Semne ale declinului

n a doua jumtate a secolului al Xl-lea situaia politic-militar a imperiului s-a nrutit ns din cauza unei noi ameninri. n anul 1057 turcii selgiucizi, dup ce au ajuns stpni ai califatului de la Bagdad, au atins frontierele Imperiului bizantin pe o mare lungime. Un deceniu i jumtate mai trziu, n 1071, la Manzikert, n Armenia, armatele bizantine snt grav nfrnte de turcii selgiucizi. Ca urmare, acetia din urm iau n stpnire cea mai mare parte a Armeniei. Dificultile externe ale Bizanului continu i dup btlia de la Manzikert. n anul 1081, urcarea pe tron a lui Alexis Comnen, fondatorul dinastiei cu acelai nume 1, a coincis cu apariia unui nou pericol. E vorba de complicaiile create n sudul Italiei de eful normand Robert Guiscard. Acesta, pentru a-i impune autoritatea pe rmul rsritean al Adriaticii, invadeaz Epirul. Bizanul reuete s ias din acest impas abia dup ce se aliaz cu Veneia, creia, ca recompens, i acord mari privilegii comerciale n ntreg imperiul. Patru ani mai trziu, n 1085, Robert Guiscard moare, fapt ce amn pentru un timp pericolul normand ivit n vestul imperiului. Dar n afara dificultilor de ordin extern, Bizanul cunoate n momentul organizrii primei cruciade o profund criz intern de ordin social1

1185.
42

Dinastia Comnenilor a domnit ntre anii 1081 i