Sunteți pe pagina 1din 50

1

CUPRINS

Introducere..pag.4 Cap.1-Cuadripoli.pag.6 1.Clasificarea cuadripolilor.pag.6 2.Parametrii cuadripolilor...pag.8 3.Structuri cuadripolare..pag.12 4.Analiza cuadripolilor elementari.pag.15 Cap.2-Filtre electrice...pag.26 1.Generaliti...pag.26 2.Determinarea benzilor de trecere i de oprire.....pag.27 3.Circuite de atenuare.pag.47 Bibliografie..pag.51

1. INTRODUCERE
Teoria cuadripolului face parte din teoria circuitelor electrice i ofer o metoda pacific de rezolvare a circuitelor cuadripolare , caracterizate prin anumite particulariti , care determin de altfel i domeniul de probleme unde folosirea ei este cea mai eficienta. n nelesul cel mai larg , cuadripolul electric este un circuit electric cu patru borne de acces n legtur cu exteriorul . Asupra structurii interioare a cuadripolului nu se impune nici o restricie , astfel ca ea poate sa fie oarecare. Numai n ceea ce privete legtura cuadripolului cu exteriorul se impune condiia ca aceasta s se fac exclusiv prin intermediul bornelor. Noiunea de cuadripol electric nu se refera la un anumit circuit electric. Ea are un domeniu de aplicabilitate mult mai larg , referindu-se in principiu la toate circuitele care satisfac definiia data. Circuitelor electrice cuadripolare le corespund scheme electrice cuadripolare , pe baza crora se studiaz aceste circuite. Noiunea de cuadripol cuprinde si structurile cuadripolare care reprezint doar pri componente ale unor circuite , respectiv scheme electrice complexe. Ideea descompunerii unei scheme electrice complexe in subscheme mai simple (cuadripolare sau multipolare) sta la baza unor metode de calcul a schemelor electrice complexe. Noiunea de cuadripol nu trebuie insa neleas numai n sensul simplu al identificrii unor structuri cu patru borne de acces. Importanta acestei noiuni apare in legtura cu existenta unei metode specifice de rezolvare a structurilor cuadripolare , metoda care se ncadreaz intr-un sistem organizat de cunotine , care constituie teoria cuadripolului. In teoria cuadripolului electric comportarea circuitelor electrice se urmrete fata de bornele de legtura cu exteriorul. Aceasta particularitate caracteristica limiteaz domeniul de aplicaie al teoriei cuadripolului in principal la acele probleme, la care este suficient sa se cunoasc curenii si tensiunile exterioare la borne. Este evident ca rezolvarea circuitelor electrice cuadripolare , atunci cnd structura lor interna este cunoscuta se poate face si prin alte metode , aplicnd diferitele teoreme din teoria circuitelor electrice. In problemele menionate , aplicarea teoriei cuadripolului conduce in general la o simplificare esenial a operaiei de stabilire a ecuaiilor schemelor cuadripolare, in principal prin aceea ca nu necesita determinarea curenilor si tensiunilor din interior. Acest avantaj devine cu att mai evident , cu cit schema electrica a circuitului este mai complexa . Teoria cuadripolului conduce deci la o rezolvare expeditiva i prin aceasta la o nsemnat economie de timp . O particularitate esenial a teoriei cuadripolului consta in aceea ca permite rezolvarea circuitelor electrice cuadripolare
3

fata de perechile de borne in legtura cu exteriorul , chiar fr cunoaterea in detaliu a structurii lor interioare. Aceasta observaie se refera la cazul cnd cuadripolii sunt realizai . Daca cuadripolul realizat are o structur foarte complicata sau necunoscuta, teoria cuadripolului ofer singura metoda de analiza ce poate fi practic aplicata. Permind tratarea unitara a unor probleme de baza ce intervin la un numr mare de circuite electrice cuadripolare , care altfel pot fi diferite att ca structura cit si ca domenii de aplicaie, se poate considera ca teoria cuadripolului constituie partea comuna a teoriei acestor circuite.

CAPITOLUL 1
CUADRIPOLI
1. CLASIFICAREA CUADRIPOLILOR
Clasificarea cuadripolilor se face pe baza acelorai criterii care se folosesc si in teoria circuitelor electrice . Diferitele formulri se refera obinuit la cuadripolul in interes restrns . Ele se pot aplica insa fr dificultate i pentru cuadripolul general . Cuadripolii pot fi activi sau pasivi , dup cum conin sau nu surse de energie electrica . Daca sursele de energie electrica sunt independente , cuadripolii se numesc si autonomi , iar daca sursele de energie electrica sunt dependente , cuadripolii se numesc si neautonomi ( de exemplu , un amplificator de tensiune ) . Cuadripolii autonomi pot fi identificai destul de uor prin faptul ca si atunci cnd ei nu sunt alimentai din exterior , la bornele lor se constata tensiune , iar daca bornele lor se leag mpreun , in circuitul respectiv se stabilete un curent electric . Sunt si cazuri particulare cnd nu ne putem da seama numai prin observaii efectuate la borne daca un cuadripol conine sau nu surse independente . Un astfel de caz este cuadripolul costituit dintr-o punte in echilibru care conine in interior o sursa de tensiune . Daca acest cuadripol nu este alimentat din exterior si este ndeplinit condiia de echilibru a punii , atunci tensiunile la bornele de intrare si de ieire sunt nule . Un astfel de cuadripol se comporta ca un cuadripol pasiv , dei cuadripolul conine in interior o sursa de tensiune . O clasificare mai cuprinztoare a cuadripolilor rezulta daca se ia drept criteriu teorema reciprocitii . Se deosebesc cuadripoli reciproci si cuadripoli nereciproci . Cuadripolii se clasifica astfel : 1 CUADRIPOLI : - RECIPROCI : 1 1. CUADRIPOLI PASIVI 2 2. CUADRIPOLI ACTIVI - NERECIPROCI :
5

1. GIRATOARE 1 3. CUADRIPOLI ACTIVI : 1 NEAUTONOMI 2 AUTONOMI Se mai deosebesc cuadripoli simetrici si nesimetrici . Cnd comportarea cuadripolilor fata de cele doua perechi de borne este simetrica , in sensul ca prin schimbarea intre ele a bornelor de intrare cu cele de ieire nu se modifica valoarea curenilor si a tensiunilor la bornele respective , cuadripolul este simetric . La un cuadripol simetric nu este deci posibil sa se deosebeasc , prin msurtori efectuate la borne , perechile de borne de intrare fata de cele de ieire , din punct de vedere al comportrii cuadripolului fata de ele . Aceasta simetrie este in mod evident realizata in cazul cuadripolilor cu structura simetrica . Ea poate fi ntlnita si la unele structuri nesimetrice , pentru care se pot insa stabili scheme echivalente simetrice . Dup caracterul parametrilor elementelor de circuit componente , cuadripolii pot fi : liniari si neliniari ; cu parametri concentrai si cu parametri repartizai . Cuadripolii mai pot fi clasificai astfel : 1 Dup natura curenilor si tensiunilor : - cuadripoli de curent continuu - cuadripoli de curent alternativ 1 Dup sensul de transmitere al energiei electrice : - cuadripoli unidirecionali - cuadripoli bidirecionali Structura interioara a cuadripolului determina anumite relaii de legtura intre aceste mrimi exterioare . Relaiile stabilite intre cureni si tensiunile la borne reprezint ecuaiile cuadripolului . Deoarece in ecuaiile cuadripolului cureni si tensiunile la borne intervin ca variabile , ecuaiile cuadripolului pot fi definite si ca relaiile stabilite intre variabilele acestuia . In cazul cuadripolului general sunt sase variabile: ( U1 , U2 , U3 , I1 , I2 , I3 ) , iar in cazul cuadripolului in sens restrns numai patru: ( U1 , U2 , I1 , I2 ) . Ecuaiile cuadripolului caracterizeaz complet comportarea cuadripolului fata de bornele de legtura cu exteriorul . Prin stabilirea ecuaiilor cuadripolului se reduce numrul total al variabilelor independente , fata de cazul cnd cele doua grupuri de variabile ( pe de o parte curenii independeni , iar pe de alta parte tensiunile la borne independente ) se considera separat . In ecuaiile cuadripolului se disting prin urmare variabile independente si variabile dependente . Dup variabilele explicitate , ecuaiile cuadripolului pot fi scrise in mai multe forme . De structura cuadripolului se tine seama prin coeficienii care intervin in ecuaiile cuadripolului. Aceti coeficieni se numesc constantele cuadripolului . Constantele cuadripolului depind exclusiv de structura interioara a cuadripolului si ele sunt in general mrimi complexe si cu dimensiuni . Constantele cuadripolului se definesc , respectiv se msoar la borne . Sunt si alte mrimi care se bucura de
6

aceeai proprietate ca si constantele cuadripolului . Totalitatea mrimilor care depind exclusiv de structura interioara a cuadripolului se numesc parametrii cuadripolului . Ele sunt cunoscute in literatura si sub denumirea de mrimi caracteristice sau mrimi specifice de referina ale cuadripolului .

2. PARAMETRII CUADRIPOLULUI
Un ansamblu de parametri care determina univoc un cuadripol , reprezint un sistem de parametri independeni ai cuadripolului . In cazul cuadripolilor nereciproci un astfel de ansamblu este format din patru parametri , iar in cazul cuadripolilor reciproci numai din trei parametri . In mod evident , cele patru constante care intervin in fiecare dintre cele cinci sisteme de ecuaii ale unui cuadripol nereciproc reprezint tot attea sisteme de parametri independeni ai acestuia ( sistemele de parametri: A , Y , Z , H , F , ). Constantele cuadripolului nu sunt insa singurii parametri ai cuadripolului , adic mrimi care depind exclusiv de structura interioara a cuadripolului , iar parametrii de la care se pleac in studiul cuadripolilor nu coincid totdeauna cu constantele cuadripolului . Constantele cuadripolului se pot exprima partial sau integral in funcie de ali parametri , a cror folosire poate sa fie mai avantajoas , fie din punct de vedere al determinrii lor pe cale experimental , fie in ceea ce privete studiul anumitor circuite cuadripolare . Astfel , in studiul cuadripolului apar si alte sisteme de parametri independeni , in afara sistemelor : A , Y , Z , H , F. Introducerea acestor parametri independeni nu nseamn insa stabilirea unor noi forme pentru ecuaiile cuadripolilor , ci numai expresii noi pentru constantele cuadripolului . Dei in teoria cuadripolului sunt un numr mare de parametri , numrul sistemelor cu parametri independeni sunt, de la care se pleac in studiul cuadripolului, este limitat . Acest lucru se explica prin faptul ca introducerea unui sistem de parametri independeni este justificata numai atunci cnd el corespunde unor necesitai practice . Alegerea parametrilor independeni ai unui cuadripol este o problema complexa care trebuie analizata de la caz la caz , deoarece nu exista un sistem unic de parametri independeni care sa fie cel mai avantajos in toate situaiile . In legtura cu alegerea parametrilor independeni s-ar putea formula urmtoarele condiii : 1 Sa se determine cit mai simplu pe cale experimentala ; 2 Ceilali parametri si in primul rnd constantele cuadripolului sa se exprime in funcie de ei prin relaii simple ; 3 Sa conduc la rezolvare avantajoasa a diferitelor probleme ce intervin la studiul circuitelor cuadripolare respective . Trebuie relevat cu aceasta ocazie ca exista parametri a cror determinare directa pe cale experimentala este foarte dificila , in schimb aplicarea lor la studiul
7

unor anumite circuite cuadripolare este deosebit de avantajoasa , ceea ce justifica de altfel si introducerea lor in teoria cuadripolului .

O clasificare mai generala a principalilor parametri ai unui cuadripol, care sa cuprind si constantele cuadripolului , se poate face pe baza regimurilor folosite la definirea , respectiv determinarea lor . Din acest punct de vedere se deosebesc : 1 Parametri definii pe baza regimurilor de funcionare in gol si in scurtcircuit a cuadripolului . 2 Parametri definii pe baza existentei unor anumite relaii de legtura intre impedanele de intrare si de ieire ale cuadri-polului . 3 Parametri introdui prin alimentarea cuadripolului pe la ambele capete , in condiii particulare . a ) Parametri definii pe baza regimurilor de funcionare in gol si in scurtcircuit a cuadripolului Pe baza regimurilor de funcionare in gol si in scurtcircuit , pentru cuadripolul nereciproc rezulta in total 12 parametrii distinci . ntre cei 12 parametrii distinci sunt 8 relaii de legtur , astfel ca ntradevr numai patru sunt independeni . Se poate arata ca , impedanele in gol si impedanele in scurtcircuit , nu sunt independente , deoarece intre ele exista relaia :

Cele doua impedane in gol si cele doua impedane in scurtcircuit nu determina deci in mod univoc un cuadripol nereciproc . La aceleai impedane in gol si in scurtcircuit pot corespunde mai muli cuadripoli. Parametrii introdui pe baza regimurilor de funcionare in gol sunt : 1 1. Impedana in gol cu alimentare pe la bornele 1 1 :

2. Impedana in gol cu alimentare pe la bornele 2 2 :


8

1 2 3 3. Impedana de transfer in gol , cu alimentare pe la bornele 22 :

4. Impedana de transfer in gol , cu alimentare pe la bornele 11 :

5. Raportul tensiunilor in gol , cu alimentare pe la bornele 11 :

6. Raportul tensiunilor in gol , cu alimentare pe la bornele 22 :

b ) Parametrii introdui pe baza regimurilor de funcionare in scurtcircuit sunt : 1. Admitana in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 11 :

2. Admitana in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 22 :

1 2

3. Admitana de transfer in scurtcircuit, cu alimentare pe la bornele 22 :

4. Admitana de transfer in scurtcircuit, cu alimentare pe la bornele 11 :

5. Raportul curenilor in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 11 :

6. Raportul curenilor in scurtcircuit , cu alimentare pe la bornele 22 :

10

3. STRUCTURI CUADRIPOLARE Schemele electrice echivalente pentru cuadripolul reciproc si nesimetric sunt reprezentate in figura 1 .

Figura 1 Scheme echivalente pentru cuadripolul reciproc nesimetric : a) in T ; b) in ; c ) in punte Impedanele care intervin in schemele echivalente se exprima in funcie de parametrii cuadripolului , dup cum urmeaz : a ) Pentru schema echivalenta in T :

Aceste relaii se verifica uor . Astfel , calculnd pe baza schemei din fig. 1.a. impedana de transfer Zmosi impedanele in gol Z10 si Z20 in funcie de impedanele Z1 , Z2 , Z3 care intervin in aceasta schema , se obin expresiile :

care verifica relaia (14) .


11

b ) Pentru schema echivalenta in :


Y 1 = Y 11 + Y 12 = Y 1K Y mk Y 2 = Y 12 = Y mk Y 3 = Y 12 Y 22 = Y 2 K Y mk

Daca se calculeaz pe baza schemei din fig. . 1b admitana mutuala in scurtcircuit Ymk si admitanele in scurtcircuit Y1k , Y2k in funcie de admitanele Y1 , Y2 , Y3 rezulta expresiile :

Din care se deduc simplu relaiile ( 16 ) . c ) Pentru schema echivalenta in punte , reprezentata in fig. 1c , avem :

Dar , admitanele Y1 , Y2 , Y3 pot fi exprimate si in funcie de parametrii sistemului Y , astfel :

Pentru a verifica expresiile date de rel. ( 19 ) ne referim la regimul de scurtcircuit al schemei din fig. 1c .

12

Admitana de scurtcircuit Y1k corespunde legrii in serie a celor doua grupe identice formate din admitanele Y1 si Y2 in paralel , adic :

Admitana de scurtcircuit Y2k este :

Pentru a determina admitana de transfer in scurtcircuit se observa ca din motive de simetrie tensiunea aplicata la o pereche de borne cnd cealalt pereche de borne este in scurtcircuit se mparte in doua pri egale corespunztori fiind Y1
U 2 U 2

, dintre care una

revine la bornele admitanei Y1 , iar cealalt la bornele admitanei Y2 . Curenii si Y2


U 2

curentul in circuitul bornelor scurtcircuitate va

fi egal cu diferena lor astfel ca pentru admitana de scurtcircuit rezulta expresia :

13

4. ANALIZA CUADRIPOLILOR ELEMENTARI


In situaia cnd cuadripolul cu structura complexa se poate considera compus din cuadripoli mai simpli, interconectai intr-un anumit mod , ecuaiile ntregii scheme pot fi stabilite pe baza ecuaiilor cuadripolilor componeni . Rezolvarea problemei este mult simplificata prin aplicarea calculului matricial . Dup cum se tie , matricea cuadripolului compus se obine din matricele cuadripolilor componeni , aplicnd diferite reguli de calcul , in funcie de modul de conectare al acestora . Determinarea parametrilor cuadripolilor cu structura complexa in funcie de parametrii cuadripolilor componeni necesita in mod evident cunoaterea acestora din urma . Expresiile matricelor cuadripolilor elementari sunt relativ simple si ele se determina printr-o metoda oarecare. 1 4.1. CUADRIPOL CU UN SINGUR ELEMENT

Cei mai simpli cuadripoli sunt formai dintr-o singura impedana longitudinala sau dintr-o impedana transversala ( ca in fig. 2.) .

Fig. 2. Cuadripoli cu un singur element : a) cu impedana longitudinala ; b) cu impedana transversala ; Ecuaiile cuadripolului cu impedana longitudinala (fig. 2.a ) sunt :

14

Matricea de lan a cuadripolului este prin urmare :

Pentru cuadripolul cu impedana transversala (fig. 2.b ) sunt valabile ecuaiile :

de unde pentru matricea de lan [A] , rezulta expresia :

Daca in schema cuadripolara impedana longitudinala (fig. 2.a) se considera Z = 0 , sau in schema cuadripolara cu impedana transversala ( fig. 2.b) se considera Z = , se obine cuadripolul cu legturi directe reprezentat in fig. 3.

Fig. 3. Cuadripolul cu legturi : a ) directe ; b ) ncruciate Introducnd Z = 0 in matricea (24) sau Z = in matricea (26) se obine matricea de lan a cuadripolului din fig.3a :

respectiv matricea de lan a cuadripolului din fig. 3.b :

15

4.2. CUADRIPOLUL IN Cuadripolul in , reprezentat in fig. 4. a si b , se poate considera format dintr-un cuadripol cu impedana transversala Z2 si un cuadripol cu impedana longitudinala Z1 , conectai in lan :

Fig. 4. Cuadripol : a) in ; b) in ntors ; Matricea de lan a cuadripolului in se obine prin nmulirea matricelor de lan ale cuadripolilor componeni :

Daca se inverseaz ordinea de aezare in lan a celor doi cuadripoli componeni se obine cuadripolul in ntors . In acest caz se schimba corespunztor si ordinea produsului matricelor cuadripolilor componeni . Astfel , matricea de lan a cuadripolului in ntors , este :

16

In teoria filtrelor electrice , impedanele longitudinala si transversala ale cuadripolului in se noteaz obinuit cu Z1/2 , respectiv cu 2Z2 ( ca in figura 5.) .

Fig. 5. Cuadripol : a) in ; b) in ntors ; Cu aceste notaii , expresiile parametrilor caracteristici pentru cuadripolul in , devin :

Pentru cuadripolul in ntors , expresiile devin :

17

4.3 CUADRIPOLUL IN C Daca impedana longitudinala Z1 a cuadripolului in ntors , devine infinita se obine cuadripolul in C (fig. 6.a) . n acelai mod , daca impedana longitudinala Z1 a cuadripolului in ntors , devine infinita se obine cuadripolul in C ntors (fig. 6.b) .

Fig. 6. Cuadripolul : a) in C si b) in C ntors Pentru cuadripolul in C , matricea admitana este :

iar pentru cuadripolul in C ntors , matricea admitana este :

18

4.4 ) CUADRIPOLUL IN U Cuadripolul in U este reprezentat in fig. 7 , iar matricea impedana are expresia :

Fig. 7. Cuadripolul in U

4.5 CUADRIPOLUL CU DOUA IMPEDANE LONGITUDINALE Fiecare dintre cele doua impedane longitudinale ale cuadripolului ( reprezentat in fig. 8 ) este conectata intre o borna de intrare si borna de ieire corespunztoare. Cuadripolul nu are matrice impedana , iar pentru matricea de lan se obine expresia :

Fig. 8. Cuadripol cu doua impedane longitudinale .

19

4.6. CUADRIPOLUL IN X Daca se incrucieaz bornele de intrare sau de ieire ale cuadripolului din fig. 8. se obine cuadripolul in X reprezentat in figura 9.

Fig. 9. Cuadripolul in X Cuadripolul in X poate fi considerat format prin conectarea in lan a cuadripolilor reprezentai in fig.8. si fig.3b. Fcnd produsul matricelor de lan ale celor doi cuadripoli componeni , se obine matricea de lan a cuadripolului in X .

20

4.7. CUADRIPOLUL IN T Cuadripolul in T , reprezentat in fig. 10, se poate considera format prin conectarea in serie a unui cuadripol in U si a unui cuadripol cu impedana transversala .

Fig. 10 Cuadripol in T nesimetric (a) , rezultat prin conectarea in serie a doi cuadripoli mai simpli (b). Matricea impedana a cuadripolului in T este egala cu suma matricelor impedana ale cuadripolilor componeni . Cu notaiile din fig. 10 , se poate scrie :

Cuadripolul in T se putea considera format si prin conectarea in lan a trei cuadripoli componeni mai simpli si anume , un cuadripol cu impedana longitudinala Z1 , un cuadripol cu impedana transversala Z2 , urmat de un cuadripol cu impedana longitudinala Z3 .

21

Daca impedanele Z1 si Z3 sunt egale , cuadripolul in T este simetric . Cuadripolul in T simetric poate fi considerat format si prin conectarea in lan a doi cuadripoli in , ca in figura 11 .

fig. 11 Cuadripol in T simetric (a) , rezultat prin conectarea in lan a doi cuadripoli in (b) . Trebuie relevat faptul ca , parametrii caracteristici ai cuadripolului in T se exprima in mod foarte simplu in funcie de parametrii caracteristici ai cuadripolilor in care-l compun . Impedana caracteristica ZC a cuadripolului in T simetric este egala cu impedana caracteristica corespunztoare ZT a cuadripolului in , adic :

Cuadripolii in fiind conectai in lan , este evident ca pentru cuadripolul in T simetric care rezulta , constanta de transfer va fi de doua ori mai mare dect constanta de transfer a cuadripolului component in .

22

4.8. CUADRIPOLUL IN In modul cel mai simplu , cuadripolul in , reprezentat in fig. 12 , se poate considera constituit prin conectarea in paralel a unui cuadripol in U si a unui cuadripol cu impedana longitudinala.

fig. 12 Cuadripolul in nesimetric (a) , rezultat prin conectarea in paralel a doi cuadripoli mai simpli (b) . nsumnd matricele admitana ale cuadripolilor componeni , se obine matricea admitana a cuadripolului in nesimetric

Daca in expresiile matricelor cuadripolului in nesimetric se considera Z1 = Z3 , se obin matricele corespunztoare ale cuadripolului in simetric . Astfel , matricea admitana a cuadripolului in simetric , este :

23

Cuadripolul in simetric se poate de asemenea considera format din doi cuadripoli in conectai in lan , aa cum este prezentat in fig. 13 .

Fig. 13 Cuadripolul in simetric (a) , rezultat prin conectarea in lan a doi cuadripoli in (b) .

4.9. CUADRIPOLUL IN PUNTE SIMETRIC Cuadripolul in punte simetric este reprezentat in fig. 14 si se caracterizeaz prin faptul ca impedanele din laturile opuse ale punii sunt egale .

fig.14 Cuadripol in punte simetric (a) rezultat prin conectarea in paralel a unor cuadripoli mai simpli (b) Cuadripolul in punte simetric poate fi considerat format prin conectarea in paralel a cuadripolilor din fig. 8 si 9 . Matricea de lan a cuadripolului in punte simetric este :

24

1 2

CAPITOLUL 2
3
4

FILTRE ELECTRICE .
1. GENERALITATI

Teoria filtrelor electrice constituie unul dintre cele mai importante domenii de aplicaie a teoriei cuadripolului . Filtrul electric reprezint un cuadripol pasiv , a crui constanta de atenuare este mica (sau nula daca filtrul se considera fr pierderi ) n anumite intervale de frecven , numite intervale de trecere, sau benzi de trecere ; n celelalte intervale de frecventa , numite intervale de eliminare sau benzi de oprire , constanta de atenuare este foarte mare. In teoria filtrelor electrice filtrele se presupun nchise pe impedanele caracteristice. Filtrele electrice sunt formate din una sau mai multe celule , numite si seciuni de filtrare , conectate in lan. Acestea reprezint , in general, structuri cuadripolare in , in T, in , in punte sau altele. Sunt mai multe criterii de clasificare a filtrelor electrice. Din punct de vedere al benzilor de trecere sau de oprire in spectrul de frecvente, se deosebesc : filtru trece jos , filtru trece sus , filtru trece banda, filtru oprete banda si filtru in pieptene . Se numete filtru trece jos , respectiv filtru trece sus, dup cum una din frecventele limita a benzii de trecere este nula , respectiv infinita. Daca banda de trecere este cuprinsa intre doua frecvente finite si diferite de zero , filtrul se numete filtru trece banda . Filtrul se numete oprete banda, daca banda de oprire este cuprinsa intre doua frecvente finite si diferite de zero . Daca un filtru are mai multe benzi de trecere si de oprire care alterneaz , el se numete filtru in pieptene. Limitele benzilor de oprire se numesc si frecvente de taiere . Din punct de vedere al elementelor componente , ntlnim : filtre cu elemente reactive ( filtre LC ) ; filtre RC ; filtre ceramice , filtre cu unda de suprafaa , filtre cu rezonatoare piezoelectrice etc. .

25

2. DETERMINAREA BENZILOR DE TRECERE I DE OPRIRE


2.1. FILTRE DE TIP K In figura nr.15 sunt reprezentate structurile cuadripolare in , in T simetric , si in simetric , folosite pe scara larga la realizarea filtrelor electrice . Ultimele doua structuri rezulta prin conectarea in lan a doi cuadripoli in .

Figura nr.15 Structuri cuadripolare in (a) , in T simetric (b) si in simetric (c) Constanta de transfer g/2 a filtrului in , nchis pe impedana caracteristica , se determina cu expresia :

Constanta de transfer g a filtrului in T simetric si in simetric , este de doua ori mai mare dect constanta de transfer a structurii componente in . Din relaia (43) se poate deduce expresia :

26

Pentru a determina impedanele caracteristice ZT si Z, vom utiliza relaiile urmtoare :

Daca impedanele Z1 si Z2 care intervin in structurile din fig.15 sunt mrimi inverse , iar puterea de inversiune este o constanta reala , independenta de frecventa , adic :

filtrele respective se numesc filtre de tip K. Este uor de observat ca in acest caz si produsul impedanelor caracteristice ZT si Z este de asemenea egal cu K2 . ntradevr , nmulind relaiile (45) si (46) se obine :

Se poate arata ca, un cuadripol format numai din inductivitatea , sau numai din capacitai , nu poseda proprietati de filtru electric. Cu alte cuvinte , in acest caz nu exista intervale de frecventa in care constanta de atenuare este nula. ntradevr , sa admitem ca impedanele Z1 si Z2 ale cuadripolului ( fig.15) sunt reprezentate de reactanele cu acelai semn , adic:

cu semnul plus daca elementele componente sunt inductivitatea si semnul minus daca sunt capacitai .

27

In fig.16 sunt reprezentate schemele electrice ale filtrelor de tip K : filtre trece jos , filtre trece sus , filtre trece banda, filtre oprete banda.

Fig. 16. a SCHEMELE ELECTRICE ALE FILTRELOR TIP K : 1 a) filtre trece jos

Fig. 16.b SCHEMELE ELECTRICE ALE FILTRELOR TIP K : 1 b) filtre trece sus

Fig. 16.c SCHEMELE ELECTRICE ALE FILTRELOR TIP K : 1 c) filtre trece banda

Fig. 16.d SCHEMELE ELECTRICE ALE FILTRELOR TIP K : 1 d) filtre oprete banda

28

Relaia (43) se poate scrie si sub forma :

din care , separnd prile reala si imaginara , se obin expresiile :

Deoarece cosinusul hiperbolic de argument real nu poate fi egal cu zero (


b Ch 2

1 ) , din relaia (52) rezulta ca sin In acest caz cos

=0.

= +1 , astfel ca

ceea ce arata ca : b > 0 . Pentru ca sa existe intervale de frecventa in care constanta de atenuare a cuadripolului sa fie nula , deci cuadripolul sa aib proprietati de filtru electric , este necesar ca reactanele sa fie de semn contrar , adic :

In acest caz

29

de unde , dup separarea parilor reala si imaginara , se obine :

Ecuaia (56) este satisfcuta daca :

Relaia (58) corespunde benzilor de trecere ale filtrului ( b=0 ) . Constanta de faza a filtrului in benzile de trecere rezulta din relaia (57) , in care se introduce Ch 2 = 1 . Se obine expresia :
b

Relaia (59) corespunde benzilor de eliminare . In acest caz : sin

= +1 , respectiv a = + . innd seama de aceste valori , din relaia

(57) rezulta expresia :

pe baza creia se poate calcula constanta de atenuare a filtrului , n funcie de frecventa . Aplicarea teoriei cuadripolului permite determinarea pe cale simpla a benzilor de trecere , respectiv de oprire a filtrelor electrice.

30

In cazul filtrelor cu elemente reactive ideale , este evident faptul ca rapoartele tensiunilor in gol sau ale curenilor in scurtcircuit sunt mrimi reale. Referitor la constanta A11 a unui filtru simetric si innd seama de faptul ca A11 = Ch g , nseamn ca si Ch g trebuie sa fie real . Se poate deci scrie : Ch g = Ch (b + ja ) = Ch b cos a + j Sh b sin a = A11 de unde , separnd prtile reala si imaginara , se obine : Ch b cos a = A11 Sh b sin a = 0 Ecuaia (64) este satisfcuta , daca : Sh b = 0 , respectiv b=0 Sau sin a = 0 , respectiv a =0, . Prima soluie (65) corespunde intervalelor de trecere ( b=0 ) . Din relaia (63) unde se introduce Ch b = 1, se obine : Cos a =A11 . (67) (66) (65) (63) (64) (62)

innd seama de valorile pe care le poate lua cosinusul trigonometric, din relaia (67) rezulta ca benzile de trecere ale filtrului corespund intervalelor de frecventa in care raportul A11 al tensiunilor in gol este cuprins intre valorile -1 si +1 , adic : -1 < A11 ( ) < 1. (68)

Cea de-a doua soluie ( 66 ) corespunde intervalelor de oprire. In acest caz , din relaia ( 63 ) se obine : Ch b = + A11 (69)

Deoarece cosinusul hiperbolic nu poate sa aib o valoare mai mica dect unu , rezulta ca benzile de oprire ale filtrului corespund intervalelor de frecventa in care valoarea lui A11 este in afara domeniului 1 si +1 . Pentru a determina benzile de trecere si de oprire ale filtrului , respectiv frecventele care delimiteaz aceste intervale , se obinuiete sa se reprezinte raportul A11 al tensiunilor in gol in funcie de frecventa dispusa pe abscise.

31

Abscisele punctelor de intersecie ale acestei curbe cu cele doua paralele la axa absciselor , corespunztoare ordonatelor +1 si 1 , reprezint frecventele limita ale benzilor . In figura 17a este artata calitativ curba lui A11 pentru un filtru trece banda . Filtrul poseda o banda de trecere cuprinsa in intervalul de frecvente : f1 < f < f 2 si doua benzi de oprire cuprinse in intervalele de frecvente 0 < f < f1 si f2 < f < . In banda de trecere constanta de atenuare este nula ( filtrul perfect ). In benzile de oprire constanta de atenuare se calculeaz cu ajutorul relaiei (69) . In figura 17b este reprezentata caracteristica de frecventa a constantei de atenuare pentru un astfel de filtru ( caracteristica atenurii ). In realitate , datorita pierderilor in bobine si condensatoare , constanta de atenuare nu este nula in banda de trecere . Ea are o valoare mica ce se poate calcula din expresia constantei de transfer .

Figura 17 Curba lui A11 in funcie de frecventa (a) si caracteristica constantei de atenuare (b) In fig. 17 b este reprezentata cu linie punctata modificarea caracteristicii de atenuare in banda de trecere ca urmare a pierderilor . Cu cit elementele componente ale unui filtru au factori de calitate mai mari , cu att el se apropie de un filtru perfect .

innd seama de relaia :


32

pentru cuadripolul in T simetric si in simetric , condiia exprimata de relaia (68) devine :

Dup mprirea cu doi ,se obine :

Frecventele limita satisfac deci condiiile :

Aceste frecvente se pot determina pe cale analitica sau pe cale grafica, daca se cunosc caracteristicile de frecventa ale impedanelor Z1 si Z2 . Pentru determinarea benzilor de trecere si de oprire ne putem referi si la impedanele caracteristice ale filtrului (45) si (46) . Deoarece constanta de atenuare nu poate fi nula dect daca impedanele Z 1 si Z2 ale filtrului au semne contrare , rezulta ca in acest caz :

iar produsul Z1Z2 este o mrime reala . Impedanele caracteristice sunt mrimi reale, daca :

Se observa ca relaiile (74) si (75) corespund condiiei exprimata de relaia (72). Cu alte cuvinte , in benzile de trecere ale filtrului impedanele caracteristice sunt mrimi reale . In benzile de oprire ale filtrului impedanele caracteristice sunt mrimi imaginare .

33

innd seama de expresia impedanei caracteristice in funcie de impedanele in gol si scurtcircuit :

mai rezulta faptul ca in benzile de trecere impedana in gol Zo si impedana in scurtcircuit Zk sunt de semne contrare . Plicind de la caracteristicile de frecventa ale impedanelor in gol si in scurtcircuit se poate stabili pe cale grafica , in mod simplu , benzile de trecere si de oprire ale filtrului . In fig. 18a sunt reprezentate caracteristicile de frecventa ale impedanelor in gol si in scurtcircuit ale unui filtru trece banda , iar in fig. 18b este prezentata caracteristica de frecventa a impedanei caracteristice corespunztoare.

Figura 18 Caracteristicile de frecventa ale impedanelor n gol i n scurtcircuit (a) i a impedanei caracteristice (b) , pentru un filtru trece banda In intervalul de trecere , cuprins intre frecventele f 1 si f2 , impedanele in gol si in scurtcircuit au semne contrare ; impedana caracteristica corespunztoare este reala . In afara acestui interval , impedanele in gol si in scurtcircuit au acelai semn , iar impedana caracteristica este imaginara ; pentru f < f 1 impedana caracteristica are caracter capacitiv , iar pentru f > f2 impedana caracteristica are caracter inductiv .

34

Pentru filtrele tip K , care satisfac relaiile (47) si (48) , impedanele caracteristice devin :

In acest caz , la valoarea data a lui K , este suficient sa se cunoasc numai caracteristica de frecventa a reactanei X1 sau numai a reactanei X2 . In figura 19 sunt reprezentate caracteristicile de frecventa ale constantei de atenuare si constantei de faza, pentru filtrele de tip K reprezentate in fig.16. Filtrele tip K dei reprezint construcii simple au insa si unele dezavantaje. Caracteristicile de frecventa ale constantei de atenuare au pante prea line in apropierea frecventelor de taiere , astfel ca nu se poate asigura o separare precisa a benzilor . De asemenea , impedanele caracteristice ZT si Z variaz mult cu frecventa in banda de trecere , din care cauza adaptarea sarcinii se poate face practic numai intr-o poriune limitata a benzii de trecere. Dezavantajele filtrelor tip K sunt in parte nlturate la filtrele tip M. Acestea pot fi analizate pe baza acelorai principii.

35

Figura 19 Caracteristicile de frecventa ale constantei de atenuare si a constantei de faza pentru filtrele tip K : 1 a) filtru trece jos ; b) filtru trece sus ; c) filtru trece banda ; d) filtru oprete banda

2.2. FILTRE IN PUNTE In figura 20 sunt reprezentate schemele electrice pentru cteva filtre electrice in punte : a) filtru trece jos ; b) filtru trece sus ; c) filtru trece banda ; d) filtru oprete banda .

36

Figura 20 Schemele electrice pentru cteva filtre electrice in punte : a) filtru trece jos ; b) filtru trece sus ; c) filtru trece banda ; d) filtru oprete banda . Impedana caracteristica si constanta de transfer a filtrului in punte simetric sunt date de relaiile :

In banda de trecere impedanele Z1 si Z2 avnd semne contrare , nseamn ca radicalul


Z1 Z2

are valori imaginare , iar radicalul

Z1Z 2

are valori reale .

Constanta de faza se determina din relaia :

37

In banda de oprire impedanele Z1 si Z2 au acelai semn . Pot interveni doua cazuri : a=0 sau a = + In primul caz :

Deoarece tangenta hiperbolica nu poate depi valoarea unu , relaia (81) corespunde condiiei |Z1| < |Z2| . In al doilea caz :

Relaia (82) corespunde condiiei |Z1|>|Z2| , deoarece cotangenta hiperbolica nu poate fi mai mica dect unu . Daca Z1 = Z2 , constanta de atenuare a filtrului este infinita , deoarece th
b 2

=1.

Acest caz corespunde condiiei de echilibru a punii , cnd tensiunea la bornele de ieire este nula . Posibilitatea alegerii independente una de alta a impedanei caracteristice si a constantei de transfer (81) , constituie unul dintre avantajele filtrelor in punte fata de filtrele in gama , T sau .

38

2.3. FILTRE PASIVE DE TIP DERIVATIV m Impedana caracteristica a unui filtru de tip K constant variaz mult in banda de trecere cu frecventa . In aceasta situaie realizarea adaptrii este dificila deoarece impedana sursei si impedana de sarcina sunt fie rezistive , fie prezint variaii in frecventa diferite de variaia impedanei caracteristice. In al doilea rnd , delimitarea benzii de trecere fata de banda de oprire este insuficient de neta la filtrele de tip K constant . Din aceste motive s-au realizat filtre care prezint o atenuare foarte mare , teoretic infinita in banda de oprire , in apropierea frecventelor de taiere . Acest lucru se asigura prin introducerea unui circuit selectiv serie intr-o latura derivaie sau a unui circuit selectiv derivaie intr-o latura serie a unui filtru de tip K constant. Filtrele obinute in acest fel se numesc filtre derivate m din filtre de tip K constant . Ele trebuie sa satisfac urmtoarele condiii : 1 a) Sa aib o atenuare infinita in banda de oprire , in vecintatea frecventelor de taiere ; 2 b) Sa aib aceeai impedana caracteristica ca si filtrele din care deriva , pentru a putea lucra in lan adaptate cu ele . Filtru de tip K constant asupra cruia se aplica operaia de derivare se numete filtru prototip . Daca filtrul prototip este in T , derivarea se numete serie (T) , iar daca filtrul prototip este in , derivarea se numete paralel ( ) . 1 a) Derivarea m serie Filtrul derivat m serie in T are structura de baza prezentata in figura 21 .

Figura 21 Filtrul derivat m serie in T Se admite in mod arbitrar ca :

Z1m = mZ1
m numindu-se coeficient sau parametru de derivare .
39

(83)

Impedana Z2m se deduce din condiia de conservare a impedanei caracteristice .

Structurile filtrelor derivate m serie in T si m serie in , sunt reprezentate in figurile 22 a) si b) .

Figura 22 Structurile filtrelor derivate m serie in T si m serie in Pentru ca impedanele din ramurile derivaie ale filtrelor ale filtrelor derivative m sa nu fie niciodat negative este necesar si suficient ca 0 < m < 1 . Frecventele de taiere ale celor doua filtre derivate m serie sunt egale si coincid cu frecventele de taiere ale filtrului prototip . Cele doua filtre derivate m serie au aceleai caracteristici de atenuare si de defazare . Impedanele caracteristice ale filtrelor de tip K constant prototip si derivat m serie in T (cu aceeai schema ) fiind identice , ele variaz la fel cu frecventa , fiind in acelai domeniu de frecventa rezistente sau reactante pure . b) Derivarea m paralel Filtrul derivat m paralel in are structura de baza prezentata in figura 23 .

Figura 23 Filtrul derivat m paralel in


40

Se alege in mod arbitrar :

Din condiia de egalitate a impedanelor caracteristice ale filtrului prototip si ale filtrului derivat m paralel in se obine :

Schemele filtrelor derivat m paralel in si derivat m paralel in T sunt reprezentate in figura 24 .

Figura 24 Schemele filtrelor derivat m paralel in si derivat m paralel in T Pentru ca impedanele sa rezulte realizabile este necesar si suficient ca 0 < m < 1 . Cele doua filtre derivate m paralel au frecvente de taiere egale , care coincid cu frecventele de taiere ale filtrului prototip . Caracteristicile de atenuare si de defazare ale celor doua filtre derivate m paralel coincid . Filtrul derivat m paralel in are aceeai impedana caracteristica cu a filtrului de tip K constant prototip . Pentru filtrele derivate m serie si paralel se poate scrie relaia :

Daca filtrul prototip este realizat cu reactante pure , atunci Z 1m ( ) si Z2m ( ) sunt reactante pure si ch g este un numr real . Banda de trecere in care a = 0 este definita de frecventele pentru care :
41

-1 < x < 1

(88)

Banda de oprire se caracterizeaz prin trei valori diferite pentru defazarea b . In cazul cnd b = 0 atenuarea devine infinita la o frecventa pentru care este satisfcuta egalitatea :

De asemenea , cnd | x | tinde la infinit , atenuarea tinde spre o valoare constanta data de relaia :

valoare care este cu att mai mica cu cit m este mai mic . In aceeai situaie , cnd b = 0 atenuarea se poate calcula cu formula :

Funcia sh

este definita in banda de oprire pentru :

Daca b = sau b = - atenuarea este data de relaia :

Funcia de mai sus este definita in banda de oprire pentru :

42

2.4. FILTRU PASIV TRECE BANDA DE TIP DERIVAT m Seciunile derivate m serie au schemele electrice reprezentate in figurile 25 a) si b) , iar seciunile derivate m paralel au schemele electrice reprezentate in figurile 26 a) si b)

Figura 25 a) si b) Schemele electrice ale filtrelor derivate m serie

43

Figura 26 a) si b) Schemele electrice ale filtrelor derivate m paralel Pentru calculul unui filtru derivat m trece banda se determina inti valorile elementelor L1 , C1 , L2 , C2 cu relaiile cunoscute de la filtrul de tip K constant .

44

Se determina apoi parametrul de derivare m cu relaia :

si se stabilesc valorile schemei alese pentru filtrul derivat m . tiind ca parametrul x a fost introdus cu relaia :

pentru filtrul derivat m trece banda se obine :

unde f0 este frecventa de acord a circuitelor selective serie L1 , C1 si derivaie L2 , C2, din braele serie si respectiv derivaie ale filtrului prototip de tip K constant .

45

3. CIRCUITE DE ATENUARE
Circuitele de atenuare ( atenuatoarele ) sunt cuadripoli dipori care se introduc in lanurile de transmisie in scopul fixrii sau reglrii nivelului de atenuare a tensiunii , curentului sau puterii la valori dorite . Atenuatoarelor li se pot impune si condiii suplimentare , ca de exemplu realizarea adaptrii intre doua pori , pentru evitarea reflexiilor cu preul introducerii unor pierderi suplimentare . Sursele de semnal au in general impedanele interne de valori finite . Daca se dorete ca mrimea tensiunii de intrare sa nu depind de valorile elementelor atenuatorului , adic de atenuare , trebuie ca atenuatorul sa prezinte o impedana de intrare constanta in raport cu atenuarea tensiunii . Se poate realiza acest lucru daca atenuatorul lucreaz pe impedane imagine , iterative sau caracteristica ale unui atenuator compus din elemente reactive care sunt in general reactante de acelai tip . Dar impedanele interne ale surselor de semnal sunt de obicei rezistive , motiv pentru care este de dorit ca impedanele imagine , iterative sau caracteristica ale atenuatorului sa fie tot rezistive . Se pot obine impedanele de mai sus rezistive, daca atenuatorul conine elemente reactive de ambele tipuri . In aceasta situaie pot insa aprea fenomene de rezonanta si frecvente de taiere , care conduc la variaii ale atenurii cu frecventa . Datorita acestor inconveniente , se prefera utilizarea atenuatoarelor formate numai din rezistoare . 1 a) ATENUATOR IN T NESIMETRIC LUCIND PE REZISTENTA IMAGINE

Schema in T a unui astfel de atenuator este reprezentata in fig.27

46

figura 27 Atenuator in T nesimetric

Cele trei rezistoare care apar in schema se vor calcula cu relaiile :

R1 = RI1 cth aI - R3 R2 = RI2 cth aI - R3

(103) (104)

Rezistentele atenuatorului rezulta pozitive daca rdcina ptrata din cel mai mare raport al rezistentelor imagine este mai mica dect ch aI. 1 b) ATENUATOR N LUCRND PE REZISTENA ITERATIV

Schema electrica a unui atenuator in nesimetric este reprezentata in fig. 28

fig. 28 Atenuator in lucrnd pe rezistenta iterativa Calculul unui astfel de circuit urmrete determinarea rezistentelor R1 si R 2 , atunci cnd se impun rezistenta iterativa intrare ieire Rk1 si constanta de atenuare iterativa ak.
47

Relaiile de calcul sunt urmtoarele :

c) ATENUATOR N T PODIT LUCRND PE REZISTENA CARACTERISTIC

Schema electrica a unui atenuator in T podit simetric este reprezentata in fig. 29

fig. 29 Schema electrica a atenuatorului in T podit simetric Se observa ca atenuatorul in T podit simetric este format din doi dipori conectai in paralel . Frecventa de atenuare infinita se calculeaz cu relaia :

La frecventa de atenuare infinita este necesar sa fie satisfcuta si relaia :

Diportul in T podit se utilizeaz ca circuit selectiv sau pentru msurarea frecventelor nalte . In acest caz , se regleaz valorile elementelor R si C pn
48

cnd tensiunea la ieire se anuleaz si apoi se calculeaz frecventa f 0 care urmeaz sa fie msurata .

d ) ATENUATOR N DUBLU T SIMETRIC Atenuatorul in dublu T este un cuadripol simetric ce poate sa fie , de asemenea , considerat ca fiind format din doi diport conectai in paralel . Schema electrica a unui atenuator in dublu T simetric este reprezentata in fig. 30

fig.30 Atenuator in dublu T simetric Relaia de calcul a frecventei de atenuare infinita este :

cu condiia ca elementele schemei sa ndelplineasc relaia :

In cazul particular cnd se ia C2 = 2C1 , rezulta :


49

si

Atenuatorul in dublu T este utilizat ca circuit selectiv la frecvente joase , unde este greu sa se realizeze circuite LC de dimensiuni mici si cu o selectivitate buna .

BIBLIOGRAFIE
1 ) CONSTANTIN SORA - CUADRIPOLUL ELECTRIC. TEORIE SI APLICAII - EDITURA TEHNICA BUCURETI 1964 2 ) CONSTANTIN SORA - BAZELE ELECTROTEHNICII EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURETI 1982 3 ) REMUS RADULET - BAZELE ELECTROTEHNICII EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURETI 1981 4 ) TEODOR MAGHIAR , TEODOR LEUCA , KAROLY BONDOR ELECTROTEHNICA EDITURA UNIVERSITAII DIN ORADEA 1999 5 ) *** NOTIE DE CURS

50