Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

5 13.4 4. Personalitate 16.indicatori ai comportamentului social 23. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6. Motivatia 11. Caracterul 19.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.4 Rolul proceselor afective 13.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.3 4. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.6 21.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.1 3. Persoanii.2 11.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 13. Temperamentul 17. Lim baj ul : 40 9. Gandirea 6.3 Clasificarea proceselor afective 12.3 21.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19. Afectivitatea 12.2 Clasificarea deprinderilor 14.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1. Deprinderile * * 14.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.3 Functiile limbajului 9. Procese psihice cognitive senzoriale 3.4 4.4 11.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 Latura dinamico-energeticii 17. Creativita tea 20. Baze metodologice 6 1.1 Individ.2 4. Memoria 30 7.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. atitudini.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9. Senzatia * 3.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22. Relatiile interpersonale 23. Persoana. Aten tia 10.4 21.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Reprezentarea * 20 17.3 11.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.1 21.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.CUPRINS Introducere in psihologie 1.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.2 Formele atentiei 10.1 Imaginea de sine 22.2 21.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6. Individ.2 Structura caracterului 19.1 Conceptul de creativitate 20.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.5 Metodele psihologiei * 12. comportamente 95 12.2 Statusul ~i rolul.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8. Perceptia* 4.4 13.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.2 Modele de personalitate 4.1 11.5 21. Imaginatia 8.1 Definirea psihologiei 1.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19. Personalita tea 17 15. Personalitate* 16.2 3.2 Verigile functionale ale limbajului 9.3 13.1 Personalitatea ca sistem 15. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.4 Tipologia gandirii 18.5 Memorie ~i uitare 21.3 Relatia valori.2 13. Comportamente pro ~i antisociale 24.2 Procedeele imaginatiei 8.1 Atitudinile sociale 25.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.3 3.

":.1 1.4 1..3 1.~.5 Definirea psihologiei Principalele momente.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".\.ologie 1.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ ..i:.:\.2 1..::. Baze metodologice 1.5 Introducere in psih.. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..~..'r ki.i~ :....

el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german..2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . A. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Koftka. Jung." Psihologia este . cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. W. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. studiu. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. etimologic. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. F. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Introspectionismul (w. Wundt etc. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. Fondatorul curentului. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. Thornidke. Mai intai medic.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Skinner etc. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei.~tiinta a vietii mentale. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Freud. James.~tiinta despre suflet". directii. precum: a. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Psihologia c1asicii (1879 . iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. Gestaltismul (K.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. Th. inteleasa ca 0 lume interna.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. C. 1904-1920). Asociationismul (AI. deci. Bain.n. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. O.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). d. (P. H. 0 ~i procesele sistemul psihice. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. BAZE METODOLOGICE 1.. c. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. 3. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. structurile fiind date. Kohler. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. fiind lipsitii de un suport faptic. Adler etc. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. b. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii.) sustine primatul partii asupra intregului.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. Ach. Watson. considerii con~tiinta 0 fictiune. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. Dunker etc. 0 inventie purii a filosofilor. Taine. iar dupa aceea fizioJog. iar la un nivel superior este gandirea). In acela~i timp. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). inchisa. B.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. 2. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. N.. Lipps etc. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. e. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. precum ~ipersonalitatea. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. Behaviorismul (J. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). comportamentale. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. (w. Ed. VI-V Le. John Watson. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. aceasta putand. formal. Psihologiareprezintii .6 I.) apare . reprezentariJe ~igandirea. W. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Astfel. Philipp Schwarzerd. psihologia inseamna .~tiinta conduitei". James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. 1. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . teorie. Psihanaliza (S. Janet) Din punct de vedere istoric. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. ea se mentine la un nivel speculativ. la Leipzig. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german.

Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. activitati). depind atat de schimbarile din mediu. particularizarea. simple care includ 0 singura secventa. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. intentionate-voluntare.ca reactie la psihologia introspectionsitii. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. b. sistemului nervos. de ~coala behaviorista. rolul acestuia. La omul concret. de cunoa~tere. instrumental-rezolutive. in plan metodologie. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. care ne particularizeaza. El se manifesta prin procese functional. ale omului cu realitatea concreta. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. un anumit reglaj involuntar sau voluntar.· 4. directe. iar ca • 1. de igiena corporala. 3.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. neconditionat. Dupa gradul de complexitate. d.i caracteristicile sale In definirea psihicului. lumea extern a .Psihicul este 0 functie a c. b. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp.) ~i a laturii externe (reactii. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). durabilitatea. 2. triisiituri de cresc. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. specificiiomului. biologicii ~isociala. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. etapa optimului functional (25-65 de ani). ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. respectiv fiecare om este unic. ca filogeneticii. de a simti. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. deci ca fiintiibiosociala. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. care distinge 4 faze: este reflex. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Sigmund Freud. N. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale.) ~i na~tere. la nivelul caruia se 1. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. Prin psihicul sau. Stadiul intelectului. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. coerenta. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. un mod anume de a fi. erotico-sexuale. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme.actioneaza ~ise conduce 3. omului adaptarea la conditiile mediului. are fiinta bio-psiho-sociala. pentru noi. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. El ii asigura trasaturi. nea~teptate. Stadiul psihicului perceptiv. f. aptitudini. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. multifazice. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. nivel de creativitate etc. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. care se declan~eazape baza unei deliberari. Wallon. 2. de a actiona. care se formeazii. subiective. predominand reactiile inniiscute. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza.). Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. urmate de aparitia solutiei pc a. Fondatorul psihanalizei. omul cunoa~te. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. psihologia contemporana a. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. al gandirii senzorio-motorii. actiuni. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. gandire etc. neintentionate-involuntare. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. la (con~tientasau incon~tienta. f. Janet. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. declan~areareactiei).buna sau proasta dispozitie ete.imaginea senzoriala a stimulului. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. memorie. instrumentala. N. reprezentiiri.se dezvolta ~ise care se dezvolta. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. copiii mici seamana foarte mult intre ei. de descarcare-eliminare. substratul material .dintr-o data. H. 0 stare de necesitate. exista comportamente: . la stimulii exteriori. in care persista in timp. 2. ne arata ralul instrumental. Stadiul psihicului con~tient. cat ~ide conditiile interne 2.A. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. 1 1. care. Leontiev etc.). complexe. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. de orientare-investigare. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. psihice (gandire. Stadiul psihicului senzorial elementar. prin conduite care de a gandi. interne (perceptii. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. care includ 0 serie de reactii. ultima treaptii a 3. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). 0 componenta emotional25 de ani). afectiva. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. sentimente. organismelor animale care poseda sistem nervos. voluntar. omul este personalitate. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. imaginatie etc. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. eaci. 3. conditionat.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. subiectiva.3 Psihicul .

Alfred ADLER (1870-1937) . Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). intervine imediat analiza con~tienta. achizitionand informatii. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. interactioniim cu ceilalti. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. dar contribuie la con~tiinta. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal.~tiintii"). are 0 puternica motivatie incon~tienta. ele fiind reciproc convertibile. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Cunoa$terea omului (1927). ci 0 stdinsa interactiune. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. mecanismele antiredundante. Copernic etc. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. Sensul vie!ii (1933) etc. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. pulsiuni sexuale. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . creatoare ~ianticipativa. ~i cu propriul organism. elev dizident al lui S. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Autor a numeroase lucriiri. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii.). tendintelor. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. care admite notiunea de incon~tient dinamic.4 Ipostazele psihicului ~iirela. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. in caz contrar. specifice incon~tientului. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. ea fiind sustinutii de motive. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). trebuinte. Ele sunt. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. Totodata. Alfred Adler. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. mancatul etc. il exploram pentro a-I cunoa~te. Memoria. dar aceasta nu se reduce la gandire. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Astfel. de trairi afective. de imaginatie. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. PSihologia $colarului greu educabil (1930). vise. de orientare spre scop. stiiri afective. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. desenatul. uitarea de nume etc. deoarece la fel de important este ~i limbajul. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. ea indeplinind un rol conducator. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. de autoreglaj voluntar. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. care stocheazii informatiile. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. de fapt. Medic ~i psiholog austriac. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. concretizat prin functiile de cunoa~tere. in momentul respectiv. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. Freud. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Pe parcursul vietii.~ 8 1 1. ciici.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. mersul. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. H. de vointa.. ganduri ~i dorinte ascunse etc. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. R. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale.

Ancheta pe bad de interviu . forma ~i marimea capului etc. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). subiect . Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. Dupa modul de desfa~urare. Dupa obiectivul urmarit. in care subiectul sa se poata exprima liber. Dupa durata de parcurgere a testului. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. valoarea ~i utilitatea etc. mijloc ~i scop". Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. Metoda anchetei. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. dependente . raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) .presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).E . dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului").contine intrebari factuale sau de identificare. care cunoa~te doua forme: a. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). originalitatea ~i complexitatea. sunt numeroase. In continuare vor fi prezentate. Cand este orientata spre noi in~ine. 2. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Dupa incadrarea in timp.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. lungimea membrelor.R . nivel de instruire etc. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. b. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. de interventie. de cuno~tinte. 3. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. Este introdusa in 1879 de W. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. 1 .(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta.9 1. in cazul teste lor psihologice.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. 2. Metoda analizei produselor activitatii. Criteriile de clasificare. sa fie sistematica. de atitudini ~i opinii. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. independente . foarte sintetic.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente.Nu). Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Ancheta pe bad de chestionare . de informare.I . ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. de motivatie. pentru a reconstitui istoria ei. intermediare .. inchise (Da . Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. 4. Acesta. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. noutatea.S . 3.. observatia devine autoobservatie. Astfel. Dupa modul de aplicare. interpretare ~i de actiune. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni).omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Metodele au un caracter instrumental. EI trebuie sa respecte cerinte. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). efect. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. 3. Metoda convorbirii . sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. sex. 2. printre acestea: 1. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. structurata pe baza unor criterii logice. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva).) ~i 4. pe un e~antion reprezentativ.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente).

lienergetice intre organism ~i mediu. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. adica ceea ce se intampla. cu evidenta. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. informationale f. cel mai adesea. iar la final regresul. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. potrivit caruia exista: legi de functionare. dorinte etc. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. 4. corp sau din lumea exterioara. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. analizati-Ieimpreuna cu acesta. efectiv. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Mai mult." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate.li legi de dezvoltare. In definirea psihicului. chiar daca la nivel conf. mai pregnanta in primii ani de viata. 2. cunoaf. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Sartre). psihicul reactionand intotdeauna unitar. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. Princip~ul determinismului. Functionarea acestui principiu arata. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Intocmiti. Ii ~LICATII 1. 3. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Identificati criteriile de raportare utilizate.apoi.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Adesea.ltient sunt evidente in numar mic. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. b. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. Pradines. dupa care apare incetinirea. Instinct = comportament spontan. structura) f. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. de fapt. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. potrivit obiectului sau de studiu. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. Principiul organizarii sistemice. pentru realizarea unei nevoi. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. P. Piaget.ltiinta~i alte ~tiinte. Totodata este un sistem dinamic. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. legi de compozitie (organizare. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Notati observatiile in caietele voastre ~i. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. Timp de 0 saptamana. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. De asemenea. ideal. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la .lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Intui{ie =. se intampla. Potrivitlui J. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. I. ignorarea acestui lucru. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. a libertatii de optiune. 1. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. a. 3. este 0 constructie specific a omulai. Principiul dezvoltarii. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). la nivelul clasei. aceasta 0 transformare permanenta. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. . a vietii. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. necesara. scop.lte geneza lor. 2. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. psihologia de-a lungul unui an ~colar. innascut ~i variabil.

* 3. Procese psihice cognitive senzoriale 3.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .1 3..3 3.11eprezentarea* 5.3 5.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" . Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.• . Senzatia .1 5.•.5Perceptii denaturate 5.2 5.2 3.. senzatiilor .2 Legile generale alp perceptiei 4.3 Formele complexe ale perceptiei 4. Perceptia * 4.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.

nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente.). a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. legea selectivitatii. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. auditive. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. Aceasta clasificare lasa. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). printre care se numarii ~i perceptia. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. functionand simultan. in intuneric. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. pentru a u~ura intelegerea acestora.. Astiizi. Nevoia de adaptare a organismului uman. profesor de fizica ~i de filosofie).). Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. In diferite lucriiri de specialitate. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. adicii procesele cognitive senzoriale. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. memorie.. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. in realitate. ci ~i noaptea. este ambiguu.m. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor).d. chinestezice etc. motivatie etc. insa. spre deosebire de procesele psihice. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. perceptiile ~i reprezentiirile. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. gustative. trasaturi de caracter. afectivitatea). vointa. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. surzenie etc. olfactive ~i cutanate). Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. imaginatie. a mi~ciirii etc. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. adica intai intra pe scenii senzatiile. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. Prin psihicul sau omul reu~e~te. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. la solicitarile externe ~i interne. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. procese cognitive superioare (gandirea. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. aparent simplu. dotat cu mecanisme de autoreglaj. gandirea ~. buna sau proasta dispozitie etc.). auditive.. separat unul de celiilalt. legea constantei perceptive.). Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. a timpului. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. legea contrastului senzorial. de fapt. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". are un domeniu vast de preocupari (medic. gandire. anticiparea etc. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii.•. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. Filosof ~i psiholog german. Recent. apoi perceptiile. independent de' semnificatiile lor. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. pe baza cuno~tintelor anteriQare. •. 2. ele se afla in interactiune. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet).) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. durata ~i tonalitatea afectivi'i.). ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. chinestezice. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. nu furnizeaza informatii specifice. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. legea adaptiirii. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. matematician. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. perceptia ~i" reprezentarea). nivel de creativitate etc. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte.. olfactive etc.a.. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica.

atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. voluntar.si neantul (1943) etc. ~PLlCATII 1. in primul rand ca fiintii con$tientii. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. Fiinta. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. poate fi modificatii unitarii. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. Procese cognitive superioare -'--~ . analizatorilor). ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. Astfel. Schita unei teorii a emotiilor (1939). privim un obiect putem sa descoperim detalii. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. obiect). Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . I. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. esteo imagine complexii. sau estomparea altora. 3. simNi. iar. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. Astfel. formate in pr:ezenta obiechllui.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. se constituie insecundarii baza senzatiilor. reprezentare §i psihic. se pot aminti Imaginatia (1936). deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Prin natura lor. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Printre lucriirile sale importante. omul se desprinde de "aici ~i acum".este yorba de gandire. in timp ce dad. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. . Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. memorie ~iimaginatie. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului.13 informatia nu este prezentii. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. decizie $i executare a actiunii. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. 2. repetate a obiectelor.. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. ::>. sintezii senzorialii). ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. Prin reprezentare. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. cat ~iin starea de somn. rol care a fost contestat ~i de William James. insu~irile caracteristice). Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare.. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). cu interes $i pentru psihologie. ceea ce presupune reflectie. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. reactionati in diferite situatii. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. pe de altii parte. deliberare. insu$iri care nu au fost observate anterior.

Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. neplacere etc. 3. ale obiectelor ~i fenomenelor. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. . mecanici etc. la un nivel general. ci mai continua cateva miimi de secunda. auditive. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. SENZATIA . Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. insu§irile nu exista In stare izolata. depresie. vioara etc. pe buze $i pe varful degetelor.1 Definirea . In realitate. _. care I§i au sursa In me diu I extern. mai pura). Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. gustativ. obiectele. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. cu sursa In mediul intern. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. ci cu 0 anumita intarziere (100. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. cu atat culoarea este mai saturata. 2.r '" 14 II i ! 3.. duritatea. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. 4. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. 4. sonori. luate separat. impresiile noastre despre temperatura etc.realizeaza prin intermediul senzatiilor. Senzatiile cutanate' (cutis. sunt proprietatile unor obiecte. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe.proprioceptive.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. vor fi integrate In procesele perceptive. iar cele neperiodice produc zgomote. 2. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne .). de aceea. * 3. gustative etc. dar rareori omul Ie realizeaza separat.). ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. Senzatiile.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. 3. problema senzatiilor a starnit vii controverse. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . A§a cum rezuIta din definitie. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor.. frecventa care da iniil(imea sunetului.§i. 3. Undele periodice produc sunete numite note muzicale.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere".I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. forma undei care da timbrul. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. fata de noi. stimulii lor fiind substantele volatile. integrandu-se acestora. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. ele neavand existenta de sine statatoare. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. In psihologie. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. asperitatea obiectelor. tensiune. C. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. auditiv etc. in limb a latina. 3. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. in mi§care. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. culorile. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. interoceptive. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare.

Potrivit acestei relatii. sete. a pasivitatii. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. 7. ci cu logaritmul acestuia. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). 6. daca exista 0 relatie de concordanta. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. In corelatie cu senzatiile olfactive. este mai mica ~iinvers. in tendoane ~iin ligamente. Weber ~i G. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda.4 Legile sensibiliti. sarat ~i amar. greata. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. despre mi~carile capului pe verticala. 5.. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. fizicianul german G.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame.). este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). senzatia cre~te mai incet decat excitatia. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului." (Testul Luscher) . H. despre mi~carile de rotatie. 3 3. unde S= senzatia. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. Astfel. legea contrastulu. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva).ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. sensibilitatea fata de stimul cre~te.T.. ) Noaptea aducea pasivitate. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. obscuritatea ~i lumina. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare).15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. culoarea complementara . 0 relaxare generala a activitatii. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. slabiciune etc. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. Daca este foarte slab. acru. Exista un contrast succes. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. vizuale ~i termice. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E.multan (evident mai ales in cazul culorilor. (. legea semnijica(ie. el nu e sesizat.. legea pragurilor absolute. sensibilitatea scade. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce.itmul stimulului. calm. ele contribuie la reglarea apetitului. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. "La inceput.v ~i un contrast s. sellZor. eel mai bun contrast este galben ~inegru). potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. necesara pentru a determina 0 senzatie. viata oamenilor era dirijata. a metabolismului ~i a glandelor. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). iar K ~i C sunt constante. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. avand tonalitate afectiva. numite legi ale sensibilitatii. atunci intensitatea fizica a stimulului. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. Albastrul este deci culoarea calmului. acesta nu a fost direct stimulat). nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. 8. Fechner. E = excitantul. Senzatiile organice sau interne r. legea adaptar. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I .instinctiIl de conservare.verdele .

de la toti receptorii._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. directa In generale. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. Informatiile senzoriale. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). stralucire. de forra. grad de tiirie. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. In sensul unei probleme.e sistemului nervos central). lntensitate = stare a ceea ce este intens. Timp de 0 saptamiina. Receptorii sunt in permanen!a activi. Acest traseu nu este continuu. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. concluziile obtinute. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. Calea aferentii. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. Notati.. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. EdituraSincron. proportional cu intensitatea stimulului. 6.. In concluzie.r~ . 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). relativ stabile ~irepetabile. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . Radu (coord. '11 __ . prelucrare ~i stocare a informatiei". al unui fenomen etc. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. Celulele receptoare (aprox. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca.'= organ de simt. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). receptorii sunt determinati genetic. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. In caietele voastre. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. a desemna organele de simt periferice.. comparati concluziile obtinute. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. inclusiv scoarta cerebrala. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului.. sunt rezultatul interac!iunii. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative.-". Potrivit cercetarilor realizate. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. •• . 400 mil. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. .) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor".). Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor.). biti/secunda. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever.-----. Calea eferenta. Zona centrala (componenta cerebrali'i). care reprezinta sectorul intermediar. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. necesare. cale aferenta.. apoi. . I. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. Sub actiunea stimulului adecvat.

perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . atunci apar halucinatiile).produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). adica intr-un anumit spatiu ~i timp.) afirma primatul parpi asupra intregului. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). in realitate. dar.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. dar. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. predeterminat. de experienta anterioarii. Kofika. contrast etc. W. euloare etc. ca act de sesizare a realitatii concrete. Deseoperirea stirnulului. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. . . de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. structurile fiind date. Wundt etc.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. . 4. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ.Asocia(ionismul (Al. Interest and Attitudes (1935) etc. adica include atat insu~irile importante.. Experimental stadies (1911).. a discrirninarii. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. de semnificatia functiei pe care 0 detine). Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. el posedand calitati proprii. 4 1. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. presupune. reprezentarile ~i gandirea. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Primul nivel este cel al perceptiei. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. Prin urmare. Psychology of Wants (1935). Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. . adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. THORNDIKE (1874-1949) .. Intr-o a treia faza. Ca ~i senzatia. 0 durata temporala.) afirma primatul intregului asupra partii. in totalitatea insu~irilor concrete. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc.axat pe inteligenta animalelor. persoana care a deschis u:. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn".aeste directorul ~colii). la datele initiale. Human Learning (1931).. Ulterior obiectul este interpretat. Pornind de la ele. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. H. Baine. cat ~i pe cele neimportante.ase deschide brusc. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. subiectiv :.). vedem obiecte care au diferite culori etc.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. in ambianta.). iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. a unor informatii despre particularitatile. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Astfel.4. Ca ~i senzatiile. . Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. ci auzim soneria ceasului. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv.. cantitativ ~i calitativ. Edward L. O.influentat pregnant pedagogia americana). Realizarea procesului perceptiv.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. temperatura. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului.1 Definirea . PERCEPTIA* . Ebbinghaus. detaliile obiectului . se formeaza perceptiile. Dunker etc. intre senzatii ~iperceptii. Educational Psychology (1913-1914).a clasei). atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei).orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). precum orice proces. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. nu vedem culori separate de obiecte etc. de asemenea. Psiholog american ale carui cercetari s-au . La un moment dat u:.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. . ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate.. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor.Gestaltisnru/ (K. ireductibile la parti/elemente.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. atunci perceptia este clara ~i precisa). Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore.

Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. sistemul biologic. noi. Spre exemplu. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. Perceptia timpului. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. implicand limbajul. aceste legi functioneazain interactiune. fie la halucinatii. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. toate se leagii. astfel. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. gandirea. cele mai. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . formelor etc. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. cosmic. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. la stadiul unei activitiiticomplexe. ceilalti stimulitrecandinplan secundar.devenindfondul 4. 3. ca in garii. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). constantei marimii obiectului.apare ca invariant). triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale.intre anumitelimite. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. vointa. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). termenul de iluzie. 4. produce0 corectarea denaturarilorobiectului.. tactului ~i al auzului. 4. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari.3 Formele complexe ale perceptiei 1. 4. I. Oricare ar fi tulburarile care apar. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive.vorbinduse despre constanta marimii. s ucc es iune. 5. in anumite conditii apar" denaturari. intr-un fel sau altul.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. pozitie relativa. Spre exemplu. simultaneitate ~idurata. selectat. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. interesul pentru 0 persoana. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. chinesteziei. motivatia etc. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. Acestea pot avea cauze multiple. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. apare necesitatea selectarii stimulilor. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. " Obsenatia se derule~ziiin timp. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. 4 I . Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . Perceptia interpersonala (intercunoa~terea).astfelincat acesta. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. cu ajutorul viizului. de~i nu apare in mod foarte evident. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. fata de el. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". Perceptia mi~carii. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. . Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. distante. 2. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. sistemul socio-cultural. dimensiuni. orientate spre scop. obiectele par mai mici). adiciiea devine observape. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. Astfel. in campul nostru vizual. 4.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. subiectul se comporta. marime. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. deci reflect a in mod adecvat realitatea. atentia. Iluziile perceptiv. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. determina. actiunea mai multor legi: " 1. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma.4.intr-o multime de persoane necunoscute. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. 3. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. In desfii~urarea procesului perceptiv. 2.d i s c on ti n u i tate. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. relief etc. in realizarea lor. in limbaj psihologic. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. a culorilor.dintr-un camp perceptiv mai vast. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei.4 Observatia . Perceptia spatiului. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun.

care par inegale. . motivatia subiectului. 7. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. care este • in realitate 0 figurii tripla. utilitatea. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . care nu corespund realitatii masurabile.o suprafata mai mica. liniilor terminale. dad este posibil). alterare. Caracterizati. in prima dintre figurile alaturate. De asemenea.-----1. in timp ce adultii. este cea a lui J. utilizand cele Invatate despre perceptie. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. familiarizati cu figura patratului. "actiune") care prive~te actiunea. in dauna obiectivitatii. 0 Mtrana ~i un barbat. se pot observa.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). sustine ca gasi 0 explicatie. in alte cazuri. falsificare.dupa aceea. de mai sus. vad aceste laturi ca egale.apoi. pragma. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. precizand patru asemanari ~ipatru diferente.lncercati sa descrieti (In scris. IDenaturare= deformare. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. comparati perceptia cu senzatia. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. variatia intensitatii stimulilor etc. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. In aproximativ jumatate de pagina. evidentiind caracteristicile perceptiei. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. in primul rand. exemplificandu-le corespunzator. Pr. fiind de amintit. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. aceasta inglobata fiind intr-. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. dintre fazele percePtiei. egale. 0 tanarii. Piaget. 3. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor.agmatic = (gr. Astfel. 2. in figura din dreapta. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. rand pe rand. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. 5. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. ~PLICATII 1. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. astfel. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. La fel. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. de~i sunt egale. celelalte constituind fondul percePtiei. 6. 4. Precizati fazele procesului perceptiv. De exemplu. care se realizeaza cu ambii ochi. In cealalta imagine este yorba.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. Se poate.

. precis. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. exista reprezentari: a. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. 5. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului).perceptia se produce in prezenta obiectului. se realizeaza cu ajutorul memoriei. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. " . de telefon234 485. salt pe care il va realiza gfmdirea. . se poate preciza ca: . 2. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. .2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. Staicu Larisa ate nr. pentru a memora sau retine un text. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. obiectul. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea).sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. printre care se pot aminti: 1. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. de regula. completitudine). In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. Malic Stefana are nr.au un inteles. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane.m 5. extensie. bazate pe perceptii anterioare. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. funqionalitate. b. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. un sens mai bogat). Reprezentiiri picturale Neurolog francez. . multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. a casei parinte~ti. de telefon 278 776. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). REPREZENTAREA *. auditive.oanumita semnificape.determina efecte fiziologice (atat perceptia. cu activitatea).perceptia reflecta clar. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. motorii. Imaginile mentale oferite de reprezentare. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). gustative.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. anticipative. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. Andru Vasile are nr. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. reprezentarea nu este continuarea. precizie. a acesteia.sunt procese de cunoa~tere.. F~eud. reproductive. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. DomeanuDaniel ate nr.sunt fenomene intuitive.1 Definirea . a invati'itoarei. de aceea. de telefon 265976. in linie dreapta. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. cu trairile afective. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. dar ~i in starea de somn ~i. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. . mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). exista reprezentari: vizuale. exista ~iurmatoarele deosebiri: . De asemenea. Astfel. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. r 5. sa citeasca cu glas tare). detelefon 245 678. In plan ontogenetic.

unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. primare. indiferent de tipullor. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). 4. . generale. individuale. 5. b. Integra rea.) . mecanicii sau de geometrie. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. fiind yorba. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. Operatiyitatea. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia.pentru comportamentul individului. de rezolvare de probleme. de munca. J. Dupa gradul de abstraetizarc. Caraeterul social. Permit "progresul" perceptiei. de posibilitatea identificarii obiectuale. de creatie). discursivitate verbala. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. figurativitate. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. 3. cu grad moderat de abstractizare. sub actiunea operatiilor gandirii. aici. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. b. Potrivit definitiei de mai sus. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. adicii de detensionare nervoasii. In rezolvarea problemelor de fizicii. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. care reflecta imaginea unor obiecte. 5 5. Continutul lor este format din insu§iri semnificative.. cat ~i .21 3. nu de reprezentiirile individuale. Pot detine 0 funetie eathartica. 6. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. exista reprezentari: a. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. spre exemplu. succesiv. detaliere pOOmijloace verbale etc. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. 2. spre exemplu. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. ci a~a cum ii este prezentatii. de inviitare. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. caracterizate poo nefamiliaritate. b. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. 8. 5. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. u~ureazii operatiile gandirii. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. 7. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. exista reprezentari: a.construirea figurii -. Astfel. conceptuale. caracterizate prin familiaritate. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. Autonomia. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. schematizand datele perceptiei. ci de cele sociale). 5. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Sistematizand. formale. discursivitate perceptuala etc. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. exista reprezentari: a. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). dintre elementele comp6nente. Permit orientarea noastra in spatiu. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). 5. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. 3. 4. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor.3 Proprieta.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. 4.pe care 11 va transpune dupa aceea. grad malt de abstractizare. Panoramizarea. In special abstractizarea. Figuratiyitatea. 6.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. pe hartie.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. cu grad inalt de abstractizare. in primul rand. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . caracteristice. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. fiinte etc. Dupa gradul de generalitate. c. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. in miisura in care imaginea. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. 9. Acest caracter permite.

1997. categorii de gandire. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. 2. Polirom. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. Aplicatie: Identificali.. Neculau (coord. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie.). identificati daca apaqineti tipului vizual. material ~i ideal. 5. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. in S. EDP. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza.. 4. 0 refacere. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. 361-362). in Psihologia nr. dintr-un astfel de proces de 5 I. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu.Argumentati raspunsu1voshu. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. perceptii.. A compara deja inseamna a depicta. 3.ea unui anumit proces sau conduite . ci in 'urma unor procese. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie.. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. Reprezentarile socia Ie. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. norme. Funcfie . suntem obligati sa Ie legam de ceva. un proces de modificare a unei reprezentari sociale.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1.. a reproduce un concept printr-o imagine. Neculau.. Paris. p. ~PLICATII 1. (. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. interpretari. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor.). desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. convingeri.. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. Catharsis = purificare. Structura sa nu este una definitiva. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. o . Inhelder..p. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. intelegere ~i stapanire a mediului social. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. Ia~i. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. eliberare de 0 tensiune emotionala. in A. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu".) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. in comunitatea voastra. 5. notiunile abstracte in imagini familiare. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata.~tiinW' a simfului com un. Moscovici (ed.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. anumite imagini. Poate fi yorba de idei. Psychologie sociale. 1. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. a unor productii sociale. PUF. "Fenomenul reprezentarilor sociale". 3.. 6.). 6. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: ..ln realitate. "Representation sociales". Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. reprezentari.p. 3).4 7). Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora.. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori.Piaget. Argumentati. (. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice.(. Astfel. 2.58-59). 1969. auditiv sau verbo-motor. "Reprezentari1e socia1e". 7. Psihologia sociala a campului social. p. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. In sens mai larg. 0 reconstructie a realitatii. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. D. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. 1993. 4. ignorand alte posibilitati.B.Psihologia copilului. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot).

. adevarat/fals. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . NU 8.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. pe durata parcurgerii acestei discipline. NU 7.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. . NU 5. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. . indicii. diferite de activitatile de invatare curente." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza.deoarece reflecta doar insu~iri separate. simboletc. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. esentiale. NU NU 3. . transfer etc. sugestii etc. DA _ raspunsul este negativ.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. care pot fi: .tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. . pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. in acest caz specificandu-se acest lucru). constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. pe langa eforturile de invatare. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. . 3. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. 2. respectiv intelectivoperational a. DA 6. exersare ~i aplicare. sinteza. acord/dezacord etc. Obtinerea unor rezultate bune presupune. . acord/dezacord etc.. .intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor.mrm. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. Senzatiile sunt imagini primare.r. a~a incat nu 0 poate preceda. In acest sens. numar. prezentei acestuia. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. constituind fondul perceptiei. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. cuvant..). Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. Itemi obiectivi . In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. se of era date suplimentare.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.•.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. NU 4. . adevarat/fals. . Hemi subiectivi. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. . presupunand in formarea lorperceptiile. . 2. Itemi obiectivi. care pot fi: .itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. precum placut/neplacut. in timp ce ceilaHi raman in fundal. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. evaluare. raspunsul este negativ. .

7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. e:l) contrastul cromatic etc. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate.7) interesul pentro obiect. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. cat ~ide detaliu. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . 2. durata ~i tonalitate afectiva asociata. adevarate coloane. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. concrete ale obiectelor ~i b: 3). face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. 1. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa.. cuprinzand atat insu~iri semnificative. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. 5) prin dubla sa natura. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). A. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. a) B. functia a: Z).potrivit legii adaptarii. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru.atlt senzatia. in' acest caz. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. ca 0 conditie cu caracter de lege. c: 1). c:3). Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. referitoare la aces tea. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4.ulului ~iintensitatea senzatiei. 3. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. A. 5) potrivit ei. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. . 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect.~lllllJ1ia!ll}mit. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. .7) fenomenelor.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. reglatoare a cuvantului. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. ci in interrelatii complexe. alci'ituind0 imagine unitara.4). .9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. conturarea speciala a unor elemente. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . Corelali B.. Corespondenla ~-se f~ba. calitate. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara.

3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".•. Imaginatia 8. ~. ·I!·.:-:-:..'lt.:::.· .~_ .1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.4 Factorn.2 Procesele "i '!. fonnele i memoriei 7..5 Memone ~l mtare· 8..'J 'I·'. ·· :V r.: .· .i. ~ -'. ~. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ ..3 Calitat.•.1 6. Gandirea 6.':"-' iil@j]}1l.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.4 • ~ tu ..•. ·.~ '" ::::''.-..2 Procedee1e imaginatiei 8." . 7.• . "i!r-"..• .<" IW ..':':::::::::::.-:~...:/~:. .25 Procese psihice cognitive • superloare 6. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. .3 6. .le/ind~at. ~%i'" I ~L.oril me~oriei.j.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7..::r·/i"".. Memoria 7. ..2 6.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.

dimpotrivii. cauzale dintre ele. (1943-) &.. cu dezvoltare proprie. muzicalii. Psiholog american. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. dobandit.. Guilford. care este strict legatii de prezent. ca: . gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic.sistem de notiuni. in timp. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. al acesteia. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. J. influentat deJ. continuturi ~iproduse .r I I 6.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. continuturi (4): comportamental.a insu~irilor comune. ci mai muUe. format din trei componente: . simboljc ~i figural. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. c1ase. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. Guilford .produse (6): unitiiti. trecut ~i viitor. Howard Gardner. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. . in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. . a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. gandire convergentii. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. esential. Prin aceasta. transformiiri ~iimplicatii. P. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. P. Jean Piaget. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. de la particular la general. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Spre deosebire de perceptie. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. relatii. psihologul elvetian. legi). Thurstone. de "aici ~i acum". integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J.sistem de operapi (tatura relationalii). Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. Piaget~i L. gandire divergentii. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. Analizand inteligenta. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. Astfel. chinestezicii. In aceastii acceptiune. logico-matematicii. diferite intre ele. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. Q. pe rand. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. Howard GARDNER . accidental la general. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine.1Definirea . sub forma notiunilor.. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent.operatii (5): evaluare. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. Psihologul american. principii. In anii '90. de control asupra celorlalte procese psihice. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. . dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. interpersonalii ~i intrapersonalii). Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). The Unschooled Mind: How etc. in prezent. GiNDIREA &. necesar. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). din punet de vederestructural. sisteme. judecatilor ~i rationamentelor . gandirea poate fi definitii. semantic. psihologul am'erican. naturalism. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. stadial. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). spatialii. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. care impreunii se imbinii. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. gandirea se apropie de inteligentii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme.

nu se aseamana cu obiectu!. inscrise intr-o logicii naturalii. . ramanand in minte numai idee a. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . Operatiile fundamentale sunt: 1. b. a. . 2. 3. dar niciodata reductibile la concretul singular. ce consta in reconstituirea. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii).disponibilitatii. nefiind imagine. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . Exemplu: opera!iile de calcul matematic. a cautarilor ~ia transformarilor. a opiniilor. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. sintezll. notiunea este totdeauna generala. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor.nte. 2. din elementele sau insu~irile sale. 5. este 0 operatie de descompunere. empirice. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. in mod necesar. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. Realizarea ei se baze. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. propozitii. a unui obiect). in minte. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). considerate neesentiale ~iaccidentale. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. unde tendin!a este de a presupune ca. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. concrete. desprinsa de orice conexiune intuitiva. 2. 1. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. ~tiintifice. Se poate realiza: spontan. b. saradicioase in continut. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. 1. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. algoritmica.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. actional ~i afectiv. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. analiza. abstractizarea. la formarea de re!ele semantice. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. la ob!inerea rezultatului preconizat. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. principiilor ~i a legilor generale in analiza. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. notiunea propriuzisa. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. 4. in interpretarea ~i explicarea realului.interpretarea. comparatia.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. mai apropiate de concret. euristicll. in evantai. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. Gandirea ca sistem de notiuni. explicarea ~i teoretizarea. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. C = animal. dintr-o data ~i treptat. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). a unui obiect. Fiind un integrator categorial. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. care pierd orice legatura cu imaginile.date izolat. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. atunci el face parte din categoria respectiva. B = pasare. inductiva. in timp sau discursiv. 2. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. 3. generalizarea. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te.27 Pomind de la modelul de mai sus. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. indiferent de datele statistice existente. In!elegand diferite obiecte. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. D = fiinta). 6. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. rigide sau labile. este opusa vascozitatii gandirii). fapte ~ifenomene. permitand intrarea in posesia definitiilor. b. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. dar neimplinitii sub aspect deductiv. solutiilor in unitatea de timp. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. 4.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. abstracte. reflectand legitatile realitatii. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). fiind trait subiectiv. intreg. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in mj. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. notiunile pot fi: a. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. Prin factura ei. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). principiu.

Rezolvarea 3. 4. 2. ce urmeaza 0 linie deja trasata. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. imagistic. cat ~i educational. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. b. solicitatii). . . divergent. desprinse de arice suport intuitiv. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. test·area ipotezelor. iar dacii problema este noua sau complexii. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). intuitiv-concret. sintetic. se delimiteaza tipul de gandire: a.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. acestea pot fi: a. pentru ce?". 2. 1. mai ales. a rezolva probleme. operand in profunzimea lucrurilar. reformularea sau simplificarea problemei. ce lasa libera imaginatia. reprezentari. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. se vor utiliza strategii euristice. Problema se define~te prin trei elemente: . In functie detipul de gandire dominant. a structurilor logico-simbolice. se delimiteaza tipul de gandire: a. cum. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. bine definite. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. b. recurgand la solutii model incarcate de logica. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc.starea initiala sau punctul de plecare. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. pe disocieri succesive. permanent.perceptii.~em- &. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. se delimiteazii tipul de gandire: a. pfoblemele pot fi: a. bazandu-se. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. abstract-formal. 2. fiind yorba de creativitate. analitic. pe sistem. convergent. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. 3. solicitata de problema. c. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. . intuitive. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. pe imagini sau scheme figurale . probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 5. dar.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. legile. prin centrarea pe detalii. care este 0 etapa foarte importanta. a opera adecvat cu notiunile. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. Pe baza raportului analitic-sintetic. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1.slab definite.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. cu subestimarea detaliilor. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). b. b.scopul problemei sau starea finala. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. b. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). principiile. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. pe intreg. bazate pe metoda de incercare-eroare. verificarea. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. reluarea demersului cele a~teptate.

Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. pentru autoevaluare. cum pot fi remediate acele deformari. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. cauza. astfel.. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. 2. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. p. asupra situatiilor de viata sau a societatii. ~PLICATII 1.• Multifazic = realizarea simultana. IEmpatie = rezon~nta. Judecatile realizate de catre parinti.Se refera la situatiile in Gare. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. argumentati ~1 6. specificand caracteristicile acestora. 8. Saltulla concluzii . au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. in general. Deformarea selectiva . 196). pnvire la esenta. ceea ce conduce la descurajare. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. in paralel. Conceptul este un produs specific gandirii. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. evitate generalizarile rara temei. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. aparand predispozitia spre e~ec). ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. Gandirea in "alb ~inegru" . in general. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Utilizarea lui "trebuie" . c'.. Argumentati. 1996. profesori etc. ori . Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. rude). lucrurile sa fie gandite nuantat. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. a realitatii prezente sau viitoare." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. comunicare afectiva cu se~enul.spre ace a~l punct.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. la lipsa increderiiln sine. Personalizarea . C~ 'd reapta.29 •. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. 5. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. "de fiecare data". 2. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. Suprageneralizarea . 10.Este yorba de a utiliza. !Divergent = ceea ce se indeparteaza.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat.. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. tip are de interpretare a propriei persoane. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. "totul". evaluarea altora sau a unor situatii.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. rude. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite.. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. asupra celorlalte persoane. 3.. Ce se poate face? In primul rand.•. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii.. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. neincredere in sine ~i in ceilalti. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. al unui proces de gandire. respectiv cele mai des intalnite. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Aceasta gandire a lui "ori . 4.ii. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. in mod concret. ca modalitati de operare a gandirii. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . devenind. acesteia In sistemul psihic uman. I. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. Cosmovici. Psihologie generalii. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. dezavantajos pentru persoana in cauza. a unor categorii extreme. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. Comparati sinteza cu generalizarea. "niciodata". Polirom. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. strategie euristicii ~i fnfelegere. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. 3. nivelul de aspiratie. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. 7.. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. In aproximativ 0 pagina.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli.evidenta. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. ~i modul de existenta a 5. partial sau final. "Trebuie sa fii cel mai bun". Tendinfele dezadaptative ale gandirii.. numite ~i distorsiuni cognitive. 4. 6. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. b. dar ~i in sens invers. prieteni. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. dar ~i experiente ulterioare. centralitatea 9.

astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. Dupii prezenta intentiei. inferente. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. este organizata logic ~i sistemie. considera. a efortului voluntar. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. este mijlocita. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). sublinieri. nu este persistenta in timp. 3. fiinta noastra psihica. este aetiva. este situaponala sau eontextuala. scopului ~i controlului deliberat. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. in toate fazele. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. practic. Ea are un caracter multimediat. Prin valoarea sa adaptativa. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. intreaga materie. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. inteligibil. de asemenea. memo rare a poatefi: a.i formele memoriei Memoria. eajoacii un rol important in achizitionarea . este inteligibila. pastrez. Gratie me~oriei. memoria este implicata in prezent. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. respectiv fixarea. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. desta~urandu-se. meeanica. selectiv ~iinteligibil.1 Definirea . este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. Seeenov). Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). seleetiv. voluntara: este subordonata intentiei. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. nu numai cea vie. 4. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. 5. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor.2 Procesele . conserva. 2. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. 2. . prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. a experientei sub forma de amintiri. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. de subordonare . De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. cu un caracter situational sau contextual. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". . De fapt. de gradul de cultura etc. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. este mai putin organizatii ~i sistematizatii.. Eu-l. M. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. mi~cari ~ideprinderi. propozitie).7. cuprinzand imagini. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. memorarea poate fi: a. Dupa prezenta sau absenta gandirii. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. de varsta. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. a scopului. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. Emil DuBoisReymond. din punct de vedere structural. de interesele celui care memoreazii. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. MEMORIA 7. este seleetiva. Chiar daca. Continutul memoriei este divers. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. piistrez. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. idei. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). b. gratie careia omul inmagazineaz-a. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Fiziologia sistemului nervos (1866). organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. 6. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. Formele memoriirii: 1.unei bune piiqi din experienta de viatii. cuvinte. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. Helmholtz (Berlin) etc. tarii care viata psihica a omului ar fi. pentru care nu am avea solutii de rezolvare.imposibila. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1.incluziune. Medic rus. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. Henri Bergson. Memoria este functia generala. Un celebru filosof. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Totodata. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. reactualizez). de asemanare . Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare.contrast.. Astfel. creativitate. proces psihic complex. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Memoria este un proces psihic activ. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. intelegere ~i rezolvare de probleme. trairi afective. efectuatii in lipsa intelegerii. incepand eu intiparirea. sunet. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. ducand la 0 invatare formalii.

2. uneori toata viata. inutile. de experienta de viata a fiecaruia. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. care face posibila perceptia.. daca se repeta de catre subiect. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni.deci ~i reactualizarea . Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. 4. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate.in campulperceptiv).). intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. sa dureze pana la 0. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. Continutul ei.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. de situatiile deosebite etc. deprinderi. daca elementele sunt grupate.ea fiind.foartescurt. utile ~i altele nenecesare. 3. sentimente. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. b. distingem: 1. In cadrul memoriei de lunga durata. concepte. de conditiile in care a fost achizitionat. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. memoria auditiva etc. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. in functie de conditiile concrete. este preponderent voluntara. atitudini.sunt memo. ea are 0 importanta deosebita. memoria semantici. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. atat voluntar.b. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari.25-0.' Intrucat ne realizeaza.. tactila etc. eronat sau fidel.logica. ajuta sa operam cu informatiile curente. memoria afectivii: material fumizat de emotii. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. operatii. stocajul senzorial. senzoriala (vizuala. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). convingeri. economica. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. bine organizat. atat timp cat este prompt sau lent. a1catuita din idei. Dupa durata pastrarii. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). avea mai mult de 5±1 elemente. redus. active. 7 . necesar. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . D. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. localizabile in timp ~ispatiu. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. inferente (argumente) etc.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). memoria episodica. simboluri. 2. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). parcurge 0 serie de "statii" intermediare. pana a ajunge in centrii din cortex. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. dar ~i de particularitatile de personalitate. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. G. se pot distinge: a. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. 3. pasiuni. cat ~iinvoluntar. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului.rie operaponala. inmmpinand deci rezistente. de fapt. scheme. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. auditiva. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. ci forme de memorare inegal productive. memoria este: 1.

3.>i informatii esentiale. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. gradul de noutate a materialului . Triinicia pistririi . se identifica ideile principale. eliminarea factorilor perturbatori etc. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. care trebuie considerat 1. 2. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. e. de a Ie modifica pe cele existente. cre~terea interesului pentru informapile memo rate.>i necesar. . Astfel. lumina.cantitatea de material pe care 11 putem memora. 3.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. utile. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. 2. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. scopul activitatii :viitoare. precum: a. devalorizate.r . repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. b. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. G.simultan sau secvential. trebuintele.servate corect 0 lunga perioada de timp. . stresul. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. pe langa cunoa1.. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. construirea unor noi cuvinte cu cele date. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. stabilirea unor puncte de reper. Daca uitam informatiile neesentiale. 6. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. pastra ~ireactualiza. saniitatea. necesare. de a Ie corela cu altele. atitudinile.5 Memorie . Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. fiecare acponand asupra celeilalte. nume ~i semnificatia unor date personale.u~urinta memorarii. 5. Volumul memoriei . baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. de efort voluntar adecvat.realizarea rapida. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua).capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. vorbim despre fenomenul uitarii. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. Factori obiectivi. prin 1. oboseala etc. starea de oboseala. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. 7. aspiratiile. cu economie de timp-efort ~i de repetitii.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. 4.>i unitar). a informatiilor. blocaje temporare). Fidelitatea reactualizarii . cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. 7 7. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1.>tergerea urmelor asoclatIve.3 Caliti. d.. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . Pentru adeppi reflexelor conditionate.>i ca un fenomen pozitiv. precum: gradul de implicare a subiectului. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. realizarea rapida a intiparirii. denumiri etc. Promptitudinea reactuaUzirii . Uitarea este un fenomen psihic natural1. modul de prezentare . L. Thorndike). suparatoare. h. Mobilitatea memoriei . Din pacate. fapt care impiedica procesul reproducerii. detaliile. c. A.daca volumul informatiilor este mare.informatiile engramate sunt cOJ:). uitarea avand caracter selectiv. dar 1.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. o mare importanta are 1. a neutiliziirii informapilor. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.>i srar1.cu cat acesta este mai ridicat. materialele omogene. uitiim 1.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. de a Ie reorganiza. f.32 7. volumul materialului .inceputul 1. uitarea situationali (lapsusuri.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. Rapidltatea fixiirii . pozipa materialului in structura seriei .. g. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . experientele penibile. Factori subiectivi. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. penibile. Pentru a optimiza propria memorie. motivapa. mobilierul. starile emotionale negative. interesele. precum: 1. Ca fenomen normal.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil).>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane.

Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in aproximativ IS randuri (±I). Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. 4. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. in cazul vostru. Realiza!i un eseu. incruci~area doua sau m. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). Argumentati daca. Ebbinghaus. 1. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii.. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . 7. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. 8.. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. 9. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. ansamblul faptelor. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta.. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. succint. Psihologul german. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. de~i evenimentul a trecut. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. nota!i toate cuvintele. Pomind de la afirma!ia lui I.din timpul cares-a scurs.. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. 3. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice".1I!iJ Interferenfa = intalnire. dupa care ritmul uitarii se reduce. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. rela!iile memoriei cu alte procese ~i .aimulte fenomene. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. proceselor etc.100 "" .. eviden!iati. in aproximativ jumatate de pagina. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. caracteristicile esen!iale ale memoriei. .iOO. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei.intre 5-20 minute. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. 40 ~ 20 o . apoi. ratele de uitare sunt mai mici. Vo/untar = care seface con~tient. b. Ebbinghaus) 7 . adesea. in teoriile contemporane ale invatarii. in mare masura. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. "" % ].J~. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. de aproximativ 0 pagina. Trecut = care· nu mai este actual. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). H.. particularitatile de varsta etc. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. Verifica!i corectitudinea lor $i. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator.5 = -= . 211). actelor. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. M.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. 11. 10. 6. c. . 5.pana la anularea lor.. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. propune §i utilizeaza (Despre memorie).in urmaunei decizii. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. intampliiri etc. Principii de psihologie cibernetica. cu titlul . ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. Mnezic = referitorla memorie. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. devenita clasica.. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). ~PLICATII . in cazul vostru. deoarece intervine oboseala). Argumentati daca.33 consumul de droguri ~ide alcool. fie de 1-2 zile.p.alciituindun intreg organizat. expresiile pe care vi Ie aminti!i..Memorie:ji uitare".. Semantic. apoi. contributiile sale fiind reluate. 1975. d. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. Descrie!i. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Argumenta!i.

imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. e. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. Principala sa opera este Etica. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica.1 Definirea . F. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. Emotiile ~iatitudinile afective. caracteristice unui grup de persoane. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. radiocasetofonul etc. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. reprezentari sau idei nu apar din nimic. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. gandirea are un rol important.este esential. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. prezent ~i viitor. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata.). iar imaginatia. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria.). numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. de situatii etc. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . Aceste imagini. ascultand expunerile profesorilor. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. posibilul.). (R. obiectelor Omul. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Astfel. Daca nu ar exista imaginatie. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Chiar daca primele discutii. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. elevii i~i reprezinta fenomene. a limbajului. 8. IMAGINATIA . imaginatia exploreaza necunoscutul. Filosof olandez. fenomene existente in realitate. la randul ei. b. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. in copilarie. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. Dymond). BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8.. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. iar unul dintre obiecte are. terminata in 1675 ~i publicata postum. balaurul cu ~apte capete. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. Setilii etc.). Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. liliputanii din povestirile lui Swift etc. realizandu-se unitatea intre treeut. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. ins a. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. pe deprinderile deja formate. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. ~i'a In procesul imaginativ. element.34 8. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. "lingu~itorului". tipul "avarului" (HagiTudose) etc. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. automobilul cu . in plus. neexistand 0 orientare precisa. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. tipul "omului de prisos" (Oblomov). principiu functional in situatii noi. viitorul. participa activ. ele se bazeaza pe experienta anterioara. a gandirii etc. centaurul. fiinte. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. pe euno~tintele anterioare. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. ciclopul. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. simtirea ~iactiunea altcuiva" . din povestirile lui Creangii. Prin intermediul limbajului. Mai mult.

exista imaginatie in domeniul istoriei. crearea operei ~idesavar~irea ei. in actul imaginativ.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei.. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. uneori. deci cu cat sunt mai originale. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. In functie de gradul de activism al persoanelor. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. Ma ocup cu acesta . S. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. ci de a adauga ceva nou acesteia. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Spre deosebire de Freud. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului.. insa se considera ca. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. ". absurda (romanele lui F.000. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . unele capitole fiind transcrise de 10 ori. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. creatoare ~ivis de perspectiva).. In scrisoarea sa catre Fet. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. geniu). Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. creatoare ~ivis de perspectiva). Visul devine "paznicul somnului". Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva.35 8. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei.). Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. X). De~i are efecte relaxante. intr-o forma deghizata. dinainte cunoscute. . la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. reconstituirea modului in care se produce ploaia. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. fraze intregi erau inlocuite. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). La nivel superior. visul producandu-se in sfera incon~tientului. Se considera ca visul are caracter simbolic. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare.000. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. sustragandu-se gandirii logice. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. Freud sustine ca visul este. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. imagini sau reprezentari etc.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. originalul). De exemplu. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. Kafka). in esenta. idei ~i senti mente inacceptabile. Astfel. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Personalitatea subiectului este puternic implicata. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. A. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. realizarea unei dorinte. Experimental. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. psihologiei. literaturii etc. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). In functie de domeniul in care se manifesta. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. Adler respinge aceasta functie a visului. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). pentru a alege din ele abia 1/1. Popular. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc.

dar au fost prin~i de politie. dar numai 20% sunt colorate. ca forma a imaginatiei. constituind 0 experienta la care participam afectiv. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. intens ~ipe care 0 consideram reala. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. de fapt.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. in somn. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. 4.. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. Visul. creionul cu gumii. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. In cazul somnambulismului persoana. Incon:. 0 persoana cunoscuta . iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. 2. dar careseapiieQ_n~tiimei. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Sentimentele se transforma. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. poate ajunge chiar sa se ridice. Visele pregnante. neverosimila. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. Arhetip = termen preluat de C.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -.inrudit cu visul ~ireveria. rar aparand cele tactile. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). "piidure". F antasmii = produs al imaginatiei. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. "lac". "lucru care devine manifest dupa cateva zile). senzatii interne (foame. In acest scop. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). nu-~i amintesc visele. premergi:itoare (adesea continuam a invata. nearisirea camerei etc. inaccesibile in ordinea gandirii. ale expresiei faciale. sete. . Potrivit psihologilor cognitivi~ti.36 -. dureaza intre 3 ~i 60 minute. Totul devine intr-un fel posibil. dereglari functionale interne (acestea. miniatura. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. de fapt.cente pe care vi-l reamintiti. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. modificari ale ritmului respirator. cu ajlltorullor. ale batailor inimii. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale.$i). explicarea ei. 3. in medie 20 minute. ). in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. absurda sau halucinatorie. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. G. notati tot ceea ce va amintiti. in primul rand. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. impresii din perioada imediat.). Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. Dege{ica. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). sa se poata manifesta. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. care nu pot fi transpuse notional. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. construiti. pe care ni Ie putem aminti. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). sau ca un animal care apare in vis sa fie. identificand procedeul prin care a fost obtinut. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. anuntand survenirea unui aspect patologic. nu insa foarte puternici (spre exemplu. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). in cauza. caricatura. acestea fiind indispensabile unei existente normale.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. termice sau olfactive. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa".

are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative.riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii... ... inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.. man.... Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. nerelevant..-. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos.. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. orientatii spre un scop. 6. 5........ I [It':l!illr. generalizarea etc. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii. Activitatea perceptivii intentionatii. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului... 2. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.. ci presupune mijlocirea limbajului . ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. 3.. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere)..... rapiditate ~i observape (observatie). Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara..nu sunt singurele caracteristici strict umane. Perceppile . sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat...... mecanica.... . mediata .. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1.cuvinte adecvate contextului dat.primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.... pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. 7.. .. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii..... . imagine bogata In continut/imagine schematic a.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. 2. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii... spre diferentii de cea animaHi...aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii... ascuns... analiza.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. numiir. 4.. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. Precizati douii dintre s:... logica in ... abstractizarea..-etG. comparare.. formale mediul intern 6. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.... comparatia.. observape Receptorul- ... sinteza. . altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.... reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare........ 4. inteligibila. poartii numele de . respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.. .. 3.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.--- completarea Cll anumite ---... -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). se define~te drept Spiritul de ...enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. conceptuale..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu .. cuvant. ceea ce este slab. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie..aceste douii caracteristici revin memoriei umane.. existente intre 5.

ci in baza percepliilor anterioare. Mai mult. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. subiect (spre exemplu. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este.tratarea ~i creativii a omului. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. a. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. b. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri.. deoarece imaginatia se desprinde de concret. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. salt pe care il va realiza gandirea. imagine~ mentala are un caracter secundar. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. caracteristice. d. c. 1. Precizati formele imaginatiei voluntare.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. posibilul. c. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. participa activ. b. accesibila cotidian. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. neexistand 0 orientare precisii. c. sinteza. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. Imaginatia. d. Ii 2. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. se oferii date suplimentare. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului.reconstruclii operatorii". necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. lmaginatia.). planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. viitorul. dependenta de nivelullimbajului. a. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. abstractizarea etc. Astfel. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Piaget. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. la randul ei. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. iar imaginatia. ca proces de adaptare activii a. Mecanismele limbajului. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. a.. i . Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. imaginea caracteristicii fiind schematicii. intr-o anumitii miisurii. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Daca nu ar exista imaginatie. reprezentiirile sunt deja . a acesteia. in linie dreapta. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. b. imaginalia exploreazii necunoscutul. b. c. Dupa cum sublinia J. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. reprezentarea nu este continuarea. se poate vorbi de. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente.

2 9.~~..5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10. . 'I~ i riii .l .:n~~.1tiei 10.. ~ 10.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.. Atentia ..... ~ ~ '~ ~ .i m..' .~. ...".3 9..J . g'·I¥"'.1 9.'i L 4~ %W I I II ....." '..' ry.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ. Limbajul 9..39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.~i..4 9.-." . [. <::'Ift1 'i ~ ~ :.~ !t1 '''''1'.. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '. x. 1\.'~'I~.( + ):. ~~. I'.- ..2 Formele atentiei 10..~ . '.~~~·:U.~.~.~%f*" .~" .

de comunicare . Forma de baza. de reglare sau de determinare . ciocniri de sensuri etc. Cea mai simpUi schema de comunicare. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.cel care receptioneaza mesajul. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze.corzile vocale fixate in laringe.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. uneori. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. 3.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. c.de substituire a unor obiecte. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. in cadrul 7. canalul de comunicare .. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric.eel care produce ~itransmite mesajul. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. relatii prin formule verbale sau alte semne. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. persuasiva sau de convingere . 4.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete.. cavitatea bucala ~inazala. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . ceea ce ele exprima ~icomunica.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. gestic a etc. apaetc.. semnalul . ritmul vorbirii. LIMBAJUL 9. 2.enta lorin aparitie.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. mergand pana la construetia artistica. b. termenii de comunicare. ritrnica. pauze. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. emitatorul. declan~eaza ~i se regleaza). limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. codul.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. permite explorarea ~i investigarea realitatii. in limitele unei arii determinate.40 9. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. mimica. 9.presupune asociatii verbale de efect. completitudine . care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. de cunoa~tere .raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. problema constituind-o.~toarele elemente: a. intre doua persoane. . fidelitate .i caracterizarea Iimbajului. periferic al vorbirii.3 Func.. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. buzele. expresiva sau afectiva . lumini etc. fen om ene.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. 8. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . receptorul sau destinatarul .1 Definirea . cuprinde urm. ca activitate. semne grafice. fonatoare . e.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. c. in general. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. d. b. pantomimica. de rezonanta . Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. accente. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. simbolicii de reprezentare . Norbert SILLAMY 9. 6. ludica sau de joc . In Iimbajul comun. prin intonatie. in acest caz. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului.corectitudinea transmisiei mesajului.mu~chiul limbii. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati.

in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. pana la automatizare. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. cu atat ii este mai bogat intelesul. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. mimica. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. iar treptat. Fiind fata in fata. personalizate. comparatia. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. incitand atat latura intelectuala. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. limbajul scris trece in limbajul oral. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor.limbajul contextual. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. Astfel. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. 9.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. sinteza. ~i anume. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. ~ . in raport cu planul initial. elaborarea lui realizandu-se. In combinatorica imaginativa. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. lent. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. Cu toate acestea. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. complet ~i accesibil. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. b. reprezentarile ~i gandirea. Initial. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Totodata. de regulile gramaticale ~i logice. Treptat. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. dar ~i inimii. afectiv.4 Raporturile dintre Iimbaj . In 1932 s~auputut inregistra de catre E. 9 . relativ. la inceput. accentul. 2. de detensionare nervoasa. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. cat ~ipe cea emotionala. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. mimica. cuvintele nu spun nimic copilului. in ontogenezii. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. Noul. tonatie. scheme Ie articulatorii se consolideaza. Astfel. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. ne precizam noua in~ine intelesurile. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. timbrul vocii. dobandesc semnificatie. prin verbalizare. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. explicit. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . sunt simple sonoritiiti. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). In cazul dialogului. catharticii . Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. personal. . 9. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). eliminiim neclaritatile. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul.41 unei dezbateri colective. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. iar perceptiile ~i reprezenHirile. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. rezultatul onstructiei mentale. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important.este accesibil rara a se recurge la date percepute. . imagini. notiuni.). cu gandirea. a capacitatilor intelectuale. in special. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. limbajul oral imbraca forma: 1. La nivelul sistemului psihic uman. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). individuale. In ontogeneza. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. dar. rsonalitatii. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul.

Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. 1964). ~PLICATII 1.~tiintacaresu. se executa ordine simple. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii.• . Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. ' 3. apa etc.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. mai apoi. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. . Editura Stiintifiea. Pe oniricii. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. cu sine §ipentru sine. 2. Verigii = element de legaturii.e. el devine principalul instrument I . inteligibila. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat.. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. De la act la gandire. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . apare limbajul asonor. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. proiectare. pa. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. elementelemobile ale fetei.. Ontogenezii = provine din grecescul on. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. masura eonstituirii sale. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. Spre exemplu. Cercetarile efectuate de J. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). ba etc. beneficiind de comprimare. mai ales la nivel cerebral.. rara respectarea regulilor gramaticale. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. existenta" ~i logos "studiu". iar cele din urma recesive. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. precum: mama. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. la. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului.ilegileeidedezvolta. primele sunt dominante. Totodata. eu deformari fonetiee. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). Spre exemplu. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. IJI . F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. cu noi in~ine. formate din cateva cuvinte. in urma interiorizarii limbajului oral. 4. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. Li~gvisticii .diaziilimb. apoi. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. ~ Posedand de II i autonomie functionala. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. . ontos "fiintii.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. ani .A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. papa. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp.

in plan subiectiv. Acestea ajung direct la cortex. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. imobilitatea sau tacerea. . Ea este superioarii atentiei involuntare. ATENTIA . Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. 2.. Din punct de vedere psihologic. prinintermediul cuvantului. Ea reprezinta un reflex de orientare. Sistemul reticulat activator ascendent.ealii. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. partial. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. Traseul specific. Astfel. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. precis. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). iar alte obiecte trec neobservate. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent.). atentia prezinta urmatoarele forme: . 10. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. contrastul dintre stimuli. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. sa fie eficienta. cu rol in. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. atentie jocalizatii. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. dintre care cele mai importante sunt: I. atitudine pregiititoare. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. 2. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii.1 Definirea . Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. mi~carea stimulilor etc. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a .--------. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. bulb. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura.2 Formele atentiei . revine mecanismelor verbale prin care . Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. noutatea lui. altele vag.Atentia involuntara este neintentionata. localizat in trunchiul cerebral. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. Un rol important. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. protuberanta ~i mezencefal. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. in declan$area ei. avand functii de activare. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. ocolind sistemul reticulat. spontana. echivalenta cu stimularea senzoriala.Tra~espeeific. la inceput.-. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. nefiind provocata de orice modificare a mediului. aparitia sau disparitia sa brusca.e ia decizia de a fi atent. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. 10 . dar apoi dirijat voluntar. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul.10. mobilitatea stimulului. 2. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.. cu un efect de scurta durata. De aici. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs.

Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. 7 .!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. • ' eli. domina una sau alta.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant... conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. iar lipsa lor constituie insu~iri. s!mul~an. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. aceste blocaje apar la 8-10 secunde).consecintelor negative ale nerealizarii ei. '? F f A • •• urmeze. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. 0 idee. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. lavora lee ucru. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. perturbatori etc. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat.. Atenp. unor mterne.a interna §i cea extern a sunt complementare.). ele nu pot fi disociate. odihna. preocupare. interesul. voluntare ~i postvoluntare. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.irile atentiei . de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. a obiectelor din mediul inconjurator. in campul atentiei. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. actiuni.. prin exercitii. Opusul ei este instabilitatea. Oricat ar fi de bine organizata. con§ lintel. a gesturilor noastre etc. antrenamentul special. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. 3. A ' ~ • w . De aceea. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. de structurarea optima a activitatii. Este conditionata de complexitatea stimufului. •• fi ru sarcma prolector -. acest.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. de natura sarcinii. a planului de actiune etc. la persoanele obosite sau bolnave. ung . In 1887. duce inevitabilla obosealii. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. de varsta. Dupa felul in care se fixeaza. " II. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. .). Mobilitatea atentiei (flexibilitatea.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. inhibarea celorlalte. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata.. Odata dobandite. trasaturile de caracter ale subiectului etc. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. §I e 0 a oua zona. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate.3 insu. Presupune fix area asupra unui obiect. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. a§teptare. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). experienta profesionala. a unei sarcini ~i neglijarea. eSla~ura a. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d .. La randul lor. spontan sau dirijat. W . Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. t' I 4. Stabilitatea aten. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. atentia voluntara poate fi: contemplatie.obligatoriu pauza. sornnul etc. Dupa obiectele la care se refera. amintiri). ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. cu ace]a~i grad de claritate.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . a expunerii lacute de catre profesor.. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. raurirea. fi I . Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. Dupa directia principala de orientare a atenp. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . analizarea propriilor sentimente. doar. care reclama 0 atentie deosebita. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. in plan mintal. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. 0 . analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. unor contramdlcatle. In activitatile pe care Ie desla~uram. gradul de antreunc. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. . trebuie rationalizat timpul de lucru.• umll externe.. intr-un moment sau altul. . incordare.

unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. ci de acela al patologicului.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. Spre deosebire del extaz. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. . insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. iutr-un interval foarte scurt. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. vorbindu-se chiar de zile sau de.' . lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. Aptiiudine sarcini. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. Chiar mai mult. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. ochii se Inchid. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. un tip de obiect etc. diferit de la 0 persoana la alta. survenind In cele din urma.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . de aceea. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. fenomen sau idee. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. concentrata pe 0 singura idee. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. contopirea cu divinitatea. 0 "moarte aparenta". ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. desigur nu de 0 maniera patologica. stomacului etc. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei.xtaz (este yorba de cazul sau particular. Ie apar pe palme pete ro~ii. QL 10 - . nevralgii.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. de 0 epuizare a aten{iei. de surescitare extrema. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. 5) trairea Inca instabila a extazului. Atentia. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). Poate fi yorba. emotii. De~i nu sunt valorizate negativ. ". tara Insa sa se piarda con~tiinta. care cunoa~te numeroase manifestari. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. 1) rugaciunea in gand. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. ldeile permanent de dureri de cap. respectiv atrofia atentiei.5xe. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. in aproximativ 0 jumatate de pagina. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. . Totu~i. povestesc unui arbitru ce au viizut. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. persoane afective ~i uestapanite. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv.zgomot puternic -. In starea de betie etc. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. Sranta Tereza. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate.. Argumentati.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. 2. afective (sunt fenomene de autohipnoza). dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. gesturi. 0 ctivitate intelectuala extrema. . a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari).). manifesta 0 mare agitatie. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. ci la. ale atentiei. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. un obiect oarecare ~i. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. ca stare de inactivitate. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . ca urme ale cuielorrastignirii). in accesele de excitatie. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. frica de spatii deschise care sau inchise etc. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. apoi. prezenta la toate animalele superioare. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). respectiv fixarea pe un singur obiect.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. Sistem talamic =. Maniacul. ci doar de un monoideism relativ. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. insomnii etc. de asemenea.

selectare. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. de legiiturii informationalii elementarii. In . Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor.. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. au fost generate. ). 2. Mult mai evident este rolul perceptiilor. sinteza. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. afectivitatea etc. sunt componente ale campului de . procedat. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. privind mai ales limbajul ~i activitatea. De asemenea. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. cat ~i a unor diferente. in schimb. spre exemplu. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor.) . Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. Degefica. 1. miniatura. existente ca obiecte de sine statiitoare. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman).). radiocasetofonul etc. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare.con~tiintii etc. centaurul. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. gandirea. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. Astfel. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). imaginatiei. la nivelul imaginii perceptive. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii.). sunt generate produse noi. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. reprezentarea.este yorba. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. 'detinute anterior. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. asigura adaptarea la acestea. iperceptia. adaptarii. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. transfer etc. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. interactiunile cu alte procese. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. dar. de asemenea. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). orienteazii conduitele actuale ale individului etc. analizatorilor. are un caracter obiectual. evaluare. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. Creionul cu gumii. asociere etc. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. creionu/ cu gumii. identificand procedeul prin care a fost obtinut. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice.

3?~-.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. _'~·...t~'> . Deprinderile** 14.3 .2 Functiile .~ . Afectivitatea 12. .2 13. 11. Motivatia • 1l. :·::mL. . ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.. 11.4 13..:<~-.1 13.5 13. 12.2 Partlculad'tatile afectivitatiL.~vl ..11'1. I~ ~.3 Clasificarea.proceselor afective' ".6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·..•. niotivatiei .~ I '.1*... ' 12..~ ' . _ -."..3 13... :1. I'~.:"< .i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.0..... Etapele actului voluntar Calitatile . !! ..4 Formele motivatiei .'..5 Optimumul motivational 12.1 Dehni~ea...W2''t. 11.".. 13.4 Rolttl proceselor afective h .X...1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.>1F·.< .47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.('.. vointei .1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14... .14.. ~.'-1 ~~ I· '..~i caracterizarea ~fectivitatii 12.i"''''''''..'. ~~~_. -~'> ...'.: "'. .-:mt(-~?r . 1/:. ~ ~I""" ... . I! • ~ . ill .3 Sistemul motivational: niveluri structurale .2 Clasificarea deprinderilor . 4. Activitatea voluntara 13.-..

atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. 11. b. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. ea fiind eauza interna a eomportamentului. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. ce pot fi: primare. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. c. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. prefiguriind.foame. convingeri etc. 11. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. e.). adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. legate. tendinte. cele mal importante fiind: a. . ell intreaga personalitate.1 Definirea . funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. e. Trebuintele sunt forme relativ complexe. spirihlale $i de comunicare). b. iar pe de aHii parte. pozitive ~i negative. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. impulsioneaza spre actiune. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. respectiind 0 anumitii ierarhie. . afective $i volitive. Co. dobandite (trebuinte materiale. d. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. natura ~i despre soeietate care se . Co. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Motivatia este un rutru al influentelor externe. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. intentii etc. De satisfacerea lor depind cele superioare. bine organizate $i puternic integrate. deoarece apar in urma unei deficit) etc. valente. in functie de conditiile prezente.vi. 11. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. Interesele pot fi: personale ~i generale. A. fUnd fnnascute. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. trebuinte sexual e) $i secundare. scopul final al aqiunii. g. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. f. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. in: a.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.II. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. de fapt. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. s-au format fn decursul filogenezei. pe de 0 parte. con~tientizate sau necon~tientizate. Ele sunt idei-forta. innaseute (biologice $i functionale . impulsurile etc. fie ca sunt innascute.. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. numitii "piramida trebuintelor".). slab organizate care cuprindpulsiunile. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. relativ simple. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. decat sa renunte la convingerile sale). dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. sentimentele. a interactiunii cu mediul socio-cultural. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. fie ca sunt dobandite. Interesele sunt forme bine structurate. funetia de selectare.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. specifice numai omului. Stari motiva(ionale simple. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. tendinlele. sete.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). cu dorintele. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. interese. pasiunile. cu interesele etc. teoriilor despre om. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. 0 parghie a autoreglarii individului. in special. PUline dintre formele motivaliei. dorinte. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. SiIIamy). de a $ti). MDTIVATIA . Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi.

b. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. totdeauna. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. reunind cognitivul cu valoricul.. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza.4 Formele motivatiei . Motivul este mobilul care declan~eazii. hotilor de buzunare. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. de a cunoa~te.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. in nevoia de a ~ti. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. canal de glisaj (3). Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. existand doua situatii: a. intrinseci ~i extrinseci. altruiste ~iegoiste etc. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. ajungandu-se la e~ec. particularitatile concrete de actiune etc. T. de a se simti bine in compama unar persoane. pedeapsa etc. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. 11. Dare daca Ii s-ar aplica. majore ~i minore. Motivele pot fi: individuale ~i generale. motivele se sustin unele pe altele. subaprecierea dificultiipi sarcinii. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. contribuind la illtarirea motivatiei. 3. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. depozit pentru hrana (2).Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. SilIamy. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. alcoQlului saudrogurilor. Daca se iau in. 11.. in 1935. de catre N. actiunea. fiind yorba despre un reflex operational. atunci cand intind mana sa fure. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. un ~oc dureros. In situatii complexe. 2. de aceea. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. Burrhus Frederic Skinner. precum: varsta. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. aflati in inchisoare Ii se •.. a culturii. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). Motivele sunt considerate. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. pozitive ~i negative. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Criminalilor deosebit de violenti. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). in mod repetat. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. h. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). se schimba. bataie. supraaprecierea dificultapi sarcinii. ci el interactioneazacu alte motive. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca).5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. 2. odata cu inhalarea nicotinei. a educatiei etc. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. excursii etc. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. considerare ~i alti factori. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. de' exemplu. in interesele ~iin trebuintele lui personale. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. . temperamentul. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. caillele este "silit" sa saliveze. Formele motivatiei sunt inegal productive.). deoarece furtul~ la hotii de buzunare. orice conditionare are ~i deconditionare. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton.

Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= ._ . trebuinta sexuala) . care i~i pune aproape egale.. Desigur. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. de a cunoa~te. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. se instaleaza 0 stare tensionala. la realitate. Tematica integriirii sociale .!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . respectiv prin motivatiei pentru schimbare..J!!9Q1. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine.nevoia de varietate. de colaborare. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. amprenta asupra conduitei noastre. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. ~PLlCATII 1. Pentru a .-" ~'llIlr-'__ -~ .E!:. 6. 'pulJ. -----1 f ~'.dorintiide a realiza ceva. conduce la dileme 1.!"~ -~~-_=---<'1. tematica erotica. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". de aventura etc.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie.. apa. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. de a atingeun obiectiv.i!:tlJ:i . ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. posibila ordonarea.==_. = _. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. induce dificultati in luarea deciziilor. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa.~"'$l!!!IlII~. 5. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. ai prejudecatilor. alegerea activitati se ordoneaza in timp. preocuparea pentru propria securitate etc.ambitia. 4.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. satisracandu-se succesiv.domeniul trebuintelor vitale (hrana.. !?t9!ggi<::e.). De obicei. cele mai frecvente. alte nevoi de ordin material). ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. Thomae. de a-~i realiza aptitudinile. de a crea etc.. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . '. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. dorinta de a depa~i pe altii. =·0.nevoia de a fi competent. independent de vointa. Prolectiv = (in cont. apare conflictul. g. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.atde un scop. 3. :::Jonr:. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. 3. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. 2. 2. Activarea existentei .ext)care este motiv. . expresiva. careorienteaza. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. Elabora~un text. Valente==. caldura.erealizeze. nu privind. . 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. 2. Tendinta spre afirmare socialii .. de a participa la spectacole. dar sunt de orientare diferita. fuga de plictiseala ~imonotonie. dorinta de a ciilatori. Conflicte de apropiere-evitare. de obicei. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Tematica normativii . sete. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. Atunci cand nu este insa 3.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. 4. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. caruia tehsiunea se reduce..':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. de comunicare. r~acfie. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. dar au orientari realizarea unei alte activitati. Tematica reglativii .stare de excitatie (foame.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. Nivelul de aspiratie. . etc. de aproximativ0 paginii. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.cuprinde nevoia de societate.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. de a-i conduce etc. In masura in care aceste diferite.

evident. gradul de con$tientizare. unele fapte ne produc entuziasm. care exprima fie scaderea. altele ne intristeaza. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. Din viata sentimentelor (1969). ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. deoarece "in domeniul afectivitatii. Ele cuprind: a. altele. a~a cum scria Vasile Pavelcu. altele ne indigneaza etc. fie in a. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. in clasificare. in 1937. c. spontan. in bolile pulmonare predomina starea de . iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete.12. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. fiind conditionate din punct de vedere biologic. polaritatea proceselor afective. transpiratie. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970).).). Astfel. deprimare etc. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia.1 Definirea . deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. cat ~i al con~tientului. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. 4. procesele afective sunt subiective. durata. adica apartin unui proceselor afective. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. Debus. b. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. placere. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. i2. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". AFECTIVITATEA 12. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. Mai tarziu. intensitatea. Fr. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. au caracter involuntar. P. A. unele evenimente ne bucura. b. Psihologul Mihai Golu utilizand. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. subliniind rolul energizant. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. Littmann Ie denume~te "emopi". N eveanu Ie numesc "afecte" etc. tremurat etc.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. iar V. neplacere. mersul etc. ritmului cardiac. la stadiul secundar care presupune 0 1. mobilitatea proceselor afective. Astfel. in momente de timp diferite. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. jurul polului negativ. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. exprimata prin paloare. in timp ce. proceselor afective. Cosmovici). care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. obtine urmatoarele categorii: 1.). placere-neplacere.. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice.ne place sau nu ne place). acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. schimbarea vocii. Pavelcu ~i P. intreg organismul: tinuta. gol in stomac. procesele afective au valoare motivationala. nivelul de elaborare a triiirilor afective. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. de orientare ~i de directionare a actiunii. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. inro~ire. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. de la 0 emotie la un sentiment). insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica .

ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). care rezista la factori perturbatori. Psihologul A.. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. difuze. anticiparea. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. 3. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. in realitate. transformandu-se in trasiituri de caracter. se aflii in propriile noastre vibratii afective".. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). Cannon). Existii 0 mare varietate de emotii. care sunt tdiiri afective foarte intense. ele fiind surse suplimentare de energie. Ele cuprind: a. nobile.. procesele afective indeplinesc ambele roluri.) apar pe baza perceperii frumosului.) . de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. pesimism etc. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. asociata cu deceptii. constructive (sportul. sentimentele. extazul etc.sentimentele estetice (admiratia. de natura sau de actiunile omului. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. oarbe. de mirare ~i uimire. patriotismul.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. stabile ~i cu intensitate moderata. acceptul §i bucuria). Paveleu. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. a muncii ~i a disciplinei. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. spunea V. Comportamentul afectiv perceput de altii. psihologul american R. Ca generalizari ale emotiilor. a aspectului exterior. furia. declan~eazii ~i regleazii conduita. groaza. sUl. de unii psihologi. sentimentul datoriei etc. rasul exploziv etc. fiind considerate. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. "."""-=-=~~. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp.). violente. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. tristetea. stabile. dnd situatia este nouii. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. c. desfa~urarea lor tumultoasa. intense. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. relativ stabile. Plutchik 12. b. . prin mobilizarea energiei psihonervoase.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. creatia artisticii etc. vicii care conduc la comportamente bizare. starile de afect sunt triiiri impulsive. care potenteazii activitatea. care sunt triiiri afective complexe. sentimentul indoielii etc.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama.52 iritare etc.) ~i negative. organizeazii conduita (W.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. . in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. .sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. Altul (gelozia. Sentimentele "imnt emotii repetate. Procesele afective complexe cuprind: a. b. fie cii este yorba de artii. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. Din punct de vedere valoric. de lungii duratii. Janet). avaritia. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. prin starea de agitatie difuzii. "Cheia intelegerii altora. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. anomalii ale afectivitiitii. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. sentimentele pot fi: . emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor.priza. organizeazii. dezorganizeazii conduita (P. Procesele ~i starile afective complexe sunt. ci la nivel de personalitate. 2. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. B. c. care orienteazii. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. fanatismul). lectura. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. dezgustul. a conduitei etc. doband'tte. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. S. pasiunile.. de regulii. pasiunile pot fi pozitive.

a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii.. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte." ~ rii~~. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. d ' . Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul.:. . la 2 luni apare plaeerea. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. La 18 luni se manifesta gelozia.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi.. ar ~1pnma 1U Ire. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. se nuanteaza. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. este combinarea afectiva. nici 0 frustrare. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. insopt de totala intoleranta fata de adversari. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. a~ament exageratrata de 0 convingere. F anatism = zel excesivpentru 0 religie.cazul geloziei. v1etn afect1ve.. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. 10/11-14 ani 14 18' .. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. . d . la 4-5 luni frica. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. b'Apare cnza de 1dentItate. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. spre exemplu un sentiment. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. patriotismul etc. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. asemanatoare). Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. presupune stan tensionale.'::4u::d.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale.am ~ __ .. pe __ "_ .::iIl. ci ~i in privinta gesturilor. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. ~ w . atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. _ . masura ce mamtam m varsta. ~ . in care se recunosc iubirea ~iura). Un fenomen de lunga durata. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. 2. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare.incompleta. 4. Ie traiesc. ele tind sa se combine. de a coopera cu adultul). ~LICATII 1."' 3. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. Aceasta nu survine insa automat. . sentimentul datoriei. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. dar care explica formarea sentimentelor complexe. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. a le ca aproape mtreaga personalitate. 0 cou:p 1c~re a.m~ an I. la 4 ani eel de maudrie. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. in mod repetat.. care nu se poate dovedi experimental. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). Atunci cand nu apare nici 0 bariera. admi[atie. idee. P OSl'b'l' . emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. diferite stari afective. admiratia etc. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult.de avere. atitudinilor. Kant). respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. iar injur de 8 luni bueuria. expresivitate ~iconduitii. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. It fi' d b d I' sl. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. Toate acestea. fluctuante. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. are un caracter dobandit. in diferite contexte. 1. confuze. I - --- -- . nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. la 3-61uni rasul. Copilul imita cu u~urinta pe adulti.. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora.m vor a e.

Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. ontogenetic. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. ponderea ~i modul de combinare. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. B. in sens general. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai".Motivul (trebuintii. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). postliceal ~i universitar. aspiratie. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. 2. satisfacerea motivului). Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. spiritul de riispundere etc.13. 13. cu grade diferite de complexitate. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. In diferite forme ~i variante de activitate. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. b. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. deprinderi. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. imaginatie. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. vointii etc. afectivitate. atentie. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). insii nu dispun de un motiv propriu. memorie. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. gandire. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ).1 Definirea . extraversia. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. activitatea apare in doua ipostaze. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate.a componentelor psihice). 2. aflate in interdependenta: 1. SKINNER (1904-1990) - . exista: a. presupun folosirea unui mijloc. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. de elaborare anticipatii a scopului. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie.2 Structura activitatii . P. in orientarea ~i selectia profesionalii.). care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. unelte exteme etc. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. Prin urmare. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). imaginatie. introversia. Spre deosebire de I. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). Intrucat. imaginatie etc. care raspunde la intrebarea: de ce? . interes. de gandire. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. semne ~i simboluri). Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. 2.Scopul (respectiv. ci una reciproca. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop.3 Formele activitatii . Mai mult. giindire. procesele de elaborare a planului. blocul extern de execupe. ~i a unor teste sintetice. F. in domeniul inviitiirii. blocul de comandii intern. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie.). 3. In acela~i timp. caci 54 ~~- 13. in structura activitatii intra: . El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. Ea nu se reduce la memorie. dificultate. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. The Technology of Teaching (1968). 13. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii).ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. pot fi: musculare ~i ideale. atitudinea fata de sarcini. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". ideal). Jocul este. ajungandu-se la deprinderi.i caracterizarea activita. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). motivatie. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. Din punct de vedere psihologic. Activitatea.Mijlocul (cuno~tinte.

prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. a renuntarii). atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Adultii eonstituie.. 5. stabilindu-se. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Ie interiorizeazii. pentru copii. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. Ea are caraeter normativ. mijloacele adecvate de realizare a scopului. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec).in evolutia sa. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati.i caracterizarea voin. 3. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. Rezultatul final. pe care. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. opiniile contrare. uneori. Au. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare.vointa. iar dupa caracterul produsului. 4. Luarea hotararii.. dificultatile.5 Etapele actului voluntar Vointa. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. sociale etc. motivelor ~i proceselor intelectuale. 2. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. principii. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. psihologica). constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. face posibila elaborarea planului de actiune. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. 13 13. prin conexiune inversa. ea constand din succesiuni de operatii.& Calititile . pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare.a-timentine hotararea luata. idealuri morale. 5. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. In depa~ireaobstacolului. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). 3. ordinea realizarii lor. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. ulterior. ajungand sa-~i dea comenzi singur. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.4 Definirea . supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. scopul nefiind realizat. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). scopul urmarit. atitudinea fata de activitate etc. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. chiar ~i in conditiile in care. n-ar fi posibila continuarea actiunii. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. politice. prin intermediul mecanismelor verbale. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. c. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari.. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. 4. Executia are caracter secvential. intelectuale. vointei . Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. 4.tocontrolulpresupune con~tientizarea. severitatea criticii etc. L. 13. pentru . eventual. 2. realizata in urma deliberarii. J. Efortul voluntar nu este innascut. rabdarii. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Vagotski considerii cii.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. in plan mintal sau exterior. in calitate de proces psihic. Astfel. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. emotionale. Din punet de vedere psihologic."vreau X"). Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. materiala sau internii (de natura fiziologica. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare.. Analiza ~i lupta motivelor. Articularea motivaponalii. Dupa natura componentelor domjnante. aparent. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). Limbajul are rol reglator in declan~area.

56 omul delibereaza. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. In afara de actiunile voluntare.p. (.lara motiv.. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. cu amanarea deciziei. respiratia. !ipsa de vointa. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. (. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. Formati grope sau lucrati pe perechi. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. nivelul de maturizare necesar. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. ca punct de plecare._este.. Actiunile de con~tient. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. de care este con~tient. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. devine 0 trasatura specifica.. moment. Veleitate = vointa deficitara. dar in caz reglarii prin vointa noastra.._sa_atinga~i Abulie . proces etc. Pe langa repetare. integrate in structuri mai complexe. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. putem influenta 1969. cursul unei conferinte. atilt ill dreapta. launtric. Ce este vain/a?. lipse~te mult de la ~coala. del'rinderi. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. 0 actiune voluntara." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. mijloace etc. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. 4. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. Actiunile voluntar... tu~itul. pentru formarea unei acest sens.) unor actiuni involuntare. atunci cand vrea. intreprinde unele actiuni in prelungit. Calitiple vointei. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 2. 5. dar multiple. (.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. dar IlU le finalizl:aza. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. stimul dureros. transpiratia etc. de exemplu. cum ar fi salivarea. de procedeele. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . Daca 0 actiune poate partial. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. nu poate. indispozitie. ea poate fi supusa anumite limite. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. cat ~i ill stanga stanoagelor. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei.. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. discutati posibilitatea ca actul deciziei. slaba. unui adult ii este frica de caini. Astfel. = deficienta a vointei. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. Datoritii acestui fapt. putem sa ne reglam voluntar. d) Cine nu vrea cand poate. De asemenea.. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta.) urmare~te. al alegerii. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc.Buridani-a pus ill iesle.cnecesaf--c. riisul. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.auza..apoi. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare.Inainte de a pleca de acasa.. Bucure~ti. fenomen. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. 8. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. 0 cantitate suficientiide ran. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. prin autocomanda. cum ar fi sugerea.~p_ersQaIl. 13 ~PLlCATII 1. inghititul. in fi reglata prin cuvant. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. Astfel. esentiala a omului. Considerand. descrieti relatia vointei cu acestea. 1300-1358) ~i. Putem tu~i ~i intentionat. " 10. devin trasiituri de caracter . magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame.. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. care comanda numai mi~carile. scopuri. 3.a. iar 'ineficienta lui.Argumentati raspunsul vostru.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. retragerea bratului sau a piciorului la un . la om se manifesta insa ~i deprinderile. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. In aproximativ jumatate de pagina. apoi. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie.apoi. b) 0 persoana. 9. respiratia. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. este corespunzatoare dorintei. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). caracterul voluntar. functionarea con~tient. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul._ill_c.. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. 6. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. Editura ~tiintifica.

semnaliindu-se erorile. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. prin exercitiu $i consolidare. de stapanire a unei actiuni sau operatii. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. ex(stand 0 multitudine de reactii.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor.deprinderi complexe (scrierea literelor. DEPRINDERILE** 14.deprinderi de invatare (a scrie. iar scrisul 0 deprindere motorie. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare.piistrarea metodelor. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. . a citi. controlul $i autocontrolul executiei. deprinderi motorii (ex. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1.demonstrarea actiunii. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. de gandire $i senzorioperceptiva. caracterul activ $i calitatea acestora etc. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. a zidi. elaborate con~tient.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. varsta). corectarea lor fiind foarte greoaie."". mi~carile ce trebuie Iacute etc. 2. Iara a se disocia de vointa.1 Definirea . prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. Desigur. ovalelor.i interac. . gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. dintre care cele mai relevante sunt: 1. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. o analiza mersul. conducerea automobilului etc. 3. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. a calcula. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. iar dupa aceea a cuvintelor). anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. ajuca carti). 4. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. deprinderi de mundi (a cro~eta.) Evident. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. 4. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. impliciind intreaga personalitate: 1. mersul pe bicicleta). . ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. . sigura ~i rapida a activitatii..iunea deprinderilor . silabelor. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii.57 14. dobandind stabilitate. . conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). 2. aceea a constituirii deprinderii. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). a dactilografia) etc. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. Daca in faza initiala. In raport cu definitia pe care am precizat-o. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. . Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire.3 Formarea . precizie $i viteza.deprinderi simple (trasarea liniilor. scrisul. fiind actiuni stvoluntare. . Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. a lua notite). Deprinderile sunt declan$ate con$tient.

4. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. Cum se poate proceda? 1. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. ci la orice varsta. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. Desigur. operatiile sunt prescurtate. puse in evidentii ulterior. acestea permitiind sistematizarea materialului. volumul d.. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. plimbarea de dimineata.) ~i negative (fumatul. consumul de alcool etc. 2. 3. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. dar mai putin consolidate). . inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. cea mai mare. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. deprinderile nu raman izolate. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. spiilatul pe maini etc. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare.. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. . ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. Odata. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. de asemenea. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi.). formate. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. corectitudine etc. sa se desfii~oare cu regularitate. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. . fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). Notifele. vointa ~i gandirea. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. De asemenea. fiind prezente in toate domeniile. Sunt implicate aici atentia.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. atentia necesara diminuandu-se progresiv. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. erorile sunt eliminate. mai multe functii: . Aceastii corelare face ca obi~nuintele.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. interferenfa.. viteza. 5. . spre diferenta de deprinderi. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . indeplinind. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse.

decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. planificarea timpului de studiu. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. informatiile pe care Ie invatam. 4. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. 5. eel putin tara un controlcon~tientexplicit.Popescu-Neveanu). a adopta decizii etc. 9. 5. . cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. aa?optarea. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. 3. obi~nuinle~ipriceperi. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. formarea imaginilor perceptive este favorizata. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. pe de 0 parte. prezentatin pagina anterioara. . In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. in manu ale sau alte materiale educationale. de ce nu. 0 str~teg. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Prediclie = anticipare. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. i?ide ceea ce se numei?te contrast. 8. La un nivel inferior. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. de asemenea.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. Proactiv = ceea ce acponeazii. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. realizarea de predictii in text etc. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. Explicati diferenlele aparute.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. intelegerea. timpul. Mai mult. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. rezumarea textului.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. printre alti factori. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. A gandi critic presupune a lua idei.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. Managementul timpuJui de studiu.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . 7.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc.Care este semnificatia acestor idei? . in masura in care nu sunt prezente. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. se executa aparent de la sine sau. s-a format illtrecut. inregistrand. eliminarea factorilor de 4. Monitorizarea invatarii. 2. de asemenea.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? .se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. Astfel. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 .. Deprinderi de gandire criticii. unanumitjoc). pe de alta parte. a Ie expune unui scepticism constructiv. este yorba de posibilitatea de a aborda.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. iar nu sfiiri?itul sau. Retroactiv = ceea ce acponeazii.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. Condi{ie = fapt. factorii care au facilitat aceasta instalare. a construi argumente. informatii noi in mod independent. a fenomenelor etc. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: .. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. invatam i?i. Dupa ce ati inregistrat timpul.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. . Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. in acest caz rezultatul nefiind relevant. 3. Automat = ceea ce se face. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. 6. 2. Identificati. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. a Ie examina implicatiile. 6. Evidentierea. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat.

de un bajului. Un rol important. indepline~te functii specifice precum: de. a semnificatiei actiunii. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. spontana. individuale. personal. in contextul existentei umane. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. In plan subiectiv. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. de reglare sau de determinare. ci ~i a cadecla~area ei. dar. ~i anume. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. comparatia. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. . Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. expresiva sau afectiva . Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. 2. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. este succinta a lim. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. decl~atii intentionat. eu gandirea. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Ea este un sistem de semne yorba. de detensionare nervoasii. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. imobilitatea sau tacerea. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. prin intermediul cuvantului. caci comunicand. Treptat. prin verbalizare. in nute. dobandesc seffinificatie. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara.informatiilor. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. l~ inceput. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). Limbajul. sinteza. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. limbaj non-verbal. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. iar perceptiile ~i reprezentarile. de cunoa~tere. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. cu gandirea. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. persuasiva sau de convingere. Astfel. Se disting astfel 0 atentie de ele. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. reprezentiirile ~i gandirea. In masura in care presupune efort voluntar. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. sugestiietc. in special. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. cuvintele nu spun nimic copilului. vor involuntara (neintentionatii.a~teptare. eliminam neclaritatile. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. cele doua forme sunt complementare. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. de asemenea. simbolica de reprezentare. Astfel. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. incercand sa elucidam altora 0 notiune. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. ludicii sau de joc. scaderea frecventei respiratiilor etc. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). evidentiind interactiunile dintre aces tea. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). indicii. sunt simple sonoritati. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. Forma de baza. in desra~urarea diferitelor activitiiti. atitudine pregiititoare. tivnoi. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. afectiv. 1. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. atentie focalizatii. pragmatica etc. comunicare. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. ne precizam noua i~ine intelesurile. neselectiva .este yorba de selectivitatea reflectiirii. In realitate. personalizate. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). la inceput.

Personalitatea .• ..Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. ) ~ . Caracterul 19.2 Structura caracterului 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1Latura.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21. Personalitate* 16.6 21.4 21. Personalitate 16.2 21.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. 15. Creativitatea 20.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16. Te~p~raDlentul 1.5 21. Individ.1 Individ.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.3 Rolul caracter.2 Tipologii temperamentale 18. Persoana. 21.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.3 .ului in structura personalitatii 20..1 Personalitatea ca slslem 15.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.dinamico-energetica a personalitatii 17. Persoana. Aptitudinile 18.2 Modele de personalitate 16.7.1 21..

1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. anume ca subiect al actiunii. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. inclusiv omul. Eul traie~te in clipita actualitiitii. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Psihologia generalii. relevat de manifestarea constanta in conduita. de a se raporta la ceilalti etc. de a reaction a. Paris. Unul este momentul. dimensiunea socio-culturala. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. . termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?").1 •. Larousse. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. lintreg in manifestarile un caracter sale comp.- 15.Ro~ca(red. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. deci individ este orice organism. dar notiunea de persoanii. Astfel. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". caracterul stabil. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. tara insa sa se identifice cu acesta. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. Editura Didacticii ~iPedagogicii. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Structura # dezvoltarea personalitiipi. 1976. in contextul psihologiei. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate.el incluzand ~itendintele involuntare. " . individualitate ~i persoanii. la ereditatea fiecarei fiinte umane. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. W. caracterul definitoriu. flexibil al personalitatii. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii.I 1. caracterul sistemic. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. de asemenea'..p. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. modul siiu obi~nuitde a fi. Este evident. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. ingust". poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. 40). ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N.p. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. personalitatea in durata trecutului.). Dictionnaire de psychologie. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. in cali tate de element stabil al conduitei. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . pe masura constituirii sale. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona.L. Desigur. S. PERSONALITATEA 15. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale.216). celalalt vectorul fortei". ocupatie etc. 466). respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. caracterul adaptativ. 1981. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. de asemenea. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. personalitatea. Sillamy. Allport. Bucure~ti. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. este un produs al procesului de socializare. In calitate de obiect de studiu psihologic. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. avand ca atare un caracter sintetic.p. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. 1%5. sistemic al personalitatii. termenul de "persoana".

CATTELL (n. data fiind eomplexitatea aeesteia. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. greutate inferioarii celei normale. Cattell. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". Kretschmer. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. and action (1987) etc. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. al dorintelor ~i actelor refulate ete. Psiholog american contemporan. -growth. actiunilor. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. respectiv incon~tient. Abilities: Their structure. COl. Con~tientul. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. fata plinii. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. anume Sigmund Freud. sincer.). Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. al agresivitatii. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). reactiilor etc. notiiri etc. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Guilford). sistem osteo-muscular firav etc.. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). cel care nu ne este accesibil direct. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. emotiv etc. and action (1971).2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. Prin urmare. astenic (corpul alungit ~i slab.1905) 4. Intelligence: Its structure. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. miiini ~i picioare scurte etc. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. cel putin la baza. in urma eereetarilor intreprinse. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. sediu al instinctelor sexuale. 3. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. existii 0 anumitii constanta a actelor. growth. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). Din punct de vedere strict psihologic. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. fiind datorat parintelui psihanalizei. corelati. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman.. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. Eu. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. suprafata psihicului nostru. intr-o astfel de perspectiva observationala. theoretical.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. avfmd 0 bogata experienta clinica. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. and factual study (1950). specifici. Cel mai cunoscut model factorial. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . precon~tient ~i con~tient. exces ponderal. Allport. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. Supraeu). In acest context. de asemenea. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. 2. acestuia. fiecare avand un rol specific. Acesta. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. dar. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. a~a inciit. aptitudinile ~i in special inteligenta.15. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. un laborator dedicat cercetarii acesteia).).

Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. demn Tensionat. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. capabili sa explice comportamentul indivizilor. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. jovial Con~tiincios.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. o I ... inciipatiinat Impulsiv. frustrat. .cooperant. .conchizand asupra existentei incon~tientului. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor.I. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. mai mult sau mai pulin.. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. 0 terapeuticii. visator Fin. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.cald. experientele .depresiv.lini~tit. liberal.increziitor in sine.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .uitate. ~ipentruprin orientarea profesionala.suspicios. perseverent. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.perspicace.calm(E~putemic) Caracterputemic.sentimental. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . lucid. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. intreprinziitor. traumatice. . 2. stabil. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. oportun (slabiciune a supraeului) Timid.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica.. radicalism Suficient sie~i.respect pentrutraditie Dependent de grup.Marile principii ale teoriei sale. boem.- .calculat.calm. L .apar sUbiectu. supuse principiului pliicerii). Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.prudent. Conservator. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.timorat.surmenat propria personalitate.respectuos. ~PLlCATII .vanitos. trasaturi de pe:sonalitate.spontan Tandru. satisIacut de sine Increzator.taciturn. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. Fondatorul evenimente ei. natural senin.agresiv. sentiment Inovator. putincomunicativ Indiferent. devcnit mai mult decat regresiune. autoritar.IIII.dependent afectiv Neincrezator.rece (schizotimic) Putininteligent.optimist Calm. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.~.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. flftNll. ". prudent.3. Ace~ti factori.libertin. non~alant Deschis. numi!i factori de origine sau intemi. neglijent Destins.spiritcritic. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. suspicios." . H I L Rezervat. entuziast. '. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). instinctiv. ceremonial Direct. critic..naiv.independent.. Raymond B. voios.•. resursepersonate Controlat. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. impulsiv. sistem. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~. biinuitor. deta~at. I 1. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri.'. banuitor Putemic~irealist.con~tiincios. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.supus/docil Moderat. Psihismul primare. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. cooperant Practic. amprenta asupra intregii sale conduite. .sensibil. -. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. conciliant.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . 3.' A I B ! C E F i G (_ I I I. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . 'M N . sociabil. 4. serios(supraeuputemic) Aventuros. incapatiinat Imaginativ. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine.fidel grupului Necontrolat. conditii. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.

dar nu ~i suficiente. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. de asemenea. ca sisteme deschise.st. a ~ti ca aces tea sunt d. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. Este yorba de prezenta. 0 asemenea aparenta. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. presupunand dezvoltarea con. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. Spre exemplu. unitar al unei entitiifi. comparativ cu nivelurile inferioare. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . un reprezentant al unei spec ii. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. In masura in care oricare organism este un individ. viata presupune 0 transformare permanenta. a structurii sale morfo-functionale. PERSONALITATE* &. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. datoritii individualitatii sale. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. De asemenea. un exemplar al unui anumit tip. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. la un nivel general. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. individul se mentine ca individ. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. ci are un caracter unic. iar pe de alta parte. eu alte cuvinte. pe de 0 parte. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. ~i exterioritatea sa. Cu alte cuvinte. abia aceasta specific umana.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii.. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. natura umana este gandita ca personalitate.tei umane. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. "al tau".noastra intr-o realitate distincta de noi. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. este asigurat de acest nivel. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. existenta oriciirui individ este distincta. nu nurnai fiintei umane. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. Evident. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". a fost amintit in primul rand cel de divid. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. Evident. de asemenea. ci. da~. Petsoani. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. De altfel. 1&. chiar avand un psihic dezvoltat.ncte de mine pentru mine. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. Se asigura astfel. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". iar. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent.65 . omul se na~te ca organism (entitate biologica). nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. Revenind asupra acelor semnificatii. dupa aceea. Spre deosebire de lumea anorganica. prezenta. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. oricare ar fi aceea. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). revine. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. o'functionare sub modalitatea unui organism. INDIVID.1Individ. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. In cazul omului. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). Este yorba atunci de un alt nivel al existentei.) B. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. in lurnea animala.$tiinfei de sine. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. Organismele. Aceasta inseamna. care este semnificatia acestor termeni. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. eel care Ie consider. PERSOANA.2Con. responsabilintr-un sens sau altul. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. pe de 0 parte. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil.. din aceasta perspectiva. existenta fiind 0 continua reechilibrare. de asemenea. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). "al meu". Toate acestea nu sunt insa decat necesare. anume con~tiinta reflexiva. evolutia temporala. Mai mult.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. . de~i exterioritatea poate determina. eel putin la nivelul simtu1ui comun. la nivelul individului particular. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. conservarea structurii generale a corpului.

in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. individualitate. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. sociale ~i culturale. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. stabilirea de noi legaturi.Kelly. deci.A. cii unul dintre componente (ochi. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. to ate a~. cat ~i0 curbii descendentii. de evaluare a personalitiitii.). Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. 4.. activitatea celor douii emisfere este complementara. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi.persoane dinjur. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Cercetiirile au ••••. in realizarea activitiitii verbal semantice. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. In dezvoltarea personalitiitii.e in manifestarea personaliti. conceptii-convingeri. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. concept introdus de G. procese ~i insu~iri psihice. narii. Fiirii indoiala.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare.).estea presupun planul notional. psihice. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. ~i. la organele de simt perechi. ci ele se formeazii prin interactiune cu. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. prin urmare 0 restructurare. personalitatea nu mai este un sistem. . Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social.--- Triisiitura de personalitate. Constituirea schemei corporale. Din punct de vedere functional. dar ~ial altor discipline.Construct \!. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. G. integrate acestea sub titlul de personalitate. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Kelly. construire in functie de experientele de viatii. determinii manifestarea noastrii unicii. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. Intrucat. este mana dreaptii. nivelul cultural . de regula. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. considera ca interpretiim. manifestate la nivelul personalitiitii. Argumentati raspunsurile voastre. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. in ~ sau in stareimobiIa. ci un mod de autoconstruire. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. 1&. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. ~. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. 16 11I. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii.3 Diferen. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. Cre~terea. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. apoi.inconjuratoare. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele.directoretc. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. atitudinimentalitiiti. 2. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator).profesor. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. avand de ~tire de aceasHi diferenta. 3. Astfel. importante fiind nu atat insu~irile. interactiva. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. nu poate fi miisuratii direct. aptitudini ~i caracter). originalii. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. ea fiind unica ~ioriginala". con~tiin!a. unitara. ureche etc. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. In conditii de normalitate. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. societatea.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. emisfera~i in analizii. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. autorul teoriei constructe/or. efectuarea de operatii. . S-a constatat. diferen!ele. in sine. 5.de copiletc.A. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate".

7. inconstant in relatiile cu ceilal!i. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. Cu toate acestea. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. TEMPERAMENTUL 7. bine dispus.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. caractere bune i?icaractere rele etc.ale ceIordinjurul nostru. impulsiv ~i uneori chiar violent. dezirabil-indezirabil. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. intr-un fel sau altul. caracterizat de riibdare ~i toleranta.care fac totul in graba sau dimpotriva. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. diferite de la 0 persoana la alta. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. Sangvinicul vesel. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). lini~tite. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. . abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. dar cu senti mente durabile. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. Progresiv. nerabdatori. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. eel mai adesea. echilibru emotional. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. a~acum yom vedea.. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. Exista oameni agitati. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. capabil de activitiiti de migaliietc.el nu determina aptitudinile sau caracterul. aspecte care se concretizeazii. calme. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. meticulos. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. are dificultiiti de adaptare.mai evident. I IF1egmaIiC~ calm. inclinatie spre exagerare etc. Melancolicul emotiv ~i sensibil. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. face risipii de energie. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. putemic afectat de insuccese. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. a personalitapi.Temperamentul se refera. VIOl. vorbire inegala. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. ia u~or decizii.n. au rezistat de-a lungul timpului. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. dar obtine un randament progresiv. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. sangvinie. dar simultan a asemiinarilorexistente. temperamentul suportii. imperturbabil. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. --.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. bila neagra ~i bila galbena). au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. patru tipuri temperamentale: coleric.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. inclinat spre reverie ~i interiorizare. ca~citate de lucru redusa. se adapteaza rapid. limfa. chiar lent. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. agresiv. "Firea omului".persoane care se dovedesc retrase. la aspectele Connale ale conduitei umane. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. eu earaeter innaseut.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. cu sensulde a amesteca). inclinat spre rutiniietc.67 7. flegmatic ~i melaneolie. in acest context. clasificarile uzuale delimitand in continuare. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament.

fiind stimulate de eventualele obstacole. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. G. a fost timp de cinci ani discipolullui S. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. Heymans ~i E. stapane pe sine). neechilibrat. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. tipul puternic. creatie culturala in general. echilibrat.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent.introvertul stabillflegmaticul. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. G. 4. Heymans ~iE. teoriile temperamentale s-au diversificat. Pe baza acestor diferente. . Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. 5. mobil/sangvinicul. . Flegmaticii 3. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Cea mai importanta idee pe care C. Psihologie ~i religie (1940). tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: .r Desigur. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. dar se supiira u~or. retrase. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. lent/flegmaticul.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. a diverselor mitologii. ata~t traditiilor. vesel. Teoria lui t. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor.Descompunerea formelorin . religii. echilibrat. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. cu studii de medicina.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. spreexemplu. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. . 2.intl. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa.extravertul stabillsangvinicul. 2. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. 4. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. Jung. Freud. Teoria lui C. tipul slab/melancolicul. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. optimism. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. . Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. 3. . fidel prieteillior sai. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. lini~tite. D. a alchimiei. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. G. ~PLlCATlI :1: 1. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. In baza unui bogat material clinic. Teoria lui H. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Eysenck a reluat teoria lui C. . Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. P. Wiersma. a unor opere culturale fundamentale etc. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. Teoria lbi G. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. tipul puternic. superficialitate.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. in timp ce altele non-emotive. cu multi prieteni. de-a lungul timpului. baza a imaginatiei."overtul instabillmelancolicul. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. D. excitabillcolericul.0 melodie. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

oazate pe aptitudini reale.carilor corpului .. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. intentiile .i slabe. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive .i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea... Analizati clasificarea aptitudinilor.i Invatat In cazullor. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!._ 72 . Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire .. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. 3.. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. foJosesc metafore etc. fiecare dintre_ele. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. Ea implica simtul timpului .. inaltimea "~itimbrul sunetului.i emotiilor. a avea empatie.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. depinzand de capacitatile individuale. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.i intelegere de sine.. de motivatiile subiectului Sidemediul social...te ~i clasifica indivizi .logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .i limbile straine. Din punct de vedere fiziologic. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.. fiind apreciati mai curand ca talentati. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. a recunoa.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. cuantifica. profesor de teoria cUJ... asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . a fi con..iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . Detaliind definitia sa. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. fiind sensibili la motive Ie. intensitatea. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile.. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. integrandu-le propriei lor substante. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.Ro. numere). ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.tati larealitate.i a efectelor. In realitate. Definiti aptitudinile.tient de punctele tale tari ... yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. melodii .. 5. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.i rime.. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. In elaborarea teoriei sale.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. dupa un model linear. este aceea~i.i creative de rezolvare a problemelor. ~PLlCATII ' 1. .. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. performanta.. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. Sunt sensibili la tonalitatea. au avut dificultati la ~coala. indiferent de disciplina.i controlul eficient al gandurilor .i a percepe cu acuratete lumea vizuala. ci trece prin anumite stadii care implica.... Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta.. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. 2.. Analizati.. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet...i la starile lor.. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. In general. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.i celelalte procese psihice. intelegerea relatiilor dintre actiuni.. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. Sunt persoane care invata repede limba materna . exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.oa~terii. ritmuri.. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.i complexe.i al coordonarii mi.•.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. 4. 18 I. fiindexpresia interactiunii acestor conditii.i inductiva ~i capacitati critice . creeaza .ln acest context.i/sau in!elege realitati complexe. Abilitatea de a calcula.i specii. Stadiu = perioada de dezvoltare.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. dupa aceea.i ale mainilor in manipularea obiectelor. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. recunosc. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii".ca). monitorizarea . in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. obiecte ~i idei.i analizati raportul dintre Innascut. evalua propozitii . citesc cu placere.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

de asemenea. in alte domenii. De asemenea. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. w. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . . Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. CREATIVITATEA 20. spre exemp1u In artii. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. pe niveluri ierarhice distincte. curiozitate. presupunand 0 restructurare a . neincrederea conformism probleme.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. in conditii favorabile. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. tendinta spre imitarea de modele. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. interese atitudini riscurilor. gandirii. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. implicit creativita tea. persoana disponibilitate receptivitate in altii. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ .1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. .creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. creativitatea se manifesta in forme diferite. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa.2 Niveluri . spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. opacitate la nou. 20. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. treb~int~l~ !?i de. respect pentru nou ~ivaloare etc. autoevaluare. etc. deli'isarea. speciale putemic fluida. . noi. convergenta. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). 1imita inferioariiarfi de 95-100. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. de "facilitanta". Potrivit lui C. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. nu se poate vorbi de activitate creativa. fata deafirmalia asumarea in po. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. nonconde nou. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. creativitatea: a. a de formula traditie incapatanarea. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. dinspre sistemul psihic uman. propriilor idei 0.20. dorinta I de schimbare. fata de autoritate. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. !?i profesional. elementele obtinute fiind.

dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5.). Facilitare = inlesnire. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. Spontan. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. faza verificarii. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. creativitate. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Potrivit aeestui model. ration~liziirii SOluriilorexiste. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. germinatia). faza "iluminarii". Astfel. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. potrivit lui G.ceea ce prive~te propria activitate. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. Aeest model nu este singurul. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. in cele trei coloane. La fmal. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. 6. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. aptitudine. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". rara 0 cauza aparentii. ~PLlCATII . I I . foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. con~tienta ~ide lunga durata.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. care consta in informare. prin extensie. J. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). documentare ~i experimentare. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec.. care actioneaza cu promptitudine. nte.unui domeniu. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. Mai mult. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat).' La primul nivel. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii.' promptitudine. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. Mergand mai departe. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. modificate etc. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica).!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. structural corelate: componential. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Creativitatea reprezinta.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. logice etc. care se face de buniivoie. Realizati acest lucm ~iin . eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . -eitate = care se face sau se produce de la sine. I. in' comportamente etc.' procesetc. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. faza incubatiei (gestatia. . Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. meta componential ~iepistemic. 3. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. _creativitarii. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate.. a producerii unui fenomen etc. utilizate in rezolvarea problemelor. _. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. de asemenea. 20 . nesilit del nimeni. procesual al creativitiitii. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. Sternberg.6-35". creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). cel componential. 4. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. natural ere promptii in atitudini. pe care 0 imparte in trei coloane. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei.completate. in diferite faze de prelucrare. u~urare a indeplinirii unei actiuni.t!LU!. un altulfiind cel initiat de R. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. In cele din urma.

· Au murit repede. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. Nu cuno~teau limbajul uman. sub forma codului genetic. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. Ereditatea. . . numite Amala ~i Kamala.. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. capturate in India. Dezvoltarea umana.tateu dom. dezvoltarea. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. numite cel mai adesea "stadii". in proces. varsta data. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne .14/15-18/19 ani: adoleseenta. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri.activitatile impuse.. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. bio-psiho-sociale. favorabila dezvoltarii.. direct sau in1irect. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. intraindividuale. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. . 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). In functie de aceste criterii.. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore.!ll devenirii sale. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. Mediul..0-1 an: perioada infantila. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice.. 3. 21.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica).peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . . rezultatul final al dezvoltarii.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). 21. propuse sau ingaduite copilului. de la 0 generatie la alta. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. in 1920.v. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. 2. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. . au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. care se define~te ca activitate specializata.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799.. fae sa fim eeea ee suntem. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). specific umana. . in varsta de 10-12 ani. care mijloce~te ~i sustine. care au loc pe parcursul vietii unui om. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj.mediu. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . La nivel individual. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* .obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . . constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. Aveau aproximativ patru ~i opt ani.llanfa desflisurata.19/20 ani-30 ani: tineretea. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. . in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti.78 . se deplaseaza in patru labe..30-55/60 ani: varsta adulta. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil.cerintele adultului vizand competentele incurajate. tara sa se adapteze la viata oamenilor. s. orice eforturi de educare a sa e~uand. . in egala masura. . actiunea mediului poate fi. in mod con~tient. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. presupune mai multi faetori. . varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. Edueapa. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii."!ce spec~fice. a~a cum s-a 'precizat. rpesaje de specificitate. In planul dezvoltarii psihice. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . . Intentionalitatea.

lagrupul ~colarsau lacel religios. Copiii mici se caracterizeazii. printr-o mare curiozitate.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. in comparatie cu restul • organismului. recompensele morale ~imateriale. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. Este prezent spiritul de imitape. semn al tendintei de independentii fatii de adult. dorintele. echilibrul. sii-~i domine reactiile impulsive. ostilitatea intre biiieti ~i fete. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta.a (. capului determinii. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. Grupul ajutii la maturizare. adesea. de asemenea. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. Odatii cu intrarea in ~coalii. dar . " Procesele cognitive se perfectioneazii. obiectele avand in general suflet. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. dinamismul. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii).21. datoritii procesului intern de dezv. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. receptivitate. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. perfectionarea limbajului. fapt ce conduce. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. aici.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. constituie. se realizeazii abdominale. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. spre deosebire de preadolescent. fiind'imitate in special actele celor mari. 0 altii triisiiturii este animismul. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. de actiune. oferind suport afectiv ~i confirmare. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor.3 Preadolescen. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. de la cea putin stabilii la cea stabilii. ameteli. abilitiitile in manipularea obiectelor. se manifestii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. reu~ind. prezentii mai ales la biiieti. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. de la preconventionalla conventional. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. mai ales la inceputul pubertiitii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. spre exemplu. senzatii de sufocare.oltare fizicii. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. uneori. obosealii persistentii. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. cel mai devreme. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. prima . Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. glandelor sexuale. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. Principala formii de activitate estejocul. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. oboseala instalandu-se mai repede. In acest stadiu apar. prin acesta fiind stimulate coordonarea. 21. larii discerniimant. dar mai ales cantitativii. datoritii stocului redus de informatii. EI se deta~eazii fatii de familie. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. forta. se dezvoltii vointa. pentru pre~colar. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. evaluarea spatialitiitii. adesea la tulburiiri cardiovasculare. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. Devine mai echilibrat afectiv. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. perioade de apatie. de cele mai multe ori. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. care scade treptat. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care.

de initiativa . specifice varstei. caracterizandu-se. dupii E.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. a stabilirii echilibrului functional optim. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. de asemenea. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. "Cine sunt eu?". este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . dar ele sunt nesigure. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Erikson. Este. oscilant.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. In planul relatiilor i n t e r p e r. 21. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. Se remarca 0 armonizare a intereselor.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. precum imaginatia. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. constructiv-realistii ~ide creatie. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. A. emotionalii. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. psihic: ca maturitate intelectuala. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. logice. H. un echilibru al vietii afective. prin structurarea mecansimelor cognitive. sunt observabile marile realizari. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta.5 Tinere. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale.. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Astfel. etapa perfectioniirii psihice. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. 21 21. nelncredere In sine. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale.7 Bitrinetea (55/&0 ani. definirea identitiitii. Pe plan profesional. ciiutarea.. 21. ~i ca maturitate afectivii. gandirea este abstractii ~i logicii.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. printr-un proces de specializare. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. Caracterul ramane instabil. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. Reu~itele 11 entuziasmeazii. a motivatiilor. memoria este preponderent logicii. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. spiritul de dreptate. fiind conditionate social. a iubirii sau a solidaritiitii umane. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor.). Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. De asemenea.

Atkinson) ~ . unitara. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. al celor inferioare. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu.W. L. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului..a om. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. apusul relatii Prietenii. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. mortii. durabile. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. Altii pur ~isimplu moral. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. domeniul intelectual. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit.. tri~ti. trolului vs. apoi al membrelor superioare ~i.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective.. la s~it. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. Spre 21 exemplu. Pensionarea. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. vietii ~ia mortii. . s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". Intimitate vs. ci progresiv. . a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. izolati. intimitatea lua Speranta . Allport ~iR. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. Pricepere vinovatie vs. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica.

.. Orice societate' umana... poseda cultura sa. deprinderi etc.... traditie.. Mesape. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. orbi. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. . de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.incapabili de un paTcurs ~colar normal. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. Dupa desra~urarea sa. dar. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.... obicejuri etc.. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.. specific umana sub influenta mediului social. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.... astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate.. . 1973). L 'education des debiles mentaux.•. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. 3. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. 5. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara... Toulouse.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ....greutate Volum r j ~ ~. Educatia copiilor deficienti intelectual..• : .' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ... sociale. cultura. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. 6. De asemenea. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular..•. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. 8 Primii ani ai vietii noastre. surdomuti. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. motrice sau senzorialii.. 4. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. contribuie la buna insertie sociala a omului. 2..••••.. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. -.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata .(Faze de oscilatie) .-. Conflict = Iupta de tendinte. oricat de primitiva. ciireia i te dedici din simplii pliicere. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. .. infirmi motor etc.. se face in institutii specializate. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Not... Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.) bazandu-se pe imitatie. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. de interese. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L.. i . dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. afective sau cognitive. ~PLICATII 1... Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii..

Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. cre~te ~inivelul performantei. Astfel.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. b. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. anume optimum-ul motivational. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. ea fiind cauza interna a comportamentului. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.). Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. existand doua situatii: a. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. Totu~i. In acest sens. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. motivatia constituie elementul care un structurat. exemplificiind pe motivatia ~colara. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Generalizand. persoanele apaytinand tipului puternic. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. gradul de reu~ita. In principiu. Astfel. ambitia etc. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. 2. Motivatia este un filtru al influentelor externe. con~tientizate sau necon~tientizate.definirea motivatiei. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. 0 parghie a autoreglarii individului. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce.pe de 0 parte. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. obi~nuinta de a se supune la norme. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. deoarece dacii lipse~te restrictive. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. pune in mi~care organismul. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. -relatia motivatieperformanta. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc.. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. Spre exemplu. aspiratia spre competenta etc. . iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. . Contribuind d. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. frica de consecinte. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. . . orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor.. fie ca sunt innascute. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. . Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. La fel de bine. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. . fie ca sun~ cerintele care dobiindite. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . subaprecierea dificultatii sarcinii. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. Reciproc. la nivelul elevului. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .). in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare.respectarea structurii standard a unui eseu.. supraaprecierea dificultatii sarcinii. ajungandu-se la e~ec.

Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. de structura dinamica etc. a coerentei. . un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. 2. un eseu liber. 1. o· tematica mai generala. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. convingerilor. . punctul de vedere propriu abordiirii: elementar.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. b.este yorba de umane. care contureaza ~i precizeaza problema.mediul social: totalitatea ideilor. . Pregiitirea abordiirii. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. dar ~ide tema pusa in discutie). b. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. Clarificarea temei: a. Redactarea eseului. 0 epoca istorica .in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. caracterul integral dobandit. Astfel. b. PregMirea abordarii: a. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. a exemplelor oferite etc.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. 2. . Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. a calitatii argumentarilor. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. 3. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. cuno~tintele care vor fi abordate: . diferentele privind intensitatea acestei relevante. cel putin pana la un anumit nivel. Introducerea. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. 4. inseamna ca modurile de reactie sunt. in primul rand. comune unui ansamblu uman. de asemenea. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. Dati un titlu eseului vostru. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. Conceperea planului eseului.. Dezvoltarea. structurat pe trei paTti: a. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. . tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. . atitudinilor. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. .semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". a modalitatii de corel are. a stilului.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). comportamentelor etc. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. se poate aprecia.. c. invatate. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. . un curent de gandire. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). punand in evidenta importanta sa.profil psiho-moral.corelatia caracter .

peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.3 Relatia valori." _FA I"'.indicatori ailcomportamentului social 23.2 23. atitudini.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. omportamente p~l"'antlsocla 24. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.'. Wi »." ~i:~." Wii.. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.1 Imaginea de sine 22.. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.1 Atitudinile sociale 25.. Relatiile interpersonale 23: I 23.1' Statusul ~i rolul. .4 S.85 Conduita psihosociala 22.2 .3 23. I '" .2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.: . Comportamente pro ~i hntisociale 25.

dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. componenta evaluativ-motivationalii . Ie inregistriim. Filosof american. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. despre divinitate. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. cu corpul. Peirce al pragmatismului. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. . IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. in timp ce altele respinse. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. S. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. Ie organizam etc. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. dar ~i din imbriiciimintea. In sens larg.iile celorlalti despre el. Dad pana in luna a treia sau a patra. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. putem intra in contact cu personalitatea.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. identitatea evocii continuitatea existentei. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. in sensul cii unele sunt retinute. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. institutii. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. cu "eul" nostru. Potrivit psihologului american William James. despre originea universului etc. componenta comportamentalii . identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. . ca proces: informatiile sunt primite selectiv. prin compararea cu altii. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. credintele.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). In sens restrans. . cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. despre valori. Este aspectul central al eului. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic.eul material: este constituit din corpul persoanei. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate.86 _ 22. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. trebuie sa ne cunoa~tem. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. despre efectul actelor noastre.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. faptul cii individul ramane acela~i in timp. in miisura in care este legata de practicile sociale. colectivitiiti) cu individualul. util sau eficace".eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. motivatii. evenimente de viatii. ca 0 autobiografie. la experientele noastre interioare. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. despre abilitati ~i priceperi. cii persevereaza intro formula de sine. 1890). credinte. fondator impreunii cu C. Dar. publicii in 1907 Pragmatismul. de a construi imaginea de sine.

obligatii. Se delimiteaza un status actual.originalitatea: care afirma singularitatea.••••.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. Potrivit acestei teorii. adolescent..•.~. . compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. membru al unui partid politic etc. . ..•. adult. vor incerca sa. care este pus in evidenta la un moment dat. iar altele dobandite (rolul profesional.•.. . inginer.•...•"""•.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti..:•••. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.•. sa dea sens istoriei sale personale. Individul dispune. avantajeze inraport cu elevii buni.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare.i rolul . .. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala)._ .•••••••..••. persoana..••••••••.• . ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. nationale. se distinge de altii. Spre exemplu.) 22. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.. Pentru a intelege fenomenul identificarii. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului..••. aleoolismul etc. juridice. Elevii cu performante slabe.. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea... •••••.• ••••••••••.. functional. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta.•. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. membru al unei organizatii).•• *.). astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.••. bunic etc. teoretic.. etnice.• .. incercari de a-~i intari stima de sine.••• :>.. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. ~. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. de asemenea. dorinta de schimbare. culturale).••. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real.. individul se opune adesea presiunii exterioare. ~i un status latent. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. apartenenta politica). indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. . care sa-i..••. indiferenta."-=. femeie.•••. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. ocupand o anumita pozitie.r. Teoria identitiitii sociale. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar.. trebuie apelat la noi concepte. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata.). ... de a incalca legile. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. prieten.•• " ••. .autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.•••••••.• __ . - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) ..~i evenimente pe care Ie traverseaza.. "".••. se diferentiaza. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. de a consuma alcool etc. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.. •••.•.:-. fie raporturi de discordantii. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.Aparitia unui astfel de grup. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.•. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. . Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. sot. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).••••••••••••••••••_ •••. este inevitabila. . apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv..-'_ •••• m .•. asimilarea pasiva.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.•••••. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.•. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva..2 Statusul . fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.) . de un set de roluri. La randul sau. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. parinte. din care decurg sarcini.••• m"" .. : "" •.. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.• . functii.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii.

: Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. ezitant etc..implicit. 6. autoprezentare ~iperceptia de sine...•.. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. e~eculla examenele finale (sau de concurs). Contemplafie = atitudinea... respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. Comparati eele doua analize. economie.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.. conflicte in familie etc...•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. cultura.. eterogenitatea clasei de elevi. dar ~iin politica.... . Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.. Strenghts (atuuri.•. 7. management deficitar. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.•.. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup..... incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. 1.... de cutume......••••. Incercap sa descoperiti... nu fumez etc. 22 l..••... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. etc.••.... reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.. 4.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.). climat tensionat in ~coalaetc.. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5....•. atitudinile ~icomportamentele sale.•••. am vointa etc. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. abordarile educative de tip exclusiv frontal. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. Luand ca exemplu diferite roluri.. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica...••.. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .•.... Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor..•••.....\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.se intampla la momentul potrivit. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. imi place natura.. respectiv a ceea ce ...••. . Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.•••. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate. Afirmarea ~i. in viata cotidiana. rigiditate deficiente intelectuala.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate.. ••••••••••••••••••••••••••.••••.... Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.. Grupul este determinat de indivizi.•••••.. ...•••. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. celelalte doua sunt probabile....S"" = persoana care este ata~ata de traditie. permise ~iinterzise..... privind resursele ~colare. inadaptarea ~colaraetc. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.. adecvat situatiei. 2.. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni... Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.... contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. in propria voastra existenta. marimea cIasei de elevi.. . sunt dezordonat.

unde se inc1ud: a. 23. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: .iilor interpersonale in structura personaliti. De asemenea. pozitiv sau negativ. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. relafii conflictuale (cognitive. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. perceptive. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). legaturii arata ca relatiile interpersonale. in afirmarea acesteia. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta.3 Locul . absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). In acest context. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. cu frecventa mare. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. inzestrate cu toata gama functiilor. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. relafii de alienare (instrainare. unde se inc1ud: a. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului.obiective (au un caracter social). distorsionarea informafiilor etc. de asemenea. In calitatea sa de fiinta sociala. ducand mai ales la erori de evaluare. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. determina aparipa anumitor stari psihice. subiective (au un caracter psihologic). de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). Una dintre erorile de perceptie sociala. ci ~iin plan moral. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. RELATIILE INTERPERSONALE . sociale etc. relafii de asimilare. b. Caracterul con~tient al. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. c. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. rela1iile afectiv-simpatetice.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. poate fi acceptat sau respins).).i rolul rela. insu~irilar. blocajul comuniciirii. continutul lor.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. mentine sau restrange. . dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. b. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. izolat de ceilalti. d.23. c. 2. in toate elementele sale structurale. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. relatiile de intercomunicare. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. dinamic. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. relafii de competifie. con~tiente ~idirecte intre oameni. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. Criteriul caracterului procesual. Desigur. 23. relafii de cooperare. 23 23. afective. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. relafii de ierarhizare (stratificare). etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. a unor relatii interpersonale pozitive. relafii de acomodare. dar. starilor ~itrairilor psihice. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. indepartare). triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. bruiajul. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica.

. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. De asemenea. . . precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. al diadelor. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri).funcfia de diferenfiere.). interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. .poporul). care se refera la conditiile materiale. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. economice. psihologice.o""taw. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. distribuie pozitii §i exercitii influente. acceptate de toti membrii grupului. dar ~ide a se afirma personal. . Caracterul functional: . funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. Multimea reprezinta. religioase etc. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. b.dimensiunea contextuala. de asemenea.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. eonstituit in timp.. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului.23.Acestea orienteaza activitatea grupului. grupuri mari: numar relativ mare de membri. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. crearea . potrivit caruia se disting: a. Din acest punct de vedere.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice.dimensiunea relaponaHi. intervine asupra evenimentelor. dar ~i mijloace de afirmare.4 Grupul.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . socioeconomice sau socioculturale. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri. un ansamblu de indivizi. de noi nevoi. 2. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala.funcfia de producator de idei. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). de categoriile demografice. existenta unor relatii sociale oficiale. institutionale. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup).dimensiunea instrumentaHi. i§i proiecteaza viitorul. incorporare. 2. juridice.existenta unei determinari in timp. . a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. de situatiile colective. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. un rolmajor in a oferi individului securitate. spirituale. biologice. precum mulpmea. existenta unei structuri a grupului. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. relatii directe (nemijlocite). securitate. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). . Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. culturale. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. de indivizi. a continuitatii temporale. l~ 23 I grupurilor. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. . grupurile pot fi . anume al grupurilor. Grupurile constituie I real. grupuri mid: numiir redus de membri. nemijlocite . ri~di~. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor.funcfia de integrare soCiala a individului. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia.compozitia grupului. Un grup indepline~te mai multe funetii. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. . ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. existenta unor scopuri comune.

in absenta unor constnlngeri directe de ordin social.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ.organizarea grupului. 'Alienare = Indepartare. . cu responsabilitati bine definite. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). densitatea. instrainare. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. 2. In c1asa. autoritari. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. apropiate. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. Liderul formal este eel oficial. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. repartitia geografica. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. 6.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). fata de factorii de civilizatie. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. grupul de actiune.de sex etc. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. Astfel.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. apatie. . cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. grupul de loisir ~i familia. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. grupului (personalitatea grupului. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. 7. afectivitate ~i pretuire reciproca. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. structura. 'Demografie = ~tiinta care. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. Fiecare dintre voi Incercati. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. grup. Analizati comparativ relatiile de cooperare. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. ~PLlCATII 1. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). Opinie publica ~ . relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. sa scrieti despre colegii vo~tri. loc sau epoci. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. 4. 8. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. grupul de joc al copiilor. nereglate oficial). mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. grupul de invatare. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). grupul de cercetare-dctiune. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. de unitate). Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa.91 omogene sau eterogene. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. inscrise de obicei in documente oficiale. Charles Cooley. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. In context social este yorba de ostilitate fata de societate.pe 0 foaie de hartie. numit sau ales. Atat in grupurile formale. laissez faire. inactivitate. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. . Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice.coeziunea membrilor (gradul de legatura. 3. grupul de formare psihosociala. . Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. . 5. prin metode cantitative. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social.

Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. contand nu atat cine e~ti. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului.). respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. raspunsuri ce sunt controlate genetic). Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca.a alta persoana. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. dupa cum exista situatii i'n care. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. indiferent de profilul de personalitate al individului. . COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. din primele momente i'n care eunoa~tt'. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. Or. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om." (s. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. fara a~teptarea unei recompense externe.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. in trecut. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. responsabilitate sociala. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. eu grave tulburari de personalitate. egocentrism scazut. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. el nu va aeorda ajutor. ea sau opusul sau. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. fie savar~ite de persoane bolnave. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. Editura PoliTom. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. care eontrazice legea seleetiei naturale).i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. In general. pozitiv. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. 1994/1998.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. ramura biologiei ce studiaza instinetele. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. credinta intr-o lume dreapta. deci sa uite de ei i'n~i~i. Explieatiile au fost eonstruite. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. etologia. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. ostilitate ~i comportament agresiv.perspectiva invii. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. . de asemenea. ei cee~ti. organizatii sau alte forte exterioare) . In funetie de aeeste urmari.m 0 noua persoana).: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. care determina furie. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. Sunt comportamente intenponate. pe baza a doua pozitii teoretice: .!ii.1 Comportamente pro . Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. TIU exista eoexistenta fiira empatie. niei ajutor .perspectiva biologicii. Comportamente antisociale. fiind aceeptate ca atare. destin. bueuria. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional.niei ehiar sacrifieiu de sine . credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane.24.perspectiva biologicii. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. incredere ~i pretuire mutuala. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". i'n buna masura.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. Moscovici (coord. Empatia este mediata. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). persoana altruista se caracterizeaza prin empatie.

precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. agresivitate directii/agresivitate indirectii.constanta: desernneazii stabilitatea normei. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. dezordinea. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. Normalizarea. . sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. Obedienta. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. 24. .practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. morala. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. competitiile sportive. legea). curente fiind distinc!ii. insii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor.marja de toleran(ii. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. In timp ce fete Ie sunt descurajate). Se distinge intre modelul cultural real. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. Oricum. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . functionarea patologicii a societiitii. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. dar ~i indivizii propun la randullor norme. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. influentat de modii.definirea anormalitii. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. 2. Practic. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. care se refera la faptul ca nu 4. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. dereglarea valorilor traditionale. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii..i anormalitate sociala face ca membrii. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). dinainte. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). . Con rmismu. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. grupul. dar ~i supraindividuale. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. In principiu. Conformismul 3. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. respectiv anormalitiitii sociale. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. respectiv absenta normelor. .. In general.). Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . dar ~iatitudinale. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. . :nfluenta mioori •. 24 .) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. Spre diferen!a de situatiile de conformism. nesiguri pe riispunsurile lor. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. agreslvltate individualiilagresivitate de grup.. cel putin nu in fata acestuia. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. In anumite situatii insa. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive).2 NormaJitate .

El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului.' scaderea responsabilitatii. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. W.). modele de comportament ~ipractici cotidiene. mar i mea g r up u Iu i .. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. ignorarea viitorului ~i trecutului). ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta.. activitatea in g r up." Practic. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. emolii etc. Treptat. in general. efort. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. droguri . Familia lui s-a reunit. Tranzitoriu = intermediar. auzind 0 voce care-i dadea ordine. Comportamentele antisociale. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. apatic. Gustave LE BON (1841-1931) A. in cele din urma. Acesta furnizeazii cadre de referintii. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. Potrivit lui D. "Directorul. 3. De ce il apreciatil/ 5. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. PLICATII 1.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. organizate intr-un sistem. independent ~l 2. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite.. el a devenit bolnav. Winnicott. a simtului moral. Sunt de preferat interdictii limitate. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. dependent. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. normele. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. in loc sa-l pedepseasca. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. Acasa. de unde ~i 0 absenta. obi~nuintele etc. in timp ce succesele i se datoreaza. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. tendinte care se cer descurajate. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav.) etc.. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea.. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . la varsta de 9 ani. muzica intensa). Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. credintele. Cost = in context psihosocial. excitarea fiziologica. infantil. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. bani. de tranzilie. acolo unde anonimatul devine posibil. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. in general. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. 0 persoana antisociala. Acest Miat. de cand el avea 5 ani.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. vocea unui vrajitor. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul.

Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. aptitudinile etc. fatii de aceste nationalitiiti. este 0 combinatie de reaqii cognitive. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. apartenentele sociale. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. de un anumit gen. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. In acest context. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. dirnpotriva. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate.. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. care nedetinand informatii in acest sens. trairi afective ~i manifestari de persoane). Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. simultan. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . in cadrul unor sondaje de opinie. accesibilitatea. pe"de 0 parte. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. afectivii. Atitudinea. 25.centralitatea. . problema modificarii acestora. in baza acestei semnificatii a conceptului. cei dinjuruf"nostru. dar. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. repetatii fatii de un stimul.95 25. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). Sursele comportamentale au fost legate de . dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. . poate determina 0 atitudine. nu ne sunt cunoscute. astfel inca.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. afectiv sau volitiv. repetarea. atitudinile indeplinesc mai multe functii.2 Formarea . relativ durabile de opinii (credinte). ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. potrivit lui D. intr-un fel sau altul. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii.valenta. favorabil/nefavorabil. raspunsuri relevante ). curent fiind delimitate: .1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. spre exemplu. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. chiar dad nu am avut contacte directe). afective ~i comportamentale fatii de un obiect. se pune problema formarii lor. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. cer~etoria. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. Allport.. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. Desigur. spre exemplu. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii.. nu au posibilitatea de a oferi. a intiiririi unei atitudini. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. personalitatea. De asemenea. prin atitudinile noastre.intensitatea. nuditatea afi~ata cotidian etc. societatea. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. deci inviitate. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. pe de alta parte. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. Formarea atitudinilor sociale pune. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. atingand un anumit grad de integrare sociala. W. comportamentalii). reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim.

putere. fluenta verbala etc. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. factori de personalitate. de mesaj (tipul de argumente continute. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. dominata. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). caracterizate. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). Realizarea sa. mai ales in contextul societatilor democratice. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. mesaj audio etc. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. 0 expozitie de fotografie. claritatea mesajului. In ceea ce prive~te convergenta. In acest sens. adesea. prezenla altar semeni (este evident ca. in lumea contemporana. atractivitate. fiind insa posibila ~i relatia inversa.1. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. de altfel. In general. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.existenta unei anumite interdependente eauzale. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. totu~i. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. cel putin la nivel dec1arativ. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). 2. in societatea contemporana. Pentru ca scopul actelor p. informatiile pe care se bazeaza. . sex etc. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. atitudinea determina comportamentul. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). ~rintr-un nivel inalt de toleranta. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. sub anumite aspecte. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala.). 2.). in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. a~a incat se poate afirma . comportamentale ~i cognitive. Persuasiunea.3 Relatia valori. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune.). adesea. Receptor Context 25. modul dobiindirii sale etc. comportamente A~a cum s-a precizat anterior.. spre exemplu. "."". factori situationali. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii.. mesaj video. atunci cand disocierea este evidenta. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. a te angaja. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. de mesajele publicitare. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. acestea din urma fiind decisive.. fie in unul de divergenta. Autopersuasiunea. credintelor. ci ~i in baza propriilor comportamente. atentia este divergenta.. Desigur. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite).. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). Astfel. intr-o mai mare masura. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. a actelor persuasive venind dinspre campul social. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. Ceea ce pune probleme ~i a atras. frecvente. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. ci mai curand probabilista. atitudini. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale.

la nivelul unei societati. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. expresii precum "opinia publica nu este de acord . culegerea datelor. se . Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective.". Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. 3. in cadrul democra!iilor. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. dar care a determinat 0 modificare de atitudine.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. S.practicilor (sociale)noi... Teoria lapului ispii$itor = in timp. Repetati demersulla nivelul intregii clase. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. 5. putand fi yorba mai .proprii grupului caruia ii apaqinem.". 6. oameni de cultura etc. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. etnic. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. unei societati.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. o durata de timp redusa. media. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.) reprezinta 0 valoare publicul. astfel incat apar. . incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. identificarea publicului vizat. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. atitudini/or populatie. in Enciclopedie de psihosociologie. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare.personificarea sa. mai ales din partea . Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. 25 . opinia publica. ne putem intalni cu 0 persoana. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. care se deschis. 2. Chelcea ~iP. acestea caracterizandu. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. Ana1izati afi~ul de pe pag. exprima public. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate.prezumtia unanimitiitii. incercati sii decideti. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. cadrul caruia. atitudinilor sociale etc. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii.).97 WOPINIA PUBLICA . Pentru aceasta. asupra celei mai persuasive dintre ele.) sub impactul ideilor.. parcurgand toate etapele necesare. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui .. politic.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . aceasta problema pretinzarid solu!ii. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. Acestea se fata de textele unui ziar.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. argumentat..afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. oameni politici. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. religios etc. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . construirea chestionarului. una 1928. 4.. normelor. I1ut. 7. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale.problema are relevantii socialii. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare.

Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. de a-I interpreta §i dezvolta. comparati. geografice etc. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei.. Precizati-va. pentru ca examenul problemei sa fie complet. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei.. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect.. q. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza.Formulareasubiectuluipermite. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. §colar §i socialgeneral. in cele 'din urma. pe de alta parte. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). ideile generale. problematica subiectului ramane deschisa. Formulata sub aceasta forma. b. se impune precizarea unei metode adecvate. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. literaturii specificii domeniului. dar. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. deoarece. anterior urmatoarei etape. Este necesara. ( . metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. este necesar ca reflexia ~i. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. S-a prefer~t tratarea lor corelata. identificati problema pusa in discutie de text. Cum se cere un raspuns. cele care vor schita structura analizei voastre. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. 2. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. 1. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza).W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. ilustrati. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. 3. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor).98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. spatiale. alliteraturii etc. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. mergand de la matematici. de asemenea. prezentati etc. Larmat). ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. COMENTARIUL STRUCTURAT. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. exista elemente comune in tratarea lor. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. in raRQrt ell . In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. copiii plasati in orfelinate. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . Intr-un fel. 2. Pomind de la textul citat. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. 1. pe de 0 parte. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. Ro§ca). iar.. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. 0 delimitare a subiectului. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. a.]!1it:m. informatii oferite de mass-media. tezaar@mentata. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan.cu.de asemenea.). documente (texte) anexate etc. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. 1. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. )" (1._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. anume in cadrul demersului specific filosofiei. Astfel. __ Qetel1llinati. Adesea.1I_suj)je~tului. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila.. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. etapa ce consta in degajarea unei problematici. Abordarea este prima etapa. de a §ti sa cite§ti un subiect. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii.. de asemenea.._dupiLaceea. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. discutia) nu se improvizeaza. mai intiii.

Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. se inlantuie. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. insu~i fragmentul. ~ . aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. sa prezinte problematica ~i planul. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. iar in final. schitarea acestei teme generale. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar.99 fenomenele presupuse. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. 3. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula.a. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. faptele preeizate etc. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. aetiunile realizate. 2. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat.d. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. Stabiliti planul. c. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. Desigur. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. bineinteles. In primul caz este yorba de a situa textul. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. dovezile sau exemplele propuse. 3. Concluzia este necesara. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire".). tara interes.m. iar ca atare este necesar sa fie logic. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. 0 problematica. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. cu modificarile de rigoare): 1. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Redactarea: In primul rand. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. Desigur. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. introducerea. care poate fi impusa chiar de text. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. 4. ar constitui introducerea. Daca lipse~te stimularea. linia problemei. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Daca se prefera. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. Dupa cum s-a subliniat deja. sa precizeze delimitarea subiectului.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. concis. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. fie pe linia problemei puse in discutie. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. sau subiect1l1 0 impune. Situ area textului: ceea ce. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. aceste ider generale. argumentele. respectiv de modul in care rationamentele. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). anume comentariul propriu-zis. 1. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. mai simplu. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii.

comportamente etc.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . sub 0 fOlIDii sau alta. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative.aind'piirt.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . daca vreti. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. utilizand. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. locurile ~i activitiitile care prezintii. identificarea ~i analiza valorilor personale. desigur. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ.analiza rezultatelor relevante obtinute etc.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. un demers destul de laborios. emotii. Vii marcheazii-. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. identificarea intereselor. a aspiraliilor ~1 scopurilor. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. iar dupa aceea:analiza acestora. .xadesfa§urati existenta. Incercati. de-a lungul intregii vieti. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2.zi Activitati / ~Locuri 26 l.autoobservapa. care poate privi propriile obi~nuinte. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4.estimarea resurselor individuale. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. in vreun fel. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. care este importanta-sa pentru voi? . capacitatl. in raport cu acest centru. eventual. persoanele. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. De altfel. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. . simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . cu un efort in acest sens. importantii pentru voi."u . intr-o masura mai mare sau mai· mica.analiza retrospectivii a propriei vieli. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. . Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente.

sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. aceste probleme? '. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. pe 0 alta foaie de hartie. tinand cont de cele trei perspective temporale. dar in momente diferite. Eu sunt . Trecut Prezent Viitor 1.. Ia un anumit nive!. Fiecare dintre noi. Voifi Voi fl . Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Vreau Spun Voifi. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. este altfel. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. 26 . 1. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. Ma vad Simt. in contexte diferite $i nu nurnai. Incercati sa precizati aceste "voci". De asemenea. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. Evit. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Suport.. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4.. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. 2. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor.

ce vorbe~ti. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. ~icred ~idetalii. "talentat". ochi felul original cuvinte. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. concepte. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. lucrurile tehnica romanele bun filmele. sa ca in pe muzica. despre a sa festive. tai ~isceptic. studiu. . chestionarul presupune mai multe ~iferente. imagini.. pentru "suportiv". calculatorul. informat". incon~tient timbrelor). muzica. dezlegi dansezi scrii. place sau mi~care.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. 72). numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. de grupuri conflicte. de ~iteoretic. de in logice. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. pe bune. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. 6. cu e~ti intuitie. sa tine ocazii colectionarea lucruri. serviciului.stri'ilucitor". grup.. ca lume. ~idiscuri. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. u~or (de in tricotat. mai propriu. oamenii. de "creativ". ajuta altii. idei. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. actiune. voce in dansator" deschi~i. sa cantece la mult ca cii despre putemice. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". ~ima~inariile. SF. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. 5. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. te contextul. "personalitate". cu ta fizice. afara scrii. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. bine lucrezi tejoci. u~urinta ~isa "talentat". minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. ce un sa bine gandesc.-. . figurile. din sa ~iexaminand tine.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. casa. bine cu la in multa vise.inteligenf'. oameni._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. tine. locullucrurilor putemica. la ceilalti puzzle. 3. simti cor. structuri. mediator emotii. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. "muzical" pove~ti bine "istet". . Iti participi echipa. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. Iacand. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. cuvinte sau motricitatea. incruci~ate. camera. ~igrafice. de idei. bine in propria la matematiea. video "rapid" ~ibaneuri. ascultator". Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. incredere independent. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. muzical. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. muzicii. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. f:.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. persoana la mai cel ce ghicitorile. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. ie~i tare. 26 1. artizanale fotografiezi. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul .

egoi~ti. nemultumiti. inclinatie pentru bizar. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. deseori rara masura ~i gust. gravi. Ie plac sistemele abstracte. nEAP (Sangvinicii) . respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. valoare dominanta: legea. rara 0 viata intema bogata. nEnAS (Apaticii) . nepunctuali. energie. inclinati spre lenevie. au simtul umorului.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv..imapasibiii. rara initiative. sunteti risipitor. punctuali. individuali~ti. valoarea dominantii: intirnitatea.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. analizeaza indelung propriul trecut. concilianti. tenaci. politico~i. nu sunt constanti arectiv. calmi. dar amabili ~i sociabili. scrupulo~i. unic. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".activitate intensa. cu spirit practic. dar cu respect pentru ceilalti. persistenti in du~manii. nesociabili.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. . ironici. indiferenti la viata social ii. au initiative ~i mare suplere in spirit. valoarea dominanta: actiunea. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . incapatanati. recurg u~or la minciuna sau fictiune. sumbri. ponderati. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine.sunt lipsiti de energie. plini de viata. antreneaza ~i pe altii in activitate. toleranti prin indiferenta. tendinta spre exteriorizare. optimi~ti. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. stiingaci.meditativi.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. vor sa uimeasca. altfel non-A. dominator. interiorizati. rapizi in executie. nEnAP (Amorfii) . severi. deciziile luate? In genere. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. EnAP (Nervo~ii) . acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. respecta legile ~i principiile. P. singuratatea. putere de mundi. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. impart oamenii in amici sau adversari. emotivitate puternica. valoarea dominanta: placerea. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. A.inchi~i. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. EnAS (Sentimentalii) . civism accentuat. valoarea dominanta: succesul.EAS (pasionatii) . neglijenti. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.iubesc societatea. valoare dominantii: opera de realizat. genero~i. foarte putini· emotivi.E. spirituali. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. macabru. 26 . EAP(Colericii) .. altfel S. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. obiectivi. pe care ar vrea sa-l schimbe.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. iubiti noutatea. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . nEAS (Flegmatlcii) . au nevoie de emotii putemice. hotararile. dar cinstiti. iubesc lini~tea. revolutionari. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. valoarea dominanta: lini~tea ..' rad rar. variata. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. altfel non-E. . tacitumi. sceptici. timizi.dispozitie variabila. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. rezistii la obstacole. oportuni~ti. nervos. plini ·de secrete. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. valoarea dominanta: distractia.

. AI. Bucure~ti.. 2000 Editura Stiintifica. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1999 Cosmovici A. Bucre~ti. Editura Dragan I. Memoria $i patologia Bucure~ti. Psihologia dezvoltiirii... Editura Didactica ~i Pedagogica. 1998 Radu I. Bucure~ti. (coord.. Bucure~ti. 1997 Miclea M. Che1cea ~. 1969 Editura Trei. Editura Polirom. Editura Stiintifica. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Psihologie $i educatie. Editura Sincron. Ia~i. Bucure~ti.. 1998 Cosmovici A. 1997 Dumitru I. Dinamica personalitatii. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. (coord. Psihologia mecanismelor cognitive. Editura Geneza. lntroducere inpsihologia lui C. Stoica A. Allport G. Psihologie cognitiva. Psihologie generalii pentru liceu.)... Psihologia pentru toti. Ia~i. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Cluj. (coord. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Po1irom. Ia~i. ClujNapoca. Editura Univers Enciclopedic. Creativitatea . Bucure~ti. 1999 Fordham E. 1996 Ribot Th.Roland Chemama. Editura Polirom. Consiliere educationalii. Polirom. 1991 coard. Ia~i.. LAROUSSE . Editura Didactidi ~i Pedagogica. Ghidul examinatorului. M.. 1991 Cosmovici A.. Iacob L. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. 1978 Clegg B. Bucure~ti. G.. Editura Stiintifica.). (coord. . 1964 Editura Che1cea A. Psihologie. 2001 Druta E.. Editura Trei. 0tet E.. Birch P. Bucure~ti.. 2000 Platanov K. Bucure~ti. Manual de psihologie sociala. Niculescu R. Ce este vointa?.. 1996 Editura Piaget J. Bucure~ti. 1983 Zapan Gh. Bucure~ti.. 1974 Radulescu Motru C. Psihologie $colara. Bucure~ti. 1999 Editura Teora. Bucure~ti. Bucure~ti. (coord. Psihologie $colarii. atitudini $i comportamente sociale. Editura Univers Enciclopedic. Bucure~ti. 2000 Moisin A.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Psihologie generalii. 2000 Thorndike E.Norbert Sillamy. Editura Stiintifica. Dictionar de psihanalizii. Ia~i.Editura Polirom... Memoria umanii. lntroducere inpsihologie. 2002 Zlate M. Aramis. 1998 Golu M.~ . Psihologie distractiva. lnvatarea umana... Bucure~ti. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.). Bucure~ti. 2003 . Esotera. Curs de psihologie. 2004 Zlate M. Editura Polirom. 1993 IlutP. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate.. Spineanu-Dobrota S. Ia~i. Ia~i. Editura All.. 1998 Editura ei. Tineretului... K. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura de Vest. Valori. 1981 A"":. 2003 Cocorada E. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. 2004 Z6rgo B..2001 A. Bucure~ti. Editura proGnosis.. Editura Gloria. lntroducere in psihologia contemporana.•. LAROUSSE .. Caracterulla elevi. Bucure~ti. Editura IR!.. Cluj-Napoca. Dictionar de psihologie. Eul $i personalitatea.). Bucure~ti. Psihologia inteligentei. Cifrul vietii psihice. Litoiu N.). Timi~oara. 1963 Radu 1. ClujN apoca. Editura Polirom. 1984 Zlate M. Editura Tehnica. 1996 N eculau A.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii.. Jung. Editura Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful