n secolul al Xll-lea, n timpul domniei lui Roger al II-lea, cele dou state normande din Italia s-au unit

formnd un regat care cuprindea toat partea de sud a Italiei. Apariia statelor normande din Italia a avut o mare importan pentru desfurarea politicii din aceast zon i din Orientul Apropiat, datorit conflictelor dintre normanzi i bizantini, dar mai ales din cauza participrii otilor normande la cruciade, al cror suflet au fost mult timp. Apoi, prin cuceririle normande, lumea apusean a deblocat" bazinul apusean al Mrii Mediterane, ceea ce a creat posibilitatea lansrii unui atac mpotriva rsritului mediteranean controlat de ctre arabi. n lupta sa mpotriva arabilor, Roger I a fost sprijinit substanial de unele orae italiene ca Genova i Pisa, datorit faptului c acestea au avut mult de suferit de pe urma unor raiduri arabe, cum au fost cele din 935, cnd a fost jefuit Genova, sau cele din anii 1004 i 1011, cnd aceeai soart a avut-o i Pisa. n acelai veac, al Xl-lea, armatele cetilor Pisa i Genova, din proprie iniiativ sau la chemarea papalitii, au jefuit mai nti o parte a coastei africane, dup care, n 1087, au debarcat n Tunisia, atacnd i cucerind capitala acestei ri, elibernd totodat un mare numr de captivi cretini. n secolul urmtor, normanzii din Sicilia ntreprind, pe aceeai coast african, cteva raiduri care s-au soldat cu cucerirea oraului Tripoli (1146) i a oraului-capital Mehdia (1148). Concomitent cu atacul declanat mpotriva capitalei tunisiene,
53