CAPITOLUL 15 PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA CURENTILOR DE DEFECT ( PACD) IN INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE

15.1 Protectia diferentiala Cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale , este acela ca ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia ,aceasta protectie este in general cunoscuta sub denumirea de salva vita) . Majoritatea tarilor europene recomanda o astfel de protectie , in unele fiind chiar obligatorie prin legi si normative in special la consumatorii casnici unde nu exista personal calificat de exploatare al instalatiilor electrice , iar normele internationale tind catre aplicarea ei generalizata . Folosind protectia diferentiala se asigura un inalt nivel de securitate in exploatarea instalatiilor electrice , evitand eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare in special in cazul intrebuintarii de aparataj sau utilaje ce functioneaza in medii umede sau ude (sau folosesc apa) cum ar fi : masini de spalat rufe sau vase , boilere electrice , piscine , bai jacuzzi , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa , hidrofoare , prize amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , diferite unelte actionate electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau irigat) , iluminat exterior (lampi amplasate pe stalpi metalici , pitici luminosi de gradina) , firme sau reclame luminoase . Principiul de functionare Diferentialele sunt echipate cu o bobina (tor) , care sesizeaza in permanenta echilibrul dintre curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul . In cazul aparitiei unui consumator intre faza si impamantare (de exemplu , prin atingerea cu mana a fazei si a unui obiect metalic aflat in legatura cu pamantul , curentul va parcurge traseul faza-pamant trecand prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pamant , bobina sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul (curentul de pe faza devenind mai mare fata de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimand astfel riscul electrocutarii . Descriere , caracteristici tehnice Pentru realizarea protectiei diferentiale exista trei tipuri de aparate , conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1 : - intrerupator diferential - disjunctor (siguranta) diferential(a) - bloc de protectie diferentiala (cel mai des folosite fiind primele doua , motiv pentru care in continuare ne vom referi numai la acestea) . Intrerupatorul diferential asigura protectia contra contactului direct cu partile aflate sub curent . Disjunctorul diferential asigura in plus protectia la scurtcircuit si la suprasarcina prin releul magneto-termic cu care este echipat . Atentie ! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite la electrocutare , se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (sigurante automate) calibrate corespunzator curentilor fiecarui circuit , iar intrerupatorul diferential va fi dimensionat astfel incat suma curentilor circuitelor protejate sa nu depaseasca curentul nominal al acestuia . 1

Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor (diferentiale sau separatoare) reprezinta curentul maxim admis de acesta .La depasirea curentului maxim admis (suprasarcina) intrerupatorul NU va declansa , ci se va deteriora. Pentru disjunctoare (diferentiale sau automate) , curentul nominal (In) reprezinta valoarea curentului la care aparatul va declansa deconectand circuitul protejat in caz de suprasarcina (incarcarea circutului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la scurtcircuit . Valorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor cum se mai specifica in unele documentatii , care comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de 10 , 30 , 100 300 , 500 mA , iar timpul de declansare poate fi instantaneu sau cu intarzieri de 40 300 ms . Dupa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in urmatoarele tipuri : - AC - pentru curent alternativ - A - pentru current alternativ sau continuu - S - selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la declansare pentru asigurarea selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare diferentiale generale . Avand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 50mA in sus , valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem protejate impotriva electrocutarii va fi de 30 mA (exceptie la alimentarea unor bai jacuzzi , cand fabricantul acestora impune10 mA) . In cazul folosirii unui diferential general de tip S (montat de regula in firida de bransament) valoarea curentului de actionare al acestuia va fi de cel putin 3 ori mai mare decat al diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza. Tinand cont de principiul de functionare (comparatia dintre curentul de pe faza si cel de pe nul) si in functie de sistemul de alimentare , diferentialele se executa in 2 variante : - bipolare (pentru sistemul monofazat : faza si nul) - tetrapolare (pentru sistemul trifazat : 3 faze si nul) . Disjunctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monofazat se fabrica in 2 tipuri : - faza + nul , avand protectia magneto-termica doar pe faza si au dimensiunea a 2 module de 17,5 mm. - bipolare , avand protectia magneto-termica si pe faza si pe nul , cu dimensiunea a 4 module de 17,5 mm. Disjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 4 module de 17,5 mm (pana la 32 A) si a 7 module de 17,5 mm (peste 32 A) . Intrerupatoarele diferentiale au dimensiunea a 2 module de 17,5 mm (cele bipolare) sau a 4 module de 17,5 mm (cele tetrapolare) . Diferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In): - intrerupatoare : 16 , 25 , 40 , 63 , 80 , 100 A . - disjunctoare : 3 , 6 , 10 , 16 , 20 , 25 , 32 , 40 , 50 , 63 A . Alegerea diferentialelor La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora , corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care sunt folosite : - curentul nominal - curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare) - timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare) - modul de alimentare (monofazat sau trifazat) - selectivitate 2

Recomandari utile (dar nu obligatorii) 1) Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului T (Test). Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat). 2) Protejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare. Nu are rost sa cuprindeti in aceasta categorie de exemplu iluminatul interior din camerele de locuit (sau macar lasati neprotejat un circuit ce deserveste iluminatul in zona tabloului electric pentru a putea remedia un eventual defect) . 3) In conditii normale , valoarea de 30mA a curentului de defect este suficienta pentru protectia dumneavoastra . Nu exagerati alegand valoarea de 10mA in idea ca veti fi mai bine protejat , aceasta folosindu-se in conditii mai deosebite . In cazul folosirii valorii de 10mA exista riscul ca diferentialul sa declanseze fara nici un defect in instalatie , doar datorita interferentei dintre faza si impamantare daca s-au folosit conductoare sau cabluri cu izolatie de mai slaba calitate . 4) Avand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este aproximativ egal cu al unui disjunctor diferential (100 120 RON) , iar cel al unui disjunctor automat tip faza+nul este de circa 20 25 RON , pentru locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate folosi un intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite in locul disjunctoarelor diferentiale (cate unul pe fiecare circuit). Avantaje: se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului electric (un disjunctor automat ocupand 1 modul , iar unul diferential ocupand 2 module) . Dezavantaje : in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul diferential va declansa , deconectand toate circuitele pe care le protejeaza , iar identificarea circuitului defect facandu-se prin tatonari decupland toate disjunctoarele automate si cuplandu-le apoi pe rand observand la care din ele va decupla din nou diferentialul .

15.2. Protectia la supratensiune In general aparatele electrocasnice (monofazate 220 V) rezista pana la o tensiune de maxim 240 V . In mod accidental , in reteaua de alimentare poate aparea o tensiune mai mare (380 V datorita unei racordari sau manevre gresite pe traseul de alimentare sau in postul trafo cu ocazia anumitor interventii) ducand la distrugerea aparatelor electrice , chiar daca aceasta tensiune mai mare (supratensiune) dureaza doar cateva secunde. Protectia la supratensiune se poate realiza folosind un releu OVP . Acesta va declansa la o tensiune cuprinsa intre 260 280 V , timpul de declansare fiind sub 0,2 secunde . Dimensiune = 1 modul de 17,5 mm . Nu are limita la puterea racordata. Este echipat cu un indicator luminos (LED) , care indica buna functionare (si totodata prezenta tensiune). Din schema alaturata se observa ca releul OVP functioneaza doar asociat cu un intrerupator diferential . .

15.3. Protectia de nul la firida de abonat PNB Protectia de nul pentru firida de bransarnent a abonatului PNB trebuie sa indeplineasca urmatoarea functie: Sesizarea si declansarea automata a intrerupatorului din firida de bransament la abonat in cazul intreruperii conductorului de nul in amonte de acest intrerupator, respectiv in cazul aparitiei unei tensiuni pe nul care depaseste o anumita valoare limita admisa determinata in functie de timpul de declansare prin protectia PNB. Se estimeaza urmatoarele valori limita admise pentru tensiunea pe nul UN in functie de timpul td de declansare prin protectia PNB: - 30 V pentru td 0,5 s - 50 V pentru td 0,2 s Pentru 0,2 < td < 0,5 s se admite o tensiune in intervalul 30 < UN ~ 50 V. Aceste valori au la baza limitele maxime admise pentru: - deplasarea punctului neutru a retelei cu cel mult 30 V timp indelungat; - tensiunea de atingere Ua impusa de 50 V in cazul declansarii rapide a circuitulul cu defect; Prin functionarea PNB se evita urmatoarele efecte daunatoare: . - distrugerea receptoarelor electrice datorita supratensiunilor care pot aparea la intreruperea conductorului de nul in amonte de intreruptorul firidei determinate de dezechilibrele intre consumatorii racordati pe diferite faze la un acelasi abonat sau la abonati diferiti; 4

- tensiuni de atingere periculoase pe conductorul de protectie PE datorita cresterii peste limita admisa a tensiunii conductorului de nul UN. Introducerea PNB este mult inlesnita de existenta la abonati a protectiilor diferentiale cu DDR care presupune prevederea in firida abonatului si a unui intreruptor cu bobina de declansare. Schemele electrice de principiu prezentate mai jos privind PNB, cuprind si protectia diferentiala cu DDR. Fata de cele de mai sus, de regula PNB trebuie asociat protectiei diferentiale cu DDR, folosindu-se pe cat posibil echipamente modulare. Racordarea protectiei PNB in firida de bransament mono sau trifazata cu protectie diferentiala la curent rezidual (simbolizat FPDm - monofazate sau FPDt - trifazate) trebuie realizata astfel incat functiunile PNB sa fie delimitate de functiile protectiei diferentiale PD si deci trebuie prevenite functionarile false a PD la intreruperea nulului. Protectia PNB trebuie sa controleze totdeauna tensiunea pe conductorul de nul al abonatului, prin intermediul conductorului de protectie PE racordat in amonte sau aval de contactul de nul al intrerupatorului ID, fata de priza de pamant auxiliara Rpa. Pentru a preveni patrunderea tensiunii pe conductorul de protectie PE in cazul intreruperii de durata a nulului undeva in reteaua de 0,4 kV se considera ca este necesar sa fie legat conductorul PE in aval de contactul de nul al ID (fig. 15.3). Priza de pamant locala Rp, se calculeaza din conditia impusa functionarii protectiei diferentiale PD aplicand relatia: U U 50V R PI = N = PE = , unde In este curentul de reglaj al PD. I n I n I n Valoarea rezlstentei de dispersie a prizei de parnant Rpa este determinata de sensibilitatea PNB asociata intreruptorului cu PD, fiindca PNB declanseaza fie prin intermediul circuitului diferential, fie direct prin bobina de declansare. Transmiterea comenzii de declansare a ID de la PNB poate fi realizata in doua variante: Varianta I Comanda de declansare la ID se transmite prin intermediul curentului diferential a PD; Varianta II Comanda de declansare la ID se transmite direct la bobina de declansare prin tor separat al PNB si in acest caz trebuie procedat la determinarea Iamin si Uamin prin infasurarea primara a TU1/U2 la care acesta lucreaza si apoi determinarea Rpa cu relatia: Unadmis U PEadmis R pa = = Ia min Ia min Rezistenta de dispersie a prizei de pamant locale Rp, se calculeaza cu relatia:
R pl = 50 I n

Rezistenta de dispersie a prizei de pamant auxiliare rezultanta trebuie realizata la valoarea prescrisa de constructorul PNB. Protectia PNB nu trebuie sa declanseze intreruptorul din firida abonatului la scurtcircuite monofazate faza-nul la care tensiunea pe nulul bransamentului atinge valoarea prescrisa pentru activarea acestei protectii. Pentru a se preveni declansarea intreruptorului ID la scurtcircuite monofazate faza-nul, timpul de declansare al protectiei PNB, trebuie sa fie dependent de valoarea tensiunii maxime admise pe nulul retelei,dupa cum s-a aratat mai sus. 5

Fig. 15.3 Schema de principiu a protectiei PNB pentru firida trifazata in cutie din material electroizolant cu conductorul de protectie racordat in aval de contactul de nul al intreruptorului.

Fig. 15.4 Schema de principiu a protectiei PNB pentru firida trifazata in cutie din material electroizolant cu conductorul de protectie racordat in amonte de contactul de nul al intrerupatorului.

Fig 15.5 Schema de principiu a protectiei PNB pentru firida trifazata in cutie metalica cu conductorul de protectie racordat in amonte de contactul de nul al intreruptorului

Fig. 15.6. Schema de principiu a protectiei de nul pentru firida de bransarnent monofazat (PNB) cu conductorul de protectie "PE" racordat la nulul retelei in amonte de contactul de nul al intreruptorului si fara priza locala Rpl la abonat.

PNB - protectie de nul pentru firida de bransarnent; MVA-1 - rnodul voltmetric asociat la intreruptor diferential; SE - subansamblu electronic din structura MVA-1. Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul utilizate la realizarea circuitelor de conexiuni, se prezinta astfel: 8

 F - conductor de faza - rosu N - conductor de nul - albastru PE - conductor pentru protectia diferentiala - verde-galben UN - conductor pentru protectia de nul (PNE) - negru Rpa - priza de pamant auxiliara utilizata pentru protectia de nul amplasata la L 5 m fata de RpL: Rpa 1 k.

Fig.15.7 Schema principala a protectiei de nul pentru firida de bransarnent monofazat (PNB) cu conductorul de protectie "PE" racordat in amonte de contactul de nul al intreruptorului si cu priza locala Rpl montata in incinta abonatului.

PNB - protectie de nul pentru firida de bransarnent; 9

MVA-1 - modul voltmetric asociat la intreruptor diferential; SE - subansamblu electronic din structura MVA-1. Conductoarele pentru faza, nul, protectie diferentiala si protectie de nul utilizate la realizarea circuitelor de conexiuni, se prezinta astfel: F - conductor de faza - rosu N - conductor de nul - albastru PE - conductor pentru protectia diferentiala - verde-galben UN - conductor pentru protectia de nul (PNE) - negru RpL - priza de pamant locala utllizata pentru protectia diferentiala calculata cu relatia:
R pL = U , U = 50 V I n

Rpa - priza de pamant auxiliara utilizata pentru protectia de nul amplasata la L 5 m fata de RpL: Rpa 1 k. Protectia la intreruperea nulului trebuie sa realizeze urrnatoarele functii: - protejarea distrugerii aparatajuiui electric la supratensiuni temporare; - prevenirea riscului de transmitere a unor potentiale periculoase la toate carcasele echipamentelor din incinta abonatilor, care raman racordati in aval de punctul de intrerupere al conductorului PEN; - reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instatatiile electrice ale abonatului si ale furnizorului. La realizarea protectiei PNB au fast luate in considerare doua variante privind caracteristicile tehnice functionale si anume: - varianta I avand: tensiunea nominata de declansare: UN = 30 V timp de declansare: td = 0,5 s priza de pamant auxiliara: Rpa = (1-3) k - varianta II avand: - UN = 50 V - td = 0,2 s - Rpa = (1-3) k Se recornanda ca la abonati cu receptoare in locuri periculoase (electropompe, masini de spalat, etc.) care au montate intrerupatoare automate cu protectie diferentiala, sa fie realizata priza de parnant locala, respectand distanta prescrisa intre prizele RpL si Rpa conform schemei (L 5 m), Pentru racordarea blocului la reteaua furnizorului sunt prevazute la intrare cleme de conexiuni, la care se racordeaza urmatoarele circuite: - racord retea (conductoarele de faza F si de nul PEN); - conductor pentru protectia diferentiala PE; - conductor pentru protectie de nul UN. Cleme de racord prevazute, realizeaza urmatoarele functiuni: - permit racordarea conductoarelor de retea (F si PEN) de Al sau Cu fara deteriorarea sectiunii acestora; - realizeaza separarea vizibila a circuitelor la lucrari in cutia blocului sau in instalatiile consumatorului; - permit racordarea conductorului PE din reteaua abonatului; - permit racordarea conductorului UN la priza auxiliara Rpa utilizata pentru protectia la intreruperea nulului. 10

Conductoarele (F si N) aferente coloanei abonatului, se racordeaza direct la bornele contorului de energie electrica. Manevra de conectare-deconectare a intreruptorului se executa prin actionarea manetei intreruptorului. Testarea protectiei diferentiale, se executa prin actionarea butonului de verificare (testare) T. Testarea protectiei la intreruperea nulului, se executa numai daca conductorul de protectie UN este racordat la priza auxiliara Rpa (avand valoarea Rpa 2 k) prin actionarea butonului de testare slmbolizat cu "T" de pe capacul modulului MVA. Manevrele de conectare-deconectare prin butoanele de testare t si T pot fi executate atat de catre personalul furnizorului de energie electrica, cat si de abonatul in cazul in care, capacul care permite accesul la maneta de actionare a intrerupatorului, nu este blocat cu lacat din cauza nerespectarii prevederilor contractuale. Manevrele de testare a protectiei diferentiale si a protectiei la intreruperea nulului, se executa numai de personalul specializat al furnizorului de energie electrica. Intreruptoarele din structura produsului BMPN-1 sunt prevazute cu protectia automata sigura si selectiva la suprasarcina si scurtcircuit, realizand urrnatoarele: - eliminarea defectelor in instalatiile abonatului; - protectia retelei furnizorului impotriva defectelor persistente din instalatiile abonatului; - reducerea pierderilor tehnologice cauzate de suprasolicitarea retelei furnizorului; Pentru realizarea protectiei sigure si rapide impotriva curentilor de defect la faza de proiectare, trebuie stabilita caracteristica de declansare pentru declansatorul termic si electromagnetic, avand in vedere plaja de actionare a acestora. Pentru eliminarea automata sigura si rapida a defectetor de izolatie in instalatiile electrice ale abonatului intreruptorul este prevazut cu protectie diferentiala la curent rezidual, care realizeaza urmatoarele functii: - protejarea persoanelor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta; - protejarea furnizorului impotriva consumului fraudulos de energie electrica; - prevenirea riscului de incendiii in instalatiile abonatului. Se recornanda ca in instalatiile electrice ale abonatului din incaperi periculoase de utilizare a receptorilor electrici (bai, spalatorii, bucatarii, ateliere cu electropompe de apa, etc.) sa fie montate pe tabloul de distributie al abonatului, intreruptoare automate cu protectie diferentiala la curent rezidual DDR cu In = 30 mA. Blocul BMPN-1 este prevazut cu protectie la intreruperea nulului, care actioneaza la orice defect de intreruperea nulului de lucru din reteaua de alimentare a furnizorului si aparitia unei tensiuni periculoase pe nulul de lucru al abonatului. Protectia PNB cuprinde urmatoarele elemente; - modul voltmetric asociat (tensiune-curent) simbolizat MVA-1; - infasurarea suplimentara adaptata intreruptorului diferential: - conductorul de protectie UN cu priza de pamant auxiliara Rpa. Protectia la intreruperea nulului realizeaza urmatoarele functii: - protejarea impotriva distrugerii aparatajului electric la supratensiuni temporare; - prevenirea riscului de transmitere de la abonati pe conductorul PEN al retelei de 0,4 kV a unei tensiuni periculoase, la toti abonatii racordati in aval de punctul de intrerupere al conductorului PEN; - reducerea duratei de solicitare a izolatiei in instalatille electrice ale abonatului si ale furnizorului.

11

Produsul "Bloc de masura si protectie monofazat tip BMPN-1 ". se recornanda sa fie livrat complet, echipat inclusiv si cu contorul de energie electrica, realizand in acest caz urmatoarele: - realizarea profesionala a conexiunilor in ateliere de specialitate; - reducerea volumului de lucrari in atelierele si laboratoarele furnizoruluide energie electrica; - marirea sigurantei in functionare a instalatiilor electrice, datorita precizarii clare a responsabilitatii pentru produsul livrat si limitarea accesului personalului din formatiunile de montaj la elemente componente din cutia produsului. 15.4 Conditii constructive de realizare a protectiei la intreruperea nulului PNB In prezentul subcapitol se prezinta conditille necesare pentru realizarea protectiei de nul la firida abonatului PNB. Se are in vedere in mod special conditiile necesare pentru implementarea PNB in instalatia electrica a abonatului; mai exact se are in vedere adaptarile necesare in instalatiile abonatului pentru a fi compatibila cu PNB. - La abonat trebuie prevazut totdeauna conductorul de protectie PE in circuitele de forta pentru realizarea protectiei impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta la carcasele receptoarelor electrice; - Nulul de lucru N trebuie separat de conductorul de protectie, iar nivelul de izolatie trebuie sa fie cel putin egal cu nivelul de izolatie a conductoarelor de faza: - Conductorul de protectie PE, trebuie sa fie din Cu, iar sectiunea acestuia trebuie sa fie cel putin egala cu cea a conductorului activ, dar nu mai putin de 4 mm2 Cu; - In cazul in care se vor poza conductoare active noi, atunci atat conductoarele active, cat si cele de protectie PE, vor avea invelisul exterior (izolatia) din materiale de izolatie cu urmatoarele culori: conductor de faza F - culoare rosie: conductorul de nul N - culoarea albastru deschis; conductorul de protectie PE - culoare verde-galben; conductor pentru protectia de nul - culoare neagra . - In instalatlile electrice ale abonatilor conductorul de protectie PE, se monteaza in aceleasi tuburi si doze cu conductoarele active (F, N) sau se monteaza separat; - Legaturile electrice ale conductoaretor de protectie PE din doze, se vor izola fata de legaturile conductoarelor active (F, N) izolarile vor fi cel putin la acelasi nivel calitativ cu izolarile intre conductoarele active; - Legaturtie electrice ale conductoarelor de protectie PE se vor realiza de preferinta cu cleme speciale (de derivatle sau de imbinare), legaturile prin rasucire trebuie sa fie cositorite si izolate; - Pe tabloul de distributie a abonatului TDA, se va monta separat si vizibil borna PE pentru racordarea conductoarelor PE, atat cel al coloanei cat si cel din instalatia abonatului intrareiesire; - Borna PE de pe tabloul TDA al abonatului, va fi realizata cu clema speciala; se admite in loc de clema prevederea unei bare PE din Cu cu suruburi cu piulite si saibe elastice la care se racordeaza conductoarele cu papuci la capete. Totdeauna borna PE va fi marcata cu semnul

- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant locale Rp, se va preciza de proiectant si se realizeaza de abonat; 12

- Priza de pamant auxiliara Rpa, utilizata pentru PNB, trebuie amplasata la o distanta I 5 m de priza de pamant locala RpL si trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de cca Rpa 2 k; - Coloana de alimentare C a tabloului de distributie a abonatului TDA, trebuie sa cuprinda urmatoarele: conductor de faza F - culoare rosie: conductorul de nul de lucru N - culoarea albastru deschis; conductorul de protectie PE - culoare verde - galben; - Conductoarele active ale coloanei C vor avea sectiunea 6 mm2 Cu, iar conductorul de protectie PE va avea sectiunea egala cu sectiunea conductorului activ, dar nu mai putin de 4 mm2; - Conductorul de protectie PE al coloanei va fi intotdeauna din cupru; - Conductoarele active si de protectie PE ale coloanei (F, N) se vor instala la una din urmatoarele variante: a) Toate cele 3 conductoare montate in acelasi tub de protectie; b) Toate cele 3 conductoare fac parte din acelasi cablu (cu conductor de Cu); c) Conductoarele active (F, N) concentrice, iar conductorul de protectie PE separat, pentru protectia impotriva solicitarilor mecanice. Aceste conductoare vor fi montate in acetasi tub de protectie; - Conductoarele active (F, N) si de protectie PE, vor fi racordate in borne distincte realizate cu cleme de racord sau borne cu surub, piulita si saiba elastica pentru care capetele conductoarelor vor avea papuci de fixare.

13