Sunteți pe pagina 1din 121

Tehnologie de cultura pentru tomate - ciclul I

Mari, 11 dec 2012 Tehnologie modern de cultur pentru tomate n solarii (ciclul I iarna -vara) Introducere Producerea tomatelor n scop comercial n sere reci, nenclzite sau solarii reci sau minimal nclzite se face n Romnia n cicluri: primul de iarna-vara, iar cel deal doilea vara-toamna. Exist i o a treia form de producere a tomatelor sub forma unui ciclu mai lung de primvar -toamn n zonele n care tipul constructiv al serelor, clima mai rece sau producerea altor legume cum ar fi varza, spanac, morcov, ceapa, etc care ntrzie plantarea tomatelor nu permite efectuarea a 2 culturi consecutive de tomate (aceasta form este particulara zonei legumicole Bleni). Practic ciclul I (ciclu scurt sau mediu), ciclu II (ciclu mediu) i ciclul intermediar mai lung reprezint n acest moment formele principale i majoritare n care se produc tomatele n Romnia, cu excep ia serelor profesionale sau a serelor din sticl rmase n funciune n care ciclul de producie este uor diferit.

Pe

scurt

ce

nseamn

cele

forme

Ciclul I de producie: 1.semnarea se face iarna (de la sfritul lunii decembrie pana la jumtatea lunii februarie); 2.plantarea se face primvara devreme (de la nceputul lunii Martie) pana la jumtatea lunii Aprilie cel mai trziu. Numrul de etaje lsat este cuprins intre 3 (ciclu foarte scurt, extratimpuriu) pana la 6 etaje (ciclu mediu); Recoltarea ncepe dup jumtatea lunii Mai i dureaz n funcie de plantare i nr de etaje lsat pn la jumtatea lunii iunie; Ciclu II de producie; Semnarea se face primvara sau vara cu circa 3 -4 sptmni nainte de terminarea culturii care va fi schimbat cu tomate; Plantarea se face ncepnd cu 20 iunie pana la jumtatea lunii iulie; Numrul de etaje este n acest caz mai mare dect primul i variaz de la 6 etaje pana la 8, 10 sau chiar 12 etaje dac sunt condiii (plantare devreme i structura nalt a solarului); Recoltarea ncepe de la sfritul lunii august pn toamna trziu n funcie de plantare, numr de etaje lsat i condiiile asigurate de tipul constructiv al solarului; Ciclu intermediar mai lung: Semnarea se face dup jumtatea lunii martie pana la jumtatea lunii aprilie; Plantarea are loc de obicei n cursul lunii mai; Numrul de etaje lsat este n func ie de ct permite construcia serei/solarului; Recoltarea ncepe dup jumtatea lunii iulie i ine pn toamna trziu n funcie de numrul de etaje lsate;

Tehnologie modern de cultur pentru tomate n solarii (ciclu l I iarna-vara)

Principalele constrngeri care trebuie avute n vedere pentru ob inerea n condiii de rentabilitate a tomatelor n primul ciclu de producie sunt: Obinerea rsadurilor este necesar un spaiu special amenajat pentru crearea condi iilor optime de dezvoltare a plntuelor (n condiiile n care afar sunt temperaturi negative extreme): temperatur, lumin, aerisire, irigare;

Tipul constructiv al solarului (lime, nlime, volum mare de aer, prezena foliilor profesionale de acoperire, etc); Pentru obinerea unor recolte nalt productive, de bun calitate i ct mai timpurii este esenial calitatea rsadului la plantare. Un rsad de tomate de bun calitate necesar pentru ciclul I de produc ie trebuie s ndeplineasc urmtorii parametr i de calitate: 1.S aib vrsta cuprinsa ntre 55 70 zile; 2.S se vad bine primul buchet floral dar n nici un caz s fie nflorit; 3.S aib nlimea cuprins ntre 20 30 cm; 4.S fie erecte la plantare (s nu se aplece dup plantare datorit fragilitii tulpinii); 5.S fie libere de virusuri, boli i duntori (este necesar efectuarea de tratamente fitosanitare pe timpul vegetaiei rsadurilor); 6.S nu prezinte carene de macro sau microelemente (este necesar efectuarea de fertilizri radicula re i foliare pe tot parcursul dezvoltrii rsadurilor); 7.S nu fie etiolate; 8.S fie viguroase i sa prezinte un sistem radicular bine dezvoltat care sa ocupe ntreg volumul de substrat; 9.S nu prezinte deteriorri mecanice n urma manipulrii sau orice astfel de stricciuni; 10.S fie turgescente (sa nu fie ofilite); 11.S fie clite;

Rasaduri de tomate

Producerea rsadurilor

implic

etape

tehnologice:

1. Semnatul care poate sa se fac n 2 moduri: a) Pe pat germinativ; Atenie! Nu ne referim la patul germinativ cald pe gunoi de grajd aceasta metoda nu este sub nici o forma recomandata pentru ob inerea unui rsadprofesional, uniform calitativ, iar pierderile economice n cazul n care se utilizeaz semine hibrid profesionale sunt foarte mari!

Rasaduri de tomate produse pe pat germinativ

b) n tvie alveolare;

Tavite alveolare pregatite pentru semanare directa

Repicatul

plntuelor

din

patul

germinativ

sau

celulele

alveolare

se

face

ghivece

de

plastic;

Semnatul Semnarea tomatelor pentru ciclul I extratimpuriu i timpuriu are loc intre 2-20 ianuarie. n unele regiuni (n bazinul legumicol Matca) semnatul are loc chiar i mai devreme (25-31 decembrie) dar respectivii fermieri dispun de nclzirea solariilor/serelor dup plantare i de asemenea tipul constructiv al solariilor dublat de utilizarea celor mai moderne folii profesionale de acoperire a lor le permite plantarea foarte devreme, sfr itul lunii februarie nceputul lunii martie cu un risc minim de nghe are a tomatelor. Semnatul se face pe pat germinativ sau n tvi e alveolare. n ambele cazuri substratul de semnat este reprezentat de turba special tratata pentru optimizarea EC-ului i pH-ului i cu adaos de fertilizatori. Condiiile pentru ca un substrat profesional pe baza de turba sa fie utilizat n producerea rsadurilor n prima faz (semnat-repicat) sunt urmtoarele: 1. pH-ul = 5,5 6,5; Verificai ntotdeauna ca pe ambalajul substratului sa fie men ionat pH-ul i sa fie cuprins intre aceste valori! Turba sau substratul cu valori ale pH-ului sub 5 nu este pentru semnat! 2. EC-ul sa nu fie mai mare de: 1 dS/m , de preferat 0,6-0,8 dS/m; 3. Sa aib adaos de fertilizatori NPK i microelemente; aceste adaosuri sunt necesare hrnirii plntu elor n primele 2 sptmni; 4. Granulaia sa fie cuprinsa intre 0 10 mm, recomandata fiind cea intre 0-5mm!

5. Turba sa fie blond, pentru semnat fiind recomandat un amestec de turb blond i turb neagr; 6. S conin aditivi de umectare; Aceti aditivi nu sunt obligatorii ns trebuie o mai mare grij la irigarea constant a substratului! Recomandarea noastr este ca cel puin semnatul s fie fcut doar n substrat profesional pentru semnat (cu specificaiile tehnice de mai sus) fr alte adaosuri. Dac totui se utilizeaz i pmnt mpreun cu turb, pmntul trebuie sa fie de pdure i n nici un caz din exploata ii agricole (din sera sau gradina proprie sau din cmp). Utilizarea doar a substratului profesional pe baz de turb pentru semnat are o ser ie de avantaje comparativ cu utilizarea altor substraturi sau amestecuri:

Avantaje utilizare substrat profesional de turba Substrat profesional Liber de semine de iarb sau insecte Liber de boli din complexul cderea plntuelor pH i EC optime pentru germinare i dezvoltare a rsadurilor Adaos perfect optimizat de minerale pentru prima parte de dezvoltare arsadurilor Obinerea de rsaduri uniforme Dezvoltare radiculara bogata Pmnt sau alte amestecuri Plin de semine i pot fi prezente i insecte Risc crescut de cdere a plntuelor pH i EC variaz n funcie de sursa utilizata Coninut necunoscut de minerale Neuniformitate a rsririi Dezvoltare radiculara deficitara

De asemenea mai merit menionat i faptul c la operaia tehnologic de repicare din patul germinativ pe baz de turb, rdcinile plntuelor nu sufer rni majore datorit granula iei foarte mici a turbei i uurinei desprinderii pe cnd n cazul n care este utilizat pmntul ruperea ramifica iilor radiculare tinere sunt practic inevitabile crend astfel largi pori de intrare pentru boli vasculare dup repicare i un stres n plus pentru plntu ele tinere i fragile. Parametrii i condiiile necesare unei germinri optime a seminelor de tomate sunt urmtorii: o Temperatura optim de germinare este cuprins intre: 22 -26 C. Temperatura de germinare nu trebuie s fie mai mic o de 15 C. Umiditatea de 100% Lipsa complet a luminii n primele zile pn la rsrire (acoperire cu ziare sau carton din hrtie). n cazul n care se utilizeaz substratul profesional pentru semnat opera iile tehnologice sunt urmtoarele: Se ud cu ap turba pn la umectarea complet; Se traseaz rndurile printr-o uoara apsare a substratului;

Randuri trasate in substrat de turba pentru semanre Se pun seminele una cte una pe rnd;

Semanare pe pat germinativ in substrat de turba

Se acoper cu un strat fin de substrat de maxim 0,5 cm (nu mai mult deoarece semin ele de tomate au mic putere germinativ, o greutate prea mare sau un strat prea mare deasupra ntrziind foarte mult rsrirea); Nu se mai ud ulterior datorit granulaiei mici a turbei adugarea ulterioar de ap conduce ori la descoperirea seminelor ori la ngroparea mai adnc a lor. i ntr-un caz i n celalalt rsrirea nu va fi uniform; Se acoper cu ziare sau cartoane de hrtie patul germinativ peste care se poate pune o folie cu rol de re inere ct mai mult timp a umiditii de 100% necesare germinrii i rsrii optime a tomatelor; Atenie!!! Aceasta metod cu folie pentru acoperirea patului germinativ se aplic numai pentru semnarea tomatelor n timpul iernii cnd intensitatea soarelui este mic i nu creaz probleme tomatelor; n timpul primverii i mai ales n timpul verii nu se utilizeaz sub nici o forma acoperirea cu folie a seminelor deoarece conduce la sufocarea i distrugerea plntuelor. o o Se asigur o temperatur constant zi/noapte cuprins ntre 22 -26 C dar nu mai mic de 15 C ; temperaturile mai o mici cuprinse ntre 15-18 C nu afecteaz iremediabil tomatele doar ntrzie foarte mult germinarea i rsrirea (cu pn la 2 sptmni). Dac temperaturile sunt optime dup 3 -6 zile ncep s apar primele plntue, iar dup ce fenomenul de rsrire are loc n masa se nltur materialele de acoperire p entru a preveni alungirea rsadurilor rsrite, chiar dac rsrirea nu este de 100%. Toate etapele tehnologice de mai sus se respecta i n cazul semnrii n tvie alveolare cu meniunea c semnarea n ele se face cu cte o singur smna n fiecare celul alveolar.

Pregatire si semanat in tavi alveolare

Avantajele

utilizrii

alveolelor

pentru

semnare

fat

de

patul

germinativ

sunt:

1. Pot fi lsate 7-10 zile mai mult pn la repicare (n func ie de numrul de celule/alveol pot fi lsate chiar mai mult) datorit distanelor ntre plante mult mai mari dect n patul germinativ (avantajul care deri v de aici este economia de cldur care se face prin prelungirea timpului petrecut de rsadurile nerepicate n acelai spaiu mai mic dect spaiul ocupat de rsadurile repicate) ; 2. Rnirea rdcinilor tinere la operaia de repicare este diminuat la minim fa de cazul n care plntuele sunt luate din patul germinativ unde firele radiculare ale unei plntu e s-au ntreptruns cu cele ale vecinelor; 3. Rsadul este mai viguros datorit densit ii mici intre plante; 4. Uniformitatea rsadurilor este foarte bun;

Rasaduri produse in tavi alveolare Aceast metod de semnare n tvie alveolare are i un dezavantaj, acela c operaiunea de repicare n ghivece va fi un pic mai dificil, practic va dura mai mult. Dup rsrirea complet a plntuelor este necesar schimbarea temperaturii constante zi/noapte cu alternan a o temperaturii zi/noapte astfel este nevoie ca n timpul zilei temperaturile s fie cuprinse ntre 22 -26 C, iar noaptea ntre o 16-20 C. Aceast alternan este necesar pentru dezvoltarea optim a rsadurilor. O temperatur constant zi/noapte sau o temperatur mai mare n timpul nop ii dect n timpul zilei va duce la o cre tere accelerat a tulpinii (tulpin subire) n dauna masei vegetale reprezentate de frunzulie, tulpin groas ivolum radicular. De asemenea se urmrete umiditatea substratului care se va iriga constant pe toat perioada pn la repicare. O dat cu irigarea se pot efectua i fertilizri i tratamente fitosanitare obligatoriu dac semnatul a fost efectuat n pmnt sau amestec cu pmnt. Fertilizri se fac n aceasta perioad cu ngr minte minerale cu raport echilibrat NPK (Solufeed 20:20:20), adaos de magneziu i microelemente. Dozele de ngrminte sunt foarte mici de 10-20 gr/10 litri de ap

(0,1 0,2%), n practic se utilizeaz 1 lingur de ngr mnt NPK (Solufeed 20:20:20) la o gleat de ap. De asemenea pentru o dezvoltare armonioas a sistemului radicular i rezistena mrit la stresuri a micilor rsaduri se poate utiliza prin udare sau stropire SPRINTENE n doze de 10 ml/10 litri ap. Tratamentele fitosanitare n aceast perioad includ un fungicid contra complexului cderii plntuelor (pentru evitarea riscului de fitotoxicitate se recomand Previcur n doz 0,15% - la aceast doz nu arde vrful sau frunzuliele tinere), un insecticid contra insectelor ce apar imediat se se nclze te spaiul unde se seamn. Recomandarea noastr ca insecticid pentru prima faz de dezvoltare a rsadurilor este Actara n doz de 0,02% - avantajele utilizrii acestui insecticid in de sistemicitatea total a sa i foarte important este faptul c planta l poate lua prin sistemul radicular fiind u or transportat n vrfurile de cretere protejnd plantele eficient i din interior exact n locurile unde sunt cele mai sensibile i unde sunt cel mai adesea atacate de insecte, de asemenea ajuns n vrfurile de cre tere Actara induce i un efect de biostimulare a meristemelor de cre tere, un avantaj n plus la utilizarea sa n primele faze de dezvoltare. Dac exist riscul apariiei de acarieni se recomand utilizarea unui acaricid de genul Vertimec sau Milbeknock. Unul sau dou tratamente fitosanitare preventive pn la repicare sunt de ajuns n cazul n care nu se observ apariia simptomelor de boal sau apari ia insectelor n rsadni. De menionat i de reinut este faptul c dac producerea rsadurilor se face ntr-un spaiu utilizat anterior pentru culturile de legume este imperios necesar dezinfecia prealabila a solului i a structurii n primul rnd pentru insecte i acarieni! Dezinfecia se poate face cu cteva zile nainte de semnat odat cu nclzirea rsadniei cu un insecticid-acaricid (Talstar de exemplu) prin stropirea solului i a structurii de lemn cu o doza de 2-5 ori mai mare (nu are ce s afecteze), se nchide spaiul pentru o seara i/sau o zi apoi se aerisete. Nu uitai s respectai normele i msurile de securitate (verificai i citii eticheta nainte de utilizare) atunci cnd aplicai produse toxice! Repicarea Perioada cuprins ntre semnat i repicat este de 20-30 zile n funcie de temperatura din rsadni i substratul utilizat. Practic rsadul este gata de repicat din momentul n care poate fi manevrat fr riscul de a fi rupt sau deteriorat n cursul operaiilor de repicare (chiar dac nu sunt mplinite cele 20 zile me ionate mai sus). De asemenea este bine s aib 2 frunze adevrate bine dezvoltate i un sistem radicular bine dezvoltat. ntrzierea repicatului conduce inevitabil la alungirea necorespunztoare a tulpinii i cu efecte negative grave pe termen lung pentru plante. Repicarea tomatelor se face obligatoriu n ghivece de plastic mate, nchise la culoare, prin care nu ptrunde lumina la rdcin. De reinut c rdcinile care vin n contact cu lumina i reduc pn la pierderea func iile specifice de absorbie a apei i elementelor nutritive! De asemenea trebuie re inut faptul c, indiferent de plantele repicate, un volum mai mare de substrat este ntotdeauna de preferat n locul unui volum mai mic.

Rasaduri crescute n tvi de 45 celule (st) si in tavi de 28 celule (dr)

Diferene de dezvoltare a rasadului n volume diferite de substrat

Pentru obinerea rsadurilor de tomate pentru ciclul I sunt recomandate ghivecele rotunde cu diametrul de 9 cm sau 10 cm cu nlime ct mai mare. De asemenea mai pot fi utilizate i tvile alveolare de 28 celule/tvia, dar trebuie avut mare grij s nu se ntrzie perioada de plantare deoarece plantele vo r crete exploziv n nlime ntr-un timp foarte scurt. Substratul utilizat pentru repicare poate fi un amestec de pmnt de pdure cu turb, chiar cea utilizat la semnat poate fi utilizat. Dac nu se utilizeaz turb pentru mbunt irea texturii substratului i se utilizeaz mrani de exemplu (metod utilizat cu succes pe scar larg n marile bazine legumicole) trebuie avut grij ca aceasta s fie foarte bine descompus, cu o textur foarte fin, s fie de bovine sau ovine (n nici ntr -un caz de psri!!!) i s nu se adauge n cantiti exagerate (un raport de 1/4 sau 1/5 nu are efecte negative asupra dezvoltrii rsadurilor). Utilizarea gunoiului de grajd care nu este bine descompus ca amestec pentru substratul de rsad conduce la arderea rdcinilor, la degajarea de amoniac ce nglbenesc micile plntu e i le opresc din cretere. Dac gunoiul este insuficient descompus exist riscul ca imediat dup repicare s pice toate rsadurile datorit degajrii unei cantit i mari de amoniac (degajare indus de umezirea gunoiului i temperaturile mari) ntr-un timp foarte scurt. Din aceste motive, pentru evitarea riscurilor cauzate de sursele de gunoi de grajd sau de starea de descompunere se poate utiliza cu succes amestecul de pmnt de pdure cu substrat pentru rsaduri. o Imediat dup repicare se menine o zi sau dou o temperatur constant zi/noapte de 22 -24 C pentru reducerea stresului de repicare i reluarea ct mai rapid a dezvoltrii rsadurilor. Dup aceste 2 zile se revine la alternana o zi/noapte a temperaturilor. Diferena temperaturilor dintre zi i noapte trebuie s fie de 5-7 C, cu meniunea c nu o trebuie ca temperaturile nregistrate noaptea sau ziua s scad sub 5 C, iar o temperatura mai mare noaptea dect ziua va induce alungirea tulpinilor n dauna dezvoltrii vegetative normale. Pe tot parcursul dezvoltrii rsadurilor se va urmri ca plantele s fie constant udate, fertilizate i tratate contra duntorilor. Ca i n cazul semnatului i spaiul utilizat pentru repicarearsadurilor trebuie dezinfectat n acela i mod. Dezinfecia prealabil a spaiului reduce foarte mult riscurile apariiei unui atac de insecte asupra rsadurilor. Prezena n rsadni a insectelor (Thrips, musculia alb, musculia neagr), chiar i ntr-un numr extrem de redus poate provoca pagube uriae deoarece aceste insecte distrug prin hrnire n special vrful de cre tere (partea cea mai moale, suculenta i sensibila a plntuelor n aceast faza de dezvoltare) a numeroase rsaduri (rsadurile au o densitate mult mai mare dect plantele de cultur). Cum Thripsul i ncepe activitatea de hrnire la o temperatura de o 8 C, indiferent de anotimp, probabilitatea apari iei lui n astfel de spaii este aproape cert. Din acest motiv recomandm ca de la prima sau cel trziu la a doua irigare s se utilizeze Actara pentru protec ia rsadurilor contra unor astfel de insecte. De asemenea 1-2 tratamente cu Previcur contra cderii plntuelor sunt recomandate n aceast perioad (10-14 zile de pauz ntre tratamente). Ca i alternativ la Previcur poate fi utilizat i Topsin sau Folpan contra cderii plntuelor dar cu mare atenie s nu se ating vrfurile sensibile ale rsadurilor deoarece exist riscul major ca acestea s fie distruse n urma tratamentului dac nu este corespunztor efectuat. Dac exist pericolul apariiei acarienilor se recomand i 1-2 tratamente cu acaricide cum ar fi Vertimec sau Milbeknock. Aplicarea ngrmintelor n aceast perioad se face constant la fiecare irigare. Ca i fertilizatori se utilizeaz ngrminte minerale NPK echilibrate n acelea i concentraii ca larsaduri (10-20 g / 10 litri ap). De asemenea pentru o dezvoltare radicular foarte bun se pot utiliza agronutrien ii (ngrminte tehnice de ultim generaie) cum ar fi Sprintene, Salwax i Calciamec/Alcaplant. Utilizarea acestor agronutrieni induce dezvoltarea armonioas a

sistemului radicular, ngroarea tulpinii, dezvoltarea viguroas a sistemului vegetativ, scurtarea distan elor internodale i de asemenea induce o rezisten mrit fa de stresuri (frig, secet, atac de boal, salinitate, etc). o Referitor la condiiile de temperatur din aceast perioad, n cazul n care se nregistreaz peste 35 -40 C se impune aerisirea uoar a spaiului n care se afl rsadurile. De asemenea, n cazul n care ghivecele au fost a ezate la repicare lipite unele de altele se impune din cnd n cnd rrirea lor pentru a evita alungirea n nl ime a rsadurilor. Momentul rririi este atunci cnd ncep s se ating vrfurile frunzelor adiacente ntre ele. n bazinul legumicol Matca (dar i n alte zone unde condiiile permit acest lucru) exist operaia tehnologic de rrire a tomatelor, cu circa 2 -3 sptmni nainte de plantare, de pe paturi jos, direct pe pmnt.

Rasaduri rrite pe pamnt Aceast metod confer fermierilor cteva avantaje certe: o rrire foarte bun a rsadurilor (frunzele vecine nu se mai ating unele de altele i astfel fiecare plant beneficiaz de o expunere i o cantitate maxim de lumin, grbind dezvoltarea rapid), o clire optim a plantelor nainte de plantare (plantele sunt a ezate direct pe sol, lund contact cu noile condiiile de mediu) i n plus se poate lucra mai bine. Desigur aceast metod presupune i o atenie sporit o fa de meninerea temperaturilor optime (sau cel puin minime de 5 C) pentru dezvoltarea tomatelor, din acest motiv aceast metod se realizeaz acolo unde sunt condi iile necesare: sistem de nclzire i folii profesionale de acoperire. Perioada n care ghivecele cu tomate stau pe pmnt este de circa 2 -3 sptmni, pn se ntrunesc condiiile de plantare n pmnt. n cazul n care se utilizeaz aceast metod de rrire direct pe pmnt, iar ghivecele utilizate nu au fund, rdcinile rsadurilor vor crete adnc n sol (cu ct perioada este mai lung cu att i creterea lor va fi mai mare) astfel nct la plantare majoritatea acestor fascicule radiculare vor fi complet rupe conducnd la un stres enorm pentru plante, iar rnile devin por i de intrare pentru toate bolile de sol, inclusiv nematozi sau viermi srm. Aceast rnire a rdcinilor la transplantare este principala cauz a mbolnvirii plantelor de boli vasculare i infestare cu nematozi i viermi srm. n cazul n care rsadurile cresc n nlime i nu pot fi plantate exist cteva metode de ncetinire a cre terii tulpinii: o privarea de ap pn la limita de ofilire, privarea de cldura (dar numai puin de 5 C) sau utilizarea retardanilor de cretere. Transplantarea nainte cu cteva zile de operaia tehnologic de transplantare sunt necesare urmtoarele operatii tehnologice: 1. se accentueaz clirea rsadurilor prin oprirea cldurii i aerisirea ct mai tare a spaiului rsadniei; 2. se stropesc foliar cu un fungicid i insecticid (de preferat amndou cu cel pu in o component sistemic); prin aplicarea n rsadni se economisete timp, pesticid i ap, iar plantele vor fi protejate n momentul plantrii de eventuale mbolnviri foliare. 3. se pregtete solul pentru transplantare se afneaz cu motosapa, se fac gurile pentru plantare, 4. se instaleaz sistemul de irigare prin picurare; 5. nainte de plantarea oricrei culturi de legume n sere i solarii este bine s se fac o dezinfectare a solului. Cea mai buna metoda este dezinfectarea cu circa o lun nainte de plantare cu Basamid. Dac nu se poate face dezinfecia cu Basamid, iar n cultura anterioar s-au semnalat nematozi se recomand cu cteva zile nainte de plantare aplicarea la sol a unor produse nematocide.

6. dac se utilizeaz mulcirea, folia transparent de mulcire se instaleaz tot nainte de plantare; 7. este recomandat ca nainte de plantare s se aplice un insecticid contra coropi nielor, care altfel ar cauza pierderi masive imediat dup plantare. Densitatea de plantare folosit pentru cultura de tomate n primul ciclu este cuprins ntre 40000 -45000 plante/hectar. Se poate ajunge la aceast densitate n primul ciclu deoarece plantele nu au putere vegetativ puternic n timpul primverii, tomatele sunt lsate 3 -6 etaje dup care le sunt rupte vrfurile, astfel c densitatea foarte mare nu creaz un stres limitativ puternic plant elor. Ca i mod de plantare se pot utiliza 2 variante: distante egale ntre rnduri i distane alternate ntre rnduri (dou apropiate urmate de 2 mai deprtate). Cea mai utilizat metod n ciclul I este cea cu distan e alternante ntre rnduri, de exemplu distana ntre rndurile apropiate de 60 cm, iar distan a ntre rndurile ndeprtate de 90 cm. Pe rnd distana ntre plante trebuie s fie de 30-35 cm, astfel se realizeaz o densitate de 40-45000 de plante/ha.

Distanta alternant ntre rnduri (2 apropiate i 2 ndeprtate)

Irigarea i fertilizarea ntotdeauna nainte de nfiinarea culturilor de legume se recomanda efectuarea analizelor de sol pentru relevarea rezervelor de elemente minerale i organice din sol pe de o parte i pe de alt parte pentru ntocmirea riguroas i eficient a unui program de fertilizare adecvat. La ntocmirea unui program de fertilizare eficient i optim pentru a obine maximul productiv i calitativ al unui hibrid SC MARCOSER SRL ia n calcul urmtorii parametri: a) analizele de sol ce relev nivelele de aprovizionare cu macroelemente ( N, P, K n principal) mezoelemente (Ca i Mg) i microelemente (Fe, B, Cu, Zn, Mn, Mo) dac este cazul; de asemenea 2 parametri critici lua i n calcul sunt pH-ul (reacia acida sau bazic a solului) i EC (electroconductivitatea sau concentraia n sruri a solului); b) alt parametru luat n calcul este tipul culturii nfiin ate, cunoscut fiind faptul ca diferite tipuri de legume (tomate, castravei, ardei, vinete, etc) au cerine diferite din punct de vedere al nivelului de macro i microelemente; c) sezonul de plantare datorit faptului c n timpul anotimpurilor reci de i pot exista n sol nivele optime de aprovizionare cu elemente nutritive acestea nu sunt disponibile plantelor datorita propriet ilor acestora cnd solul este rece (de exemplu fosforul este un astfel de element care de i este prezent n sol nivelul de disponibilitate pentru o rdcinile plantelor scade spre zero ncepnd cu temperatu ri ale solului de 10-12 C); n schimb vara nu doar c toate elementele sunt disponibile plantelor dar datorit mineralizrii puternice a materiei organice nivelul de Azot disponibil crete considerabil; d) ciclul de cultur (scurt, mediu, lung) influen eaz semnificativ cantitile necesare programului de fertilizare este evident c un ciclu de cultur de 3 etaje la tomate nu va avea acela i consum fa de un ciclu de 6 etaje; Dei mai sunt i ali parametri luai n considerare, dar mai puin relevani, avnd parametrii de mai sus se introduc ntr-o aplicaie software de ultim generaie care va genera un program de fertilizare strict specific solarului din care a fost prelevat proba i pentru cultura care va fi nfiinat. Rezultatele obinute urmnd o astfel de procedur pot fi i cu 40% mai mari fa de aplicarea ngrmintelor dup ureche. n cazul n care nu sunt efectuate analize de sol pot fi aplicate ngr mintele dup un plan general care ine cont foarte mult de particularitile fiziologice ale culturii nfiinate (necesar de macro i microelemente, fenofazele de

dezvoltare proprii speciei de legume nfiin ate). Se mai ia n calcul i un nivel peste mediu de sruri din sol pentru a preveni un eventual stres de salinitate i se suplimenteaz fosforul, calciul i potasiul. Astfel ca i fertilizare de baz se administreaz (de preferat toamna nainte de arat sau spat) gunoi de grajd descompus de origine bovin sau ovin n doze de 60-80 tone/ha. De asemenea tot la fertilizarea de baza se adaug amendamentul de Calciu (Dolomita) n cazul n care solul are reac ie puternic acid se crete doza, iar dac pH-ul este peste 7 nu se mai recomand aplicarea sa. Doza la hectar de dolomit este de circa 250 300 kg. Un alt amendament foarte necesar este superfosfatul (n caz ca este superfosfat simplu 20% se aplic pn 500 kg/ha). O parte din elementele nutritive necesare culturii de tomate sunt asigurate de fertilizarea de baza, o alta parte de rezervele solului, iar restul necesar dezvoltrii optime a plantelor se aplica n timpul culturii numindu -se fertilizare fazial. Aplicarea ngrmintelor n fertilizarea fazial se face prin 2 metode: 1. Aplicare radicular, la sol mpreun cu apa de irigare, procedeu denumit fertiirigare; 2. Aplicare prin stropire, singure sau mpreun cu anumite pesticide (atenie la compatibiliti) procedeu denumit fertilizare foliar; Administrarea ngrmintelor n timpul dezvoltrii plantelor trebuie s in cont de urmtoarele aspecte: a) fazele fenologice de dezvoltare: plantare-nflorire, nflorire etapa I nflorire etapa III, dezvoltare vegetativa intens, recoltare, etc; b) intensificarea unor procese naturale ale plantei n condi iile n care parametrii de mediu nu sunt propici dezvoltrii optime a tomatelor: dezvoltare radicular puternic, inducerea nfloririi, mrirea fructelor, etc; c) revenirea rapida a plantelor n urma unor stresuri suferite: transplantare, salinitate, frig, secet, cldur, umiditate excesiv, atac de boli, etc. Lund n considerare toate aspectele prezentate mai sus SC MARCOSER SRL ofer consultan agricol profesional privind managementul administrrii fertilizatorilor la culturile dumneavoastr de legume. Irigarea, alturi de pregtirea corespunztoare a solului nainte de plantare, reprezint unul din cei mai importa i factori ce conduc la succesul unei culturi de legume. Mai jos sunt prezentate cteva principii de baz n ceea ce privete irigarea culturilor de legume n sere i solarii: 1. cea mai recomandat metod de irigare pentru tomate n sere i solarii este irigarea prin picurare; (vezi avantaje) 2. pentru culturile de tomate instalaia de irigare prin picurare utilizat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi ii; a) s asigure un debit de 1,6 2,5 L/h/picurtor la o presiune a apei de 0,5 1 atm b) s aib distana ntre picurtori de 20 30 cm (Reinei c nu este o condiie ca picurtorul sa fie la baza tulpinii tomatelor, dar linia de picurare trebuie s fie ct mai aproape de plante); 3. irigarea trebuie s se fac ntotdeauna ct mai diminea posibil (recomandat este cu 1-2 ore nainte de rsritul soarelui); 4. irigarea trebuie fcut ct mai des i constant posibil, frecvena cea mai recomandat fiind n fiecare zi cu o cantitate de ap coroborat cu condi iile de mediu: mai puin n zilele reci i mai mult n zilele clduroase; 5. la fiecare irigare se adaug i fertilizatori, respectndu-se principiul ct mai des n poriuni ct mai mici (fertilizare cu linguria); astfel doza recomandat sptmnal se va aplica zilnic n por iuni egale cu numrul aplicrilor efectuate de exemplu dac avem de aplicat 1 kg dintr -un anumit ngrmnt pe sptmn i n acea sptmn se vor face 5 irigri, la fiecare irigare se vor aplica i 1 : 5 = 0,2 kg ngrmnt / irigare. Astfel planta va utiliza tot ngrmntul i nu va mai suferi de pe urma ocului salin datorat aplicrii unei cantiti mari de ngrmnt. Tratamentele fitosanitare Ca i n cazul celorlalte verigi tehnologice i n cazul combaterii duntorilor sunt anumite principii generale care trebuie respectate indiferent de culturile protejate sau de produsele comerciale folosite. Planurile de combatere a duntorilor elaborate de SC MARCOSER SRL au ca baz principiul c prevenirea apari iei bolilor este mai puin costisitoare dect combaterea lor,. n continuare v prezentm cteva linii generale de ndrumare n utilizarea pesticidelor n combaterea duntorilor: 1. citii eticheta i respectai ntotdeauna recomandrile i msurile de securitate ale utilizrii produselor de protec ie a plantelor; 2. n prima parte de dezvoltare a plantelor (dup transplantare) se utilizeaz fungicide cu cel puin 2 componente:

una de contact i una sistemic. Raionamentul utilizrii unor astfel de compu i n perioada menionat este dat de faptul c plantele au un ritm accelerat de dezvol tare vegetativa (cretere rapid) astfel c n cazul n care se utilizeaz doar fungicide de contact, puterea de protec ie a acestora devine 0 pe esuturile i organele noi formate, esuturi i organe care pot fi protejate adecvat de o component sistemic. Mai trziu cnd aparatul foliar este pe deplin dezvoltat, vrfurile sunt rupte n cazul tomatelor cu ciclu scurt, se pot utiliza cu rezultate foarte bune fungicidele de contact; 3. i n cazul insecticidelor i acaricidelor trebuie alese dup acelai principiu ca n cazul aplicrii fungicidelor: sistemic n prima parte de dezvoltare i sistemice/contact n parte a doua; 4. ntotdeauna alternai produsele fitosanitare; ncercai s nu utilizai de 2 sau mai multe ori consecutiv aceeai substan activ; la fiecare aplicare alternai cu substane cu moduri de aciune diferite pentru a nu crea i crete rezisten la pesticide a duntorilor. Un produs de protecie a plantelor se poate utiliza de cte ori este recomandat de productor pe parcursul unei culturi cu condiia ca ntre dou utilizri succesive ale aceluiai produs s se utilizeze i alt produs cu alt mod de aciune; 5. tratamentele fitosanitare efectuate pentru prevenire i combatere se fac la un interval de 7-10 zile n funcie de presiunea de apariie a bolilor; 6. nu utilizai mai mult de 3-5 substane active (Atenie! 5 substane active i nu 5 produse pentru c un produs poate conine i 3 substane diferite) la o singur aplicare pentru a nu crea un stres fitotoxic asupra plantelor mai ales cnd este vorba de substane sistemice deoarece planta are un numr limitat de por i de intrare indiferent de numrul substanelor aplicate, iar creterea numrului va duce la un blocaj fiziologic al frunzei: fitotoxicitate; 7. dozele de substane active utilizate trebuie s fie calculate n func ie de suprafaa tratat i vrsta plantelor i nu n funcie de cantitatea de ap utilizat deoarece aceasta poate s varieze n limite foarte largi datorit diferitelor utilaje cu care se efectueaz stropirea (pompe de tip Vermorel, atomizoare, pulverizatoare, etc). De exemplu la tomate ncepnd din faza de dezvoltare vegetativ a fructelor (nflorire etaj III) se va utiliza strict toat doza recomandat la suprafa indiferent de cantitatea de ap utilizat; 8. n cazul n care se stimuleaz tomatele nu se fac stropiri cu pesticide o zi nainte i una dup stimulare; 9. odat cu tratamentele fitosanitare se pot efectua i fertilizri foliare cu condiia ca substanele utilizate s fie compatibile; SC MARCOSER SRL elaboreaz planuri complexe de combatere a duntorilor dup principiile de mai sus i acorda consultanta profesionala n acest domeniu. Alte Palisarea Palisarea tomatelor 1. palisarea pe a; lucrri n ciclul I se poate face n dou tehnologice moduri:

Palisarea tomatelor pe a

2. palisarea pe araci;

Palisarea tomatelor pe araci

Palisarea pe a se utilizeaz n special n sere i mai puin n solarii deoarece aceast metod necesit o structur solid a solarului n timp afecteaz structura de rezisten datorit greutii plantelor (greutatea plantelor + ncrctura de fructe). n cazul n care se utilizeaz palisarea pe a sunt 3 metode de fixare a aei pentru a susine planta: utilizarea unui inel special de prindere a aei i plantei, legarea pur i simplu a atei la baza plantei sau legarea a ei de un ru care este nfipt n pmnt lng plant. Oricare ar fi metoda aleas conducerea tomatelor pe a se face prin rsucirea periodica (1-2 ori sptmnal) a tulpinii n jurul a ei. Aa utilizat nu trebuie s fie foarte subire deoarece exist riscul ca planta s se rneasc prin tiere sub ac iunea propriei sale greuti. n cazul n care se utilizeaz palisarea pe araci, ace tia se nfig n pmnt ct mai aproape de plant i cu mare atenie deoarece n cursul acestei operaiuni are loc o rnire puternic i distrugere a fascicolelor radiculare (din acest motiv recomandm ca imediat dup ce s -a terminat de nfipt aracii s se administreze prin apa de irigare un fungicid sistemic care s micoreze riscul mbolnvirii plantelor n aceast faz). Prin legare periodic (recomandat ntotdeauna sub buchet) cu a planta este susinut foarte bine de arac. Avantajul utilizrii aracilor pentru susinerea tomatelor l constituie faptul c nu atenteaz la integritatea structural a serei/solarului, iar unele operaiuni (stropitul de exemplu) sunt mai uor de executat n condiiile n care avem de a face cu o densitate mare de plante. Copilirea Ruperea lstarilor sau copilirea este recomandat s se fac nainte ca lstarul s ating lungimea de 5 cm. Dac lstrirea se face pn lstarul are 5 cm rnile se cicatrizeaz rapid, planta se vindec mult mai repede i nu sufer de pe urma acestei operaiuni. Dac se ntrzie copilitul planta va ncepe s ndrepte ctre lstari o mare parte din produii de fotosintez n dauna creterii fructelor, scade ritmul de apariie a noilor frunze i inflorescene, rana produs de rupere este mult mai mare i mai greu de vindecat, transformndu-se n adevrate pori de intrare a bolilor. n orice caz indiferent cnd s-a fcut lstrirea, aceast operaiune rnete planta (ran mic sau mare pentru sporii prezeni n atmosfer reprezint o poart de intrare n plant) i imediat dup terminarea lucrrilor se administreaz un fungicid (cu ct mai bune proprieti de cicatrizare dac se poate) pentru protejarea plantei de o eventual infectare cu ageni patogeni prezeni n aer. De reinut c oricnd se efectueaz operaiuni care creaz rni deschise trebuie imediat venit cu un tratament fitosanitar pentru protejarea plantelor de eventuale mbolnviri. n cazul tomatelor timpurii i extratimpurii, pentru a grbi maturitatea fructelor se efectueaz opera ia de rupere a vrfurilor imediat dup apariia ultimei inflorescene. Aceasta operaie se numete crnit. Ruperea vrfurilor se face dup ultima inflorescena ns cu pstrarea a cel puin unei frunze sau doua cu funcia de trgtor de seva. n acest fel toi produii de fotosinteza sunt ndreptai ctre fructe, iar timpul necesar ajungerii la maturitate se micoreaz considerabil.

Defolierea Masa vegetativ a plantelor reprezentat de aparatul foliar este foarte important deoarece reprezint fabrica sau buctria plantei n care se produc to i compuii necesari dezvoltrii noilor esuturi i organe, creterii fructelor, etc. Dei este foarte important sa avem un aparat foliar bine dezvoltat pentru a putea sus ine i hrni ct mai multe fructe sunt cazuri n care este necesara ndeprtarea unora din frunze defoliere. Sunt mai multe motive pentru care se recomanda defolierea cum ar fi: ofilirea i uscarea unor frunze datorita cantit ii insuficiente a luminii care ajunge la ele (acest fenomen se ntmpl des la frunzele bazale), necesitatea unei aerisiri mai put ernice la nivelul solului n cazul serelor/solariilor cu umiditate mare. Regula de baza de care trebuie s se in cont atunci cnd se defoliaz tomatele este urmtoarea: 80-90 % din compuii necesari mririi i dezvoltrii fructelor de la o anumit inflor escen sunt produi de primele 2 frunze anterioare inflorescen ei (2 frunze aflate sub buchet) i prima frunza de deasupra inflorescenei. Aadar atunci cnd se defoliaz tomatele, se ndeprteaz n primul rnd frunzele ncepnd de la baz cu condiia ca acestea sa fie senescente (galbene, mbtrnite, ofilite) care oricum nu mai au func ie de fotosinteza dar care acumuleaz i blocheaz foarte mult calciu ce nu mai ajunge acolo unde este mare nevoie de el (vrfuri de cretere, fructe, etc) i maxim pana la 2 frunze sub inflorescen. Dup recoltarea unui etaj ntreg se poate defolia complet pn la etajul respectiv. Polenizarea i stimularea Tomatele sunt plante care au componentele mascule i femele sunt situate pe aceeai floare i din acest motiv polenizarea se face foarte uor, o simpla micare a plantei fiind de ajuns pentru polenizare.

Structura unei flori la tomate

Pentru o polenizare optima se pot utiliza cu succes bondarii cu condi ia sa se asigure temperaturi optime pentru bondari n condiii de temperaturi foarte sczute specifice primverii n prima parte a ei bondarii nu prsesc stupul astfel ca polenizarea i legarea tomatelor poate fi compromis la primele etaje. Alte metode de polenizare cum ar fi utilizarea unui vibrator electric sau utilizarea atomizoarelor sunt metode pu in sau deloc utilizate n practica. Stimularea Datorita condiiilor nefavorabile de clima din timpul primei pr i a primverii pot aprea foarte multe probleme cu legarea fructelor. n condiii de temperaturi sczute viabilitatea polenului scade foarte mult, procentul de fructe legate, iar fructele legate n aceste condiii vor avea deformri majore sau alte defecte fiziologice. Pentru reducerea acestor probleme se practica tratamentele cu regulatori de cre tere (auxine, gibereline, etc). Aceste substan e au rolul de a stimula/mari rata de cretere a fructelor legate mai rapid dect n mod normal. Tratamentele fcute cu regulatori de cretere, att timp ct sunt fcute cu produse comerciale i n dozele recomandate, nu afecteaz sntatea consumatorilor. Stimularea se poate efectua prin doua metode: prin mbierea inflorescen elor ntr-un recipient cu soluie de stimulare sau prin pulverizarea cu ajutorul unui pulverizator a florilor deschise. n cazul metodei prin pulverizare se are grija ct mai mare pentru ca jetul sa nu ating vrful de cre tere sau alte pri sensibile ale plantei deoarece compuii pot sensibiliza puternic vrfurile de cre tere ale plantei, cauznd un stres fiziologic. n cazul n care totui planta sufer un stres fiziologic manifestat prin strngerea frunzelor de la vrf, sub ierea lor,

rsucirea n spirala se recomanda un tratament foliar bogat n microelemente Agroxilato Mix 0,3-0,5% i Sprintene 0,2%. Un astfel de tratament revigoreaz puternic planta i o ajuta s-i revin foarte rapid din stresul provocat continundu-i dezvoltarea normal. Recoltarea n mod tradiional fructele de tomate se recolteaz atunci cnd au ajuns la maturitatea biologic, adic atunci cnd fructul i schimba culoarea din verde n rosu. Acest tip de recoltare nu se mai practica n marile bazine legumicole datorit utilizrii unor noi hibrizi de tomate de mare valoare genetica, hibrizi care au proprieti de POSTMATURARE: culese n prg fructele ajung la maturitatea comerciala (culoare rosu nchis i gust dulce) fr defecte (pete galbene, moi, alterate, etc)! Din acest motiv pentru hibrizii care au aceasta proprietate foarte importanta de postmaturare se recomand recoltarea n prg fructele ncep s-i schimbe culoare din verde deschis spre portocaliu sau roz deschis. Acesta este momentul propice pentru recoltare n cazul hibrizilor Amanda F1, Lady Rosa F1, Rosaliya F1. Mai jos v prezentm momentul propice pentru recoltare n cazul acestor tomate.

Aa DA!!!

Aa NU!
n cazul acestor hibrizi recoltarea n faza de prg prezint avantaje certe: 1. greutatea fructelor n aceast faz de dezvoltare este maxim; 2. nencepnd nc procesele metabolice normale ce apar n faza de maturitate deplin a fructelor, perioada de pstrare i rezistena la transport i depozitare crete considerabil; 3. datorita ncrcturii de fructe aflate n toate fazele de dezvoltare durata de timp necesar unui fruct sa se coac natural pe planta este mai mare dect atunci cnd este luata n prg i depozitat corespunztor (de la 5 zile pe plant la 2 -3 zile dup recoltare n prg); 4. imediat ce s-au ndeprtat fructele n prg de pe planta, aceasta i redistribuie toate resursele ctre fructele ramase astfel nct perioada de ajungere la maturitate se scurteaz considerabil i implicit se scurteaz i perioada

de recoltare avnd de a face cu o recoltare concentrata n acest caz; 5. recoltarea n prg a tomatelor reduce aproape de 0 riscul apari iei unor probleme de calitate a fructelor, cea mai ntlnit fiind crparea fructelor; 6. calitatea fructelor din punct de vedere al culorii, gustului i altor proprieti este aceeai la fructele recoltate n prg sau ajunse la maturitate pe plant n cazul hibrizilor care au proprietatea de POSTMATURARE. Atenie! Nu toi hibrizii de pe pia au aceast proprietate de postmaturare! Recoltarea se face manual, una cte una n funcie de gradul de maturitate al fructelor. Depozitarea i transportul tomatelor se face cel mai adesea n cutii de carton (cele mai utilizate fiind ambalajele second-hand de fructe cum ar fi baxurile de banane). O alt proprietate important a tomatelor men ionate (Amanda F1, Lady Rosa F1, Rosaliya F1), pe lng POSTMATURARE, este rezistena crescut la transport i depozitare datorit prezenei caracteristicei genetice denumit LSL (prescurtarea de Long Shelf Life traducerea literar fiind via lung la raft sau pe romnete rezisten crescut la transport i depozitare). Indiferent de stadiul n care sunt culese (n prg sau la maturitate) fructele nu se nmoaie imediat dup recoltare, ele rezistnd de la 5 pn la 15 zile de la recoltare, n func ie de hibrid, fr s-i altereze fermitatea iniial. Atenie! A nu se confunda caracteristica genetic de POSTMATURARE cu caracteristica genetic LSL, sunt dou caracteristici diferite cu efecte distincte! Cele mai multe dintre variet ile profesionale de tomate hibrid prezente pe pia prezint gena LSL dar nu i caracteristica POSTMATURARE! Dup recoltarea tuturor fructelor este recomandat ca plantele s fie ndeprtate din ser/solar cu tot cu rdcin pentru a micora pericolul unor boli vasculare sau sindromul cderea plntuelor dup plantarea rsadurilor urmtorului ciclu de cultur.

Tehnologii pentru producerea rasadurilor de legume

n sistemul legumicol de producie cultivarea legumelor se face i prin rsad, adic prin plante tinere, la nceputul vegetaiei, care pot avea vrsta de 35-55 zile. Folosirea plantelor tinere asigur o prindere perfect, grbirea vegetaiei i fructificrii, producii timpurii. n spaiile nchise, sere i rsadnie, cultura se poate practica numai prin rsad plante tinere cu 2-6 frunze i cu sistem radicular bine dezvoltat. Se cultiv prin rsad salata, varza, conopida, tomatele, vinetele, ardeiul iute, castravetele, pepenele galben pentru sere, elina de rdcini, ceapa de ap i sparanghelul. Producerea rsadului de legume are loc n diferite tipuri de construcii, dup cum urmeaz: rsadnie cu nclzire biologic sau ap cald, sere nmulitor cu sticl semingropate cu nclzire biologic, cu aer cald sau cu ap cald, sere nmulitor bloc cu sticl nclzite cu ap fierbinte, sere individuale cu plastic, nclzite sau nenclzite.

Rsadnia. n practic sunt rspndite diferite tipuri de rsadnie care se deosebesc dup regimul de temperatur din interior (rsadnie reci, semicalde i calde); dup sursa de nclzire (rsadnie cu nclzire biologic, ap cald); dup modul de aezare (de suprafa, semingropate i ngropate) i dup numrul pantelor (cu una i cu dou pante). n vederea economisirii gunoiului de grajd i a crerii unui micro-climat favorabil plantelor, rsadniele se fac ngropate i semingropate (fig. 5.12). n ara noastr mai sunt extinse nc n producie dou tipuri de rsadnie: cu o pant pentru semnturi i cu dou pante pentru repicatul rsadurilor i efectuarea culturilor forate de legume. ntruct rsadniele construite la suprafaa, nclzite cu biocombustibil, necesit un consum ridicat de lemn pentru construirea tocurilor, material care se deterioreaz de altfel foarte repede, se recomand construirea tocului rsadnielor din prefabricate de beton sau din plastic, care au o durabilitate mai mare. Sera nmulitor semingropat. Se compune dintr-un singur compartiment i este prevzut cu parapete i polie (fig. 5.13). Are o lungime de 24 m i nlimea de 3 m, cu o suprafa constructiv de 72 m2, iar util de 62m2. Pentru construcia ei se pot folosi plci prefabricate din beton armat, crmizi, panouri din lemn pentru acoperiuri, ferestre basculante acoperite cu sticl. Rsadul se produce pe parapete care au limea de 100-120 cm i nlimea de 80-90 cm. Materialele organice pentru pregtirea biocombustibilului Sursa principal de nclzire a rsadnielor o constituie diferite materiale organice care, n procesul de fermentare i descompunere, elibereaz mari cantiti de cldur. Cel mai bun material organic este gunoiul de cabaline. n ultimul timp s-a trecut la utilizarea i a altor materiale organice. Gunoiul de cabaline se descompune repede, la 7-8 zile dup prenclzire realizeaz o temperatur de 70C n centrul platformei, care n 45-65 zile descrete treptat pn la 30C. Gunoiul de taurine se descompune ncet i produce o temperatur mai sczut. n amestec cu materiale de natur celulozic (paie, pleav, rumegu), gunoiul de taurine degaj cldur mult. Frunzele de pdure n amestec cu gunoi de cabaline i taurine dau rezultate foarte bune. Frunzele se recolteaz din toamn uscate i se depoziteaz n platforme acoperite, pentru a nu se umezi. La stabilirea necesarului de biocombustibil trebuie s se in seama de nsuirile i greutatea lui, grosimea i limea patului nclzitor, grosimea i limea potecilor, tasarea biocombustibilului n pat, condiiile climatice locale i epoca de lucru. Astfel, pentru nclzirea unui m2 de rsadnie trebuie s se asigure 0,25-0,35 tone gunoi de cabaline n amestec cu cel de taurine. Acolo unde este lips de paie se pot folosi unele deeuri agricole, forestiere i industriale, ca: fn alterat, pleav, coceni tocai, frunze, rumegu, puzderie de in i cnep, resturi de la fabricile de hrtie. Depozitarea i prepararea biocombustibilului ncepe nc din var. Gunoiul de grajd se adun, depozitndu-se n platforme aezate pe locuri uscate, la soare. Iarna, platformele de gunoi de grajd se organizeaz n incinta sectorului de rsadnie. Gunoiul de grajd adus i pus n platforme se vntur bine i se aterne ct mai uniform. Dac este prea uscat se ud cu ap sau must de grajd diluat, cam 20 l/m2, pn ce gunoiul fumeg i frige dac este luat n mn. Pe locul unde se fac rsadniele, n luna ianuarie-februarie se ndeprteaz zpada i se pune un strat gros de paie uscate sau puzderie de in, cnep, rumegu sau gunoi uscat. Dup aceasta se trece la aezarea patului. Gunoiul de grajd trebuie s fie bine clcat, aezat n straturi alternative, subiri i udat cu ap, deoarece numai n aceste condiii va asigura cldura necesar semnturilor. n rsadniele ngropate, patul de gunoi va avea grosimea de 60 cm iar la rsadniele calde, de suprafa de 70-80 cm, n special pentru semnturile de tomate, ardei i vinete timpurii. Pmnturile nutritive Producerea rsadurilor necesit folosirea amestecurilor de pmnturi nutritive pentru semnturi i repicat. Pmnturile alese trebuie s se caracterizeze printr-o structur bun, care s asigure o porozitate i o aeraie optim i s conin cantiti suficiente de substane nutritive ntr-o form uor asimilabil de plante. Aceste pmnturi nu trebuie s formeze la suprafa o scoar, care este foarte duntoare mai ales plantelor de

castravei, ridichi de lun i andive. Principalele componente ale amestecurilor nutritive folosite n sere i rsadnie sunt n cele ce urmeaz. Pmntul de elin se obine prin descompunerea elinei nierbate. El se procur din terenurile cu graminee i leguminoase. Pmntul de grdin se obine din terenurile cultivate cu legume. Acest pmnt trebuie n prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur i curat de diferite materiale strine, ca: pietre, resturi de rdcini etc. Pmntul de rsadni se strnge vara dup terminarea sezonului, obinndu-se un material nutritiv foarte valoros. Dup o dezinfecie puternic, pmntul de rsadni se aeaz n platform timp de 6 luni pentru a se aerisi, n care perioada se amestec cu ngrminte minerale sub form de soluie. Pmntul de turb se pregtete n orice perioad a anului i poate fi gata dup 6-12 luni. Se prepar din turba bine descompus. Pentru a reduce aciditatea se adaug 3 kg. var la 1 m3 de turb proaspt, iar n timpul pstrrii se lopteaz de 1-2 ori. Nisipul de ru se folosete n mod curent la amestecurile pentru semnturi i repicat. Pentru prinderea plantelor i grbirea fructificrii, producerea rsadului n ghivece din pmnt ars este nlocuit cu o metod mai economic, aceea a semnatului i a repicatului n diferite suporturi (cuburi i ghivece nutritive) confecionate din turb, plastic, hrtie sau carton (fig. 5.14). Ghivecele nutritive se execut cu ajutorul unor utilaje speciale. Pe baza rezultatelor experienelor efectuate n ara noastr, pentru confecionarea ghivecelor nutritive se recomand un amestec format din trei pri mrani i o parte pmnt. n ultimul timp o larg rspndire capt ghivecele jiffypot i strips-pot, al crui perete permite trecerea rdcinilor plantelor. Compoziia Jiffy-potului este urmtoarea: 7075% turb de Sphagnum, bogat n humus, 20-23% material de legtur (celuloza din fibre de lemn de pin) i 2-3% substane nutritive uor solubile (uree). Ghivecele Jiffy-pot se umplu cu pmnt la nivelul superior al pereilor, iar udatul se execut numai n limita saturrii pereilor. n interiorul pereilor se formeaz un sistem radicular ramificat, iar, dup plantare, rdcinile strpung pereii i mpnzesc cu uurin solul. Patul nutritiv n cazul insuficienei ghivecelor nutritive se poate folosi patul nutritiv, compus dintr-o parte pmnt de elin, dou pri mrani cernut i nisip, sau din turb 60%, pmnt 20% i mrani 20%, care se aeaz deasupra patului cald de bligar din rsadni. Pmnturile nutritive pentru semnat i repicat trebuie n mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice nainte de a fi depozitate n locuri speciale. Tratarea pmntului se face pe cale termic sau chimic. Semnatul. Ca regul general, nsmnarea se efectueaz fie n pmntul din sera nmulitor sau rsadni, fie n ldie confecionate din lemn sau plastic. Epoca de semnat este n funcie de specie, tipul construciei, modul de cultivare i temperatura solului. S-a constatat c este dificil de fcut o corelaie direct ntre epoca de semnat, plantat i recoltat. Totui rezultatele obinute de unele staiuni experimentale i ferme de producie ne dau indicaii preioase asupra elementelor care intervin n precizarea epocilor optime de semnat. Temperatura optim pe care trebuie s o ating pmntul din rsadni sau ser pentru germinarea i rsrirea seminelor de legume variaz ntre +23...+27C. Se remarc faptul c pe msur ce temperatura pmntului scade, se reduce energia de ncolire i rsrire, mai ales n cazul seminelor uscate, neumectate, favorizndu-se i atacul unor microorganisme patogene. De aceea, nclzirea prealabil a pmntului n instalaii speciale sau n serele nmulitor prin diverse mijloace pentru a crea un regim teoretic corespunztor constituie o msur obligatorie, care asigur o rsrire uniform i obin erea unor plntue viguroase. Meninerea unei ventilaii moderate, fr excese, i asigurarea unui drenaj pentru scurgerea apei de udat din ldiele de semnat reprezint, de asemenea, msuri pentru nclzirea optim a seminelor. Udarea pmntului se face moderat, cu apa cldu.

n zonele sudice i vestice ale rii, semnatul tomatelor timpurii are loc n prima decad a lunii februarie, iar a verzei i a conopidei timpurii nu mai trziu de 15 ianuarie. n zonele mai reci i nordice, semnatul acestor culturii are loc cu 2-3 sptmni mai trziu. Ardeiul i vinetele timpurii se nsmneaz cu 10-15 zile dup tomatele timpurii.

Obtinerea rasadurilor de rosii, de la semanat la plantarea in gradina


12MAR

Pentru inceput haideti sa vedem cam ce anume inseamna rsaduri. Ei bine, pe intelesul tuturor si pe scurt, rasadurile sunt plante tinere, la nceputul vegetatiei, obtinute in conditii specifice si care, prin transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina. Prin asta se intelege perioada cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si transplantarea in gradina. Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum se intampla in cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar daca la prima vedere nu pare. La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie trebuie sa tinem cont in primul rand de posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare de lumina, dar si temperatura specifica acestei faze, tinand cont ca tomatele sunt plante termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar si pretentioase fata de lumina.

Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru plantarea in camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa depaseasca 12C, lucru care se intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie prima decada a lunii mai. Asadar, stiind ca varsta la care rasadul de rosii este bun de plantat se situeaza intre 55-60 de zile (calculate de la semanat), in functie de zona in care locuiti si de caracteristicile meteorologice, veti putea calcula si data la care este bine sa porniti producerea rasadurilor. Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de gradinarit. Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu zile scurte si mohorate nu va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intr-un dezastru. Pierderile nu sunt atat de mari din punct de vedere material, decat daca pierdeti niste seminte valoroase sau daca este vorba de o cantitate impresionanta de rasaduri. Insa va va fi pusa greu la incercare increderea in fortele proprii si veleitatile de gradinar. In urma unei astfel de intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la a va produce singuri rasadurile, considerand ca este mai simplu sa le achizitionati din piata. Insa, daca dupa luni de implicare si munca veti descoperi ca din acele rasaduri ies ardei iuti in loc de gogosari, sau gulii in loc de varza, ca rosiile sunt bolnave sau de alt soi si ati muncit in zadar, cu siguranta veti dori sa va implicati din nou in producerea rasadurile. Citind si urmand sfaturile mele si ale altor pasionati de gradinarit sper sa aveti mai mult succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot pe internet, unele articole avand chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi propun sa ma substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc sper sa si reusesc, sa va ofer un fel de tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe experienta mea si insotind textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la semanare pana la plantarea in gradina. Aceste notiuni se pot folosi si la obtinerea rasadurilor altor specii de legume si flori care nu se pot semana direct in gradina, sau carora vreti sa le devansati perioada de fructificare sau inflorire. Diferente mari nu exista, procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa ajustati pe ici pe colo factorii de microclimat. De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte de buna calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea culturii. Mai avem nevoie de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina sau un pulverizator. Nu trebuie sa uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate), de surse suplimentare de iluminare a rasadurilor si desigur de rezerva de spatiu si substrat de care vom avea nevoie dupa repicarea rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel mai scurt timp, sanatoase si cu maxim de randament. Samanta Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat certificate sau verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau puteti folosi seminte produse in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar nu va recomand procurarea semintelor din piata sau din alte surse neverificate. Va puteti trezi cu soiuri pe care nu le doriti sau cu plante bolnave. Oricare ar fi sursa, semintele trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa provina din soiuri valoroase si adaptate conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere de boli (semintele provenite dintr-o cultura bolnava vor transmite boala mai departe, daca nu sunt tratate), sa aiba putere mare de germinare si vechimea lor sa se inscrie in limitele proprii ale fiecarei specii in parte. Se tot vehiculeaza vechimea nu mai mare de 2 ani, generalizand pentru toate plantele, ceea ce nu este corect. Semintele de rosii, de exemplu, isi

pastreaza puterea germinativa timp de 4-6 ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar dovleacul, pepenele si castravetele germineaza chiar si dupa 6-8 ani.

Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele. Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot mai mult seminte hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii incrucisate artificiale si in primul an duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce intra timpuriu pe rod si au productii ridicate. Nu incercati sa strangeti seminte de la plantele hibride, deoarece fenomenul de heterozis se manifesta doar la prima generatie de dupa incrucisare, in urmatorul an obtinandu-se plante total diferite, datorita segregarii caracterelor. Dezinfectarea semintelor In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi purtatoare de fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o necesitate. Se presupune ca semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja dezinfectate. Pentru dezinfectia semintelor de tomate acasa, puteti folosi una din urmatoarele metode: - semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in apa oxigenata (peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si se pun la zvantat. - semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu, apoi se clatesc si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub forma de comprimate in farmacii, dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.

- se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52C. Respectati cu strictete temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste tratamente semintele vor fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame (fungice, produse de ciuperci).

Substratul
Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip, proportiile fiind de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea cu acest amestec consta in faptul ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve sau alti agenti patogeni. Daca va hotarati pentru aceasta varianta, pregatiti amestecul din toamna, altfel veti intampina problema din cauza zapezii, asa cum am patit eu anul acesta. In comert se gaseste pamant pentru rasaduri imbogatit cu macroelemente, produs de diverse firme. Este pe baza de turba si trebuie sa aiba ph-ul intre 6,5 si 7. Eu am folosit un substrat pentru semanat si inmultire denumit Agro pe care l-am cumparat din Dedeman, pret 11 lei sacul de 20 litri. Aduceti substratul in casa cu cateva zile inainte, pentru a ajunge la temperatura camerei.

Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete sau ambalaje reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere. Daca va hotarati sa folositi ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie din materiale colorate. Cele transparente pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe exterior (cu vopsea lavabila) sau le imbracati intr-un material colorat (hartie, folie etc). Asta din cauza ca radacinile expuse la lumina isi diminueaza sau chiar isi pierd functia de absorbtie a apei si elementelor nutritive. Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi nu este in regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta transparente, ci albe. Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund, pentru a asigura indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de lipit sau si mai simplu, un cui inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si clatiti-le bine.

Semanatul
Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de pamant de cel putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura camerei. Semintele se pot imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de chinez batran. Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta de 2 cm. In aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta. Pare greu dar nu e, dupa

prima mie de seminte ti se da mana :) Puteti folosi o pensa, dar la fel de bine puteti folosi un simplu pix pe care il inmuiati din cand in cand in apa. Imprastiati semintele pe masa si cu pixul luati cate una. O sa fiti surprinsi sa vedeti ca samanta se lipeste si sta pana o asezati la locul ei. Nu uitati sa muiati pixul in apa, aici e toata smecheria. Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita foarte fina, altfel le veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa etichetati randurile si tavitele. Oricat ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa incurcati tavile. Acoperiti apoi semintele cu un strat gros de 0,5 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform pentru a realiza contactul cu semintele. Nu mai udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti tava cu o foaie de sticla sau o introduceti cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer. Acum nu va mai ramane decat sa-i gasiti un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza, poate fi multa, putina sau deloc, semintele de rosii fiind indiferente la lumina.

Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de 10-12C, insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26C. La temperatura optima si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile. Temperatura este foarte importanta, pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza mai greu iar la temperaturi mai mari plantele rasar mai devreme, dar sunt firave si sensibile la boli. Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin ridicarea sticlei sau a foliei, altfel pe substrat o sa vedeti cum incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa rasarirea plantelor se indeparteaza sticla sau folia de pe tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului uscat cuticula semintei sa se tina inca de frunzulitele cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti usor plantele si cojile semintelor vor cadea. Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20 C ziua si 15-16C pe timpul noptii, pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20C 22C. Procedand asa, energia plantei este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne alungirea rasadului. Intre zi si noapte este bine sa existe o diferenta de temperatura de 5C. n condiii normale de ngrijire, primele frunze adevarate apar cam la 8-12 zile de la rasarire. Boala cea mai des intalnita n aceast etap de dezvoltare a plantelor este caderea rasadurilor, favorizata de temperatura si umiditate ridicate.

Lumina

Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai mari probleme in obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii cantitatii de lumina care sa duca la o dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de loc poate fi deasupra caloriferului in dreptul unei ferestre orientate catre sud, sud-est sau sud-vest. Alte orientari sunt de evitat pentru ca, in lipsa luminii suficiente plantele se vor alungi (etiola). Lumina provine dintr-o singura parte si e normal ca plantutele sa se incline spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele nu sunt etiolate acest lucru nu trebuie sa ne ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie sa stiti ca intre lumina si temperatura trebuie sa existe o corelare. Astfel, daca in zilele insorite temperatura poate fi mai ridicata, in zilele noroase temperatura trebuie scazuta cu 4-5C, la fel ca si noaptea. Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in laterala tavii (in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de aluminiu, din cea folosita in bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va redirectiona razele soarelui inapoi spre plante.

Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti posibilitatea folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se completeaza pe masura ce este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si nu se recomanda nici udarea in ploaie, cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia bolilor fungice (produse de mucegaiuri). Folositi apa de la robinet doar dupa ce ati lasat-o o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea sarurilor si evaporarea clorului. Udati doar cand substratul este zvantat, la 3 4 zile. Oricum, plantele va vor arata daca sufera din lipsa apei si e mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de umiditatea aerului. Daca aerul e prea uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu calorifere, asezati tavite cu apa sau prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea ridicata, aerisiti camera repede, fara a supune plantele curentilor reci de aer. Repicatul Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau nu se repica rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare provizorie a rasadurilor din tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in aceleasi tavite dar la distante mai mari sau in recipiente individuale, cu scopul asigurrii spaiului de nutriie corespunztor i a unei cantitati de lumin mai mari. Asadar, daca ati semanat de prima data in pahare sau alveole, doar cate o samanta, nu veti repica ci veti lasa plantuta sa se dezvolte in continuare in acelasi loc. Cu cat e paharul sau ghiveciul mai mare, cu atat e mai bine. Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze adevarate si se face cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara inainte de repicare substratul se uda bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta radacinile. Se selecteaza plantele sanatoase, bine dezvoltate si uniforme ca dimensiune si se replanteaza imediat, pentru ca radacinile sa nu sufere. Cu un plantator (si aici pixul face minuni) sau cu degetul se face o groapa in substrat si se introduce planta, presand apoi pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se replanteaza putin mai jos decat initial, fara a

ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se foloseste acelasi substrat ca si la semanat daca este din comert, sau un amestec format din turba 50%, mranita 25% si pamant de telina 25%, cu adaos de azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat plantele se uda si se umbresc usor, scazand si temperatura, pentru a preveni ofilirea plantelor.

Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna calitate si consta in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa creasca din momentul in care ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani inainte de data plantarii in gradina, este obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru perioade scurte la inceput si apoi pentru perioade din ce in ce mai lungi. Practic, in prima zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar pentru 2 3 ore si intr-un loc umbrit. Faceti asta intr-o zi in care temperatura este de peste 12C. Incet-incet, expuneti plantele si la soare, dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere la soare. Incercati sa asezati rasadurile intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata care este mai bland decat cel din miezul zilei. In tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa peste noapte. Fiti deasemeni pregatiti sa duceti rasadurile in casa in orice moment daca temperaturile scad brusc, ninge sau bate vantul. Dupa o saptamana rasadurile ar trebui sa fie destul de obisnuite pentru a rezista la soare intreaga zi. In ultimele zile lasati rasadurile afara si peste noapte, eventual protejate cu folie. Plantarea in gradina Dupa 40-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze bine dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare, plantele pot fi transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii aprilie, in zonele sudice, pana la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat sa se faca atunci cand luna este in descrestere iar solul are o temperatura de peste 15C. Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea plantelor. Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50 cm intre plante prin ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat in alveola sau pahar. Acest lucru este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor dezvolta radacini adventive si pe aceasta portiune. In cazul in care rasadurile au fost etiolate, pentru a nu ingropa radacina prea adanc puteti face un mic santulet in care veti planta rosia putin inclinata, lasand afara doar portiunea pe care o doriti. Rosia este o planta care iubeste soarele direct asa ca ati face bine sa-i gasiti in gradina un loc insorit. Sunt de evitat pozitiile supuse vanturilor si cele umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai lungi, frunzele se dezvolta mai mult insa productia de fructe scade semnificativ. Temperatura minima de crestere a plantei este de 12-13C iar cea optima este de 20-22C. Temperatura optima pentru inflorire este de 20C. In functie de conditiile meteo specifice zonei si de soiul folosit, de la transplantare si pana la culegerea primelor fructe sunt necesare 10-12 saptamani. Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati. Am semanat pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in mod deosebit, dar asa s-a nimerit si abia atunci am primit semintele.

Obtinerea rasadurilor de rosii 2


21MAR
Au trecut 2 saptamani de la semanat si intre timp plantutele au rasarit si fac ceea ce stiu ele mai bine: cresc vazand cu ochii, de la o zi la alta. In primul articol am povestit cam totul despre semanat si conditiile pe care trebuie sa le asiguram pentru ca semintele sa germineze uniform si la timpul potrivit. Astazi o sa reiau povestea de la momentul semanarii si o sa punctez momentele mai importante din prima zi si pana astazi, postand si fotografii din fiecare etapa. Dupa semanat singurul lucru pe care l-am facut a fost ca de cateva ori pe zi sa aerisesc tavile, ridicand foaia de sticla. Pana la rasarirea plantelor nu a fost nevoie sa ud deloc. Pamantul era umed si chiar a trebuit de cateva ori sa indepartez si apa condensata pe sticla. Am asigurat temperatura optima pentru germinare si asta a fost tot, am asteptat sa apara plantele.

Am inscris data pe fotografii tocmai pentru a vedea mai usor diferentele de la o zi la alta. Asadar, dupa 6 zile primele plantute isi fac aparitia. Temperatura substratului a fost mentinuta la 25 C, si probabil ca perioada ar fi fost chiar mai scurta daca in una din zile nu as fi avut ceva probleme cu incalzirea. O observatie trebuie sa fac aici si anume faptul ca soiurile de rosii timpurii rasar mai repede decat soiurile tardive. In cazul meu, primele care au germinat au fost semintele din soiul Rio grande si ultimele care au aparut au fost cele din soiul Inima de bou. Diferenta a fost de aproape 2 zile.

Aici se vede foarte clar diferenta, primele randuri fiind Rio grande. Stiti ca am semanat la rand si iata, chiar se cunosc randurile. Acum, nu ar fi o problema ca unele seminte rasar mai devreme, cand incep sa rasara plantele indepartezi folia sau placa de sticla, reduci temperatura pentru cateva zile cu vreo 5C si lasi plantele sa creasca. Insa, daca in aceeasi tava plantezi soiuri diferite (asa cum am facut eu de data asta, semanand in fiecare tava cate 3 randuri x 3 soiuri) o sa cam ai probleme. Si a trebuit sa fac un compromis: am mai lasat sticla o zi pentru a rasari si celelalte plante cu riscul ca primele rasarite sa se alungeasca. Din fericire nu s-a intamplat asa deoarece a fost o zi insorita insa temperatura am mentinut-o mai scazuta si nici nu am udat.

Asa ca e de tinut minte: NU SEMANAM SOIURI DIFERITE IN ACEEASI TAVA. Se vede in fotografia de mai sus ca pamantul nu balteste nici dupa ce plantele au rasarit. Pentru ca se uscase putin la suprafata si pentru a mai elibera plantutele din stransoare, l-am prasit cu un betisor de inghetata. Acum se vede ca substratul este reavan si momentan plantele nu duc lipsa de apa.

Legat de udare trebuie sa va spun ca am evitat sa ud foarte des. Prefer sa simt plantele ca incep sa se ofileasca decat sa ma trezesc cu rasadurile la pamant. Cine a patit-o cu caderea rasadurilor stie despre ce vorbesc. Astfel procedez eu, ud doar cand e nevoie, scufundand tava intr-o alta mai mare, deci udare de jos in sus. Folie sau sticla nu mai folosesc deloc dupa rasarire si la amiaza, profitand si de vremea frumoasa am aerisit bine incaperea. Oricum aerul nu era umed, dar de aer curat e oricand nevoie. Grija doar sa nu fie curenti reci de aer. Legat de caderea rasadurilor, in cazul in care aveti nesansa sa va confruntati cu aceasta boala primele masuri ar fi: stopati udatul, aerisiti bine, daca aveti folie indepartati-o si folositi ca tratament Previcur Energy in concentratie de 0,1% (1 ml de solutie dizolvata in 1 litru de apa). Stopiti atat plantele cat si solul si e posibil sa mai salvati ceva din rasaduri. Din fericire, eu nu mam confruntat niciodata cu aceasta boala si am avut ani in care am folosit chiar pamant de gradina si gunoi de grajd (nesterilizat, nedezinfectat) ca substrat si totusi boala nu a aparut. De asta cred eu ca declansarea bolii tine de conditiile improprii din (mini)rasadnita si ca de acolo trebuie sa vina si rezolvarea.

La o saptamana de la rasarit, rasadurile arata cam asa. Se vede diferenta fata de fotografia din urma cu trei zile.

Vedeti tulpinile? Asa trebuie sa arate, culoarea lor trebuie sa fie roscat- vinetie. Daca e alb-verzuie si tulpina e alungita inseamna ca plantele nu au destula lumina sau temperatura e prea ridicata si substratul prea umed. De lumina am avut parte, o mai luau rasadurile intr-o parte dar corectam asta rasucind periodic tavile. In aceste zile temperatura din camera nu a depasit 22C ziua, iar noaptea a fost de cam 16C.

O chestie pe care am invatat-o si eu de la cineva este sa va treceti palma peste rasaduri, ca si cum ati scutura roua de pe iarba. Se pare ca le place asta si le ajuta sa creasca drepte si viguroase. Nu cred ca e doar autosugestia, mie chiar mi se pare ca functioneaza. Plus ca-mi place sa le simt sub palma si asa imi dau si seama cat de turgescente sunt, daca sunt molcute si nu opun o minima rezistenta, inseamna ca au nevoie de apa. Daca nu ati inteles procedeul pot sa detaliez intr-un comentariu.

Nu-i asa ca-s frumusele? Le-am pus in tava rosie ca sa nu fie deocheate.

Da, acolo in mijloc apare deja prima pereche de frunze adevarate. E drept ca asta e una din cele mai grabite. Oricum maine cred ca la toate o sa se vada asta si cand frunzele vor fi ceva mai dezvoltate urmeaza repicatul. Teoretic ar trebui ca repicatul sa-l fac luni, 26 martie. Socoteala este cam asa: din 7 martie, data semanatului, adaugam 7 zile pana la incoltire si inca 10 12 zile pana la dezvoltarea primei perechi de frunze si iese 26 martie. Bine, iese 24 martie dar e sfarsit de saptamana si poate vor si ele sa se odihneasca asa ca probabil luni demaram operatiunea repicat.

Substratul e pregatit, paharele gaurite, apa din zapada topita am, asa ca abia astept. Problema e ca sunt multe, semintele au germinat nesperat de bine si o sa am nevoie de mult spatiu luminat. Dar improvizez eu ceva, pana luni am timp sa ma gandesc si la asta.

Repicatul rasadului de rosii


30MAR

Daca ati ajuns direct la acest articol o sa va rog sa cititi si primul articol, pentru ca acolo am scris mai pe larg despre toate etapele ce trebuie parcurse si despre factorii care influenteaza obtinerea unor rasaduri de tomate sanatoase si viguroase, primul si cel mai important pas catre o productie de rosii acceptabila. Totusi, stiind ca este posibil ca celalalt articol sa vi se para prea lung si mai stiind ca lumea doreste servirea rapida a informatiei, o sa repet si aici cateva din lucrurile puctate dincolo. Mai pe larg si mai in tihna, ca doar nu dau turcii. Si desigur cu fotografii care sa va ajute sa intelegeti mai usor ce inseamna repicatul (repicarea), mai ales pe cei care sunteti la prima experienta de acest gen. Ce este repicatul? Pai raspunsul e unul simplu: este operatia prin care rasadul, semanat des in tava, cutie, sau stiu eu ce alt recipient ati folosit la semanat, este mutat fir cu fir intr-o alveola, pahar, ghiveci sau cub nutritiv, unicul scop fiind acela de a asigura fiecarei plantute spatiul si substratul necesar pentru o buna dezvoltare. Pentru ca, daca la semanat a fost mai comod si mai simplu de ingrijit toate semintele la un loc, acum dupa ce semintele au germinat si plantele au inceput sa creasca, acestea fiind prea dese au nevoie de mai mult spatiu si de mai multi nutrienti pentru a se dezvolta bine in continuare. Pe langa asta, in tava plantele incep sa se umbreasca reciproc, cantitatea de lumina ce ajunge la plante fiind tot mai mica, motiv pentru care rasadul se etioleaza. Sper ca ati inteles cum sta treaba pana aici. Daca ati semanat direct in ghivece sau in pahare individuale si presupunand ca ati semanat 4 seminte in loc de una - pentru siguranta incoltirii macar a uneia, pastrati planta cea mai dezvoltata si eliminati-le pe celelalte. In cazul acesta nu se mai impune repicatul, decat daca nu va lasa inima sa aruncati celelalte 3 plante pe care, da, le puteti repica in alte ghivece sau pahare. Si in cazul in care ati folosit alveole pentru semanat, am vazut recent niste tavi cu alveole foarte mici, de vreo 2 x 2 cm, trebuie sa mutati plantele in

alveole sau pahare mai mari, altfel nu vor avea nici spatiu, in care sa-si dezvolte radacinile, nici substante hranitoare suficiente. Si nu cred ca vreti sa obtineti niste rosii-bonsai. Cand se repica tomatele? Repicatul la tomate se face la aparitia primelor doua frunze adevarate si acest lucru se intampla de regula cam la 10-12 zile dupa incoltire. In cazul meu, anul acesta, de la semanat si pana la repicat au trecut fix 20 de zile. Nu va luati dupa data articolului, am repicat rasadurile acum 4 zile, adica pe 26 martie. Cum se face repicatul? Cu grija si atentie. Stiu, s-ar putea sa para ironie dar nu este. Chiar e nevoie de multa grija in manipularea plantelor atat de firave fara a le vatama si de atentie la toate detaliile, incepand de la substratul folosit, la ghivece, pahare si pana la asigurarea conditiilor dupa repicare. Cu o zi-doua inainte de a incepe repicatul, aduceti substratul in casa pentru a ajunge la temperatura camerei. Cu o seara inainte de repicat udati bine rasadurile. Paharele si alveolele trebuie gaurite pentru a asigura scurgerea apei in exces, plus ca poate veti dori sa le udati in tava si atunci trebuie sa ajunga si apa pe undeva in pahar. Eu am folosit pahare de unica folosinta albe, de 200 ml si pahare recuperate de la iaurturi. Am mai spus-o si o repet: nu folositi recipiente transparente, radacinile au nevoie de intuneric pentru a se dezvolta si chiar daca in prima faza ele vor fi in centrul paharului, in timp ar trebui sa umple substratul si inevitabil vor da de lumina si nu o sa le prea placa.

Ca substrat puteti opta intre substrat pentru rasaduri din comert sau puteti prepara un substrat acasa. Pentru cei ce stau la casa e mai usor, asta in cazul in care au si ingredientele prin curte sau au de unde le procura. Pentru tomate, dar si pentru conopida si varza un amestec bun pentru repicat este format din: turba rosie 50%, mranita 25% si pamant de telina 25% sau daca nu va place in procente folositi 2 masuri (sa zicem 2 galeti) de turba, 1 masura de mranita si una de pamant de telina. Din turba scoateti betele si

alte bucati mai mari iar celelalte le cerneti si apoi le amestecati bine intre ele. Pastrati-le in sac inchis, altfel amestecul se va usca. Aici apare, insa, o problema. Acest substrat produs acasa ar trebui dezinfectat ori termic ori chimic, impotriva bolilor criptogamice. Termic nu stiu cum se face iar chimic nu ma prea intereseaza, decat daca e vorba de solutii deloc sau foarte putin toxice. Asa ca prefer substratul cumparat, am mai spus ca am folosit Agro si daca nu am avut probleme cu el pana in aceasta faza sper sa nu am nici in continuare. Dar in anii trecuti am folosit substrat facut de mine si fara sa-l dezinfectez in vreun fel, tot nu am avut probleme. Ma rog, poate e si chestie de noroc, desi tind sa cred ca tine mai mult de factorii de mediu si de respectarea cerintelor rasadurilor decat de sansa. Trecem la treaba? Umpleti paharele cu substrat si faceti o gaura in mijloc. Pentru asta, cel mai bun instrument este degetul aratator. Cu o lopatica improvizata dintr-un bat de inghetata, o coada de tacam, sau ce va mai vine la indemana, scoateti doar cate o planta, cu grija pentru a deteriora cat mai putin radacinile. Ideal ar fi sa nu le rupeti deloc. Pozitionati planta in gaura din pahar, ingropand-o pana aprope de frunzele cotiledonale si in asa fel incat varful plantei sa depaseasca marginea paharului. Apoi presati pamantul in jurul plantei si udati-o imediat, altfel o sa fiti surprinsi cat de repede se ofileste. Asta e varianta in cazul in care radacinile sunt mai firave.

Daca aveti sansa ca radacinile sa fie bine dezvoltate o sa constatati ca nu e tocmai usor sa le introduci in gaura din pahar fara a le chinui. Asa ca, puneti putin pamant in fundul paharului si tasati-l usor. Cat pamant, o sa calculati voi in functie de inaltimea plantei. Asezati planta in pahar, completati cu pamant de jur imprejur, tasati pamantul in jurul plantei si udati imediat. Nu scaldati plantele in apa, dar nici nu le lasati sa se ofileasca.

Paharele cu rasadurile repicate le asezati in lumina dar nu in bataia soarelui, cel putin nu imediat dupa repicare cand plantele sufera totusi de pe urma acestei operatii. Daca e prea cald puteti reduce si

temperatura pentru ca plantele sa nu se ofileasca. Incepand de a doua zi dati-le din nou la lumina puternica si temperatura de 22C.

Astazi, la 4 zile de la repicat, se pare ca plantele au trecut cu bine peste socul repicarii. Din pacate de 3 zile la Iasi nu a mai aparut soarele ceea ce e o mare problema pentru mine. In aceste conditii am redus

temperatura, insa rasadurile merg mai greu. In plus, apucasem sa le ud cam mult in ideea ca va fi cald si soare si apa se va evapora in cateva zile, dar nu a fost asa. Sper sa nu apara probleme. Pana una-alta rasadurile, zic eu ca arata bine.

Asta e tot, deocamdata. Spor la treaba si succes!

Rasaduri inainte de plantare. Plantarea rosiilor in gradina


04MAI

Gata, s-a incheiat operatiunea Rasaduri 2012. Din seminte semanate la data de 6 martie, dupa 54 de zile de ingrijire (si va asigur ca a fost destula bataie de cap, mai ales din cauza vremii capricioase) rasadurile arata cam ca in fotografiile de mai jos. Fotografii facute pe 29 aprilie, ziua in care le-am transportat la locul unde vor creste in continuare, cu o zi inainte de a fi plantate in gradina. In ciuda dificultatilor intampinate, sunt multumit de rezultate. Mult mai multumit decat in alti ani, cand nerabdarea ma facea sa seman prin februarie si imi era destul de greu sa le asigur conditiile optime. Anul acesta, faptul ca am primit semintele abia la inceputul lunii martie, si de voie de nevoie a trebuit sa stau in asteptare, se pare ca a fost in avantajul meu si implicit al rasadurilor. Nici nu stiu cand au crescut asa de mari si in ciuda vremii nu tocmai prielnice rasadurile arata bine, sunt proportionate si lucru cel mai important sunt sanatoase. In privinta

aceasta nu am avut probleme, samanta a fost de calitate, procentul de germinare cred ca a fost aproape de 100% si nu am pierdut nici o plantuta din cele repicate. Asta fara sa folosesc nici un fel de substante, nici pesticide, nici ingrasaminte, nici stimulatori, nici macar decocturi de urzica sau de salcie care chipurile ar face bine, dar atata timp cat nu le-am folosit nu pot sa ma pronunt asupra eficacitatii lor. Asadar cu substrat Agro pentru rasaduri, amestecat la repicare cu ceva mranita si cu apa de ploaie (mai exact din topirea zapezii) cat am avut, le-am adus pana in faza asta. Ei, au mai fost mutari de la umbra la soare, de la cald la frig si invers, din interior afara, dupa cum a fost vremea. Si vremea nu a fost chiar cea mai potrivita: chiar in momentele cand eu aveam nevoie de soare am prins o saptamana mohorata, cand le-am scos afara pentru mai multa lumina a scazut foarte tare temperatura si colac peste pupaza in ultimele zile din aprilie am avut temperaturi de 30C, lucru anormal pentru aceasta data si destul de deranjant pentru rasaduri in general. Nu si pentru ale mele care erau calite si nu au suferit din aceasta cauza, singurul neajuns fiind legat de faptul ca am fost nevoit sa le ud aproape nonstop, plantele fiind mari si din paharute apa se consuma incredibil de repede. Si fiind multe rasaduri, imprastiate care incotro, chiar nu mai aveam pe unde sa le mut mai la umbra. Despre plantarea rasadurilor in gradina nu o sa scriu prea mult, pentru ca nu este nimic deosebit de spus. E o operatiune simpla, dar consumatoare de timp. In prima faza trebuie pregatit terenul si apoi fertilizat. Aveti grija sa alegeti un loc unde rosiile vor beneficia de soare cel putin 6 ore pe zi. Puteti planta pe biloane, lucru ce va va ajuta la irigare apa administrandu-se pe sant, sau pe teren nemodelat. In functie de metoda folosita, dar si in functie de soi, distanta de plantare la rosii este de 30-50 cm intre plante pe rand si 50-70 cm intre randuri. Cu sapa sau lingura de plantat faceti gropi in care turnati apa si puteti adauga si o mana de mranita. Rosiile se planteaza mai adanc decat in pahar, cam pana la nivelul primei frunze. Si asta deoarece rosiile au bunul obicei de a emite radacini adventive pe tulpina, ceea ce va fi in beneficiul plantei, aceasta hranindu-se mai bine. Plantarea rasadurilor de rosii este indicat sa se faca spre seara, inainte de ploaie sau intr-o zi noroasa, pentru ca rasadurile sa nu sufere foarte mult. Imediat dupa plantare udati rasadurile. Daca sunt destul de dezvoltate le puteti palisa, arci in aceeasi zi, mai ales daca gradina voastra se afla intr-o zona supusa vanturilor frecvente. Daca nu, puteti amana aceasta operatiune. Daca rasadurile sunt alungite puteti face groapa de plantare mai mult lunga si nu foarte adanca. Plantati rasadul in pozitie oarecum culcata, ingropand atat cat doriti din tulpina si lasand la suprafata doar portiunea de varf. Nu va faceti probleme in privinta pozitiei oarecum nefiresti a rasadului si nu incercati sa-l adugeti in pozitie verticala, pentru ca o sa-l rupeti. In cel mult doua zile planta se va indrepta singura si-si va relua cresterea in sus. De ce se procedeaza asa? Pentru ca rosia are radacina pivotanta daca este semanata direct in gradina, dar daca este produsa prin rasad are radacina superficiala. Si nu e bine sa ingropi o astfel de radacina la o adancime prea mare. Si pentru ca am pomenit de semanat direct in gradina o sa repet, caci cred ca am mai spus undeva, ca semintele de rosii se pot semana si direct in gradina, insa numai cand temperatura solului ajunge la 10-12C. Se seamana mai multe seminte la cuib si se opresc 1-2 plane din primele rasarite sau din cele mai dezvoltate. Asta a fost si tragand linie pot sa spun ca a fost bine. Ce nu am spus pana acum, si fireste ca nici nu am postat fotografii, este faptul ca pe langa 6 soiuri de rosii am mai avut si inca mai am

rasaduri de vinete lungi si rotunde, rasaduri de ardei gras galben si rosu, ardei iute de ghiveci, un busuioc italian, cret si foarte aromat folosit in bucatarie, busuioc verde de la Novasem, busuioc rosu de la Elisa, petunii, coleus, thunbergia, craite pitice, varza decorativa si cred ca mai sunt si altele. Din toate au fost mult mai multe decat as fi avut nevoie, motiv pentru care o parte au ajuns la mama, altele in gradina surorii mele si au mai si ramas, atat cat sa pot darui catorva persoane care si-au manifestat interesul fata de rasadurile mele. Tuturor le recomand un singur lucru: sa le ingrijeasca de aici inainte cu aceeasi pasiune cu care am facut-o eu si cu siguranta rezultatele muncii lor vor fi pe masura asteptarilor. Bafta tuturor si daca nu o sa uitati, dati un semn la vremea culesului!

Share this:

Producerea rasadurilor de legume - Semanatul Se executa in spatii si perioade diferite in functie de momentul cand se planteaza rasadurile si tinand seama de varsta optima a acestora. Varsta se calculeaza in zile din momentul rasaritului pana la plantare. Aceasta difera cu specia. Pentru ardei gras este de 60-65 zile, ceapa de apa 60 zile, castraveti 35-40 zile, conopida timpurie 45-50 zile, conopida de toamna 30-35 zile, dovlecei timpurii 35-40 zile, ardei gogosari si lungi 60 zile, gulioare 35-40 zile, pepeni galbeni 50-60 zile (pentru solarii), praz 60 zile, salata timpurie 30-35 zile, tomate timpurii 50-55 zile, tomate de vara si de toamna 35-40 zile, telina 60 zile, varza timpurie 45-50 zile, varza de vara si de toamna 30-35 zile, vinete 60-65 zile. In vederea obtinerii rasadurilor pentru solarii si culturi timpurii in camp semanatul se face in spatii incalzite. Pentru cantitati mici de rasaduri se seamana in ladite care se aseaza in camere incalzite. Pentru culturile de vara se poate semana in solarii neincalzite sau tunele, cu sau fara dubla protejare. Rasadurile destinate culturilor de toamna se produc afara, pe brazde reci. Semanatul in rasadnite. Se efectueaza dupa 3-6 zile de la introducerea substratului, cand acesta s-a incalzit. Pentru ardei, vinete, tomate temperatura substratului trebuie sa ajunga la 2226C, iar pentru varza, salata 18-20C. Inainte de semanat substratul se afaneaza cu sapa si se niveleaza cu spatele greblei. Apoi se taseaza cu un batator simplu. Substratul trebuie sa fie potrivit de umed. Se poate semana prin imprastiere sau in randuri. Prin imprastiere se face atunci cand se seamana des si urmeaza repicatul rasadului.

Semintele se imprastie pe suprafata substratului uniform, apoi se cerne un strat de amestec in grosime de 0,8-1 cm. Urmeaza tasarea cu batatorul, pentru ca semintele sa ia contact cu pamantul. Semanatul in randuri se practica pentru semanaturile rare, la care rasadul nu se mai repica. Dupa nivelarea si batatorirea substratului se deschid mici sentulete, cu ajutorul marcatoarelor. Distanta intre randuri este cuprinsa intre 5-10 cm. Semintele se repartizeaza pe sentulete cat mai uniform, la 1-3 cm distanta intre ele, prin frecarea semintelor intre degete. Cantitatea de seminte difera in functie de specie si de desime. Daca se seamana des pe 1 m se pot obtine 1200-1500 fire, iar daca se seamana rar 400-600 fire. La semanat des pe m se distribuie 12-15 g la ardei, 7-8 g la conopida, gulie, varza, tomate timpurii, 12-15 g la tomate de vara, toamna si vinete. In cazul semanatului rar se folosesc la m 10-15 g seminte la ceapa de apa, 15-20 g la dovlecei, 5-7 g la ardei si vinete, 4-5 g la conopida de toamna, varza de vara si de toamna, 10-15 g la praz, telina 1-1,5 g etc. Ca epoci de semanat pentru cultura in camp, ardeiul gras se seamana intre 25 II-10 III, ceapa de apa 1-10IV, castravetii 5-10IV, conopida timpurie 10-15 II si de toamna 25-30 V, dovlecei timpurii 15-200 III, gogosar si ardei lung 110 III, gulioare 1-10 II, praz 1-10 IV, salata timpurie 20-30 II, tomate timpurii 25 II-5 III, tomate de vara si toamna 20III-20IV, telina 1-30 III, varza timpurie 10-15 II, varza de vara 15-20 III, varza de toamna 20-30 V, vinete 25II-10III. In cazul culturii in solarii semanatul se face mai devreme: 1-5 II ardei gras, 5-10 III castraveti, 1-10 III dovlecei timpurii, 10-20 III pepeni galbeni, 10-15 II tomate timpurii, 1-5 II vinete. Dupa semanat, sentuletele se acopera cu amestec cald in grosime de 1-2 cm, prin imprastiere cu mana, astfel ca in final sa rezulte o suprafata neteda. Apoi se batatoreste cu batatorul pe toata suprafata semanaturii. Urmeaza udatul cu stropitoarea cu sita fina de la distanta mai mare, folosind apa calduta. Apoi rasadnitele se acopera cu ferestre si rogojini pentru a se pastra caldura. Pentru usurarea semanatului in randuri putem folosi rama de semanat, cilindri din material plastic perforati etc. Semanatul in ladite. Este mult practicat in gospodariile individuale deoarece acestea se manevreaza usor si pot fi mutate in diferite spatii si locuri, in functie de lumina si caldura.

Se pot folosi ladite din lemn sau din plastic, cu lungimea de 40 cm, latimea de 30 cm si inaltimea de 6-8 cm. In ladite se asterne un strat de 1 cm de nisip, apoi amestecul de pamant care se batatoreste usor. Se marcheaza randurile la distanta de 4-5 cm cu un marcator, se repartizeaza semintele pe rand la cca 1 cm, se acopera cu amestec nutritiv, se taseaza, se eticheteaza si se uda cu stropitoarea cu sita fina. Se acopera cu o foaie de hartie si se aseaza in rasadnite sau solarii incalzite sau in camere calde. Semanatul in ghivece. Se foloseste in mod deosebit pentru castraveti, dovlecei, pepeni galbeni care nu suporta bine repicatul. Se folosesc ghivece din material plastic sau de pamant ars cu diametrul de 810 cm, ca si cuburile nutritive, ghivecele din hartie. Pe fundul ghiveciului se pune un ciob si un strat foarte subtire de nisip, apoi amestec de pamant in asa fel incat ghiveciul sa ramana 1 cm gol. In fiecare ghiveci se seamana 1-2 seminte, la adancimea de 2-3 cm, apoi se uda. In ghivece se pot semana si alte specii ca tomate, ardei, vinete, salata, evitandu-se lucrarea de repicat, care este destul de migaloasa. Ghivecele se aseaza in spatii bine incalzite, la 24-28C, acoperite cu hartie pana la rasarirea plantelor. Semanatul pe brazde reci. Se executa in luna mai pentru culturile de toamna (varza, conopida, gulii etc.). Brazdele se pregatesc afara, prin saparea si maruntirea pamantului. Se poate adauga mranita si chiar nisip care se incorporeaza in sol prin sapare. Dupa maruntire se batatoreste pamantul, se marcheaza randurile la 7-10 cm distanta si se seamana obisnuit. Se seamana mai rar pe rand deoarece nu se mai repica. Semintele se acopera cu un amestec nutritiv, se taseaza, se uda cu stropitoarea cu sita fina si stratul se acopera cu o folie de polietilena. Toate semanaturile se eticheteaza folosind etichete din lemn pe care se scrie cu un creion negru specia, soiul, data pentru a se putea tine o evidenta clara a rasadurilor.

PRODUCEREA RSADURILOR DE LEGUME

Rsadurile sunt plante legumicole care se afl la nceputul perioadei de vegetaie, adic n faza imediat dup rsrire, cnd i formeaz sistemul radicular i organele vegetative aeriene. Producerea de rsaduri este necesar pentru legumele pretenioase la cldur, cu o perioad lung de vegetaie, precum i pentru legumele timpurii, deoarece permite semnatul cu 1 2 luni naintea celor semnate direct n cmp. Rsadurile se produc n sere, solarii, rsadnie, iar cnd condiiile climatice permit se planteaz la locul definitiv. n spaiile protejate se creeaz condiii mai bune de temperatur, umiditate i fertilitate. Producerea rsadurilor implic anumite verigi tehnologice, care n succesiunea lor sunt: 1. Pregtirea pmnturilor Aceast operaie este recomandabil s se fac nc din toamn. La producerea de rsaduri se folosesc de obicei amestecuri de pmnt care conin mai multe componente. Toate acestea trebuie s asigure o fertilitate ridicat a solului. Principalele componente folosite sunt: pmntul de elin, mrania, compostul, turba i nisipul. n funcie de cerinele plantelor legumicole, amestecurile de pmnt se fac n diferite proporii. 2. Pregtirea seminelor Obligatoriu este tratarea seminelor pentru prevenirea bolilor i duntorilor. Tratamentul se poate face termic sau chimic.

Pentru a grbi ncolirea, respectiv rsrirea plantelor, seminele se umecteaz sau se face prencolirea lor. 3. Pregtirea patului germinativ n funcie de locul unde se produc rsadurile( rsadnie, sere, solarii), pregtirea patului germinativ se face difereniat pentru fiecare specie legumicol. 4. Semnatul Se face cu mna, n rnduri la distan de 5 cm ntre ele i 1,5 2 cm ntre plante pe rnd. Cantitatea de smn se stabilete diferit pentru fiecare specie legumicol. Astfel, pentru tomate se folosesc 7 8 g smn/mp, pentru ardei 15 20 g smn/mp, pentru vinete 15 16 g smn/mp, pentru varz i conopid 7 8 g smn/mp. Semntura se acoper cu un strat subire de pmnt format din o parte pmnt de elin sau de grdin, o parte mrani i dou pri nisip, prin mprtiere. 6. Repicatul Momentul optim de repicat este cnd plantele au cel puin dou frunzulie adevrate. Aceast operaie se execut cu scopul de a asigura plantelor un spaiu de nutriie mai mare, o aerisire mai bun i mai mult lumin. 7. Lucrrile de ngrijire Se aplic cu scopul de a asigura condiii generale de cretere i dezvoltare a plantelor. Udatul dup semnat, plivitul, fertilizarea, combaterea agenilor patogeni sunt principalele lucrri care se aplic rsadurilor de legume.

Producerea rsadurilor la culturile timpurii


Silvica AMBRU, SCDL Bacu

Horticultura,04 Feb 2011 - 14:00,0 comentarii

Rsadni cu roii

Pregtirea rsadnielor cu nclzire biologic pentru producerea rsadurilor de legume, dac nu a nceput n ultimele dou luni ale anului trecut, se poate face i acum. n funcie de cultura pe care dorim s o nfiinm, lucrarea se execut cu anumite particulariti. n acest articol exemplificm realizarea rsadului pentru varza/conopida timpurie

Pentru nceput, ne procurm seminele, ngrmintele chimice, pesticidele i alte materiale (geamuri, rogojini, folie etc.) necesare. n paralel, se verific i se pregtesc rsadniele: se cur, repar i se dezinfecteaz tocurile i ramele sau se confecioneaz rame noi i se monteaz geamuri pe rame. Apoi tocurile i ramele se transport i se depoziteaz la locul unde urmeaz s fie folosite. n vederea instalrii rsadnielor, terenul trebuie nivelat i tasat, iar n imediata apropiere se nfiineaz perdele de protecie contra vnturilor. Se transport gunoiul de grajd de la surs i se aaz n platformele de prenclzit. Cnd se folosete i ngrmnt organic mai vechi, acesta se amestec cu gunoiul proaspt.

Pregtirea rsadnielor calde pentru semnat Se confecioneaz patul cald, pentru care stratul de gunoi tasat trebuie s aib o grosime de 50 cm (circa 25 mc gunoi de grajd pentru rsadul necesar la 1 ha de cultur). Apoi se fixeaz tocurile, se aaz ramele pe tocuri, se umple potecile dintre tocuri (distana dintre tocuri de 50 cm) i se protejeaz capetele tocurilor (lsnd o distan de micare de 50 cm) cu gunoi (circa 6 mc). Amestecul de pmnt, pregtit de preferin n perioada octombrie -decembrie, se transport i se aaz n rsadni. Dac amestecul nutritiv nu s-a realizat n ultimele luni ale anului anterior, l putem prepara i n aceast perioad, respectnd urmtoarele indicaii. Componentele iniiale - mrania, turba, compostul forestier, pmntul de elin, pmntul de grdin, nisipul, trebuie cernute. Stabilirea reetei de amestec se face n funcie de grupa speciilor legumicole. n acest caz, la varza/conopida timpurie, folosim: 50% mrani, 25% pmnt de elin, 25% nisip. Apoi amestecul se dezinfecteaz cu formalin sau cu sulfat de cupru (concentraie de 2 -3%, 30 litri/mc), tratament cu un timp de aciune de 7 zile i cu repaus de 14 zile. Amestecul rezultat se aaz n strat de 10-12 cm (6 mc pentru rsadul necesar la un ha de cultur).

Pregtirea amestecului de semnat Dup ce s-a nclzit, amestecul ce urmeaz a fi semnat se mrunete i se niveleaz, iar rndurile pentru semnat se marcheaz cu rigle speciale/marcator la 5-6 cm distan ntre rnduri i 0,5-1 cm adncime.

Semnatul se face n perioada 20 ianuarie - 5 februarie. Seminele se aaz la o distan de 1-2 cm ntre ele pe rnd, folosind o norm de smn de 0,300 kg pentru asigurarea rsadului necesar la un ha (6570 mii fire de rsaduri). Ulterior, vom executa lucrri de ngrijire la semnturile de varz/conopid timpurii din rsadnie: se controleaz i se dirijeaz temperatura, se aerisete, se ud (cu ap cald), se plivesc buruienile, se acoper (noaptea) i se descoper (ziua) cu rogojini sau cu folie, potecile dintre tocuri se completeaz cu gunoi cald etc.

Rsaduri de legume pentru culturi ecologice


Silvica AMBRU, SCDL Bacu

Horticultura,16 Feb 2010 - 15:00,2 comentarii

Rsaduri de roii

Majoritatea speciilor cu pondere n legumicultura arealului nostru geografic se cultiv prin rsad. n tehnologia ecologic de obinere a legumelor, cultura prin rsaduri este cu att mai benefic cu ct prin aceasta se reduce perioada de vegetaie a plantelor n cmp, diminundu-se presiunea fitopatogen i realiznd o producie mai timpurie i de calitate superioar.

Tehnica producerii rsadurilor de legume destinate culturilor de cmp n sistem ecologic presupune cteva reguli: Incinta pentru producerea rsadurilor trebuie s fie bine igienizat i s permit o foarte bun aerisire pe parcursul vegetaiei rsadurilor. Componentele amestecurilor nutritive (turb, mrani, pmnt de elin i nisip) s fie pregtite din timp (vara anului anterior), pentru a se dezinfecta prin solarizare intensiv i pentr u a se distruge rezerva de smn de buruieni prin pregerminare i loptri succesive. Rsadurile se produc individual n cuburi nutritive, n pahare sau n ghivece din material plastic sau n palete alveolare din poliestiren expandat. Se evit producerea rsadurilor la pat nutritiv. Spaiul necesar rririi plantelor n incinta de producere a rsadurilor este necesar, mai ales n perioada premergtoare plantrii, pentru a evita fenomenul de alungire i pentru o mai bun aerisire i o stare fito sanitar a rsadurilor optim. Substratul nutritiv trebuie s asigure toate elementele necesare unei creteri i dezvoltri normale rsadului (cel puin 40% mrani). n cazul unui deficit de fosfor se adaug fosfat natural n cantitate de 4-5 kg/mc de amestec.

Tipuri de amestecuri nutritive n producerea rsadurilor, componentele nu sunt utilizate individual, ci numai n amestecuri formate din 3-4 elemente. De regul, se folosesc dou - trei tipuri de amestecuri nutritive pentru producerea de rsaduri, n funcie de scopul acestora. Spre exemplu: Amestecul pentru semnturi destinate repicatului (pentru toate speciile) va cuprinde: mrani 45% + elin 45% + nisip 10%. Compoziia obinut va fi foarte nutritiv. Aceasta se pune n strat de 5-7 cm grosime n ldie cptuite cu folie, se taseaz, se marcheaz rndurile, se seamn des pe rnduri (2-3 mm ntre semine), apoi se adaug un amestec de acoperire format din: mrani 30% + elin 30% + nisip 40%, n grosime de 0,5-0,7 cm. Se taseaz din nou, se ud convenabil cu sita fin, iar amestecul se depoziteaz n camere calde (22-26oC) pentru 5-7 zile, n vederea germinrii. Dup 3-4 zile se controleaz i dac au aprut plntuele, se scot n incintele pentru producerea rsadurilor (rsadnie, solarii, sere). Se repic la 7-15 zile de la rsrire, la apariia primordiilor frunzelor adevrate. Amestecul pentru repicat sau semnat direct, n vederea obinerii rsadurilor (pentru toate speciile ) cuprinde: mrani 40% + turb 30% +elin 25% + nisip 5%. Coninutul rezultat se folosete pentru: - confecionarea cuburilor nutritive (cu prese manuale sau electromecanice), cu dimensiunea cuprins ntre 3x3x3 cm i 5x5x5 cm; - umplerea ghivecelor din polietilen sau de ceramic, cu dimensiuni de 7x7 sau 10x10 cm;

- umplerea paletelor alveolare din poliestiren expandat, cu diametrul minim de 25 cm. Amestecul se poate semna direct, sau rsadul obinut se poate repica pe acesta. COMPOZIIE CHIMIC OPTIM

n cazul unor carene majore, elementele deficitare, cu excepia azotului, se vor completa cu minerale naturale (fosfai, sruri naturale de potasiu) admise n agricultura ecologic. n general, mrania i pmnturile n proporiile utilizate pun la dispoziia plantelor aceste elementele. INCINTE DE PRODUCERE A RSADURILOR Rsadnie calde sau semicalde cu nclzire ecologic; fixe (din beton) sau mobile (din lemn); cu o pant sau cu dou pante; rsadnie cu nclzire tehnic - de obicei din beton cu dou pante; Solarii cu paturi calde biologice sau cu tunele duble din folie de polietilen; solarii reci; Sere: calde sau reci; sere solare. Pentru o bun reuit a culturilor, mai ales a celor timpurii, sunt preferabile spaiile cu nclzire tehnic n care se pot asigura temperaturile necesare bunei creteri i dezvoltri a plantelor. Pentru speciile mai puin exigente sau pentru cele care se nfiineaz mai trziu se pot folosi i spaii cu nclzire ecologic sau solar. Rsaduri se pot produce i n cmp pentru culturile de toamn (varz, conopid, gulie etc.). Pentru nevoi gospodreti i n cantiti mici, rsadurile se pot produce i n "cas", pe terase nchise, n "minisere" special confecionate, cu producii de 100-300 fire rsad.

Cu producerea rsadurilor vom avea ceva treaba, pentru c va trebui sa inem seama de o serie de factori, care ne vor ajuta la obinerea unui rezultat mai mult dect mulumitor. Si anume, vom tine seama de regimul de lumina, CO2, apa, substane minerale, regimul de convieuire. O sa ncerc sa le prezint cat mai succint.

Dup nsmnare, (nu stau sa mai descriu ce fel de substrat folosim, pentru ca fiecare dintre noi este adeptul unui anumit tip) recipientele, fie ca sunt rsadnie, paharele, pastile de turba sau orice altceva ne convine. Muli folosesc jumti de coji de ou, cofrajele de la oua sau confecioneaz din fii de ziar pus in cteva straturi, asta pentru ca sa evite repicarea ulterioara, mai ales cnd vorbim de ardei sau vinete, care sunt foarte sensibile la repicat. Recipientele le acoperim cu folii de plastic, si se pun intr-un spaiu in care temperatura sa fie aproximativ de 18-20 grade C pana la rsrire. Ei, si daca exista posibilitatea, cele mai potrivite sunt foliile de culoare roz sau orange, dat fiind ca imita cel mai bine lumina zilei nsorite chiar si in zilele mohorte. Dup ce seminele ncep sa ncoleasc si plntuele sunt in stadiu de mic bucl scoatem folia si scdem temperatura. Practic regula de aur va fi: Ziua lumina + cldura iar Noaptea ntuneric + rcoare n primele zile vom urmri destul de insistent regimul de temperatura pentru micile rsaduri. Astfel, pentru culturile iubitoare de cldura in prima sptmna dup rsrire, temperatura se va scdea astfel: pentru roii de la +20-25 grade, la 12-15 peste zi iar in timpul nopii, poate fi intre +8 si +10 grade. Pentru ardei de la 25-27 la 13-16 ziua si 810 noaptea. Pentru castravei si dovlecei de la 25-27 la 15-17 peste zi si 12-14 noaptea. Scderea temperaturii, oprete planta din cretere , nedndu-i voie sa se lungeasc acesta fiind o metoda de a face planta sa se dezvolte pe lime, adic tulpina in loc sa se lungeasc, ea se ngroa si devine mai robust, mai puternic.

Din a doua sptmn, pe timp nsorit, meninem o temperatura ridicata de +20-25, iar pe timp mohort mai sczut de +15-19. Peste noapte, rmne cea de +8-10 grade. Practic trebuie sa inem minte ca: la grad de nsorire ridicat temperatura de care au nevoie plntuele trebuie sa fie mai mare si urmnd logica, la grad redus de nsorire, temperatura trebuie sczuta.(in limitele bunului simt, evident) O alta metoda prin care nu permitem lungirea plantei este ca ele sa fie rotite, astfel ca lumina s cad pe toate prile plantei. Daca aceasta posibilitate nu exista, sau o considerai complicata, atunci recurgem la un truc: Montam pe laturile in care lumina nu cade direct , suprafee reflectorizante. Pe astea le alegei dup bunul plac: oglinzi, folie metalica, tabla zincata

Ce trebuie sa mai urmrim cu atenie?


Regimul de CO2 fra el fotosinteza nu are loc si pace!
Daca avem sera/solar, problema se rezolva foarte simplu : punem cteva glei cu blegar maturat. Ei, aa ceva in condiii de apartament nu vom putea face, corect? Si atunci ce vom face? Asiguram o buna aerisire a plantelor fie prin deschiderea geamurilor, dar la buna

distanta de plante ca sa nu le mbolnvim de tot, sau, nu rdei, folosim ventilatorul pus la o distanta ca aerul care ajunge la plante (rsaduri) sa fie ca o boare nu c un taifun!

Regimul de umiditate

Pmntul de la suprafaa nu are voie sa se usuce prea tare, de aceea el va fi meninut uor umed, jilav, dar in nici un caz ud. In cazul in care lumina este putina, iar temperatura aerului e cam mare, atunci o uscciune temporara a substratului va fi chiar binevenit, pentru ca in acest caz planta este mpiedicat s se lungeasc, deci s se slbeasc si prin urmare s piar. Urmeaz nc o regula de aur: multa lumina + temperatura ridicata (20-25)= strat umed; umbra si rcoare = strat jilav, doar uor umed . DECI: nu trebuie sa avem in exces nici umezeala dar nici uscciune. Pentru udatul rsadurilor vom folosi apa la temperatura camerei, chiar mai cldua de att (aprox .25 grade), evident ca nu direct de la robinet. Apa fie va fi inuta intr -un vas larg, descoperit pentru ca s se evapore clorul, sau i mai bine, apa fiart si rcit . Pentru stimularea si clirea in acelai timp a plntuelor, este bine de folosit apa provenita din topirea zpezii. Da, tiu o sa-mi spunei despre zpada poluata, sau de unde sa luam zpada cnd afara sunt +10 grade. Ei bine, putem pune o sticla (de plastic, firete) cu apa la congelator, iar dup ce devine bocna o lsam lng o sursa de cldura pana ce apa din sticla revine la temperatura camerei. Devine un fel de apa distilata. Eu, spre exemplu, pun la congelator, din timp, sticle din plastic in care am adunat apa de la splatul orezului, sau al meiului, apa de la fiertul cartofilor in coaja, sau de la fiertul legumelor. Sunt sigura ca muli dintre voi avei o imaginaie creativa, aa ca, ncercai diverse variante. Aceast ap este in acelai timp si un fel de papabun pentru rsaduri

Hrnitul rsadurilor substanele minerale


Si in situaia asta sunt multe feluri de a hrni viitoarele vedete. Probabil ca muli dintre voi deja avei tiina, de aceea va rog sa ne mprtii si nou, in caz, ca s unt altele dect cele pe care vi le voi prezenta. In general hrnirea ncepe in momentul in care plntuele i schimb domiciliul. Adic dup repicare. In primele 2 sptmni de viata rsadurile au nevoie de : azot, fosfor, magneziu, potasiu, calciu, sulf, bor. Mai trziu de alte substane Dar, dup cum se spune: dumanul binelui

este mai binele, nici noi nu trebuie sa exageram cu hrnirea plntuelor. Adic sa nu le mbuibm. De aceea, in primele etape de viata, vor fi hrnite cu soluii hrnitoare ex. AVA sau UNIFLOR pentru rsaduri, (se gsesc n comer ). Atenie!! Pauzele in hrnire se vor reflecta negativ in viitoarea dezvoltare a plantei , deci si in viitoarea recolta . Totodat trebuie sa fim foarte ateni la aciditatea solului. Ca sa scpam de ac easta grija, folosim cu dublu efect cenu sau fain de oase. De ce dublu efect? Hai ca tii! Scade aciditatea substratului si totodat hrnete plantele. Din momentul apariiei rsadurilor si pana la plantarea lor in locul definitiv plantele se uda cu soluii hrnitoare. Nu se folosete apa simpla pentru udat ci mai degrab o soluie ceva mai diluata de ngrmnt (de preferat bio)

Regimul de convieuire

Si nc o regula de aur: plntuele au nevoie de spaiu pentru ca sa se dezvolte! Deci: Nu le nghesuii, sau rrii-le la momentul potrivit. Atenie, insa: ARDEIUL, VNATA, CASTRAVETELE URSC SA FIE REPICATE. Prima frunza Planta ajunsa la vrsta de cteva sptmni, este o cu totul alta planta. Un fel de puber. Are cu totul alte nevoi, si anume: mult substrat pentru ca rdcinile sa stea in voie iar tulpina sa se dezvolte armonios. Acum este deja suficient de rezistenta la diferenele de temperatura, umiditate, lumina. Desigur, lumina rmne un factor extrem de important in dezvoltarea ei, deci trebuie sa primeasc, in continuare, suficienta lumina deoarece acum se pornesc frunzele sa se formeze. Lumina putina procesul este ntrziat si ndelung, se intrzie formarea mugurilor. Si asta nu e prea bine. Si revin la nevoia de spaiu. Concurenta cu alte surate pentru locul sub soare este acerba de aceea trebuie redusa la minim. Spun cei trecui prin ale grdinriei, ca una dintre greelile curente ale grdinarului amator este rsadul individual. Crescut in vase mici, rsadul nu se dezvolta suficient. De aceea, in astfel de recipiente, unele rsaduri trebuie inute doar pana la apariia ctorva frunze (ex. vnata 2-3 frunze, roii si ardei cel mult 4) adic: daca nu se va repica planta la acest stadiu de dezvoltare, creterea va fi frnata si calitatea plantei va fi, in consecina, sczuta. Mai pe scurt: este mai bine sa avem rsaduri mai puine dar mai viguroase, dect mai multe si slabe, deoarece, logica ne spune ca de la o planta zdravna recolta este mai mare chiar dect de la 5 plante debile. Sau: folosii recipiente mai mari! Cine are loc

Rsaduri de legume
V oferim rsaduri de legume n palete celulare. Aceast metod permite creterea rsadurilor pentru toate speciile legumicole cultivate n Moldova Tehnologia de producere a rsadului n palete celulare este cunoscut n SUA nc din anii 1960 i era folosit la creterea rsadului de conopid. Efectele pozitive i asupra altor specii au stimulat dezvoltarea rapid a acestei tehnologii, astfel nct, n prezent, majoritatea productorilor din rile dezvoltate cultiv legume prin rsad crescut n palete celulare. Toate speciile legumicole pot fi acomodate la metoda de palete. Pentru aceasta este necesar de ales corect forma i volumul celulei, densitatea asigurat de palet, substratul i perioada de cretere. Dac prin metoda tradiional se cultivau doar tomate, ardei, vnt, varz, atunci cu ajutorul paletelor se obin rsaduri calitative i de pepene rou ( harbuz), pepene galben (zmos), ceap, sfecl roie, ptrunjel, mrar, salat, specii condimentare, plante medicinale, flori etc. Tehnologia de producere a rsadurilor n palete celulare cuprinde cteva elemente de baz: * paleta celular; * substratul nutritiv; * smna; * spaiile de cultivare; * echipamentul pentru ngrijirea plantelor. Toate aceste elemente sunt indispensabile i nici unul dintre ele nu poate fi substituitcu altul. Paleta celular - este principalul mijloc de producere a acestei tehnologii, ea reprezentnd nite ghivece mici, unite mpreun n module rigide sau flexibile.

Iniial, paletele erau alctuite din ghivece solitare, care se fixau ntr-un suport special de metal. Treptat, au fost elaborate noi modele de palete injectate, care au o perioad de exploatare mare i sunt uor de manipulat. Forma i volumul celulelor este foarte variat, la fel ca i materialul din care se confecioneaz paletele celulare. n tabelul 8 sunt date diferite tipuri de palete celulare, care se deosebesc dup metoda de producere, materialul folosit i destinaia lor. Tipurile de palete celulare i claiete, folosite la producerea rsadurilor de legume la SRL Fructul

Tipul paletei

Densitatea Numrul Volumul plantelor de celule, celulei, ml asigurat de buc. palet, pl/m

Utilizarea practic Palete flexibile, cu termenul de exploatare de 3-4 ani. Sunt folosite la producerea puieilor de tomate, ardei, vinete etc., care urmeaz a fi repicai n claiete sau ghivece. Permite obinerea unui numr mare de plante pe m, economisind spaiul, substratul i energia. Se folosete i la producerea rsadului de ceap, praz. Este o palet de tip flexibil, folosit la producerea rsadului de tomate, ardei, vinete, varz timpurie i medie, conopid, broccoli, ceap etc. Este bine

360

7,5

2241

160

22

975

Tipul paletei

Densitatea Numrul Volumul plantelor de celule, celulei, ml asigurat de buc. palet, pl/m

Utilizarea practic drenat i foarte uoar. Ocup puin loc la stocare. Este o palet de tip rigid, folosit la producerea rsadului de tomate, ardei, vinete, varz timpurie i medie, conopid, broccoli, ceap etc. Este bine drenat i foarte uoar. Ocup puin loc la stocare. Este o paletflexibil, cu celule n form de hexagon. Se folosete la producerea rsadurilor de castravei, pepene rou, pepene verde pentru a fi plantate n cmp deschis, tomate i ardei timpurii. Este o palet flexibil, cu celule n form de con. Se folosete la producerea rsadurilor de castravei, pepene rou, pepene verde pentru a fi plantate n cmp deschis, tomate i ardei timpurii.. Este o palet flexibil, cu celule n form de con. Se folosete la producerea rsadurilor de castravei, pepene rou, pepene verde pentru a fi plantate n cmp deschis i tomate, ardei vinete n spaii protejate. Acest tip de casete se numesc Claiete. Volumul mare al celulei i densitatea mic asigurat de claiete permite producerea rsadului de tomate, ardei, vinete, castravei, pepene rou, pepene galben, dovlecei, cpun pentru sere, solarii, tuneluri acoperite cu pelicul i agryl, destinate culturii timpurii. Claieta se divide n seciuni a cte patru celule, ce permite rritul n ultimele faze de cretere a rsadurilor.

228

22

950

60

70

363

40

132

243

35

125

212

24

149

225

nainte de a decide ce tip de palet vei folosi, ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri. * Pentru ce cultur va fi folosit paleta? * Ce densitate necesit cultura? * Care este volumul de substrat necesar pentru plant? * De ct timp va fi nevoie pentru creterea rsadului? * Ce substrat se va folosi? * Cum vei izola paleta de sol? * Care este termenul de utilizare planificat?

* Care este metoda de plantare a rsadului? * Care este metoda de producere a rsadului? Acestea sunt doar cteva din ntrebrile de baz, la care trebuie s aflm rspuns cnd alegem tipul de palet. De cele mai dese ori, productorii ncearc s foloseasc palete cu densiti mari, pentru a micora cheltuielile de producere a rsadului. Perioada de cretere a rsadului n palete este stabilit de densitatea asigurat de paletele celulare i volumul celulei. De exemplu, n paletele cu volumul celular de 30 cm i densitatea de 400 pl/m, vrsta optim a rsadului este de 50-55 zile, iar n paletele cu volumul celular de 20 cm i densitatea de 900 pl/m, vrsta optim de cretere a rsadului este de 40-45 zile. n palete cu volum celular i mai mic vrsta plantelor va fi respectiv mai mic. Orice ncercare de a ine plantele mai mult timp n palete duce la inhibarea proceselor vitale, lemnificarea esuturilor i capacitatea sczut de regenerare a rdcinilor n cmp, fapt care diminueaz recolta timpurie. Din aceste considerente, la obinerea recoltelor extratimpurii sunt folosite paletele cu volum celular mai mare i n acest caz productorul decide strategia. Dac recolta timpurie acoper diferena de pre a rsadului, el va folosi palete cu volum celular mai mare i densitate mai mic. n prezent, la creterea tomatelor i ardeilor n cmp deschis s-a obinut o rentabilitate mai mare prin folosirea rsadurilor produse n palete celulare cu 228 celule i o densitate de 912 pl/m iar pentru plantarea n ser paleta de 60 i 40 celule, care asigur o densitate de 382 i 243 pl/m.

Recomandari pentru producerea rasadurilor de tomate la culturile de vara-toamna


Recomandari pentru producerea rasadurilor de tomate la culturile de vara-toamna

Pentru culturile de vara-toamna in camp producerea rasadurilor se poate face in solarii neincalzite.Producerea rasadurilor la paleti alveolari simplifica intr-o anumita masura problema costurilor de producere. Sunt potriviti paletii cu alveole avand latura de 3,8/3,8-4,2/3,7 cm .Trebuie retinut faptul ca in acest caz semanam direct, iar perioada de la semanat la plantat nu poate depasi 25-30 zile.Din acest motiv, vom semana cel mai devreme la inceputul lunii aprilie,pentru a nu obtine rasaduri alungite sau debilitate. Producerea rasadurilor se recomanda sa se faca pe substrat organic de tip turba ( TS-3 Fine sau TS3-standard.). O problema foarte importanta, ce poate sa apara in cazul rasadurilor produse in paletii alveolari, o reprezinta riscul cresterii exagerate a temperaturii din substrat.Din acest motiv,dupa semanat vom acoperii paletii alveolari cu un mulci textil microporos,care ne va ferii de insolatiile putrnice,iar pe timp de noapte nu face condens. Mulciul se va ridica de pe rasaduri cand 80-85%din seminte au rasarit (cca 7-8 zile de la semanat).Dirijarea corecta a factorilor de vegetatie in perioada de producere a rasaburilor este garantia unor productii mari si de calitate. Temperatura optima in faza de germinare a semintelor este de 23-25 grade C, indiferent de lumina. Dupa rasarire, pe o perioada de sapte - zece zile, temperatura aerului trebuie sa fie corelata cu lumina, in caz contrar fiind influentata negativ inductia florala, ceea ce inseamna, in prmul rand, un numar mai mic de fructe in prmele etaje de fructificare sau chiar o intarziere a formarii primului etaj. Orientativ, in aceasta etapa, vom avea in vedere ca pe timp de noapte sa asiguram 10-12 grade C,iar pe timp de zi, in zilele senine,14-16 grade C, respectiv 12-13 grade C, in zilele noroase. In etapa urmatoare, care tine pana la plantare, temperatura optima pe timp de noapte va creste la 14-16 grade C. In zilele senine, temperatura optima, in aceasta faza de vegetatie, creste la 20-22 grade C, iar in zilele noroase 16-18 grade C. Pe toata perioada de producere a rasadului, umiditatea relativa a aerului trebuie mentinuta la valori reduse (60-65%), pentru a elimina riscul instalarii unor agenti patogeni specifici fazei de rasad. Pentru un control cat mai bun asupra factorilor de vegetatie este indicat sa apelam la cretizarea foliei sau a sticlei cu Shadefix sau la umbrire cu ajutorul plaselor .

In ceea ce priveste umiditatea substratului de cultura vom evita excesele. Se recomanda sa udam putin si des, in acest fel eliminand o parte din riscurile instalarii unor ciuperci ce produc caderea plantutelor. Udarile trebuie facute dimineata si evitate spre seara. In afara factorilor de mediu amintiti, calitatea rasadurilor este influentata si de alti factori. Dintre acestia, unul deosebit de important e calitatea substratului. Substratul trebuie sa fie echilibrat cu un continut moderat de substante minarale, o porozitate buna,pH usor acid sau neutru, fara seminte de buruieni,boli sau daunatori (ex.TS 3 standard). Fertilizari suplimentare Fertilizariile suplimentare, de regula, se fac prin apa de udare (1g s.c./l), in ultima etapa (dupa cca 2 saptamani de la rasarire), folosind ingrasaminte solubile. Sunt recomandate ingrasaminte de tip starter si cele cu continut mai ridicat in potasiu (ex.Agriplant 6(10-40-10+2),Agriplant 4 ( 8-14-25+3). MASURI DE PROTECTIE FITOSANITARA LA RASADURILE DE LEGUME Dupa cauzele care stau la baza producerii bolilor la rasaduri , distingem doua tipuri de boli: boli de natura fiziologica (care sunt produse ca urmare a unor dereglari metabolice) si boli de natura patologica (provocate de actiunea unor agenti patogeni). I. BOLILE FIZIOLOGICE Alungirea rasadurilor. Principalii factori care favorizeaza aceast fenomen sunt lumina insuficienta, temperatura in exces sau incorect corelata cu lumina si umiditatea in exces.In unele situatii mai poate fi luat in considerare si un exces de azot. Prevenirea acestui fenomen se poate realiza , in primul rand , prin dirijarea corecta a factorilor de vegetatie ,iar in al doilea rand (intr-o anumita masura ) prin folosirea unor regulatori de crestere (Revital,Cicogan etc.) si chiar a unor produse chimice pe baza de cupru (Zeama bordeleza,Champion,Funguran, etc.). Rasucirea frunzelor si ofilirea plantutelor. Are drept cauza dezechilibrul dintre cantitatea de apa pe care planta o pierde in procesul transpiratiei si cantitate pe care o poate absorbi. In acest caz, planta, prin rasucirea frunzelor isi reduce suprafata de transpiratie.Daca fenomenul se prelungeste poate aparea ofilirea ireversibila a plantelor. La prevenirea acestui fenomen trebuie sa avem in vedere folosirea unor retete de amestec echilibrate, care permit retinerea apei (adaugarea turbei in amestec sau folosirea unor suporturi de crestere speciale) , dar si drenarea rapida a excesului.In general, amestecul prea nisipos poate fi factorul principal care favorizeaza acest tip de manifestari.In astfel de situatii,udatul se face mai des,iar temperatura trebuie supravegheata atent. Inrosirea frunzelor si reducerea cresterii . Este un fenomen generat de efectul unor temperaturi reduse si al unei umiditati ridicate a substratului. Sunt blocate procesele de absorbtie a apei si de asimilatie .In

acest fel, se pot semnala si alte fenomene secundare cum ar fi : seceta fiziologica,carenta in special de fosfor, fapt pentru care plantele raman mici , nedezvoltate si vulnerabile la atacul diferitilor agenti patogeni. Principala masura de prevenire o constitue asigurarea temperaturii in limitele de favorabilitate, fertilizari cu ingrasaminte starter (bogate in fosfor activ). Cloroze. Sunt fenomene frecvent intalnite si se manifesta mai ales prin ingalbenirea varfurilor de crestere.In acest caz, avem o carenta indusa de fier datorata fie excesului de umiditate, fie unei termperaturi prea scazute in sol.Alti factori favorizanti pot fi excesul de calciu,pH-ul alcalin, un nivel scazut al potasiului . O masura eficienta de eliminare a unor astfel de situatii o constitue aplicarea unor tratamente foliare cu produsul Pentakeep Super,care mareste considerabil toleranta plantelor la un continut ridicat de saruri in substrat si la un pH ridicat. II.BOLILE PARAZITARE Virusul ofilirii patate (TSWV). Este o boala care afecteaza mai ales rasadurile produse in sere calde (tomate,ardeioase,salata,specii floricole etc.).Virusul se transmite prin intermediul tripsului californian (Frankliniella occidentalis).O problema suplimentara fiind si faptul ca manifestarile boli sunt vizibile abia dupa 40-50 de zile de la producera infectiei.Strategia de prevenire trebuie sa aiba in vedere acest daunator, a carui inmultire depinde de asigurarea unui minim termic ( de supravietuire ),posibil de satisfacut mai ales in serele folosite tot timpul anului. In acest caz, masurile de prevenire includ efectuarea unor tratamente (12) cu produse eficiente (Laser 240 S.L.,Mospilan 20 SP,Confidor Energy etc.), iar suplimentar se recomanda montarea unor capcane cleioase pentru capturarea adultilor. Caderea plantutelor. De cele mai multe ori, cauza o reprezinta ciuperca Pythium debarianum,cu toate ca simptomul poate fi usor confundat si cu atacul produs de alti agenti patogeni. Specific acestui agent patogen este faptul ca planta sufere o subtiere la nivelul coletului , pe o portiune redusa. Faza cea mai frecventa in care se manifesta o reprezinta primele zile de dupa rasarire.Atacul se produce in vetre si are evolutie extrem de rapida. Fatorii favorizanti sunt temperatura ridicata (22-28grade C) , umiditatea in exces si o eventuala insuficienta a luminii. Prevenirea are ca principala masura dirijarea corecta a factorilor mentionati, la care putem adauga tratamentele chimice cu Tachigaren30L, Previcur Energy, aplicate prin apa de udare etc. Mana de sol. Este produsa de ciuperca Phythophtora parasitica, inrudita cu genul Pythium.

Simptomatologia atacului consta in putrezirea radacinii si a tulpinii. Atacul se manifesta, de regula ,dupa repicare. Este favorizat de aceeasi factori, avand aceleasi recomandari si in ceea ce priveste masurile de prevenire si combatere. Putrezirea radacinilor si a tulpinilor. Este o boala usor de confundat cu celelalte,efectul fiind tot o cadere a plantutelor, dar care are drept cauza ciuperca Rhizoctonia solanii. Atacul se recunoaste prin faptul ca putrezirea se produce la varful radacinilor iar la nivelul tulpinii, dupa putrezirea scoartei exterioare,raman doar vasele conducatoare ca niste fire de ata. Factorii favorizanti sunt conditiile prelungite de stres.Diferentele mari de temperatura inregistrate pe parcursul zilei ,atat la nivelul solului cat si in aer ,au ca efect reducerea activitatii metabolice si implicit o scadere a capacitatii de aparare a plantelor. Masurile de prevenire au in vedere, si in acest caz, dirijarea corecta a factorilor de mediu.De asemenea,cresterea capacitatii de autoaparare a plantelor prin utilizarea tratamentelor cu bioregulatori (Kendal TE,Megafol 12 tratamente). Ciuperca poate fi combatuta pe cale chimica cu unul din produsele : Tachigaren 30 L,Previcur Energy -, tratamente aplicate prin apa de udare etc.

Producerea rasadurilor de legume


Rsadurile sunt plante legumicole care se afl la nceputul perioadei de vegetaie, adic n faza imediat dup rsrire, cnd i formeaz sistemul radicular i organele vegeta tive aeriene. Producerea de rsaduri este necesar pentru legumele pretenioase la cldur, cu o perioad lung de vegetaie, precum i pentru legumele timpurii, deoarece permite semnatul cu 1 2 luni naintea celor semnate direct n cmp. Rsadurile se produc n sere, solarii, rsadnie, iar cnd condiiile climatice permit se planteaz la locul definitiv. n spaiile protejate se creeaz condiii mai bune de temperatur, umiditate i fertilitate. Producerea rsadurilor implic anumite verigi tehnologice, care n succesiunea lor sunt: 1. Pregtirea pmnturilor Aceast operaie este recomandabil s se fac nc din toamn. La producerea de rsaduri se folosesc de

obicei amestecuri de pmnt care conin mai multe componente. Toate acestea trebuie s asigure o fertilitate ridicat a solului. Principalele componente folosite sunt: pmntul de elin, mrania, compostul, turba i nisipul. n funcie de cerinele plantelor legumicole, amestecurile de pmnt se fac n diferite proporii. 2. Pregtirea seminelor Obligatoriu este tratarea seminelor pentru prevenirea bolilor i duntorilor. Tratamentul se poate face termic sau chimic. Pentru a grbi ncolirea, respectiv rsrirea plantelor, seminele se umecteaz sau se face prencolirea lor. 3. Pregtirea patului germinativ n funcie de locul unde se produc rsadurile( rsadnie, sere, solarii), pregtirea patului germinativ se face difereniat pentru fiecare specie legumicol. 4. Semnatul Se face cu mna, n rnduri la distan de 5 cm ntre ele i 1,5 2 cm ntre plante pe rnd. Cantitatea de smn se stabilete diferit pentru fiecare specie legumicol. Astfel, pentru tomate se folosesc 7 8 g smn/mp, pentru ardei 15 20 g smn/mp, pentru vinete 15 16 g smn/mp, pentru varz i conopid 7 8 g smn/mp. Semntura se acoper cu un strat subire de pmnt format din o parte pmnt de elin sau de grdin, o parte mrani i dou pri nisip, prin mprtiere. 6. Repicatul Momentul optim de repicat este cnd plantele au cel puin dou frunzulie adevrate. Aceast operaie se execut cu scopul de a asigura plantelor un spaiu de nutriie mai mare, o aerisire mai bun i mai mult lumin. 7. Lucrrile de ngrijire Se aplic cu scopul de a asigura condiii generale de cretere i dezvoltare a plantelor. Udatul dup semnat, plivitul, fertilizarea, combaterea agenilor patogeni sunt principalele lucrri care se aplic rsadurilor de legume.

Calcularea spatiilor necesare pentru producerea rasadurilor de legume


In vederea producerii rasadurilor, trebuie sa dispunem de spatii speciale care pot fi sere, solarii sau rasadnite . Calculul suprafetelor pentru semanat si pentru repicat se face pornind de la necesarul de rasaduri pe care trebuie sa le producem. Pentru a sti de cate rasaduri avem nevoie, trebuie sa cunoastem densitatea plantelor la hectar.

Aceasta densitate se calculeaza cu urmatoarea formula: Densitatea = 10.000 m2/(D x d)

in care D reprezinta distanta intre randuri, iar d reprezinta distanta intre plante pe rand.
La densitatile rezultate din calcul se adauga o rezerva de 10-15% necesara pentru completarea golurilor. De exemplu pentru tomate timpurii densitatea este urmatoarea: 10.000 m2/(0,7 m x 0,3m) = 47.619 plante/ha; 47.619 + 4.762 (10%) = 52.381 plante/ha.

Pentru a calcula suprafata necesara pentru semanat trebuie sa stim cate rasaduri se pot obtine pe metrul patrat de semanatura. Astfel, daca se seamana des, urmat de repicat, densitatea va fi de 1.300- 1.500 fire/ metru patrat. Daca se seamana rar, fara repicat, densitatea va fi de 400-600 m2. Impartind numarul de rasaduri la aceste cifre, putem obtine suprafata necesara pentru semanat. De exemplu: Pentru tomate timpurii: 52.381 plante/ha : 1.300 = 40,3 metri patrati; Pentru varza de toamna: 39.285 plante/ha : 500 = 78,6 metri patrati; Pentru a afla suprafata necesara repicatului trebuie sa stim cate rasaduri se pot repica pe metru patrat . Acest lucru se poate afla tinand cont de distanta la care se face repicatul sau de marimea cuburilor nutritive.

Pentru tomate timpurii, ghivecele au dimensiunea de 55 cm, iar pentru tomatele destinate culturii in solarii de 77 cm. Astfel, avem in cazul tomatelor timpurii 10.000 cm2 : 25 cm2 = 400 fire/m2 Impartind numarul de rasaduri la aceste cifre, aflam suprafata necesara pentru repicat. De exemplu, la tomate timpurii 52.381 plante/ha : 400 plante/m2 = 131 m2. Astfel se pot calcula spatiile necesare, precum si numarul de rasaduri pentru oricare specie.

Pregatirea si instalarea rasadnitelor

Luna februarie si inceputul lunii martie reprezinta perioada in care legumicultorii sau oricine vrea sa produca rasaduri pentru propria gradina se ocupa de pregatirea si instalarea rasadnitelor, o etapa extrem de importanta in evolutia ulterioara a culturilor de legume. Rasadnitele ofera cea mai simpla solutie de producere a rasadurilor, deoarece sunt cele mai simple constructii cu aceasta destinatie, care pot fi facute din scanduri sau prefabricate (plastic sau beton, materiale care rezista mai mult decat lemnul), acoperite cu geam sau folie de plastic transparenta. Rasadnitele implica mult mai putin efort si cheltuiala, in comparatie cu solariile sau serele. Este modul traditional de a produce rasaduri, care nu a dat gres niciodata. Se folosesc rasaduri pentru salata, tomate, conopida, ardei, vinete, castraveti, ceapa de apa, sparanghel, telina etc., deoarece acestea asigura un randament mai mare al culturii, un ritm de crestere al plantei mai rapid si legume de mai buna calitate. Se pot pregati diverse tipuri de rasadnite, in functie de posibilitati sau de cerintele soiurilor de legume: Rasadnite reci/calde Rasadnite cu incalzire biologica/apa calda Rasadnite de suprafata/ingropate (fixe)/semiingropate, care vor fi asezate cu latura lunga pe directia nord-sud, pentru a beneficia din plin de lumina solara Rasadnite in panta (cu o panta sau cu doua cea de-a doua avand ca destinatie repicatul plantelor (transplantarea rasadurilor, pentru a le oferi conditii optime de crestere)

Pentru pregatirea si instalarea rasadnitelor calde se foloseste biocombustibilul material organic (gunoi de grajd amestecat cu frunze, paie, paie alterate, coceni tocati, rumegus) care, descompunanduse, elibereaza caldura. Gunoiul de cabaline produce cea mai ridicata temperatura, pentru ca se descompune foarte repede (in aproximativ o saptamana), in timp ce gunoiul de taurine, de exemplu, se descompune mult mai lent. Pregatirea biocombustibilului incepe din vara anterioara, cand gunoiul de grajd se asaza la soare, pentru a se usca, dupa care, spre sfarsitul toamnei, se pune la adopost, in platforme, de preferinta in apropierea locului unde va fi amplasata rasadnita. Pentru o rasadnita de suprafata, patul de gunoi trebuie sa aiba grosimea de 30-40 de centimetri, iar pentru cele ingropate sau semiingropate, 20-30 de centimetri. Pentru varza, conopida timpurie, stratul ar trebui sa fie chiar mai gros, in jur de 50 de centimetri. Locul ales pentru rasadnita se niveleaza, se asaza un strat de rumegus/paie/fan etc., apoi straturi alternative de gunoi bine vanturat si udat (pentru ca altfel nu va degaja caldura necesara). Peste acestea se amenajeaza solul nutritiv, poros, bine aerat si drenat. Acest sol, de asemenea, se prepara cu mai multe luni inainte, din pamant de telina (obtinut din zone in care sau descompus radacinile de telina si ierburile), mranita (gunoi de grajd si resturi vegetale, bine fermentate si uscate), pamant de turba, in care se adauga putin var, pentru a-i reduce aciditatea, nisip de rau. Aceste tipuri de sol, inainte de a fi puse in rasadnita, se cern, se lopateaza si se dezinfecteaza, cu sulfat de cupru. Dupa ce lucrarile mentionate mai sus au fost efectuate, patul de cultura se lasa 3-4 zile sa se aseze, sa se elimine bioxidul de carbon si sa se incalzeasca.

Pregatirea si instalarea rasadnitelor presupune amplasarea lor corecta, deoarece germinarea plantelor si cresterea timpurie au o influenta extrem de mare pentru calitatea finala a plantei. Daca rasadnitele sunt umbrite de cladiri sau de alte obstacole in calea luminii, atunci rasadurile vor creste firave si nu vor rezista in conditii normale de cultura. In mod similar, drenajul rasadnitelor este esential, rasadurile nerezistand in conditii de umiditate sau uscaciune excesive.

In mod ideal, patul de crestere ar trebui: Sa fie localizat in aer liber, acoperit, ferit de intemperii si sa asigure un drenaj corespunzator Sa fie curatat de ierburi perene, pentru ca eliminarea lor ulterioara implica un proces de lunga durata Sa nu contina pamant utilizat pentru cresterea cartofilor in anul anterior, pentru ca acesta va impiedica dezvoltarea normala a rasadurilor noi

Cerintele in ceea ce priveste pregatirea si instalarea rasadnitelor sunt practic identice cu ale pregatirii solului in care sunt plantate legumele ulterior, exceptiile fiind date de adancimea de sapare a pamantului, temperatura substratului, umiditatea si aerarea atmosferei. Cea mai mare provocare a unui agricultor este reprezentata de alegerea momentului in care solul este pregatit pentru rasaduri nici prea umed, dar nici prea uscat. Asadar, in aceasta perioada de sfarsit de iarna, trebuie facute rapid lucrarile obsolut necesare pentru obtinerea rasadurilor: Sapa pamantul usor la suprafata, iar daca patul de crestere nu a fost folosit de ceva vreme sau solul este prea ud, este posibil sa fie nevoie sa lasi pamantul sa se usuce pentru o zi sau doua. Un al doilea pas in pregatirea si instalarea rasadnitelor este dat de momentul in care solul are umiditatea optima. Grebleaza suprafata patului de crestere pentru a indeparta bulgarii de pamant, pietrele, iarba sau alte tipuri de vegetatie care au scapat dupa ce ai parcurs toate etapele de amenajare a rasadnitei. In momentul in care patul de crestere este gata, alege o zi in care solul sa fie umed, putin soare si vant afara, si planteaza semintele. Semintele vor fi plantate la intervale diferite, in functie de tipul plantei si, eventual, probeaza calitatea lor, plantand, de incercare, cateva, in muschi si nisip umezit.

In pregatirea si instalarea rasadnitelor, cel mai indicat este sa verifici pe pachetul de seminte pe care le plantezi, care este distanta potrivita de plantare pentru fiecare tip de legume. Daca folosesti o cantitate mai mare de seminte decat este necesar, nu vei face decat sa le irosesti. Avantajoasa este plantarea pe randuri (si nu prin imprastiere), deoarece lucrarile de intretinere se vor face mult mai usor. Odata plantate semintele, acestea sunt, in mod normal, acoperite pe toata suprafata patului de plantare, cu un strat de pamant, de 1-2 centimetri grosime, pentru o buna crestere si pentru a feri viitoarele rasaduri de eventualele atacuri ale daunatorilor. Se taseaza usor si se stropeste moderat. Nu trebuie ignorat faptul ca temperatura substratului trebuie sa fie mai ridicata pentru semintele de ardei, tomate si vinete, in jur de 22-24 de grade Celsius, si ceva mai scazuta pentru celelalte (salata, varza, castraveti etc).

Mutarea rasadurilor in gradina

Mutarea rasadurilor in gradina / Foto: hobbygradina.ro Scoaterea copiilor in lume inseamna plantarea rasadurilor la locul definitiv. Desigur, fiecare zona, regiune, are particularitatile ei climaterice, asa ca e de presupus ca fiecare dintre noi stie perioada cea mai prielnica de plantare in sera/solar, gradina, a viitoarelor plante roditoare. Nu vom uita nici de calendarul lunar, desigur. In general, temperatura nu trebuie sa fie sub +12-15C ziua, iar noaptea sub 10C. Plantarea este bine de facut in zi noroasa, dar fara ploaie, sau pe inserat. In primele 2 saptamani plantele trebuie udate zilnic. Daca nu exista aceasta posibilitate, vorbesc despre gradinarii de duminica, cei care vin la mosie o data la saptamana, exista o metoda foarte eficienta: pentru asta avem nevoie fie de un tub din plastic fie de sticle de plastic (de 2 2,5 litri) carora le taiem fundul, le facem pe peretii laterali mici orificii si le ingropam pe 3/4 langa planta sub un unghi de 45 grade. In aceste recipiente turnam apa cu solutie hranitoare, care va ajunge direct la radacini. Pentru ca acest lucru sa se faca treptat, sticla va avea dopul pus, iar tubul un opritor dintr -un material poros, o bucata de paine (de ce nu?!), astfel ca scurgerea lichidului sa se faca nu dintr-o data ci lent. Mai exista un daca de care trebuie tinut cont: daca este prea cald in perioada imediat urmatoare plantarii, in primele 4-5 zile, tinerele plantute ar trebui umbrite cumva. Fie ca vom avea grija sa le plantam langa o cultura deja dezvoltata la vremea respectiva, fie ii instalam un umbrar.

Producerea rasadurilor pentru cultura de camp

Pentru producerea rasadurilor destinate culturilor de legume, cele mai folosite rasaduri sunt cele incalzite cu biocombustibil. Infiintarea patului cald se face prin asezarea biocombustibilului sub forma unui strat de grosime variabila. Acesta trebuie sa fie suficient de afanat pentru a favoriza actiunile micro-organismelor aerobe. Introducerea amestecului de pamant in rasadnita se face cand temperatura patului cald se apropie de valoarea utila a plantelor. Semanatul in rasadnite se efectueaza dupa 3-4 zile de la introducerea substratului, atunci cand acesta s-a incalzit. Semanatul se poate efectua prin imprastiere sau pe randuri. Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare. Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop. Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de telina); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar.

Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, islazuri etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se aseaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip. In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor. Proportii de amestec pentru diferite legume:

Cultura Rosii Ardei, vinete Castraveti Varza, conopida Salata

Mranita % 50 40 40 50 25

Pamant de telina % 25 50 40 25 75

Nisip % 25 10 20 25 -

Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini. Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita.

Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta. Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume.

Rasadire a in ladite

Rasadirea in ghivece

Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des. Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.

Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli. Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox etc.) si 1 gr untdelemn. Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.

Plantarea rasadurilor

Plantarea rasadurilor se face, in general, intr-un timp foarte scurt, manevrarea lor extrem de atenta fiind obligatorie pentru o rata de supravietuire ulterioara foarte mare. Daca plantarea trebuie amanata din diverse motive, pentru cateva zile, este foarte important sa tii plantele intr-o incapere rece, protejata si ventilata, ferite de vant si de ploaie. Pentru a verifica daca rasadurile au nevoie de apa, pe durata stocarii, tot ce trebuie sa faci este sa verifici pamantul din caserolele de plantare. Daca acesta este uscat, uda cu grija si asigura-te ca apa in exces este scursa, pentru a evita aparitia mucegaiului, cel mai mare dusman al rasadurilor. Cand anume se face plantarea rasadurilor Cele mai bune zile in care poti face plantarea sunt cele noroase si medii ca temperatura a aerului, fara vant, intr-un sol umezit in prealabil. Asigura-te ca rasadurile nu au fost rupte, din greseala, si ca radacinile au o cantitate suficienta de umezeala. Cea mai buna strategie de plantare este cea in care radacinile nu sunt niciodata dezgolite, fiind acoperite cu pamant sau transportate intr-o punga in care exista si o cantitate de apa, pentru a oferi umiditatea de care plantele au nevoie. Solul in care se va face plantarea trebuie sa fie bine curatat si afanat, sa nu cuprinda resturi de alte plante, buruieni, radacini, pentru ca este mai mult decat sigur ca aceste plante, in cazul in care ele exista,

vor intra in competitie cu rasadurile tale. Este, de asemenea, important ca plantarea rasadurilor sa nu se faca sub coroana copacilor, care ar impiedica dezvoltarea normala, si sa fie la cel putin 3 metri de alte culturi din gradina. Cum plantezi? Inainte de plantare, indeparteaza orice urma de material organic frunze, iarba etc, deoarece se pot crea spatii de aer care sa duca la uscarea radacinilor. Sapa groapa de plantare suficient de adanc, astfel incat radacinile sa aiba loc, complet extinse fiind. Daca plantarea rasadurilor se face cu radacinile incretite, acestea nu vor putea absorbi apa corect, motiv pentru care, de cele mai multe ori, se vor inmuia si vor muri. Dupa ce groapa de plantare este gata, scoate rasadul, indeparteaza recipientul in care a crescut si asaza cu grija si rapid (radacina este foarte sensibila si se poate usca si in 30 de secunde de la expunere) in locul amenajat. Dupa ce ai pozitionat radacina, acopera cu pamant, in jurul radacinilor, presand ulterior cu mana sau usor, cu piciorul, pana cand solul devine compact in jurul noii plante. Daca nu se face aceasta presare obligatorie, in jurul radacinilor se vor forma buzunare de aer, care pot usca radacinile rasadurilor. Dupa plantarea rasadurilor, adaugarea de fertilizatori si vitamine nu este neaparat obligatorie, dar posibila. Din punctul de vedere al distantelor de plantare, variantele sunt foarte multe, in general respectandu-se regulile pentru fiecare specie in parte.

Evita urmatoarele greseli de plantare: Radacini incretite Plantarea superficiala Plantarea mult prea adanca Crearea buzunarelor de aer Plantarea pe suprafete tari/stancoase/nemaruntite, in care radacinile nu se pot dezvolta corespunzator

Dupa ce ai terminat de plantat, urmeaza etapa in care urmaresti foarte atent evolutia rasadurilor plantate de tine. Ai grija sa verifici, periodic, daca incep sa cresca buruieni, iarba sau alte tipuri de vegetatie, dupa plantarea rasadurilor, si indeparteaza-le cat poti de repede, folosind fie un tratament special de indepartare prin stropire, fie smulgandu-le pur si simplu, daca ai o gradina mai mica. Monitorizeaza cu grija aspectul rasadurilor, pentru a detecta semne ale prezentei insectelor, bolilor sau a altor probleme frunze ingalbenite, frunze care cad sau alte semne de sanatate precara. Este mult mai usor sa intreprinzi masuri rapide, daca detectezi problemele la timp. In perioada initiala, cel mai probabil nu va fi nevoie sa uzi rasadurile mai des de 7 10 zile, pentru a evita suprairigarea, care poate duce la moartea rasadurilor tale. Este indicat ca udarea, dupa plantarea rasadurilor, sa se faca, initial, in cantitate mai mare, dupa care sa urmeze o perioada in care pamantul sa fie lasat sa se usuce, pentru a favoriza cresterea radacinilor in profunzime. O udare frecventa va face ca radacinile sa se dezvolte la suprafata solului, planta fiind, in acest fel, mai putin rezistenta in fata vanturilor. Pe langa o cantitate suficienta de apa, ai grija ca rasadurile tale sa fie ferite de animale domestice sau salbatice, pentru ca orice interventie brutala, in perioada de crestere, va face ca rasadurile sa fie instabile si sa nu obtineti rezultatele scontate.

Cum cultivati legumele


Cultura legumelor este condiionat de consumul mare de for de munc, de procurarea ngrmintelor organice i, nu n ultimul rnd, de piaa de desfacere. Nobleea meseriei de legumicultor rezid i din legtura indestructibil dintre om i pmnt, reamintindu-ne de cele menionate de Gaston Bachelard: Cine a mucat din pmnt nu-i uit niciodat gustul! Obinerea n legumicultur a unor recolte ct mai timpurii i n cantiti ct mai mari necesit producerea unor rsaduri de calitate, plantate pe terenuri bine pregtite , cu respectarea tehnologiilor specifice fiecrei culturi. Dezvoltarea unei ramuri de producie, deci i a legumiculturii, este n direct legtur cu importana i locul pe care l ocup ntr-o alimentaie raional, n satisfacerea cerinelor consumatori lor. Ponderea de 20 % a legumelor i fructelor n structura regimului alimentar demonstreaz importana lor. La noi, cultura legumelor este ntr-o continu evoluie datorit mbuntirii sortimentului prin soiuri/hibrizi adecvai diferitelor scopuri, valorificnd ntregul lor potenial de producie. Rsadniele n realizarea dezideratului calitate cantitate i n diversificarea sortimentului n condiiile agrometeorologice din ara noastr, pentru o serie de specii legumicole culturile sunt nfiinate pr in plantarea rsadurilor. Acestea, n vrst de 30-45-60 zile, produse n spaii special amenajate, sunt apoi plantate la locul definitiv, putnd fi produse n sere, solarii, rsadnie. Rsadniele pentru producerea rsadurilor pot i trebuie utilizate pentru cultura forat a legumelor (n timpul iernii, nceputul primverii sau toamna trziu). Aceasta este i n spiritul ideii de a se folosi complet fora de munc, dar i de a se asigura piaa pe o perioad ct mai ndelungat din cursul unui an, cu legume n stare proaspt. Dac vrem s amenajm o rsadni trebuie s tim care sunt primele cerine. n primul rnd, construcia trebuie s primeasc, dar s i foloseasc n mod optim cldura. Rsadnia s nu fie prea greu de construit, s nu fie prea scump i s fie durabil, s permit executarea cu uurin a lucrrilor n procesul de producie i, un ultim aspect, dar nu ultimul ca importan, sursa de nclzire s fie accesibil i ieftin. Clasificarea rsadnielor Dup temperatura realizat n interior: rsadnie calde nclzite pe cale tehnic sau cu biocombustibil, temperatura n interiorul acestora fiind de 24 28 C. Sunt utilizate pentru producerea de rsaduri pentru legumele pretenioase la temperatur (ardei, ptlgele vinete, castravei, tomate etc.).

rsadnie semicalde nclzite pe cale tehnic sau cu biocombustibil, dar, pe lng aceste surse de
cldur (temperatura n interior 16-18 C), acest tip de rsadni utilizeaz cldura solar. Sunt folosite pentru producerea rsadurilor de tomate i ardei, att pentru culturi de var n timp, ct i pentru culturi forate. rsadnie reci care au ca surs de cldur numai pe cea solar. Temperatura interioar realizat este de 810 C. Sunt utilizate pentru repicarea rsadului nsmnat n rsadnie semicalde.

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii


Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.

De aceea, pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: stabilirea datei de plantare; varsta optima a rasadului; durata de semanat la rasarire; stabilirea datei de semanat.

Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7-10 cm. Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar

format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. Pentru aceasta sunt mai multe variante: introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 40-50 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul; saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri; instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat.

Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.). aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. udarea se face moderat cu apa calduta (20-22C); udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 1%.

Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.

Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea; tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire; combaterea bolilor si daunatorilor; calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.

Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase, rasadul capata o culoare violacee.

Metode de producere a rasadurilor


CATEGORIA : Agricultura

Lunile ianuarie februarie sunt cele mai potrivite pentru ca cei interesati, mici sau mari legumicultori si floricultori, sa decida pentru cemetode de producere a rasadurilor vor opta si, in functie de acestea, sa isi pregateasca semintele, substratul si terenul pentru cresterea rasadurilor, spatiile adecvate, nutrientii cei mai potriviti. Producerea rasadurilor este o etapa importanta in procesul obtinerii legumelor/florilor, fie ca e vorba de gospodariile individuale sau de culturile pe mari suprafete, in scopul comercializarii produselor. Rasadurile sunt necesare pentru culturile de tomate, ardei, varza, vinete, castraveti, conopida, castraveti, telina, sparanghel, ceapa de apa, salata etc. Rasadurile (plantele tinere de 35-55 de zile) asigura o grabire a vegetatiei, recolte timpurii si o mai mare productivitate. Unde si cum se produc rasadurile?

Rasadurile se pot obtine in sere, solarii sau rasadnite incalzite cu apa calda/biologic sau reci. Desigur, cele mai bune conditii pentru rasaduri pot fi asigurate in sere si solarii, unde temperatura poate fi controlata strict. Totusi, rasadnitele, in tara noastra, se folosesc, inca, la scara larga, si presupun aranjarea unor suprafete delimitate cu tocuri de lemn sau plastic/prefabricate din beton (care rezista mai mult timp), acoperite cu sticla. Pe locul destinat rasadnitelor, in ianuarie-februarie, se amenajeaza straturi succesive de paie uscate, rumegus, frunze (adunate in gramezi, toamna, si acoperite), coceni tocati, gunoi de grajd. Atat in rasadnitele ingropate (sapate sub nivelul solului), cat si in cele de suprafata, stratul trebuie sa aiba o grosime de 60-70 de centimetri. Peste acest pat, care are rolul de a asigura caldura pentru rasaduri, se aseaza pamantul nutritiv (adunat de toamna, de pe suprafetele de pe care s-a strans recolta) si care trebuie sa fie afanat, curatat de resturile de radacini sau de pietricele si dezinfectat (cel mai bine este sa fie cernut). Pentru o buna aerisire a pamantului, acesta se asaza in platforme si, inainte de a fi asezat in rasadnite, se lopateaza. Rasaduri fara sol in caserole hidroponice O metoda economica, rapida si moderna de producere a rasadurilor, este cea fara sol (cultura hidroponica). Este nevoie, in acest caz, de spatii special amenajate sere, solarii in care se vor instala bazine speciale de obtinere a rasadurilor si de crestere a plantelor. Aceste bazine pot fi sapate si in pamant, la o adancime de 30-40 de centimetri si se acopera cu mai multe straturi de folie, astfel incat solutia nutritiva sa nu gaseasca fisuri prin care sa se scurga. Bazinul va fi dotat si cu un robinet si o teava de scurgere, pentru eliminarea solutiei, atunci cand este nevoie. Ca substrat se foloseste, de regula, vata minerala, pe care se asaza semintele. Principalele etape de urmat constau in introducerea semintelor intr-o substanta cu rol de accelerator de crestere si insamantarea pe substratul artificial. Solutia nutritiva se poate obtine din combinarea, in diverse procente a substantelor hranitoare pentru planta. De exemplu, o solutie semiconcentrata se realizeaza din 10 litri de apa, 0,25 grame de azotat de amoniu, 0,25 grame fosfat monopotasic, 1 gram de calciu si 1 gram fosfat de fier. Aceste substante se gasesc in magazinele de specialitate, ca solutiile gata preparate in functie de necesitati. Pentru obtinerea rasadurilor fara sol, exista in comert caserole hidroponice, cu perlit expandat, cu membrana din material geotextil pslos, toate refolosibile. Se amplaseaza caserolele in sera sau solar, la lumina si caldura, se pun semintele in adancituri de 2-3 centimetri facute in perlit (care apoi trebuie sa acopere samanta), se iriga cu solutia nutritiva. Radacinile se vor prinde in materialul geotextil, iar cand rasadul este suficient de puternic, se aseaza caserola intr-o saltea hidroponica (facuta, de exemplu, din zapada artificiala) care va servi ca sprijin plantei. Metoda poate fi folosita si pentru producerea rasadurilor, in cantitati mai mici, pentru gradina personala (legume si flori). Se pot folosi, in aceasta situatie, borcane de sticla vopsite, pentru ca lumina sa nu modifice structura substantei nutritive si sa nu permita dezvoltarea algelor, ghivece de pamant, vase din metal sau ciment etc. In locul substantelor speciale, destinate culturilor hidroponice, se poate folosi un accelerator de crestere preparat dintr-o lingurita de miere, o lingurita de cenusa si o jumatate de litru de apa calduta. Se tin semintele cateva ore in acest amestec, se pune pe fundul vaselor un strat mai gros de hartie igienica, se muta semintele pe acest substrat, se uda periodic, la o temperatura de 22-24 grade Celsius, tinandu-le acoperite cu o folie transparenta, pe care o ridicati din cand in cand. Rasadurile ar trebui sa apara in cateva zile, dupa care reduceti treptat temperatura,

pana la 15-17 grade. In apa cu care le udati se poate adauga un ingrasamant diluat. Cand rasadurile sunt suficient de puternice, le puteti muta in locurile in care vreti sa le cresteti.

Rasaduri pentru culturi eco Metodele de obtinere a rasadurilor eco presupun un substrat format dintr-un amestec de mranita, pamant de telina (obtinut din terenurile care au fost cultivate cu legume, prin putrezirea radacinilor) si nisip (10%), care se pune in ladite captusite cu folie. Semintele se asaza in randuri paralele, la o distanta de 2-3 milimetri intre ele si se acopera cu acelasi amestec, in care se adauga insa mai mult nisip si a carui grosime sa fie de aproximativ 1 centimetru. Se uda moderat si se pun laditele la temperatura de 22-24 grade Celsius, timp de o saptamana. Dupa ce plantele rasar, se muta laditele in sera, solar sau rasadnita. Dupa inca 1-2 saptamani, cand se formeaza primele frunze, se repica (se transplanteaza) plantele intr-un amestec de turba (40%), mranita (40%), pamant de telina (25%) si nisip (5%). Din acest amestec, cu ajutorul unor prese manuale sau mecanice, se formeaza cuburile nutritive sau se pune amestecul in mici ghivece de polietilena, unde se transplanteaza rasadurile. Trebuie acordata insa o mare atentie dimensiunii vasului in care se transplanteaza planta, pentru ca daca este prea mic, rasadul nu va creste destul de viguros si nici planta matura nu va fi foarte productiva. Rasaduri in palete celulare O alta metoda de producere a rasadurilor consta in folosirea paletelor celulare, care se pot utiliza pentru orice fel de rasaduri. Paletele celulare sunt niste structuri rigide sau flexibile, formate din mai multe celule (ghivece), cu forme si marimi diferite, in functie de soiurile care vor fi insamantate si, deci, de volumul de substrat necesar. In aceste celule, rasadurile pot creste pana la 40-50 de zile, dupa aceasta perioada, spatiul si solul nemaifiind suficiente pentru dezvoltarea normala a plantei. Conditii pentru obtinerea unor rasaduri de calitate Indiferent de metodele de producere a rasadurilor, pentru rezultate optime mai trebuie respectate cateva reguli:

Rasadurile vor fi tinute la lumina si la o temperatura ridicata (pe timpul zilei), iar noaptea se va reduce temperatura, pentru a fortifica micile plante si pentru a le ajuta sa se ingroase si sa nu creasca lungi si subtiri

In masura in care este posibil, vasele cu rasaduri se vor roti, astfel ca lumina sa cada egal pe toate partile si planta sa se dezvolte uniform Spatiile in care cresc rasadurile trebuie sa fie bine aerisite (dar fara curenti de aer) Umiditatea din substrat sa fie potrivita (nici prea uscat, nici exces de apa) Apa folosita la udat sa nu fie prea rece Inainte si dupa repicare (transplantare), sa se asigure cantitatea de ingrasamant necesara Sa existe spatiu suficient pentru dezvoltarea fiecarei plante