i nghiit de statul persan condus de puternica dinastie a Sassanizilor.

n vederea consolidrii stpnirii, noii cuceritori supun populaia armean la mari presiuni pentru a o determina s renune la cretinism. Presiunii sassanide, Armenia i rspunde printr-o rscoal. Dei rscoala a fost nfrnt i conductorul ei, Vartan Mamikonian, ucis, Persia a acordat armenilor, n 485, libertatea practicrii cultului cretin. n jurul anului 520, clerul armean adopt monofizitismul1, considerat eretic att de biserica rsritean ct i de cea apusean. Prin pasul fcut, Armenia i-a asigurat, din punct de vedere religios, o independen spiritual complet att fa de biserica ortodox, ct i fa de religia sassanizilor. Peste aproximativ o sut de ani, Armenia a fost cucerit de ctre arabi. Printre primele msuri pe care le-au luat n Armenia noii cuceritori s-a numrat i aceea de islamizare a populaiei cucerite. Dar, cu toate eforturile depuse de arabi, armenii au reuit s-i pstreze credina lor cretin. Arabii au fost nevoii de asemenea s fac acestui teritoriu anexat i concesii de ordin administrativ. E vorba de conducerea Armeniei nu de ctre arabi, ci de ctre feudalii locali, din rndurile crora s-a
1 Ramur a cretinismului aprut dup sinodul ecumenic de la Calcedon (451). Contrar dogmei oficiale cretine despre cele dou naturi (divin i uman) ale lui Hristos, monofiziii recunosc numai natura sa divin. Secta a cptat rspndire n provinciile de rsrit ale Imperiului bizantin, reprezentnd una dintre formele de lupt ale maselor populare, interesate s se separe de statul bizantin i de biserica oficial n care vedeau un instrument al opresiunii economice i politice.

46