare-investigare. predominand reactiile inniiscute. El ii asigura trasaturi. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. psihice (gandire. activitati). interne (perceptii. Dupa gradul de complexitate. de descarcare-eliminare. eaci.). 0 stare de necesitate. omul este personalitate. particularizarea. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. 3. nea~teptate. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. pentru noi. omului adaptarea la conditiile mediului. biologicii ~isociala. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. la (con~tientasau incon~tienta. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. substratul material . coerenta. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. Stadiul psihicului con~tient. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. urmate de aparitia solutiei pc a. care se formeazii.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. reprezentiiri.

achizitionand informatii. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". ganduri ~i dorinte ascunse etc. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. desenatul. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. dar contribuie la con~tiinta. deoarece la fel de important este ~i limbajul. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. in caz contrar. Medic ~i psiholog austriac. pulsiuni sexuale. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. dar aceasta nu se reduce la gandire. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea.). intervine imediat analiza con~tienta. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. H. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. mersul. specifice incon~tientului. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. de fapt. Autor a numeroase lucriiri. Alfred ADLER (1870-1937) . dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. de autoreglaj voluntar. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. ci 0 stdinsa interactiune. Memoria. stiiri afective. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. ea indeplinind un rol conducator. uitarea de nume etc. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata.4 Ipostazele psihicului ~iirela. Cunoa$terea omului (1927).) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. Totodata. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. R. Copernic etc. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. de trairi afective. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. are 0 puternica motivatie incon~tienta. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. il exploram pentro a-I cunoa~te.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. Sensul vie!ii (1933) etc. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. in momentul respectiv. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. vise. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. concretizat prin functiile de cunoa~tere. PSihologia $colarului greu educabil (1930). de imaginatie. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. ciici. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. ele fiind reciproc convertibile. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. Ele sunt. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. tendintelor. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii.~tiintii"). omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. mecanismele antiredundante. ea fiind sustinutii de motive. elev dizident al lui S. Astfel. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. interactioniim cu ceilalti. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. ~i cu propriul organism. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. Pe parcursul vietii. Alfred Adler. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia .~ 8 1 1. care stocheazii informatiile. mancatul etc. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. de vointa. creatoare ~ianticipativa. trebuinte.. Freud. de orientare spre scop.

efect. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. 2. In continuare vor fi prezentate. Dupa obiectivul urmarit. forma ~i marimea capului etc.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. structurata pe baza unor criterii logice. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. 3. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. Acesta. in cazul teste lor psihologice. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. Astfel. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. inchise (Da .este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). EI trebuie sa respecte cerinte. 2. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. foarte sintetic. sex. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). intermediare . dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . lungimea membrelor. Dupa incadrarea in timp. independente .E . Cand este orientata spre noi in~ine. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. sa fie sistematica. care cunoa~te doua forme: a. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. mijloc ~i scop".) ~i 4. Dupa modul de aplicare. noutatea. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. valoarea ~i utilitatea etc. de motivatie. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. exisHi: teste individuale ~i teste colective.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Dupa modul de desfa~urare. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). 2. sunt numeroase. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1.S .presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. pe un e~antion reprezentativ. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. Ancheta pe bad de chestionare . Metoda analizei produselor activitatii. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara.Nu).9 1. Metoda anchetei. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.. 1 . precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). de interventie. de informare.contine intrebari factuale sau de identificare. Ancheta pe bad de interviu . interpretare ~i de actiune. 3. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. Metoda convorbirii .omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Este introdusa in 1879 de W. in care subiectul sa se poata exprima liber. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. b. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). subiect . de cuno~tinte. nivel de instruire etc.I . Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. 4. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor.R . 3. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. Dupa durata de parcurgere a testului.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona.. Criteriile de clasificare. de atitudini ~i opinii.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. observatia devine autoobservatie. pentru a reconstitui istoria ei. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. dependente . printre acestea: 1. Metodele au un caracter instrumental. originalitatea ~i complexitatea.

Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. Adesea. Functionarea acestui principiu arata. ignorarea acestui lucru. P. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii.li legi de dezvoltare. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. Pradines. scop. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Intocmiti. Identificati criteriile de raportare utilizate. analizati-Ieimpreuna cu acesta. 2. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. a libertatii de optiune. Sartre)." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. chiar daca la nivel conf. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. I. 4. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. psihicul reactionand intotdeauna unitar. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. necesara. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. potrivit obiectului sau de studiu. 3. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. pentru realizarea unei nevoi. Mai mult. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. adica ceea ce se intampla. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. b.ltient sunt evidente in numar mic. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta.lte geneza lor. se intampla. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. psihologia de-a lungul unui an ~colar. dupa care apare incetinirea. 1.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc.apoi. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic.lienergetice intre organism ~i mediu. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. legi de compozitie (organizare. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. corp sau din lumea exterioara. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. Ii ~LICATII 1. informationale f. este 0 constructie specific a omulai. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Princip~ul determinismului. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. a. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. ideal. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Totodata este un sistem dinamic. de fapt. In definirea psihicului. Timp de 0 saptamana. aceasta 0 transformare permanenta. Instinct = comportament spontan. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic).ltiinta~i alte ~tiinte. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. potrivit caruia exista: legi de functionare. structura) f. Piaget. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. dorinte etc. Principiul dezvoltarii. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Intui{ie =. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. Potrivitlui J. innascut ~i variabil. a vietii. De asemenea. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. . Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). Principiul organizarii sistemice.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . 3. la nivelul clasei. 2. cu evidenta. efectiv. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. cunoaf. Notati observatiile in caietele voastre ~i. mai pregnanta in primii ani de viata. cel mai adesea. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. iar la final regresul.

4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .2 5. Procese psihice cognitive senzoriale 3. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4. senzatiilor .•.3 5.2 Legile generale alp perceptiei 4.3 3.2 3.. Perceptia * 4.• .1 5.. Senzatia .1 3.3 Formele complexe ale perceptiei 4.5Perceptii denaturate 5.11eprezentarea* 5.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4. * 3.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.

insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale.. trasaturi de caracter. gustative. independent de' semnificatiile lor. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. •. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. adica intai intra pe scenii senzatiile. procese cognitive superioare (gandirea. Filosof ~i psiholog german. separat unul de celiilalt.). legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei)..). pe baza cuno~tintelor anteriQare. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. a mi~ciirii etc.. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. a timpului. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. Aceasta clasificare lasa. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. nu furnizeaza informatii specifice. afectivitatea). a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie.•. matematician. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. gandire. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. legea selectivitatii..) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. chinestezice etc. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale.). Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. legea constantei perceptive.). orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. la solicitarile externe ~i interne. ele se afla in interactiune. functionand simultan. adicii procesele cognitive senzoriale. este ambiguu. motivatie etc. Prin psihicul sau omul reu~e~te. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Nevoia de adaptare a organismului uman. in intuneric. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). apoi perceptiile. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice.). 2. olfactive etc. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. perceptiile ~i reprezentiirile. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. In diferite lucriiri de specialitate. auditive. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. buna sau proasta dispozitie etc.m.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). legea contrastului senzorial.d. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. chinestezice. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. profesor de fizica ~i de filosofie). imaginatie. Recent. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. dotat cu mecanisme de autoreglaj. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. nivel de creativitate etc.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. printre care se numarii ~i perceptia. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. gandirea ~. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. memorie. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. vointa. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. pentru a u~ura intelegerea acestora. ci ~i noaptea. insa. Astiizi. legea adaptiirii. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. are un domeniu vast de preocupari (medic. auditive. spre deosebire de procesele psihice. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. anticiparea etc. de fapt. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. aparent simplu. olfactive ~i cutanate). durata ~i tonalitatea afectivi'i.a. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860).. perceptia ~i" reprezentarea). surzenie etc. in realitate. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. se recunoa~te cii termenul de "senzatie".

sintezii senzorialii). analizatorilor). ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. se pot aminti Imaginatia (1936). I. iar. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . poate fi modificatii unitarii. formate in pr:ezenta obiechllui. simNi. . intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. rol care a fost contestat ~i de William James.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. 3. esteo imagine complexii. insu~irile caracteristice). adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual.13 informatia nu este prezentii. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine.si neantul (1943) etc. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. in primul rand ca fiintii con$tientii. memorie ~iimaginatie. Astfel. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . reactionati in diferite situatii. repetate a obiectelor.. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. reprezentare §i psihic. cat ~iin starea de somn. omul se desprinde de "aici ~i acum".. ceea ce presupune reflectie.este yorba de gandire. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. Prin reprezentare. obiect). omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. voluntar. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Procese cognitive superioare -'--~ . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. Prin natura lor. ::>. cu interes $i pentru psihologie. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. insu$iri care nu au fost observate anterior. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. pe de altii parte. sau estomparea altora. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. 2. privim un obiect putem sa descoperim detalii. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Schita unei teorii a emotiilor (1939). fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. ~PLlCATII 1. deliberare. Astfel. se constituie insecundarii baza senzatiilor. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. Printre lucriirile sale importante. in timp ce dad. Fiinta. decizie $i executare a actiunii. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual.

§i. Senzatiile.r '" 14 II i ! 3. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. obiectele. 2.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. ci mai continua cateva miimi de secunda. ale obiectelor ~i fenomenelor. 3. forma undei care da timbrul. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. mai pura). In psihologie. pe buze $i pe varful degetelor. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. culorile. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. ele neavand existenta de sine statatoare. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. dar rareori omul Ie realizeaza separat. impresiile noastre despre temperatura etc. 3. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. la un nivel general.. depresie. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia.realizeaza prin intermediul senzatiilor. auditiv etc. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului.). tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. auditive. SENZATIA . Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. duritatea. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. 3. insu§irile nu exista In stare izolata. gustativ. tensiune. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. In realitate. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. 2. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. fata de noi. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . _. frecventa care da iniil(imea sunetului. vioara etc.). * 3. care I§i au sursa In me diu I extern. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. sunt proprietatile unor obiecte. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). gustative etc. sonori. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). neplacere etc. integrandu-se acestora. interoceptive.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. Senzatiile cutanate' (cutis. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. stimulii lor fiind substantele volatile. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. cu sursa In mediul intern. C. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. ci cu 0 anumita intarziere (100. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. asperitatea obiectelor. iar cele neperiodice produc zgomote. de aceea. cu atat culoarea este mai saturata. A§a cum rezuIta din definitie. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. . Prin ele obtinem informatii despre consistenta. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. vor fi integrate In procesele perceptive. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. in mi§care. luate separat. 4.proprioceptive. problema senzatiilor a starnit vii controverse.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . 4. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . 3. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI.1 Definirea . iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate.. mecanici etc. in limb a latina.

care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii.4 Legile sensibiliti. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. necesara pentru a determina 0 senzatie. eel mai bun contrast este galben ~inegru). a metabolismului ~i a glandelor. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). calm." (Testul Luscher) .). Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate.v ~i un contrast s. fizicianul german G. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. sete. legea adaptar. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). Astfel. este mai mica ~iinvers. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). 6.instinctiIl de conservare. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. 5. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie.verdele .ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. H. obscuritatea ~i lumina. numite legi ale sensibilitatii. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate.. Potrivit acestei relatii. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. Senzatiile organice sau interne r. greata. 7. (. viata oamenilor era dirijata. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. Daca este foarte slab. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . in tendoane ~iin ligamente. E = excitantul. avand tonalitate afectiva.multan (evident mai ales in cazul culorilor. sarat ~i amar. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. despre mi~carile capului pe verticala.T. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. legea pragurilor absolute. iar K ~i C sunt constante. daca exista 0 relatie de concordanta. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. despre mi~carile de rotatie. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. el nu e sesizat. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. slabiciune etc. ) Noaptea aducea pasivitate. atunci intensitatea fizica a stimulului.. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. Fechner. Weber ~i G. culoarea complementara . contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). 8. acesta nu a fost direct stimulat). Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. a pasivitatii. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. In corelatie cu senzatiile olfactive. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . unde S= senzatia. Albastrul este deci culoarea calmului.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. 3 3. legea contrastulu.itmul stimulului. sensibilitatea fata de stimul cre~te. ci cu logaritmul acestuia. legea semnijica(ie. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. sensibilitatea scade. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. vizuale ~i termice. sellZor. Exista un contrast succes. 0 relaxare generala a activitatii. ele contribuie la reglarea apetitului.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp.. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. "La inceput. acru.

I. Calea aferentii. . 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. grad de tiirie. directa In generale. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. In concluzie._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. In sensul unei probleme. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. care reprezinta sectorul intermediar. cale aferenta. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii.. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. •• . Radu (coord.. Acest traseu nu este continuu. Zona centrala (componenta cerebrali'i). prelucrare ~i stocare a informatiei". proportional cu intensitatea stimulului.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului.-". Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. EdituraSincron. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. Potrivit cercetarilor realizate. '11 __ .. comparati concluziile obtinute. Informatiile senzoriale. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). necesare. a desemna organele de simt periferice. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori.e sistemului nervos central). Sub actiunea stimulului adecvat. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). relativ stabile ~irepetabile.r~ . cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior).~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. de forra. Timp de 0 saptamiina. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. biti/secunda. . sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Celulele receptoare (aprox. Calea eferenta. 400 mil. receptorii sunt determinati genetic.). ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat.-----. inclusiv scoarta cerebrala.). Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor.. Receptorii sunt in permanen!a activi. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. al unui fenomen etc. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. stralucire. Notati. concluziile obtinute.. sunt rezultatul interac!iunii. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. In caietele voastre. de la toti receptorii. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara.'= organ de simt. 6. apoi.

Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore.ase deschide brusc. Edward L. de experienta anterioarii. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. W. Human Learning (1931). cantitativ ~i calitativ.. cat ~i pe cele neimportante. vedem obiecte care au diferite culori etc. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. subiectiv :. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. temperatura. Baine.. in totalitatea insu~irilor concrete.influentat pregnant pedagogia americana). intre senzatii ~iperceptii.Gestaltisnru/ (K. 4 1.. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. reprezentarile ~i gandirea.4. Deseoperirea stirnulului.Asocia(ionismul (Al. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. se formeaza perceptiile.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. Prin urmare. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. Astfel. structurile fiind date. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. Dunker etc.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn".). Psiholog american ale carui cercetari s-au .---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. precum orice proces. ireductibile la parti/elemente. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. dar. Pornind de la ele. .a clasei). .proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. de semnificatia functiei pe care 0 detine). .i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu.) afirma primatul intregului asupra partii. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Experimental stadies (1911). Ebbinghaus. Ca ~i senzatia.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. a unor informatii despre particularitatile. predeterminat.. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. contrast etc.). Perceptia ar putea fi interpretata ca: . . atunci perceptia este clara ~i precisa). 0 durata temporala. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. Ulterior obiectul este interpretat. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. THORNDIKE (1874-1949) . deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. ci auzim soneria ceasului.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. el posedand calitati proprii. nu vedem culori separate de obiecte etc. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. in realitate.aeste directorul ~colii).. O. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. presupune.) afirma primatul parpi asupra intregului. ca act de sesizare a realitatii concrete. Educational Psychology (1913-1914). detaliile obiectului . a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . H. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. in ambianta. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. PERCEPTIA* . iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. iar un nivel superior fiind eel al gandirii.1 Definirea . de asemenea.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului).axat pe inteligenta animalelor. Primul nivel este cel al perceptiei. Wundt etc.. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). euloare etc. adica include atat insu~irile importante. La un moment dat u:. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. Ca ~i senzatiile. Kofika. Intr-o a treia faza. . adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. Realizarea procesului perceptiv. Psychology of Wants (1935). de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. atunci apar halucinatiile).interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. a discrirninarii. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. . perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. la datele initiale. Interest and Attitudes (1935) etc. persoana care a deschis u:. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. dar. 4. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc.

organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). 4 I . " Obsenatia se derule~ziiin timp. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. cosmic. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). Oricare ar fi tulburarile care apar. 4. Iluziile perceptiv. tactului ~i al auzului. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. constantei marimii obiectului. motivatia etc. Spre exemplu. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. Perceptia timpului. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. 3. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. interesul pentru 0 persoana. orientate spre scop.devenindfondul 4. 4. adiciiea devine observape. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. noi.astfelincat acesta. determina. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . Astfel. in anumite conditii apar" denaturari.4. la stadiul unei activitiiticomplexe. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. 2.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. toate se leagii. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii.d i s c on ti n u i tate. gandirea.vorbinduse despre constanta marimii.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. deci reflect a in mod adecvat realitatea. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive.apare ca invariant). atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. In desfii~urarea procesului perceptiv. pozitie relativa. marime. cu ajutorul viizului. chinesteziei. relief etc. atentia. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". aceste legi functioneazain interactiune. distante. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. formelor etc. implicand limbajul.dintr-un camp perceptiv mai vast. cele mai. selectat. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. 4. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. 3.3 Formele complexe ale perceptiei 1. dimensiuni. de~i nu apare in mod foarte evident. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive.intr-o multime de persoane necunoscute. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. actiunea mai multor legi: " 1. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. in campul nostru vizual. simultaneitate ~idurata. . ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic.4 Observatia . apare necesitatea selectarii stimulilor. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. astfel. vointa. 2. Perceptia mi~carii. Acestea pot avea cauze multiple. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). intr-un fel sau altul. obiectele par mai mici). Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . sistemul socio-cultural. ca in garii. in realizarea lor. Perceptia spatiului.intre anumitelimite. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. subiectul se comporta. fie la halucinatii. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. in limbaj psihologic. fata de el. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. a culorilor. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. 5. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv.. sistemul biologic. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. termenul de iluzie. Spre exemplu. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. I. s ucc es iune. 4.

~PLICATII 1. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. De asemenea. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. In cealalta imagine este yorba. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. fiind de amintit. sustine ca gasi 0 explicatie. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. comparati perceptia cu senzatia. Piaget. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. care par inegale. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. 7. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea.o suprafata mai mica. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. pragma. Caracterizati.lncercati sa descrieti (In scris. alterare. 3. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. in dauna obiectivitatii. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. in primul rand. liniilor terminale. . Astfel.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente.agmatic = (gr. falsificare. in figura din dreapta. Se poate.-----1. rand pe rand.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. In aproximativ jumatate de pagina. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. vad aceste laturi ca egale. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale.dupa aceea. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. 0 tanarii. in timp ce adultii. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). variatia intensitatii stimulilor etc. 4. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. De exemplu. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. evidentiind caracteristicile perceptiei.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". se pot observa. aceasta inglobata fiind intr-. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. in alte cazuri. care nu corespund realitatii masurabile. 2. 0 Mtrana ~i un barbat. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. in prima dintre figurile alaturate. de~i sunt egale. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. egale. exemplificandu-le corespunzator. 6. La fel. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. celelalte constituind fondul percePtiei. astfel.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. este cea a lui J. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). de mai sus. 5. dad este posibil). Precizati fazele procesului perceptiv. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. familiarizati cu figura patratului. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. utilitatea. IDenaturare= deformare. Pr. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". ~ dreptelor perpendiculare alaturate. dintre fazele percePtiei. "actiune") care prive~te actiunea. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. motivatia subiectului. utilizand cele Invatate despre perceptie. care se realizeaza cu ambii ochi. care este • in realitate 0 figurii tripla.apoi.

de regula. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. a invati'itoarei. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. b. auditive. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. cu trairile afective.1 Definirea . se realizeaza cu ajutorul memoriei. 5. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga).au un inteles.. Malic Stefana are nr. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. un sens mai bogat). F~eud. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. reproductive.perceptia se produce in prezenta obiectului. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos.oanumita semnificape. salt pe care il va realiza gfmdirea. de telefon 265976. r 5. anticipative. 2. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. " . funqionalitate.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. . cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). gustative. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). precizie. obiectul. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei.. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. exista reprezentari: a. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. bazate pe perceptii anterioare. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. exista ~iurmatoarele deosebiri: . printre care se pot aminti: 1. precis. cu activitatea). Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas.perceptia reflecta clar. .sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. . a casei parinte~ti. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). . a acesteia. extensie. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete.sunt fenomene intuitive. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. dar ~i in starea de somn ~i. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. REPREZENTAREA *. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe.determina efecte fiziologice (atat perceptia. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. detelefon 245 678.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. De asemenea. reprezentarea nu este continuarea. de telefon234 485. pentru a memora sau retine un text. in linie dreapta. sa citeasca cu glas tare).m 5. DomeanuDaniel ate nr. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene.sunt procese de cunoa~tere. . Staicu Larisa ate nr. exista reprezentari: vizuale. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. Andru Vasile are nr. In plan ontogenetic. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. Imaginile mentale oferite de reprezentare. motorii. de telefon 278 776. de aceea. Astfel. completitudine). multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. se poate preciza ca: .

cu grad moderat de abstractizare. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. caracteristice. de posibilitatea identificarii obiectuale.construirea figurii -. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta.) . spre exemplu. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. dintre elementele comp6nente. Dupa gradul de abstraetizarc. 9. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. Caraeterul social. fiinte etc. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. Astfel. spre exemplu. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. J. Acest caracter permite. u~ureazii operatiile gandirii.21 3. Permit orientarea noastra in spatiu. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. grad malt de abstractizare. mecanicii sau de geometrie. de creatie). Pot detine 0 funetie eathartica. 5. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. b. 4. In special abstractizarea. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. 2. indiferent de tipullor. 8. 3.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. Potrivit definitiei de mai sus. succesiv. In rezolvarea problemelor de fizicii.pe care 11 va transpune dupa aceea. b. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. primare. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. figurativitate. . discursivitate verbala. fiind yorba.3 Proprieta. cu grad inalt de abstractizare. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . 6. 5 5. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. discursivitate perceptuala etc. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. conceptuale. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. 5. 4. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. in miisura in care imaginea.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. nu de reprezentiirile individuale. 5. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". pe hartie. Panoramizarea. c. 6. 3. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. ci a~a cum ii este prezentatii. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. cat ~i . Integra rea. adicii de detensionare nervoasii. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. aici. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. in primul rand. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. Autonomia.pentru comportamentul individului. Dupa gradul de generalitate. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. detaliere pOOmijloace verbale etc. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). Permit "progresul" perceptiei. 4. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. schematizand datele perceptiei. 7. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. ci de cele sociale). se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. Figuratiyitatea. Operatiyitatea. b. de munca. exista reprezentari: a. 5. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. generale.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. de inviitare. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. sub actiunea operatiilor gandirii. caracterizate prin familiaritate. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. individuale. Sistematizand. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc.. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. de rezolvare de probleme. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. formale. caracterizate poo nefamiliaritate. exista reprezentari: a. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. care reflecta imaginea unor obiecte. exista reprezentari: a.

dintr-un astfel de proces de 5 I. "Fenomenul reprezentarilor sociale". Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . Neculau (coord. a reproduce un concept printr-o imagine. suntem obligati sa Ie legam de ceva. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Psychologie sociale.. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. Astfel.. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. 5. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. 3). in S. In sens mai larg. norme. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. Poate fi yorba de idei. D. Ia~i.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. 6.ea unui anumit proces sau conduite . Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Moscovici (ed. 5.~tiinW' a simfului com un. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. eliberare de 0 tensiune emotionala. "Reprezentari1e socia1e". Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. a unor productii sociale. (. Funcfie .p. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. anumite imagini.. Argumentati. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. material ~i ideal. 7.(.. ci in 'urma unor procese.4 7). Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. Structura sa nu este una definitiva. 0 reconstructie a realitatii. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. 6. notiunile abstracte in imagini familiare. 1993.Piaget. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. convingeri. categorii de gandire.58-59). ~PLICATII 1. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te.. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. in A. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). Catharsis = purificare. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. identificati daca apaqineti tipului vizual. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Paris.. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. reprezentari. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. 3. "Representation sociales". respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. 3. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. (. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. in comunitatea voastra.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. A compara deja inseamna a depicta. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. p. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea.). in Psihologia nr. p. 4. Psihologia sociala a campului social. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. 1997.B. 1. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor.).. 0 refacere. EDP. Aplicatie: Identificali. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. intelegere ~i stapanire a mediului social. PUF. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. Inhelder.p. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. 2.Psihologia copilului. Polirom.Argumentati raspunsu1voshu. 1969. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic".). ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. 361-362). o .. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. perceptii.. auditiv sau verbo-motor. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. 2.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. ignorand alte posibilitati. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. Neculau. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. 4.ln realitate. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza.. interpretari.. Reprezentarile socia Ie. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie.

transfer etc. pe langa eforturile de invatare.). Itemi obiectivi. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. a~a incat nu 0 poate preceda. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. precum placut/neplacut.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. adevarat/fals. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. care pot fi: . urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. acord/dezacord etc. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. pe durata parcurgerii acestei discipline. 2. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: .deoarece reflecta doar insu~iri separate. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. . Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. . NU NU 3.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. numar. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. evaluare. cuvant.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. acord/dezacord etc. .•.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. . indicii. in acest caz specificandu-se acest lucru). In acest sens.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner.r. 2. respectiv intelectivoperational a. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. Obtinerea unor rezultate bune presupune. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . . .tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. 3. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. . NU 8. constituind fondul perceptiei. . Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. prezentei acestuia. . exersare ~i aplicare. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare.. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. NU 7. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. DA 6. Senzatiile sunt imagini primare. NU 4. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. sugestii etc.mrm. simboletc. Hemi subiectivi. adevarat/fals. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. DA _ raspunsul este negativ. presupunand in formarea lorperceptiile. Itemi obiectivi . . in timp ce ceilaHi raman in fundal. . Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.. raspunsul este negativ. NU 5. . esentiale. care pot fi: . diferite de activitatile de invatare curente. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. se of era date suplimentare. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. sinteza. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.

ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. ci in interrelatii complexe. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. conturarea speciala a unor elemente. 3. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. c:3).9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. Corespondenla ~-se f~ba. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. referitoare la aces tea.potrivit legii adaptarii. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. c: 1). 2.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. . . Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala.7) fenomenelor. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. functia a: Z). cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. 1. cuprinzand atat insu~iri semnificative. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. Corelali B. reglatoare a cuvantului. A. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. adevarate coloane. in' acest caz. durata ~i tonalitate afectiva asociata.4). varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. .. A. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. ca 0 conditie cu caracter de lege. concrete ale obiectelor ~i b: 3). ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului.atlt senzatia. cat ~ide detaliu.7) interesul pentro obiect.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate.ulului ~iintensitatea senzatiei. a) B. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. alci'ituind0 imagine unitara. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. 5) potrivit ei.~lllllJ1ia!ll}mit. e:l) contrastul cromatic etc. 5) prin dubla sa natura.. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. calitate. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii.

3 6.•. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. .':"-' iil@j]}1l.. Memoria 7.· .2 Procesele "i '!.. .1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8...3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. . ·· :V r. ~ -'.':':::::::::::.•.oril me~oriei.<" IW .-.5 Memone ~l mtare· 8. ·..1 6.. ~. Gandirea 6.~ '" ::::''.:/~:.• . Imaginatia 8..'lt.'J 'I·'.•. "i!r-". 7. ~%i'" I ~L. fonnele i memoriei 7. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .4 • ~ tu ..~_ .· .3 Calitat..2 6..4 Factorn.-:~.i.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.::r·/i"".:-:-:.j.• .25 Procese psihice cognitive • superloare 6." .4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand. ·I!·.. ~.: ..2 Procedee1e imaginatiei 8. .:::..le/ind~at.

Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. In aceastii acceptiune. influentat deJ. . Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. . care este strict legatii de prezent. legi).. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. trecut ~i viitor. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii.produse (6): unitiiti. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. P. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. interpersonalii ~i intrapersonalii). dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. de la particular la general. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. al acesteia. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. P.operatii (5): evaluare. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. (1943-) &. gandirea se apropie de inteligentii. Jean Piaget. simboljc ~i figural. de control asupra celorlalte procese psihice. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983).a insu~irilor comune. Howard Gardner. diferite intre ele. In anii '90. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). pe rand. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. Spre deosebire de perceptie. in timp. din punet de vederestructural. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. care impreunii se imbinii. semantic. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. spatialii. Psiholog american. gandire divergentii.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. Q. continuturi (4): comportamental. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. psihologul am'erican. logico-matematicii. naturalism. cauzale dintre ele. . sub forma notiunilor. transformiiri ~iimplicatii. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. stadial. ca: . esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.1Definirea . cu dezvoltare proprie. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri).sistem de notiuni. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). relatii. Prin aceasta. continuturi ~iproduse . Analizand inteligenta. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. Psihologul american.. Piaget~i L. sisteme. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie.r I I 6. esential. c1ase. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. dobandit. judecatilor ~i rationamentelor . psihologul elvetian. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. Howard GARDNER . gandirea poate fi definitii. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. gandire convergentii. in prezent. necesar.. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. Thurstone. format din trei componente: . definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. chinestezicii. ci mai muUe. The Unschooled Mind: How etc. GiNDIREA &. muzicalii. de "aici ~i acum". a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Guilford. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. accidental la general. Guilford . dimpotrivii.sistem de operapi (tatura relationalii). J. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. Astfel. principii.

abstractizarea. b. fapte ~ifenomene. euristicll. empirice. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. 6. 4. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. analiza. in timp sau discursiv. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). a unui obiect. permitand intrarea in posesia definitiilor. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a.27 Pomind de la modelul de mai sus. in minte. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. Operatiile fundamentale sunt: 1. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. b. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. notiunea este totdeauna generala. in mj. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. care pierd orice legatura cu imaginile. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . desprinsa de orice conexiune intuitiva. principiilor ~i a legilor generale in analiza. explicarea ~i teoretizarea.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. intreg. . originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). 1. unde tendin!a este de a presupune ca. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. Prin factura ei. Fiind un integrator categorial. abstracte. reflectand legitatile realitatii. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta".disponibilitatii.nte. indiferent de datele statistice existente. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. Gandirea ca sistem de notiuni. sintezll. ce consta in reconstituirea. 1. solutiilor in unitatea de timp. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. B = pasare. algoritmica. C = animal. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. concrete. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. Se poate realiza: spontan. atunci el face parte din categoria respectiva. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. 4. considerate neesentiale ~iaccidentale. ramanand in minte numai idee a. este opusa vascozitatii gandirii).~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. 2. nu se aseamana cu obiectu!. propozitii. Realizarea ei se baze. generalizarea. notiunile pot fi: a. comparatia. .interpretarea. este 0 operatie de descompunere. in mod necesar. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. a. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. In!elegand diferite obiecte. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. notiunea propriuzisa. din elementele sau insu~irile sale. la formarea de re!ele semantice. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. 2. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. principiu. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. mai apropiate de concret. 2. inscrise intr-o logicii naturalii. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. ~tiintifice. 5. in evantai. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . fiind trait subiectiv. 3. b. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. a opiniilor. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. dar niciodata reductibile la concretul singular. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. 2. rigide sau labile. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. 3. a cautarilor ~ia transformarilor. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat.date izolat. D = fiinta). inductiva. saradicioase in continut. la ob!inerea rezultatului preconizat. a unui obiect). este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. dintr-o data ~i treptat. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. nefiind imagine.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. actional ~i afectiv. dar neimplinitii sub aspect deductiv. in interpretarea ~i explicarea realului.

permanent. Problema se define~te prin trei elemente: . . sintetic. reluarea demersului cele a~teptate. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. reprezentari. . intuitive.~em- &. a opera adecvat cu notiunile. c. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 2. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce.scopul problemei sau starea finala. 1. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. b. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata.perceptii. desprinse de arice suport intuitiv. bazate pe metoda de incercare-eroare. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). ce lasa libera imaginatia. imagistic. b.starea initiala sau punctul de plecare. ce urmeaza 0 linie deja trasata. convergent. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. a rezolva probleme. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). In functie detipul de gandire dominant. cat ~i educational. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. intuitiv-concret. pe intreg. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. recurgand la solutii model incarcate de logica. a structurilor logico-simbolice. se delimiteazii tipul de gandire: a. Pe baza raportului analitic-sintetic. se vor utiliza strategii euristice. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. b. fiind yorba de creativitate. pe sistem. operand in profunzimea lucrurilar. dar. mai ales. b. verificarea. . Rezolvarea 3. 4. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). psihologii au construit mai multe modele rezolutive. pe disocieri succesive. cum. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. acestea pot fi: a. solicitata de problema. reformularea sau simplificarea problemei. 5.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. 2. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). cu subestimarea detaliilor. se delimiteaza tipul de gandire: a. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. pfoblemele pot fi: a. analitic. legile. bine definite. principiile. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. bazandu-se. pe imagini sau scheme figurale . iar dacii problema este noua sau complexii. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. divergent. 2. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. abstract-formal. care este 0 etapa foarte importanta. b. pentru ce?". 3. se delimiteaza tipul de gandire: a.slab definite. prin centrarea pe detalii. solicitatii). test·area ipotezelor. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete.

nivelul de aspiratie. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . numite ~i distorsiuni cognitive. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. Saltulla concluzii . dezavantajos pentru persoana in cauza.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana.•. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. "totul". cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. Conceptul este un produs specific gandirii... p. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. in paralel. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. Ce se poate face? In primul rand.. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. "niciodata". Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. dar ~i in sens invers. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. 3. ori . In aproximativ 0 pagina. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. I. 4. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. 10. Cosmovici. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana.. 2. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. ~PLICATII 1. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. tip are de interpretare a propriei persoane. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. Suprageneralizarea . ~i modul de existenta a 5. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. astfel. comunicare afectiva cu se~enul. respectiv cele mai des intalnite. aparand predispozitia spre e~ec). c'. cum pot fi remediate acele deformari. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. C~ 'd reapta. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare.spre ace a~l punct. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. cauza. in general. la lipsa increderiiln sine. Personalizarea .Este yorba de a utiliza. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. a unor categorii extreme. partial sau final. prieteni. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. Deformarea selectiva .ii. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu..Se refera la situatiile in Gare. 5. devenind. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. strategie euristicii ~i fnfelegere. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. in mod concret. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. Polirom. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. evitate generalizarile rara temei. argumentati ~1 6. asupra situatiilor de viata sau a societatii. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. in general. Utilizarea lui "trebuie" .evidenta. Judecatile realizate de catre parinti. Argumentati. "Trebuie sa fii cel mai bun". simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. b. Aceasta gandire a lui "ori .. 1996. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. acesteia In sistemul psihic uman.. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. pentru autoevaluare. centralitatea 9. lucrurile sa fie gandite nuantat. profesori etc.. pnvire la esenta. 6. Gandirea in "alb ~inegru" .Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. 196).• Multifazic = realizarea simultana. dar ~i experiente ulterioare. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. neincredere in sine ~i in ceilalti. 7. rude). Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . "de fiecare data". 2. 4. Comparati sinteza cu generalizarea. ca modalitati de operare a gandirii. a realitatii prezente sau viitoare. al unui proces de gandire. evaluarea altora sau a unor situatii. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. rude. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. ceea ce conduce la descurajare. Psihologie generalii.29 •. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. 8. IEmpatie = rezon~nta. specificand caracteristicile acestora. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. asupra celorlalte persoane. 3.

cuvinte. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. selectiv ~iinteligibil. desta~urandu-se. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. . anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp.imposibila. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. de asemenea. de gradul de cultura etc. Seeenov).. intreaga materie. memorarea poate fi: a. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. reactualizez). creativitate. idei. Un celebru filosof. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. Fiziologia sistemului nervos (1866). am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. este organizata logic ~i sistemie. eajoacii un rol important in achizitionarea . este mijlocita. este seleetiva. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Eu-l. Memoria este functia generala. a experientei sub forma de amintiri. b. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). Astfel. a scopului. din punct de vedere structural. de varsta. .. respectiv fixarea. MEMORIA 7. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. inteligibil. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. memoria este implicata in prezent. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. Ea are un caracter multimediat. Memoria este un proces psihic activ. 2. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. scopului ~i controlului deliberat. pastrez. practic. fiinta noastra psihica.incluziune. Gratie me~oriei. seleetiv. a efortului voluntar. 3. Medic rus. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. efectuatii in lipsa intelegerii. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. ducand la 0 invatare formalii.i formele memoriei Memoria. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. Emil DuBoisReymond. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor.2 Procesele . astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. sunet. 5. in toate fazele. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. este situaponala sau eontextuala. voluntara: este subordonata intentiei. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. 4. Continutul memoriei este divers. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. este aetiva. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. intelegere ~i rezolvare de probleme. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. considera. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). piistrez. cu un caracter situational sau contextual. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. proces psihic complex. Formele memoriirii: 1. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. Dupii prezenta intentiei. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. de interesele celui care memoreazii.contrast. cuprinzand imagini. Henri Bergson. propozitie). engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. 2. memo rare a poatefi: a. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. gratie careia omul inmagazineaz-a. meeanica. de asemanare . conserva.1 Definirea . de subordonare . inferente. nu numai cea vie. M. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. Chiar daca. trairi afective.unei bune piiqi din experienta de viatii. sublinieri. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. nu este persistenta in timp. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. Dupa prezenta sau absenta gandirii. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. De fapt. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. Helmholtz (Berlin) etc. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. incepand eu intiparirea. este inteligibila. Prin valoarea sa adaptativa. Totodata. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului.7. mi~cari ~ideprinderi. tarii care viata psihica a omului ar fi. 6.

atat timp cat este prompt sau lent. localizabile in timp ~ispatiu. deprinderi. senzoriala (vizuala. de experienta de viata a fiecaruia.logica. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. inmmpinand deci rezistente. avea mai mult de 5±1 elemente. ci 0 stransa interactiune (de exemplu.in campulperceptiv)... convingeri. memoria semantici. Continutul ei.rie operaponala. necesar. ajuta sa operam cu informatiile curente. memoria afectivii: material fumizat de emotii. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. Dupa durata pastrarii. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. 2. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. memoria episodica. ci forme de memorare inegal productive. pana a ajunge in centrii din cortex.deci ~i reactualizarea . de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). se pot distinge: a. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. daca elementele sunt grupate.ea fiind. memoria auditiva etc. stocajul senzorial. eronat sau fidel. ea are 0 importanta deosebita. 4. 7 . Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. D. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. operatii. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. tactila etc.' Intrucat ne realizeaza. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. de fapt.sunt memo. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. b. G.). sa dureze pana la 0. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). concepte. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. In cadrul memoriei de lunga durata. Dupa modalitatea informaponala preferentiala.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. atat voluntar. redus. de conditiile in care a fost achizitionat. uneori toata viata. 3. pasiuni. 2. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. active. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. a1catuita din idei. daca se repeta de catre subiect. 3. de situatiile deosebite etc. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . care face posibila perceptia. este preponderent voluntara. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. cat ~iinvoluntar. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. economica. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. scheme. in functie de conditiile concrete.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. dar ~i de particularitatile de personalitate. utile ~i altele nenecesare. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala.b. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. auditiva. selective ~iproduc modifican ale informatiilor.25-0. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. sentimente. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. distingem: 1. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. memoria este: 1. inferente (argumente) etc. atitudini. bine organizat. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple).foartescurt. inutile. simboluri.

prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. care trebuie considerat 1. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. insuficienta consoli dare in etapa memorarii.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul.. starile emotionale negative. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. . cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. Pentru a optimiza propria memorie. Ca fenomen normal. volumul materialului . eliminarea factorilor perturbatori etc. 7 7. uitarea avand caracter selectiv. motivapa. pe langa cunoa1. a informatiilor. construirea unor noi cuvinte cu cele date.cu cat acesta este mai ridicat. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1.>tergerea urmelor asoclatIve. precum: a.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.3 Caliti. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. b. scopul activitatii :viitoare.>i ca un fenomen pozitiv. modul de prezentare .>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. . 2. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. L. utile. e. vorbim despre fenomenul uitarii. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. c. Daca uitam informatiile neesentiale. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. cre~terea interesului pentru informapile memo rate.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. trebuintele.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. aspiratiile. de efort voluntar adecvat. Fidelitatea reactualizarii . Factori obiectivi.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. 3. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. de a Ie reorganiza.32 7. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. f. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare.daca volumul informatiilor este mare. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).u~urinta memorarii. fiecare acponand asupra celeilalte. Din pacate. saniitatea.inceputul 1. starea de oboseala.servate corect 0 lunga perioada de timp. 7. 3. de a Ie corela cu altele.5 Memorie . asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. stresul. uitarea situationali (lapsusuri. G.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. Factori subiectivi. pastra ~ireactualiza. Pentru adeppi reflexelor conditionate. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. a neutiliziirii informapilor. lumina. Uitarea este un fenomen psihic natural1. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . materialele omogene. detaliile. pozipa materialului in structura seriei . locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii .r . Astfel. o mare importanta are 1. uitiim 1. penibile.>i srar1. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii.realizarea rapida.>i informatii esentiale.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. blocaje temporare). oboseala etc. prin 1. necesare. devalorizate. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). dar 1. h. Volumul memoriei . atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie.. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. precum: 1. denumiri etc. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. 5.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. g. gradul de noutate a materialului . baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei.informatiile engramate sunt cOJ:). Mobilitatea memoriei . 6. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. 2. interesele. mobilierul. Thorndike). 4. precum: gradul de implicare a subiectului. se identifica ideile principale. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. d. Triinicia pistririi .simultan sau secvential. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. fapt care impiedica procesul reproducerii. Promptitudinea reactuaUzirii .>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. atitudinile. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Rapidltatea fixiirii .>i unitar). de a Ie modifica pe cele existente. stabilirea unor puncte de reper.cantitatea de material pe care 11 putem memora. nume ~i semnificatia unor date personale.. A.>i necesar. suparatoare. realizarea rapida a intiparirii. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. experientele penibile. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1.

33 consumul de droguri ~ide alcool. ratele de uitare sunt mai mici. proceselor etc. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim.. succint. H. 3. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie.intre 5-20 minute. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. apoi. 40 ~ 20 o . "" % ]. intampliiri etc.. in aproximativ jumatate de pagina.J~. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri.in urmaunei decizii. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator... Psihologul german. Vo/untar = care seface con~tient. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german.p. . 10. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. 5.... 6. M. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. c. contributiile sale fiind reluate. Argumentati daca. Trecut = care· nu mai este actual. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. Argumentati daca.Memorie:ji uitare". 1. in mare masura. 8. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). eviden!iati. in aproximativ IS randuri (±I). in teoriile contemporane ale invatarii. particularitatile de varsta etc.pana la anularea lor. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. adesea. 7. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. Semantic. actelor. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . in cazul vostru. ansamblul faptelor. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii.. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute.. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. 211).5 = -= . d. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. apoi. nota!i toate cuvintele. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. Principii de psihologie cibernetica. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. Pomind de la afirma!ia lui I. 4. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial.100 "" . de~i evenimentul a trecut. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. deoarece intervine oboseala). procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. b. devenita clasica. caracteristicile esen!iale ale memoriei. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. . cu titlul . Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. 1975.aimulte fenomene. fie de 1-2 zile.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . 11. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. propune §i utilizeaza (Despre memorie). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Ebbinghaus) 7 . consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane... ~PLICATII . repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). Mnezic = referitorla memorie. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente.alciituindun intreg organizat.iOO. dupa care ritmul uitarii se reduce. Ebbinghaus. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. incruci~area doua sau m. Realiza!i un eseu. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. 9.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. de aproximativ 0 pagina. Descrie!i. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. Argumenta!i. expresiile pe care vi Ie aminti!i. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens.1I!iJ Interferenfa = intalnire. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. Verifica!i corectitudinea lor $i. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior.din timpul cares-a scurs. in cazul vostru.

Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. din povestirile lui Creangii. caracteristice unui grup de persoane. e. obiectelor Omul. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. Principala sa opera este Etica. ascultand expunerile profesorilor. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. element. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. Dymond). la randul ei.. Daca nu ar exista imaginatie. pe euno~tintele anterioare. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. 8. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. Emotiile ~iatitudinile afective. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . liliputanii din povestirile lui Swift etc. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. principiu functional in situatii noi. fiinte. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. in plus. radiocasetofonul etc. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. Imaginatia nu este un proces psihic innascut.). Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. viitorul. participa activ. posibilul. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. tipul "omului de prisos" (Oblomov). IMAGINATIA . Setilii etc. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata.34 8. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. ins a. gandirea are un rol important. Aceste imagini. automobilul cu . Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. a gandirii etc. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Astfel. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. realizandu-se unitatea intre treeut. iar unul dintre obiecte are. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica.). elevii i~i reprezinta fenomene. ele se bazeaza pe experienta anterioara. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii).2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). ~i'a In procesul imaginativ. terminata in 1675 ~i publicata postum. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. pe deprinderile deja formate. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Chiar daca primele discutii. neexistand 0 orientare precisa. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. balaurul cu ~apte capete. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. ciclopul. F. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. reprezentari sau idei nu apar din nimic. in copilarie. b. fenomene existente in realitate.). imaginatia exploreaza necunoscutul. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii.1 Definirea . "lingu~itorului". Mai mult. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). prezent ~i viitor. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. centaurul. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. iar imaginatia. Prin intermediul limbajului.). Filosof olandez. a limbajului.este esential. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. de situatii etc. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. (R. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria.

literaturii etc. sustragandu-se gandirii logice. deci cu cat sunt mai originale.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. insa se considera ca. Adler respinge aceasta functie a visului. creatoare ~ivis de perspectiva). uneori. Se considera ca visul are caracter simbolic. fraze intregi erau inlocuite. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. dinainte cunoscute. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. In scrisoarea sa catre Fet. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. absurda (romanele lui F. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. Astfel. idei care nu au corespondent in experienta anterioara.000. In functie de domeniul in care se manifesta. psihologiei. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. S. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Spre deosebire de Freud. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. Visul devine "paznicul somnului". du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). ci de a adauga ceva nou acesteia. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. ". In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. In functie de gradul de activism al persoanelor. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. X). citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. crearea operei ~idesavar~irea ei. imagini sau reprezentari etc. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. geniu). ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. intr-o forma deghizata. in esenta. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. A. pentru a alege din ele abia 1/1. visul producandu-se in sfera incon~tientului.000. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Popular. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. Personalitatea subiectului este puternic implicata.. Freud sustine ca visul este. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. Visul dureaza de la 10 la 15 minute.). creatoare ~ivis de perspectiva). in actul imaginativ. Kafka). Experimental. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. realizarea unei dorinte. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. De~i are efecte relaxante. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . De exemplu.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei.35 8. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). idei ~i senti mente inacceptabile. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. reconstituirea modului in care se produce ploaia. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. Ma ocup cu acesta . Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. La nivel superior. exista imaginatie in domeniul istoriei. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie.. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja.. . originalul).

"piidure". In cazul somnambulismului persoana. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. modificari ale ritmului respirator. sau ca un animal care apare in vis sa fie. Dege{ica. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. anuntand survenirea unui aspect patologic. Visul. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. neverosimila. notati tot ceea ce va amintiti.. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. absurda sau halucinatorie. 4. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. in cauza. In acest scop. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice.$i).). termice sau olfactive. miniatura.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. dereglari functionale interne (acestea. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). acestea fiind indispensabile unei existente normale. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. 3. Totul devine intr-un fel posibil. constituind 0 experienta la care participam afectiv. . Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. ). ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. Incon:. G. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. identificand procedeul prin care a fost obtinut. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. in primul rand. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". in medie 20 minute. dar careseapiieQ_n~tiimei. pe care ni Ie putem aminti. dureaza intre 3 ~i 60 minute. senzatii interne (foame. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. Sentimentele se transforma. F antasmii = produs al imaginatiei. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. nu-~i amintesc visele. sa se poata manifesta. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. nearisirea camerei etc. premergi:itoare (adesea continuam a invata. "lac". dar numai 20% sunt colorate.36 -. ale expresiei faciale. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. 0 persoana cunoscuta . poate ajunge chiar sa se ridice. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. care nu pot fi transpuse notional. in somn. de fapt. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. inaccesibile in ordinea gandirii. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. intens ~ipe care 0 consideram reala. sete. rar aparand cele tactile. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc.cente pe care vi-l reamintiti. Visele pregnante. ca forma a imaginatiei. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). dar au fost prin~i de politie. explicarea ei. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. cu ajlltorullor. nu insa foarte puternici (spre exemplu. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. creionul cu gumii.. ale batailor inimii. 2. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). caricatura. de fapt. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. impresii din perioada imediat. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). "lucru care devine manifest dupa cateva zile). dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. construiti. Arhetip = termen preluat de C. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata.inrudit cu visul ~ireveria. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1.

.. .. analiza... rapiditate ~i observape (observatie). 2... comparatia..enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii.. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora... ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului.cuvinte adecvate contextului dat.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. . imagine bogata In continut/imagine schematic a... . man.. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii... inteligibila.. nerelevant. Perceppile . orientatii spre un scop. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii... mediata . Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1...primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. formale mediul intern 6.... 3. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.. abstractizarea.. numiir.. I [It':l!illr. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. logica in .enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. 6.. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. sinteza..aceste douii caracteristici revin memoriei umane. mecanica. 2. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. 4.. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.... are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative.. observape Receptorul- ...... ascuns.. .. Precizati douii dintre s:... se define~te drept Spiritul de ..... .. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara... .. conceptuale. 3..--- completarea Cll anumite ---. 4. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare... enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare.. Activitatea perceptivii intentionatii.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1... pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.-... ci presupune mijlocirea limbajului .... Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.-etG..... selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv.nu sunt singurele caracteristici strict umane..... 7. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). generalizarea etc.. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput.. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). comparare...... ceea ce este slab... cuvant.riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. 5. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. spre diferentii de cea animaHi..... existente intre 5.. poartii numele de . respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor..

detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Daca nu ar exista imaginatie. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. b. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. abstractizarea etc. viitorul. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. a. Imaginatia. reprezentarea nu este continuarea. posibilul. b. imaginalia exploreazii necunoscutul. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. 1. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare .reconstruclii operatorii". ci este un nivel superior al activitalii cognitive. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. caracteristice. se oferii date suplimentare. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. sinteza. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente.). deoarece imaginatia se desprinde de concret. accesibila cotidian. dependenta de nivelullimbajului. imagine~ mentala are un caracter secundar. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. participa activ.. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Dupa cum sublinia J. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. Piaget. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. reprezentiirile sunt deja . la randul ei. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. adicii dispune de capacitatea de reprezentare.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. lmaginatia. d. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. a. a acesteia. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. subiect (spre exemplu. neexistand 0 orientare precisii. Astfel. i . reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. b. a. c. in linie dreapta. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. Mecanismele limbajului.tratarea ~i creativii a omului. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale.. Mai mult.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. c. b. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. ca proces de adaptare activii a. imaginea caracteristicii fiind schematicii. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. intr-o anumitii miisurii. salt pe care il va realiza gandirea. c. Precizati formele imaginatiei voluntare. se poate vorbi de. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. c. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. iar imaginatia. ci in baza percepliilor anterioare. Ii 2. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. d.

. <::'Ift1 'i ~ ~ :.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.1tiei 10. .' .~. g'·I¥"'. 'I~ i riii . ~~. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.~%f*" . [.. ~ ~ '~ ~ . ..~" .5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.2 Formele atentiei 10. I'. '..~... Limbajul 9." '..J ..2 9..( + ):...' ry.~~~·:U...~..3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.~~.'i L 4~ %W I I II .'~'I~.. ~ 10.. 1\.~ !t1 '''''1'.".~i.l .." .i m..~ .:n~~..3 9. x..-.4 9.- . Atentia .1 9..

Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.de substituire a unor obiecte. b. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. In Iimbajul comun.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.mu~chiul limbii. gestic a etc. receptorul sau destinatarul . simbolicii de reprezentare . ciocniri de sensuri etc. ritrnica. apaetc.enta lorin aparitie.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. in limitele unei arii determinate. fonatoare .1 Definirea . 8.. 2. persuasiva sau de convingere .40 9. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. LIMBAJUL 9. lumini etc. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. Cea mai simpUi schema de comunicare. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a.. Forma de baza. canalul de comunicare . 3. termenii de comunicare. cavitatea bucala ~inazala.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. intre doua persoane.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. pauze. .veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. accente. c. declan~eaza ~i se regleaza). b. relatii prin formule verbale sau alte semne. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. buzele. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. Norbert SILLAMY 9. completitudine .~toarele elemente: a. ritmul vorbirii.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. d. ludica sau de joc .i caracterizarea Iimbajului. 6. c. problema constituind-o. de reglare sau de determinare .cel care receptioneaza mesajul. semne grafice. in general. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii.eel care produce ~itransmite mesajul. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . emitatorul. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. e. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare.corzile vocale fixate in laringe. fen om ene. periferic al vorbirii. pantomimica.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. prin intonatie. cuprinde urm.3 Func. expresiva sau afectiva . naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). 4.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. codul. semnalul . de rezonanta . latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. mimica. uneori. ca activitate. permite explorarea ~i investigarea realitatii. fidelitate . limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii.corectitudinea transmisiei mesajului.. in cadrul 7. de comunicare . Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice .2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. mergand pana la construetia artistica.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. 9. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. de cunoa~tere .presupune asociatii verbale de efect. in acest caz.. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. ceea ce ele exprima ~icomunica.

prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. rsonalitatii. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. 2. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . individuale. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. iar perceptiile ~i reprezenHirile.41 unei dezbateri colective.limbajul contextual. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. cat ~ipe cea emotionala. La nivelul sistemului psihic uman. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. notiuni. timbrul vocii. pana la automatizare. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . Totodata. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. mimica. relativ. 9 . Treptat. 9. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. dar ~i inimii. la inceput. dobandesc semnificatie. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . afectiv. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Cu toate acestea. ne precizam noua in~ine intelesurile. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Astfel. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. complet ~i accesibil.este accesibil rara a se recurge la date percepute. Initial. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. in special. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. 9. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. Noul. a capacitatilor intelectuale. personalizate. eliminiim neclaritatile. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. sunt simple sonoritiiti. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. . ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. in raport cu planul initial. mimica. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. cuvintele nu spun nimic copilului.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. . in ontogenezii. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. personal. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. comparatia. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. dar. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. de regulile gramaticale ~i logice. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. prin verbalizare. reprezentarile ~i gandirea. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. vocabularul condensand experienta milenara a societatii.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. In ontogeneza. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. de detensionare nervoasa. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. cu atat ii este mai bogat intelesul. ~i anume. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. In cazul dialogului. rezultatul onstructiei mentale.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. cu gandirea. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. catharticii .). sinteza. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. tonatie. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative).4 Raporturile dintre Iimbaj . Fiind fata in fata. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. ~ . imagini. limbajul scris trece in limbajul oral. iar treptat. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. elaborarea lui realizandu-se. b. Astfel. incitand atat latura intelectuala. In combinatorica imaginativa. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. lent. accentul. scheme Ie articulatorii se consolideaza. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). explicit. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. limbajul oral imbraca forma: 1. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback.

precum: mama. ani . reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. se executa ordine simple. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. existenta" ~i logos "studiu". proiectare. Cercetarile efectuate de J. Editura Stiintifiea. mai apoi. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. IJI . la. De la act la gandire. masura eonstituirii sale. . papa. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare.• . Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. cu sine §ipentru sine. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. eu deformari fonetiee.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. ~PLICATII 1. Spre exemplu. Pe oniricii. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Spre exemplu. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. elementelemobile ale fetei.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. apare limbajul asonor. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. 4. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). ~ Posedand de II i autonomie functionala. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). formate din cateva cuvinte. primele sunt dominante. Verigii = element de legaturii. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . pa. rara respectarea regulilor gramaticale.diaziilimb. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. beneficiind de comprimare. mai ales la nivel cerebral. inteligibila. Li~gvisticii . care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). ontos "fiintii. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. el devine principalul instrument I . Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. 2. 1964). in urma interiorizarii limbajului oral. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). apa etc. apoi.~tiintacaresu. cu noi in~ine. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. Totodata. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila.e.ilegileeidedezvolta. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. . ba etc. iar cele din urma recesive. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate.. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii.. ' 3. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup".. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . Ontogenezii = provine din grecescul on.

Din punct de vedere psihologic. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. prinintermediul cuvantului. atitudine pregiititoare. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor.--------. precis. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. Acestea ajung direct la cortex. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei.Tra~espeeific.Atentia involuntara este neintentionata. bulb. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan.. Sistemul reticulat activator ascendent. echivalenta cu stimularea senzoriala.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. mobilitatea stimulului. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. imobilitatea sau tacerea.ealii. mi~carea stimulilor etc. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. avand functii de activare. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. De aici. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. contrastul dintre stimuli. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. in declan$area ei.2 Formele atentiei . va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale.e ia decizia de a fi atent. 2. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. cu rol in. protuberanta ~i mezencefal. 10 . Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa..10. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice.). cu un efect de scurta durata. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. ATENTIA . 10. 2. . atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. Ea este superioarii atentiei involuntare. dar apoi dirijat voluntar. in plan subiectiv. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. revine mecanismelor verbale prin care . prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. atentia prezinta urmatoarele forme: . dintre care cele mai importante sunt: I. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. 2. Traseul specific. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". sa fie eficienta. altele vag. partial. ocolind sistemul reticulat.-. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Un rol important. aparitia sau disparitia sa brusca. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. localizat in trunchiul cerebral. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. noutatea lui.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. iar alte obiecte trec neobservate. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. atentie jocalizatii. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. spontana. Ea reprezinta un reflex de orientare. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. la inceput.1 Definirea . Astfel. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale.

a planului de actiune etc. preocupare.. antrenamentul special.). considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente.. ele nu pot fi disociate. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. . Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. In activitatile pe care Ie desla~uram. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . " II. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. experienta profesionala. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. de structurarea optima a activitatii. unor mterne. con§ lintel. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant.a interna §i cea extern a sunt complementare. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate.• umll externe. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. . un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. De aceea. Dupa directia principala de orientare a atenp. lavora lee ucru.consecintelor negative ale nerealizarii ei. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. s!mul~an. Atenp. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati.obligatoriu pauza. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. 0 . ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. Stabilitatea aten. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. §I e 0 a oua zona. odihna.). Dupa felul in care se fixeaza. unor contramdlcatle.. Dupa obiectele la care se refera. intr-un moment sau altul.. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . sornnul etc. analizarea propriilor sentimente. Odata dobandite. perturbatori etc. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. la persoanele obosite sau bolnave. 0 idee. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. trebuie rationalizat timpul de lucru.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. a obiectelor din mediul inconjurator. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini..3 insu. W . de natura sarcinii. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos.. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. . Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. inhibarea celorlalte. Opusul ei este instabilitatea. ung .. acest. incordare. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). • ' eli. •• fi ru sarcma prolector -. a expunerii lacute de catre profesor. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. in plan mintal. care reclama 0 atentie deosebita. iar lipsa lor constituie insu~iri. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). in orientarea ~i selectia profesionala sau in. Este conditionata de complexitatea stimufului. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. domina una sau alta. doar. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea .!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . actiuni.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. A ' ~ • w . Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. in campul atentiei. La randul lor. cu ace]a~i grad de claritate. prin exercitii. a gesturilor noastre etc. 7 . Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. fi I . 3. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. atentia voluntara poate fi: contemplatie. t' I 4. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. a§teptare. Oricat ar fi de bine organizata.. amintiri). a unei sarcini ~i neglijarea. In 1887. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. voluntare ~i postvoluntare. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. raurirea. interesul. eSla~ura a. gradul de antreunc. de varsta. '? F f A • •• urmeze. duce inevitabilla obosealii. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare.irile atentiei . spontan sau dirijat. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. trasaturile de caracter ale subiectului etc. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. Presupune fix area asupra unui obiect.

Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat .cautand sa enumere cat mai multe amanunte.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. de surescitare extrema. emotii. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. . cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. ochii se Inchid.). Aptiiudine sarcini. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. In starea de betie etc. povestesc unui arbitru ce au viizut. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. nevralgii. . in aproximativ 0 jumatate de pagina. Poate fi yorba. ca stare de inactivitate. afective (sunt fenomene de autohipnoza). Sranta Tereza. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. ca urme ale cuielorrastignirii). vorbindu-se chiar de zile sau de. ldeile permanent de dureri de cap. desigur nu de 0 maniera patologica. prezenta la toate animalele superioare. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. Maniacul. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. un tip de obiect etc. De~i nu sunt valorizate negativ. Argumentati. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. 0 ctivitate intelectuala extrema. . 1) rugaciunea in gand. ale atentiei.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . survenind In cele din urma. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. QL 10 - . insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. in accesele de excitatie. iutr-un interval foarte scurt. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. Chiar mai mult. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. manifesta 0 mare agitatie. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. Ie apar pe palme pete ro~ii. persoane afective ~i uestapanite. care cunoa~te numeroase manifestari. ci la. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e.' . ". starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. gesturi. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. 2. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. frica de spatii deschise care sau inchise etc. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. fenomen sau idee. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. concentrata pe 0 singura idee. 5) trairea Inca instabila a extazului. apoi. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. un obiect oarecare ~i. Atentia. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari).. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe.xtaz (este yorba de cazul sau particular. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. de 0 epuizare a aten{iei. contopirea cu divinitatea. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. Sistem talamic =. de asemenea. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. respectiv fixarea pe un singur obiect. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. stomacului etc. insomnii etc. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. respectiv atrofia atentiei.5xe. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. Spre deosebire del extaz. Totu~i. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. ci doar de un monoideism relativ. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. tara Insa sa se piarda con~tiinta. ci de acela al patologicului.zgomot puternic -. 0 "moarte aparenta". diferit de la 0 persoana la alta. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. de aceea. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut.

de legiiturii informationalii elementarii. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. privind mai ales limbajul ~i activitatea. analizatorilor. Astfel.) . avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii.). identificand procedeul prin care a fost obtinut. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ.con~tiintii etc. radiocasetofonul etc. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. ). Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. spre exemplu. Mult mai evident este rolul perceptiilor. interactiunile cu alte procese. afectivitatea etc. selectare. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. gandirea. miniatura. procedat. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. cat ~i a unor diferente. creionu/ cu gumii. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. transfer etc. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. Creionul cu gumii. sunt generate produse noi. In . In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. 1. asociere etc. la nivelul imaginii perceptive. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. imaginatiei.. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. centaurul. are un caracter obiectual. iperceptia. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. reprezentarea. 'detinute anterior. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. in schimb. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. De asemenea. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. sinteza. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. asigura adaptarea la acestea. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. dar.este yorba. sunt componente ale campului de . Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). de asemenea. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. existente ca obiecte de sine statiitoare. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). adaptarii. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. au fost generate.). Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. evaluare. Degefica. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. 2. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri.

4 13. Motivatia • 1l..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.>1F·.t~'> .: "'. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~. !! . .0. Afectivitatea 12.2 Partlculad'tatile afectivitatiL. ~~~_..2 Clasificarea deprinderilor .W2''t.".i"''''''''.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. vointei .. Activitatea voluntara 13. Deprinderile** 14.... 4.. ..6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.:<~-.3 13.. .-:mt(-~?r . :1.....3?~-.-. . .~ .1 Dehni~ea.2 Functiile .3 .i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.~i caracterizarea ~fectivitatii 12..'. -~'> .~ I '. ~.3 Clasificarea. _ -...... :·::mL.1 13.. ' 12..proceselor afective' ". 11.. ~ ~I""" . 1/:..X.. 11. ill .4 Rolttl proceselor afective h . 13.'-1 ~~ I· '.~vl .< . niotivatiei .4 Formele motivatiei ..".. Etapele actului voluntar Calitatile ..14.3 Sistemul motivational: niveluri structurale ... I! • ~ .11'1. 11.5 13.5 Optimumul motivational 12. 12.•. I~ ~.:"< .~ ' ..('.2 13.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.'..'.. _'~·.. I'~.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.1*..

dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. valente. trebuinte sexual e) $i secundare. PUline dintre formele motivaliei.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. de a $ti). in functie de conditiile prezente.1 Definirea . iar pe de aHii parte. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. deoarece apar in urma unei deficit) etc. scopul final al aqiunii. tendinte. natura ~i despre soeietate care se . 11. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. con~tientizate sau necon~tientizate.II. cele mal importante fiind: a. pozitive ~i negative. dorinte. De satisfacerea lor depind cele superioare. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. relativ simple. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. 11.). d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. 0 parghie a autoreglarii individului. b. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. Trebuintele sunt forme relativ complexe. pasiunile. dobandite (trebuinte materiale. fUnd fnnascute. Co. impulsioneaza spre actiune. d. Co. slab organizate care cuprindpulsiunile. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. Interesele sunt forme bine structurate.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. respectiind 0 anumitii ierarhie. teoriilor despre om. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. A. legate. . La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. c. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. ea fiind eauza interna a eomportamentului. f. cu dorintele. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. sete. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. in: a. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. s-au format fn decursul filogenezei. g. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. de fapt. ell intreaga personalitate. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. Interesele pot fi: personale ~i generale. impulsurile etc. bine organizate $i puternic integrate. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. tendinlele. sentimentele.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. funetia de selectare. spirihlale $i de comunicare). e. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare.. e. numitii "piramida trebuintelor". dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. . SiIIamy). 11. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. specifice numai omului. ce pot fi: primare. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. a interactiunii cu mediul socio-cultural. pe de 0 parte.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. convingeri etc. decat sa renunte la convingerile sale). Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. MDTIVATIA . b. interese. innaseute (biologice $i functionale . prefiguriind. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. Ele sunt idei-forta. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor.).vi.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. Stari motiva(ionale simple. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. fie ca sunt dobandite.foame. fie ca sunt innascute. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. in special. Motivatia este un rutru al influentelor externe. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. cu interesele etc. intentii etc. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. afective $i volitive.

· ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. a educatiei etc. actiunea. in 1935..4 Formele motivatiei . Formele motivatiei sunt inegal productive. altruiste ~iegoiste etc. Criminalilor deosebit de violenti. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. de catre N. 2. orice conditionare are ~i deconditionare.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. 11. de a cunoa~te. totdeauna. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. considerare ~i alti factori. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. Burrhus Frederic Skinner. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. caillele este "silit" sa saliveze. intrinseci ~i extrinseci. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. de a se simti bine in compama unar persoane. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. In situatii complexe. ajungandu-se la e~ec. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. 3. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). odata cu inhalarea nicotinei. se schimba. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. atunci cand intind mana sa fure. particularitatile concrete de actiune etc. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. subaprecierea dificultiipi sarcinii. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. aflati in inchisoare Ii se •. canal de glisaj (3). supraaprecierea dificultapi sarcinii. SilIamy. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. 11. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. reunind cognitivul cu valoricul. in mod repetat. alcoQlului saudrogurilor. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Motivul este mobilul care declan~eazii. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou.. un ~oc dureros. de' exemplu. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. ci el interactioneazacu alte motive. h. T. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. hotilor de buzunare. pedeapsa etc. motivele se sustin unele pe altele. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. pozitive ~i negative. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. excursii etc. Dare daca Ii s-ar aplica. 2. in interesele ~iin trebuintele lui personale. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. . motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. contribuind la illtarirea motivatiei. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. majore ~i minore. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). a culturii. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. de aceea. bataie. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. fiind yorba despre un reflex operational. Motivele pot fi: individuale ~i generale. depozit pentru hrana (2). Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). existand doua situatii: a. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. in nevoia de a ~ti.. Motivele sunt considerate. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. Daca se iau in. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. b. precum: varsta.). temperamentul.

. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor.-" ~'llIlr-'__ -~ . 2.atde un scop. 5. posibila ordonarea.ambitia. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora.!"~ -~~-_=---<'1. 'pulJ. de aventura etc.~"'$l!!!IlII~. Desigur. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. de colaborare.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. de aproximativ0 paginii.dorintiide a realiza ceva. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. la realitate.nevoia de a fi competent. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . =·0. 4. Activarea existentei . Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Tendinta spre afirmare socialii . Una dintre aceste incercari este cea a lui H. preocuparea pentru propria securitate etc. expresiva.==_. Valente==.erealizeze. g. r~acfie. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. Tematica integriirii sociale . ai prejudecatilor. etc.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. amprenta asupra conduitei noastre.stare de excitatie (foame. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. de obicei. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. Conflicte de apropiere-evitare. 4. trebuinta sexuala) . = _. apa.E!:. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. de a participa la spectacole.cuprinde nevoia de societate.. de a-~i realiza aptitudinile. ~PLlCATII 1. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. dar au orientari realizarea unei alte activitati. apare conflictul.nevoia de varietate.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. Atunci cand nu este insa 3. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. dorinta de a ciilatori. dorinta de a depa~i pe altii.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. induce dificultati in luarea deciziilor. -----1 f ~'.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. In masura in care aceste diferite. fuga de plictiseala ~imonotonie. Prolectiv = (in cont. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. cele mai frecvente. de a-i conduce etc. 3. De obicei..':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii.i!:tlJ:i . caldura.. Tematica reglativii . sete. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. .. de a crea etc. Tematica normativii . polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. . 2.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . dar sunt de orientare diferita.J!!9Q1. Nivelul de aspiratie. de a atingeun obiectiv.. Pentru a ._ . nu privind. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. conduce la dileme 1.domeniul trebuintelor vitale (hrana. . Thomae. '. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. alte nevoi de ordin material). !?t9!ggi<::e. alegerea activitati se ordoneaza in timp. 3. se instaleaza 0 stare tensionala. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. careorienteaza. care i~i pune aproape egale. tematica erotica. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. Elabora~un text. satisracandu-se succesiv. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. independent de vointa. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. 2.ext)care este motiv. 6. caruia tehsiunea se reduce. de a cunoa~te. de comunicare. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. :::Jonr:.).

P. placere-neplacere. gradul de con$tientizare.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. Mai tarziu. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. b. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. A. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. a~a cum scria Vasile Pavelcu. unele evenimente ne bucura. exprimata prin paloare. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice.). in bolile pulmonare predomina starea de .). Fr.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. inro~ire. b. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. de la 0 emotie la un sentiment). iar V.ne place sau nu ne place). jurul polului negativ. proceselor afective. schimbarea vocii. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938).2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . 4. Littmann Ie denume~te "emopi". nivelul de elaborare a triiirilor afective. spontan. procesele afective au valoare motivationala. de orientare ~i de directionare a actiunii. altele ne indigneaza etc. Pavelcu ~i P. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. neplacere. Cosmovici). unele fapte ne produc entuziasm. altele ne intristeaza. transpiratie. durata. care exprima fie scaderea. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. i2. deprimare etc. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). c. AFECTIVITATEA 12. cat ~i al con~tientului.12. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine.1 Definirea . gol in stomac. intensitatea. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . Debus. Ele cuprind: a. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. in timp ce. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. adica apartin unui proceselor afective. in 1937. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. au caracter involuntar. altele. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. in momente de timp diferite. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. in clasificare. la stadiul secundar care presupune 0 1. polaritatea proceselor afective. Astfel. fiind conditionate din punct de vedere biologic. mersul etc. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie".. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. tremurat etc. deoarece "in domeniul afectivitatii. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. Psihologul Mihai Golu utilizand. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. mobilitatea proceselor afective. ritmului cardiac. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. procesele afective sunt subiective. fie in a. obtine urmatoarele categorii: 1. subliniind rolul energizant. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. Din viata sentimentelor (1969). modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. Astfel.). intreg organismul: tinuta. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. placere. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. evident.

) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. asociata cu deceptii. fanatismul). subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. . Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. Plutchik 12. pasiunile. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). acceptul §i bucuria). de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. care sunt tdiiri afective foarte intense. vicii care conduc la comportamente bizare. stabile ~i cu intensitate moderata. tristetea. creatia artisticii etc. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. sentimentul datoriei etc. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. a conduitei etc. b. care sunt triiiri afective complexe. S. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. Janet). Altul (gelozia. anticiparea.. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. in realitate. "Cheia intelegerii altora. Procesele afective complexe cuprind: a. relativ stabile. de natura sau de actiunile omului. Cannon). rasul exploziv etc. Existii 0 mare varietate de emotii.priza. sentimentele pot fi: . stabile. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile.. Comportamentul afectiv perceput de altii. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. Paveleu. dezgustul. . avaritia. Din punct de vedere valoric. prin mobilizarea energiei psihonervoase. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene.) ~i negative. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. procesele afective indeplinesc ambele roluri. dezorganizeazii conduita (P. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. anomalii ale afectivitiitii. spunea V. pasiunile pot fi pozitive. nobile. extazul etc. transformandu-se in trasiituri de caracter. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. B. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea."""-=-=~~.. starile de afect sunt triiiri impulsive. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. organizeazii. se aflii in propriile noastre vibratii afective". care rezista la factori perturbatori. desfa~urarea lor tumultoasa. c. organizeazii conduita (W. a muncii ~i a disciplinei. doband'tte. a aspectului exterior. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. de mirare ~i uimire. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. ". iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. furia.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. fie cii este yorba de artii. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. prin starea de agitatie difuzii. de unii psihologi. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. b. de lungii duratii. intense. Ca generalizari ale emotiilor. patriotismul. difuze. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale.). care orienteazii.sentimentele estetice (admiratia. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. Procesele ~i starile afective complexe sunt. lectura.) apar pe baza perceperii frumosului. sentimentul indoielii etc. constructive (sportul. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. 3. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. 2. c. de regulii. psihologul american R. ci la nivel de personalitate.. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. Ele cuprind: a. ele fiind surse suplimentare de energie. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. Psihologul A.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate.) . oarbe.52 iritare etc. sentimentele. declan~eazii ~i regleazii conduita. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). care potenteazii activitatea. . dnd situatia este nouii. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. Sentimentele "imnt emotii repetate. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. fiind considerate. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. sUl. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. violente. pesimism etc. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. groaza. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. relativ stabile ~i cu intensitati moderate.

Aceasta nu survine insa automat. La 18 luni se manifesta gelozia. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. ~ . It fi' d b d I' sl. Ie traiesc. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare.. . S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. diferite stari afective. la 2 luni apare plaeerea.. Un fenomen de lunga durata. insopt de totala intoleranta fata de adversari. 4. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. in diferite contexte.de avere. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. la 4-5 luni frica. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie.'::4u::d."' 3.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea.:. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. plus nevoia de a fi afectuos cu altii.. I - --- -- . Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. la 3-61uni rasul. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. Kant). Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. spre exemplu un sentiment... contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. P OSl'b'l' . Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea.::iIl. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. dar care explica formarea sentimentelor complexe. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. atitudinilor.am ~ __ . ar ~1pnma 1U Ire. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. . ele tind sa se combine. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. ci ~i in privinta gesturilor. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. 1. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. _ . b'Apare cnza de 1dentItate.m vor a e. care nu se poate dovedi experimental. la 4 ani eel de maudrie. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective." ~ rii~~. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. d ' . admi[atie. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. este combinarea afectiva. d . caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. idee. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. expresivitate ~iconduitii. . determinata de prezenta unor persoane necunoscute. masura ce mamtam m varsta. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. patriotismul etc. admiratia etc. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. a~ament exageratrata de 0 convingere. in mod repetat. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. confuze. Toate acestea. iar injur de 8 luni bueuria. a le ca aproape mtreaga personalitate.m~ an I. 10/11-14 ani 14 18' .cazul geloziei. asemanatoare).' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. ~LICATII 1. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. fluctuante. de a coopera cu adultul). Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata.. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. Copilul imita cu u~urinta pe adulti.. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. in care se recunosc iubirea ~iura). iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. ~ w . Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. sentimentul datoriei. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. 2.incompleta. nici 0 frustrare. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. presupune stan tensionale. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. se nuanteaza. v1etn afect1ve. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. are un caracter dobandit. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). pe __ "_ . progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. 0 cou:p 1c~re a.

ajungandu-se la deprinderi. in sens general. ontogenetic. cu grade diferite de complexitate. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ.). operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Ea nu se reduce la memorie. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. imaginatie etc. afectivitate. Din punct de vedere psihologic. 2.a componentelor psihice).). Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. B. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme.2 Structura activitatii . Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie.13. The Technology of Teaching (1968). Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. In acela~i timp.i caracterizarea activita. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. care raspunde la intrebarea: de ce? .3 Formele activitatii . blocul de comandii intern. atitudinea fata de sarcini. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Prin urmare. extraversia.1 Definirea . Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. 3. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. in orientarea ~i selectia profesionalii. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. pot fi: musculare ~i ideale. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). b. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. in domeniul inviitiirii. blocul extern de execupe. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. vointii etc.Motivul (trebuintii. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. caci 54 ~~- 13. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. imaginatie. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. ideal). Mai mult. presupun folosirea unui mijloc. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. postliceal ~i universitar. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. 13.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. In diferite forme ~i variante de activitate. Jocul este. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . spiritul de riispundere etc. semne ~i simboluri). interes. dificultate. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). ci una reciproca. activitatea apare in doua ipostaze. 2. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). de gandire. 2. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). de analizii ~i de alegere a mijloacelor. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. deprinderi. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. ponderea ~i modul de combinare. Spre deosebire de I. gandire. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). Intrucat. procesele de elaborare a planului. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. exista: a. aspiratie. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. giindire. P. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. satisfacerea motivului). aflate in interdependenta: 1.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. introversia. motivatie. atentie. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal).Mijlocul (cuno~tinte. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). insii nu dispun de un motiv propriu. ~i a unor teste sintetice. memorie. imaginatie. F. SKINNER (1904-1990) - . Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. Activitatea. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. 13.Scopul (respectiv. in structura activitatii intra: . unelte exteme etc. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). de elaborare anticipatii a scopului. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament.

prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. sociale etc. Rezultatul final. Efortul voluntar nu este innascut. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente.. copilul invatii comenzile verbale ale adultului.vointa. dificultatile. psihologica). Daca rezultatele nu sunt cele scontate. 4. in plan mintal sau exterior. Ie interiorizeazii. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). prin intermediul mecanismelor verbale. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. 4.in evolutia sa. uneori. 4. pentru . Au. 2. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta .i caracterizarea voin. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. severitatea criticii etc. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. ordinea realizarii lor. Limbajul are rol reglator in declan~area. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. prin conexiune inversa. a renuntarii). Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. eventual. 3. face posibila elaborarea planului de actiune. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. c. n-ar fi posibila continuarea actiunii. vointei . Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.. aparent. scopul urmarit. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. 5.. 5. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. principii. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. Articularea motivaponalii. opiniile contrare. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). 13. pentru copii. omul i~imobilizeaza efortul voluntar.& Calititile . motivelor ~i proceselor intelectuale. Din punet de vedere psihologic. 13 13. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. iar dupa caracterul produsului. mijloacele adecvate de realizare a scopului. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia.a-timentine hotararea luata. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. Analiza ~i lupta motivelor. Astfel. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Adultii eonstituie. in calitate de proces psihic. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. ajungand sa-~i dea comenzi singur. ea constand din succesiuni de operatii. Ea are caraeter normativ. intelectuale. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. rabdarii. pe care. stabilindu-se. emotionale.5 Etapele actului voluntar Vointa. realizata in urma deliberarii. Dupa natura componentelor domjnante. idealuri morale. atitudinea fata de activitate etc. 2. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. chiar ~i in conditiile in care.. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. politice. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. 3. ulterior. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. materiala sau internii (de natura fiziologica. J. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. In depa~ireaobstacolului. modele de comportament ~i chiar modele de vointii."vreau X"). Luarea hotararii.4 Definirea . Vagotski considerii cii. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. scopul nefiind realizat. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care .tocontrolulpresupune con~tientizarea. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. L. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Executia are caracter secvential.

devin trasiituri de caracter . dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat.. stimul dureros. Astfel. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. scopuri. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. cum ar fi sugerea. putem sa ne reglam voluntar.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. putem influenta 1969. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or.a. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. nu poate. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei.p.. atilt ill dreapta. (. pentru formarea unei acest sens. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. descrieti relatia vointei cu acestea. riisul. Astfel.56 omul delibereaza. moment.apoi. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite..97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. de procedeele. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. Editura ~tiintifica. apoi. dar IlU le finalizl:aza. 1300-1358) ~i. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. transpiratia etc. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. Calitiple vointei. Considerand. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . Bucure~ti. atunci cand vrea. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. intreprinde unele actiuni in prelungit. al alegerii.) urmare~te. De asemenea. dar in caz reglarii prin vointa noastra. 0 actiune voluntara. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Actiunile de con~tient. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. b) 0 persoana.auza. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol..Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul.Inainte de a pleca de acasa. iar 'ineficienta lui. slaba. 13 ~PLlCATII 1. functionarea con~tient. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. tu~itul. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). este corespunzatoare dorintei. d) Cine nu vrea cand poate." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. discutati posibilitatea ca actul deciziei. retragerea bratului sau a piciorului la un ... Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. cursul unei conferinte. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar... cat ~i ill stanga stanoagelor. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. 5. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. fenomen. In aproximativ jumatate de pagina.cnecesaf--c. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. la om se manifesta insa ~i deprinderile. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. nivelul de maturizare necesar.Buridani-a pus ill iesle._ill_c. dar multiple. caracterul voluntar. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Ce este vain/a?. Putem tu~i ~i intentionat. Actiunile voluntar.) unor actiuni involuntare. de care este con~tient. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. Datoritii acestui fapt. inghititul. in fi reglata prin cuvant. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de exemplu. ca punct de plecare. 8. ea poate fi supusa anumite limite. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. del'rinderi._sa_atinga~i Abulie . indispozitie. Veleitate = vointa deficitara. In afara de actiunile voluntare. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. Pe langa repetare. respiratia._este. mijloace etc. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.Argumentati raspunsul vostru.. " 10. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. proces etc.apoi. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. prin autocomanda. 2. cu amanarea deciziei.~p_ersQaIl. Formati grope sau lucrati pe perechi. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. cum ar fi salivarea. devine 0 trasatura specifica. unui adult ii este frica de caini. 3.lara motiv. launtric. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. respiratia. 9. !ipsa de vointa. (. care comanda numai mi~carile. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca.. Daca 0 actiune poate partial. esentiala a omului. integrate in structuri mai complexe. lipse~te mult de la ~coala. 0 cantitate suficientiide ran.. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur.. 4. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. (. 6. = deficienta a vointei.

iar scrisul 0 deprindere motorie. de stapanire a unei actiuni sau operatii. . ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. mersul pe bicicleta). Iara a se disocia de vointa. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. ex(stand 0 multitudine de reactii. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. conducerea automobilului etc. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. elaborate con~tient. mi~carile ce trebuie Iacute etc. o analiza mersul. aceea a constituirii deprinderii. In raport cu definitia pe care am precizat-o. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta.deprinderi simple (trasarea liniilor. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". a lua notite). controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent.deprinderi de invatare (a scrie. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. . 2.) Evident. deprinderi de mundi (a cro~eta.demonstrarea actiunii. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. 2. 3. proces care poate fi mai lung sau mai scurt.i interac. Daca in faza initiala. sigura ~i rapida a activitatii.iunea deprinderilor . Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. dintre care cele mai relevante sunt: 1. controlul $i autocontrolul executiei. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). . Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. caracterul activ $i calitatea acestora etc. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. . Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie).57 14. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta."". definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor.1 Definirea . conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. a dactilografia) etc.piistrarea metodelor. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. silabelor. DEPRINDERILE** 14. Desigur. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. 4. . nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. . 4. fiind actiuni stvoluntare.deprinderi complexe (scrierea literelor. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. deprinderi motorii (ex. a calcula. de gandire $i senzorioperceptiva. corectarea lor fiind foarte greoaie. impliciind intreaga personalitate: 1.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. a citi. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). ovalelor. precizie $i viteza. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. varsta). Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). .. prin exercitiu $i consolidare. ajuca carti).3 Formarea . dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. semnaliindu-se erorile. scrisul. iar dupa aceea a cuvintelor). Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. dobandind stabilitate. a zidi. Deprinderile sunt declan$ate con$tient.

spre diferenta de deprinderi.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. Sunt implicate aici atentia. de asemenea. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. spiilatul pe maini etc. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. 5.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. 3. plimbarea de dimineata. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. deprinderile nu raman izolate. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. . Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. interferenfa. puse in evidentii ulterior. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. . La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . Cum se poate proceda? 1.). Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. acestea permitiind sistematizarea materialului. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. . erorile sunt eliminate. formate. Aceastii corelare face ca obi~nuintele.) ~i negative (fumatul. vointa ~i gandirea. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. volumul d. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. 4. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. dar mai putin consolidate). care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. cea mai mare. viteza. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii.. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. corectitudine etc. ci la orice varsta. sa se desfii~oare cu regularitate. De asemenea. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii.. mai multe functii: . 2. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. indeplinind. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. operatiile sunt prescurtate. Desigur. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. consumul de alcool etc. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune.. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. fiind prezente in toate domeniile. . atentia necesara diminuandu-se progresiv. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. Notifele. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. Odata.

clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? .se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . Dupa ce ati inregistrat timpul. de asemenea. in masura in care nu sunt prezente. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. Proactiv = ceea ce acponeazii.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. 6. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. rezumarea textului. Managementul timpuJui de studiu. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. 3.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. 4. 8. A gandi critic presupune a lua idei. Automat = ceea ce se face. pe de 0 parte. pe de alta parte. invatam i?i. . 2. a adopta decizii etc. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. Retroactiv = ceea ce acponeazii. 0 str~teg.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. a fenomenelor etc.Popescu-Neveanu). 2. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. s-a format illtrecut. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. a Ie examina implicatiile. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. a Ie expune unui scepticism constructiv. printre alti factori. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. intelegerea. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. realizarea de predictii in text etc. informatiile pe care Ie invatam. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. obi~nuinle~ipriceperi. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. formarea imaginilor perceptive este favorizata. 9. 5.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. a construi argumente. inregistrand. de ce nu. in acest caz rezultatul nefiind relevant. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu.Care este semnificatia acestor idei? . factorii care au facilitat aceasta instalare. aa?optarea. iar nu sfiiri?itul sau. 3. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. Monitorizarea invatarii. prezentatin pagina anterioara. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. este yorba de posibilitatea de a aborda. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 .ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. Condi{ie = fapt. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. 6.. eliminarea factorilor de 4. Explicati diferenlele aparute. . Prediclie = anticipare. in manu ale sau alte materiale educationale. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. La un nivel inferior.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. se executa aparent de la sine sau. timpul. de asemenea. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. . Deprinderi de gandire criticii. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. Mai mult. informatii noi in mod independent. Evidentierea.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Astfel. 7. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Identificati. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen.. planificarea timpului de studiu. unanumitjoc). i?ide ceea ce se numei?te contrast.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. 5. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii.

0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. de un bajului. ci ~i a cadecla~area ei. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. ne precizam noua i~ine intelesurile. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. eliminam neclaritatile. Treptat. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. afectiv. cu gandirea. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. decl~atii intentionat. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. evidentiind interactiunile dintre aces tea. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. incercand sa elucidam altora 0 notiune. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. de cunoa~tere. scaderea frecventei respiratiilor etc. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. la inceput. Se disting astfel 0 atentie de ele.informatiilor.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. sugestiietc. indepline~te functii specifice precum: de. In realitate. 1. in desra~urarea diferitelor activitiiti. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. dobandesc seffinificatie. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. limbaj non-verbal. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). comunicare. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. iar perceptiile ~i reprezentarile. atentie focalizatii. personal. dar. Un rol important.este yorba de selectivitatea reflectiirii. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. simbolica de reprezentare. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. in special. Astfel. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. de reglare sau de determinare. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. caci comunicand. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. cuvintele nu spun nimic copilului. Forma de baza. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. prin intermediul cuvantului. este succinta a lim. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Ea este un sistem de semne yorba. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. comparatia. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. sunt simple sonoritati. ~i anume. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . In plan subiectiv. tivnoi. Limbajul. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). neselectiva .potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. eu gandirea. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. a semnificatiei actiunii. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. imobilitatea sau tacerea. 2. ludicii sau de joc. in nute. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. cele doua forme sunt complementare. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza .a~teptare. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. vor involuntara (neintentionatii. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. In masura in care presupune efort voluntar. reprezentiirile ~i gandirea. expresiva sau afectiva . crearea unei ambiante favorabile activitiitii. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. sinteza. individuale. spontana. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. Astfel. de asemenea. pragmatica etc. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. persuasiva sau de convingere. indicii. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. in contextul existentei umane. atitudine pregiititoare. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. l~ inceput. . prin verbalizare. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. de detensionare nervoasii. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. personalizate.

5 21.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17. Persoana. Te~p~raDlentul 1.ului in structura personalitatii 20.1 21. Individ. Personalitatea .7.3 . Personalitate 16.. Caracterul 19.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.3 Rolul caracter.6 21.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.1 Individ.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.4 21.. Aptitudinile 18.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16..Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.dinamico-energetica a personalitatii 17. Personalitate* 16.2 Structura caracterului 19.1 Personalitatea ca slslem 15. 21. Persoana. ) ~ .2 Modele de personalitate 16. 15.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.2 Tipologii temperamentale 18.2 21.• .1Latura. Creativitatea 20.

In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. caracterul adaptativ. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. " . la ereditatea fiecarei fiinte umane. Unul este momentul. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. Dictionnaire de psychologie. Larousse. Este evident. dimensiunea socio-culturala. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. Structura # dezvoltarea personalitiipi. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. in cali tate de element stabil al conduitei. ocupatie etc. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. W. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. 1%5.p. deci individ este orice organism. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . sistemic al personalitatii. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. celalalt vectorul fortei". caracterul definitoriu.Ro~ca(red. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. Desigur. 466). dar notiunea de persoanii. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar.p.- 15. in contextul psihologiei. . ci de intreaga fiinta a celui in cauza. 1976.. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. termenul de "persoana".p. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. modul siiu obi~nuitde a fi. Eul traie~te in clipita actualitiitii. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. 40). caracterul sistemic. de asemenea. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. In calitate de obiect de studiu psihologic.el incluzand ~itendintele involuntare. Editura Didacticii ~iPedagogicii. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. inclusiv omul. anume ca subiect al actiunii. de a se raporta la ceilalti etc. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic.1 •. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. 1981. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. individualitate ~i persoanii. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Astfel. Psihologia generalii. personalitatea in durata trecutului. avand ca atare un caracter sintetic.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI.L. Allport. Editura Didacticii ~i Pedagogicii.216). personalitatea. Sillamy. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te.I 1. Paris. de asemenea'.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. relevat de manifestarea constanta in conduita. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. tara insa sa se identifice cu acesta. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. este un produs al procesului de socializare. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. ingust". flexibil al personalitatii. pe masura constituirii sale. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?").). PERSONALITATEA 15. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. Bucure~ti. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. S. de a reaction a. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. caracterul stabil.

intr-o astfel de perspectiva observationala. sincer. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. cel care nu ne este accesibil direct. data fiind eomplexitatea aeesteia. and action (1987) etc. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . precon~tient ~i con~tient. Allport. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. dar. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. specifici. 3.1905) 4. and factual study (1950). este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. al dorintelor ~i actelor refulate ete. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. CATTELL (n. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. reactiilor etc. aptitudinile ~i in special inteligenta. theoretical. al agresivitatii. Psiholog american contemporan. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. In acest context.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Kretschmer. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Cel mai cunoscut model factorial. Con~tientul. actiunilor. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Supraeu). se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete.). pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". Prin urmare. Intelligence: Its structure. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. fiind datorat parintelui psihanalizei. suprafata psihicului nostru. cel putin la baza. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. -growth. avfmd 0 bogata experienta clinica. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om.). Abilities: Their structure. COl. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. Cattell. Guilford). una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. existii 0 anumitii constanta a actelor. growth. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. and action (1971).. fata plinii. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. de asemenea. acestuia. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. Acesta.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). fiecare avand un rol specific.15. sistem osteo-muscular firav etc. notiiri etc. a~a inciit. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. in urma eereetarilor intreprinse. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. astenic (corpul alungit ~i slab. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor.) ~i atletic (bine proportionat fizic. 2. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). Eu. corelati. emotiv etc. sediu al instinctelor sexuale. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. respectiv incon~tient. Din punct de vedere strict psihologic.. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. miiini ~i picioare scurte etc. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. greutate inferioarii celei normale. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. anume Sigmund Freud. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. exces ponderal.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B.

calculat. numi!i factori de origine sau intemi.I. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. -.independent. perseverent.supus/docil Moderat.uitate. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF .cald.Marile principii ale teoriei sale. capabili sa explice comportamentul indivizilor. Fondatorul evenimente ei.optimist Calm. incapatiinat Imaginativ.•. natural senin.. ceremonial Direct.' A I B ! C E F i G (_ I I I. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. flftNll. ~PLlCATII . Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza.sensibil.depresiv. boem. . banuitor Putemic~irealist." . stabil. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic..taciturn. conditii. demn Tensionat. jovial Con~tiincios. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. biinuitor.- .3. suspicios.conchizand asupra existentei incon~tientului. liberal.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. non~alant Deschis. I 1. resursepersonate Controlat. . . impulsiv.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).suspicios.respectuos.IIII. 3. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . H I L Rezervat. o I .. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii). giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. experientele .spontan Tandru. . visator Fin. entuziast.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. ". cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.perspicace. sentiment Inovator.agresiv. oportun (slabiciune a supraeului) Timid.calm(E~putemic) Caracterputemic.calm. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). L . neglijent Destins.respect pentrutraditie Dependent de grup.sentimental. 2. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. putincomunicativ Indiferent.naiv. cooperant Practic..con~tiincios. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. radicalism Suficient sie~i. 0 terapeuticii. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. intreprinziitor.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. prudent. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. inciipatiinat Impulsiv.timorat.apar sUbiectu. Psihismul primare.prudent. frustrat. mai mult sau mai pulin. Conservator. sociabil.spiritcritic.. 'M N . Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. lucid.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . autoritar. amprenta asupra intregii sale conduite. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman.increziitor in sine. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie.rece (schizotimic) Putininteligent. conciliant.libertin. voios.vanitos.dependent afectiv Neincrezator. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. 4. satisIacut de sine Increzator. Ace~ti factori. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. supuse principiului pliicerii).lini~tit.surmenat propria personalitate. sistem. critic.'. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. Raymond B.~.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. devcnit mai mult decat regresiune. traumatice. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.cooperant. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. deta~at.. instinctiv. ~ipentruprin orientarea profesionala. serios(supraeuputemic) Aventuros. trasaturi de pe:sonalitate. '.fidel grupului Necontrolat.

responsabilintr-un sens sau altul. Aceasta inseamna. in lurnea animala. Organismele. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. oricare ar fi aceea. chiar avand un psihic dezvoltat. din aceasta perspectiva. prezenta. ca sisteme deschise.$tiinfei de sine. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. individul se mentine ca individ. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. de asemenea. natura umana este gandita ca personalitate. Spre deosebire de lumea anorganica. unitar al unei entitiifi. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. de asemenea. INDIVID.1Individ. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. un exemplar al unui anumit tip.st. nu nurnai fiintei umane. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. . Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. ci are un caracter unic. PERSOANA.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor.noastra intr-o realitate distincta de noi. este asigurat de acest nivel. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. eu alte cuvinte. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. ci.65 . 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). Se asigura astfel. dupa aceea. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. anume con~tiinta reflexiva. "al tau". pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. existenta fiind 0 continua reechilibrare. Mai mult. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. "al meu". omul se na~te ca organism (entitate biologica). la un nivel general.tei umane. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Evident. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic.2Con.) B. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). revine. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. Petsoani.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. PERSONALITATE* &. viata presupune 0 transformare permanenta. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. evolutia temporala. dar nu ~i suficiente. 1&.. existenta oriciirui individ este distincta. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. de asemenea. a fost amintit in primul rand cel de divid. De altfel. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie".ncte de mine pentru mine. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). Spre exemplu. De asemenea. iar. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. a structurii sale morfo-functionale. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. presupunand dezvoltarea con. In cazul omului. Este yorba de prezenta. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. o'functionare sub modalitatea unui organism. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Cu alte cuvinte. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. de~i exterioritatea poate determina. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. pe de 0 parte. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. 0 asemenea aparenta. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. pe de 0 parte. un reprezentant al unei spec ii. a ~ti ca aces tea sunt d. ~i exterioritatea sa. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). abia aceasta specific umana. iar pe de alta parte. care este semnificatia acestor termeni. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii.. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. datoritii individualitatii sale. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. la nivelul individului particular. da~. Evident. eel care Ie consider. Revenind asupra acelor semnificatii. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. conservarea structurii generale a corpului. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. In masura in care oricare organism este un individ. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. comparativ cu nivelurile inferioare.

De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice.3 Diferen. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte.Kelly.e in manifestarea personaliti. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. to ate a~.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. ureche etc. 2. concept introdus de G. personalitatea nu mai este un sistem. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele.directoretc. activitatea celor douii emisfere este complementara. ci ele se formeazii prin interactiune cu. .inconjuratoare. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. diferen!ele. emisfera~i in analizii. determinii manifestarea noastrii unicii. Cre~terea. psihice. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. nu poate fi miisuratii direct.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. in ~ sau in stareimobiIa. con~tiin!a. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. In dezvoltarea personalitiitii. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. prin urmare 0 restructurare. la organele de simt perechi. aptitudini ~i caracter). Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. Din punct de vedere functional. 5. de regula. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. S-a constatat. sociale ~i culturale. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. importante fiind nu atat insu~irile. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. 16 11I. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. G. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. efectuarea de operatii. apoi. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. in sine. deci.estea presupun planul notional. conceptii-convingeri. . Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. ea fiind unica ~ioriginala".. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. manifestate la nivelul personalitiitii.--- Triisiitura de personalitate.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea.A. nivelul cultural . Astfel. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. stabilirea de noi legaturi.de copiletc. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. cat ~i0 curbii descendentii. este mana dreaptii. considera ca interpretiim. originalii. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). unitara. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. in realizarea activitiitii verbal semantice. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. Fiirii indoiala. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. 1&.A. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data.). ci un mod de autoconstruire.).persoane dinjur. autorul teoriei constructe/or. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. ~. 4. individualitate. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. narii. de evaluare a personalitiitii.Construct \!. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. atitudinimentalitiiti. dar ~ial altor discipline. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. integrate acestea sub titlul de personalitate. Intrucat. interactiva. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Cercetiirile au ••••. 3. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Kelly. procese ~i insu~iri psihice. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. Argumentati raspunsurile voastre. In conditii de normalitate. ~i. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. construire in functie de experientele de viatii. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. avand de ~tire de aceasHi diferenta. Constituirea schemei corporale. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.profesor. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. societatea. cii unul dintre componente (ochi.

se adapteaza rapid.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. 7. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. Exista oameni agitati. intr-un fel sau altul. vorbire inegala. TEMPERAMENTUL 7. . diferite de la 0 persoana la alta. agresiv. la aspectele Connale ale conduitei umane. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. Cu toate acestea. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. Progresiv. limfa. ca~citate de lucru redusa. putemic afectat de insuccese. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. face risipii de energie. "Firea omului". clasificarile uzuale delimitand in continuare. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. Melancolicul emotiv ~i sensibil. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. bila neagra ~i bila galbena).el nu determina aptitudinile sau caracterul.1 Latura dinamico-energetici a personaliti.. inclinatie spre exagerare etc. dezirabil-indezirabil. caracterizat de riibdare ~i toleranta. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. calme. inconstant in relatiile cu ceilal!i.persoane care se dovedesc retrase. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. a personalitapi. aspecte care se concretizeazii. imperturbabil. lini~tite.ale ceIordinjurul nostru. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. eu earaeter innaseut. dar obtine un randament progresiv.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. ia u~or decizii. Sangvinicul vesel. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. patru tipuri temperamentale: coleric.67 7. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. au rezistat de-a lungul timpului. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. meticulos. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. nerabdatori. dar cu senti mente durabile. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale.care fac totul in graba sau dimpotriva. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. a~acum yom vedea. in acest context. temperamentul suportii. --. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. caractere bune i?icaractere rele etc. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. inclinat spre rutiniietc. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. chiar lent. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. cu sensulde a amesteca). dar simultan a asemiinarilorexistente. inclinat spre reverie ~i interiorizare. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. are dificultiiti de adaptare. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile.Temperamentul se refera. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. I IF1egmaIiC~ calm. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. flegmatic ~i melaneolie.n. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. bine dispus. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. impulsiv ~i uneori chiar violent. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. VIOl. echilibru emotional. eel mai adesea. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau.mai evident. sangvinie. capabil de activitiiti de migaliietc.

dar se supiira u~or.r Desigur. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). de-a lungul timpului. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. 4.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. Wiersma. Heymans ~i E. Freud. G. 4. G. Psihologie ~i religie (1940). Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. superficialitate. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. spreexemplu. cu multi prieteni. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). a diverselor mitologii. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. retrase. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile"."overtul instabillmelancolicul. baza a imaginatiei.intl. . suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente.Descompunerea formelorin . optimism. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. echilibrat. excitabillcolericul. fidel prieteillior sai. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut.extravertul stabillsangvinicul. cu studii de medicina. Teoria lui t. Cea mai importanta idee pe care C. Heymans ~iE. tipul puternic. mobil/sangvinicul. Teoria lui C. 3. ata~t traditiilor. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. creatie culturala in general.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. Flegmaticii 3. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Eysenck a reluat teoria lui C. Teoria lui H. a fost timp de cinci ani discipolullui S. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. D. lent/flegmaticul. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. D. tipul puternic. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. vesel. . . . fiind stimulate de eventualele obstacole. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele.0 melodie. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. teoriile temperamentale s-au diversificat. Pe baza acestor diferente. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. P. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. echilibrat. tipul slab/melancolicul. a alchimiei. neechilibrat. stapane pe sine). 2. ~PLlCATlI :1: 1. 5. religii. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. Jung. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. in timp ce altele non-emotive. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul).introvertul stabillflegmaticul. lini~tite. Teoria lbi G. 2. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. . adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. In baza unui bogat material clinic. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. . diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. G. a unor opere culturale fundamentale etc.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). Analizati.. a recunoa. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. Abilitatea de a calcula.i slabe. Definiti aptitudinile. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului.i rime.i intelegere de sine. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.. cuantifica. 5.i al coordonarii mi. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. Detaliind definitia sa._ 72 .. a avea empatie. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline... dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala.. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. recunosc.i limbile straine. 3. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. Din punct de vedere fiziologic.. profesor de teoria cUJ...i creative de rezolvare a problemelor. 4.Ro. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.carilor corpului . evalua propozitii ..te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. monitorizarea .urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. fiecare dintre_ele. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Ea implica simtul timpului . mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant... ci trece prin anumite stadii care implica.. integrandu-le propriei lor substante. obiecte ~i idei. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. 18 I.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. oazate pe aptitudini reale. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire .. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni.. melodii . Stadiu = perioada de dezvoltare. 2.i la starile lor. foJosesc metafore etc. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic.i celelalte procese psihice. de motivatiile subiectului Sidemediul social.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . In realitate. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.te ~i clasifica indivizi ..i a efectelor.. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. Analizati clasificarea aptitudinilor..i complexe. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri... Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . numere). In general. intensitatea.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . fiindexpresia interactiunii acestor conditii. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. fiind apreciati mai curand ca talentati.. ritmuri.i Invatat In cazullor. este aceea~i.ln acest context.. ~PLlCATII ' 1. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. indiferent de disciplina.. Sunt sensibili la tonalitatea.•. intelegerea relatiilor dintre actiuni. . 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . a fi con.i analizati raportul dintre Innascut.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive .i specii.oa~terii. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.ca). performanta...i inductiva ~i capacitati critice .Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (.. dupa un model linear. au avut dificultati la ~coala.. depinzand de capacitatile individuale..i controlul eficient al gandurilor .tati larealitate. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. inaltimea "~itimbrul sunetului.tient de punctele tale tari .i ale mainilor in manipularea obiectelor. citesc cu placere. Sunt persoane care invata repede limba materna .i emotiilor. fiind sensibili la motive Ie.. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .i/sau in!elege realitati complexe. intentiile .. In elaborarea teoriei sale. dupa aceea. creeaza . exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. tendinta spre imitarea de modele. treb~int~l~ !?i de. gandirii. dorinta I de schimbare. w. implicit creativita tea. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. . creativitatea: a. spre exemp1u In artii. !?i profesional. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. neincrederea conformism probleme. CREATIVITATEA 20.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. interese atitudini riscurilor. fata deafirmalia asumarea in po.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. Potrivit lui C. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. 1imita inferioariiarfi de 95-100.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. speciale putemic fluida. convergenta.2 Niveluri .i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. autoevaluare. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. 20. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. respect pentru nou ~ivaloare etc. de "facilitanta". iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. etc. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. dinspre sistemul psihic uman. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. opacitate la nou. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . creativitatea se manifesta in forme diferite. . in conditii favorabile. a de formula traditie incapatanarea. . dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. elementele obtinute fiind. propriilor idei 0. in alte domenii. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. noi. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. De asemenea. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. nonconde nou. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. curiozitate. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. fata de autoritate. nu se poate vorbi de activitate creativa. pe niveluri ierarhice distincte.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. persoana disponibilitate receptivitate in altii. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . presupunand 0 restructurare a . de asemenea.20. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. deli'isarea. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate.

Sternberg. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. .!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. Astfel. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Potrivit aeestui model. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. de asemenea. In cele din urma. Mergand mai departe. I. in cele trei coloane. norme ~i valori de cercetare sau de realizare).a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente.. documentare ~i experimentare. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. logice etc. procesual al creativitiitii. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. Creativitatea reprezinta. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Aeest model nu este singurul. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. u~urare a indeplinirii unei actiuni. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. nesilit del nimeni. _creativitarii. care consta in informare. cel componential. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga.' procesetc. I I . pe care 0 imparte in trei coloane. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). a producerii unui fenomen etc.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. meta componential ~iepistemic. potrivit lui G. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". con~tienta ~ide lunga durata. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. 20 . care se face de buniivoie. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor.' promptitudine. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . Mai mult.). creativitate. germinatia). Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec.t!LU!. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. rara 0 cauza aparentii. prin extensie. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. in diferite faze de prelucrare. Realizati acest lucm ~iin . ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. -eitate = care se face sau se produce de la sine. _.unui domeniu. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). un altulfiind cel initiat de R. Spontan. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. Facilitare = inlesnire. in' comportamente etc.completate. 4. ~PLlCATII . Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii.6-35". care actioneaza cu promptitudine. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. nte. modificate etc. ration~liziirii SOluriilorexiste. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). aptitudine. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. utilizate in rezolvarea problemelor.. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. faza incubatiei (gestatia. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. La fmal. faza verificarii. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. structural corelate: componential. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii.ceea ce prive~te propria activitate. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii.' La primul nivel. natural ere promptii in atitudini. faza "iluminarii". J. 6. 3. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa.

s. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. in 1920.30-55/60 ani: varsta adulta. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). . Edueapa. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor.14/15-18/19 ani: adoleseenta. rpesaje de specificitate.. . ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: .. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. sub forma codului genetic. . varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea).1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. numite Amala ~i Kamala. favorabila dezvoltarii.. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. in proces. numite cel mai adesea "stadii". intraindividuale. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. . constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. in mod con~tient. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.78 .6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile.llanfa desflisurata. 2. varsta data. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . . In functie de aceste criterii. In planul dezvoltarii psihice. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. se deplaseaza in patru labe. 3.0-1 an: perioada infantila.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* .19/20 ani-30 ani: tineretea. a~a cum s-a 'precizat. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. La nivel individual. . fae sa fim eeea ee suntem. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. propuse sau ingaduite copilului.!ll devenirii sale.· Au murit repede. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. in egala masura.activitatile impuse. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. . direct sau in1irect. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. bio-psiho-sociale.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. Ereditatea. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii."!ce spec~fice. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . . de la 0 generatie la alta. Intentionalitatea. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . orice eforturi de educare a sa e~uand. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. .tateu dom.. care se define~te ca activitate specializata. capturate in India. tara sa se adapteze la viata oamenilor. care au loc pe parcursul vietii unui om. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. . Nu cuno~teau limbajul uman.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. .mediu. Mediul. care mijloce~te ~i sustine. in varsta de 10-12 ani.v. Dezvoltarea umana..3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. specific umana.. . presupune mai multi faetori... 21. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. actiunea mediului poate fi. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate.cerintele adultului vizand competentele incurajate. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. 21. dezvoltarea.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. rezultatul final al dezvoltarii. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri.

asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. EI se deta~eazii fatii de familie. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. dar . semn al tendintei de independentii fatii de adult. prima . In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. oferind suport afectiv ~i confirmare. se dezvoltii vointa. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. abilitiitile in manipularea obiectelor. fapt ce conduce. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. Odatii cu intrarea in ~coalii. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. spre deosebire de preadolescent. recompensele morale ~imateriale. de la preconventionalla conventional. constituie. Copiii mici se caracterizeazii. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. obiectele avand in general suflet. capului determinii. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. dorintele. de la cea putin stabilii la cea stabilii. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. prezentii mai ales la biiieti. " Procesele cognitive se perfectioneazii. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. 0 altii triisiiturii este animismul. datoritii stocului redus de informatii.oltare fizicii. Grupul ajutii la maturizare.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani.a (. senzatii de sufocare. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. ostilitatea intre biiieti ~i fete. forta. lagrupul ~colarsau lacel religios.21.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. perfectionarea limbajului. dar mai ales cantitativii. uneori. de asemenea. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. spre exemplu. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care.3 Preadolescen. perioade de apatie. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. receptivitate. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. larii discerniimant. adesea. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. obosealii persistentii. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. cel mai devreme. prin acesta fiind stimulate coordonarea. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. de actiune.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. datoritii procesului intern de dezv. Devine mai echilibrat afectiv. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. in comparatie cu restul • organismului. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. pentru pre~colar. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. mai ales la inceputul pubertiitii. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. se realizeazii abdominale. printr-o mare curiozitate. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. aici. se manifestii. de cele mai multe ori. oboseala instalandu-se mai repede. fiind'imitate in special actele celor mari. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. glandelor sexuale. reu~ind. Este prezent spiritul de imitape. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. adesea la tulburiiri cardiovasculare. ameteli. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. echilibrul. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. evaluarea spatialitiitii. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. care scade treptat. 21. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. In acest stadiu apar. dinamismul. Principala formii de activitate estejocul. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. sii-~i domine reactiile impulsive.

Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. logice. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. Este.. precum imaginatia.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. dar ele sunt nesigure. A. gandirea este abstractii ~i logicii. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. memoria este preponderent logicii. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. spiritul de dreptate. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. Reu~itele 11 entuziasmeazii. emotionalii. sunt observabile marile realizari. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. 21. un echilibru al vietii afective. ciiutarea. H. specifice varstei. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane..).s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. definirea identitiitii. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. 21. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. 21 21. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor.7 Bitrinetea (55/&0 ani. printr-un proces de specializare. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". de asemenea.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. a stabilirii echilibrului functional optim. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. psihic: ca maturitate intelectuala. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. fiind conditionate social. "Cine sunt eu?". Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. a iubirii sau a solidaritiitii umane. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. In planul relatiilor i n t e r p e r. oscilant. Caracterul ramane instabil. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. a motivatiilor. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. De asemenea. Se remarca 0 armonizare a intereselor.5 Tinere. Astfel. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. constructiv-realistii ~ide creatie. nelncredere In sine. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. de initiativa . ~i ca maturitate afectivii. caracterizandu-se. etapa perfectioniirii psihice. prin structurarea mecansimelor cognitive. Pe plan profesional. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. Erikson. dupii E. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente.

W. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. izolati. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Pricepere vinovatie vs. Intimitate vs. mortii. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". Altii pur ~isimplu moral. L. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. Atkinson) ~ . facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. apoi al membrelor superioare ~i. la s~it. intimitatea lua Speranta . relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati.a om.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. vietii ~ia mortii. trolului vs. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. al celor inferioare. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora.. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs.. Spre 21 exemplu. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. unitara. apusul relatii Prietenii. Allport ~iR. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. tri~ti. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Pensionarea.. . apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. durabile. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. domeniul intelectual. . sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. ci progresiv.

pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.. Dupa desra~urarea sa. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. Conflict = Iupta de tendinte. poseda cultura sa. obicejuri etc..greutate Volum r j ~ ~. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. Orice societate' umana.-. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. 4. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. se face in institutii specializate.... i . de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular... orbi. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. 6. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. 1973). scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie...incapabili de un paTcurs ~colar normal. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. sociale. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. traditie.... cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ.. deprinderi etc. 5. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii.) bazandu-se pe imitatie. ~PLICATII 1. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.•. ... . Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza.•.. surdomuti.. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta... de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. Toulouse. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.(Faze de oscilatie) ..' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!.. 2.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.••••. L 'education des debiles mentaux. .. -... 3. afective sau cognitive. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. De asemenea. 8 Primii ani ai vietii noastre..• : .. motrice sau senzorialii. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. dar... ciireia i te dedici din simplii pliicere.. contribuie la buna insertie sociala a omului. de interese. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. cultura.... Mesape. specific umana sub influenta mediului social.. infirmi motor etc.. Not. Educatia copiilor deficienti intelectual. oricat de primitiva.

0 parghie a autoreglarii individului. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. exemplificiind pe motivatia ~colara. Contribuind d. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. In acest sens. ea fiind cauza interna a comportamentului. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. Astfel. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . deoarece dacii lipse~te restrictive.). Reciproc. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. . stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte.. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. fie ca sunt innascute. supraaprecierea dificultatii sarcinii. La fel de bine. existand doua situatii: a. anume optimum-ul motivational. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. . In principiu. . la nivelul elevului. Spre exemplu. frica de consecinte. subaprecierea dificultatii sarcinii. ambitia etc. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. cre~te ~inivelul performantei.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. persoanele apaytinand tipului puternic. con~tientizate sau necon~tientizate. 2. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce.. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii.definirea motivatiei. Generalizand.. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. -relatia motivatieperformanta. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. gradul de reu~ita. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. Astfel. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. . Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. obi~nuinta de a se supune la norme. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. . echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. b.respectarea structurii standard a unui eseu. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. aspiratia spre competenta etc.). Motivatia este un filtru al influentelor externe. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. motivatia constituie elementul care un structurat. ajungandu-se la e~ec. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. Totu~i. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu.pe de 0 parte. . pune in mi~care organismul.

3. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. 2. . se poate aprecia.corelatia caracter . urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. cuno~tintele care vor fi abordate: . conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). de rigoare ~icoerent~ a redactarii. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. . Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. cel putin pana la un anumit nivel. convingerilor. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. a modalitatii de corel are.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). Redactarea eseului.. o· tematica mai generala. . a calitatii argumentarilor. dar ~ide tema pusa in discutie). punand in evidenta importanta sa. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. . Clarificarea temei: a.profil psiho-moral. Pregiitirea abordiirii. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale.. 2. PregMirea abordarii: a. caracterul integral dobandit. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. invatate. a coerentei. atitudinilor. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. 1. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. Dezvoltarea.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. un eseu liber. care contureaza ~i precizeaza problema.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. diferentele privind intensitatea acestei relevante. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. . .mediul social: totalitatea ideilor. a stilului. b.este yorba de umane. b. comportamentelor etc. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. inseamna ca modurile de reactie sunt.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. structurat pe trei paTti: a. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". Astfel. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. a exemplelor oferite etc. . b. Introducerea. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. . un curent de gandire. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. in primul rand. 0 epoca istorica . Conceperea planului eseului. Dati un titlu eseului vostru.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. de asemenea. 4. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. de structura dinamica etc. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. comune unui ansamblu uman. c. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului.

Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.4 S.1 Imaginea de sine 22. .3 Relatia valori.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.1' Statusul ~i rolul.indicatori ailcomportamentului social 23..Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.1 Atitudinile sociale 25." Wii.85 Conduita psihosociala 22. Relatiile interpersonale 23: I 23.2 ." ~i:~. Atitudinile social~~i formarea lor* 25. omportamente p~l"'antlsocla 24.3 23. I '" .2 23. atitudini.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.: .. Comportamente pro ~i hntisociale 25.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. Wi ».." _FA I"'.'.

ca 0 autobiografie. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. despre divinitate.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. Peirce al pragmatismului. evenimente de viatii. faptul cii individul ramane acela~i in timp. Dar. In sens restrans. de a construi imaginea de sine. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective.86 _ 22. identitatea evocii continuitatea existentei. cu corpul. credintele. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. . in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. trebuie sa ne cunoa~tem. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Filosof american. In sens larg. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. in miisura in care este legata de practicile sociale.eul material: este constituit din corpul persoanei. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. publicii in 1907 Pragmatismul. in timp ce altele respinse. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. institutii. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Este aspectul central al eului. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. in sensul cii unele sunt retinute. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. motivatii. despre abilitati ~i priceperi. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. despre originea universului etc. despre valori. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. 1890). . Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. . credinte. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. util sau eficace". la experientele noastre interioare. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. S. Dad pana in luna a treia sau a patra. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. cii persevereaza intro formula de sine. Potrivit psihologului american William James.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). prin compararea cu altii. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. componenta comportamentalii . dar ~i din imbriiciimintea. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. putem intra in contact cu personalitatea. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. fondator impreunii cu C. colectivitiiti) cu individualul. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. Ie inregistriim.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. componenta evaluativ-motivationalii . sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Ie organizam etc. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. cu "eul" nostru.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. despre efectul actelor noastre.iile celorlalti despre el.

prieten.••.•••.•• *. functii. de a incalca legile. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. de un set de roluri... Teoria identitiitii sociale. bunic etc.) 22."-=.•.. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta.. culturale). . Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.• ••••••••••. juridice. .. iar altele dobandite (rolul profesional. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare.. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. . se distinge de altii. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. care sa-i.. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. persoana. se diferentiaza. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). din care decurg sarcini.. inginer.. sa dea sens istoriei sale personale.2 Statusul .indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. Spre exemplu.i rolul . . etnice.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati.-'_ •••• m . teoretic. . fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. adult..•.. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) .. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.•.•"""•. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. vor incerca sa. apartenenta politica).•••••. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.• .Aparitia unui astfel de grup. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.:•••. parinte. sot.••.~i evenimente pe care Ie traverseaza. . Individul dispune. incercari de a-~i intari stima de sine.. La randul sau.•••••••. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. dorinta de schimbare.••. .••. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.. asimilarea pasiva.•. ~. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. de a consuma alcool etc.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. avantajeze inraport cu elevii buni. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv..:-... compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. care este pus in evidenta la un moment dat. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea..•.). tendinta individului de a-~i afirma unitatea.••••••••••••••••••_ •••.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar.). iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. aleoolismul etc.. "". •••. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. indiferenta..••• :>.•• " ••. Se delimiteaza un status actual. femeie. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat.•.• __ ..) . nationale.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. obligatii. : "" •. Potrivit acestei teorii. ~i un status latent.•. ..•. individul se opune adesea presiunii exterioare.. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.•. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. trebuie apelat la noi concepte.r.••••••••.••••.originalitatea: care afirma singularitatea.. Pentru a intelege fenomenul identificarii. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. ocupand o anumita pozitie.••• m"" . •••••.••.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. membru al unui partid politic etc.••. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. membru al unei organizatii).. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). de asemenea. fie raporturi de discordantii...acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.•••••••. . .. functional...~. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar._ .•.• . este inevitabila.. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.• . Elevii cu performante slabe. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. adolescent.

•..••...•••. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social. in viata cotidiana. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane.•.••.•••. .. . celelalte doua sunt probabile.••. sunt dezordonat. ••••••••••••••••••••••••••... indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare..... 2..... de cutume. adecvat situatiei. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc...•••••. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.. Strenghts (atuuri.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.implicit. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. 6... climat tensionat in ~coalaetc. 7... eterogenitatea clasei de elevi. 22 l.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul).. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. Comparati eele doua analize. 4..•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. abordarile educative de tip exclusiv frontal.....••••.... inadaptarea ~colaraetc.. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute... Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.....decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate.se intampla la momentul potrivit.•••. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane..•. respectiv a ceea ce . eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate. dar ~iin politica.. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. ....... management deficitar... atitudinile ~icomportamentele sale.. Incercap sa descoperiti.. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.. etc. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor. e~eculla examenele finale (sau de concurs). imi place natura. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.•. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. cultura. economie. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. 1. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. am vointa etc.••••. marimea cIasei de elevi.•••.... Afirmarea ~i... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. autoprezentare ~iperceptia de sine.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni.... ezitant etc... Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. rigiditate deficiente intelectuala..). realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim... nu fumez etc... Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor... Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun..... Luand ca exemplu diferite roluri.•. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte... conflicte in familie etc. .••.. Grupul este determinat de indivizi. in propria voastra existenta..S"" = persoana care este ata~ata de traditie... Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. permise ~iinterzise. Contemplafie = atitudinea. privind resursele ~colare..

determina aparipa anumitor stari psihice.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. in toate elementele sale structurale.obiective (au un caracter social). poate fi acceptat sau respins). dar. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. insu~irilar. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. cu frecventa mare. d. De asemenea. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. pozitiv sau negativ. blocajul comuniciirii. inzestrate cu toata gama functiilor. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: .2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). . b. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. Desigur. bruiajul.i rolul rela. distorsionarea informafiilor etc. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. ducand mai ales la erori de evaluare. dinamic. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. Una dintre erorile de perceptie sociala. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. mentine sau restrange. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. relafii de alienare (instrainare. 23 23. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. c. afective. continutul lor.3 Locul . subiective (au un caracter psihologic). relafii de cooperare. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie).iilor interpersonale in structura personaliti. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. unde se inc1ud: a. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. con~tiente ~idirecte intre oameni. relafii de competifie. 23. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. sociale etc. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. relatiile de intercomunicare. unde se inc1ud: a. In acest context. relafii de ierarhizare (stratificare). legaturii arata ca relatiile interpersonale. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). relafii de acomodare. indepartare). dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. Criteriul caracterului procesual. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. rela1iile afectiv-simpatetice.). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. In calitatea sa de fiinta sociala. relafii de asimilare. izolat de ceilalti. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. RELATIILE INTERPERSONALE . starilor ~itrairilor psihice. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. c. de asemenea.23. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. relafii conflictuale (cognitive. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. b. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. Caracterul con~tient al. 2. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. 23. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). in afirmarea acesteia. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. perceptive. a unor relatii interpersonale pozitive. ci ~iin plan moral.

dar ~i mijloace de afirmare. de situatiile colective.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1.4 Grupul. relatii directe (nemijlocite).dimensiunea relaponaHi. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. existenta unor scopuri comune.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. eonstituit in timp. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. potrivit caruia se disting: a. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. de noi nevoi. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. un ansamblu de indivizi. dar ~ide a se afirma personal. ri~di~. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. al diadelor. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. spirituale. biologice. 2.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i .o""taw. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. precum mulpmea. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. . b..~~l·····~~~~~~~~~t~t~il.existenta unei determinari in timp. . psihologice. . . crearea .familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . . derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. culturale. de indivizi. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze.23. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). de asemenea. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. nemijlocite . potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. grupurile pot fi . institutionale.. grupuri mari: numar relativ mare de membri.funcfia de integrare soCiala a individului. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. grupuri mid: numiir redus de membri.compozitia grupului.funcfia de diferenfiere. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM.). grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. economice. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. 2. religioase etc. intervine asupra evenimentelor. existenta unei structuri a grupului. acceptate de toti membrii grupului. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. . Multimea reprezinta.funcfia de producator de idei. Din acest punct de vedere. Grupurile constituie I real. socioeconomice sau socioculturale. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. . a continuitatii temporale. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). Un grup indepline~te mai multe funetii. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. incorporare. existenta unor relatii sociale oficiale. care se refera la conditiile materiale.poporul). capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. de categoriile demografice.dimensiunea contextuala. De asemenea.Acestea orienteaza activitatea grupului. l~ 23 I grupurilor. i§i proiecteaza viitorul. . securitate. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. juridice. anume al grupurilor. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. distribuie pozitii §i exercitii influente. un rolmajor in a oferi individului securitate. Caracterul functional: .existenta un or scopuri comune tuturormembrilor.dimensiunea instrumentaHi. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.

Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. instrainare. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. fata de factorii de civilizatie. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. grupul de loisir ~i familia. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. laissez faire. 4. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Charles Cooley. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. 7. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). sa scrieti despre colegii vo~tri. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909).organizarea grupului. 3. densitatea. repartitia geografica. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. grupul de formare psihosociala. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. grupului (personalitatea grupului. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. grupul de cercetare-dctiune. autoritari. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. de unitate). = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. apropiate. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. In c1asa. numit sau ales. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. 8. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei.91 omogene sau eterogene. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. cu responsabilitati bine definite. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra.coeziunea membrilor (gradul de legatura.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. 5. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. . 'Demografie = ~tiinta care. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. grup. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. afectivitate ~i pretuire reciproca. . Analizati comparativ relatiile de cooperare. inscrise de obicei in documente oficiale. 2. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri).gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup).de sex etc. Fiecare dintre voi Incercati. inactivitate.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. grupul de joc al copiilor. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. structura. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. prin metode cantitative. Liderul formal este eel oficial. . Astfel. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. Opinie publica ~ . Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. loc sau epoci. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. Atat in grupurile formale. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. 6. apatie. nereglate oficial).pe 0 foaie de hartie. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. ~PLlCATII 1. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. grupul de actiune. 'Alienare = Indepartare. . grupul de invatare. .

Explieatiile au fost eonstruite.!ii. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. Empatia este mediata.24. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. .niei ehiar sacrifieiu de sine .perspectiva biologicii. i'n buna masura. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. ei cee~ti. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. raspunsuri ce sunt controlate genetic). Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. bueuria. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. care eontrazice legea seleetiei naturale). de asemenea. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului)." (s.a alta persoana. ramura biologiei ce studiaza instinetele. Sunt comportamente intenponate. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. etologia. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). dupa cum exista situatii i'n care. incredere ~i pretuire mutuala. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. deci sa uite de ei i'n~i~i. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. destin. In general. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata.perspectiva biologicii. fiind aceeptate ca atare. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. 1994/1998. ostilitate ~i comportament agresiv.). respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. fara a~teptarea unei recompense externe.perspectiva invii. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. eu grave tulburari de personalitate.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. indiferent de profilul de personalitate al individului. pe baza a doua pozitii teoretice: . manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. din primele momente i'n care eunoa~tt'. care determina furie. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. niei ajutor . Moscovici (coord. in trecut.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. Or. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . Editura PoliTom. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. responsabilitate sociala. TIU exista eoexistenta fiira empatie. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. Comportamente antisociale. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. organizatii sau alte forte exterioare) . Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. In funetie de aeeste urmari. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. pozitiv.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. egocentrism scazut. credinta intr-o lume dreapta. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care.m 0 noua persoana). fie savar~ite de persoane bolnave. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". . ea sau opusul sau. contand nu atat cine e~ti. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24.1 Comportamente pro . el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. el nu va aeorda ajutor. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare.

. grupul. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii.marja de toleran(ii. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. .claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. respectiv anormalitiitii sociale.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. dar ~iatitudinale. dar ~i supraindividuale. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. curente fiind distinc!ii. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. morala. In anumite situatii insa. Normalizarea.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea..practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. 24. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. . dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea.. In timp ce fete Ie sunt descurajate).constanta: desernneazii stabilitatea normei. 24 . dereglarea valorilor traditionale. Conformismul 3. Spre diferen!a de situatiile de conformism. competitiile sportive. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii.. dezordinea. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. . Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. Oricum. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. cel putin nu in fata acestuia.2 NormaJitate . Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. respectiv absenta normelor.definirea anormalitii. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). Obedienta. Se distinge intre modelul cultural real. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. agresivitate directii/agresivitate indirectii. dar ~i indivizii propun la randullor norme. Practic. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens.). rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. insii. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. nesiguri pe riispunsurile lor. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. Con rmismu. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. In principiu.i anormalitate sociala face ca membrii.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. 2. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. In general. . reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. dinainte. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. :nfluenta mioori •. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. functionarea patologicii a societiitii. care se refera la faptul ca nu 4. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. influentat de modii. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. legea). Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura).

excitarea fiziologica. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. de unde ~i 0 absenta. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. PLICATII 1. in loc sa-l pedepseasca. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate.). a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. independent ~l 2. la varsta de 9 ani. Gustave LE BON (1841-1931) A. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. in cele din urma. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. in general. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. efort. credintele." Practic. 0 persoana antisociala. bani.. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. Familia lui s-a reunit. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Potrivit lui D. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. "Directorul. obi~nuintele etc. emolii etc. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa.. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. de cand el avea 5 ani. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. in general. apatic. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. in timp ce succesele i se datoreaza. organizate intr-un sistem. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. Comportamentele antisociale.' scaderea responsabilitatii. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. dependent. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme.) etc. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. modele de comportament ~ipractici cotidiene. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. a simtului moral. normele. Tranzitoriu = intermediar. W. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. de tranzilie.. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. Sunt de preferat interdictii limitate. tendinte care se cer descurajate. Acesta furnizeazii cadre de referintii. Acest Miat. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. muzica intensa). autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari.. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. vocea unui vrajitor. infantil. ignorarea viitorului ~i trecutului). care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. acolo unde anonimatul devine posibil. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav.. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. el a devenit bolnav. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. Treptat. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Cost = in context psihosocial. De ce il apreciatil/ 5. 3. auzind 0 voce care-i dadea ordine. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Winnicott. droguri . Acasa. mar i mea g r up u Iu i . activitatea in g r up.

\ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. 25.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). atingand un anumit grad de integrare sociala. apartenentele sociale. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. aptitudinile etc.. repetatii fatii de un stimul. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente.intensitatea. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns.. personalitatea. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. favorabil/nefavorabil. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. dar. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. afectiv sau volitiv. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. De asemenea. in baza acestei semnificatii a conceptului. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. poate determina 0 atitudine. deci inviitate. atitudinile indeplinesc mai multe functii. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. este 0 combinatie de reaqii cognitive. Desigur. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. relativ durabile de opinii (credinte). prin atitudinile noastre. In acest context. dirnpotriva. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. Formarea atitudinilor sociale pune. chiar dad nu am avut contacte directe). care nedetinand informatii in acest sens. nuditatea afi~ata cotidian etc. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. Allport. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv.95 25. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. Sursele comportamentale au fost legate de . nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. simultan. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. comportamentalii). Atitudinea.. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). intr-un fel sau altul. afective ~i comportamentale fatii de un obiect.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. fatii de aceste nationalitiiti. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. pe"de 0 parte. pe de alta parte. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii.centralitatea. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. raspunsuri relevante ).2 Formarea . . un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. nu au posibilitatea de a oferi. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. . de un anumit gen. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. curent fiind delimitate: . trairi afective ~i manifestari de persoane). nu ne sunt cunoscute. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. cer~etoria. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. afectivii.valenta. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. in cadrul unor sondaje de opinie.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. se pune problema formarii lor. accesibilitatea. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. a intiiririi unei atitudini. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. W. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. repetarea. astfel inca. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. cei dinjuruf"nostru. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. problema modificarii acestora. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. societatea. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . potrivit lui D. spre exemplu. spre exemplu.

de mesajele publicitare. In ceea ce prive~te convergenta. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. a te angaja. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. ci ~i in baza propriilor comportamente."".. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. fie in unul de divergenta. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. Pentru ca scopul actelor p.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. spre exemplu. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . comportamente A~a cum s-a precizat anterior. credintelor. acestea din urma fiind decisive. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. Realizarea sa. putere.existenta unei anumite interdependente eauzale. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). claritatea mesajului. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. In acest sens. factori situationali.). adesea. modul dobiindirii sale etc. mesaj video. a actelor persuasive venind dinspre campul social. Astfel. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. 2. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala.). 2.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. Desigur. informatiile pe care se bazeaza. sex etc. ". rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. mai ales in contextul societatilor democratice. atitudinea determina comportamentul. de mesaj (tipul de argumente continute. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. frecvente. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). caracterizate. Persuasiunea. atentia este divergenta. totu~i. in lumea contemporana. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Receptor Context 25. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). ci mai curand probabilista. atunci cand disocierea este evidenta. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. fluenta verbala etc. intr-o mai mare masura. in societatea contemporana. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. fiind insa posibila ~i relatia inversa. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. factori de personalitate.). a~a incat se poate afirma . de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). de altfel. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. cel putin la nivel dec1arativ.. Autopersuasiunea.3 Relatia valori. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. dominata. atitudini. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata).1.. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale.. atractivitate. prezenla altar semeni (este evident ca. sub anumite aspecte. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. adesea. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". mesaj audio etc. . potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. 0 expozitie de fotografie. comportamentale ~i cognitive. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.. In general. Ceea ce pune probleme ~i a atras. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive.

mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. 4.practicilor (sociale)noi. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. putand fi yorba mai . definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . culegerea datelor. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. media.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. atitudinilor sociale etc.". ne putem intalni cu 0 persoana.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). o durata de timp redusa. 2.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. se . acestea caracterizandu. parcurgand toate etapele necesare.. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. Teoria lapului ispii$itor = in timp. exprima public. unei societati. asupra celei mai persuasive dintre ele. 6. identificarea publicului vizat. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. 5. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. argumentat. mai ales din partea . oameni de cultura etc. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. in cadrul democra!iilor. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. la nivelul unei societati. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii.) reprezinta 0 valoare publicul. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. etnic. in Enciclopedie de psihosociologie. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Pentru aceasta. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. aceasta problema pretinzarid solu!ii.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti.problema are relevantii socialii. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. Chelcea ~iP. 3. Ana1izati afi~ul de pe pag. .. cadrul caruia. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. expresii precum "opinia publica nu este de acord . Repetati demersulla nivelul intregii clase. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. atitudini/or populatie. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. oameni politici..proprii grupului caruia ii apaqinem. incercati sii decideti.. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie.97 WOPINIA PUBLICA . De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere.. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". religios etc. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. care se deschis. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . una 1928. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati.. S. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. Acestea se fata de textele unui ziar.personificarea sa.". dar care a determinat 0 modificare de atitudine.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).). politic. opinia publica. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. normelor. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural.) sub impactul ideilor. I1ut. construirea chestionarului. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. 7.prezumtia unanimitiitii. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. 25 . Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. astfel incat apar.

alliteraturii etc. COMENTARIUL STRUCTURAT. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie.de asemenea. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. a. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. )" (1. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. ( . este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii.Formulareasubiectuluipermite. de asemenea. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. in raRQrt ell . Astfel. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul.. identificati problema pusa in discutie de text.). ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. Adesea. discutia) nu se improvizeaza. 1. cele care vor schita structura analizei voastre. 0 delimitare a subiectului. anterior urmatoarei etape.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. 2.]!1it:m. __ Qetel1llinati. mergand de la matematici. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. anume in cadrul demersului specific filosofiei. 1. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare._dupiLaceea.. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. literaturii specificii domeniului. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. mai intiii. 2. pentru ca examenul problemei sa fie complet. de a-I interpreta §i dezvolta. 3. de asemenea. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. informatii oferite de mass-media. Larmat). ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. este necesar ca reflexia ~i. ideile generale. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor)._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. prezentati etc. Precizati-va.. dar. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. copiii plasati in orfelinate. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. S-a prefer~t tratarea lor corelata. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. deoarece. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). documente (texte) anexate etc. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. 1. problematica subiectului ramane deschisa. comparati. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. Cum se cere un raspuns. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte.1I_suj)je~tului. Abordarea este prima etapa. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. se impune precizarea unei metode adecvate. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. Ro§ca). Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. b. Intr-un fel. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. in cele 'din urma. §colar §i socialgeneral. de a §ti sa cite§ti un subiect. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta.. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. pe de alta parte.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. tezaar@mentata. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Este necesara. exista elemente comune in tratarea lor.cu. Pomind de la textul citat. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. q. etapa ce consta in degajarea unei problematici. pe de 0 parte.. ilustrati.. iar. geografice etc. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii.. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. spatiale. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. Formulata sub aceasta forma. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei.

Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. fie pe linia problemei puse in discutie. sa prezinte problematica ~i planul. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. mai simplu. argumentele. aceste ider generale. linia problemei.m. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. Dupa cum s-a subliniat deja. aetiunile realizate. Daca lipse~te stimularea. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. c. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. Concluzia este necesara. 4. faptele preeizate etc. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. se inlantuie. tara interes. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. In primul caz este yorba de a situa textul. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului.99 fenomenele presupuse. schitarea acestei teme generale.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. 2. insu~i fragmentul. concis. respectiv de modul in care rationamentele. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. care poate fi impusa chiar de text. Desigur. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. Redactarea: In primul rand. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. iar ca atare este necesar sa fie logic. ~ . in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. dovezile sau exemplele propuse. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Daca se prefera.d. Desigur. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. sa precizeze delimitarea subiectului. ar constitui introducerea. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Situ area textului: ceea ce. anume comentariul propriu-zis. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. 3. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. bineinteles. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat.). Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. cu modificarile de rigoare): 1. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. 3. introducerea. Stabiliti planul. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. 1. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. sau subiect1l1 0 impune. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. 0 problematica. iar in final. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii.a.

=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . care este importanta-sa pentru voi? . sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. emotii. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. daca vreti. Vii marcheazii-. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. desigur. capacitatl. Incercati. cu un efort in acest sens. eventual. de-a lungul intregii vieti. intr-o masura mai mare sau mai· mica. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. care poate privi propriile obi~nuinte. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. . Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. locurile ~i activitiitile care prezintii. identificarea intereselor.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri.autoobservapa. sub 0 fOlIDii sau alta. utilizand. identificarea ~i analiza valorilor personale. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. . parasind cadrele strict legate de sistemul educational. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. comportamente etc.xadesfa§urati existenta. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. in raport cu acest centru.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative.aind'piirt. un demers destul de laborios. De altfel. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care."u .estimarea resurselor individuale. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. in vreun fel. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . persoanele. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. a aspiraliilor ~1 scopurilor. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu.analiza retrospectivii a propriei vieli.zi Activitati / ~Locuri 26 l. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. . iar dupa aceea:analiza acestora. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. importantii pentru voi.

--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi.. in contexte diferite $i nu nurnai. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. tinand cont de cele trei perspective temporale. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Eu sunt . Vreau Spun Voifi. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. De asemenea. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. 1. dar in momente diferite. Trecut Prezent Viitor 1. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Ma vad Simt. Voifi Voi fl . Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3.. Fiecare dintre noi. Ia un anumit nive!. pe 0 alta foaie de hartie. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. aceste probleme? '. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Evit. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi.. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Incercati sa precizati aceste "voci". 2. 26 . este altfel. Suport.

activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". de ~iteoretic. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. te contextul. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. idei. Iacand. 6. sa ca in pe muzica. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. Iti participi echipa. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal.-. calculatorul. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. imagini. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. 72). de in logice. persoana la mai cel ce ghicitorile. video "rapid" ~ibaneuri. mediator emotii. artizanale fotografiezi.. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. bine in propria la matematiea. serviciului. oamenii. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. place sau mi~care. pe bune. despre a sa festive. concepte. simti cor. ca lume.stri'ilucitor". "muzical" pove~ti bine "istet". muzical.inteligenf'. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. voce in dansator" deschi~i. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. sa tine ocazii colectionarea lucruri. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. bine cu la in multa vise. 26 1. cuvinte sau motricitatea. sa cantece la mult ca cii despre putemice. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. incruci~ate. grup. dezlegi dansezi scrii. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. ~icred ~idetalii. casa. actiune. camera. structuri. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. la ceilalti puzzle. u~urinta ~isa "talentat". pentru "suportiv". ce vorbe~ti. incredere independent. de grupuri conflicte. ce un sa bine gandesc. SF. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. ~idiscuri. ~ima~inariile. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. afara scrii. cu e~ti intuitie. muzicii. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. 3. "personalitate"._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. de idei. ie~i tare. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. 5. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. lucrurile tehnica romanele bun filmele. incon~tient timbrelor). f:. ochi felul original cuvinte. chestionarul presupune mai multe ~iferente. . din sa ~iexaminand tine. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. bine lucrezi tejoci.. studiu. mai propriu. figurile. u~or (de in tricotat. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. oameni. informat". cu ta fizice. ascultator". ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. ~igrafice. muzica. ajuta altii.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. de "creativ". deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. . tine. locullucrurilor putemica. tai ~isceptic.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. "talentat". .

valoarea dominanta: actiunea.' rad rar.meditativi. ponderati. nEnAP (Amorfii) . hotararile. spirituali. calmi. . nemultumiti. nesociabili. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. A. nepunctuali. egoi~ti. nervos. revolutionari. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. au nevoie de emotii putemice. obiectivi. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. macabru. rara 0 viata intema bogata. valoare dominanta: legea. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei.. tendinta spre exteriorizare.iubesc societatea. rara initiative.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios.EAS (pasionatii) . altfel non-A.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. plini ·de secrete.E. stiingaci. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. au initiative ~i mare suplere in spirit. iubiti noutatea. EnAS (Sentimentalii) . dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.sunt lipsiti de energie.. rezistii la obstacole. rapizi in executie.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. valoarea dominanta: distractia. timizi. altfel non-E. inclinati spre lenevie. plini de viata. pe care ar vrea sa-l schimbe. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". optimi~ti. P. valoarea dominantii: intirnitatea. dar cu respect pentru ceilalti. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. . muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. individuali~ti. incapatanati.. recurg u~or la minciuna sau fictiune. sunteti risipitor. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. toleranti prin indiferenta. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. ironici. indiferenti la viata social ii. sumbri. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . dar cinstiti.dispozitie variabila. valoarea dominanta: lini~tea .? Sunteti sehimbator in prieteniile dv.activitate intensa. inclinatie pentru bizar. singuratatea. dominator. putere de mundi. dar amabili ~i sociabili. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei.inchi~i. nEAP (Sangvinicii) .? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. severi. civism accentuat. emotivitate puternica. interiorizati. deseori rara masura ~i gust. EAP(Colericii) . energie. deciziile luate? In genere. respecta legile ~i principiile. nEAS (Flegmatlcii) . iubesc lini~tea. tenaci. politico~i. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. EnAP (Nervo~ii) .103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. gravi. oportuni~ti. unic. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. punctuali. foarte putini· emotivi. valoare dominantii: opera de realizat. analizeaza indelung propriul trecut. valoarea dominanta: placerea. vor sa uimeasca.imapasibiii. scrupulo~i. nu sunt constanti arectiv. au simtul umorului. valoarea dominanta: succesul. Ie plac sistemele abstracte. nEnAS (Apaticii) . variata.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. impart oamenii in amici sau adversari. persistenti in du~manii. tacitumi. neglijenti. 26 . concilianti. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. genero~i. altfel S. sceptici. cu spirit practic. antreneaza ~i pe altii in activitate.

Editura Polirom. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.•. Polirom... Ia~i. Creativitatea . Dictionar de psihologie. Bucure~ti. Editura Polirom. 1991 coard. Consiliere educationalii. Litoiu N. Psihologie cognitiva.). Dinamica personalitatii. Dictionar de psihanalizii. Editura de Vest. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1998 Editura ei.. 2000 Thorndike E. Editura Didactidi ~i Pedagogica. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .. Editura Stiintifica. 1998 Cosmovici A. 1996 Editura Piaget J. Editura Geneza. Bucure~ti.Norbert Sillamy. Ia~i. Bucure~ti.).. Cifrul vietii psihice. 1969 Editura Trei.. Bucure~ti. 2003 . Bucure~ti. 1964 Editura Che1cea A. Editura Univers Enciclopedic.. Eul $i personalitatea. Stoica A. Editura Gloria. lntroducere inpsihologia lui C.. Editura Tehnica. (coord. Editura All. 1978 Clegg B. Bucure~ti. ClujNapoca. Niculescu R. G. 1997 Miclea M. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. 2001 Druta E. . Cluj. Memoria umanii. 1999 Cosmovici A. Bucure~ti.. Ia~i. lnvatarea umana. Birch P. 2000 Platanov K. 2004 Zlate M. 1984 Zlate M. Bucure~ti. Editura Polirom. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. atitudini $i comportamente sociale. 1981 A"":. 1999 Fordham E. Ia~i.. Psihologie. 2000 Moisin A.. Bucure~ti. Editura Sincron. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate.. Che1cea ~. Bucure~ti.. ClujN apoca. Ia~i. 1974 Radulescu Motru C. Bucure~ti. Editura Polirom. Editura Didactica ~i Pedagogica.. Ghidul examinatorului. Editura Dragan I... Curs de psihologie. Bucure~ti. Jung. Editura Trei. 1997 Dumitru I. Editura Polirom. Editura Stiintifica. 1999 Editura Teora.).. K. Psihologie generalii. Aramis. Valori. 1996 N eculau A. Structura $i dezvoltarea personalitiitii.. 2002 Zlate M.. Bucure~ti. LAROUSSE .. Editura Didactica ~i Pedagogica. Psihologia dezvoltiirii..~ . 1983 Zapan Gh.. Bucure~ti. Bucure~ti. (coord.. 1996 Ribot Th. Spineanu-Dobrota S. Editura Stiintifica. 0tet E. Bucure~ti. Cluj-Napoca. (coord. 2004 Z6rgo B. Bucure~ti. Psihologie $colarii. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Ia~i.Editura Polirom.. Bucure~ti. Psihologie distractiva.. 1998 Radu I. 2000 Editura Stiintifica. Psihologia mecanismelor cognitive. 1991 Cosmovici A. Esotera. Bucre~ti.. Editura IR!. 1993 IlutP. Iacob L. (coord. Bucure~ti. 1963 Radu 1.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Allport G. M. 1998 Golu M.Roland Chemama. Editura proGnosis. Caracterulla elevi.2001 A.. Timi~oara. Memoria $i patologia Bucure~ti. Psihologie generalii pentru liceu.. Psihologie $colara. Psihologia inteligentei. Ia~i. lntroducere in psihologia contemporana. LAROUSSE ..1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Psihologie $i educatie. Bucure~ti. Psihologia pentru toti.. AI. (coord. Bucure~ti. lntroducere inpsihologie.).. Manual de psihologie sociala. Ce este vointa?. 2003 Cocorada E. Editura Univers Enciclopedic.). Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Tineretului. Editura Po1irom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful