veacului urmtor, n anul 717, Constantinopolul a suportat din nou un mare atac arab. De ast data, pe uscat.

i acum a scpat de primejdia care l amenina. Conductorul armatei bizantine a fost, n aceast mprejurare, mpratul Leon al III-lea din dinastia Isaurian 1. Pentru Imperiul bizantin urmeaz apoi, n ceea ce privete ameninarea arab, o perioad de rgaz. Ea s-a datorat dezagregrii ce cuprinsese lumea arab i care s-a terminat n anul 750, o dat cu prbuirea Omeiazilor i cu ascensiunea Abassizilor 2, dinastie n care au predominat elementele irakiene i iraniene. Ca urmare a acestei situaii, n 762 este construit o nou capital - Bagdad pe rul Tigru, adic acolo unde se afla baza politic-militar a noii dinastii. Spre sfritul secolului al VUI-lea, Abassizii, consolidndu-i puterea, reiau rzboiul mpotriva Bizanului. Acum ostile vestitului calif Harun-almpratului Constantin al VH-lea Porfirogenetul, secret de stat; de aceea era ncredinat de regul unui singur inginer care nu avea voie s prseasc niciodat capitala Bizanului. Dup unii istorici, de producerea focului grecesc s-ar fi ocupat n exclusivitate arhitectul sirian Calinic i urmaii si. 1 Dinastie bizantin ntemeiat n anul 717 de mpra tul Leon al III-lea, originar din provincia asiatic Isauria. In timpul acestei dinastii a izbucnit n Bizan o micare ndreptat mpotriva bisericii bizantine cunoscut sub nu mele de micarea iconoclast, ce a durat pn pe la mijlocul veacului al IX-lea. 2 In jurul anului 750, Abul-Abbas, care va fi supra numit As-Saffar, adic Sngerosul", capul unei puternice familii din Iran, profitnd de o rscoal popular, ucide pe toi membrii n via ai dinastiei omeiade, cu excepia lui Abd-ar Rahman. Acesta din urm va fonda un stat arab de sine stttor n Spania. Dinastia abassid a durat pn n anul 1258.