1

Ion de L.Rebreanu 1.Date despre autor: - opera sa reprezinta un moment valoros in evolutia romanului;la fel ca in cazul lui M.Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele.Astfel Rusinea, Zestrea, Itic Strul Dezertor vor constitui punctele de plecare pentru Ion, Rascoala si Padurea Spanzuratilor; -este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si n orientarea romanului psihologic pe fagas realist -formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta n primul rnd, din schimbarea perspectivei de investigatie , orientata spre obiectiv; -Pentru mine arta()inseamna creatie de oameni si de viata(L.Rebreanu); 2.Date despre opera: -apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza; -tema=problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea; -titlul este simbolic-ION=NOI; -procesul de elaborare a romanului a fost ndelungat, autorul gndindu-se mai mult la faptul ca a creat romanul ca o fresca a satului transilvanean din care nsusi autorul s-a ridicat ca poet al omului teluric(dupa cum l apreciaza G. Calinescu) -conflictul =central e ilustrat de lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e conditionat de posesia pamantului =exterior(social) intre Ion si Vasile Baciu =interior, intre glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta lui Ion) = conflicte secundare intre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si George pentru Ana , apoi pentru Florica ; = national,in planul intelectualitatii(satul romanesc era sub stapanire austroungara) =tragic dintre om si pamantul stihie; 3.Geneza -dupa marturisirile lui Rebreanu,procesul creator a fost ndelungat si esenta lui consta n sudarea ntr-o viziune unitara a trei experiente de viata: 1.prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, ntr-una din primaverile tineretii sale, cnd iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamntul jilav de roua, cu nfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa. 2. a doua experienta i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuvelei Rusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite batai de catre tatal sau. n chip evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare se regasesc n Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte. 3.a treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, mpovarat de greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamnt. Calea sintezei ntre aceste momente de viata, atesta n continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinnd, n realitatea traita, autorilor celorlalti doua momente. 4.Compozitie si subiect:

-e caracterizat de simetria incipitului cu finalul, ce prezinta drumul care duce si iese apoi din satul Pripas; drumul e personificat si are rolul de a limita realitatea de fictiune; -modurile de expunere-descrierea are functie simbolica si de anticipare -naratiunea e obiectiva si prezinta realitatea, intr-un stil cenusiu -dialogul sustine veridicitatea; a)-la nivel macrotextual, romanul e impartit in 2 volume: Glasul pamntului si Glasul iubirii, parti ce cuprind 13 capitole cu titluri semnificative :Inceputul, Iubirea, Nunta, Sfarsitul etc. -din punctul de vedere al compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele: - primul plan surprinde viata tnarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata lui se desprind nsa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamnt mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar n experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El ascunde iubirea pentru Florica si si disimuleaza setea de pamnt sub comportamentul unui ndragostit fata de Ana Baciu. -al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei nvatatorului Zaharia Herdelea. Herdelea, nvatator de stat, depindea de autoritatile austro-ungare. El se considera ntelept si prudent, dar toate actiunile sale sfrsesc prin nfrngeri, pna ce va fi obligat sa ceara n scris pensionarea spre a nu fi dat afara. Acest procedeu e denumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative valorificand inlantuirea. -in planuri secundare apare lupta ndrjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamntul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate ntr-o afacere, lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra n satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj ct mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului. -b)la nivel microtextual se remarca utilizarea tehnicii contrapunctului(prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nunta Laurei) Subiectul-actiunea graviteaza n jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se mbogati si sacrifica iubirea; -Florica, o fata frumoasa, nsa saraca asemenea lui,reprezinta simbolicglasul iubirii de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al pamantului; -Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot.Casatorinduse cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, n consecinta, gndul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate mplini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea. Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pna cnd aceasta, nemaiputnd suporta, se sinucide, lasnd n urma-i un copil de cteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar legea nsa nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii. ntre timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George Bulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoara. -in satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc in functie de starea lor materiala, de priceperea si temperamental lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si s-a ncuscrit cu saracia. n ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fn si grajduri n care nu mai ncapeau vitele.

Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de cnd s-a nsurat, s-a tinut totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, l durea gndul ca va trebui sa rupa din pamnturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, cnd se va marita. Si nvatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile nvatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, mpovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. n schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strngator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se ncalce autoritatea. Din aceasta cauza e n conflict cu nvatatorul Herdelea. -satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde de pamntul pe care l are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamnt.Este cazul lui Ion. n Ion este nradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai n masura n care gospodaria lor este ntemeiata. Aceeasi mentalitate, care deformeaza pna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lnga casa Paraschivei. Femeie tnara atunci, l primise creznd ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramne ei. Si cnd, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vndut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi i daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila. Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa nduplecata, nu nsa si nfrnta. Inteligenta se supune instinctului de conservare, rabdarea-de asemenea, ntre momente de incertitudine ce rabufnesc cu violenta. -att cele doua planuri principale, ct si planurile secundare ale actiunii, pun n lumina o multime de suflete mediocre n lupta cu drame peste puterile lor(G. Calinescu) 5.Caracterizarea lui Ion -este un personaj realist, tipic, ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant; -caracterizare directa naratorul(mandru si multumit ca orice invingator, Ion simtea totusi un gol ciudat in suflet) doamna Herdelea, baiat cumsecade, muncitor, harnic, istet preotul Belciug, stricat, bataus, om de nimic autocaracterizarea surprinde prin monologul interior trairile sufletesti ale personajului, in special cele legate de lupta dintre glasul iubirii si al pamantului; -caracterizare indirecta limbajul-e respectuos cu invatatorul , preotul , dar ironic cu Vasile Baciu vestimentatia-conditia sociala comportamentul, gesturile si mimica ii tradeaza intentiile, dovedindu-se istet, silitor si cuminte(la scoala), impulsive si violent la hora, orgolios, lacom , viclean si razbunator -critica literara l-a incadrat pe Ion in tipologii diferite, uneori contradictorii: a)E.Lovinescu, il considera expresia instinctului de stapanire a pamantului, un individ viclean si plin de vointa; b)G.Calinescu, afirma ca este o bruta sireata, nu inteligenta, idea seducerii generand-o viclenia instinctuala specifica fiintelor reduse; c)N.Manolescu, Ion e bruta ingenuadeoarece traieste in preistoria moralei; 6.Ion-roman de tip obiectiv Trasaturile romanului obiectiv: -narator obiectiv, omniscient, omniprezent;focalizare zero, viziune dindarat;naratiune la persoana a III-a;

-naratorul din Ion este obiectiv, detasat, nu se implica in derularea evenimentelor, relateaza la persoana a III-a, intr-o maniera nonfocalizata.El este omniprezent si omniscient, dirijand destinele personajelor asemeni unui regizor care prestabileste evolutia personajelor,ele avand un destin bine conturat, motiv pentru care in roman apar semne prevestitoare ale destinelor personajelor( de exemplu, crucea stramba de la marginea satului), elemente ce confera veridicitate si obiectivitate; Trasaturile romanului realist: -stilul anticalofil, literatura ca mimesis,aspectul veridic al operei, legatura dintre realitatea biografica si roman, personajele sunt tipuri; Ion- mai poate fi interpretat si ca: roman social, deoarece are caracter monografic surprinzand viata rurala cu momentele importante din existenta individului(nasterea, botezul, nunta, moartea), diferentele sociale produse de posesia pamantului, relatiile de familie; roman cu tematica rurala dat fiind caracterul sau epopeic si de fresca ilustrat de numarul mare de personaje; roman al esentelor(realismul esentelor), daca ne raportam la o serie de simboluri fundamentale:crucea, copacul; roman de familie, structura si conditia familiei si a femeii in satul ardelean; roman erotic, dragostea lui Ion pentru Florica; 7.Stilul- e neutru, impersonal, e prezent si stilul indirect liber, limbajul e regional.