economic i politic *, ale crei nceputuri se plaseaz n perioada predecesorilor Comnenilor, adic , dinastiei macedonene (8671C56).

Clasa magnailor, a puternicilor (dinati) dobndete poziii economice tot mai solide i o influen politic tot mai mare n afacerile imperiului. La cealalt extremitate a scrii sociale, oamenii de rnd, sracii (penites) cunosc o situaie din ce n ce mai grea. Ptura sracilor era format din micii proprietari rurali, aflai ntr-un accentuat proces de decdere, posesori ai unor modeste loturi de pmnt ; apsai de greutatea crescnd a impozitelor i a obligaiilor diverse ctre stat, sracii se vedeau silii s cear tot mai des sprijinul magnailor, pe care-1 plteau cu libertatea i cu pamnturile lor. n acelai timp magnaii care erau i mari proprietari funciari au impus puterii imperiale suprimarea obligaiilor lor fiscale, obligaii ce au trecut pe seama sracilor. Cu toate c o serie de legi interziceau ca micii proprietari s-i cedeze pamnturile membrilor aristocraiei i s devin astfel erbii acestora, n practic procesul degradrii micii proprieti, supuse unei presiuni economice tot mai mari, continua s se desfoare. Protestul pturilor srcite ale populaiei a mbrcat n Bizan haina religioas a bogomilismului 2. Decderea micii proprieti rurale afecta i organizarea militar a imperiului, deoarece micii proprietari formau temelia
1 Criza intern din Imperiul bizantin, dup A. A. Vasiliev, op. cit., voi. I, pp. 455460 i G. Ostrogorsky, oj>. cit., pp. 346353. 2 Sect cretin aprut n Bulgaria la nceputul veacu lui al X-lea ca protest mpotriva feudalizrii rii. La sfr$ilul secolului al X-lea i nceputul celui urmtor bogomilismul s-a rspndit i n alte ri : Siria, Bizan etc.

43