ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Definitie: Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala, vegetala sau

animala utilizata in scopul de : *profilaxia imbolnavirilor, * ameliorarea bolilor, * vindecarea bolilor. Doza de administrare: In funcite de doza administrata, acelasi produs poate functiona ca aliment, medicament sau toxic, astfel se pot diferentia: – doza terapeutica: in scop terapeutic fara efect toxic – doza maxima: in cantitatea cea mai mare , fara efect toxic – doza toxica: provoaca fenomene toxice grave pentru organism – doza letala: conduce la decesul pacientului Prescrierea medicamentelor : -prescrise de catre medic si trecute in foaia de observatie a pacientului internat sau pe reteta, in cazul pacientului ambulator. Prescrierea consta in: numele pacientului, concentratie si cantitate, doza unica/24h, mod de adiminstrare, orarul administrarilor, in raport cu servitul meselor Circuitul medicamentelor in spital: – condica de prescriptii a medicamentelor se face in 3 exemplare si trebuie sa contina : numarul de inregistrare al paginilor corespunzatoare, data si sectia care solicita, numele+prenumele+salonul+patul pacientului, numarul foii de3 observatie, numele medicamentului, forma de prezentare, cantitatea ceruta in 24h in cifre si litere, semnatura+parafa+numarul de cod al medicului. – Condica de prescriptii este predata la farmacie de catre asistenta medicala. – La eliberarea si preluarea medicamentelor, asistenta medicala are obligatia de a verifica: cantitatea si dozele prescrise pentru fiecare pacient, ambalajul si etichetarea corecta – Medicamentele sunt depozitate in dulapuri compartimentate. – Regim special au solutiile: Perfuzabile, stupefiante,vaccinurile, cele cu protectie fata de temperaturi ridicate, luminozitate, sau in frigidere pentru a evita pierderea din valoarea biologica cu efecte nocive pentru pacient. Cunostinte pentru administrarea medicamentelor : 1) Asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa controloeze: medicamentul prescris de catre medic sa fie administrat pacientului respectiv, doza corecta de administrare, timpul de executie, actiunea farmacologica a medicamentelor, frecventa de administrare si intervalul de dozare, efectul ce trebuie obtinut, contraindicatiile si efectele secundare, interactiunea dintre medicamente. 2) Asistenta medicala verifica si identifica : calitatea , integritatea, culoaarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor, sedimentarea,precipitarea sau existenta flocoanelor in solutii, lichefierea medicamentelor solide, opalescenta solutiilor 3) Asistenta medicala respecta : calea de administrare prescrisa de medic, dozajul prescris, oprarul de administrare si somnul pacientului, incompatibilitatea de medicamente, administrarea rapida a medicamentelor deschise, ordinea de administrare a medicamentelor. 4) Asistenta medicala informeaza si anunta: pacientul pentru medicamente prescrise in ceea ce priveste modul de administare,cantitatea, efectul scontat si eventualele reactii secundare, medicul aspura efectelor secundare si eventualelor greseli de administrare a medicamentelor. 5) Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie, sterilizare s mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale sau intraspitalicesti.

Mod de administrare: – CALEA DIGESTIVA: oral, sublingual, gastric, intestinal, rectal – CALEA RESPIRATORIE – CALEA PRECUTANATA: tegumente si mucoase – CALEA URINARA – CALEA PARENTERALA Modul de administrare este prescris de medic pe urmatoarele considerente: starea generala si toleranta individuala a pacientului, particluaritatile anatomice si patologice ale pacientului, capacitatea de absorbtie si timpul acesteia, efectul asupra caii de adiminstrare, interactiunea dintre combinatiile de medicamente administrare, scopul urmarit si evolutia pacientului. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA Introducerea medicamentelor peroral constituie calea naturala de administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale is mucoasei digestive. Prezentarea farmaceutica: FORMA LICHIDA:ceaiuri, siropuri,infuzii, decocturi,emulsii, extracte, uleiuri, tincturi, solutii. FORMA SOLIDA: tablete, comprimate, drajeuri, capsule, granule, prafuri. Indicatii: -peroral se introduc in organism medicamente cu sopul de a obtine efect local sau general -exemple de efecte locale: dizolvarea mucozitatilor de pe peretii gastro-intestinali, sustinerea de cicatrizare a ulceratiilor, protectie pentru mucoasa gastro-intestinala, favorizarea sau inhibarea peristaltismului intestinal, corectarea proceselor digestive sau fermentative, dezinfectarea tubului digestiv. -exemple de efecte generale: reabsorbtia are loc la nivelul mucoaselor digestive, dar actioneaza pe cale sanguina la nivelul intregului organism, cum ar fi antibioticele, sedativele sau aspupra unor organe, sisteme si aparate cu raspuns pentru intregul organism cum ar fi tonicardiacele, troficele cerebrale,aticoagulantele etc. Contraindicatii: Nu se vor adiminstra peroral medicamente atunci cand : -sunt inactivate sau descompuse de sucurile digestive -este necesar a se obtine un efect rapid -au efect iritant asupra mucoasei gastrice -reufuz din partea pacientului -calea digestiva nu asigura resorbtia -interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv -afectiuni ale mucoasei bucale sau mucoaselor digestive -lispa reflexului de deglutitie atat pentru solide, cat si pentru lichide -evitarea sistemului venei porte Mod de administrare: 1) MEDICAMENTE LICHIDE: -cu pahare gradate pentru a masura doza unica -cu pipeta sau flacon picurator pentru tincturi sau extracte -cu lingura sau lingurita pentru solutii, mixturi, infuzii, decocturi,uleiuri -cu pahar sau ceasca de cafea pentru unele siropuri,ceaiuri,ape minerale • medicamentele care sedimenteaza se vor agita inainte de utilizare ( infuzii, emulsii) • ceaiurile sunt preparate proaspat • picaturile sunt numarate exact • lichidele cu gust neplacut pot fi diluate cu ceai,sirop, apa sau lapte

limonada. capacitatea aproximativa a intrumentelor va fi: .5-5 g.5g ulei -1 lingurita : 5g apa. diluate si administrate ca atare • in cazul pacientilor cu probleme de deglutitie pentru solide si lichide sau la pacientii inconstienti. manipularea directa cu mana a medicamentelor se evita • este interzis administrarea concomitenta a medicamentelor care prin interactiune modifica resorbtia si efectul dorit. din ambalaj se efectueaza din exterior. . • Medicamentele care se resorb in cavitatea bucala sunt asezate sublingual pentru resorbtie integrala • pulberile nedivizate sunt dozate cu lingurita sau un varf de cutit rotunjit avand urmatoarele capacitati : . • Exfolierea comprimatelor/capsulelor etc.drajeurile sunt administrate ca atare sau sunt faramitate sau inmuiate in apa.5g ulei -1 g solutie apoasa: 20-25 picaturi -1 g solutie alcoolica: 60-65 picaturi -1 g solutie uleioasa: 40-50 picaturi -1 g tiunctura alcoolica: 50-60 picaturi • exprimarea este efectuata pentru doza de medicament activ in grame sau submultiplul acestuia 2) MEDICAMENTE SOLIDE • medicamentele in stare solida contin cantitati exacte de substanta activa fiind uzual preferabile • prafurile sunt administrate pe limba pacientului cat mai aproape de radacina acesteia fiind inghitite cu ceai.pentru exactitate. 6. ajungand intacte in intestin unde sunt dizolvate prin actiunea fermentilor intestinali • in cazul pacientilor cu tulburari de deglutitie pentru solide medicamentele sunt pisate. • Pentru copii sub varsta de 2 ani sunt de preferat siropurile cu gust placut de fructe • este interzis folosirea instrumentelor la mai multi pacienti • dupa folosire intrumentele sunt dezinfectate. • Medicamentele enterosolvente au invelisul protector rezistent la actiunea acidului clorhidric si fermentiilor stomacali. • Pacientul este prevenit pentru efectele secundare sau reactiile adverse ale anumitor medicamente • . 20g sirop. prin sonda.5g sirop.5-1 g.5 g. medicamentele sunt introduse in stomac sau duoden impreuna cu alimentele. lapte sau apa • medicamentele sub forma de granule se administreaza cu lingurita • tabletele. capsulele.1 lingurita cu varf: 2. .pahar apa: 200g apa -casca cafea: 50g apa -1 lingura: 15g apa.5-2. 12. respectand ordinea succesiva de administrare. 4. comprimatele. spalate sau in cazul celor de unica folosinta.1 lingurita rasa : 1.1 varf de cutit: 0. asistenta medicala se va spala bine pe maini • medicamentele sunt administrate de catre asistenta medicala sau luate de catre pacient in prezenta acesteia. colectate pentru a fi duse la crematoriu • pentru administrare medicamentelor.

• Uneori este necesara usoara incalzire la suprafata a supozitorului pentru a aluneca mai usor in rect. cu tulburari de deglutitie. cu interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv superior. supozitoarele cu morfina digitala. daca pacientul nu a avut scaun sau prezinta gaze. . • Este interzisa manipularea directa cu mana a supozitoarelor • este interzisa administrarea concomitenta a mai multor supozitoare • este interzis a folosii aceleasi manusi la mai multi pacienti • in cazul clismelor medicamentoare picatura cu picatura sau a microclismelor temperatura solutiei trebuie sa fie cu 2-3 grade celsius mai mare decat temperatura corpului.de obicei unt de cacao. antibiotice. iar pacientul nu retine solutia. • In anumite cazuri. Prezentarea farmaceutica: SUPOZITOARELE: sunt reprezentare sub forma conica sau ovala cu o extremitate ascutita in care substanta activa este inglobata intr-o masa solida. Prin clisma picatura cu picatura. care se topeste la temperatura rectului. Indicatii: -calea rectala ocoleste sistemul venei porte. pentru a evita senzatia necesitatii de defecare. vena cava acumuland reteaua venoasa a rectului -cakea rectala este recomandata pentru : pacineti cu intoleranta digestiva. Contraindicatii: -afectiuni ale rectului si anusului care contraindica administrarea rectala -diaree. • Pentru a nu degrada forma supozitorului la exfoliere putem folosii foarfeca. efectul scontat si senzatia imperioasa de defecare care apare dupa introducerea supozitorului. In cazul microclismelor pentru a dizolva substanta medicamentoasa se foloseste ser fiziologic. pentru a nu fi expulzat supozitorul. In cazul clismelor terapeutice sau medicamentoase. cu mana stanga. • imbracam manusile dupa spalarea mainilor si descoperim orificiul anal prin indepartatea feselor. se pot administra 1000-2000 ml solutii medicamentoase. -rectal se introduc in organism medicamente cu scopul de a obtine efect local sau general -exemple de efecte locale: golirea rectului si diminuarea durerilor -exemple de efecte generale: resorbtia are loc la nivelul mucoasei rectale. glucoza 5% 10-15 ml Cantitatea maxima de solutie in care se dizolva substanta medicamentoasa este de 100-200 ml. dar actiunea se manifesta la nivelul intregului organsim cum ar fi: antiemeticele. la recomandarea medicului efectuam clisma evacuatoare si folosim tubul de gaze. care refuza calea orala. interventii chirurgicale ale rectului Mod de administrare: SUPOZITOARELE: • informam pacientul pentru modul de administrare . peste aceasta cantitate absorbtia rectala nu mai are loc. • introducem supozitorul exfoliat cu marginea ascutita in anus si il impingem pe directia de inaintare spre sfincterul intern al anusului.medicamentele sunt introduse sub forma de clisma prin dizolvare in apa pentru a obtine concentratii izotone. • pozitia pacientului este in decubit lateral cu membrele inferioare usor flexate.ADMINSTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA : Introducerea medicamentelor rectal constituie o alta caledigestiva de administrare cu resorbtie la nivelul mucoasei rectale. pozitia adoptata. in 24 h .

lichidelor sub forma de vapori sau fin pulverizate. explicandu-i-se doar modul in care va respira: inspiratie prin amboul de utilizare . cu inclinarea capului usor spre inapoi.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RESPIRATORIE Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezinta introducerea medicamentelor gazoase si volatile prin mucoasa respiratorie cu absorbtia acestora la nivelul alveolelor pulmonare. . expiratie lenta si golirea plamanilor de aer cat mai mult posibil. astenici. • Inhalarea de aerosoli asigura depunerea pe suprafata cailor respiratorii de antibiotice. care actioneaza local sau dupa resorbtie. iar pentru a evita inspirarea vaporilor in stare pura se pot utiliza esente aromate. in stare pulverizata • inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii • nu se aplica pacientiilor inconstienti. antiseptice sau substante minerale. • Dupa inhalatie. adinamici sau la copii. asezarea buzelor strans in jurul piesei bucale a inhalatorului. selectorul. expiratie pe nas si clatirea gurii cu apa calda. Mod de administrare: INHALATIA • anumite substante medicamentoase pot fi inhalate cu ajutorul vaporilor de apa. instilatie. sistemul de incalzire. inspiratie adanca prin inhalator cu oprirea respiratiei 1015 secunde. pacientul este sters si uscat. amboul de utilizare • pozitia pacientului este sezand sau semisezand • sistemul de incalzire asigura prin reglare temperatura optima. alcaloide. educam pacientul pentru respectarea urmatoarelor etape: tuse. • Amboul indiferent de forma sau mod de folosire este obligatoriu a fi sterilizat pentru ficare pacient • partile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt: generatorul de particule dispersate. fluidificante. sursa de presiune. respira cu gura deschisa • inhalatia vaporilor amestecati cu medicamentul volatilizat are o durata de maximum 5-10 minute. bronhodilatatoare. injectie intratrahelala ca si a prafurilor nedizolvabile. • Pozitia pacientului este sezand avand vasaul in care s-a fiert apa asezat in fata • pacientul se apleaca deasupra vasului. expectorante etc. antialergice. acoperindu-se cu un cearsaf. expectoratie. • Nu este necesara o pregatire a pacientului . expirare pe nas. substantelor gazificate. iar generatorul de presiune este reglat in functie de marimea particulelor si viteza de dispersare prescrisa • in general cantitatea de aerosoli se distribuie astfel: -40% ajunge in alveolele pulmonare -35% se depune in caile respiratorii superioare si mijlocii -25% se elimina prin expectoratie • in cazul utilizarii flaconului personal. fixarea capsulei in inhalator. general. asigurandu-i-se repaus la pat 2-3 ore. Indicatii: -vasularizatia intinsa si suprafata mare a alveolelor pulmonare constituie factori favorizanti pentru absorbtia gazelor. anesteziante.

comprese medicale -unguente. comprese.alifii. .ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PERCUTANATA Administrarea medicamentelor pe cale percutanata reprezinta introducerea medicamentelor prin suprafata tegumentelor cu absorbtia la nivelul pielii. antiinflamatoare. iar atunci cand folosim tampoane sau comprese sterile. care mentin tampoanele imbibate in solutia respectiva. vaginul. chimioterapice) poate constitui pudra sau este inglobata cu prafuri indiferente de origine vegetala sau animala.meatul urinar etc • medicul prescrie orarul. iar suprafata de tegument folosita are circa 20-30 de centimentri. acestea sunt de unica folosinta. • Efectuam miscari circulare exercitand presiune cu varful degetelor sau suprafata palmei pentru a masa medicamentul in piele. portampon. perfect uscate. uleiul. Mod de administrare: • administrarea medicamentelor pe cale percutanata se efectueaza prin : -frictionare -pudraj -comprese medicamentoase -badijonari -ionoforeza • materiale necesare: -musama. aleza pentru protectia patului. cantitatea si suprafata pentru tratament PUDRAJUL • consta in pudratul pe suprafata pielii a medicamentelor sub forma de prafuri • substanta activa (antibiotice. durata. astringente BADIJONAREA: • medicamentele lichide sunt aplicate local pe suprafata corpului cu ajutorul penselor sau portampoanelor. nu vor fi frictionate. prosop -tavita renala FRICTIONAREA: • spalam cu apa calda si sapun suprafata tegumentului in care urmeaza sa introducem medicamentul • aplicam alifia. decongestivante. paste si mixturi agitante -sapunuri terapeutice. emulsia uleioasa pe pielea pacientului. tampoane sterile -pense. aparate pulverizatoare -sapun. • Parfurile sunt fin macinate. Prezentare farmaceutica: . • Prin comprese pot fi utilizate si solutii dezinfectante. frecventa. pacientul este acoperit complet si infasurat cu cearsaf • folosirea manusilor este obligatorie • zonele cu afectiuni dermatologice sau plagi etc.emplastre medicinale. apa calda. uleiuri sau emulsii uleioase -pudre. -manusi sterile. spatule -pudriere. • Frictionarea este executata pana la disparitia aparenta a medicamentului aplicat • dupa terminare. • Durata de frictionare este de 20-30 de minute. COMPRESELE MEDICINALE: • solutia medicamentoasa este aplicata cu ajutorul compreselor obisnuite local • temperatura acestora trebuie sa fie la nivelul temperaturii corpului. suprafata tratata este protejata cu comprese sau in cazul aplicarii pe intreaga suprafata a corpului.bai medicinale etc. iar in cazul substantelor iritante se evita contactul direct cu ochii.

albastr de metil. fara a atinge partea cu medicamentul. fiind mai consistente decat unguentele.antiinflamator etc se pot efectua bai partiale sau complete. efect medicamentos.prin spalare igienica. dar trebuie mentionat ca pot fi introduse numai acele substante care se ionizeaza in solutie.prin intinderea pe piele. sau pe pansamente care vor fi asezate pe suprafata afectata. cu clatire adecvata aplicarea electrozilor este efectuata pe straturile de tifon imbibate in substanta medicamenoasa asezate pe regiunea indicata. el fiind de unica folosinta. si nu se aplica pe regiunile cu pliuri sau sub haine foarte stranse BAILE MEDICINALE: constituie procedee hidroterapice cu aplicare externa a medicamentelor avand o actiune termica. betadine etc. mercurocrom. iar durata lor este de 10-20 de minute baile cu substante chimice anorganice sunt efectuate la temperatura corpului se evita administrarea precutanata in cazul pacientilor cu hipersensibilitate cunoscuta substantele medicamentoase nu trebuie aplicate in leziuni severe extinse ale pielii deoarece absorbtia medicamentului poate cauza efecte secundare.PASTE: aplicarea acestora poate fi efectuata cu ajutorul spatulelor. iar inainte de utilizare vor fi bine agitate sunt intinse pe suprafata pielii intr-un strat subtire si lasate sa se usuce SAPUNURILE TERAPEUTICE: efectul actiunii depinde de modul de aplicare: efect moderat. decongestiv. in strat subtire. raspuns slab la tratament. exemple de medicamente aplicate prin badijonari : tinctura de iod. ca de exemplu nefrotoxicitatea. violet de gentiana. reactii alergice sau ototoxicitate pana la pierderea auzului sau nefrotoxicitate si blocaj neuromuscular se evita tratamente prelungite existand posibilitatea aparitiei germenilor rezistenti in caz de alergie sau suprainfectie se intrerupe de urgenta tratamentul in cazul absorbtiei sistemice administrarea simultana de cefalosporine sau de alte aminoglicozide poate potenta interactiunile medicamentoase. IONOFOREZA consta in introducrea medicamentelor in organism prin ionoterapie cu ajutorul curentului galvanic local pielea se spala cu apa si sapun.indepartat peste cateva ore EMPLASTRELE MEDICINALE: sunt aplicate pe suprafata pielii avand in compozitia lor substante medicamentoase in stare lichida sau solida pentru aplicare pielea va fi spalata cu apa si sapun. MIXTURILE: sunt formate din substante lichide si solide nemscibile. inclusiv pe margini.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Tamponul nu este imbibat cu solutie prin scufundare in recipient si nu se utilizeaza la mai multi pacienti. Unguentele au la baza o substanta grasa pastrarea lor este la rece pastele contin o cantitate mai mare de pudra fina. degresata. se aplica pe piele cu apasare ferma. asigurandu-se astfel aderenta si se indeparteaza partea ce acopera plasturele. echimoze etc. . UNGUENTE. Medicamentele au efect local sau general . chimica cu efect calmant. mecanica.dezinfectant. evitand portiunile care prezinta leziuni.

manusi. tulburari de deglutitie. compatibilitatea tesuturilor fata de substanta administrata. garou. pansament adeziv. seringi de calibru corespunzatorac pentru extragerea solutiei medicamentoase si pentru injectare. lumen diferite cu bizou lung sau scurt • in functie de producator exista diferite tipuri de ace avand urmatoarele caracteristici -culoare verde sau galben este pentru injectii i.hemoragii digestive. pila pentru fiole. injectia intramedulara si injectia subarahnoidiana. calibru. solutia preparata se administreaza imediat • asistenta medicala pregateste pentru executarea injectiilor urmatoarele materiale pe o tava pentru injectii: tampoane sterile. sub forma de pulbere. musama. comprese sterile. injectia subcutanata. masca.. dar si ale asistentei medicale. Injectia intravenoasa apartine in general obligatiilor profesionale ale medicului. solutii dezinfectante. seruri terapeutice) • este calea optima in cazul pacintilor cu intoleranta digestiva. vaccinuri.v. calitatea solutiei de injectat si termenul de valabilitate. aleza. solutii uleioase -verficam si controlam integritatea ambalajului. solutia de injectat. inseringi de unica folosinta -substantele medicamentoase pentru injectii se gasesc in stare lichida ca: solutii apoase. suspensii pentru resorbtie intarziata. Prezentare farmaceutica : -substantele injectabile se gasesc introduse in fiole. tavita renala sau recipient pentru materialele folosite Seringa : • seringa de folosinta multipla • seringa de unica folosinta Acele : • sunt de lungimi. Avantaje fata de alte cai de administrare : • dozajul este corect si exact • absorbtia este independenta de conditiile de absorbtie din tubul digestiv • asigura protectia pentru medicamente sensibile la actiunea sucurilor gastrice( hormoni.v. interventii pe tubul digestiv si a pacientilor comatosi sau inconstienti • efectul se instaleaza repede. injectia intradermica.m. recoltare sanguina . interactiuni medicamentoase. . Apartin de obligatiile profesionale ale medicului injectia intraarteriala.INJECTIILE – GENERALITATI Injectia reprezinta introducerea traumatica a substantelor medicamentoase in stare lichida in organism prin intermediul unui ac adaptat la seringa. cantitatea si denumirea medicamentului. romplast( pentru injectia i.). resorbtia si metabolizarea medicamentului. Administrarea medicamentelor prin injectii constituie calea parenterala fiind eclus astfel tubul digestiv. absorbtia fiind usoara Mod de administrare: -prescriptia injectilor este facuta in scris de catre medic -calea de administrare a injectiilor este indicata de medic in functie de: scopul injectiei. transparenta. fara flocoane • in cazul emulsilor injectabile se vor agita inainte de utilizare • fioala. i. in flacoane insotite sau nu de solvent sub forma de solutii. Pregatirea pentru injectii si material necesar : • verificam medicamentele prescrise de medic • verificam ca solutia injectabila sa fie clara. rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism. Apartin de obligatiile profesionale ale asistentei medicale: injectia intramusculara. odata taiata nu se mai pastreaza • in cazul flacoanelor cu solventi. tampon. flacoane sterile.

radem locul de electie pentru a evita contaminarea cu agenti infectiosi – curatam pielea cu tampoane imbibate cu solutie dezinfectanta ce trebuiesc sa se usuce pe piele – tegumentele trebuiesc intinse sau pliate in functie de locu de electie se de tipul de injectie – dupa efectuarea injectiei acul se scoate cu o miscare rapida numai pe directia de introducere.m. mentinem acul in mana stanga. indecele si medianul pe ac si amboul seringii astfel evitam detasarea acului de seringa – in cazul tratamentelor de lunga durata vom alterna locul injectarii Tehnica montarii seringa. subcutanate si intramusculare nu e necesara esinfectia gatului fiolei * lichidul din gatul fiolei.v. in cazul seringilor cu ambou situat lateral *bulele de aer le eliminal prin impingerea pistonului in sus pana la aparitia picaturii de .ac: – verificam integritatea ambalajului individual al acului si seringii atunci cand nu sunt ambalate impreuna – verificam termenul de valabilitate – exfoliam ambalajul de unica folosinta al seringii.d. jos 15 grade. presiunea se exercita pe partea punctata *fiola descisa este mentinuta cu policele . eliminam bulele de aer din seringa aflata in mana stanga.prescriptie prescriptie – pacient doza. prin miscari de rotatie revine in fiola propriu-zisa *atunci cand gatul fiolei prezint un inel circular sau este punctat nu avem nevoie de pila pentru taiatul fiolei.m. iar cu policele si medianul efectuam miscarea de tractiune asupra psitonului. indexul si medianul mainii stange * acul se introduce in fiola fara sa atinga marginile deschiderii. Si i. -roz este pentru recoltarea sanguina. il pregatim psihic – alegem pozitia pacientului in functie de tipul de injectie si capacitatea de mobilizare a acestuia – la nevoie. cu acul indreptat in sus sau usor inclinat. fixam amboul seringii din mana dreapta prin rotire : sus -40 grade. mainile fiind fara in fata la nevoie sprijinite pe varfurile degetelor mici in extensie si abducite *indexul mainii drepte il mentinem pe aripioarele seringii. Fixam policele. in acest moment retragem acul din carcasa sa protectoare. fara a atinge fundul sticlui * dupa incarcare. Incarcarea seringilor : – fiole : * in cazul injectiilor intravenoase. dizolvat solutii si extragere Medicamentul : • verificam concordanta intre : denumire medicament.concentratie – mod de administrare volum de injectare – marimea seringii integritatea fiolei/flaconului – data expirarii – pastrarea si depozitarea conform pulbere – solvent doza unica – doza multipla Pregatirea pacientului : – informam pacientul despre necesitatea tratamentului injectabil. avand grija ca lichidul aspirat sa acopere permanent varful acului. Si i.-albastru si mov este pentru injectiile subcutanate -portocaliu este pentru injectiile subcutanate cu unghi de injectare mai mic de 45 grade -negru este pentru injectiile i. seringa fiind sprijinita la ambou cu degetul mic al mainii stangi *solutia din fiola este aspirata. -verde este pentru injectiile i.

dar in loc de aer aspiram in seringa solvent pe care il introducem in fiola sau flacon *dilutia se face in doua etape *toate tipurile de flacoane sunt livrate in general sub forma de presiune redusa *presiunea pozitiva este realizata prin eliberarea dioxidului de carbon in timp ce produsul se dizolva * pentru administrarea intramusculara. presiunea din flacon faciliteaza aspirarea *solutia aspirata poate contine mici bule de dioxid de carbon care vor trebuii indepartate inainte de efectuarea injectiei *pentru flacoanele de 1g si 2 g pentru perfuzie putem utiliza 100ml de solutie sterila injectabila sau orice alt lichid de dilutie destinat administrarii i. nu reprezinta cantitatea injectabila pentru o singura doza modul de pregatire este : ~vaccinul se reconstituie prein rehidratare cu diluant conform dozajului inscris astfel incat . dioxidul de carbon este eliberat obtinandu-se o solutie limpede si clara in aproximativ 2 minute *intoarcem/rasturnam flaconul * cu pistonul seringii in pozitia cea mai decliva introducem acum prin dopul flaconului si verificam ca acul sa fie acoperit de solutie *aspiram continutul flaconului./i.v.i.v.5%. dopul gumat si introducem aerul sub presiune in flacon *rasturnam flaconul si continutul lichid se goleste singur in seringa *la nevoie aspiram continutul din flacon si pentru injectie schimbam acul – flacoane sau fiole cu pulberi injectabile : *aceasi manopera ca in cazul flacoanelor cu solutie. injectand 10ml diluant *vidul poate facilita patrunderea diluantului *scoatem acul si agitam pana la dizolvare *ca produsul sa ramana steril. . 1g i.v.v.m. acul pentru eliminarea gazului nu se introduce in flacon pana ce produsul nu este complet dizolvat *adaugam 40ml diluant si scoatem ambele ace din flacon *agitam flaconul si il pregatim pentru perfuzie *solutia de dicarbonat de sodiu nu este recomandata ca lichid de dilutie.v introducem acul seringii prin dopul flaconului si injectam cantitatea de diluant recomandata * vidul poate facilita patrunderea diluantului *scoatem acul si agitam flaconul.m. .lichid in varful acului *indepartam acul folosit pentru a aspira solutia din fiola si fixam acul pentru efectuat injectia – flacoane cu solutii : * indepartam armura metalica a flaconului *dezinfectam suprafata dopului de cauciuc *aspiram in seringa aer cantitativ egal cu lichidul de aspirat din flacon * perforam cu acul. 500mg i. cefalosporinele nu vor fi amestecate in aceasi seringa sau perfuzie cu aminoglicozidele *eficacitatea produsului nu este afectata de variatiile de culoare daca sunt respectate regulile de utilizare *anumite cefalosporine prezente in aceasi solutie precipita *se recomanda spalarea tubulaturii de perfuzie dupa administrarea acestor antibiotice – vaccinuri : *atunci cand vaccinul cuprins intr-o fiola. clorhidrat de lidocaina 1% *pentru flacoanele de 250mg i.m. Si 2 g. seringa. apa distilata sau solutie injectabila 0./i. cefalosporinele pot fi resuspendate cu unul din urmatoarele lichide de dilutie: apa distilata sterila injectabila. / i. *continutul resuspendat al flaconului poate fi introdus intr-o solutie perfuzabila compatibila cu cefalosporina *introducem acul seringii prin dopul flaconului. flacon.

dar se poate intelege si distrugerea microorganismelor atunci cand se foloseste un antiseptic • prin dezinfectia chirurgicala a mianilor se intelege distrugerea microorganismelor pasagere si a unui procent important din flora comensala.curatate. 1-2 minute in examinare obisnuita. se utilizeaza ca dezinfectanti compuse chimici pe baza de clor. medicamentul prescris. se injecteaza numai in prezenta medicului ~dupa prealabila anamneza se asteapta 1-5 minute si daca nu s-a inregistrat nicio reactie locala se injecteaza toata cantitatea necesara examenului respectiv ~viteza de injectare difera in funti de scopul urmarit: 15 secunde in examinare minutala.sa rezulte o doza la cantitatea fixa de ml de vaccin reconstituit ~reconstituirea fiolei. tampoane de vata si/sau tifon. iar diluantul trebuie conservat la temperatura de +2. flaconului de vaccin se face numai in momentul in care pacientii de vaccinat sunt prezenti ~vaccinul rehidratat nu se mai pastreaza la frigider !vaccinul rehidratat si neutilizat se arunca ~conservarea are loc la temperatura de -10-15 grade celsius. ~vaccinul trebuie protejat de lumina si pentru transport trebuie pastrat intr-un container termoizolant umplut cu elemente de racire – substantele de contrast : substanta de contrast pentru diverse explorari este testata in mod obligatoriu pentru sesnsibilitate in general asa: ~1 ml din solutie atunci cand exista fiola test incalzita in prealabil al temperatura corpului. Curatarea si dezinfectia mainilor personalului medico-sanitar : • curatarea mainilor in mod obisnui se face cu apa si sapun si se asigura indepartarea tesutului epitelial descuamat si a microorganismelor prezente in scuame • prin dezinfectia mainilor se intelege distrugerea microorganismelor pasagere existente pe piele. substante biologice sau pentru recoltarea sangelui si a altor fluide ale organismului trebuie sa fie sterile • acele si seringile de unica folosinta sunt sterilizate in prealabil de fabricant • acele si seringile de unica folosinta trebuie aruncate imediat dupa folosire intr-un container specialinainte de inceperea pregatirilor pentru utilizarea acelor si a seringilor este obligatorie spalarea mainilor • suprafata sau locul care se foloseste in etapa de pregatire a utilizarii acelor si a seringilor trebuie sa fie desemnata special acestei activitati si sa fie total separata de alte suprafete care pot fi stopite accidental cu sanga. tavita renala. solutii antiseptice. dar se paote intelege si distrugerea . fluide sau produse biologice • aceste suprafete trebuiesc decontaminate.De obicei produsele dezinfectanta comercializate contin amestecuri de substante chimice cu actiune germicida. masuta pentru materiale sterile Dezinfectia suprafetei de lucru : Pentru dezinfectia suprafetei de lucru pe care se pregateste materialul in vederea realizarii tratamentului injectabil. 10-15 minute cand administrarea se face in perfuzie Principii de igiena in pregatirea si administrarea injectiilor: • seringile si acele pentru administrarea parenterala a unor medicamente. +8 grade celsius. garou de cauciuc. musama. pernita. compusi cuaternari de amoniu sau alcooli.dezinfectate si uscate inainte si dupa ficare utilizare • primul lucru care trebuie facut atunci cand se pregateste o injectie pentru care se folosesc produse de unica folosinta este verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate • se vor purta manusi sterile atunci cand se efectueaza o punctie venoasa alta manevra invaziva • materiale necesare pentru pregatirea unei injectii : seringi si ace. pile din metal.

diguanide. Se aplica pe piele un tampon imbibat cu antiseptic si se lasa un timp de minim 30 de secunde. incrucisate *frecare prin rotatie a degetului mare drept cu mana stanga si invers *frecare prin rotatie a palmei stangi. hexaclorofeni si compusi pe baza de iodofori • cel mai adesea dezinfectantele pentru maini sunt amesctecuri de substante chimice cu actiune germicida • se recomanda ca la sfarsitul zilei de lucru sa se foloseasca o crema pentru intretinere deoarece spalarea si dezinfectia frecventa produc iritarea si sensibilizarea pielii Dezinfectia locului de electie : Dezinfectia pielii este o etapa obligatorie inaintea executarii injectiilor. abces post injectabil . Se clatesc bine mainile si se sterg cu un prosop de unica folosire. frecandu-se bine spatiile interdigitalesi perunghial. mai ales a arterelor. Dupa dezinfectie. Injectarea : – indiferent de cantitatea solutiei medicamentoase de introdus. INJECTIA INTRAMUSCULARA Generalitati: • calea intramusculara este aleasa atunci cand densitatea medicamentului este mai mare. cu degetele stranse ale mainii drepte si invers • pentru fiecare etapa mainile vor fi frecate de cate 5 ori: se umezesc mainile si se aplica substanta de curatat tinaind degetele in jos.microorganismelor.v. i. care este compusa din mai multe etape : *palmele intre ele *fata palmara a mainii drepte peste fara dorsala a mainii stangi *fata palmara a mainii stangi peste fata dorsala a mainii drepte *palmele intre ele cu degetele flectate. punctiilor.subcutan sau muscular – injectarea lenta previne eventualele complicatii – dupa injectare. folosindu-se pansament compresiv.m.. Plierea tegumentelor : Plierea tegumentelor sau intinderea acestora este efectuata in functie de tipul de injectie: i. locul unde se face punctia nu se mai palpeaza.. s. Se folosesc prosopul pentru inchiderea robinetului si se arunca in recipientul colector • pentru dezinfectia igienica a minii se ulilizeaza dezinfectanti chimici pe baza de alcooli.c. timpul de compresie este mai mare. Substanta dezinfectanta trebuie sa se usuce pe piele pentru evitarea antrenarii acesteia in canalul de punctie cu producerea unor iritatii. atunci cand se foloseste un antiseptic • pentru spalarea igienica a mainilor se recomanda o procedura standardizata.d. se spumeaza bine mainile mergand pana deasupra incheieturilor.. compusi cuaternari de amoniu. injectarea este intotdeauna lenta – acest mod de injectare previne aparitia durerilor in tesutul dermic. pentru a evita detasarea de pe seringalocul punctionat este acoperit cu un tampon steril dupa injectare efectuand o usoara presiune digitala care are rolul de a comprima medicamentul introdus in tesuturi – pentru punctia vaselor sanguine. cand intarzierea resorbtiei provoaca modificarea compozitiei solutilor medicamentoase sau cand prin stagnarea solutiei prin tesaturi ar provoca iritatia lor • resorbtia solutiilor injectate incepe imediat deoarece tesutul muscular este foarte bine vascularizat • intramuscular pot fi introduse si solutii uleiose sau solutii inglobate in substante speciale • dintre toate injectiile are cel mai mare risc de infectie. pentru scoaterea acului atasat seingii . acesta se prinde de ambou. i.

dezinfectam locul intepaturii.Locul de electie : • regiunea supero-externa fesiera deasupra marelui trohanter • muschii externi sau anteriori ai coapsei in treimea mijlocie fara rotirea exterioara a membrului inferior. indexul si medianul. anesteziant. poate produce decesul pacientului – ruperea acului : tehnica incorecta. fiind fixate la aripioarele seringii • dupa injectarea totala a substantei medicamentoare retragem brusc acul pe directia de introducere. lateral sau pozitie sezanda • injectia efectuaua la pacientul in ortostatism. sangele refuleaza in seringa -> scoatem acul si injectam in alta parte – embolie : introducerea de solutii uleioase sau in suspensie intr-un vas sanguin datorita lipsei de verificare prin aspiratie .. prezinta riscuri mari. indexul si medianul mainii stangi si cu o miscare rapida introduceam acul perpendicular pe piele aproximativ 4-7 cm • schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului si introducem lent solutia prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte. cuativ. lipotimii. colaps cu pierdere de echilibrru si cadere acul se poate rupe. iar in caz de soc . deoarece musclatura regiunii fesiere nu este complet relaxata in aceasta pozitie. iar pacientul sufera traumatisme cu consecinte grave • pozitia decubit lateral : pacientul se afla cu capul in partea stanga fata de cel care efectueaza injectia • pozitia sezand : injectia se executa in toata regiunea fesierea deaspupra punctului de sprijin • dupa pozitionare degresam si dezinfectam locul de electie timp de un minut dinspre centru in afara • fixam regiunea aleasa cu policele. vaccinare BCG la sugari . injectia nu poate fi efecutata. Pe .se produc leziuni vasculare • fata externa a bratului muschiului deltoid fara rotirea bratului deoarece se pot produce leziuni de vase sanguine si nervi Efectuarea injectiei : • injectia intramusculara poate fi efectuata pacinetului aflat in decubit ventral. injectite: deficientei grave de sterilizare si in tehnica de lucru – iritatie periostala: injectarea substantei aproape de os ->acul trebuie retras in muschi – necroza tesuturilor : introducerea de solutii cu cale strict intravenoasa – flegmon : supuratie aseptica prin solutii care nu se resorb sau nerespectarea normelor de de asepsie si a tehnicii de lucru INJECTIA INTRADERMICA : Generalitati : Scopul injectiei intradermice este explorator. bismut sau sulfamide – hematom: punctionarea cu acul intr-un vas sanguin. iar pentru a activa circulatia si favoriza inchiderea canalului format de lumenul acului precum si resorbtia solutiei masam zona respectiva • pacientul va sta in repaus 5-10 minute • resorbtia incepe imediat si in 5-10 minute solutia patrunde in circulatie cu exceptia celor uleioase Complicatii posibile : – durere vie : atingerea nervului sciatic sau a ramurilor sale-> scoatem acul si efectuam injectia in alta regiune – paralizia partiala sau totala a nervului sciatic : -> injectarea in/langa nerv a unor substante medicamentoase ca de exemplu saruri de chinina. extractia se poate asigura numai chirurgical – abces.

cantitatea maxima de introdus este de circa 0.T.induratie si necroza. cand introducem solutii alergene . – Tuberculina purificata P. reactia Manitoux se efectueaza prin injectarea in derm a 0. pe acelasi brat sau injectam in celalalt brat.C. acul a traversat dermul • lipotimie sau stare de soc.P. scurt de 10 mm. de aceea pacientul este asezat pe pat in decubit dorsal • tulburari trofice.R.C.G – in mod curent sunt utilizare 2 U.hipotensiune arteriala. cand bizoul acului este introdus partial • tumefactia stratului cutanat subcutanat si lipsa papulei. orice suprafata a corpului • se evita regiuni cutanate cu foliculi pilosi Efectuarea injectiei : – pozitia pacientuluie ste in decubit dorsal – degresam si dezinfectam fata interna a antebratului] – mentinem seringa incarcata in mana dreapta intre police si median – intindem si imobilizam pilelea antebratului cu policele.D. Injectam aceasi cantitate la o distanta de 10 cm. Daca in momentul inocularii nu apare o bula de edem.P.aceasta cale se introduc cu ajutorul unui ac cat mai fin cu varful taiat scurt. Consideram ca inocularea a fost corect executata daca in momentul introducerii lichidului apare o bula alba de edem cu un diametru de 5-6 mm persistenta timp de 10 minute. .1ml Locul de electie : • fata antero-interna a antebratului si bratului • in scop de anesteziant. hipertermii si congestii viscerale – Locul de electie : regiunea pentru injectare este treimea mijlocie a fetei anterioare a antebratului dezinfectata in prealabil – Materiale necesare : fiole de 2 ml.D.perfect etansa si adaptata bine la ac..P. retragem acul. tumefactie congestiva la locul de inoculare. flocoane. inaintand pana cand acesta dispare complet – injectam lent solutia in grosimea dermului prin apasarea pistonului – in locul unde se acumuleaza lichidul se formeaza o papula cu tenta plida avand aspectul cojii de portocala Complicatii posibile : • in cazul intradermoreactiei la tuberculina. prin reactie intensa la locul injectiei Intradermoreactia : – I.i. -65 reprezinta totalitatea substantelor ce precipita cu acid tricloraceticdin filtratul culturilor de Myecobacterium tuberculosys – solutile P. solutii in tratul dermic tangential la suprafata pieluu aspirand inainte de injectare. ac special pentri IDR subtire.1 ml de solutie P. seringa de 1ml divizara in 100u. nu dezinfectam locul de electie cu alcool • refluarea solutiei injectabile. indexul si medianul mainii stangi – patrundem cu acul in grosimea pielii tangential pe suprafata pielii avand bizoul indreptat in sus. tampoane cu solutie dezinfectata-cel putin 4 si recipient pentru deseuri – Injectare : Injectarea trebuie sa fie strict intradermica in mod contrar reactia pozitiva este mascata..D.fiolele sunt marcate cu culoare albastra – sensibilizarea se mainfeste la inocularea intradermica. bine ascutit cu bizoul scurt.D. prin distensia puternica a tesuturilor la injectarea de solutii hipotonice • necroza a unor portiuni de tegument.reactie de tip intarziat.sunt limpezi si incolore – fiolele care prezinta un aspect opalescent. I. Pana la citirea reactiei avertizam pacientul sa protejeze locul respectiv de iritatii mecanice si fizice . sunt nemarcate sau cu fisuri nu vor fi intrebuintate – este intrebintata pentru diagnosticul tuberculozei si selectionarea persoanelor ce urmeaa sa fie vaccinate cu B.fiind evidenta si specifica la 48-72 ore dupa inoculare – reactie locala.

pentru plica cotului la nivelul inirii treimii a antebratului cu cea mijlocie – strangem garoul in asa fel incat sa opreasca circulatia venoasa si controlam pulsul radial care . fata dorsala a mainilor. notandu-se in milimetrii dimensiunea diametrului transversal maxim al zonei indurate ca si aspectul ei cand este deosebit ( flictena. traumatisme etc – examinarea o efectuam in ordinea : plica cotului. Nu este recomandata notarea cu cruci. Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline. venele epicraniene la copii si sugari – va nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand naster venelor mediana cefalica si mediana bazilica Manevre pentru facilitarea palparii si punctionarii venelor : • aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos. fiind subiectiva si nepermitand consruirea histogramelor si deci comparatii cu rezultatele inregistrate in alte unitati. cei care prezinta reactii pana la 9mm inclusiv vor fi supusi vaccinarii Existenta unei reactii de 10mm sau mai mare la persoanele in varsta de 0-15 ani impune examenul radiologic pulmonar Persoanele la care reactia este absenta sau nu depaseste 9mm. inclusiv. iar cel central numai de catre medic – alegerea tipului de abord venos si locul de electie depinde de : starea clinica a pacientului si criteriul de unrgenta in administrare sau nu. ulceratie. izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa. se considera ca nu sunt infectate. INJECTIA INTRAVENOASA : Generalitati: Calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distrucii tisulare. antebrat. abductie si extensie maxima • solicitam pacientul sa isi stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai mult ori pentru reliefare venoasa • masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului • tapotam locul pentru punctie cu 2 degete • incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa calda • efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului Utilizarea garoului : – garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deaspura locului punctiei. cantitatea de administrat si durata tratamentului – pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atenta ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor – evitam regiunile care prezinta : procese supurative. eczeme. necroza). vena jugulara. piodermite. tipul medicamentului ce trebuie adiminstrat si efectul scontat. abordul venos capata o importanta deosebit in cadrul diverselor conduite terapeutice – abordul venos poate fi efectuat periferic sau central – abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala sau medic. Locul de electie : – pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea unei hipovolemii. vena maleolara interna. anemii.– Citirea si interpretarea reactiei : Reactia se citeste la 72 de ore sau in cazuri exceptionale la 96 de ore. nevralgii. In cazul testarii efectuat in scopul selectionarii subiectilor ce urmeaza a fi vaccinati cu BCG.

Mentinem bratul pacientului in joc si intindem pielea pentru imobilizarea bratului si facilitarea penetrarii acului. Scoatem cateterul din ambalajul steril. Tipuri de cateter : catater i.trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei. aplicam un tampon cu solutie dezinfectanta si compresam locul injectiei pentru hemostaza timp de 3 minute . folosim catetere intravenoase cu canula si valva. Desfacem garoul cu mana stanga.v cu canula si cateter i. steril si non pirogen. Se scoate unitatea venoasa din ambalajul steril si se ataseaza la seringa. Dupa injecare retragem brusc acul din vena. aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si plicam garoul. slabim sau detasam graoul pentru circa 3 minute. iar cu policele apasam pistonul introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare. Eliminam aerul de-a lungul traiectului cateterului si scoatem invelitoarea translucida care acopera acul. Patrundem cu acul montat la seringa in lumenul vasului. iar . Nu retragen mandrenul in timpul punctiei venoase. In afara acelor pentru patrundere in lumenul vasului. El este format din canula flexibila ce va fi mentinuta in lumenul vasului si unitatea prevazuta cu mandren si dispozitiv translucid pentru observarea picaturilor de sange. schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia acului. fluturas etc • Punctia intravenoasa cu fluturas : Setul i. Nu mai palpam locul dupa dezinfectare. prin cuprindera extremelor in mana stanga in asa fel incat policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor. numai pe directia de introducere. in special in cazul investigatiilor cu substante de contrast. Alegem locul punctiei si il dezinfectam. in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100 mm de Hg – in timul recoltarii este recomandat a se slabii garoul – daca staza venoasa este prea lunga poate modifica parametrii biologici – daca intra garou si extremitatea bratului apare cianoza. La nevoie se poate fixa cu romplast pe bratul pacientului.cu canul si valva Cateterul intravenos se selecteaza in functie de starea anatomica a venelor. La nevoie fluturasul se poate fixa cu romplast pe bratul pacientului • Punctia venoasa cu cateter intravenos : Cateterul intravenos este un produs non toxic. Asistenta trebuie sa fie precauta la administrarea de solutii cu grad inalt de vascozitate sau a cantitatilor mari de sange(transfuzie) . slabim si detasam garoul care a fost prea strans si tinut indelungat Efectuarea injectiei : • injectia venoasa consta in punctia venoasa si injectarea medicamentului • injectia intravenoasa nu se efectueaza in pozitie sezand • punctia venoasa : in timul lucrului ne pozitionam langa pacinet.apoi il repunem – daca pacientul prezinta frison. Pacientului i se recomanda repaus 15 minute. Fluturasul este mentinut de aripioare si in continuare se procedeaza ca in cazul injectiei cu ac. Fluturas (Butterfly) este compus din ac metalic cu invelitoare translucida. inaintand pe traiectul vasului cu canula propriu-zisa. • Reguli generale : Abordul venos periferic este realizat de o singura persoana. Cateterul este atraumatic si perfect adaptat pentru fixarea si orientarea pe traiectul venos fara a risca vatamarea venei.Nu vor fi folosite la pacinetii cu hipersensibilitate la materialele folosite in compozitie. Venele de la plica cotului sunt pastrate pentru prelevari sanguine.v. Ele sunt mentinute in ambalajul steril cu un manson de latex transparent. aripioare laterale si tubulatura prevazuta la capatul proximal cu capacel de siguranta. deoarece provoaca staza venoasa cu formare de hematom. fara a flecta bratul.v. Il retragem cand sangele apare in capatul translucid. Mandrenul se pune in recipientul pentru deseuri si conectam rapid seringa cu solutie medicamentoasa. • Injectarea substantei medicamentoase : Mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii. Manusile folosite sunt sterile.

Pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal. alimentatie parenterala partiala sau totala. avem grija ca pacientul sa nu miste bratul – embolie gazoasa : introducerea de aer in cantitate mare duce la decesul pacientului – hematom si revarsari sanguine : prin strapungerea venei sau retragerea acului mentinand staza venoasa datorita garoului nedesfacut Este interzis a se punctiona vena din nou. Pot rezulta necroze in regiunea injectarii – flebalgia : injctarea rapida sau efectul iritativ al solutiei injectate asupra endovenei. Ca vor fi introduse foarte lent – hipotensiunea pe cale reflexa : injectarea prea rapida a solutiei medicamentoase – ameteli. Trandelemburg 150 de grade. Tegumentul gatului il destindem cu aljutorul policelui mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului sternocleidomastoidian Abordul venos profund este realizat de catre medic in conditii tip protocol-operator : vena jugulara interna. – Tumefierea brusa a tesutului perivenos si paravenos : revarsarea substantei in afara venei. dupa formarea hematomului Vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute. cu capul intors contralateral. solutii dezinfectante – camp steril.se intrerupe de urgenta injectarea. Perfuzia intravenoasa poate fi clasificata dupa durata si ritmul introducerii lichidului perfuzabil. reglarea echilibrului acido-bazic. In functie de scop. solutie si cantitate poate fi de scurta durata sau de lunga durata. comprese sterile – garou elastic. Abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat numai in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice. administrare rapida cu efect imediat a medicamentelor sau ca singura cale de administrare a unor medicamente.pentru perfuzii se incepe cu venele cele mai distale. lipotomie sau colaps : intrerupem imdeiat injectarea si se anunta medicul – embolie grasoasa : injectare de solutie uleioasa. reuzulta decesul pacientului – paralizaia nervului median : consecinta injectarii paravenoase a substantelor cu atiune neurolitica. picatura cu picatura. la indicatia medicului se vor administra solutii neutralizante – punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a extremitatilor cu urmatoarea simptomatologie: durere exacerbata pana la albire a mainii si degete cianotice. Pentru perfuzii repetate se incepe punctia venoasa cu venele distale . protejand vasele de calibru mare. denumita "Linia vietii" consta in introducerea solutiilor de perfuzat direct in circualtia sanguina. manusi sterile – tampoane de vata. masca . Se manifeste prin durere vie – valuri de caldura si senzatie de uscaciune in faringe : solutii injecatbile ca Mg. vena subclavie Complicatii posibile : – durere : la inteparea pielii. Dupa ritmul perfuziei poate fi jet continuu-perfuzie rapida fara intrerupere sau picatura cu picaturaperfuzie lenta. PERFUZIA : Generalitati : Calea intravenoasa . diluarea si favorizarea excretiei in organism a unor produsi toxici precum si mentinera caii de acces venoasa. pentru reglarea echilibrului apei si electrolitilor. Alegerea si pregatirea materialelor : – pansamente adezive de tip folie sau plasa . vena femurala.

Ele se numesc si robinete. pana la disparitia lor..– musama . ele fiind actionate de un propulsor linear cu piston. set pentru perfuzie cu valva si micropicurator de tip moneda. foarfece – pensa hemostatica – romplast. la temperaturi ridicate si luminozitate puternica. robinete – stativ. In cazul . canula i. deoarece solutia este suprasaturata • solutiile perfuzabile. galben-brun.5-2 m cu reglare programata a volumului si fixarea ratei de flux • pompa de perfuzie-injectie : prin acest sistem pot fi folosite simultan mai seringi sau una singura . dar trebuiesc adinistrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului. apirogene. etanse.V. in caz contrar isi pot pierde valoarea biologica.sut sterile . prin comprimare exterioara a tubulaturii perfuzorului fiind dependenta si de diferenta de inaltime dintre pacient si solutia aflata pe stativ • pompa de perfuzie este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutilor perfuzoarele avand o lungime variabila intre 1. • Flacoanele din sticle sunt mai grele decat cele de plastic • presiunea care se creaza in interior cu ajutorul acului de perfuzie este pozitiva Perfuzorul : • pefuzorul SICOMED are urmatoarea alcatuire : trocar acoperit cu carcasa transparenta. care ajunsa in circulatia sanguina ar provoca reactii caracteristice de respingere fata de corpii staini. cat si cele de plastic sunt transparente. clema sau robinet de inchidere.V. in caz contrar isi pot pierde valoarea biologica. sacii de P. Ele ofera protectie substantei medicamenoase impotriva contaminarii. in special glucidele si aminoacizii trebuiesc administrate si depozitate in locuri ce asigura protectia fata de temperaturi ridicate si luminozitate puternica. In acest mod se administreaza in doze de mare exactitate solutii injectabile prin programare si avand un debit intre 1-100 ml/h. etansietatea sacului prin comprimarea acestuia. aleza – tavita renala. cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatorie incalzirea sacului. flacoanele. port ac cu carcasa protectoare • conform scopului sunt diferite tipuri de perfuzoare: set pentru perfuzie cu filtru tip moneda. fluturas – seringi si ace de diferite dimensiuni Solutia de perfuzat : • inainte si dupa efectuarea perfuzilor este obligatoriu spalarea cu apa si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante • controlam : ca solutia sa fie cea prescrisa de medic. tubulatura din material plastic. • Piese intermediare: acestea sunt montate in cazul pacientilor care necesita perfuzii simultane avand un numar variabil de cai de administrare .C. set pentru perfuzie cu valva pentru suprapresiune si filtru de tip moneda si trusa pentru transfuzie • camera de vizualizare a picaturilor are rol de a retine particulele. camera de vizualizare a picaturilor prevazuta cu filtru. fesa – solutia perfuzabila – perfuzor. aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie. • Atat flacoanele de sticla. cand acesta prezinta cristale. mansoni din plastic elastic. rezistente la actiuni mecanice. nu se refolosesc. leziuni vasculare si microembolii • rata de flux a perfuziei este fixata cu ajutorul clemei la indicatia medicului. sacii P. cu efecte nocive pentru pacienti.sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare sau cele cu dopul perforat.v. • Solutiile perfuzabile.C. termenul de valabilitate.

acesta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul perfuzorului • deschidem imediat clema pentru a evita refluarea prin ac. fluturas fixand cu benzi de romplast atat amboul acului cat si mansonul perfuzorului • la executia punctiei venoase cu ac .v. Montarea se face prin infiletare la ac. canula.ar fi aspirata in flacon/sac • la nevoie in cazul acului.robinetului trifazic pot fi racordate simultan la aceasi linie venoasa 2 perfuzii. Exista posibilitatea de orientare si reorientare a fluxului perfuzabil prin montarea robinetelor unul dupa altul forman o retea de robinete.C.v. perfuzor a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila • rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic si ea se calculeaza astfel : picaturi/minut= volum total x picaturi pe ml/timp total de infuzie in minute • schimbarea sacilor P. canula.C.V. badijonam mansonul de cauciuc al perfuzorului cu solutie dezinfectanta. de unica folosinta si se poate rotii cu 360grade.V. apirogen. pozitia in pat este in decubit dorsal. se inchide clema inainte ca solutia sa se goloeasca complet.v. Locul de electie si punctia venoasa : • Locul de electie este cel al injectiei intravenoase • dupa executia punctiei veoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac pe care il fixam la canula i. – Indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite fixam pensa hemostatica sub tocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi – indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele – indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3 – eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deaspura nivelului solutiei din flaconsac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de aer – in cazul flacoanelor de sticla sau plastic.cu valva inchidem clema perfuzorului. folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu trocar Pregatirea pacientului : Dupa pregatirea psihica a pacientului. iar la schimbarea trusei de perfuzie se poate inchide oprind refluarea solutiei perfuzabile. Montarea perfuziei : – indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica badijonand dopul gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.. asteptam cateva secunde pana la evaporarea solutiei dezinfectante si intepam mansonul introducand solutia de injectat • in cazul cataterelor i. exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta • retragem acum printr-o miscare brusca pe directia axului venei si plicam un pansament steril • in cazul in care avem de introdus solutii strict intravenos timpul perfuziei intrerupem perfuzia prin inchiderea clemei. ca de exemplu soneria Atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala. fluturas fiind steril. se poate detasa port-acul perfuzorului mentinandu-l intr-un tampon cu solutie imbibata in solutie dezinfectanta sau comprea sterila introducand solutia cu seringa direct pe ac . cat mai comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile . iar solutia de injectat se introduce prin valva canulei • clema perfuzorului se inchide obligatoriu deoarece solutia de injecatat i.sau a flacoanelor se efectueaza fara introducerea de aer in vena • dupa terminarea administrarii cantitatii precise.

Injectia subcutanate se foloseste cu precadere pentru tratamentul cu insulina pentru diabetici si tratamentul cu anticoagulante. plica cotului.v. betaferon etc.le etichetam cu data.v. regiunea supra si subspinoasa a omoplatului. ora. medicatia adugata si doza – flebita sau necroze: in cazul revarsarii solutiilor hipertonice in tesuturi perivenoase – coagularea sangelui pe ac : datorita infundarii acestuira sau bizoul calca pe peretele venei. calmante etc in perfuzie badijonam cu alcool iodat 1% sacul P. de obicei solutii cristaline si numai in cazuri speciale solutii uleioase prin ridicarea unei cute tegumentare si inteparea acesteia sub un unghi de 45 de grade.V. antibiotice.daca in timpul perfuziei medicul recomanda administrarea de vitamine. poate fi realizata prin racordarea simultana la aceasi linie venoasa prin robinetul trifazic • in timpul perfuziei pacientul trebuie supravegheat si monitorizat pentru observarea eventualelor complicatii • pentru a "tine vena deschisa" se introduc in canula i.9% • alternarea locului de electie este recomandata la cel mult 72 de ore altfel riscam aparitia infectiilor sau a flebitei Complicatii posibile : – frison si stare febrila : in cazul numarului mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutilor expirate sau nesterile – embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca : patrunderea aerului in cantitate mare in circuitul circulator – dispnee si dureri precordiale : supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie. flancurile peretelui abdominal. regiunea externa a bratelor si coapselor. electroliti. colorat in rosu si cald la atingere datorita intolerantei la solutii si cateter sau greseli de asepsie – refluare masiva sanguina: punctionarea unei artere – embolie de cateter totala sau partiala : prin fixarea neglijenta a acestuia • INJECTIA SUBCUTANATA si TRATAMENTUL INSULINIC Generalitati : Pe aceasta cale injectam substante usor resorbabile.i/ml sau solutie NaCl 0. scoatem acul – tromboza: prin mobilizarea cheagului sanguin – limfangita : aparitia traiectului dureros. evitadnu0se regiunile care sunt supuse la presiuni prin pozitii fiziologice si regiuni puternic vascularizate sau inervate (gat.C.deasupra nivelului solutiei din sac si introducem substantele dupa care la locul intepaturii aplicam romplast • flaconul din sticla sau plastic in care introducem solutii il rasturnam succesiv pentru amestecul omogen cu solutia de baza si a evita oscilatile de concentratie • perfuzia picatura cu picatura a 2 solutii deosebite .mana etc) . Locul de electie : – regiunea foselor iliace.2ml de heparina si conectam capacelul de plastic cu care acesta este prevazut • capacul din plastic trebuie curatat dupa fiecare utilizare cu heparina 10u. intrerupem perfuzia si asiguram un ritm lent al picaturilor – hranirea indelungata prin perfuzie creste riscul de infectii prin aspiratie si diaree – compresia vaselor sau a nervilor: datorita folosirii diferitelor aparate sau obiecte de sustinere a bratului – pentru a prevenii complicatiile toate solutile i.1-0.0. cap. regiunea deltoidiana – pe toata suprafata tegumentelor.

Cu policele si indexul mainii stangi cutam o portiune mai mare de piele fixand-o si ridicand-o de pe planurile profunde • patrundem la baza pliului cu forta prin tegument de-a lungul axului longitudinal al cutei.00-0.– la alegerea locului de electie evitam zonele de infliltratie prin injectari anterioare. tamponand locul intepaturii cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta • se poate masa usor zona pentru a favoriza circulatia locala si accelerarea resorbtiei • in caz de cantitate mare de solutie injectabila schimbam directia acului sub piele fara a il scoate • resorbtia incepe in 5-10minute Complicatii posibile : – durere : la administrarea de NaCl. mercur TRATAMENTUL INSULINIC : • pentru administrarea de insulina .00-18./ml) .i. flegmon : prin nerespectarea principiilor de sterilitate – necroza tesuturilor : injectare de solutii iritante. abces. Efectuarea injectiei : • pozitia pacientului este sezanda cu unele din membrele superioare sprijinit de sold • degresam si dezinfectam fata externa a bratului • seringa incarcata cu solutie si cu ac o mentinem in mana dreapta. ca: bismut. dar mai mare decat la coapsa • resorbtia la nivelul abdominal este de doua ori mai mare decat la nivelul coapsei • locul de administrare trebuie sa fie acelasi pentru momentul administrarii dovedindu-se ca aceasta schema de tratament este extrem de eficace : ~dimineata in peretele abdominal : 07. cicatrizat cu procesele metabolice modificate negativ Procedee de injectare: – dozele de insulina se masoara in unitati – avem la dispozitie doua concentratii pentru fiecare tip de insulina: -U-40(40 u. 2-4 cm adancime • eliberam pliul • aspiram usor pentru a verifica daca am patruns intr-un vas sanguin • injectam solutia prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte fixand indexul si medianul pe aripioarele seingii • injectarea se executa lent apoi retragem brusc acul. atat pentru cadrele medicale cat si pentru diabetici insulinodependenti care se autoinjecteaza • introducerea in mod constant intr-o anumita zona fara alternarea locului de electie suprasolicita acea zona.30 • insistam asupra executarii corecte a tehnicii de ijectare. concluzionand ca injectarea subcutanata a insulinei in brat. diabetologii au stabilit diferente de resorbtie la nivelul locurilor de electie.iod.i. zone cu foliculita.30 ~seara in coapsa : 18. retragem acul spre suprafata – ruperea acului : impingem fragmenutl rupt sau prin interventie chirurgicala – embolie : prin injectarea solutiei intr-un vas sanguinic – hematom : perforarea unui vad sanguin mai mare cu risc de a se infecta pe cale hematogena ->abces – injectite. cum ar fi : compusii metalelor cu greutate moleculara mare. in profunzimea stratului subcutanat.furuncule etc. datorita tesutului subcutanat slab dezvoltat are resorbtia mai mica decat in interiorul subcutanat al abdomenului . Este interzisa prin injectie subcutanata – durere exacerbata : prin lezarea unei terminatii nervoase sau distensie brusca si puternica a tesuturilor. tegumentul devine dur.7./ml si -U100(100u.

Daca folosim( amestecam) 2 tipuri de insulina : Nu schimbam ordinea prescrisa de medic pentru amestec si Nu schimbam tipul si marca seringii si acul fara a consulta in prealabil medicul. inspectam insulina pentru a vedea termenul de valabilitate. dar nu si pe cel de cauciuc. schimbari ale programului de lucru. – Dezinfectam locul de electie cu solutie. ceea ce va crea probleme serioase pacientului – insulina poate fi clara (solutii de insulina) sau tulbure (insulina in suspensii) – insulina tulbure. inainte de folosire trebuie sa fie rulata intre maini pana se distribuie uniform in lichid – Pregatirea dozei : ne spalam pe maini. anemie sau stare de soc • imbunatatirea coagulabilitatii in caz de hemofilie. conduita terapeutica pre/post natala. scorbut. numarul de injectii pe zi.particulele etc. Daca se formeaza bule de aer tinem seringa in pozitie dreapta si batem usor cu degetul partile ei laterale pana cand bulele ajung in partea ei superioara. alte medicamente. intro singura mana. gimnastica. intervalul la care trebuiesc repetate. medicul presciind: tipul de insulina. Eliminam apoi aerul si aspiram in seringa cantitatea corespunzatoare de insulina si scoatem aerul din flacon. intoarcem flaconul si seringa astfel ca seringa sa fie in jos. Aspiram in seringa un volum de aer egal cu doza de insulina albicioasa. calatoriile care traverseaza mai mult de 2 zone cu diferente orare. daca folosim flacon nou scoatem capacul de protectie. dar si zona inconjuratoare – prindem pielea intre 2 degete si impingem acul in pliul format la un unghi de 45 de grade si injectam insulina sub piele impingand pistonul la maxim – scoatem acul pe directia de introducere si apasam usor locul injectiei cateva secunde pentru a evita orice eliminare de insulina – nu frecam si nu comprimam brutal zona respectiva – pentru a evita ruperile de tesuturi efectuam urmatoarea injectie la cel putin 4cm distanta de locul injectiei precedente – fiecare caz de diabet insulinodependent trebuie tratat individual. Ne asiguram ca varful acului este introdus in interiorul flaconului si aspiram in seringa cantitatea exacta de insulina. Insulina in suspensie imediat inainte de a fi utilizata o rulam intre palme pana cand se ditribuie uniform in lichid. Daca flosim 1 singur tip de insulina – aspiram in seringa un volum de aer egal cu doza de insulina pe care trebuie sa o injectam si introducem aerul in flacon. tinand bine seringa si stica. pentru injectare de insulina in afara seringilor folosite de catre pacienti pompele de insulina si minispike TRANSFUZIA : Transfuzia reprezinta reinstalarea echilibrului initial al organismului prin administrarea de sange sau doar a unor componente tisulare fluide. modificarile in alimentatie. injectam aerul in flacon si scoatem aerul. Intoarcem flaconul cu seringa astfel incat flaconul sa fie sus si seringa jos si aspiram doza corecta de insulina prescrisa. Aspiram in seringa un volum de aer egal cu doza de insulina incolora si injectam aerul in flaconul de insulina incolora. exercitii fizice. Amestecarea trebuie efectuata chiar inainte de injectare. Scop : • sustituirea volumului circulant de masa sanguina • crestera capacitatii de transport a oxigenului prin asigurarea numarului de globule rosii in caz de hemoragie. doza. Nerespectarea indicatiilor conduce la erori de dozaj. Introducem acul in flaconul cu insulina albicioasa si aspiram doza prescrisa.– in mod curent folosim seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei – utilizand seringa necorespunzatoare masuram gresit doza. . hemoragii repetate.

trombocitopenie • .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful