P. 1
LIMBA SI LITERATURA ROMANA- Invata Pentru Bac Usor Si Eficient

LIMBA SI LITERATURA ROMANA- Invata Pentru Bac Usor Si Eficient

|Views: 274|Likes:
Published by Elenamaria1588
Vrei sa iei BAC-ul la limba romana, dar nu stii ce anume sa inveti? Aici ai toate materialele necesare pentru ca prima parte de la examenul de Bac sa nu mai reprezinte o problema!!!
Vrei sa iei BAC-ul la limba romana, dar nu stii ce anume sa inveti? Aici ai toate materialele necesare pentru ca prima parte de la examenul de Bac sa nu mai reprezinte o problema!!!

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Elenamaria1588 on Jul 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $9.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

12/05/2013

$9.99

USD

pdf

text

original

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

INVATA PENTRU BAC USOR SI EFFICIENT

SENSURILE UNUI CUVANT
• 1) denotativ- sensul de baza al cuvantului • 2) conotativ- sensul figurat al cuvantului • Exemple: Sensurile cuvantului “stea” • Pe cer a aparut prima stea. (sensul denotativ)

• Irina isi doreste sa ajunga o stea. (sensul figurat)

SINONIMUL
• Sinonimele sunt cuvintele cu acelasi sens, cu aceeasi
semnificatie.

• Ex: vesel=bucuros, fericit • gingasa=delicate • copac=pom, arbore •
a iubi= a indragi, a adora, a idolatriza

ANTONIMUL
• Antonimele reprezinta cuvinte cu sens opus. • Ex: frumos≠urat • sus ≠ jos • mic ≠mare • senin ≠ innorat • mandru ≠modest

OMONIMUL
• Omonimele reprezinta cuvinte care au aceeasi forma si aceeasi
pronuntie, dar au sens diferit.

• Ex: • omonimul cuvantului “broasca” • O broasca tocmai a sarit in lac. (animal) • S-a defectat broasca de la usa. (mecanism montat la usa)

(batator) .• Omonimul cuvantului “lac” • M-am plimbat cu barca pe lac. (adverb) • In luna mai sarbatorim ziua ta. se bateau rufele cu maiul. (substanta lichida) • Omonimul cuvantului “mai” • Nu mai vine bunica in vizita.(apa statatoare) • Elisabeta s-a dat cu lac pe unghii. (a cincea luna a anului) • In trecut.

(pronume) • La festivitate am purtat o rochie noua.• Omonimul cuvantului “noua” • Am luat nota noua la matematica (cifra. (adjectiv care inseamna recenta. . calificativ) • Noua ne este frica de necunoscut.

(multime) .• Omonim pentru “car” • Eu car cumparaturile. a duce) • Eu cred c-ar putea rezolva problema prin comunicare (conjunctie + verb) • Omonim pentru “masa” • Le-am cumparat cadou o masa din lemn masiv (obiect) • O masa de oameni s-a strans in Piata Universitatii. (verb. a transporta.

(parte de propozitie) • Am platit in numerar. • Ex: • Am invatat la limba romana despre numeral. (cash.PARONIMUL • Paronimele sunt cuvinte cu formă asemanatoare (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. platiti pe loc) .

(verbal) . deosebit) • El este originar din Sibiu.• A realizat un eseu argumentative original (inedit. (la origine) • S-a afisat orarul. (program pe ore) • Maine dau un examen oral la facultate.

exceptional) • Un pericol iminent se apropie.(a se infuria. a se indispune) • Toti muschii I s-au inervat (a se contracta • El este un student eminent (stralucit. remarcabil.• Ilie s-a enervat degeaba. (de neoprit) .

(lauda) • Mi-am pierdut reperul temporal cand m-am lovit la cap.• La limba romana ni s-a predate complementul . vremelnic) . referitor la timp) • Acest loc de munca este temporar. (care indică timpul. (parte de vorbire) • Este magulitor sa primesti cate un compliment. (de scurta durata.

POLISEMIA • Polisemia reprezinta proprietatea unui cuvant de a avea mai multe sensuri. (se iau in calcul atat sensurile de baza.Polisemia cuvantului “gura” Maine ne intalnim la gura de metrou. cat si cele figurate) • • • EX. (iesirea de la metrou) Ma doare gura de cat am explicat (parte a corpului) • Ieri am vazut o vrabiuta cum a cazut intr-o gura de canal (gaura) .

(parte din interiorul cuptorului) • Biserica se construieste in vatra satului. (suprafata de teren) • Focul arde in vatra.(loc de origine) .(platforma amenajata in tinda caselor taranesti) • Soldatul a fost lăsat la vatră.• Polisemia cuvantului “vatra” • Am mancat ieri paine coapta pe vatra.

este o diferenta ca de la cer la pamant. (pe jos) . suprafata de pamant) Bunicul meu s-a sters de pe fata pamantului (a decedat) Miruna tace ca pamantul .• • • • • • • • • Polisemia cuvantului “pamant” Eu locuiesc pe planeta pamant. Am cumparat pamant de flori (tarina) Bunicii mei au avut pamant (parcela. (mare. (a nu spune nimic) Parca a intrat in pamant (a disparut) Intre cele doua surori. imensa) Cainele l-a trantit la pamant.

• Modul de expunere predominant este descrierea. . “gandesc”) si pronume personale (“eu”.OPERA LIRICA • Autorul isi exprima propriile ganduri. • Eul liric isi exprima sentimentele si trairile prin multitudinea figurilor de stil si a imaginilor artistice. “iubesc”. “mi”) la persoana I. “mie”. sentimente in mod direct prin intermediul eului liric marcat de verbe (de ex:”merg”. idei.

FIGURI DE STIL • Epitetul • Metafora • Enumeratia • Repetitia • Inversiunea • Paralelismul sintactic • Hiperbola • Comparatia • Personificarea • Invocatia retorica • Interogatia retorica .

“maini tremurande”.EPITETUL • • • • • Epitetul reprezinta figura de stil care exprima o trasatura deosebita a unui obiect. “durerea surda si amara”) 3)epitet personificator (“triste cuvinte”. inedita. “seara razvratita”) . “cercuri albe”) 2)epitet metaforic (“izvoare zdrumicate”. prezentandu-l într-o lumină nouă.”nuferi galbeni”. Epitetul poate fi de mai multe tipuri: 1) epitet cromatic (“pasari negre”.

“pe-o gura de rai”. “oglinda apei”. “potop de cuvinte”. “„tăcutul crai al nopţii reci» . • Ex: “regina noptii”. “par de aur”.METAFORA • Metafora reprezinta o comparatie subinteleasa. “cuib de zana”. “bulgare de aur”. “oceanul de ninsoare”.

ENUMERATIA • Enumeratia reprezinta o insiruire de termini care apartin aceluiasi camp semantic sau care fac referire la aceeasi tema. si barbatul. arse. si femeia” . de metal” • “Copacii rari si ninsi” • “Si pruncul. • Ex: “Caci eu iubesc/ si ochi si flori si buze si morminte” • “Sicrie negre.

cantec dulce”.”orasul tot e violet”. “Miorita laie. doina. copacii negrii”. pentru a sublinia o idee sau o impresie. il vede maini”. “Amurg de toamna violet”. “Cobori în jos. “doina. “cadavrele se descompun”. • Ex: “copacii albi. luceafăr blând”. laie bucalaie”. “Il vede azi.REPETITIA • Consta in folosirea de mai multe ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte. .

“sclipitorii ochi”. • Ex: “Mandrul intuneric”. utilizata pentru evidentierea respectivelor cuvinte sau structuri.INVERSIUNEA • Inversiunea reprezinta o figura de stil ce consta in schimbarea topicii obisnuite a cuvintelor. . “batranul copac”. “putea-voi intelege”. “Intr-o salbatica splendoare”. “frumoasa domnita”.

PARALELISMUL SINTACTIC .

fenomen. ale unui lucru. pentru a-i impresiona pe cititori. sau eveniment.HIPERBOLA • Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. • Ex: “Gigantica poat-o cupola pe frunte” . trăsăturile unei ființe. mărind sau micșorînd.

” “ Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava-a carpenului sur” . ca o vatră de jăratic“ • „Soarele rotund și palid se prevede printre nori | Ca un vis de tinerețe printre anii trecători“ • • “ În pleoape. • Ex: „Pe un deal răsare luna. ca petala de floare de gutui.COMPARATIA • Comparatia este figura de stil care consta in asocierea a doi sau mai multi termini cu scopul de a sublinia primul termen.

române!” “Cobori in jos. ca punând mana pe ei Sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei” • • „Deșteaptă-te. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor.Țepes Doamne. luceafar bland/Alunecand pe-o raza” .INVOCATIA RETORICA • Invocația retorică reprezinta o rugaminte adresata divinitatii. • Ex: “Cum nu vii tu.

Scrisoarea III)” • “De ce nu-mi vii?" . • Ex: “Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o sa cer? / N-o sa aflu intr-ai nostri vre un falnic juvaer? (Mihai Eminescu.INTEROGATIA RETORICA • Interogatia retorica semnifica o intrebare la care nu se asteapta un raspuns.

“S-au stricat cuvintele mele!/Umbla prin mocirle cu stele”.PERSONIFICAREA • Personificarea reprezinta figura de stil prin intermediul careia lucrurile. . “zarilor murinde”. “amorul fumega”. “gandul fara glas”. “In recea mea-ncruntata suferinta”. “molatecii poteci”. fenomenele naturii capata trasaturi umane. “Palid asternut”. obiectele. • Ex: “Norii plang”.

“nuferi galbeni”. “fina ca matasea”) Imagini olfactive (“miros de cadavre”. “pe-albastrul cer”. “un plans de vioara”. “se aude clopotul in departari”) Imagini motorii (de miscare) ( “dansa de bucurie”. “frumoasa copila”) Imagini auditive (“un chiot de copil”. “pe un covor de frunze”.”parfum de flori”) . “sa plutim”. “lopetile sa-I scape”) • • Imagini tactile (“aripi de plumb”.IMAGINI ARTISTICE • • • Imagini vizuale (“copacul desfrunzit”.

ROLUL PUNCTELOR DE SUSPENSIE Punctele de suspensie au rolul de a marca o pauza afectiva (reies sentimente precum dorul. tristetea. dezamagirea. iubirea. . regretul etc) si creaza o discontinuitate a discursului liric.

O propozitie incidenta poate fi izolata prin doua linii de pauza. (Ex: “BuniculDumnezeu sa il ierte-a fost o persoana deosebita. • Prin intermediul liniei de pauza se pot realiza expresii si constructii in care lipseste predicatul (ex: “In fata mea-marea zbuciumata”). marcandu-se astfel lipsa predicatului verbal sau a verbului copulativ.”) • .ROLUL LINIEI DE PAUZA • Linia de pauza marcheaza o pauza scurta intre parti diferite ale propozitiei. dintre propozitii sau fraze.

ii zise. • Ex: “Am fost.” • “Nu eram. o precizare a autorului. ca sa zic asa. aci de fata. o indicatie.” .” • “Stia.PROPOZITIA INCIDENTA • Propozitia incidenta reprezinta o propozitie care nu are legatura cu restul frazei. Prin intermediul acesteia se comunica o constatare. soarele cu cine are de-a face. vezi bine. nici vessel. nici suparat.

a murit in razboi. • Nica. un vestit vanator. este blonda. • . • Ex: Ioana. sora mea.APOZITIA • Apozitia semnifica o constructie prin intermediul caruia se ofera o explicatie. Se izoleaza prin virgula de restul propozitiei. da-te jos din cires! • Bunicul.

ROLUL VERBELOR LA MODUL GERUNZIU • Verbele la modul gerunziu (ex: “mancand”. derularea unui proces. “luptand”) creaza muzicalitatea operei si subliniaza permanenta. . “dormind”. continuitatea.

“sa spunem”) au rolul de a sublinia ezitarea. precum si trecerea intr-un plan al imaginarului. dorinta. confuzia. indignarea. .ROLUL VERBELOR LA MODUL CONJUNCTIV • Verbele la modul conjunctiv (Ex: “ sa fugim”. De asemenea. incertitudinea. exprima potentialitatea unei actiuni posibile. “sa plutim”. realizabile.

.ROLUL VERBELOR LA MODUL IMPERATIV • Verbele la modul imperativ ( ex: “Asculta-ma!”. un indemn. “Iarta-ma!”. o dorinta. o rugaminte. “Fereste-te!”) au rolul de a sublinia o porunca.

“fusei”. . de a intregi oralitatea operei si de a dinamiza comunicarea. De asemenea. poate semnifica si regretful datorat trecerii ireversibile a timpului. “ma dusei”) sunt utilizate cu scopul de a evoca un timp trecut.ROLUL VERBELOR LA PERFECTUL SIMPLU • Verbele la perfectul simplu ( ex:”fu”.

ROLUL VERBELOR LA PERFECTUL COMPUS • Verbele la timpul perfect compus (“ ai privit”. . dar mai poate avea repercursiuni in prezent. care s-a incheiat demult. “ai fost”. “a intalnit”) evoca un sentiment/eveniment trecut.

ROLUL VERBELOR LA IMPERFECT • Verbele la imperfect (ex: “privea”. . “spunea”. “parea”) evoca un sentiment/eveniment trecut si introduce cititorul intr-o lume de basm. intr-o lume a imaginarului. Acest tip de verbe contribuie la muzicalitatea operei. a fantasticului.

.ALTERNANTA VERBELOR LA TIMPUL PRESENT CU CELE LA TIMPUL TRECUT • Verbele la timpul present sunt utilizate cu scopul de a descrie un sentiment/un eveniment actual. in timp ce verbele la timpul trecut evoca un sentiment/un eveniment din trecut. rememoreaza niste sentimente demult apuse.

.ROLUL APOSTROFULUI • Apostroful (ex: “Pan’ la”) este utilizat cu scopul elidarii unui sunet (vocala sau consoana) si al rostirii intr-o singura silaba.

LOCUTIUNI VERBALE • A lua teapa=a se pacali • A-si lua campii=a pleca • A o lua la goana=a fugi • A tine la cineva= a iubi. a indragi • A pune la cale=a planui • A iesi basma curate=a scapa .

LOCUTIUNI SUBSTANTIVALE • Tinere de minte=memorie • Aducere aminte=amintire • Bagare de seama=atentie • Dare de mana=darnicie • Parere de rau=regret • Punct de vedere=parere .

LOCUTIUNI ADJECTIVALE • Luat de suflet=adoptat • De isprava =cumsecade • Batator la ochi=vizibil. clar • Intors pe dis=suparat • Cu sufletul la gura=nerabdator .

nerostit.casoi. necinstit. copilandru. Sufixe diminutivale (cuvinte considerate de vorbitor mai mici decat de obicei).DERIVAREA • • • Cu prefixe ( sunete sau grupuri de sunete adaugate inaintea radacinii cuvintelor) :strabun. Cu sufixe (sunete sau grupuri de sunete adaugate dupa radacina) : copilas. • Sufixe augmentative (cuvinte considerate de vorbitor mai mari decat de obicei). dezaproba. carnita. baietandru.catelus. casuta. pisicuta. ursulet. branzica. bradet. . incapabil. maturoi. tinerime. frunzis. rearanja.

care au iesit din uzul current al limbii (nu se mai folosesc). stih. voievod.ARHAISME • Arhaismele sunt cuvinte invechite. . vornic. viers. manecare. paharnic. predanie. • Ex: postelnic.

in Ardeal etc) Ex: Lubenita=pepene (Oltenia) Malai=porumb (Maramures) Chitros=zgarcit (Muntenia de est) • • Barabule= cartofi (Moldova) Pita= paine (Ardeal) .REGIONALISME • • Regionalismele sunt cuvintele care se folosesc doar in anumite zone geografice (in Moldova.

paragraf. diferentia. • Ex: apartenenta. reprezentanta. comprehensiune. eroare. personaliza. interviu. discrepanta. incognito. . abstract. favoare. opac. obiectivism. cabinet.NEOLOGISME • Neologismele reprezinta cuvinte noi. imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau compunere. discriminare. absolvi. redundant. neconventional.

o idee. în jurul carora se desfasoara actiunea unei opere literare. un sentiment etc. . o idee. o atitudine.TEME SI MOTIVE LITERARE • Tema este constituita dintr-un domeniu. • Motivul literar reprezinta simbol. o imagine repetate sau evidentiate insistent si care contribuie la definirea mesajului transmis.

EXEMPLE DE TEME LITERARE • • • • • • • • Tema Naturii Tema Iubirii Tema timpului trecator Tema mortii Tema vietii Tema divinitatii Tema istoriei Tema destinului omului superior (geniului) .

solutia. oglinda-simbol al reflectarii în constiinta. florile de tei. salcamul) • motive astrale (steaua. gradina. masca-aparenta etc) . lacatul-interdictia. dealul. cheia-accesul. soarele) • obiecte simbolice (cartea-simbol cultural. ploaia etc ) • motive terestre (codrul. lacul.EXEMPLE DE MOTIVE LITERARE • motive acvatice (izvorul. marea. muntele. treapta-simbol ascensiv. luceafarul. luna.

•VA DORESC SUCCES LA BAC !!! .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->