vara lui 1071, i puse n gnd s taie din pmnturile Asiei un regat pentru sine.

Tentativa sa, foarte ndrznea de altfel, fu curmat curnd, temerarul normand disprnd strivit de cele dou state rivale. Dei steaua lui a licrit extrem de puin, Roussel de Bailleul a rmas n istoria acestui col al globului ca un prim aventurier dintr-o serie care se va nirui de-a lungul multor secole. Dup victoria din anul 1071, naintarea turc a progresat continuu. Un rol important au jucat n aceast privin pretendenii bizantini la tronul imperial. Din dorina acaparrii autoritii centrale, acetia au apelat n dese rnduri la serviciile militare ale turcilor. i iat cum, ca adversari ai Bizanului, sau ca aliai ai prinilor bizantini, turcii au cucerit pe rnd ceti ca Iconium, Niceea, Smirna, Antiohia, Edessa. Ca urmare a acestei naintri, nespectaculoas dar continu, turcii au reuit s stpneasc, la sfritul veacului al Xl-lea, un vast teritoriu cuprinznd Siria, Irakul, Iranul i Khorassanul. Ctre sfritul aceluiai secol, dar mai ales n cel urmtor, subminat de aciunea disociativ a aa-numiilor asasini sau butori de hai, propovduitori ai crimelor politice i ai anarhiei interne, sultanatul selgiucid ncepe s decad. De acest declin va ncerca s profite lumea cretin, prin intermediul jnor lungi i repetate rzboaie, cunoscute n istorie sub denumirea de cruciade.

statornicit ntre bizantini i turci dup btlia din

Cruciada nti

Preistoria" cruciadelor
Cruciadele au fost considerate de ctre mai toi istoricii veacului nostru ca o contraofensiv a feudalitii apusene mpotriva expansiunii arabe. A-ceasta replic a nceput imediat dup marea invazie arab, de la nceputul secolului al VUI-lea, din Europa de sud-vest, adic din Peninsula Iberic. Atunci 13 000 de oameni comandai de Tarik Ibn Ziad au debarcat n sudul regatului vizigot (Spania) ; otirea nu prea numeroas a efului arab a reuit s cucereasc, dup circa apte ani de lupte, aproape n ntregime regatul de origine germanic din Peninsula Iberic. Singurele teritorii care n-au