Succesul facil repurtat de ctre arabi dup apariia islamismului s-a datorat, fr discuie, n primul rnd, forei lor

militare, fanatismului lor religios. n acelai timp ns rapiditatea naintrii arabe s-a datorat slbiciunii adversarilor ntlnii n cale, ca i complicitii cretinilor monofizii (copi), pe care ortodoxia bizantin i considera eretici, i care au deschis larg porile armatelor arabe. (Vezi nota de la p. 46). In asemenea mprejurri i-a fost uor califului Omar al II-lea (634644), urma al Profetului, s cucereasc de la bizantini Siria, Palestina, Egiptul i Cirenaica, iar nspre rsrit s supun Irakul i Persia. n timpul dinastiei Omeiazilor (661750)1, graniele califatului arab se ntind i mai mult. n rsrit arabii cuceresc Turkestanul i o mare parte a Indiei, iar n apus Maghrebul Africa de nordvest i Spania (711). Tot sub aceast dinastie, n anii 673677, arabii amenin direct capitala Imperiului bizantin. Cu acest prilej flota musulman a ptruns n Marea Marmara, naintnd pn sub zidurile Constantinopolului. Datorit aprrii energice conduse de mpratul Constantin al IV-lea, dar mai ales folosirii celebrului foc grecesc" 2, primejdia a fost nlturat. La nceputul
1 Prima dinastie arab ntemeiat de cel de al treilea calif, Moavia, fiul lui Yazid I. 2 Dupi unele presupuneri, focul grecesc ar fi fost un amestec, in proporii necunoscute astzi, al mai multor substane grase sau rinoase ca : petrol, gudron, sulf, r in, ulei, grsimi animale, sucuri vegetale sub form de praf i metale pudr, amestec ce ardea i n ap. Prepa rarea focului grecesc a devenit n veacul al X-lea, n timpul

37