Hernia ombilicala se prezinta sub forma unei boseluri,protuberante (umflaturi) l a nivelul ombilicului(buricului), fiind consecutiva unui defect de inchidere

la nivelul orificiului ombilical. Ea poate fi abia vizibila, sau vizibila evident c u ocazia unui efort abdominal. Sacul herniar ridica ombilicul care devine protub erant.Sub piele sacul e alcatuit din peritoneu(membrana ce inveleste cavitatea a bdominala spre interior),si poate contine epiploon,anse intestinale subtiri ,col on.Aceste organe pot adera intre ele in interiorul sacului ,aderente care au ca si consecinta cresterea volumului herniei ombilicale care devine ireductibila(n u mai intra inapoi in abdomen cand pacientul sta culcat ,sau incearca prin diver se manevre sa o reduca) Hernia apare ca urmare a cresterii presiunii abdominale in urmatoarele situatii : in obezitate,la gravide,in prezenta lichidului liber intraperitoneal in cantit ate mare(ascite),la cei care ridica greutati ,sunt tusitori sau constipati croni c.

Care sunt complicatiile herniei ombilicale? Hernia ombilicala rareori determina aparitia complicatiilor. Cand apar complicat ii hernia ombilicala necesita interventia medicala de urgenta. Incarcerarea herniei ombilicale. Continutul abdominal exteriorizat devine "ca ptiv" si nu mai poate fi impins inapoi in interiorul abdomenului (hernia devine ireductibila). In acest caz, apar urmatoarele simptome: abdomen plin, destins, varsaturi, durere, stare de nervozitate, iritabilitate, roseata, febra. Strangularea herniei ombilicale. Strangularea apare atunci cand fluxul de san ge pentru continutul abdominal din hernie se intrerupe. Atunci cand un tesut nu reuseste sa primeasca suficient oxigen si substante nutritive, tesutul moare. In aceste cazuri abdomenul este destins si copiii pot prezenta varsaturi, greata, febra si durere abdominala. Strangularea este o complicatie extrem de rara a her niei ombilicala. In cazul herniei strangulate tegumentele supraiacente defectulu i sunt eritematoase (rosii) in tensiune, uneori cianotice (coloratia albastruie determinata de o scadere a concentratiei de oxigen in sange ). Ruptura herniei. Complicatiile cutanate ( afectarea pielii supraiacente defectului)

Hernia femurala strangulata sus O hernie femurala strangulata da nastere la mai multe erori de diagnostic dect he rnia inghinala .strangulata. Hernia este adesea foarte mica si se preteaza mai u sor sa treaca neobservata n stratul de grasime prezent deseori n regiunea safena. Uneori, numai un mic "cot intestinal", cuprinznd o mica portiune din circumferint a intestinala, este prins n canalul femural si mai putin probabil se poate simti vreo proeminenta la nivelul coapsei. Daca nsa hernia este mare, ea se prezinta cu un aspect piriform, cu baza rotunjita si cu un gt mai strmt si lung, ce ar permit e unele miscari libere, adesea indolore si pendulare, dintr-o parte n alta, ale p artii fundice. Tocmai aceasta absenta a fixitatii sacului l-ar putea face pe med icul observator sa creada ca nu este vorba de nici o strangulare. O hernie femurala strangulata ar putea fi simulata de: 1. Un grup de ganglioni limfatici inghinali inflamati. 2. Tromboza unei varice a venei safene. 3. Un apendice inflamat n sacul femural herniar. 4. Un hidrocel dureros si n tensiune al unei hernii inghinale strangulate. O hernie inghinala strangulata a fost adesea considerata a fi prezenta cnd, de fa

pt, leziunea era n sacul femural. Grupul de ganglioni limfatici inghinali inflamati. Aceasta limfade-nita inghinal a acuta este caracterizata printr-un grup de ganglioni ceva mai fixati, care dau nastere unui edem mai accentuat si, posibil, unui eritem al tegumentelor suprai acente, constituind fenomene inflamatorii secundare, care rezulta dintr-o cauza primara detectabila la nivelul coapsei corespunzatoare sau la nivelul regiunii a noperineale. Totusi, cazul nu se prezinta ntotdeauna asa, iar diferentierea dintr e limfadenita inghinala acuta si o hernie femurala este aproape imposibila. Daca nsa cazul se prezinta n acest fel, se impune operatia. Desigur, ocluzia intestina la si varsaturile nu pot fi dect absente. Varicele trombozate ale venei safene. O astfel de stare clinica, de obicei, nu d a nastere nici la varsaturi si nici la dureri abdominale. Daca tromboza se extin de n sus, spre venele iliace, vor aparea dureri si sensibilitate la palpare n regi unea iliaca de partea respectiva. Apendicele inflamat. Un apendice inflamat acut n sacul femural herniar nu poate s a fie diferentiat, n mod definitiv, nainte de operatie, fata de o hernie femurala strangulata omental, desi s-ar putea suspecta o apendicita daca anamneza dezvalu ie existenta unor crize prealabile n antecedente. Daca apar nsa varsaturi fecaloid e, diagnosticul se ndreapta clar catre o strangulare a intestinului n sac. Hernia inghinala strangulata. Aceasta se poate diferentia de o hernie femurala s trangulata prin faptul ca, n primul caz, formatiunea pseudo-tumorala apare cu o l ocalizare abdominala, medial de pubis si deasupra ligamentului Poupart. In general, orice formatiune tumorala n regiunea canalului femural, care apare br usc si devine din ce n ce mai mare si mai dureroasa, fiind acompaniata de greata si varsaturi, ar putea fi considerata ca hernie femurala strangulata, care neces ita operatie de urgenta. O hernie femurala mica, dar continnd intestin strangulat poate uneori sa dea nast ere unor dureri locale foarte usoare si sa apara sensibilitate la palpare, de as emenea foarte redusa. n astfel de cazuri, durerea abdominala generala si varsatur ile pot domina scena, dar mica hernie descrisa mai sus poate sa fie trecuta cu v ederea. In acele cazuri rare, n care o punga a cecului a devenit strnsa puternic ntr-o hern ie femurala, nu se va ajunge la durere abdominala, nici la varsaturi si nici la ocluzie intestinala, chiar daca portiunea her-niata se gangreneaza. Acest fapt i mplica necesitatea de a se explora cu multa atentie orice formatiune, ct de mica, dar sensibila si dubioasa, care apare n regiunea femurala. Ca regula generala, d aca este vorba despre o hernie inghinala strangulata sau de o hernie femurala st rangulata, diferentierea ntre aceste doua eventualitati clinice este doar pur teo retica si nu de interes practic, deoarece ambele necesita operatie de urgenta.